BAROMETRUL DE OPINIE PUBLICĂ România octombrie 200 4

BAROMETRUL DE OPINIE PUBLICĂ

Româniaoctombrie 2004

Fundaţia pentru o Societate Deschisă

THE GALLUP ORGANIZATION ROMANIA

2

FSD – Barometrul de opinie publică, octombrie 2004

Cuprins

I. Opiniile românilor despre situaţia din România şi aşteptările lor

7

II. Migraţie 27

III. Scena politică 31

IV. Valori şi atitudini 47

V. Resurse materiale şi umane 51

VI. Comentarii 61

VII. Chestionarul cu rezultate 81

3


Barometrul de opinie publică- scurt istoric -

Programul “Barometrul de Opinie Publică - BOP” a fost iniţiat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă în anul 1994 şi a ajuns în acest an la cea de-a 28-a ediţie. Începând cu anul 1997 au fost adăugate diferite module pe teme specifice iar din 1998 întregul chestionar a fost axat pe o anumită temă (Resurse umane pentru reformă, Mod de viaţă şi structură socială, Integrarea Europeană, Instituţii şi reformă instituţională). Anumite întrebări au fost menţinute în toate chestionarele pentru a avea o privire dinamică asupra realităţii sociale. Selecţia finală a itemilor de chestionar şi forma lor este realizată de Juriul BOP.

Schema de eşantionare folosită pentru selecţia persoanelor a fost standardizată începând cu anul 1995, fiind astfel posibilă compararea datelor de la diverse valuri de cercetare. Schema standard de eşantionare a fost realizată de prof. univ. dr. Dumitru Sandu.

Culegerea datelor este operată de institute de sondare a opiniei publice din România, selecţia acestora fiind realizată în fiecare an de către Juriul BOP. Corectitudinea culegerii datelor este analizată de către alt institut de sondare, institut ales tot pe bază de licitaţie. O altă verificare a calităţii datelor este realizată de juriu prin compararea structurii eşantionului cu datele INS şi prin analiza consistenţei relaţiilor dintre date.

Accesul la datele BOP este liber şi gratuit pentru toţi cei interesaţi. Bazele de date, caietele cu rezultate şi chestionarele pot fi consultate la adresa de internet www.osf.ro. Numărul de cercetări realizate în fiecare an a variat de la 4 (1994 - 1995 şi 1997) la 3 (1996) respectiv 2 (1998 - 2002). Până în anul 1997 chestionarul avea o durată medie de aplicare de 30 minute, iar volumul eşantionului era de aproximativ 1200 persoane. Începând cu anul 1998 s-au mărit atât volumul eşantionului (1800 – 2200 subiecţi) cât şi numărul de itemi culeşi (durata medie de aplicare a chestionarului fiind de 60 minute).

4


La ediţia a 28-a a BOP, octombrie 2004, cercetarea a urmărit câteva direcţii

principale de analiză:• opiniile populaţiei despre situaţia curentă din România şi direcţia în care

se îndreaptă ţara noastră• migraţia, inclusiv migraţia forţei de muncă• scena politică înainte de alegeri• resursele materiale şi umane ale populaţiei

Eşantionul folosit pentru culegerea datelor a inclus 1800 de persoane, schema de

eşantionare fiind similară celor folosite anterior. Principalul motiv al menţinerii

unui volum extins al eşantionului a fost acela de a obţine sub-eşantioane

reprezentative (chiar dacă la un nivel mai scăzut de reprezentativitate comparativ

cu eşantionul naţional) pe fiecare dintre cele 8 regiuni istorice ale ţării: Moldova,

Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Crişana-Maramureş, Transilvania, Bucureşti.

Se creează în acest fel o bază solidă pentru cercetări şi acţiuni sociale de tip

regional.

Culegerea şi introducerea datelor a fost realizate de The Gallup Organization

Romania. Controlul culegerii datelor a fost coordonat de AB Research Group.

Prelucrare statistică şi prezentare grafică a fost realizată de The Gallup

Organization Romania.

Barometrul de opinie publicăoctombrie 2004

Juriul Barometrelor de Opinie Publică este format din profesori şi

cercetători specialişti în ştiinţele sociale: Gabriel Bădescu, Mircea

Comşa, Cristian Pîrvulescu, Dumitru Sandu, Manuela Stănculescu.

Coordonator de Program: Ovidiu Voicu

Contact:

Tel. (40) -21 - 212 11 01, 212 11 02, 212 11 03, 212 11 04, 212 11 05

Fax. (40) - 21 - 212 10 32

E-mail: [email protected]

5


Volumul eşantionului: 1800 persoane de 18 ani şi peste

Tipul eşantionului: eşantion stratificat, probabilist, tri-stadial

Criterii de stratificare: 18 arii culturale grupate pe provincii istorice,

mediu rezidenţial (urban - rural), mărimea localităţilor urbane (4 tipuri),

gradul de dezvoltare al localităţilor rurale (3 categorii).

Eşantionare: selecţie probabilistă a localităţilor (146), a punctelor de

eşantionare (secţii de votare, 182) şi a persoanelor. Pentru selecţia

persoanelor au fost utilizate în principal ultimele liste electorale.

Eşantionul menţine principiile de proiectare ale eşantioanelor BOP din

anii anteriori (1995-2002):

1.1. stratificare în funcţie de aria culturala si tipul de localitate

(18*7= 126 straturi teoretic posibile);

1.2. definirea a trei tipuri de unităţi de eşantionare: localităţi, secţii

de votare, persoane adulte;

1.3. selecţie aleatoare în toate stadiile de eşantionare,

1.4. folosirea listelor electorale drept cadru de eşantionare în stadiul

final.

Reprezentativitate: eşantionul este reprezentativ pentru populaţia

adultă neinstituţionalizată a României, cu o eroare tolerată de ± 2,3 %.

Validare: eşantionul a fost validat pe baza datelor INS şi a

recensământului populaţiei 1992 şi 2002.

Valorile prezentate sunt cele rezultate direct din teren (nu s-au făcut

ponderări).

Interviurile s-au desfăşurat la domiciliile subiecţilor.

Listele cu personalităţi politice au fost întocmite de juriu.

În acest caiet datele sunt prezentate selectiv. Cei interesaţi de celelalte

întrebări din chestionar sau de analize cu variabilele utilizate pot accesa

baza de date la adresa Internet menţionată anterior.

Unele întrebări au fost precedate de întrebări filtru, care au redus

numărul de subiecţi chestionaţi. În prezentarea grafică din acest caiet

astfel de întrebări au în partea din dreapta jos specificaţia “N=“, acest

număr reprezentând baza de calcul

Ancheta de teren: 27 septembrie - 15 octombrie 2004.

Metodologia cercetării

6


7


Credeţi că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită?

direcţia este greşită46%

direcţia este bună41%

NŞ/NR13%

0

10

20

30

40

50

60

70

oct 1996

mar 1997

iun

1997

sep 1997

dec 1997

iun

1998

no

v 1998

mai 1999

no

v 1999

mai 2000

no

v 2000

mai 2001

no

v 2001

iun

2002

oct 2002

mai 2003

oct 2003

mai 2004

oct 2004

Direcţia estegreşită

Direcţia estebună

Nu ştiu, nupot aprecia

%

dinamica 1996-2004

CURS

MM

T

CURS

LUAS

CURS

CURS

MM

T

MM

T

CURS

MM

T

CURS

MM

T

CURS

IMAS

MM

T

GALLUP

CURS

GALLUPM

MT

GALLUP

Direcţia este…

28 52 52 45 45 25 22 22 10 16 12 37 36 36 38 36 33 44 41 …bună

50 35 26 43 34 52 64 66 69 66 66 52 48 57 55 53 47 48 46 …greşită

22 13 22 12 21 23 14 12 21 18 21 11 15 7 7 11 20 8 13Nu ştiu,

nu pot aprecia

Direcţia este greşităDirecţia este bună

Nu ştiu, nu pot aprecia

8


Cum este viaţa dvs. în prezent comparativ cu cea de acum un an?

mai bună21%

mai proastă27%

aproximativ la fel

43%

NŞ / NR1%

mult mai bună1%

mult mai proastă

7%

0

10

20

30

40

50

60

oct 1996

mar 1997

iun

1997

sep 1997

dec 1997

iun

1998

no

v 1998

mai 1999

no

v 1999

mai 2000

no

v 2000

mai 2001

no

v 2001

iun

2002

oct 2002

mai 2003

oct 2003

mai 2004

oct 2004

Mult maibună

MaibunăacumAproximativ lafelCevamaiproastăMult maiproastă

%

CURS

MM

T

CURS

LUAS

CURS

CURS

MM

T

MM

T

CURS

MM

T

CURS

MM

T

CURS

IMAS

MM

T

GALLUP

CURS

GALLUPM

MT

GALLUP

Viaţa este acum...

2 1 1 2 1 1 2 1 0 1 1 2 1 1 2 1 1 1 1 Mult mai bună

14 12 13 16 16 11 13 8 6 10 7 19 14 10 17 15 17 23 21 Mai bună

43 35 39 31 39 38 38 33 30 37 30 41 39 40 45 44 41 41 43 Aproximativ la fel

32 37 37 37 35 38 34 40 40 33 38 26 33 33 27 31 36 28 27 Ceva mai proastă

9 14 10 14 9 11 11 17 24 17 23 10 11 16 10 8 5 6 7 Mult mai proastă

Aproximativ la fel

Ceva mai proastă

Mai bună

Mult mai proastă

Mult mai bună

dinamica 1996-2004

9


Cum credeţi că veţi trăi peste un an?

mai bine31%

mai prost17%

aproximativ la fel

32%

NŞ / NR15%

mult mai bine1%

mult mai prost4%

0

10

20

30

40

50

60

oct 1996

mar 1997

iun

1997

sep 1997

dec 1997

iun

1998

no

v 1998

mai 1999

no

v 1999

mai 2000

no

v 2000

mai 2001

no

v 2001

iun

2002

oct 2002

mai 2003

oct 2003

mai 2004

oct 2004

Mult maibine

Mai bine

Aproximativ lafelCevamaiprostMult maiprost

%

CURS

MM

T

CURS

LUAS

CURS

CURS

MM

T

MM

T

CURS

MM

T

CURS

MM

T

CURS

IMAS

MM

T

GALLUP

CURS

GALLUPM

MT

GALLUP

Peste una an veţi trăi...

6 4 3 3 3 1 3 1 1 2 2 4 2 1 2 1 1 2 1 Mult mai bine

35 38 36 34 33 23 23 22 13 26 23 32 25 23 32 23 28 33 31 Mai bine

31 19 20 19 20 24 23 25 24 28 26 27 28 33 33 31 33 33 32 Aproximativ la fel

15 17 16 22 17 28 27 28 28 21 17 17 20 21 18 22 22 17 17 Mai prost

5 9 4 8 4 10 10 11 15 9 10 6 8 9 5 5 2 3 4 Mult mai prost

Aproximativ la fel

Mai bine

Mai prost

Mult mai prostMult mai bine

dinamica 1996-2004

10


Evoluţia bunăstării subiective

0

25

50

75

100

oc

t 19

96

ma

r 19

97

iun

19

97

se

p 1

99

7

de

c 1

99

7

iun

19

98

no

v 1

99

8

ma

i 19

99

no

v 1

99

9

ma

i 20

00

no

v 2

00

0

ma

i 20

01

no

v 2

00

1

iun

20

02

oc

t 20

02

ma

i 20

03

oc

t 20

03

ma

i 20

04

oc

t 20

04

f luctuant +(optimist)

f luctuant --(pesimist)

deteriorarecontinuă

deteriorare înultimul an / la anul

stabilitate

îmbunătăţire înultimul an / la anul

îmbunătăţirecontinuă

%

CURS

MM

T

CURS

LUAS

CURS

CURS

MM

T

MM

T

CURS

MM

T

CURS

MM

T

CURS

IMAS

MM

T

GALLUP

CURS

GALLUPM

MT

GALLUP

10 9 9 12 10 7 8 4 2 6 4 13 9 6 11 8 10 15 13Îmbunătăţire continuă

19 18 18 15 18 13 12 11 7 14 10 17 13 14 19 14 18 20 16Îmbunătăţire în ultimul an / la anul

18 10 11 10 11 14 13 14 11 14 12 16 17 19 19 20 18 19 20 Stabilitate

14 12 12 11 10 15 16 16 18 18 16 14 14 17 16 14 15 12 13Deteriorare în ultimul an / la anul

13 21 15 24 17 28 25 30 35 20 22 15 21 24 15 19 18 15 15Deteriorare continuă

14 17 13 13 10 7 8 10 6 11 12 10 7 7 8 6 7 6 6 Fluctuant optimist

Diferenţele faţă de 100% reprezintă NŞ/NR

Combinând experienţa din ultimul an a subiecţilor cu aşteptările lor pentru perioada de un an care urmează, putem să ne facem o imagine despre măsura în care ei percep vreo şansă de îmbunătăţire a vieţii lor.

Îmbunătăţirea satisfacţiei de viaţă – persoanele care apreciază că viaţa lor nu era mai bună în urmă cu un an şi se aşteaptă la mai bine peste un an, precum şi cei cărora li s-a îmbunătăţit viaţa în anul care a trecut şi nu se aşteaptă la înrăutăţire în viitor. Subcategoria “îmbunătăţire continuă” o constituie cei care se aşteaptă ca îmbunătăţirea percepută în ultimul an să continue şi în viitor.

Deteriorarea satisfacţiei de viaţă – persoanele care apreciază că au trăit mai bine acum un an şi nu se aşteaptă la o schimbare în bine, precum şi cei care deşi au perceput stabilitate în ultimul an, se aşteaptă la o viaţă mai proastă. Cei din subcategoria “deteriorare continuă” percep o deteriorare constantă a calităţii vieţii lor.

Stabilitate – cei care nu au perceput vreo schimbare în ultimul an şi nici nu se aşteaptă la schimbare.

Fluctuant+ (optimist) – cei cărora deşi li s-a întrăutăţit viaţa în ultimul an, se aşteaptă la o schimbare în bine; Fluctuant- (pesimist) – cei care deşi au perceput o îmbunătăţire, se aşteaptă la mai rău în viitor.

11


Cât de mulţumit(ă) sunteţi de... ?

33

23

3641

40

42

20

16

18

2

8

11

48

sănătatea dvs.

serviciul pe care îlaveţi *

banii pe care îi aveţi

nu prea m ulţum it deloc m ulţum it des tul de m ulţum it foarte m ulţum it

%

deloc m ulţum it nu prea m ulţum it nu are serviciu

Diferenţele până la 100% reprezintă NR

Notă: *Procente calculate numai pentru segmentul persoanelor care au serviciu

[cifrele reprezintă procente]

12


Cât de mulţumit sunteţi în general de felul în care trăiţi?

nu prea mulţumit

43%

deloc mulţumit

16%

NŞ/NR2%

destul de mulţumit

37%

foarte mulţumit

2%

0

10

20

30

40

50

60

oct 1996

mar 1997

iun

1997

sep 1997

dec 1997

iun

1998

no

v 1998

mai 1999

no

v 1999

mai 2000

no

v 2000

mai 2001

no

v 2001

iun

2002

oct 2002

mai 2003

oct 2003

mai 2004

oct 2004

FoartemulţumitDestul demulţumitNu preamulţumitDelocmulţumit

%

CURS

MM

T

CURS

LUAS

CURS

CURS

MM

T

MM

T

CURS

MM

T

CURS

MM

T

CURS

IMAS

MM

T

GALLUP

CURS

GALLUPM

MT

GALLUP

Gradul de mulţumire

3 3 2 4 2 2 4 1 1 3 2 2 1 2 2 1 2 4 2 Foarte mulţumit

37 43 39 42 40 34 38 23 14 22 18 23 24 23 33 26 32 38 37 Destul de mulţumit

46 43 43 39 43 46 45 48 45 47 47 52 49 49 47 48 41 41 43 Nu prea mulţumit

14 11 16 15 15 17 12 28 38 28 33 23 25 26 17 24 18 15 16 Deloc mulţumit

dinamica 1996-2004

Nu prea mulţumit

Destul de mulţumit

Deloc mulţumit

Foarte mulţumit

13


mai 2003

oct 2003

mai 2004

oct 2004

Mai 2003

oct 2003

mai 2004

oct 2004

mai 2003

oct 2003

mai 2004

oct 2004

mai 2003

oct 2003

mai 2004

oct 2004

GALLUP

CURS

GALLUPM

MT

GALLUP

GALLUP

CURS

GALLUPM

MT

GALLUP

GALLUP

CURS

GALLUPM

MT

GALLUP

GALLUP

CURS

GALLUPM

MT

GALLUP

Cât de des?

72 75 76 70 48 51 50 46 19 9 20 21 9 9 8 5 aproape zilnic

15 13 11 17 20 19 18 22 22 10 21 21 9 9 8 9de câteva ori pe săptămână

3 2 3 3 6 5 6 8 13 14 14 14 12 14 12 14de câteva ori pe lună

2 2 2 2 6 5 5 5 15 23 15 13 26 23 26 26o dată pe lună sau mai rar

8 8 8 8 20 19 20 19 31 44 30 31 43 45 46 45 deloc

Cât de des...?

46

9

17

22

21

14

3

8

14

26

2

5

13

45

8

19

31

5

70

21

0% 25% 50% 75% 100%

citiţi cărţi

vă uitaţi la televizor

ascultaţi radio

citiţi ziarele

Zilnic De câteva ori pe săptămână

De câteva ori pe lună O dată pe lună sau mai rar

Deloc

Diferenţele până la 100% reprezintă NŞ/NR

dinamica 1996-2004Vă uitaţi la tv Ascultaţi radio Citiţi ziare Citiţi cărţi

14


În afară de nunţi, înmormântări şi botezuri, cât de des aţi mers în ultimul timp la biserică?

3

1

19

19

3

37

8

9

Zilnic

De mai multe ori pe săptămână

O dată pe săptămână

De două, trei ori pe lună

O dată pe lună

De Crăciun, de Paşte şi alte zile sfinte

O dată pe an sau mai rar

De fapt, niciodată

%

[numai pentru mediul rural] Cât de des mergeţi la oraş pentru...?

2

15

2

4

21

7

5

28

14

85

29

73

3

0% 25% 50% 75% 100%

să vindeţi produse

cumpărături

distracţie


De câteva ori pe lună O dată pe lună sau mai rar

Deloc

Diferenţele până la 100% reprezintă NŞ/NR(N = 996)

[% din cei ce locuiesc în mediu rural]

N=805

15


34

12

5

4

5

19

17

18

10

9

7

6

2

2

2

14

17

4

2

boală

preţuri

viitorul copiilor

un război în zonă

criminalitate, infracţiuni

şomaj

atac terorist

tulburările sociale

altceva

nu mă tem de nimic

Prima menţiune

A doua menţiune

%

Care sunt lucrurile de care vă temeţi cel mai mult în prezent?

[listă]

16


Comparativ cu anul 2000, credeţi că în prezent...

1

2

1

25

27

28

37

32

33

23

19

20

9

8

7

5

12

11

0 25 50 75 100

situaţia dvs.economică este...

economia localităţiidvs. merge...

economia Românieimerge...

Mult mai bine/bună Ceva mai bine/bună Aproximativ la fel

Ceva mai rău/rea Mult mai rău/rea NŞ/NR

În următorii 4 ani, credeţi că...

3

2

2

37

37

37

25

25

23

9

8

9

2

3

3

24

25

26

0 25 50 75 100

situaţia dvs.economică va fi...

economia localităţiidvs. va merge...

economia Românieiva merge...

Mult mai bine/bună Ceva mai bine/bună Aproximativ la fel

Ceva mai rău/rea Mult mai rău/rea NŞ/NR



17


21 20 19

17 16 16

13 14 15

8 7 9

9 9 9

5 67

0

25

50

75

100

EconomiaRomâniei

Economialocalităţii dvs.

Situaţia dvs.economică

f luctuant +(optimist)

f luctuant --(pesimist)

deteriorarecontinuă

deteriorare faţăde 2000 / înurmătorii 4 ani

stabilitate

îmbunătăţire faţăde 2000 / înurmătorii 4 ani

îmbunătăţirecontinuă

%

2000 – 2004 – 2008: percepţia schimbărilor • aşteptări

Diferenţele faţă de 100% reprezintă NŞ/NR

Combinând experienţa din ultimii patru ani a subiecţilor cu aşteptările lor pentru perioada de patru ani care urmează, putem să ne facem o imagine despre măsura în care ei percep vreo şansă de îmbunătăţire în cele trei domenii: economia ţării, economia localităţii unde trăiesc şi situaţia lor materială.

