Barajul Bicaz - Informatii generale
1
Direc?ia sa generala este de la nord-vest spre sud-est, având frecvente zone de ex tindere laterala, cea mai importanta fiind cea de pe râul Bistricioara (de aproxim ativ 3 km).[1] Are în medie - o lungime de 35 km, un perimetru de 71 km, o suprafa ?a de 32,6 km² ?i un volum maxim de apa de 1.250 milioane m³, fiind totodata ca mari me al doilea lac artificial din România[A] ?i al treilea ca înal?ime[B]. Diferen?a d intre cotele maxima aflata la 516 m altitudine ?i minima aflata la 434 m altitud ine, este de 82 m, depinzând de regimul de exploatare.[2] Geologic amenajara este situata în zona fli?ului Carpa?ilor Orientali.[3] Doua captari secundare aflate la Ta?ca respectiv Izvoru Muntelui, deviaza apa râur ilor Bicaz respectiv pârâului Izvorul Muntelui în lacul principal. Cea de la Ta?ca[4][ 5] se constituie în spatele unui baraj de tip stavilar cu doua câmpuri deversoare ec hipate cu 2 stavile segment cu clapeta, fiind limitata de un dig lateral cu o lu ngime de 1,3 km ?i un dig de pamant lung de 60 m în frontul de reten?ie, ce se închi de în versantul stâng. Priza de apa se continua cu o galerie de deriva?ie cu diametr ul de 0,4 m ?i o lungime de 9845 m, ce asigura debitul de servitute.[5] Cea de-a doua captare (de tip tirolez[5], debit instalat de 2,4 mc/s[6]) este instalata la traversarea galeriei de deriva?ie de catre pâraul Izvorul Muntelui, cu dirijare a acestuia direct în galerie[6] (conducta îngropata cu diametrul de 3 m ?i lungime d e 150 m[5]). Debitul normal de transport al deriva?iei la nivelul normal de rete n?ie al lacului este de 15 m3/sec.[7] Apa acumulata la Ta?ca este folosita atât pentru producerea de energie electrica în centrala hidroelectrica Bicaz-Stejaru cât ?i pentru alimentarea fabricii de ciment d in localitate sau pentru alte cerin?e din aval. Concep?ia acumularii permite la nevoie, marirea volumului acesteia la circa 31 milioane m3 prin înlocuirea digului longitudinal de la malul drept cu un dig transversal în frontul de reten?ie.[5] Este un baraj de greutate construit din beton ?i une?te Muntele Gicovanu cu Obci na Hor?tei, fiind situat în amonte de confluen?a pârâului Izvorul Muntelui cu Bistri?a .[2] A fost construit între 1950 ?i 1960, are o înal?ime de 127 m, o lungime de 435 m la coronament ?i o la?ime maxima la baza de 119 m (la nivelul blocurilor dever soare), respectiv 115 m (la nivelul blocurilor nedeversoare). Geologic este situ at într-o zona cu predominan?a de gresii silicioase (gresie de Tarcau)[3], restul fiind pachete de ?isturi argiloase ?i un strat de conglomerate. Terenul de funda ?ie prezinta o puternica fisura?ie.[8] În structura sa intra 30 de blocuri înal?ime (ploturi) separate prin rosturi etan?at e amonte cu pene de beton armat ?i tole de cupru.[2][9] Este strabatut de galeri i, pu?uri de aerisire ?i ni?e de vizitare. Prin construc?ie au fost prevazute înca peri ce adapostesc instala?ii de ac?ionare ?i comanda, echipamente de urmarire, monitorizare seismica ?i comportare a fiecarui element.[2] La partea superioara se gasesc patru câmpuri deversoare de 11,5 m la?ime prevazute pentru o lama de apa de 7 m înal?ime (echipate cu stavile segment de 6 m) ?i patru goliri de fund echi pate cu vane plane (2,50 m diametru)[10] în ochelari, dispuse în serie.[9] Consolidare rocii puternic fisurate la baza, s-a facut prin injec?ii cu ciment d e 10 20 m adâncime.[9] Pentru evitarea încovoierii stratelor situate în aval de corpul b arajului, acesta a fost prevazut cu un pinten de 4 6 m adâncime în zona blocurilor înalt e (7-24), dimensionat astfel încât sa repartizeze în adâncime eforturile tangen?iale.[8] Pentru reducerea subpresiunilor în funda?ie, s-au realizat foraje de drenaj cu o adâncime de 30 m. Pentru a fi reduse la minimum infiltra?iile pe sub baraj, s-a re alizat un voal de etan?are la piciorul amonte al acestuia (prelungit în lateral 40 m pe versantul drept ?i 60 m pe cel stâng) format de 3 rânduri de foraje pe blocuri le centrale (5-25, 60 m adâncime medie) ?i 2 rânduri pe cele laterale (1-4 ?i 26-30, 70 adâncime medie de forare). În aval adâncimea medie a forajelor a fost de 90m.[9] Pe coronament este amenajata o ?osea.[9]
-
Upload
stefan-ianculescu -
Category
Documents
-
view
216 -
download
1
description
