Modernismul include, in sens larg, toate acele miscari artistice fundamentate sau nu ideologic, care exprima o ruptura de traditie, negand, in forme uneori extreme, epoca ori curentul care le-a precedat. Atitudinea modernista este deci, prin definitie, anticlasica si antiacademica, anticonservatoare si impotriva traditiei.

Poezia lui Ion Barbu are o expresie elaborata, originala, pana dincolo de limitele intelegerii, care pune sub semnul unui mare risc comunicarea dintre cititor si poezie, totusi Ion Barbu a avut convingerea ca orice creatie originala sre incorporata o idee autentica, idee care in cele din urma va fi descifrata.

Poezia Riga Crypto si lapona Enigel este integrata in ciclul de poezii Uvedenrode din volumul Joc secund, fiind subintitulata drept balada. Titlul are rezonante ciudate, amintind de istoriile celebre ale cuplurilor nefericite precum Romeo si Julieta si Tristan si Isolda.

Tehnica artistica utilizata este cea a povestirii in rama, sau a povestirii in povestire, rama fiind asigurata de primele 4 strofe, care fixeaza un cadru real. Astfel, un menestrel este rugat de catre un nuntas sa mai spuna odata povestea lui riga Crypto si a laponei Enigel, dar cerinta lui: Azi zi-mil stins incetinel, va imprima povestii o tonalitate trista sau melancolica. Se creeaza asadar o atmosfera lumeasca, poetul sugerand prin intermediul nuntii reale, o poveste despre o alta nunta imaginara care nu se va concretiza.

Riga Crypto este prezentat ca stapanul lumii vegetale avand o conditie tragica pentru ca nu este iubit, sufera de singuratate fiind incapabil sa aiba un ideal. Lumea lui este limitata, intruchipata de o poiana, el dand dovada de egoism si ipocrizie, ascunzandu-si adevaratele intentii deoarece prin interpretarea cuvantului crypto intelecem inima ascunsa, iar fiindca( reperele lumii lui sunt umbra si racoarea, soarele reprezentand pentru el un dusman. Intalnirea cu lapona Enigel are loc intr-un punct al drumului acesteia sper ideal, punct reprezentat de poiana.

Drumul laponei, de la nord din tari de gheata inspre sud, aminteste de motivul transhumantei, idealul ei fiind reprezentat de soare. Ea simbolizeaza, asadar, fiinta superioara capabila de sacrificiul suprem in numele idealului, ea apartinand lumii umane. Este important sa precizam ca drumul spre ideal, implicit intalnirea cu riga Crypto se petrece in visul fetei.

Ca simbol al fiintei limitate, riga Crypto va incerca sa o convinga pe lapona Enigel sa renunte la ideal, constient fiind de faptul ca el nu este capabil sa se sacrifice. Riga Crypto da dovada de egoism cand prin cele 3 incercari acesta vrea sa o opreasca pe lapona in lumea lui. Totusi Enigel gaseste forta de a refuza, dar se simte vinovata de moartea lui riga Crypto , fiindca se vazuse nevoita sa-l inlature din drumul ei. Astfel deducem ca drama este a laponei deoarece in visul ei riga Crypto moare, insa acesta nu moare ci se transforma in nebunul Riga Cryptofapt ce nu poate fi perceput ca un sacrificiu.

Se vorbeste despre asemanarea dintre aceasta poezie si Luceafarul de M.E., critica afirmand ca Riga Crypto si lapona Enigel este un Luceafar intors: riga Crypto corespunde fetei de imparat, simboluri ale omului comun, iar lapona Enigel corespunde Luceafarului, reprezentari ale fiintei superioare, insa in poezia lui Barbu, fiinta superioara apartine lumii terestre, in timp ce Hyperion apartine planului sideral. Ambele poezii au aceeasi tema, aceeasi chemare a iubirii si aspiratia spre absolut, incompatibilitatea lumilor celor doi eroi. Este comuna atitudinea de final a omului de geniu, de detasare, intelegere si compasiune fata de cercul restrans al omului comun.

Balada lui Ion Barbu este de fapt drama fiintei umane care se consuma intre traire si cunoastere, intre rational si emotional.( Aspectul de balada este realizat artistic prin fluenta versului de factura mai curand populara incrustat cu metafore, cu o mare intensitate de continut(lama de blestem suflet-fantana-n pietp). Economia de mijloace asrtistice apare ca o insusire majora, prefigurand evolutia care-l va caracteriza pe Ion Barbu in intreaga sa creatie lirica. Natura este prezentata in cateva conturari, predominand limbajul incifrat, simbolurile si metaforele. Aparitie singulara in literatura romana, mult apreciat din unghiul limbajului sa criptic, greu descifrabil si mai putin din cel al lirismului substratizat. Mai tarziu, descoperindu-se adevarata valoare artistica, a fost inscris in contemporaneitatea lui Arghezi si Blaga.