Îmbunătăţire – procentul persoanelor care apreciază că situaţia din domeniul dat nu a fost mai bună în 2000 şi se aşteaptă la mai bine în următorii patru ani, precum şi cei care apreciază că situaţia s-a îmbunătăţit în ultimii patru ani şi nu se aşteaptă la înrăutăţire în viitor. Subcategoria “îmbunătăţire continuă” o constituie cei care se aşteaptă ca îmbunătăţirea percepută faţă de 2000 să continue şi în următorii patru ani.

Deteriorare – procentul persoanelor care apreciază că situaţia din domeniul dat a fost mai bună în 2000 şi nu se aşteaptă la o schimbare în bine în următorii patru ani, precum şi cei care, deşi nu au perceput o schimbare faţă de 2000, se aşteaptă ca situaţia să se înrăutăţească până în 2008. Cei din subcategoria “deteriorare continuă” percep o deteriorare constantă a situaţiei (din 2004 faţă de 2000 şi a celei din 2008 faţă de acum).

Stabilitate – cei care nu au perceput vreo schimbare faţă de 2000 şi nici nu se aşteaptă la schimbare până în 2008.

Fluctuant+ (optimist) – cei care, deşi au perceput o deteriorare a situaţiei faţă de 2000, se aşteaptă la o schimbare în bine.Fluctuant– (pesimist) – cei care, deşi au perceput o îmbunătăţire faţă de 2000, se aşteaptă o situaţie mai defavorabilă în 2008.

18


27

9

8

4

3

3

2

2

1

3

20

11

10

Ion Iliescu / Preşedintele

Guvernul

mafia, structuri mafiote / hoţii, infractorii / baronii /oameni răi

PSD / puterea actuală

Adrian Năstase / Primul ministru

oameni cu bani, putere / un grup de interese

structuri din afara ţării / UE / masoneria

Parlamentul

vechii politicieni/ comunişti/ vechea securitate

politicienii / partidele politice

incompetenţi / proşti / nemernici

alte răspunsuri

NŞ/NR

%

După părerea dvs., în prezent cine conduce România?

Şi cine credeţi că ar trebui să o conducă?

[Întrebare deschisă]

22

7

10

3

17

19

ins tituţii

personalităţi

persoane cuanum ite calităţi

partide, grupăripolitice

alte răspunsuri

NŞ/NR

%


Respondentul menţionează...

Guvernul (10%); Preşedintele (8%); Parlamentul (2%); alte menţiuni (1%)

A. Năstase (8%); I. Iliescu în continuare (4%); C.V. Tudor (2%); Th. Stolojan (1%); Tr. Băsescu (1%); unul ca Vlad Ţepeş (1%)

o persoană... competentă/inteligentă (8%); cinstită/serioasă (4%); tânără/tinerii (2%); care urmăreşte interesele populaţiei (2%); sufletistă/cu frica lui Dumnezeu (1%); un bun patriot (1%); alte menţiuni (1%)

PSD/actuala putere (3%); Alianţa D.A./liberalii (2%); alţii decât actuala putere/opoziţia (1%); alte menţiuni (2%)

poporul (2%); Statul român/românii (2%) ; aleşii poporului (2%); o democraţie reală (1%); politicienii (1%); alte menţiuni (2%)

19


61

89

87

81

92

81

37

8

10

17

4

16

medic (consultaţie, tratament, intervenţiechirurgicală)

la primărie

la poliţie

la tribunal, avocat, notar

la bancă în obţinerea unui credit

la instituţiile judeţene (prefectură, consiliujudeţean)

NU DA

Diferenţele până la 100% reprezintă NŞ/ NR

În ultimii cinci ani aţi apelat la...?

[Dacă a apelat la respectivele instituţii] Aţi dat în schimb altceva decât taxele legale (bani, cadouri, servicii)?

26

60

81

83

84

90

74

39

18

17

15

10

medic (consultaţie, tratament, intervenţiechirurgicală)

la primărie

la poliţie

la tribunal, avocat, notar

la bancă în obţinerea unui credit

la instituţiile judeţene (prefectură, consiliujudeţean)

NU DA


[% din cei care au apelat la instituţia respectivă în ultimii 5 ani]

N= 1325

N= 708

N= 327

N=299

N=272

N=174

20


23

3

8

6

1

3

2

3

2

4

3

1

1

2

20

13

12

Guvernul

factorii de conducere

toată lumea / societatea / sistemul

nivelul de trai / salariile mici

cei de la putere

Justiţia

legislaţia

Poliţia

autorităţile statului

clasa politică

Parlamentul / parlamentarii



PSD

mafia / hoţii / baronii locali

alte răspunsuri

NŞ/NR

După părerea dvs., în ultimii patru ani, corupţi corupţia...


A scăzut6%

A rămas la fel

19%

A crescut62%

NŞ/ NR13%

[% din cei care spun că A SCĂZUT corupţia][% din cei care spun că A CRESCUT corupţia]

N=105N=1122

Cine credeţi că este principalul responsabil în acest sens?

26

2

2

7

7

4

5

2

1

3

6

1

2

2

24

8

7

Guvernul

factorii de conducere

toată lumea / societatea

nivelul de trai / salariile mici

cei de la putere

Justiţia

legislaţia

Poliţia

autorităţile statului

PNA

Parlamentul / parlamentarii



PSD

mass media

alte răspunsuri

NŞ/NR

21


39

38

37

15

23

6

22

22

27

54

28

25

11

1

1

1 10

14

12

14

Guvernul

Justiţia

Poliţia

Mass media

Destul de nem ulţum it Foarte nem ulţum it des tul de m ulţum it foarte m ulţum it NŞ

%

foarte nem ulţum it des tul de nem ulţum it


Cât de mulţumit sunteţi de activitatea următoarelor instituţii în lupta împotriva corupţiei?


22


Gândiţi-vă la situaţia României de când actualul Guvern a venit la putere (decembrie 2000). Credeţi că protecţia socială (ajutor de şomaj, pensii, alocaţii pentru copii, etc.)...?

S-a îmbunătăţit

32%

A rămas la fel39%

NŞ/NR6%

S-a înrăutăţit23%

... Dar situaţia economică a ţării...?

S-a îmbunătăţit

21%

A rămas la fel41%

NŞ/NR11%

S-a înrăutăţit27%

23


Cât de mulţumit sau nemulţumit sunteţi de activitatea Guvernului în următoarele domenii?

oct 1996

mar 1997

iun 1997

sep 1997

dec 1997

iun 1998

nov 1998

mai 1999

nov 1999

mai 2000

nov 2000

mai 2001

nov 2001

iun 2002

oct 2002

mai 2003

oct 2003

mai 2004

oct 2004

CURS

MM

T

CURS

LUAS

CURS

CURS

MM

T

MM

T

CURS

MM

T

CURS

MM

T

CURS

IMAS

MM

T

GALLUP

CURS

GALLUPM

MT

GALLUP

Domeniul...

- - - - - 29 34 25 21 - - 43 36 39 47 44 41 50 44 + Ordine publică- - - - - 64 57 72 75 - - 50 57 56 47 49 53 45 48 –

35 41 39 43 33 32 34 25 20 - - 44 30 36 48 42 39 45 38 + Educaţie59 43 57 44 65 59 55 69 70 - - 46 54 57 44 47 51 45 51 –- - - - - 29 21 15 11 - - 22 19 21 28 20 21 29 25 + Privatizare- - - - - 68 64 78 79 - - 65 61 66 60 63 61 56 52 –- - - - - 10 15 13 12 - - 22 18 17 24 19 19 21 19 + Locuinţe- - - - - 83 74 81 78 - - 69 70 74 68 67 68 70 66 –

10 16 16 18 12 10 13 9 6 - - 23 18 17 26 19 19 25 22 + Nivel de trai89 80 83 79 88 87 81 90 92 - - 73 80 81 70 78 78 72 74 –27 29 27 29 25 31 21 23 14 23 10 40 24 25 32 18 19 27 26 + Sănătate72 64 72 64 73 62 78 72 83 72 86 55 72 72 64 77 76 68 68 –14 16 14 16 20 23 21 11 7 15 6 26 18 15 21 15 16 20 21 + Agricultură84 76 84 76 78 73 79 84 88 81 88 66 75 79 73 74 74 71 65 –16 21 16 21 25 22 22 7 4 7 5 16 12 10 18 12 12 16 16 + Industrie77 62 77 62 72 63 77 81 86 81 86 70 70 78 71 71 71 70 64 –13 19 13 19 18 18 13 5 6 8 6 13 10 11 14 11 13 14 13 + Locuri de muncă85 72 85 72 79 73 86 89 89 86 89 79 81 84 70 81 79 80 76 –8 63 8 63 59 29 31 11 5 9 4 13 10 9 12 10 9 15 12 + Reducerea87 28 87 28 38 56 68 81 87 78 88 76 77 84 79 79 79 76 77 – corupţiei

+ mulţumit / foarte mulţumit– foarte nemulţumit / nemulţumit

44

46

52

45

42

45

43

37

35

36

22

24

25

20

21

15

15

12

12

13

21

25

18

21

15

24

36

43

33

31

1

1

1

0.3

1

1

1

0.4

0.4

1 11

9

4

5

14

13

20

22

11

8

reducerea corupţiei

locuri de muncă

nivel de trai

sănătate

locuinţe

agricultură

industrie

privatizare

educaţie

ordine publică

nem ulţum it foarte nem ulţum it m ulţum it foarte m ulţum it NŞ


%

foarte nemulţumit nemulţumit

dinamica 1996-2004

24


Cât de mulţumit sunteţi de modul în care funcţionează democraţia în România?

mulţumit21%

nemulţumit24%

nici mulţumit nici

nemulţumit38%

NŞ / NR6%

foarte mulţumit

1%

foarte nemulţumit

10%

Cât de mulţumit sunteţi de modul în care funcţionează economia de piaţă în România?

Foarte nemulţumit

11%

Foarte mulţumit

0.1%

NŞ / NR10%

Nici mulţumit nici

nemulţumit32%

Nemulţumit33%

Mulţumit14%

25


14

3

2

2

2

2

2

2

1

1

8

34

24

5

3

Creşterea preţurilor / alinierea lor la cele din UE

Sărăcia, nivelul de trai

Situaţia economică a ţării, suntem nepregătiţi

Terorism, război / Securitatea naţională

Nu va fi bine, va fi mai rău / mai greu

Lipsa locurilor de muncă, şomaj

Nu ne vom integra în UE prea curând

Corupţia

Veniturile / salariile mici (comparativ cu UE)

Ne cumpără străinii / vom fi sclavi / ne vindem ţara

Costurile integrării

Situaţia agriculturii

Altceva

Nu mă îngrijorează nimic

NŞ/NR

Ce vă îngrijorează cel mai mult cu privire la integrarea României în Uniunea Europeană?

Dar ce vă atrage cel mai mult?

[Întrebare deschisă cu răspuns multiplu]

16

4

2

2

2

1

1

1

1

1

1

8

29

25

9

5

Un nivel de trai mai bun, o viaţă mai bună

Libera circulaţie a persoanelor

Mai multe locuri de muncă, mai bine plătite

Creşterea veniturilor (salarii, pensii)

Dezvoltarea economiei, modernizare

Ordine, disciplină, stabilitate

Civilizaţia şi democraţia ţărilor occidentale

Un viitor mai bun pentru copii

Vom fi în rândul ţărilor dezvoltate

Creşterea investiţiilor / ajutoarele financiare ale UE

Libertatea

Vom fi percepuţi mai bine în occident / respectaţi

Perspective mai bune, noi posibilităţi

Altceva

Nu mă atrage nimic

NŞ/NR

[Întrebare deschisă cu răspuns multiplu]



26


27


Călătorii / lucru în străinătate după 1990

79

94

85

21

6

14

Dvs. aţi călătorit înstrăinătate după

1990?

Dvs. aţi lucrat înstrăinătate pentru un

timp?

Dar altcineva dingospodărie a lucratîn străinătate pentru

un timp?

NU DA


În următoarele 12 luni, aveţi de gând să mergeţi într-o ţară străină pentru...

84

86

94

94

94

14

12

4

3

3

pentru turism

pentru a lucratempoxxxe

pentru a văcompleta educaţia

să emigraţi şi sătrăiţi acolo

în scop de afaceri

NU DA


pentru a lucra temporar în străinătate



28


În ultimele 12 luni aţi încercat să obţineţi un loc de muncă în străinătate?

Nu93%

NŞ/NR2%

Da5%

[Dacă da]

La cine aţi apelat?

7

12

22

33

35

4

2NR

persoane care se ocupă de plecări înstrăinătate pentru muncă

altele

instituţie de stat

rude

firmă privată

altă persoane plecate în lucru înstrăinătate

%

[% din cei care intenţionează să lucreze în străinătate]

N=97

29


Aveţi cunoştinţe în străinătate?

Nu62%

Da37%

NR1%

[Dacă da]

Dar aveţi în străinătate cunoştinţe, rude sau prieteni care...?

[% din cei care au cunoştinţe în străinătate]

31

23

67

57

76

37

…v-ar cazapentru vreme

...care v-arajuta să găsiţi

ceva de muncă

...care vă trimitbani

Da Nu

%

Diferenţele până la 100% reprezintă NŞ/NR N=673

30


Da4%

Nu95%

NR1%

Dvs. sau cineva din gospodăria dvs., după 1989, a făcut / face mic comerţ într-o ţară apropiată?

Dacă aţi avea posibilitatea să vă alegeţi ţara în care să trăiţi, aţi alege România?

NŞ/NR4%

Categoric da57%

Probabil nu10%

În nici un caz11%

Probabil da18%

31


Deloc Foarte mică măsură Mică măsură Mare măsură Foarte mare măsură NŞ/NR

Cât de interesat(ă) sunteţi de viaţa politică... ?

32

30

23

22

6

620

22 15

20

2

2

… din localitateadvs.

… la nivel naţional

Puţin Foarte puţin Deloc Mult Foarte m ult NŞ

%

În ce măsură credeţi că oameni ca dvs. pot influenţa hotărârile importante care se iau... ?

Deloc Foarte puţin Puţin Mult Foarte mult NŞ/NR

28

24

27

32

3

227

26 10

8

6

7

… pentru localitateadvs.

… pentru întreagaţară

%

32


Dvs. în ce măsură cunoaşteţi vreun membru al actualului Parlament ales în judeţul dvs./în Bucureşti?

NR4%

Îi ştiu numele şi l-am întâlnit

12%

Nu-mi amintesc

numele, dar am auzit de el

6%

Nu cunosc nici unul53% Îi ştiu numele,

dar nu l-am întâlnit25%

33


Cât de des discutaţi despre cum merg lucrurile în ţară cu... ?

Dvs. căutaţi să vă convingeţi prietenii, rudele sau colegii să împărtăşească aceeaşi opinie sau idee în care credeţi?

Uneori31%

Deseori10%

NŞ/NR5%

Niciodată54%

23

30

35

43

50

48

41

43

25

20

19

11

1

1

26

1

cu familia

cu prietenii

cu colegii

cu vecinii

Niciodată Uneori Deseori NC

%


34


Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, dvs. cu care din următoarele partide sau alianţe politice aţi vota?[Întrebare cu variante de răspuns pe listă]

4338

13

41 1 1

UniuneaNaţională

PSD+PUR

AlianţaD.A.

PRM UDMR PNG PNŢCD Alt partid

% din cei care menţionează un partid de pe listă (68% din total eşantion)

DE PE LISTĂ

N=1230

Nu m-am hotărât = 24%Nu votez = 5%

NR = 3%[% din total eşantion]

După părerea dvs., cine credeţi că ar fi persoana cea mai potrivită pentru funcţia de prim-ministru al României?

19

9

5

5

1

1

1

1

4

51

3

Mircea Geoană

Traian Băsescu

Theodor Stolojan

Adrian Năstase

Călin Popescu Tăriceanu

Mugur Isărescu

Ion Iliescu

Petre Roman

Altă persoană

Nu ştie

NR


35


Unii oameni spun că partidele politice sunt necesare pentru funcţionarea sistemului politic, iar alţii spun că partidele politice nu sunt necesare. Dvs. ce părere aveţi?

Partidele sunt necesare

73%

Partidele nu sunt

necesare9%NŞ/NR

18%

36


5

3

2

2

2

1

1

2

11

13

26

17

16

PSD

PRM

UDMR

PNŢCD

PNL

Alianţa D.A.

PD

PUR

PNG

Alt partid

Toate

Nici unul

NŞ / NR

%

Dar cea mai puţină încredere?

2

1

1

1

3

8

6

13

27

2

1

1

4

6

4

6

4

5

25

13NŞ / NR

Nici unul

Altul

Uniunea Naţională PSD+PUR

UDMR

PUR

PD

PRM

PNL

Alianţa D.A.

PSD

În primul rând

În al doilea rând

%

Dintre partidele şi alianţele politice din România de astăzi, în care aveţi cea mai mare încredere?



37



Dintre partidele şi alianţele politice din România, care credeţi că reprezintă cel mai bine interesele... ?

1

4

3

1

1

3

2

10

43

14

2

1

10

3

2

5

1

18

41

13

1

1

6

3

1

8

1

28

37

1

31

PSD


PUR

Alianţa D.A.

PNL

PD

PRM

Alte partide

Toate

Nici unul

NŞ / NR

interesele celor bogaţişi foarte bogaţi

interesele celor nicisăraci nici bogaţi

interesele celor săracişi foarte săraci

%

38


Există partide despre care credeţi că vă reprezintă interesele?

Nu46%

NŞ17%

NR3%

Da34%

[Dacă da]

Care sunt acestea?[% din cei care spun că există partide care le reprezintă interesele]


1

2

3

4

5

7

13

18

42

2

4NŞ / NR

Alt partid

PNŢCD

PUR


PD

UDMR

PNL

PRM

Alianţa D.A.

PSD %

N=613

39



Dacă ar câştiga alegerile, care dintre partidele şi alianţele din România credeţi că ar avea cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte ... ?

1

14

3

2

4

1

11

38

21

2

1

16

4

2

5

1

6

43

17

1

1

14

3

2

10

1

6

44

19

2

1

15

3

3

6

1

7

44

2

26

PSD

Uniunea NaţionalăPSD+PUR

PUR

Alianţa D.A.

PNL

PD

PRM

Alt partid

Oricare

NŞ / NR

integrarea în UniuneaEuropeană

creşterea economică


organizareaadministraţiei

%

40


În general, câte dintre promisiunile făcute credeţi că va respecta …?

32

26

2320

10

16

21

19

18

9

13

17

2

5

5

1

1

1 19

18

22

Alianţa D.A. PNL-PD

PSD (Partidul SocialDemocrat)

PRM (PartidulRomânia Mare)

Niciuna Foarte puţine Puţine Multe Foarte multe Toate NŞ/NR

Câţi dintre politicienii din … credeţi că sunt corupţi?

29

27

2510

9

14

9

20

13

19

9

18

5

3

5

1

1

1 26

24

30

Alianţa D.A. PNL-PD

PSD (Partidul SocialDemocrat)

PRM (PartidulRomânia Mare)

Toţi Foarte mulţi Mulţi Puţini Foarte puţini Nici unul NŞ/NR



41


Vă rog să îmi spuneţi în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii...

4

21

27

28

1

5 31

59 9

14

IP10

IP11

Deloc de acord Nu prea sunt de acord Mai degrabă de acord Total de acord NŞ/NR

Partidele sunt interesate în mai mare măsură de rezultatul electoral decât de problemele oamenilor

Indiferent cine va câştiga alegerile până la urmă lucrurile vor merge la fel în următorii patru ani

În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii...

9

3

33

27

14

845

2

1

3

74

45 17

9

11

IP13

IP14

IP15


Moralitatea politicienilor este foarte scăzută.

Salariile parlamentarilor sunt prea mari.

Parlamentarii urmăresc interesele cetăţenilor care i-au votat.



42


Dar cea mai puţină încredere?

3

8

4

10

11

11

21

4

2

9

6

7

9

10

14

20

NŞ / NR

Nici unul

Alt rãspuns

C.V. Tudor

Mircea Geoană

Ion Iliescu

Theodor Stolojan

Traian Băsescu

Adrian Năstase

În primul rând

În al doilea rând

%

Dintre personalităţile politice din România de astăzi, în care aveţi cea mai mare încredere?

[Întrebare deschisă][cifrele reprezintă procente]

6

4

2

2

1

1

3

8

10

32

17

14

C.V. Tudor

Adrian Năstase

Traian Băsescu

Ion Iliescu

Theodor Stolojan

Markó Béla

Emil Constantinescu

Victor Ciorbea

altă persoană

toţi

nici unul

NŞ/NR

%

[Întrebare deschisă][cifrele reprezintă procente]

43


Dar dintre următoarele personalităţi, câtă încredere aveţi în...?