Baraj de greutate, Judetul Neamt, Cel mai mare baraj de pe raurile interioare
Transcript of Barajul Bicaz - Informatii generale
Direc?ia sa generala este de la nord-vest spre sud-est, având frecvente zone de extindere laterala, cea mai importanta fiind cea de pe râul Bistricioara (de aproximativ 3 km).[1] Are � în medie - o lungime de 35 km, un perimetru de 71 km, o suprafa?a de 32,6 km² ?i un volum maxim de apa de 1.250 milioane m³, fiind totodata � ca marime � al doilea lac artificial din România[A] ?i al treilea ca înal?ime[B]. Diferen?a dintre cotele maxima � aflata la 516 m altitudine ?i minima � aflata la 434 m altitudine, este de 82 m, depinzând de regimul de exploatare.[2] Geologic amenajara este situata în zona fli?ului Carpa?ilor Orientali.[3]
Doua captari secundare aflate la Ta?ca respectiv Izvoru Muntelui, deviaza apa râurilor Bicaz respectiv pârâului Izvorul Muntelui în lacul principal. Cea de la Ta?ca[4][5] se constituie în spatele unui baraj de tip stavilar cu doua câmpuri deversoare echipate cu 2 stavile segment cu clapeta, fiind limitata de un dig lateral cu o lungime de 1,3 km ?i un dig de pamant lung de 60 m în frontul de reten?ie, ce se închide în versantul stâng. Priza de apa se continua cu o galerie de deriva?ie cu diametrul de 0,4 m ?i o lungime de 9845 m, ce asigura debitul de servitute.[5] Cea de-a doua captare (de tip tirolez[5], debit instalat de 2,4 mc/s[6]) este instalata la traversarea galeriei de deriva?ie de catre pâraul Izvorul Muntelui, cu dirijarea acestuia direct în galerie[6] (conducta îngropata cu diametrul de 3 m ?i lungime de 150 m[5]). Debitul normal de transport al deriva?iei la nivelul normal de reten?ie al lacului este de 15 m3/sec.[7]
Apa acumulata la Ta?ca este folosita atât pentru producerea de energie electrica în centrala hidroelectrica �Bicaz-Stejaru� cât ?i pentru alimentarea fabricii de ciment din localitate sau pentru alte cerin?e din aval. Concep?ia acumularii permite � la nevoie, marirea volumului acesteia la circa 31 milioane m3 prin înlocuirea digului longitudinal de la malul drept cu un dig transversal în frontul de reten?ie.[5]
Este un baraj de greutate construit din beton ?i une?te Muntele Gicovanu cu Obcina Hor?tei, fiind situat în amonte de confluen?a pârâului Izvorul Muntelui cu Bistri?a.[2] A fost construit între 1950 ?i 1960, are o înal?ime de 127 m, o lungime de 435 m la coronament ?i o la?ime maxima la baza de 119 m (la nivelul blocurilor deversoare), respectiv 115 m (la nivelul blocurilor nedeversoare). Geologic este situat într-o zona cu predominan?a de gresii silicioase (gresie de Tarcau)[3], restul fiind pachete de ?isturi argiloase ?i un strat de conglomerate. Terenul de funda?ie prezinta o puternica fisura?ie.[8]
În structura sa intra 30 de blocuri înal?ime (ploturi) separate prin rosturi etan?ate amonte cu pene de beton armat ?i tole de cupru.[2][9] Este strabatut de galerii, pu?uri de aerisire ?i ni?e de vizitare. Prin construc?ie au fost prevazute încaperi ce adapostesc instala?ii de ac?ionare ?i comanda, echipamente de urmarire, monitorizare seismica ?i comportare a fiecarui element.[2] La partea superioara se gasesc patru câmpuri deversoare de 11,5 m la?ime prevazute pentru o lama de apa de 7 m înal?ime (echipate cu stavile segment de 6 m) ?i patru goliri de fund echipate cu vane plane (2,50 m diametru)[10] în ochelari, dispuse în serie.[9]
Consolidare rocii � puternic fisurate la baza, s-a facut prin injec?ii cu ciment de 10�20 m adâncime.[9] Pentru evitarea încovoierii stratelor situate în aval de corpul barajului, acesta a fost prevazut cu un pinten de 4�6 m adâncime în zona blocurilor înalte (7-24), dimensionat astfel încât sa repartizeze în adâncime eforturile tangen?iale.[8] Pentru reducerea subpresiunilor în funda?ie, s-au realizat foraje de drenaj cu o adâncime de 30 m. Pentru a fi reduse la minimum infiltra?iile pe sub baraj, s-a realizat un voal de etan?are la piciorul amonte al acestuia (prelungit în lateral 40 m pe versantul drept ?i 60 m pe cel stâng) � format de 3 rânduri de foraje pe blocurile centrale (5-25, 60 m adâncime medie) ?i 2 rânduri pe cele laterale (1-4 ?i 26-30, 70 adâncime medie de forare). În aval adâncimea medie a forajelor a fost de 90m.[9]
Pe coronament este amenajata o ?osea.[9]