0

10

20

30

40

50

60

oct 1996

mar 1997

iun

1997

sep 1997

dec 1997

iun

1998

no

v 1998

mai 1999

no

v 1999

mai 2000

no

v 2000

mai 2001

no

v 2001

iun

2002

oct 2002

mai 2003

oct 2003

mai 2004

oct 2004

Ion Iliescu

Adrian Năstase

Traian Băsescu

Theodor Stolojan

C. V. Tudor

Markó Béla

%

CURS

MM

T

CURS

LUAS

CURS

CURS

MM

T

MM

T

CURS

MM

T

CURS

MM

T

CURS

IMAS

MM

T

GALLUP

CURS

GALLUPM

MT

GALLUP

55 37 27 34 24 28 31 38 38 41 48 48 48 43 44 41 37 43 38 + Ion Iliescu

38 50 64 60 66 60 58 56 50 52 46 47 49 54 53 53 55 52 56 -

46 30 19 25 20 21 22 27 27 24 28 49 58 47 44 33 33 47 40 + Adrian Năstase

31 46 64 53 62 60 57 58 56 59 59 42 37 48 50 60 56 48 54 -

- - - - - - - 23 17 18 36 50 43 36 39 29 24 27 38 + Traian Băsescu

- - - - - - - 62 64 65 50 36 45 52 50 58 62 62 54 -

- - - - - - - - - - 33 - - - 38 28 29 33 39 + Theodor Stolojan

- - - - - - - - - - 55 - - - 51 59 57 58 51 -

31 30 28 31 29 26 28 22 17 25 34 25 17 19 22 15 16 20 18 + C.V. Tudor

40 44 54 44 54 53 50 65 64 59 54 67 75 73 71 75 71 72 73 -

11 8 10 7 8 6 7 10 5 6 7 12 6 7 7 6 5 5 5 + Markó Béla

27 39 47 50 57 67 60 65 67 66 66 59 74 73 73 74 76 77 77 -

- - - - - - - - - - - - - 7 7 5 6 7 5 + Dan Voiculescu

- - - - - - - - - - - - - 45 41 48 57 54 57 -

Încredere: + multă / foarte multă– deloc / foarte puţină / puţină

21

26

22

28

19

16

16

11

10

16

12

15

22

16

23

17

39

30

46

26

27

26

27

12

5

4

12

9

0.3

1

7

10

12

12

14 1

1

32

13

3

3

3

Adrian Năstase

Theodor Stolojan

Ion Iliescu

Traian Băsescu

Corneliu Vadim Tudor

Dan Voiculescu

Markó Béla

puþinã foarte puþinã deloc m ultă foarte m ultă nu îl cunosc


%

deloc foarte puţină puţină

dinamica 1996-2004

44


41

47

47

54

69

70

71

72

76

83

87

41

40Să fie un om bogat

Să aibă simţul umorului

Să fie de aceeaşi religie cu dvs.

Să fie bărbat

Să fie susţinut de partidul pe care îlsimpatizaţi

Să fie un bun familist

Să aibă experienţă politică

Să fie un bun român

Să fie un om educat

Să creadă în Dumnezeu

Să vorbească pe înţelesul oamenilor

Să impună ordinea şi disciplina

Să lupte împotriva corupţiei din ţară %

Care sunt atributele pe care dvs. consideraţi că ar trebui să le aibă preşedintele României?

8.9

7.6

7.6

6.2

4.7

4.3

4.4

4.4

4.8

3.5

3.6

9.7

8.5

%

Media* rangurilor

Ordonarea atributelor

*calculată pe o scală de la 1 la 13 unde 1 înseamnă cel mai important iar 13 cel mai puţin important

45


Câtă încredere aveţi dvs. în...?

oct 1996

mar 1997

iun 1997

sep 1997

dec 1997

iun 1998

nov 1998

mai 1999

nov 1999

mai 2000

nov 2000

mai 2001

nov 2001

iun 2002

oct 2002

mai 2003

oct 2003

mai 2004

oct 2004

CURS

MM

T

CURS

LUAS

CURS

CURS

MM

T

MM

T

CURS

MM

T

CURS

MM

T

CURS

IMAS

MM

T

GALLUP

CURS

GALLUP M

MT

GALLUP

Instituţia...

83 85 85 86 76 85 86 88 83 85 86 89 88 88 88 88 85 88 88 + Biserică

8 12 13 13 21 14 14 11 16 14 13 11 12 12 11 11 14 11 11 -

76 80 83 84 78 69 74 75 66 73 67 72 76 77 77 65 63 69 68 + Armată

8 14 13 13 18 27 22 23 29 23 29 24 20 21 19 29 32 28 27 -

- - - - - - - - - - - - - 62 60 61 55 61 63 + Mass-media

- - - - - - - - - - - - - 34 35 33 37 32 30 -

- - 60 62 56 40 40 38 21 20 19 50 54 46 48 43 37 47 41 + Preşedinţie

- - 35 35 40 54 57 60 74 77 77 47 43 53 49 53 60 49 55 -

62 48 48 51 44 42 45 46 38 34 44 54 - 49 45 43 42 46 46 + Primăria localităţii

30 46 48 46 52 53 52 51 58 63 43 43 - 54 53 53 54 50 49 -

- 48 48 46 42 41 45 49 34 43 43 47 41 49 51 38 35 43 38 + Poliţie

- 46 49 51 54 55 51 49 62 55 54 51 56 49 51 57 61 54 57 -

- 25 23 28 24 30 35 28 17 19 12 19 18 25 29 24 21 35 29 + Bănci

- 59 61 54 64 57 53 63 69 71 76 73 70 68 62 62 62 54 53 -

26 45 45 42 36 27 28 23 11 13 13 44 49 37 38 29 23 34 27 + Guvern

62 47 49 54 59 66 68 74 84 83 85 53 47 61 59 67 72 62 69 -

38 43 39 36 35 28 30 30 20 28 20 29 28 33 33 24 21 28 23 + Justiţie

45 48 53 55 58 65 62 66 74 66 75 66 67 64 65 69 73 67 71 -

- - - - - 19 - - - - - 19 13 - - - - 26 24 + ONG-uri

- - - - - 59 - - - - - 53 50 - - - - 51 47 -

23 39 34 38 27 19 20 20 10 9 9 33 36 27 29 19 14 23 19 + Parlament

63 52 59 61 68 73 74 77 86 86 88 62 60 70 68 76 81 73 76 -

- 28 21 24 26 23 29 30 15 14 19 24 21 24 25 17 17 23 18 + Sindicate

- 50 53 49 57 57 55 60 66 69 65 55 58 63 63 65 63 64 60 -

Încredere...

+ multă / foarte multă– deloc / foarte puţină / puţină

7

20

23

33

36

37

33

43

29

42

45

33

4

9

10

12

10

13

7

15

16

11

2

4

4

7

8

9

10

14

11

14

16

15

41

52

52

39

34

33

26

24

20

20

16

15 3

2

4

2

3

4

3

3

5

8

7

10

17

47Biserică

Armată

Mass media

Primăria localităţii

Preşedinţie

Poliţie

Bănci

Guvern

Organizaţii neguvernamentale

Justiţie

Parlament

Sindicate

puţină foarte puţină deloc m ultă foarte m ultă


% deloc foarte puţină puţină

dinamica 1996-2004

46


47


În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii...

3

7

10

81

72

2439

1

14

19

24

IP13

IP14

IP15

Nu prea m ulţum it Deloc m ulţum it Des tul de m ulţum it Foarte m ulţum it

%



Copiii sunt cea mai mare realizare a unui om.

Fără şcoală / educaţie nu poţi realiza nimic în viaţă.

A fi realizat în viaţă înseamnă a avea mulţi bani.

Dumneavoastră credeţi că se poate avea încredere în cei mai mulţi dintre oameni?

Nu59%

Da32%

NŞ/NR9%

48


Nu69%

Da15%

NŞ/NR16%

Credeţi că statul trebuie să intervină în activitatea presei?

Nu56%

Da24%

NŞ/NR20%

Dar credeţi că statul trebuie să intervină în activitatea partidelor politice?

49


Aveţi relaţii / cunoştinţe pe care vă puteţi baza...

94

94

92

89

90

89

86

80

73

5

5

7

8

9

11

13

19

27

la instituţiile jud

în obţinerea unui credit

în lumea afacerilor

în obţinerea unui loc de muncă

la tribunal, notar, avocat

la poliţie

la primărie

în străinătate

în caz de boală

NU DA

la instituţiile judeţene (prefectură, consiliu judeţean)

în caz de boală pentru consultaţie, tratament, intervenţie chirurgicală



50


Consideraţi normal ca...?

67

71

74

74

76

79

85

90

91

90

27

36

28

23

20

20

18

14

9

6

5

4

61

56

Să dai medicului sau asistentei o micăatenţie pentru că s-a purtat bine cu tine

Învăţătoarele să primească cadouri la sfârşitde an şcolar

Să dai bacşiş la restaurant, frizerie etc.

Să dai bani „la negru” instalatorului,zugravului, croitoresei, contabilului, la

meditaţii etc.

Oamenii să accepte să lucreze „la negru”

Să dai şefului mici atenţii cu diverse ocazii(de Crăciun, Paşte sau ziua de naştere)

Să dai telefon de la serviciu în interespersonal când nu te vede nimeni

Să mergi cu naşul (călătorie pe tren fărăbilet)

Să mergi pe mijloacele de transport încomun fără bilet când vezi că nu este

controlul

Să tragi un pui de somn sau să iei pauze laserviciu când nu te vede nimeni

Un patron să câştige mai mult decât unprimar

Copilul sau nepotul dumneavoastră să fieaşezat în bancă lângă un copil rom / ţigan

NU DA


%

51


Ce venit lunar ar fi necesar familiei dumneavoastră pentru un trai decent?

20.3 20.3

3.9

8.0

21.021.2

13.7

6.5

11.5

14.9

13.0

16.9

o persoană douăpersoane

trei persoane patrupersoane

cincipersoane

şase sau maimulte pers.

urban ruralmilioane lei -- valori medii în funcţie de mărimea familiei

Şi care ar fi venitul minim sub care familia dumneavoastră nu ar putea supravieţui?

7.5

5.6

1.32.7

6.46.45.1

2.53.6 4.3 4.2

5.3



cincipersoane



52


În luna trecută (septembrie), suma totală de bani obţinută de către toţi membrii gospodăriei dvs. (incluzând salarii, dividende, chirii, vânzări etc.) a fost cam de...

10.8

8.2

2.0

3.95.1

2.9

7.7

9.711.0

6.06.06.3



cincipersoane



Cam câţi bani s-au cheltuit in total, în luna trecută în gospodăria dvs.?

9.6 9.8

1.9

4.1

8.2

3.0

7.7

10.611.9

8.78.1

6.6



cincipersoane



53


Cum apreciaţi veniturile actuale ale gospodăriei dumneavoastră?

1

39

40

14

4

1

NŞ/NR

Ne ajung numai pentru strictulnecesar

Reuºim sã cumpãrãm şi unelebunuri mai scumpe, dar curestrângeri în alte domenii

Reuşim să cumpărăm şi unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii

Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem cumpărarea

unor bunuri mai scumpe

Ne ajung numai pentru strictul necesar

Nu ne ajung nici pentru strictul necesar

Reuşim să avem tot ce ne trebuie, fără să ne restrângem de la ceva

%

0

10

20

30

40

50

iun

1997

sep 1997

dec 1997

iun

1998

no

v 1998

mai 1999

no

v 1999

mai 2000

no

v 2000

mai 2001

no

v 2001

iun

2002

oct 2002

mai 2003

oct 2003

mai 2004

oct 2004

tot, fararestringerisi unele scumpe

trai decent

strict necesar

nici strict nec

%

CURS

LUAS

CURS

CURS

MM

T

MM

T

CURS

MM

T

CURS

MM

T

CURS

IMAS

MM

T

GALLUP

CURS

GALLUPM

MT

GALLUP

Veniturile familiei…

1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1Reuşim să avem tot ce ne trebuie, fără să ne restrângem de la ceva

6 6 7 7 8 6 3 3 4 6 3 3 6 5 4 4 4Reuşim să cumpărăm şi unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii

22 21 23 18 22 18 15 17 16 21 14 16 19 17 19 15 14Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem cumpărarea unor bunuri mai scumpe

40 40 41 43 37 39 42 37 39 37 38 34 38 39 41 41 40 Ne ajung numai pentru strictul necesar

31 32 28 31 31 36 39 41 40 36 44 45 34 36 34 38 39 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar

dinamica 1996-2004

Ajung numai pentru strictul necesar

Nu ajung nici pentru strictul necesar

Ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem bunuri mai scumpe

Reuşim să cumpărăm şi bunuri mai scumpe, cu restrângeri în alte domenii

Avem tot ce ne trebuie, fără să ne restrângem de la ceva

54


Există cineva în familia dumneavoastră care este asociat(ă) sau are în proprietate o întreprindere particulară sau o afacere?

Da7%

Nu93%

În următorul an aveţi intenţia să porniţi o afacere proprie?

Da7%

Nu92%

NR1%

55


După obţinerea ultimei diplome şcolare aţi mai urmat şi alte cursuri de specializare?

16

9

72

4

Da, la locul de muncă

Da, separat de locul demuncă

Nu

NC (urmează o şcoală înprezent)

%

[Răspuns multiplu]

56


Număr de limbi străine vorbite[calculat pe baza răspunsului multiplu la întrebarea de mai sus]

2

2

2

3

4

5

11

15

2

1

alta

romani

spaniolă

italiană

maghiară

germană

rusă

română

franceză

engleză %

În afară de limba dvs. maternă, ce alte limbi cunoaşteţi suficient de bine să luaţi parte la o conversaţie?


8

8

19

23

63

59

8

8

2

2

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Număr de limbivorbite în afară delimba maternă şi

limba oficială(româna)

Număr de limbivorbite în afară de

limba maternă

3 sau mai multe limbi străine 2 limbi 1 limbă străină Nici una NR

[% din total eşantion]

57


[Dacă vorbeşte o limbă străină] Limba străină cea mai bine stăpânită o vorbiţi...

bine38%

fluent24%

cu dificultăţi32%

NR6%

[% din cei care vorbesc cel puţin o altă limbă în afara limbii materne]

Bine13%

Nu vorbeşte nici o altă

limbă în afara limbii

materne67%

Fluent8%

Cu dificultăţi10%

NR2%

[% din total eşantion]

N=591

58


În următoarele 12 luni intenţionaţi să începeţi studiul unei limbi străine?

Da10%

Nu87%

NR3%

59


[Dacă ştie să folosească computerul] Ce notă, de la 1 la 10, v-aţi da în ce priveşte lucrul cu calculatorul?

73

88

61

26

11

38

TOTAL

mediu rural

mediu urban

NU DA


Ştiţi să folosiţi computerul?

12

4

14

32

27

34

28

33

27

22

30

20

4

3

4

0 25 50 75 100

TOTAL

Rural

Urban

Nota… 9 - 10 7 - 8 5 - 6 1 - 4 Nu pot aprecia


Media notelor:Urban = 6.2Rural = 5.5

Total = 6.1

%

N=472

[% din cei care ştiu să folosească computerul]

60


86

89

83

13

9

16

TOTAL

mediu rural

mediu urban

NU DA


În următoarele 12 luni, intenţionaţi să urmaţi un curs pentru a învăţa să lucraţi mai bine pe calculator?


61


Mircea Comşa Încotro ne îndreptăm 63

Dumitru Sandu Votul între fidelitate politică şi cultură comunitară

69

Cosima Rughiniş Plăţile informale şi percepţia corupţiei în sistemul medical din România

77

Comentarii

62


63


Direcţia acum. De ce spun oamenii că direcţia este bună / greşită?Pe parcursul ultimului ciclu electoral aprecierile populaţiei cu privire la direcţia în care se îndreaptă lucrurile au fost relativ constante, aproximativ jumătate dintre români considerând că ne îndreptăm într-o direcţie greşită şi cam o treime că direcţia este bună. Surprinzător, în 2004 percepţia populaţiei s-a schimbat, ponderea celor care apreciază că direcţia este bună ajungând aproape să o egaleze pe a celor care spun că direcţia este greşită. Pentru aceeaşi perioadă se constată şi o scădere a ponderii celor care nu pot evalua direcţia în care merg lucrurile ceea ce sugerează ideea unei cristalizări a evaluărilor populaţiei în acest an electoral. Ce se înţelege în fapt prin direcţia în care merg lucrurile? Atunci când se referă la direcţia în care merg lucrurile oamenii fac de fapt o evaluare difuză a realităţii, au în vedere aspecte situate la nivele diferite: naţional (activitatea Guvernului, încrederea în instituţii şi oameni politici, cei de la putere în principal, nivelul corupţiei), local (activitatea instituţiilor locale, calitatea mediului social local) şi personal (mulţumirea faţă de bani, starea de sănătate, situaţia familiei, gradul de informare, optimismul, etc.). Mulţumirea cu privire la aceste aspecte este responsabilă în mare parte de aprecierea direcţiei ca fiind greşită sau bună. Nu toate nivelele au aceeaşi influenţă asupra aprecierii direcţiei (similar pentru aspectele de la un anumit nivel). Datele arată faptul că aprecierea direcţiei este determinată în primul rând de variabile situate la nivel individual (cele mai importante sunt satisfacţia faţă de viaţa actuală şi evoluţia ei în ultimul an). Pe locul doi se situează aprecierile cu privire la situaţia politică (în principal încrederea în primul-ministru, Guvern şi evaluarea activităţii acestuia) şi abia apoi vin evaluările cu privire la localitate.Cine sunt cei care spun că direcţia este bună? Cel mai adesea cei care consideră că le merge bine în prezent (sunt mulţumiţi de bani şi sănătate), cărora le merge mai bine decât anul trecut, cei care sunt mai în vârstă (au expectanţe mai mici în general), mai educaţi, se consideră mai informaţi, au încredere în ceilalţi, au încredere în principalele instituţii ale statului, în primul-ministru şi sunt mulţumiţi de activitatea Guvernului. Apreciază că direcţia este greşită cei cărora nu le merge bine, le merge mai prost în prezent decât anul trecut, sunt mai tineri, nu au încredere în ceilalţi, nu au încredere în principalele instituţii ale statului, în primul-ministru şi nu sunt mulţumiţi de activitatea Guvernului.

Direcţie bună, direcţie greşită: 1996-1999 şi 2000-2003.De la o Guvernare la alta se reiau ciclurile de încredere - neîncredere respectiv speranţă - dezamăgire, fiecare ciclu din cele de până acum pornind însă de la un nivel mai scăzut de încredere şi speranţă. Interesant este ceea ce se întâmplă după preluarea guvernării, şi anume modul în care noua guvernare reuşeşte să preîntâmpine erodarea încrederii populaţiei prin acţiunile şi măsurile luate.Ce arată datele cu privire la aprecierea direcţiei în care se îndreaptă ţara în cele două perioade (1996-2000 şi 2000-2004)? Punctele de plecare în cazul alegerilor din 1996 şi 2000 au fost diferite. În noiembrie 1996 (înainte de alegeri), 28% din populaţie considera că direcţia este bună iar în noiembrie 2000 (tot înainte de alegeri) doar 12% mai considera că direcţia este bună. De asemenea, diferenţa dintre aprecierea că direcţia este bună respectiv greşită pentru cele două momente de timp este foarte mare: -22 în 1996 comparativ cu -54 în 2000. Fiecare început (ciclu electoral) este asociat cu noi speranţe, cu investiţii de încredere. Nivelul acestui dar de încredere a fost aproximativ acelaşi în cazul ambelor mandate. Astfel, la 6 luni după alegerile din 1996, ponderea celor care apreciază că direcţia este bună era cu 24 de puncte procentuale mai mare (a crescut de la 28% la 52%), iar în cazul alegerilor din 2000 cu 25 de puncte (creştere de la 12% la 37%). Ce se întâmplă însă după un an? În cazul alegerilor din 1996 constatăm o scădere a ponderii celor care apreciază că direcţia este bună în timp ce pentru alegerile din 2000 aprecierea este constantă comparativ cu 6 luni în urmă. Concluzia care rezultă este aceea că erodarea investiţiei de încredere a început în 1996 după primele 6 luni de guvernare în timp ce în 2000, la un an de la începutul guvernării, investiţia se păstrează. Dacă analizăm datele pentru acelaşi indicator dar de această dată avem în vedere aprecierea „direcţia este greşită” concluzia este aproape aceeaşi. Care este însă situaţia după un an şi jumătate de la preluarea puterii? Pentru 1996 observăm o continuare a tendinţei de evaluare negativă a direcţiei în care se îndreaptă ţara în timp ce după 2000 situaţia rămâne relativ constantă (ponderea celor care apreciază că direcţia este bună este constantă iar a celor care spun că este greşită creşte). Altfel spus, după un an şi jumătate de guvernare în 1996, se revine la situaţia dinainte de preluarea puterii (se pierde tot darul de încredere acordat de populaţie) în timp ce în 2000 puterea pare a reuşi ceva mai bine să păstreze încrederea populaţiei (ponderea celor care apreciază că direcţia este bună se menţine în prezent la nivelul lui 2000 dar comparativ cu începutul guvernării creşte ponderea celor care apreciază că direcţia este greşită).

Încotro ne îndreptăm

64


Ca o măsură sintetică a aprecierii direcţiei putem folosi raportul dintre ponderea celor care consideră că direcţia este bună respectiv greşită. O valoare sub-unitară a acestui raport ne arată că ponderea celor care consideră că direcţia este greşită este mai mare decât a celor care spun că este bună iar o valoare supra-unitară semnifică situaţia inversă. Graficul de mai jos ne arată acelaşi lucru descoperit anterior: situaţia de start este în favoarea guvernării CDR; darul de încredere în valoare absolută este acelaşi pentru guvernarea CDR şi PSD; în cazul guvernării CDR darul se erodează rapid iar în cazul guvernării PSD se reuşeşte menţinerea lui. După patru ani de guvernare CDR evaluarea direcţiei este mult mai negativă comparativ cu începutul mandatului iar după patru ani de guvernare PSD ponderea evaluărilor pozitive raportat la cele negative creşte (chiar dacă evaluările negative au în continuare o pondere puţin mai mare). În ultimul an al fiecărei guvernări asistăm la o stabilizare a evaluărilor populaţiei: preponderent negative în cazul guvernării CDR respectiv divizate în cazul guvernării PSD.

După doi ani de guvernare, în 1996 direcţia este apreciată tot mai negativ iar în 2000 se menţine la nivelul de start. După doi ani şi jumătate, în ambele situaţii, evaluarea direcţiei se menţine la cote similare cu 6 luni în urmă. După trei ani de guvernare, în cazul guvernării actuale evaluarea direcţiei se menţine la nivelul de acum 6 luni în timp ce în cazul guvernării trecute scăderea ponderii celor care apreciază direcţia ca bună este dramatică. După trei ani şi jumătate de guvernare, ponderile evaluărilor negative ale direcţiei se menţin, evaluările pozitive crescând în cazul ambelor guvernări. După patru ani de guvernare, ponderile evaluărilor negative ale direcţiei se menţin, evaluările pozitive scăzând uşor în cazul ambelor guvernări.

Ponderea celor care apreciază că direcţia în care se îndreaptă ţara este bună

28

52

2522 22

1016

1212

37 36 38 3633

4541

45

36

alegeri după 6 luni după 12 luni după 18 luni după 24 luni după 30 luni după 36 luni după 42 luni după 48 luni

1996

2000

Ponderea celor care apreciază că direcţia în care se îndreaptă ţara este greşită

50

35

52

64 66 69 66 6666

5248

55 5348 47 4643

57


1996

2000

Raportul dintre ponderea celor care apreciază că direcţia în care se îndreaptă ţara este bună respectiv greşită

0,6

1,5

0,50,3 0,3

0,10,2 0,20,2

0,70,8

0,7 0,7 0,7

1,0 0,91,0

0,6


1996

2000

65


Ce anume a determinat această evoluţie diferită a evaluărilor? Sunt posibile cel puţin următoarele ipoteze, fiind posibil ca starea reală de fapt să fie consistentă cu fiecare dintre acestea (testarea acestora depăşeşte cadrul acestei prezentări):

1. Populaţia are atitudini diferite în prezent comparativ cu 1996. Este posibil, de exemplu, ca percepţia situaţiei (a ţării sau personale) să fie influenţată de faptul că cele două partide asociate cu guvernarea (CDR respectiv PSD) sunt privite diferit, sunt simpatizate diferit, au avut / au un bazin electoral diferit ca mărime şi structură.2. O altă posibilitate ar fi reducerea nivelului aşteptărilor populaţiei ca urmare a procesului de învăţare socială („Am mai văzut noi după alegerile din 1996 că nu s-au schimbat lucrurile deşi ne-am aşteptat să se schimbe în bine, deci probabil că nici acum nu trebuie să ne aşteptăm.”).3. Imaginea creată de puterea actuală. O idee des menţionată de o parte a mediei se referă la „cosmetizarea” imaginii cu privire la situaţia din ţară. Conform acestei ipoteze există o situaţie reală şi una creată, „cosmetizată”, doar cea din urmă fiind prezentată oamenilor. Această ipoteză este susţinută parţial de analizele conţinuturilor mediatice realizate de unele instituţii.4. Schimbarea realităţii, a datelor obiective. Este posibil ca evaluările mai pozitive ale populaţiei să fie determinate de schimbarea realităţii sau altfel spus, oamenii percep puterea ca realizând ceva concret. Spre deosebire de ciclul electoral anterior în cazul celui actual evoluţia societăţii este marcată la intervale de aproximativ 6 luni de câte un moment de discontinuitate pozitivă (evaluat pozitiv de populaţie) care duce la menţinerea evaluărilor la aceleaşi nivele ca la începutul guvernării. Constatând aceste realizări (eliminarea vizelor, integrarea în NATO, anticiparea integrării în UE, raportul de ţară, finalizarea acordului cu FMI, măsurile legate privatizare şi combatere a corupţiei) precum şi influenţa lor pozitivă asupra traiului / ţării populaţia găseşte sprijin pentru evaluări de tip pozitiv . Responsabile de menţinerea stării de mulţumire la aceleaşi cote sunt în principal obţinerea circulaţiei libere în UE, integrarea în NATO şi măsurile de protecţie socială.

Starea de spirit a populaţiei acum.Ponderea populaţiei care declară că este mulţumită de felul în care trăieşte în prezent (39%) este mai mică decât a celei care se consideră nemulţumită (59%) . Aşteptările relativ la traiul din anul următor sunt împărţite, oamenii anticipând aproape în aceeaşi pondere o situaţie mai bună (32%), sau menţinerea celei actuale (32%) şi mai puţin înrăutăţirea situaţiei (21%). O pondere destul de ridicată (15%) trăiesc sub semnul incertitudinii în ceea ce priveşte viitorul. Cea mai mare parte a românilor consideră că trăiesc aproximativ la fel comparativ cu anul trecut (43%) sau mai rău (34%). Există însă şi indivizi care consideră că trăiesc mai bine (22%). Care au fost schimbările care au dus la îmbunătăţirea respectiv înrăutăţirea situaţiei în ultimul an? Principalele cauze care au dus la o schimbare în bine vizează creşterea veniturilor şi găsirea unui loc de muncă. Cauzele care au dus la înrăutăţirea situaţiei sunt salariile / pensiile mici, preţurile mari, şomajul şi boala.

Starea de spirit a populaţiei: 1996-2000 şi 2000-2004.Pentru a caracteriza starea generală de spirit a populaţie vom folosi trei indicatori: „cât de mulţumiţi sunt oamenii de cum trăiesc în prezent”, „cum trăiesc acum comparativ cu anul trecut” şi „cum cred că vor trăi anul viitor comparativ cu situaţia din prezent”. Pentru a uşura interpretarea datelor vom folosi doar aprecierile negative (ponderea celor care nu sunt deloc mulţumiţi de cum trăiesc, ponderea celor care consideră că trăiesc mult mai prost în prezent comparativ cu acum un an şi ponderea celor care consideră că vor trăi mult mai prost sau mai prost peste un an).

Ponderea celor care declară că sunt deloc mulţumiţi de felul în care trăiesc în prezent

1411

17

12

28

38

28

3333

23 25

17

24

1916 1615

26


1996

2000

66


Ce spun datele? Situaţia din 1996 se prezintă astfel: după 6 luni de guvernare, ponderea celor care se declară deloc mulţumiţi este aceeaşi (sau scade foarte puţin - 3 puncte), a celor care consideră că trăiesc mult mai prost decât anul trecut creşte cu 5 puncte iar a celor care cred că vor trăi mai prost creşte cu 6 puncte. Pe total, după primul an de guvernare, în 1997 aprecierile erau mai negative sau la acelaşi nivel comparativ cu începutul guvernării. În 2000, cei trei indicatori înregistrează o evoluţie diferită. După 6 luni de guvernare, ponderea celor care nu sunt deloc mulţumiţi de felul în care trăiesc scade, ponderea celor care consideră că trăiesc mult mai prost în prezent comparativ cu un an în urmă scade de asemenea, iar pesimismul cu privire la viitor rămâne la acelaşi nivel. Dacă avem în vedere evoluţia comparată a celor trei indicatori pe perioada primelor 18 luni ale celor două guvernări observăm că situaţiile tind să se apropie ca tendinţă (creşte ponderea celor nemulţumiţi de cum trăiesc, a celor care apreciază că trăiesc mai prost în prezent comparativ cu anul trecut şi a pesimiştilor). Există însă şi câteva diferenţe notabile: în 2000 starea de spirit a populaţie era mult mai proastă decât în 1996; plusul de speranţă a fost mai mare în 2000; degradarea stării de spirit a populaţiei este puţin mai lentă în perioada actualului guvern. Ceea ce se întâmplă însă în ultimele 6 luni ale primilor doi ani de guvernare pentru cele două perioade (1996 şi 2000) este însă diferit, constatându-se o creştere a optimismului şi mulţumirii declarate de populaţie. După 2 ani şi jumătate de guvernare, în ambele situaţii se constată o înrăutăţire a situaţiei, cele două imagini tinzând să se apropie. Evoluţia negativă se observă în special în cazul indicatorului „mulţumirea faţă de viaţa din prezent” (creşte ponderea celor deloc nemulţumiţi deşi în cazul raportării la alegeri 2000 situaţia din prezent este uşor mai pozitivă). După trei ani de guvernare diferenţele înregistrate în cazul celor două guvernări sunt oarecum surprinzător diferite. Deşi ne-am fi aşteptat la o continuare a trendului descendent al evaluărilor în ambele situaţii acest lucru nu se întâmplă decât în cazul guvernării CDR. După trei ani şi jumătate se constată o evoluţie uşor pozitivă a tuturor indicatorilor analizaţi în cazul ambelor guvernări (scade ponderea celor nemulţumiţi de felul în care trăiesc, scade ponderea celor care consideră că trăiesc mai prost decât anul trecut, scade ponderea celor care cred că vor trăi mai prost anul viitor). Creşterea uşoară a optimismului populaţiei poate fi pusă în ambele cazuri pe seama măsurilor de protecţie luate de obicei de guverne în preajma alegerile dar şi pe speranţa unui nou început mai bun dat de proximitatea alegerilor, acest sentiment contaminând evaluările populaţiei. În ultimele 6 luni de mandat constatăm că evaluările negative cresc în cazul guvernării CDR (cu excepţia pesimismului), respectiv se menţin la aceleaşi cote în cazul guvernării PSD.

Ponderea celor care declară că trăiesc mult mai prost în prezent comparativ cu acum un an

914

11 11

17

24

17

2323

11 12 108

5 6 7

1416


1996

2000

Ponderea celor care consideră că vor trăi „mult mai prost + mai prost” peste un an

2026

38 37 3943

302727 25

2823

2724

20 21

30 30

0

10

20

30

40

50


1996

2000

67


O tipologie a românilor după aprecierea modului în care trăiesc / au trăit / vor trăi

Mulţumiţi şi nemulţumiţi. Cine şi de ce?Dincolo de ceea ce se întâmplă în realitate (situaţia obiectivă are o influenţă hotărâtoare asupra aprecierilor oamenilor dar nu totală), contează în mare măsură şi ceea ce simt, speră oamenii, percepţia lor subiectivă asupra realităţii. Aprecierile oamenilor cu privire la cum trăiesc în prezent comparativ cu anul trecut, cum trăiesc în prezent şi cum speră să trăiască în viitor ne oferă un tablou interesant. În tabelul de mai sus am prezentat o tipologie a românilor rezultată prin intersecţia aprecierilor obiectiv-subiective cu privire la traiul acum faţă de anul trecut, traiul din prezent şi speranţele cu privire la modul în care vor trăi în viitor.

Tipul A (8%) este cel mai nemulţumit. Indivizii care formează acest tip consideră că în prezent trăiesc mai prost comparativ cu anul trecut, sunt total nemulţumiţi de traiul din prezent şi cred că anul viitor vor trăi şi mai prost. Tipul B (7%) diferă de tipul A doar prin faptul că aprecierile cu privire la traiul din prezent sunt mai puţin negative. Tipul C (13%) consideră că trăieşte la fel ca anul trecut, că nimic nu se va schimba într-un an şi apreciază că nu este prea mulţumit de traiul din prezent. Tipul D (6%) este compus din cei care apreciază că trăiesc la fel comparativ cu anul trecut, nu prea sunt mulţumiţi de cum trăiesc dar cred că vor trăi mai bine anul viitor. Tipul E (12%, cei mai mulţumiţi) trăieşte mai bine comparativ cu anul trecut, crede că va trăi mai bine anul viitor şi este mulţumit de cum trăieşte în prezent. Comparativ cu acum 6 luni ponderea tipurilor dominante nu s-a schimbat semnificativ.Cine sunt însă cei care compun cu precădere fiecare tip? Tabelul de mai jos prezintă comparativ caracteristicile tipurilor după câteva variabile. Tipul A este compus din oameni cu resurse mici (vârstnici, educaţie scăzută, venituri mici, mai bolnavi, fără relaţii, mai puţin informaţi), cu încredere scăzută în oameni, nemulţumiţi de puterea actuală (încredere mai mică în Guvern, primul-ministru, nemulţumire faţă de activitatea Guvernului), nemulţumiţi într-o măsură mai mare de modul în care funcţionează democraţia şi economia de piaţă. La cealaltă extremă se situează indivizii din tipul E, caracterizaţi prin resurse ridicate (mai tineri, mai educaţi, cu venituri mai mari, stare de sănătate bună, cu relaţii, bine informaţi), cu încredere ridicată în oameni, cu încredere în puterea politică actuală (încredere în Guvern, primul-ministru, mulţumire faţă de activitatea Guvernului), mai mulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia şi economia de piaţă. Celelalte tipuri se situează pe majoritatea dimensiunilor analizate pe o poziţie intermediară între tipurile A şi E.

Concluzii În continuare evaluările populaţiei sunt într-o măsură mai mare negative (o pondere mai mare a oamenilor consideră că direcţia este greşită, declară că sunt nemulţumiţi de felul în care trăiesc, că trăiesc mai prost comparativ cu anul trecut), gradul de pozitivitate / negativitate ale evaluărilor rămânând relativ la acelaşi nivel cu acum 6 luni (ponderea celor care nu sunt mulţumiţi de modul în care trăiesc este ceva mai mică comparativ cu situaţia de acum 6 luni). Înainte de alegerile generale din 2000, comparativ cu 1996, situaţia percepută de populaţie este mult mai negativă (direcţia este greşită, nemulţumire faţă de cum se trăieşte, trai mai prost comparativ cu anul trecut, pesimism în ceea ce priveşte traiul de anul viitor). Darul de încredere acordat de populaţie este identic pentru cele două guvernări. După un patru ani de la preluarea guvernării, erodarea imaginii puterii este accentuată în cazul guvernării CDR (se pierde tot darul de încredere acordat de populaţie în 1996), respectiv nulă sau chiar uşor pozitivă (oscilează la intervale de aproximativ 6 luni, asociate cel mai adesea cu evenimente social-politice pozitive sau percepute de populaţie ca atare şi intens mediatizate) în cazul guvernării PSD (concluzia este susţinută de toţi cei patru indicatori analizaţi: direcţia în care merg lucrurile în ţară, satisfacţia faţă de modul de trai, traiul comparativ cu anul trecut, pesimismul în ceea ce priveşte traiul de anul viitor).

Crede că anul viitor va trăi …

Mai prost La fel Mai bine

Consideră că trăieşte ... comparativ cu anul

trecut

Mai pros

t

La fel

Mai bine

Mai pros

t

La fel

Mai bine

Mai pros

t

La fel

Mai bine

Mulţumirea faţă de cum trăieşte în prezent

Deloc mulţumit 8A 1 0 3 2 0 1 1 0

Nu prea mulţumit 7B 3 1 5 13C 2 4 6D 3

Mulţumit 2 3 1 1 9 3 2 8 12E

68


Principalele tipuri de români şi câteva din caracteristicile lor

În primele 6 luni de guvernare, situaţia / evoluţiile indicatorilor investigaţi este similară în cazul celor două guvernări.După un an de guvernare se înregistrează o evoluţie diferenţiată a indicatorilor menţionaţi. Pentru perioada 1996-1997 constatăm o dinamică negativă sau nulă a evaluărilor iar pentru perioada 2000-2001 o dinamică pozitivă sau nulă.După un an şi jumătate de guvernare se constată o evoluţie negativă a aprecierilor în ambele situaţii cu precizarea că aprecierile sunt mai negative în cazul guvernării anterioare comparativ cu cea din prezent.După doi ani de guvernare aprecierile populaţiei se stabilizează în cazul perioadei 1996-1998 şi devin mai pozitive (satisfacţia faţă de modul de trai, traiul comparativ cu anul trecut, optimismul cu privire la traiul de anul viitor) sau stabile (aprecierea direcţiei) în prezent.După doi ani şi jumătate de guvernare aprecierile populaţiei se stabilizează în cazul ambelor perioade sau devin mai negative în anumite cazuri (satisfacţia faţă de modul de trai din prezent).După trei ani de guvernare evoluţiile în cazul celor două perioade tind să se comporte diferit. Pentru 1996-1999 se constată o continuare a tendinţei de evaluare negativă a situaţiilor iar în prezent evaluările tind să fie uşor mai pozitive.După trei ani şi jumătate de guvernare tendinţele în cazul celor două perioade tind să fie similare, în ambele cazuri constatându-se o creştere uşoară a evaluărilor de tip pozitiv, cu menţiunea că nivelul indicatorilor este foarte diferit (evaluări mult mai pozitive în prezent faţă de acum patru ani).După patru ani de guvernare tendinţele în cazul celor două perioade tind să fie similare, în ambele cazuri constatându-se o stabilizare a evaluărilor în cazul guvernului actual şi o uşoară înrăutăţire în cazul guvernului anterior, cu menţiunea că nivelul indicatorilor este foarte diferit (evaluări mult mai pozitive în prezent faţă de acum patru ani).Raportat la începutul guvernării actuale evaluările populaţiei se situează la acelaşi nivel sau sunt ceva mai pozitive. Comparativ cu acum 6 luni evaluările populaţiei relativ la direcţia în care merge ţara, satisfacţia faţă de traiul actual, aprecierea evoluţiei traiului faţă de anul trecut, şi evoluţia aşteptată a traiului pentru anul viitor se menţin aproximativ la acelaşi nivel.

Mircea Comşa

Variabila Tipul A(10%)

Tipul B(10%)

Tipul C(11%)

Tipul D(5%)

Tipul E(9%)

vârsta (valoare medie) 55 51 50 46 42

număr de ani de şcoală (valoare medie) 8,1 9,1 9,5 10,2 11,5

venit net în ultima lună (valoare medie, mil. lei) 1,8 3,1 2,8 3,0 4,5

mulţumit de starea de sănătate (%) 20 35 41 57 74

mulţumit de banii pe care îi are (%) 1 4 9 13 63

număr mediu de relaţii personale (max. 9) 0,3 0,7 0,7 1,0 2,0

lectură zilnică de ziare (%) 11 14 17 23 31

mulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia (%) 10 12 10 24 36

mulţumiţi de modul în care funcţionează economia de piaţă (%) 3 10 6 18 33

cred că se poate avea încredere în cei mai mulţi oameni (%) 19 28 21 34 42

încredere mare sau foarte mare în Guvern (%) 16 18 20 37 40

încredere mare sau foarte mare în A. Năstase (%) 30 30 41 43 46

încredere mare sau foarte mare în T. Băsescu (%) 28 38 32 38 48

încredere mare sau foarte mare în T. Stolojan (%) 35 33 37 39 45

încredere mare sau foarte mare în C. V. Tudor (%) 22 22 11 20 21

mulţumirea faţă de activitatea Guvernului (valoare medie) -62 -37 -6 16 57

69


Care erau liniile de forţă pe care se distribuia electoratul românesc în toamna anului 2004, înainte de începerea efectivă a campaniei electorale? Resurse, credinţe, ideologii, simpatii faţă de lideri, experienţe sau proiecte de viaţă ? Şi dacă ar fi vorba de resurse, ce conta mai mult? Averea, educaţia sau capitalul de relaţii la nivel personal-familial? Iar dacă ideologiile ar fi cele mai importante, care dintre ele , cele etnice, economice, politice, religioase etc.? Sau, dacă experienţele/proiectele de viaţă ar cântări mai mult în balanţa alegerii electorală, care dintre ele ar fi mai relevante, cele rezidenţiale, de migraţie, ocupaţionale. etc.?

Barometrul de opinie realizat de Gallup pentru FSD la sfârşit de septembrie şi început de octombrie permite o tentativă de răspuns la familia de întrebări anterior formulate.

Cele patru caracteristici majore ale câmpului social preelectoral , în baza informaţiilor care pot fi obţinute din sondajul Gallup, sunt:

instabilitatea, polarizarea , centrarea pe fidelitatea politică şi diferenţiere cultural-comunitară

Instabilitatea. Indecişii (nehotărâţi, non-răspunsuri, presupuşi non-votanţi) în varianta de chestionare cu răspunsuri predeterminate sunt în procent de 32%. În variantă cu de întrebare liberă, fără răspunsuri predeterminate, proporţia respectivă este mult mai mare, de 41% . Este de presupus că pe măsură ce câmpul electoral se va structura, pe parcursul campaniei electorale , diferenţa dintre cele două măsuri ale indeciziei se va reduce. Din totalul persoanelor care declară , la întrebarea cu variante predeterminate, că ar vota cu Alianţa PLN-PD, 20% sunt mai puţin decişi. Aceştia din urmă provin dintre cei care la întrebarea deschisă au apărut ca indecişi. Poate fi vorba de persoane cu opţiune mai puţin structurată în favoarea Alianţei. Ponderea votanţilor pro-PSD sau pro-PRM care provin din indecişi este ceva mai redusă, la nivelul de 15%.

Votul între fidelitate politică şi cultură comunitară

Opţiuni cu listă prezentată din care

N %

% proveniti dintre indecisi la

întrebarea fără listă

% cu opţiune pentru aceeasi formatiune la

locale

ADA/PD/PNL 465 26 20 57

PRM 163 9 14 42

UDMR 46 3 26 74

PSD+PUR 523 29 15 72

altii 33 2 39 33

indecisi/nonraspunsuri 570 32 92 67

Total 1800 100 12

Tabel 1.Indicatori de stabilitate / instabilitate a opţiunilor electorale

Exemplu de mod de citire a datelor: ponderea votanţilor potenţiali în favoarea PRM, în varianta de chestionare cu prezentare de listă de partide, este de 9%. Dintre cele 163 persoane din eşantion care optează pentru PRM, 14% se declarau indecise la întrebarea formulată fără prezentare de listă. Din acelaşi total de 163 persoane, 42% declarau că au votat cu PRM în alegerile locale din vara anului 2004.

Formaţiunile cu cea mai mare pondere de electorat stabil sunt PSD şi UDMR, cu peste 70 dintre simpatizanţii din toamna 2004 proveniţi dintre votanţii fideli de la locale1.

70


Cazul UDMR este unul special. Pe de o parte, are o pondere foarte mare de votanţi care au fost orientaţi în acelaşi sens şi la locale. Pe de altă parte , ponderea celor care par să fie nedecişi asupra votului în favoarea UDMR este iarăşi mare (26% din total votanţi UDMR ). Poate fi vorba de o intensă controversă în cadrul comunităţii maghiare înaintea votului, în contextul apariţiei unei formaţiuni alternative (Uniunea Civică Maghiară) şi al restructurării întregului câmp politic general. Valoarea de predicţie a constatării este însă relativ redusă în condiţiile în care există o tendinţă de durată a votului disciplinat al comunităţii maghiare în favoarea UDMR.

Polarizarea variabilă pe câmpuri rezidenţiale. Aproape 80% din electoratul care are o opţiune de vot preelectorală este cuprins în spaţiul de alegere definit de două mari formaţiuni – Uniunea PSD-PUR şi Alianţa „Dreptate şi Adevăr” formată din PNL şi PD (Tabel 2). Este un câmp electoral cu doi poli şi două partide – PRM şi UDMR care se află la mare distanţă ca volum relativ de aceştia. Sistemul cvadripartit menţionat funcţionează diferit la nivelul celor două medii rezidenţiale. Ruralul este dominat de Uniunea PSD+PUR (denumită pe scurt în continuare „Uniune”) iar urbanul de către Alianţa DA (denumită în continuare „Alianţă”).

Tabel 2. Intenţii de vot pe medii rezidenţiale (%)

Nu tot urbanul este la fel de orientat pentru a sprijini Alianţa în alegeri (Tabel 3). Numai în oraşele mari, de peste 200 mii locuitori se înregistrează o concentrare foarte mare a electoratului favorabil Alianţei. În restul oraşelor, ponderea simpatiilor pentru Alianţă este mult mai mică, apropiată de nivelul din rural de 12%-14%.

+ asociere semnificativă, pozitivă; - asociere semnificativă, negativă conform rezultatelor analizei standardizate ajustate. datele se referă la opţiunile electorale date prin prezentarea listei partidelor/formaţiunilor politice.

rural urban total

inclusiv nedecisi

fără nedecisi

inclusiv nedecisi

fără nedecisi

inclusiv nedecisi

fără nedecisi

Uniunea PSD-PUR 38.0 57.5 21.8 31.1 29.1 42.5

ADA 15.9 24.1 33.9 48.3 25.8 37.8

PRM 8.2 12.4 9.7 13.9 9.1 13.3

UDMR 2.5 3.8 2.6 3.7 2.6 3.7

alte 1.5 2.3 2.1 3.0 1.8 2.7

nedecisi 33.9 29.8 31.7

Total 100 100 100 100 100 100

Tip de localitate ADA PRM UDMR PSD+PUR altii indecisi Total

oraş mare, peste 200.000 locuitori 34.0+ 25.2 6.5- 17.8- 33.3 17.0- 22.4oraş mare, 100-200.000 locuitori 12.5 12.3 23.9+ 9.0- 18.2 12.1 11.7oraş mic, 30-100.000 locuitori 14.0+ 9.2 21.7+ 6.5- 3.0 12.8 11.0oraş foarte mic, sub 30.000 locuitori

12.0 12.9 4.3 8.2 9.1 10.2 10.2

sat centru de comunã 14.6- 19.0 25.8+ 30.3 23.0 20.8sat periferic 12.9- 21.5 43.5+ 32.7+ 6.1- 24.9 23.9

100 100 100 100 100 100 100

Tabel 3. Opţiuni electorale pe tipuri de localităţi (%)

71


Nici în ruralul dominat de preferinţele pentru Uniune atracţiile nu sunt de acelaşi nivel pentru toate tipurile de sate. Susţinerea maximă a acestei formaţiuni se înregistrează la nivelul satelor periferice, cele care au un nivel de dezvoltare mai mic decât cele centrale.

Strict vorbind, opoziţia maximă se înregistrează între profilul electoral al oraşelor mari de peste 200 mii locuitori şi satele periferice, nu între urban şi rural. Există, la început de campanie electorală oficială, patru categorii de localităţi funcţie de profilul lor electoral:

• oraşe mari de peste 200 mii locuitori , cu o pondere a Alianţei aproape dublă faţă de cea a Uniunii;

• restul oraşelor cu orientare predominantă spre Alianţă dar cu decalaj mai mic între simpatizanţii Alianţei şi cei ai Uniunii;

• satele centru de comună cu o pondere a Uniunii dublă faţă de cea a Alianţei• satele periferice, singurele pentru care ponderea Uniunii este de aproape trei ori mai mare decât

cea a Alianţei (Tabel 4).Tabel 4. Profilul electoral la nivelul a cinci categorii de localităţi (%)

Volumul subeşantionului de simpatizanţi faţă de UDMR este foarte mic şi nu poate fi analizat sub aspectul distribuţiei pe cele şase tipuri de localităţi.

Tip de localitate ADA PRM UDMR PSD+PUR alte indecisi Total

oras mare, peste 200 mii locuitori 39.2 10.2 .7 23.1 2.7 24.1 100

oras mare, 100 -200 mii locuitori 27.5 9.5 5.2 22.3 2.8 32.7 100

oras mic, 30-100 mii locuitori 32.8 7.6 5.1 17.2 .5 36.9 100

oras foarte mic, sub 30 mii loc. 30.6 11.5 1.1 23.5 1.6 31.7 100

sat centru comuna 18.1 8.3 36.0 2.7 34.9 100

sat periferic 14.0 8.1 4.7 39.8 .5 33.0 100

total 25.8 9.1 2.6 29.1 1.8 31.7 100

Fidelitatea politică. O examinare mai atentă a factorilor care condiţionează opţiune electorală nuanţează considerabil imaginile anterior introduse în discuţie (Tabel 5). Mediul rezidenţial este un predictor semnificativ al intenţiei de vot atât în cazul simpatizanţilor pentru Alianţă cât şi al celor care susţin Uniunea. Orientarea pro-PRM sau indecizia electorală nu mai apar ca fiind semnificativ sub impactul mediului de locuire.

Setul de predictori care are impact semnificativ asupra principalelor orientări electorale se referă la fidelitatea sau loialitatea politică. Şansa de a vota cu Uniunea, spre exemplu, este cu atât mai mare cu cat nivelul încrederii în Adrian Năstase şi Ion Iliescu este mai mare iar încrederea în Băsescu, Stolojan şi Vadim este mai mică. Toate aceste aspecte se referă la loialitatea faţă de principalii lideri politici în competiţie, direct sau indirect2. Un alt aspect al fidelităţii politice care contează este şi modul în care subiectul a votat la alegerile locale din 2004. Subiecţii care au optat la locale pentru PSD au o probabilitate mai mare de a vota pentru Uniune iar cei care au votat pentru PD sau PNL sau Alianţă, au , de asemenea, şanse mai mari de a susţine formaţiunea DA şi la alegerile generale. Cu alte cuvinte, pot fi înregistrate efecte diferite si semnificative ale loialităţii faţă de lideri şi faţă de propria opţiune electorală în momente anterioare. Datele disponibile nu permit şi măsurarea fidelităţii faţă de o anume ideologie politică. În principiu o astfel de dimensiune poate fi considerată ca fiind prezentă implicit prin orientarea faţă de partid şi de lider. Este însă numai o ipoteză care trebuie testata atunci când datele vor face posibil acest lucru.

Cel puţin în cazul opţiunii pentru Alianţă, Uniune şi PRM nu pare să conteze capitalul material disponibil şi nici nivelul de educaţie. Contrastul dintre condiţionarea puternică funcţie de loialităţile politice şi lipsa de semnificaţie a resurselor materiale şi umane permite formularea ipotezei că la alegerile generale din 2004 vor conta mai puţin resursele votanţilor şi mai mult fidelităţile sau loialităţile lor politice faţă de lideri şi partide. Este de aşteptat o trecere de la votul de resurse din ciclurile electorale anterioare la votul de fidelitate politică.

72


Ceea ce am numit anterior „vot de resurse” apare în literatura de specialitate sub numele de „vot economic-funcţional” în cadrul teoriei clivajelor3. Votul de fidelitate indică o orientare mai mare spre lideri şi partide decât spre motive care decurg din cultură sau resurse.

Tabel 5. Predictori ai intenţiei de vot

Tabelul prezintă coeficienţii b exponenţial şi nivelurile de semnificaţie pentru fiecare segment electoral, în baza a patru modele de regresie logistică.Erorile standard au fost ajustate funcţie de apartenenţa subiecţilor la aceeasi localitate (codurile SIRUTA de comuna/oras) . Calcule folosind STATA. 1547 cazuri incluse în analiză din 1800. Am marcat prin umbrire coeficienţii semnificativ diferiţi de zero.1 – scor factorial cu variabilele care masoară încrederea în Adrian Năstase şi Ion Iliescu. 2 – scor factorial cu variabilele care măsoară încrederea în Theodor Stolojan şi Traian Băsescu. 3 – medie a indicilor de frecvenţă de citire ziare, vizionare TV şi audiere emisiuni radio , fiecare dintre fiind scalaţi pe 5 trepte cu variaţie între 0 (lipsa consum cultural) şi 4 (consum maxim). 4 – scală de cinci trepte, scalare directă. 5 – scor factorial descris în Dumitru Sandu, Sociabilitatea în spaţiul dezvoltării. Încredere, toleranţă şi reţele sociale, Iasi: POLIROM, 2003, p.32. 6 – cel puţin o persoană din gospodăria respectivă a lucrat în străinătate. 7 – scor factorial din venitul subiectului în ultima lună, cheltuielile medii pe persoană în gospodărie în ultima lună şi indicele bunurilor materiale din gospodărie (pentru acesta din urmă vezi D.Sandu, op. cit, idem).

Uniunea PSD-PUR ADA PRM Nedecisi

Exp(B) P Exp(B) P Exp(B) P Exp(B) P

vot ADA la locale* .393 0.041 12.164 0.000 .198 0.000 .209 0.000

vot PSD la locale* 4.975 0.000 .818 0.385 .298 0.000 .398 0.000

scor încredere in Iliescu si Năstase 1 10.680 0.000 .398 0.000 .531 0.000 .690 0.000

scor încredere în Stolojan si Băsescu2 .512 0.000 5.568 0.000 .476 0.000 .630 0.000

încredere în Vadim .691 0.000 .748 0.000 8.611 0.000 .765 0.000

indice consum mediatic3 1.107 0.311 .932 0.462 1.028 0.836 .798 0.009

absolvent de liceu .709 0.191 1.191 0.448 .475 0.034 1.721 0.003

absolvent de cel mult 8 clase .694 0.149 1.227 0.415 .565 0.137 1.176 0.430

absolvent de facultate* .556 0.148 .931 0.801 .646 0.579 2.119 0.012

în prezent consideră că trăieşte mai bine decât acum un an4 1.374 0.153 1.652 0.025 .628 0.136 .643 0.003

Nivel de dezvoltare a judeţuluiDEVJUD985 1.004 0.619 1.003 0.570 1.007 0.565 .991 0.107

persoană din gosopodărie cu migranti în străinătate*6 .863 0.580 .911 0.726 .779 0.518 1.109 0.604

interactiune între “absolvent de liceu” si “gospod. cu migranti în străinătate”

2.589 0.102 1.934 0.140 .693 0.643 .462 0.066

capital material7 .814 0.107 1.096 0.454 .861 0.517 1.011 0.896

varsta 1.007 0.259 .993 0.211 1.015 0.037 .990 0.052

locuieste în urban* .540 0.011 1.937 0.001 1.003 0.993 1.032 0.854

bărbat* .993 0.973 .946 0.736 .947 0.827 1.085 0.532

Pseudo R2 0.55 0.50 0.60 0.17

73


Experienţa cultural-rezidenţială. După cum am notat deja, mediul rezidenţial, tipul de localitate de domiciliu contează în determinarea votului, în special pentru Uniune şi pentru Alianţă. Tot în seria experienţelor rezidenţiale este de menţionat şi rolul experienţei de migraţie internaţională. Efectul este prezent4 la nivelul persoanelor cu liceu. În cadrul acestui segment educaţional apare ca fiind determinantă experienţa lucrului în străinătate. Probabilitatea de a fi indecis în opţiunea de vot este mai mare la absolvenţii de liceu care nu au călătorit în străinătate (Tabel 5). In cadrul aceluiaşi segment educaţional se înregistrează o probabilitate mult mai mare de a vota cu Alianţa în cazul în care persoana a lucrat în străinătate decât în cazul în care nu a avut o astfel de experienţă. Similar, absolvenţii de şcoală postliceală care au lucrat în străinătate tind să voteze cu Alianţa în mai mare măsură decât cei care nu au fost plecaţi la lucru în străinătate (Tabel 6). În genere, probabilitatea de a susţine Alianţa sporeşte odată cu experienţa de migraţie în străinătate pentru absolvenţii de gimnaziu, scoală profesională, liceu şi şcoală postliceală. Aceeaşi experienţă reduce consistent probabilitatea de vot în sprijinul Uniunii dacă este vorba de absolvenţi de scoală primară, scoală profesională, scoală postliceală şi facultate.

Cultura comunitară influenţează votul nu numai prin variaţiile ei legate de gradul de urbanizare sau de centralitatea satului în cadrul comunei. Dacă se consideră numai votul rural, rezultă că se înregistrează o variaţie clară a orientărilor electorale funcţie de tipul cultural de sat (Tabel 7).

Nivel de educaţie

experienţă de migratie

internatională în gospodărie

Intentie de vot

ADA PRM UDMRPSD+ PUR

alte nedecisi Total

primar

nu 6 4 1 44 0 45 100

da 4 14 4 29 4 46 100

Gimnaziu

nu 17 12 3 35 2 31 100

da 22 10 4 34 2 28 100

profesional sau de ucenici

nu 23 15 4 31 1 26 100

da 30 12 25 5 29 100

liceu

nu 34 7 2 20 3 34 100

da 43 4 3 25 4 22 100

Postliceal, maistri

nu 32 12 2 34 1 20 100

da 43 9 13 35 100

universitar

nu 45 3 1 18 1 33 100

da 47 11 3 11 5 24 100

Total 26 9 3 29 2 32 100

Tabel 6. Intenţie de vot funcţie de educaţie şi experienţă de migraţie (%)

Satele de imigrare, formate în bună măsură din persoane venite din alte localităţi ale ţării (în special în cazul satelor din jurul unor oraşe precum Arad, Hunedoara, Timişoara, Braşov etc.) înregistrează cea mai mare concentrare de voturi în favoarea Alianţei. Prezenţa simpatizanţilor Uniunii este specifică satelor de tip tradiţional, cu stoc de educaţie redus pentru populaţie. La nivelul aceluiaşi tip de sate se poate observa o pondere redusă de indecişi.

74


Mărcile de optimism-pesimism ale votului. Votul nu este însă numai fidelitate politică şi cultură comunitară (rezidenţială sau de migraţie) ci şi reacţie la definirea viitorului în raport cu prezentul, la stări sociale de optimism-pesimism:

• pesimismul cronic al celor care spun ca este rău şi va fi şi mai rău pare specific simpatizanţilor PRM şi unui segment al nedecişilor (Tabel 8);

• optimismul de continuitate, marcat prin opinii de genul „e bine şi va fi şi mai bine” este specific simpatizanţilor Alianţei dar şi unei părţi a susţinătorilor Uniunii.

• toate tipurile de pesimism, cronic sau de dată recentă sunt puternic respinse de simpatizanţii Uniunii;

• susţinătorii UDMR apar în categoria celor care consideră că „va fi la fel”.

Satele de imigrare, formate în bună măsură din persoane venite din alte localităţi ale ţării (în special în cazul satelor din jurul unor oraşe precum Arad, Hunedoara, Timişoara, Braşov etc.) înregistrează cea mai mare concentrare de voturi în favoarea Alianţei. Prezenţa simpatizanţilor Uniunii este specifică satelor de tip tradiţional, cu stoc de educaţie redus pentru populaţie. la nivelul aceluiaşi tip de sate se poate observa o pondere redusă de indecişi.

Tip cultural de sat5 ADA PRM PSD+PUR alte indecisi Total

Traditional 9.8 5.6 58.0 2.1 24.5 100.0

Izolat 15.5 5.2 41.2 1.0 37.1 100.0

cu minorităti religioase 16.6 10.1 34.8 2.0 36.4 100.0

Modern 14.7 8.3 41.3 .9 34.9 100.0

de imigrare 25.2 10.1 25.8 1.3 37.8 100.0

Total 16.7 8.3 39.1 1.6 34.3 100.0

Satele cu pondere mare de maghiari lipsesc din tabel dat fiind numărul mic de cazuri de sate din eşantion cu locuire de acest tip

Tabel 7. Opţiuni electorale pe tipuri de sate (%)

optiune politică

tipuri sociale de pesimism-optimism* ADA PRM UDMR PSD+PUR alte indecisi total

pesimism cronic

e rău si va fi si mai rău 18.4- 14.5+ 2.6 22.6- 1.6 40.3+ 100.0

pesimism recent

e bine dar va fi rău 29.9 9.1 3.9 18.2- 2.6 36.4 100.0

stabil temporal va fi la fel 23.7 8.0 3.7+ 27.9 2.0 34.6+ 100.0

optimism de reactie

e rău dar va fi bine 30.6 7.2 1.7 37.4+ .4 22.6- 100.0

optimism de continuitate

e bine si va fi si mai bine

33.5+ 7.9 34.4+ 2.4 21.8- 100.0

Total 25.8 9.1 2.6 29.1 1.8 31.7 100.0

Tabel 8. Orientări electorale pe tipuri de optimism-pesimism social

* pentru clasificarea tipurilor de optimism-pesimism vezi Dumitru Sandu, Spaţiul social al tranziţiei, Iaşi: POLIROM, 1999, p 48. + asociere semnificativă, pozitivă; - asociere semnificativă, negativă conform rezultatelor analizei standardizate ajustate. datele se referă la opţiunile electorale date prin prezentarea listei partidelor/formaţiunilor politice.

75


Stările de optimism-pesimism sunt departe de a fi reductibile la starea materială. Optimismul de continuitate al simpatizanţilor Alianţei este, într-adevăr însoţit de o stare materială foarte bună. Acelaşi tip de optimism este prezent însă şi la o cincime dintre simpatizanţii Uniunii. Aceştia au o stare materială mult mai proastă decât cea a optimiştilor din cadrul Alianţei dar mult mai bună decât în cazul majorităţii simpatizanţilor Uniunii. 22% dintre nedecişi manifestă un pesimism cronic dar starea lor materială nu este cea mai rea, comparativ cu alte segmente electorale. Ar putea fi luată în consideraţie o ipoteză a interacţiunii între opţiunea electorală şi definirea situaţiei: nu numai pesimismul sau optimismul în sine determină o anume opţiune electorală ci si invers, odata adoptată o anume orientare politică de vot, aceasta ar putea duce spre definirea realităţii în termeni mai mult sau mai puţin optimişti/pesimişti.

Concluzii

1. Votul la „generalele” din 2004 pare să fie mai puţin sub semnul resurselor de care dispun oamenii – avere, educaţie sau relaţii – şi mai mult în linie de fidelitate politică.

2. Fidelitatea politică majoră este cea în raport cu liderii definitorii pentru partidele sau formaţiunile politice de referinţă dar şi propriile opţiuni politice la momente anterioare (în ce lider crede, cu cine a mai votat anterior, mai ales la ultimele „locale”):

a. Singurul segment electoral pentru care fidelităţile politice contează la modul negativ sunt indecişii. Aceştia sunt majoritar tineri care resping liderii acreditaţi. Ponderea lor în momentul sondajului Gallup era cuprinsă între 32% (în condiţiile prezentării listelor de partide, cu întrebare închisă) şi 41% (pentru întrebare deschisă, fără variante de răspuns prestabilite).b. Votul de la „localele” din 2004 (pentru consilieri judeţeni) pare să fie un predictor semnificativ pentru cum va alege populaţia şi la „generale”.

3. Încrederea în liderii politici, predictor de maximă importanţă în predicţia electorală are , la rândul ei, determinări diferite.

a. Încrederea în Traian Băsescu şi în Theodor Stolojan, personalităţile emblematice pentru Alianţă la momentul sondajului, era mai mult efect mediatic şi de context de dezvoltare regională. Cei doi înregistrau scoruri de prestigiu mai mari pentru persoanele care aveau un consum ridicat de media şi locuiau în judeţe relativ dezvoltate. b. Prestigiul pentru Adrian Năstase şi pentru Ion Iliescu, personalităţile reprezentative ale PSD, era mai mare în cazul femeilor vârstnice din rural, al persoanelor relativ sărace din gospodării fără experienţă de migraţie internaţională. c. Rezultă din aceste ultime precizări că există o influenţă a resurselor materiale asupra votului dar nu direct ci prin intermediul încrederii în anumiţi lideri.

4. Regiunile contează mai puţin în diferenţierea electoratului înaintea alegerilor din noiembrie .În schimb comunităţile prin tipul de cultură şi oportunităţile de comunicare pe care le au asociate contează covârşitor:

a. opoziţia de profil de votare este nu atât între rural şi urban cât între ruralul sărac şi izolat al satelor periferice şi urbanul oraşelor foarte mari, de peste 200 mii locuitori (vezi Tabel 4).b. Satele de imigrare, formate în bună măsură din persoane venite din alte localităţi ale ţării (în special în cele din jurul unor oraşe precum Arad, Hunedoara, Timişoara, Braşov etc.) înregistrează cea mai mare concentrare de voturi în favoarea Alianţei. Prezenţa simpatizanţilor Uniunii este specifică satelor de tip tradiţional, cu stoc de educaţie redus pentru populaţie. La nivelul aceluiaşi tip de sate se poate observa o pondere redusă de indecişi.c. Experienţa de migraţie temporară, pentru lucru, în străinătate tinde să sporească şansele de vot în favoarea Alianţei. Este vorba nu numai de efectul propriei migraţii ci şi de cel al oricărui alt membru al familiei. Gospodăriile cu experienţă de migraţie în străinătate au început să aibă o cultura politică specifică.

5. Câmpul electoral de toamnă-iarnă 2004 era structurat nu numai pe loialităţi politice , experienţă comunitară şi de migraţie ci şi pe orientări de pesimism-optimism social, cu pesimismul cronic asociat cu o cincime dintre nedecişi şi mai mult de un sfert dintre simpatizanţii PRM. Optimismul bine structurat al oamenilor care cred ca „este bine si va fi si mai bine” era specific pentru un sfert dintre votanţii Alianţei şi pentru 22% dintre votanţii Uniunii.

6. La început de octombrie, la mai puţin de o lună înaintea începerii campaniei electorale la modul formal, starea electoratului era încă instabilă, cu o pondere a nedecişilor între 30-40%.

76


7. In pofida acestei instabilităţi, funcţie de modul în care se combină diferiţii factori anterior menţionaţi, ar putea fi formulată următoarea tipologie a votanţilor pentru alegerile generale din 2004:

a. votanţi de fidelitate politică, vârstnici, în cazul PRM6;b. votanţi de mediu rural (mai ales sate periferice) , dominanţi în cazul simpatizanţilor Uniunii;c. votanţi de oraş mare, cu experienţă de migraţie internaţională accentuată, specifici orientării pro-Alianţă;d. vot identitar-etnic în cazul UDMR;e. vot de respingere a liderilor politici de către tinerii încă nedecişi, cu consum mediatic redus , cu experienţă de migraţie redusă şi pesimism accentuat.

Dumitru Sandu

Note

[1] Desigur, raportările referitoare la votul anterior, la alegerile locale din primăvara anului 2004 , sunt afectate de multiple erori de rememorare, de redefinire a votului funcţie de preferinţele momentului etc. Chiar aşa stând lucrurile, intersectarea celor două tipuri de vot – trecut şi viitor, îşi menţine relevanţa pentru ideea de stabilitate a opţiunilor electorale. Trecutul tinde să fie redefinit funcţie de preferinţele momentului sau de definiţia socială predominantă pentru moment. Suprapunerea între opţiunea actuală şi cea raportată pentru trecut poate fi un indice al intensităţii opţiunii curente.

[2] Demisia lui Theodor Stolojan a survenit la mijlocul efectuării sondajului Gallup. Modelele de regresie logistică din Tabel 5 au fost construite şi în varianta de includere a variabilei dihotomice „chestionar completat înainte sau după demisia lui Stolojan”. Predictorul respectiv a fost omis din analiza dat fiind caracterul sau nesemnificativ. Numai în cazul modelului care are opţiunea pentru ADA ca variabilă dependentă apare un posibil efect semnficativ al retragerii lui Stolojan din cursa electorală: probabilitatea de a vota cu ADA pare să fi sporit după retragerea lui acestuia (p =0.07, în condiţiile tinerii sub control ale celorlalţi predictori din modelul specificat în tabelul 5).

[3] Teoria clivajelor susţine că votul este determinat de rupturi de tip „segmentar” (etnic, religios, rasial, lingvistic), cultural (tineri-vârstnici, tradiţionalisti-miderni etc.) sau economic (Scott Flanagan, 1973, „Models and Methods of Analysis” in Crisis, Choice and Change : Historical Studies of Political Development, ed Gabriel A. Almond, et al. Boston: Little Brown, apud Hubert Tworzecki, Learning to Chose. Electoral Politics in East-Central Europe, Stanford: Stanford University Press, 2003, p.178.

[4] La un nivel de semnificaţie de numai 0.07 (vezi Tabel 5).

[5] Pentru tipologia culturală a satelor României vezi Dumitru Sandu “Cultură şi experienţă de migraţie în satele României”, Sociologie Românească, 3/2004, pp.179-202

[6] Nici un alt factor nu acţionează ca predictor semnificativ în legătură cu opţiunea pro-PRM, cu excepţia celor legaţi de fidelitatea politică şi de vârstă (Tabel 5).

77


Barometrul de Opinie Publică din mai 2003 şi cel din octombrie 2004 ne permit să explorăm modul de raportare al pacienţilor români şi al publicului în general la sistemul plăţilor informale către medici. Datele indică o frecvenţă foarte ridicată a plăţilor informale în sistemul medical, comparativ cu sistemul juridic şi administraţia publică.

Plăţile informale şi percepţia corupţiei în sistemul medical din România

Tabel 1.Indicatori de stabilitate / instabilitate a opţiunilor electorale

Rezidenţii în mediul urban oferă mai des bani, cadouri sau servicii medicului, faţă de cei din mediul rural, aflându-se probabil sub presiunea de a personaliza o interacţiune formală – personalizare care în mediul rural e facilitată de cunoaşterea reciprocă.

În ceea ce priveşte categoriile de vârstă, persoanele foarte tinere (sub 30 de ani) sunt cele mai dispuse să ofere plăţi informale personalului medical: o jumătate dintre ele au plătit mai mult decât taxele legale, faţă de aproximativ o treime pentru celelalte categorii de vârstă. Această diferenţă indică forţa normativă pe care o are obiceiul de a plăti sau de a oferi ceva direct medicului şi asistenţilor. Persoanele foarte tinere nu au experienţă în interacţiunea cu sistemul medical, nu ştiu exact cum funcţionează acesta; ceea ce ştiu este că “trebuie să dai” ceva. Pe măsură ce interacţionează mai mult cu sistemul, acest imperativ devine o recomandare iar interacţiunea se adaptează la context, pe care cei mai în vârstă ştiu să îl “citească” mai bine.

Ati dat în schimb altceva (bani, cadouri sau servicii) decât taxele legale la medic pentru…

Tip localitate

Rural Urban

consultatie, tratament, interventie chirurgicala 33.6% 40.6%

tribunal, avocat, notar 15.0% 19.0%

la primarie 5.4% 11.4%

Ati dat în schimb altceva (bani, cadouri sau servicii) decât taxele legale…

Categorii de varsta

18-30 31-45 46-60 peste 61

la medic pentru consultatie, tratament, interventie chirurgicala…

50.00% 36.80% 35.40% 32.50%

la tribunal, avocat, notar 18.50% 14.00% 22.10% 15.50%

Tabelul 2. Plăţi informale, pe categorii de vârstă. Sursă: BOP, octombrie 2004

Diferenţe semnificative (p=0.01, testul Chi pătrat) în cazul sistemului medicalDiferenţe nesemnificative pentru sistemul juridic

Frecvenţa plăţilor informale este mai ridicată în cazul celor care dispun de relaţii în sistemul medical; relaţiile nu înlocuiesc schimburile informale, ci funcţionează pe baza lor (Tabelul 3).

Plăţile informale către personalul medical sunt suficient de frecvente pentru a se auto-legitima. Proporţia de respondenţi care consideră că nu este vorba de corupţie dacă oferă cadouri pentru a obţine atenţie specială din partea medicului este cea mai mare, de peste două ori mai mare decât în cazul cadourilor pentru şefi, de peste trei ori mai mare decât în cazul cadourilor pentru profesori şi de peste patru ori mai mare decât în cazul plăţilor către poliţişti (Tabelul 4).

Legitimitatea plăţilor informale diferă în funcţie de domeniu; cea mai mare legitimitate o au însă plăţile către medici sau asistente, care depăşesc în „normalitate” chiar şi obişnuitul „bacşis” pentru restaurant sau frizerie. Urmând distribuţia frecvenţelor, în mediul urban legitimitatea plăţilor informale este mai mare decât în mediul rural; de asemenea, plăţile informale sunt considerate “normale” în mai mare măsură de către cei foarte tineri (Tabelele 5 si 6).

78


În opinia dvs. este coruptie sau nu... Da Nu

a oferi cadouri unui medic pentru a-ti acorda o atentie speciala? 62.70% 37.30%

a oferi bani sau cadouri sefului pentru a ti se permite sa iei zile libere sau concediu atunci când ai nevoie?

84.60% 15.40%

a oferi bani sau cadouri profesorilor pentru a obtine o nota mai buna? 88.50% 11.50%

a da bani unui politist pentru a nu-ti suspenda permisul de conducere auto? 91.90% 8.10%

Dar atunci când MEDICUL cere bani sau cadouri, este coruptie sau nu? 97.30% 2.70%

Dar atunci când ŞEFUL cere bani sau cadouri ... 97.30% 2.70%

Dar atunci când PROFESORUL cere bani sau cadouri ... 97.50% 2.50%

Dar atunci când POLITISTUL cere bani sau cadouri ... 98.10% 1.90%

Ati dat în schimb altceva (bani, cadouri sau servicii) decât taxele legale la medic pentru consultatie, tratament, interventie chirurgicala

Aveti relatii / cunostinte pe care vă puteţi baza în caz de boală pentru consultaţie, tratament, interventie chirurgicală

Da Nu

Da 44.20% 34.80%

Nu 55.80% 65.20%

Tabelul 3. Relaţia dintre plăţile informale şi relaţii, în sistemul medical. Sursă: BOP, octombrie 2004

Tabelul 4. Definiţiile corupţiei. Sursă: BOP, mai 2003

Diferenţe semnificative pentru p=0.01 (testul Chi pătrat)

Consideraţi normal … Rural Urban

Sa dai bacsis la restaurant, frizerie etc. 15.00% 25.80%

Sa dai medicului sau asistentei o mica atentie pentru ca s-a purtat bine cu tine.

25.20% 33.00%

Invatatoarele sa primeasca cadouri la sfarsit de an scolar 23.20% 25.70%

Tabelul 5. Legitimimtatea plăţilor informale. Sursă: BOP, octombrie 2004

Diferenţe pentru bacşis şi pentru plăţile în sistemul medical sunt semnificative pentru p=0.01 (testul Chi pătrat)

Consideraţi normal … Categorii de varsta (% pe coloane)

18-30 31-45 46-60 peste 61

sa dai medicului sau asistentei o mica atentie pentru ca s-a purtat bine cu tine

36.50% 26.80% 29.00% 27.60%

sa dai bacsis la restaurant, frizerie etc 38.20% 24.40% 15.20% 11.00%

Invatatoarele sa primeasca cadouri la sfarsit de an scolar

32.20% 23.30% 21.10% 23.50%

Tabelul 6. Legitimitatea plăţilor informale, pe categorii de vârstă. Sursă: BOP, octombrie 2004


79


În cazul celor care dispun de relaţii sau cunoştinţe în sistemul medical, oferirea de cadouri este considerată în şi mai mare măsură un gest legitim, care nu este corupţie. Personalizarea interacţiunii cu sistemul transformă plăţile informale într-un gest inteligibil, deoarece fac mai uşor vizibile beneficiile, iar banii nu mai par “aruncaţi” ci “investiţi” (Tabelul 7).

Totuşi, deşi plăţile informale sunt considerate în mare măsură legitime, medicii sunt relativ frecvent percepuţi ca fiind corupţi, la mijlocul intervalului între parlamentari şi ziarişti (Tabelul 8).

De asemenea, o proporţie ridicată de respondenţi consideră că medicii sunt cei mai corupţi dintr-o listă lungă de categorii ocupaţionale; 20% dintre persoanele intervievate în mai 2003 nominalizează medicii pentru primul loc în topul corupţiei, aceştia fiind depăşiţi doar de parlamentari – 24% (Tabelul 9).

Această diferenţă de evaluare între legitimitatea plăţilor informale, pe de o parte, şi caracterul moral al medicilor, pe de altă parte, este semnul unei adaptări individuale la un sistem considerat per total anormal şi corupt. Responsabilitatea este aruncată asupra medicilor, reprezentanţii sistemului medical; pacienţii simt că acţionează normal, sau cel puţin “în legitimă apărare”. Bolile sunt lucrul de care românii se tem cel mai mult, iar interacţiunea cu sistemul medical este un punct nevralgic pe care oamenii se obişnuiesc să îl gestioneze astfel încât să îşi minimizeze anxietatea şi incertitudinea (Tabelul 10).

În opinia dvs. este coruptie sau nu a oferi cadouri unui medic pentru a-ti acorda o atentie speciala?

Aveti relatii / cunostinte pe care vă puteţi baza în caz de boală pentru consultaţie, tratament, interventie chirurgicală

Da Nu

Da 55.70% 67.10%

Nu 44.30% 32.90%

Dupa parerea dvs. cat de raspandita este coruptia printre…

Aproape nici unul (%)

O mica parte(%)

O mare parte (%)

Aproape toti (%)

Parlamentari 2 14 36 48

Ministri 4 21 32 43

Judecatori 2 24 39 35

Politisti 2 26 42 30

Oameni de afaceri 6 23 34 38

Medici 3 31 35 31

Primari 7 37 33 24

Consilieri locali 9 34 33 24

Functionari la primarii 10 36 32 23

Profesori 10 56 20 14

Ziaristi 25 50 14 10

Tabelul 7. Relaţia dintre legitimitatea plăţilor informale şi relaţii, în sistemul medical. Sursă: BOP, mai 2003


Tabelul 8. Percepţia asupra răspândirii corupţiei. Sursă: BOP, mai 2003

80


Dintre aceştia, care sunt cei mai corupţi? Menţionaţi pe locul I (%) Menţionaţi pe locul II (%)

Parlamentari 24 19

Judecători 17 18

Poliţişti 16 17

Medici 20 9

Miniştri 6 13

Oameni de afaceri 7 8

Primari 3 4

Funcţionari la primării 3 4

Consilieri locali 1 3

Profesori 1 3

Ziaristi 2 2

Total 100 100

%

Boală 34.4

Preţuri 17.7

Viitorul copiilor 14.8

Un război în zonă 12.4

Criminalitate, infracţiuni 4.8

Atac terorist 4.8

Şomaj 4.4

Tulburările sociale 1.9

Altceva 2.2

„Nu mă tem de nimic” 2.4

Total 100

Tabelul 10. Care sunt lucrurile de care vă temeţi cel mai mult în prezent? Sursă: BOP, octombrie 2004

Tabelul 9. Ierarhia corupţiei în rândul serviciilor publice. Sursă: BOP, mai 2003

Acest eşafodaj fragil al raţionalizărilor se sprijină pe distincţia dintre cadourile pe care pacienţii le oferă benevol şi cele pe care medicii le cer în schimbul serviciilor. Tabelul 4 arată decalajul dintre diagnosticul dat pentru cadouri “oferite” şi pentru cadouri “pretinse”: primele sunt mai rar considerate corupţie, în timp ce pentru cele din urmă diagnosticul de corupţie este practic unanim. Desigur, cadourile sunt “oferite” datorită anticipării utilităţii lor; distincţia ţine mai mult de codul bunelor maniere decât de funcţionarea efectivă a sistemului. În condiţiile unei crize financiare dramatice şi în special date fiind salariile derizorii ale personalului medical, chiar comparativ cu alte domenii bugetare, plăţile informale, fie ele “oferite” sau “cerute”, sunt condiţia funcţionării sistemului. Este vorba despre o privatizare informală, necesară pentru a face faţă crizei de resurse, compensând-o. Dincolo de costurile directe legate de calitatea actului medical sau de justiţia socială a sistemului, instituţionalizarea plăţilor informale are însă şi un cost indirect: scad presiunile sociale pentru reformarea sistemului, pentru transformarea lui într-un sistem cu adevărat public.

Cosima Rughiniş

81


Barometrul de opinie publică octombrie 2004

Bună dimineaţa / bună ziua /bună seara, mă numesc ......................... şi sunt operator de interviu la GALLUP ROMANIA.

Am dori să cunoaştem opiniile (părerile) oamenilor în legătură cu diferite probleme sau schimbări din viaţa de zi cu zi. Pentru a discuta aceste aspecte, dumneavoastră aţi fost ales la întâmplare, ca într-o loterie. Dacă sunteţi de acord să ne răspundeţi la întrebări, speram să nu vă răpim mai mult de 30 de minute.

Răspunsurile pe care le vom obţine nu le vom comunica nimănui în această formă. Ne interesează doar numărarea persoanelor care au o părere sau alta.

DIRECŢIA A1. Credeţi că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită?

Direcţia este bună – 46% Direcţia este greşită – 41% NŞ – 12% NR – 1%

Mult mai

bună Mai

bună Aproximativ

la fel Mai

proastă Mult mai proastă

NS NR A12. Cum este viaţa dvs. în prezent comparativ cu cea de acum un an?

1% 21% 43% 27% 7% 0,5% 0,5%

Mult mai

bine Mai bine

Aproximativ la fel

Mai prost

Mult mai prost

NS NR A13. Cum credeţi că veţi trăi peste un an?

1% 31% 32% 17% 4% 14% 1%

ARATĂ lista A9-11

Cât de mulţumit(ă) sunteţi de ...? Foarte mulţumit

Destul de mulţumit

Nu prea mulţumit

Deloc mulţumit

NR NC

A9. sănătatea dvs. 11% 40% 33% 16% 0% A5. serviciul pe care îl aveţi 4% 22% 12% 10% 4% 48% A6. banii pe care îi aveţi 2% 20% 36% 41% 1%

Foarte

mulţumit Destul de mulţumit

Nu prea mulţumit

Deloc mulţumit

NS NR A11. Cât de mulţumit(ă) sunteţi în general de felul în care trăiţi?

2% 37% 43% 16% 0% 2%

ARATĂ lista P1-5 • P7-9

Cât de des …


De câteva ori pe lună

O dată pe lună sau mai rar

Deloc NS NR

P1. Citiţi ziarele 21% 21% 14% 13% 31% 0% 0% P2. Ascultaţi radio 46% 22% 8% 5% 19% 0% 0% P3. Vă uitaţi la televizor 70% 17% 3% 2% 8% 0% 0% P5. Citiţi cărţi 5% 9% 14% 26% 45% 0% 1%

P6. În afară de nunţi, înmormântări şi botezuri, cât de des aţi mers în ultimul timp la biserică?

Zilnic 1% De Crăciun, de Paşte şi alte zile sfinte 37% De mai multe ori pe săptămână 3% O dată pe an sau mai rar 8% O dată pe săptămână 19% De fapt, niciodată 9% De două, trei ori pe lună 19% O dată pe lună 3% 9. NR 1%

82


NUMAI PENTRU MEDIUL RURAL

ARATĂ lista P1-5 • P7-9

Cât de des mergeţi la oraş pentru …?


De câteva ori pe lună

O dată pe lună sau mai rar

Deloc NS NR

P7. distracţie 0% 2% 7% 14% 73% 0% 4% P8. cumpărături 3% 15% 21% 28% 29% 0% 4% P9. să vindeţi produse 0% 2% 4% 5% 85% 0% 4%

PENTRU TOŢI SUBIECŢII:

ARATĂ lista Teama

Care sunt lucrurile de care vă temeţi cel mai mult în prezent? [DOUĂ ALEGERI]

Prima alegere A doua alegere Preţuri 17% 17% Un război în zonă 12% 10% Boală 34% 19% Şomaj 4% 7% Criminalitate, infracţiuni 5% 9% Tulburările sociale 2% 4% Viitorul copiilor 14% 18% Atac terorist 5% 6% Altceva 2% 2% Nu mă tem de nimic 2% 0% NŞ/NR 3% 0%

SITUAŢIA ECONOMICA

ARATĂ lista EC1-7

CITEŞTE CÂTE O ÎNTREBARE

Mul

t m

ai

bine

/ b

ună

Cev

a m

ai

bine

/ bu

nă

Apr

oxim

ativ

la

fel

C

eva

mai

ră

u /

rea

Mul

t m

ai

rău

/ re

a

NŞ

NR

Ec1. Comparativ cu anul 2000, credeţi că în prezent

economia româniei ...merge mai bine, mai rău sau la fel? 1% 28% 33% 20% 7% 10% 1%

Ec2. Dar economia localităţii dvs. ...? (în prezent, comparativ cu 2000)

2% 27% 32% 19% 8% 11% 1%

Ec3. Comparativ cu anul 2000, în prezent situaţia dvs. Economică ...este mai bună, mai rea sau la fel?

1% 25% 37% 23% 9% 4% 1%

Ec5. În următorii 4 ani, credeţi că economia româniei ...va merge mai bine, mai rău sau la fel?

3% 37% 25% 9% 2% 22% 2%

Ec6. Dar economia localităţii dvs. ...? (în următorii 4 ani) 2% 37% 25% 8% 3% 24% 1% Ec7. În următorii 4 ani, credeţi că

situaţia dvs. Economică ...va fi mai bună, mai rea sau la fel? 2% 37% 23% 9% 3% 25% 1%

GUV3. După părerea dvs., în prezent cine conduce România?

Ion Iliescu / Preşedintele 27% Structuri din afara ţării / UE / masoneria 3% Guvernul 11% Parlamentul 3%

Vechii politicieni/ comunişti/ vechea securitate 2% Mafia, structuri mafiote / hoţii, infractorii / baronii / oameni răi

10% Politicienii / partidele politice 2%

PSD / puterea actuală 9% Incompetenţii / proştii / nemernicii 1% Adrian Năstase / Primul ministru 8% alte răspunsuri 3% Oameni cu bani, putere / un grup de interese 4% NŞ/NR 20%

83


GUV4. Şi cine credeţi că ar trebui să o conducă?

INSTITUŢII 22% PARTIDE, GRUPĂRI POLITICE 7% Guvernul 10% PSD / actuala putere 3% Preşedintele 8% Alianţa D.A./liberalii 2% Parlamentul 2% alţii decât actuala putere / opoziţia 1% alte menţiuni 1% alte menţiuni 2%

PERSONALITĂŢI 17% ALTE RĂSPUNSURI 10% Adrian Năstase 8% Poporul 2% Ion Iliescu în continuare 4% Statul român / românii 2% Corneliu Vadim Tudor 2% aleşii poporului 2% Theodor Stolojan 1% o democraţie reală 1% Traian Băsescu 1% politicienii 1% unul ca Vlad Ţepeş 1% alte menţiuni 2%

PERSOANE CU ANUMITE CALITĂŢI 19% NŞ/NR 3% O persoana …

o persoană... competentă / inteligentă 8% cinstită / serioasă 4% tânără / tinerii 2% care urmăreşte interesele populaţiei 2% sufletistă / cu frica lui Dumnezeu 1% bun patriot 1% alte menţiuni 1%

În ultimii 5 ani aţi apelat la ...? DA Nu NR Da Nu NR

W1 medic pentru consultaţie, tratament, intervenţie chirurgicală

74% 26% 0% S1 37% 61% 2%

W2 tribunal, avocat, notar 17% 83% 0% S2 17% 81% 2%

W7 la instituţiile judeţene (prefectură, consiliu judeţean)

10% 90% 0% S7 16% 81% 3%

W3 la primărie 39% 60% 1% S3 8% 89% 3%

W4 la poliţie 18% 81% 1% S4 10% 87% 3%

W5 la bancă în obţinerea unui credit 15% 84% 1%

[DACĂ DA] Aţi dat în schimb altceva (bani, cadouri sau servicii) decât taxele legale...?

S5 4% 92% 4%

COR10. După părerea dumneavoastră, în ultimii patru ani, corupţia ...?

A crescut – 62% A rămas la fel – 19% A scăzut – 6% NŞ – 12% NR – 1%

COR15. Cine credeţi că este principalul responsabil în acest sens?

...că a crescut corupţia ...că a scăzut corupţia Guvernul 23% Guvernul 26% factorii de conducere 13% factorii de conducere 8% toată lumea / societatea / sistemul 12% toată lumea / societatea 7% cei de la putere 8% Justiţia 7% Justiţia 6% legislaţia 7% Ion Iliescu / Preşedintele 4% Adrian Năstase / Primul ministru 6% Poliţia 3% autorităţile statului 5% clasa politică 3% Poliţia 4% nivelul de trai / salariile mici 3% Ion Iliescu / Preşedintele 3% Adrian Năstase / Primul ministru 3% nivelul de trai / salariile mici 2% autorităţile statului 2% cei de la putere 2% Parlamentul / parlamentarii 2% PNA 2% PSD 1% mass media 2% mafia / hoţii / baronii locali 1% Parlamentul / parlamentarii 1% legislaţia 1% PSD 1% alte răspunsuri 2% alte răspunsuri 2% NŞ/NR 20% NŞ/NR 24%

84


ARATĂ lista CLU1-4

Cât de mulţumit sunteţi de activitatea următoarelor instituţii în lupta împotriva corupţiei?

Foarte mulţumit

Destul de mulţumit

Destul de nemulţumit

Foarte nemulţumit

NŞ NR

CLU1. Guvernul 1% 22% 39% 28% 10% 0% CLU2. Poliţia 1% 27% 37% 23% 12% 0% CLU3. Justiţia 1% 22% 38% 25% 14% 0% CLU4. Mass media 11% 54% 15% 6% 14% 0%

Gândiţi-vă la situaţia României de când actualul Guvern a venit la putere (decembrie 2000).

Credeţi că ...? S-a îmbunătăţit A rămas la fel S-a înrăutăţit NŞ NR PSOC1. ...protecţia socială (ajutor de şomaj,

pensii, alocaţii pentru copii, etc.) 32% 39% 23% 5% 1%

ECP11. ...situaţia economică a ţării 21% 41% 27% 10% 1%

ARATĂ lista PERF

Cât de mulţumit sau nemulţumit sunteţi de activitatea Guvernului în următoarele domenii …?

Foarte mulţumit Mulţumit Nemulţumit Foarte nemulţumit NŞ NR PERF1. Nivel de trai 0,4% 21% 52% 22% 4% 0% PERF2. Ordine publică 1% 43% 36% 12% 8% 1% PERF3. Locuri de muncă 0,4% 13% 46% 31% 9% 1% PERF4. Agricultură 1% 21% 45% 20% 13% 1% PERF5. Privatizare 1% 24% 37% 15% 22% 1% PERF6. Sănătate 1% 25% 45% 24% 5% 0% PERF8. Locuinţe 1% 18% 42% 25% 14% 1% PERF9. Industrie 0,3% 15% 43% 21% 20% 1% PERF10. Reducerea corupţiei 1% 12% 44% 33% 11% 0% PERF7. Educaţie 1% 36% 35% 15% 11% 1%

ARATĂ lista DEM2-3

Cât de mulţumit sunteţi de …? Foarte mulţumit

Mulţumit Nici mulţumit

nici nemulţumit

Nemul-ţumit

Foarte nemulţumit

NŞ NR

DEM2. democraţia din România 1% 21% 38% 24% 10% 5% 1% DEM3. economia de piaţă din România 0% 14% 32% 33% 11% 9% 1% DS1. Ce vă îngrijorează cel mai mult cu privire la integrarea României în Uniunea Europeană?

Creşterea preţurilor / alinierea lor la cele din UE 14% Veniturile / salariile mici (comparativ cu UE) 2% Sărăcia, nivelul de trai 5% Situaţia economică a ţării, suntem nepregătiţi 3%

Ne cumpără străinii / vom fi sclavi / ne vindem ţara

2%

Terorism, război / Securitatea naţională 3% Costurile integrării 1% Nu va fi bine, va fi mai rău / mai greu 2% Situaţia agriculturii 1% Lipsa locurilor de muncă, şomaj 2% Altceva 8% Nu ne vom integra în UE prea curând 2% Nu mă îngrijorează nimic 34% Corupţia 2% NŞ/NR 24%

DS2. Dar ce vă atrage cel mai mult?

Un nivel de trai mai bun, o viaţă mai bună 16% Vom fi în rândul ţărilor dezvoltate 1% Libera circulaţie a persoanelor 9% Creşterea investiţiilor/ajutoarele financiare ale UE 1% Mai multe locuri de muncă, mai bine plătite 5% Libertatea 1% Creşterea veniturilor (salarii, pensii) 4% Vom fi percepuţi mai bine în occident / respectaţi 1% Dezvoltarea economiei, modernizare 2% Perspective mai bune, noi posibilităţi 1% Ordine, disciplină, stabilitate 2% Altceva 8% Civilizaţia şi democraţia ţărilor occidentale 2% Nu mă atrage nimic 29% Un viitor mai bun pentru copii 1% NŞ/NR 25%

85


MIGRAŢIE

În ultima perioadă tot mai mulţi români călătoresc sau merg la muncă în străinătate. Pentru a analiza acest lucru, vă vom pune câteva întrebări privind călătoriile dumneavoastră şi ale membrilor gospodăriei dumneavoastră în străinătate.

DA Nu NR

STRAIN1. Dvs. aţi călătorit în străinătate după 1990? 21% 79% 0%

STRAIN5. Dvs. aţi lucrat în străinătate pentru un timp? 6% 94% 0%

STRAIN6. Dar altcineva din gospodărie, a lucrat în străinătate pentru un timp? (persoana care a lucrat cel mai mult)

14% 85% 1%

În următoarele 12 luni, aveţi de gând să mergeţi într-o ţară străină...? DA Nu NS NR

EMIG1. pentru turism 14% 84% 2% 1%

EMIG2. pentru a lucra temporar în străinătate 12% 86% 2% 1

EMIG3. pentru a vă completa educaţia 4% 94% 1% 1

EMIG4. să emigraţi şi să trăiţi acolo 3% 94% 2% 1

EMIG5. în scop de afaceri 3% 94% 2% 1

EMIG51. În ultimele 12 luni aţi încercat să obţineţi un loc de muncă în străinătate?

Da – 5% Nu – 93% TRECI LA MER NR – 2% [DACĂ DA] EMIG51DA. La cine aţi apelat? NU CITI, DOAR CODIFICĂ • RĂSPUNS MULTIPLU

instituţie de stat 12% firmă privată 33% rude 22% altă persoane plecate în lucru în străinătate 35%

prin biserică / comunitate religioasă 0% persoane care se ocupă de plecări în străinătate pentru muncă 4% altele 7%

NR 2% MER. Aveţi cunoştinţe în străinătate? Da – 37% Nu – 62% TRECI LA MEX1W NR – 1%

[Dacă DA] [Dacă DA] Şi aceştia sunt...

MERS. Dar aveţi în străinătate cunoştinţe, rude sau prieteni care...

DA Nu NR MERT_1 cunoştinţe?

MERT_2 rude?

MERT_3 prieteni?

...v-ar caza pentru o vreme 76% 23% 1% 15% 67% 28%

...care v-ar ajuta să găsiţi ceva de muncă 57% 37% 6% 16% 59% 29%

...care vă trimit bani 31% 67% 2% 11% 77% 13% MEX1W. Dvs. sau cineva din gospodăria dvs., după 1989, a făcut / face mic comerţ într-o ţară

apropiată?

Da – 4% Nu – 95% NR – 1%

WEST2. Dacă aţi avea posibilitatea să vă alegeţi ţara în care să trăiţi, aţi alege România?

Categoric da – 57% Probabil nu – 10% NS/NR – 4% Probabil da – 18% În nici un caz – 11%

86


POLITICA

Aşa cum probabil aţi aflat, în luna noiembrie vor avea loc alegeri generale. Vă propun acum să discutăm despre situaţia politică din România înainte de alegeri.

ARATĂ lista CPS1-2

Cât de interesat sunteţi de viaţa politică...? Foarte mult Mult Puţin Foarte puţin Deloc NS NR

CPS1. ...din localitatea dvs. 6% 15% 32% 22% 23% 2% 0%

CPS2. ...la nivel naţional 6% 20% 30% 20% 22% 2% 0%

ARATĂ lista CPS3-4

În ce măsură credeţi că oameni ca dvs. pot influenţa hotărârile importante care se iau…

Foarte mare

măsură

Mare măsură

Mică măsură

Foarte mică măsură

Deloc NS NR

CPS3. ...pentru localitatea dvs. 3% 10% 28% 26% 27% 6% 0%

CPS4. ...pentru întreaga ţară 2% 8% 24% 27% 32% 7% 0%

PARL5. Dvs. în ce măsură cunoaşteţi vreun membru al actualului Parlament ales în judeţul dvs. / în Bucureşti?

Îi ştiu numele şi l-am întâlnit – 12% NR – 4% Îi ştiu numele, dar nu l-am întâlnit – 25% Nu-mi amintesc numele, dar am auzit de el – 6% Nu cunosc nici unul – 53%

Cât de des discutaţi despre cum merg lucrurile în ţară cu...

Deseori Uneori Niciodată NC NS NR

OP1. familia 25% 49% 23% 1% 1% 1%

OP2. prietenii 20% 47% 30% 1% 1% 1%

OP3. vecinii 11% 43% 43% 1% 1% 1%

OP4. colegii 14% 30% 26% 26% 1% 3% OP10. Dvs. căutaţi să vă convingeţi prietenii, rudele sau colegii să împărtăşească

aceeaşi opinie sau idee în care credeţi?

Deseori – 10% Uneori – 31% Niciodată – 54% NŞ – 3% NR – 2% VOTPAR. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, dvs. cu ce partid sau alianţa

politică aţi vota? (NOTEAZĂ RĂSPUNSUL) Nu votez – 7% (% din total) Nu m-am hotărât – 32%

(% din cei ce menţionează o formaţiune) NR – 2%

Uniunea Naţionalã PSD+PUR

Alianţa D.A.

PRM UDMR PNŢCD Altul

46% 36% 13% 3% 1% 1%

PRIMMIN. După părerea dvs., cine credeţi că ar fi persoana cea mai potrivită pentru funcţia de

prim-ministru al României? (NOTEAZĂ RĂSPUNSUL)

Mircea Geoană 19% Ion Iliescu 1% Traian Băsescu 9% Petre Roman 1% Theodor Stolojan 5% Altă persoană 4% Adrian Năstase 5% Nici una 0% Călin Popescu Tăriceanu 1% Nu ştie 51% Mugur Isărescu 1% NR 3%

87


IP12. Unii oameni spun că partidele politice sunt necesare pentru funcţionarea sistemului politic, iar alţii spun că partidele politice nu sunt necesare. Dvs. ce părere aveţi?

Partidele politice sunt necesare – 73% Partidele politice nu sunt necesare – 9% NS – 15% NR – 3% Dintre partidele şi alianţele politice din România de astăzi, în care aveţi cea mai mare încredere...?

(NOTEAZĂ RĂSPUNSUL) PPOL1. În primul rând

PPOL2. În al doilea rând

PSD 27% 5%

Alianţa D.A. 13% 4%

PNL 6% 6%

PRM 8% 4%

PD 3% 6%

PUR 1% 4%

UDMR 1% 1%

Uniunea Naţională PSD+PUR 1% 1%

Altul 2% 2%

Nici unul 25%

NŞ 11%

NR 2%

PPOL3. Dar cea mai puţină încredere? (NOTEAZĂ RĂSPUNSUL)

PSD 17% PUR 1% PRM 16% PNG 1% UDMR 5% Alt partid 2% PNŢCD 3% Toate 11% PNL 2% Nici unul 13% Alianţa D.A. 2% NŞ / NR 26% PD 2%

PENTRU IP1 şi IP2 NU CITI LISTA! • CODIFICA RASPUNSURILE IP1. Dintre partidele şi alianţele politice din România, care credeţi că reprezintă cel mai bine

interesele… ...celor bogaţi şi foarte bogaţi

...celor săraci şi foarte săraci

...celor nici săraci nici bogaţi

Alianţa D.A. PNL-PD 4% 6% 10% Uniunea Naţională PSD+PUR 1% 1% 2% PSD 31% 13% 14% PUR 1% 1% 1% PRM 1% 8% 5% PNL 3% 3% 3% PD 1% 1% 2% Alte partide 3% 1% 1% Toate 2% 0% 0% Nici unul 10% 28% 18% NŞ 40% 35% 39% NR 3% 2% 2%

IP3. Există partide despre care credeţi că vă reprezintă interesele? Da – 34% Nu – 46% NS – 17% NR – 3% [Dacă DA] IP3DA. Care sunt acestea? NOTEAZĂ TOATE RĂSPUNSURILE

PSD 42% Uniunea Naţională PSD+PUR 3% Alianţa D.A. 18% PUR 2% PRM 13% PNŢCD 1% PNL 7% Alt partid 2% UDMR 5% NŞ 1% PD 4% NR 3%

88


IP2. Dacă ar câştiga alegerile, care dintre partidele şi alianţele din România credeţi că ar avea cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte...

integrarea în UE

creşterea economică


organizarea administraţiei

PSD 26% 21% 17% 19% Uniunea Naţională PSD+PUR 2% 2% 1% 2% PUR 1% 1% 1% 1% Alianţa D.A. 14% 16% 14% 15% PNL 3% 4% 3% 3% PD 2% 2% 2% 3% PRM 4% 5% 10% 6% Alt partid 1% 1% 1% 1% Oricare 11% 6% 6% 7% Nici unul 0% 0% 1% 0% NŞ 36% 41% 42% 42% NR 2% 2% 2% 2%

ARATĂ lista IP5

IP5. În general, câte dintre promisiunile făcute credeţi că va respecta …?

Toate Foarte multe

Multe Puţine Foarte puţine

Niciuna NS NR

Alianţa D.A. PNL-PD 1% 5% 19% 32% 13% 10% 18% 2%

PSD (Partidul Social Democrat) 1% 5% 18% 26% 17% 16% 16% 2%

PRM (Partidul România Mare) 1% 2% 9% 23% 20% 21% 22% 2%

ARATĂ lista IP7

IP7. Câţi dintre politicienii din … credeţi că sunt corupţi?

Toţi Foarte mulţi

Mulţi Puţini Foarte puţini

Niciunul NS NR

Alianţa D.A. PNL-PD 9% 9% 29% 20% 5% 1% 25% 2% PSD (Partidul Social Democrat) 14% 18% 27% 13% 3% 1% 22% 2% PRM (Partidul România Mare) 9% 10% 25% 19% 5% 1% 28% 2%

ARATĂ lista IP10-11 • IP13-15


Total de acord

Mai degrabă de acord

Nu prea sunt de acord

Deloc de acord

NŞ NR

IP10. Partidele sunt interesate în mai mare măsură de rezultatul electoral decât de problemele oamenilor.

59% 27% 4% 1% 8% 1%

IP11. Indiferent cine va câştiga alegerile până la urmă lucrurile vor merge la fel în următorii patru ani.

31% 28% 21% 5% 13% 2%

Dintre personalităţile politice din România de astăzi, în care aveţi cea mai mare încredere....

(NOTEAZĂ RĂSPUNSUL) PPOL1. În primul rând

PPOL2. În al doilea rând

Adrian Năstase 21% 10% Traian Băsescu 11% 9% Theodor Stolojan 11% 7% Ion Iliescu 10% 6% Mircea Geoană 4% 9% C.V. Tudor 8% 2% altă persoană 3% 4% Nici unul 20% NŞ 11% NR 3%

PPO3. Dar cea mai puţină încredere? (NOTEAZĂ RĂSPUNSUL) C.V. Tudor 17% Victor Ciorbea 1% Adrian Năstase 14% altă persoană 3% Traian Băsescu 6% toţi 8% Ion Iliescu 4% nici unul 10% Theodor Stolojan 2% NŞ 27% Markó Béla 2% NR 5% Emil Constantinescu 1%

89


ARATĂ lista PP-PG

Dar dintre următoarele personalităţi:

Câtă încredere aveţi în...? Foarte multă Multă Puţină Foarte puţină Deloc Nu îl cunosc NR

PP4 Traian Băsescu 10% 27% 28% 10% 17% 3% 5%

PP6 Markó Béla 0% 4% 16% 15% 46% 13% 6%

PP10 Adrian Năstase 14% 26% 21% 12% 22% 1% 4%

PP17 Theodor Stolojan 12% 27% 26% 9% 16% 3% 7%

PP19 Corneliu Vadim Tudor 7% 12% 19% 16% 39% 3% 4%

PP30 Dan Voiculescu 1% 5% 16% 12% 30% 32% 4%

PP7 Ion Iliescu 12% 26% 22% 11% 23% 1% 5%

ARATĂ lista IP10-11 • IP13-15


Total de acord



Deloc de acord

NŞ NR

IP13. Moralitatea politicienilor este foarte scăzută 45% 27% 9% 2% 16% 1%

IP14. Salariile parlamentarilor sunt prea mari 74% 14% 3% 1% 7% 1%

IP15. Parlamentarii ascultă urmăresc interesele cetăţenilor care i-au votat

3% 8% 33% 45% 9% 2%

ARATĂ setul cartonaşe (PROFIL)

Vă voi arăta nişte cartonşe care conţin o serie de atribute. Vă rog să alegeţi cartonaşele cu acele atribute pe care dvs. consideraţi că ar trebui să le aibă preşedintele României.

ARATĂ SETUL DE CARTONAŞE şi LASĂ RESPONDENTUL SĂ LE CITEASCĂ, şi apoi SĂ LE SEPARE în două teancuri.

Cartonaşele pe care le-ţi ales, ordonaţi-le acum în funcţie de importanţa pe care fiecare atribut o are pentru dvs. Spuneţi-mi întâi care este cel mai important atribut, apoi următorul ca importanţă ş.a.m.d.

INSISTĂ CA RESPONDENTUL SĂ ORDONEZE TOATE CARTELELE PE CARE LE-A SELECTAT NOTEAZĂ ORDINEA MENŢIONATĂ

Caractersitici SELECTATE

de respondent

ORDINEA importanţei (1 = cel mai important...

2 3 4 5 ...)

Să fie un bun familist 54% 6,2

Să fie un bun roman 70% 4,3

Sa fie un om educat 71% 4,4

Să impună ordinea şi disciplina. 83% 3,5

Să creadă în Dumnezeu. 72% 4,4

Să fie un om bogat. 40% 8,5

Să fie de aceeaşi religie cu dvs. 41% 8,9

Să fie bărbat. 47% 7,6

Să lupte împotriva corupţiei din ţară. 87% 3,6

Să vorbească pe înţelesul oamenilor. 76% 4,8

Să aibă experienţă politică. 69% 4,7

Să fie susţinut de partidul pe care îl simpatizaţi 47% 7,6

Să aibă simţul umorului. 41% 9,7

90


ARATĂ lista PP-PG

ROTEŞTE ORDINEA ÎN CARE INTREBI ! ÎNCERCUIEŞTE ÎN PRIMA COLOANĂ INSTITUTIA CU CARE AI ÎNCEPUT

Câtă încredere aveţi dvs. în …? Foarte multă Multă Puţină

Foarte puţină Deloc NŞ NR

PG1. Biserică 47% 41% 7% 2% 2% 1% 0% PG2. Preşedinţie 8% 34% 36% 10% 8% 3% 1% PG3. Guvern 3% 24% 43% 13% 14% 3% 0% PG4. Parlament 2% 16% 45% 16% 16% 4% 1% PG5. Justiţie 3% 20% 42% 15% 14% 5% 1% PG6. Armată 17% 52% 20% 4% 4% 3% 0% PG7. Poliţie 5% 33% 37% 12% 9% 3% 1%

PG8. Primăria localităţii (pt. Bucureşti citeşte „primăria capitalei”)

7% 39% 33% 9% 7% 4% 1%

PG10. Sindicate 3% 15% 33% 11% 15% 20% 3% PG11. Bănci 3% 26% 33% 10% 10% 16% 2% PG12. Mass media (TV, radio, presă) 10% 52% 23% 4% 4% 6% 1% PG13. Organizaţii neguvernamentale 4% 20% 29% 7% 11% 27% 2%

VALORI ŞI ATITUDINI

ARATĂ lista EDV

EDV. În ce măsură sunteţi sau nu de acord cu următoarele afirmaţii …?

Total de acord



Deloc de acord

NR

Copiii sunt cea mai mare realizare a unui om 81% 14% 3% 0% 2% Fără şcoală / educaţie nu poţi realiza nimic în viaţă 72% 19% 7% 1% 1% A fi realizat în viaţă înseamnă a avea mulţi bani 24% 24% 39% 10% 3%

TRUST. Dumneavoastră credeţi că se poate avea încredere în cei mai mulţi dintre oameni?

Da – 32% Nu – 59% NŞ – 8% NR – 1%

MAX5. Credeţi că statul trebuie să intervină în activitatea presei?

Da – 15% Nu – 69% NŞ – 15% NR – 1%

MAX6. Dar credeţi că statul trebuie să intervină în activitatea partidelor politice?

Da – 24% Nu – 56% NŞ – 19% NR – 1%

ARATĂ lista VOTPART

VOTPART. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, dvs. cu care din următoarele partide sau alianţe politice aţi vota?

Nu votez – 5% Nu m-am hotărât – 24% NR – 3%

Uniunea Naţionalã PSD+PUR

Alianţa D.A. PRM UDMR PNG PNŢCD Altul

43% 38% 13% 4% 1% 1% 1%

Aveţi relaţii / cunoştinţe pe care vă puteţi baza... Da Nu NR Da Nu NR

WS1 ...în caz de boală pentru

consultaţie, tratament, intervenţie chirurgicală

27% 73% 0% WS6 ...în obţinerea unui loc de muncă 8% 89% 3%

WS2 ...la tribunal, notar, avocat 9% 90% 1% WS8 ...în lumea afacerilor 7% 92% 1% WS3 ...la primărie 13% 86% 1% WS9 ...în străinătate 19% 80% 1% WS4 ...la poliţie 11% 89% 0% WS5 ...în obţinerea unui credit 5% 94% 1%

WS7 ...la instituţiile judeţene (prefectură, consiliul judeţean)

5% 94% 1%

91


CNI. Consideraţi NORMAL ca ...? Da Nu NŞ/ NR

Un patron să câştige mai mult decât un primar 61% 27% 12% Oamenii să accepte să lucreze „la negru” 18% 76% 6%

Să dai bani „la negru” instalatorului, zugravului, croitoresei, contabilului, la meditaţii... 20% 74% 6% Să dai bacşiş la restaurant, frizerie etc. 20% 74% 6% Să mergi cu naşul (călătorie pe tren fără bilet) 6% 90% 4%

Să mergi pe mijloacele de transport în comun fără bilet când vezi că nu este controlul 5% 91% 4% Să tragi un pui de somn sau să iei pauze la serviciu când nu te vede nimeni 4% 90% 6% Să dai telefon de la serviciu în interes personal când nu te vede nimeni 9% 85% 6%

Învăţătoarele să primească cadouri la sfârşit de an şcolar 23% 71% 6% Copilul sau nepotul dumneavoastră să fie aşezat în bancă lângă un copil rom / ţigan 56% 36% 8%

Să dai medicului sau asistentei o mică atenţie pentru că s-a purtat bine cu tine. 28% 67% 5% Să dai şefului mici atenţii cu diverse ocazii (de Crăciun, Paşte sau ziua de naştere) 14% 79% 7%

RESURSE MATERIALE

Pentru a avea o imagine de ansamblu a ţării vă rugăm să ne răspundeţi la câteva întrebări privind gospodăria şi persoana dvs. Acestea vor fi folosite doar pentru analize statistice.

LOC3. Locuinţa în care staţi în prezent este … Proprietatea dvs. / partenerului(erei) dvs. – 74% Închiriată de la stat – 1% Proprietatea părinţilor (rudelor) – 24% Locuinţă socială – 0% NŞ – 0% Închiriată de la o persoană / firmă – 1% Locuinţă de serviciu – 0% NR – 0%

INCDEC. Ce venit lunar ar fi necesar familiei dumneavoastră pentru un trai decent?

15,0 milioane lei (în medie) NŞ – 6% NR – 1% INCMIN. Şi care ar fi venitul minim sub care familia dumneavoastră nu ar putea supravieţui?

4,8 milioane lei (în medie) NŞ – 8% NR – 1%

INCMEM. La o familie de câte persoane v-aţi referit? (la INCMIN şi INCDEC) – 3.3 persoane (în medie) Aveţi în gospodărie în stare de funcţionare...?

Da Nu NR

Da Nu NR

AUTO autoturism 32% 68% 0% CONG congelator / ladă frigorifică 35% 64% 1% TELEMOB telefon mobil (incl. de firmă) 39% 61% 0% MS maşina de spălat neautomată 23% 76% 1%

TEL telefon fix 57% 43% 0% MAUT maşină de spălat automată 37% 62% 1% FRIG frigider 85% 15% 0% PC computer 19% 80% 1%

APRC cablu / antenă parabolică 61% 38% 1% NET acces la Internet 7% 92% 1% TVC televizor color 81% 19% 0% CUP cuptor cu microunde 9% 91% 0%

TVAN televizor alb negru 17% 82% 1% GTER geamuri de termopan 9% 91% 0% VID video 17% 83% 0% ACON aer condiţionat 2% 98% 0%

Numai pentru gospodăriile care autoturism. Dacă sunt mai multe, subiectul este rugat să aleagă pe acela pe care îl consideră cel mai reprezentativ pentru sine.

MASIN1. Autoturismul este ... Proprietate personală – 80% Proprietatea rudelor – 16% De la firmă – 2% NR – 2% MASIN2. Ce marcă este?

Dacia 66% Oltcit 3%

Opel 4% Renault 2%

Volkswagen 4% Mercedes 1%

Daewoo 3% altă marcă 11%

Aro 3% NR 3%

92


BOOK. Aproximativ câte cărţi (în afara manualelor şcolare) aveţi în gospodărie?

Valoarea mediană – 60 de cărţi Nici una – 20% NR – 4% AGR. În gospodăria dvs. există cineva care se ocupă de munca agricolă?

NU – 45% DA, numai pentru consumul familiei – 49% DA, din când în când şi pentru vânzare – 4% DA, asigură un venit regulat prin vânzarea de produse – 1% NR – 1%

WAB. Dar cineva care lucrează în străinătate? Da – 10% Nu – 89% NR – 1% WABS. În ultimii zece ani dvs. aţi lucrat în străinătate? Da – 5% Nu – 95% NR – 0% VEN. În luna trecută (septembrie), suma totală de bani obţinută de către toţi membrii

gospodăriei dvs. incluzând salarii, dividende, chirii, vânzări etc., a fost cam de …


VENSUB. Dar venitul dvs. personal în luna trecută (septembrie) a fost cam de ...?


ARATĂ lista A15

A15. Cum apreciaţi veniturile actuale ale gospodăriei dumneavoastră? Nu ne ajung nici pentru strictul necesar – 39% NŞ – 1% NR – 1% Ne ajung numai pentru strictul necesar – 40% Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem cumpărarea unor bunuri mai scumpe – 14% Reuşim să cumpărăm şi unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii – 4% Reuşim să avem tot ce ne trebuie, fără să ne restrângem de la ceva – 1%

Cineva din gospodăria dvs. deţine în proprietate:

Dar aţi început să construiţi ?

Dar aşteptaţi moştenire?

Da Nu NR Da Da Nu NR Nu NR PROP1 Casă la ţară 35% 64% 1% 2% 92% 6% 4% 91% 5% PROP2 Cabană la munte/ mare 1% 98% 1% 0% 91% 9% 0% 93% 7% PROP3 Teren agricol, pădure 40% 59% 1% 4% 91% 5%

GRADINA. Gospodăria dvs. are în proprietate sau în folosinţă o grădină cu zarzavaturi,

legume, vie, porumb, pomi fructiferi etc.? Da – 53% Nu – 45% NR – 2%

Câte animale aveţi în gospodărie?

Număr mediu

Nu are Număr mediu

Nu are

SEP1. Bovine (vaci, viţei, boi). 1,7 74% SEP3. Ovine (oi, capre) 12,8 88%

SEP2. Porcine 1,8 61% SEP4. Păsări de curte 17,9 48%

SEP5. Cabaline (cai, măgari) 1,4 84% SEP6. Stupi 26,2 94%

ARATĂ lista AUTOCONS

AUTOCONS. În luna trecută (septembrie) produsele obţinute în gospodăria dvs. sau primite (de la rude, prieteni etc.) au asigurat din consumul gospodăriei ...?

ÎNTREBAREA SE REFERĂ LA CONSUM ALIMENTAR UMAN, INDIFERENT CÂND AU FOST OBŢINUTE/ PRIMITE PRODUSELE

Nu am obţinut / nu am primit Cam un sfert (sau mai puţin) din consumul nostru – 24% astfel de produse – 44% Cam o jumătate din consumul nostru – 14% (tot ce s-a consumat a fost cumpărat) Aproape trei sferturi din consumul nostru – 7%

TRECI LA FIRM! Aproape în totalitate – 9% NR – 2%

93


AUTOCS. În luna trecută (septembrie), aceste produse au fost obţinute/primite...? RĂSP. MULTIPLU

în gospodărie (curte, grădină, pământ, etc.) 47%

de la rude, prieteni 7%

în schimbul muncii cu ziua pentru alţii 4%

de la asociaţia agricolă 1%

de la instituţii (cantina socială, fundaţii, organizaţii caritabile, biserică) 0%

altă situaţie, CARE? 1%

NC, nu a obţinut / primit produse, tot ce s-a consumat a fost cumpărat 44%

NR 3%

RM. Există cineva în familia dumneavoastră care este asociat(ă) sau are în proprietate o întreprindere particulară sau o afacere?

Da - 7% Nu – 93% NR – 0%

AFINT. În următorul an aveţi intenţia să porniţi o afacere proprie? Da – 7% Nu – 92% NR – 1% VPLAN. Pentru următorii doi-trei ani aveţi în plan ... Da Nu NR NC 1. să vă construiţi o casă 10% 88% 2% 0% 2. să vă mutaţi într-un apartament mai bun 9% 79% 1% 11% 3. să vă mutaţi într-un apartament mai mic 1% 87% 1% 11% 4. să aduceţi îmbunătăţiri importante la casa/apartamentul în care staţi? 37% 60% 1% 2% 5. să începeţi o facultate sau vreun fel de cursuri postuniversitare 5% 39% 7% 49% 6. să vă căsătoriţi 8% 21% 7% 64% 7. să aveţi un copil 10% 67% 2% 21% 8. să vă schimbaţi locul de muncă 11% 25% 5% 59% 9. NUMAI URBAN să vă mutaţi din oraş la ţară 2% 51% 3% 44% 10. să vă mutaţi din oraş într-un alt oraş 2% 51% 3% 44% 11. NUMAI RURAL să vă mutaţi de la sat la oraş 2% 40% 25 56% 12. sa vă mutaţi din sat într-un alt sat 0% 42% 2% 56%

NRMEM. Din câţi membri este alcătuită gospodăria dvs.? (inclusiv respondentul) NU ÎNREGISTRA PERSOANELE CARE NU AU FOST PREZENTE ÎN GOSPODĂRIE ÎN ULTIMELE 6 LUNI! 3,4 (în medie)

necăsătorit(ă) – 15% divorţat(ă) – 4% STCIV.

În prezent sunteţi… căsătorit(ă) cu acte – 64% separat(ă) – 0% NR – 0% căsătorit(ă) fără acte / concubinaj – 3% văduv(ă) – 14% CHEL. Cam câţi bani s-au cheltuit in total, în luna trecută în gospodăria dvs.?

7,9 milioane lei (în medie) NŞ – 10% NR – 3% CONSAL. Dar pentru produsele alimentare pe care le-aţi cumpărat luna trecută (alimente, băuturi

inclusiv alimentaţie publică, cafea, ţigări, suc), cu aproximaţie, câţi bani s-au plătit?


ARATĂ lista AUTGL

AUTGL. În orice societate, unii oameni se consideră bogaţi, alţii se consideră săraci. Dvs. unde vă situaţi pe următoarea scală?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

NŞ – 1% NR – 1%

sărac bogat

10% 10% 20% 20% 25% 9% 3% 1% 0% 0% ETN1. Care este naţionalitatea dvs.?

român - 92% maghiar – 5% rom – 2% german – 0% alta – 1%

94


REL1. Care este religia dvs.?

ortodoxă – 88% romano-catolică – 5%

protestantă (calvină, evanghelică, luterană, reformată) – 3% greco-catolică – 1%

neo-protestantă (penticostală, adventistă, baptistă, evanghelistă) – 2% fără religie – 0%

alta - 1% religie nedeclarată – 0%

DA, la locul de muncă – 16% CS. După obţinerea ultimei diplome şcolare aţi mai urmat şi alte cursuri de specializare? DA, separat de locul de muncă – 9%

NC (urmează o şcoală în prezent) – 4%

RĂSPUNS MULTIPLU NU – 71% NR – 0%

UE2. În afară de limba dvs. maternă, ce alte limbi cunoaşteţi suficient de bine să luaţi parte la o conversaţie? (RĂSPUNS MULTIPLU)

română – 5% romani – 1% engleza – 15% rusă – 4% spaniolă – 2% NC, nu ştie – 59%

maghiară – 2% germană – 3% franceză – 11% italiană – 2% alta – 2% NR – 8%

[Dacă vorbeşte o limbă străină] LS. Limba străină cea mai bine stăpânită o vorbiţi:

fluent – 24% bine – 38% cu dificultăţi – 32% NR – 6%

UE8. În următoarele 12 luni intenţionaţi să începeţi studiul unei limbi străine?

Da – 10% Nu – 87% NR – 3%

CAL1. Ştiţi să folosiţi computerul? Da – 26% Nu – 73% NR – 1%

[DACĂ DA] Ce notă, de la 1 la 10, v-aţi da în ce priveşte lucrul cu computerul: 6,10 (valoare medie)

Nu pot să apreciez – 4% NR – 2%

CAL5. În următoarele 12 luni, intenţionaţi să urmaţi un curs pentru a învăţa să lucraţi mai bine pe calculator? Da – 13% Nu – 86% NR – 1%

VĂ MULŢUMIM!

95


96


BAROMETRUL DE OPINIE PUBLICĂ România octombrie 200 4

Documents

Transcript of BAROMETRUL DE OPINIE PUBLICĂ România octombrie 200 4