Banu Radulescu, interviu cu Ernest Bernea

8/18/2019 Banu Radulescu, interviu cu Ernest Bernea

1/10


2/10

în care oa!enii erau for a i să#și lepede aparen ele și # vr*nd#nevr*nd # să#șide%văluie $un sau rău" !ie%ul g*ndirii și si! irii lor. 4arele !eu noroc 5șiexistă un noroc și în nenorocire6 a fost că l#a! cunoscut pe profesor. Lu!inavenea în su etul !eu seara" c*nd alături unul de altul pe priciul neîncăpător"înainte de#a !ă afunda în a$ruti%antul so!n" asculta! glasul unui înger cu

nu!ele Ernest Bernea. rin el a ungeau de la profesor la !ine # învă ăcelul"!arile spirite ale lu!ii. Evocarea lor î!i dădea cura ul și for a de#a nudispera. "orbea frumos, neînc ipuit de frumos. #ar însăși $ința luiiradia bunătatea, cu neclintitul său îndemn # rostit de multe ori pemutește, din priviri # de a nu ne prăbuși nicicând și nicicum înneomenia ce ne asalta de peste tot.

&cei ani au înse!nat anii apropierii noastre" o prietenie # îndră%nesc să spun #care !ai apoi" n#a încetat nici o clipă. 7e căuta! reciproc " !ai ales eu ped*nsul.

%i iată, că viața - ciudata viață - a făcut ca tocmai eu să $u cel căruiaprofesorul să-i acorde ultimul interviu. u$lic*ndu#l într#o revistă pe carea! proiectat#o î!preună acolo" la +anal. 7u $ănuia! atunci" c*nd i#a! luatinterviul" că va , ulti!ul.

Era! sigur că" !ai înainte de a da textul la tipar" i#l voi putea supune aten iei"cu! și convenise!. El # exigent ca totdeauna # niciodată !ul u!it cu ceea ce

face. 8ar ... n#a fost să ,e așa.

)ată" de ce acu!" din interviu am suprimat întrebările mele 5care sededuc totuși lesne din spusele profesorului6" lăsându-l doar pe el săvorbească . +ititorul va în elege de ce fac acest lucru. &! totuși" un !areregret că nu l#a! iscodit !ai !ult" ,ind convins că !ai avea !ulte și !ultede spus" în argu!entarea neo$ositului său ... :înde!n la si!plitate;.

Banu


3/10

2aptul că s-au înt lnit aici, la 0răila, două nea uri de oa eni: a aardeleancă și tata oldovean. 5a a era o 2e eie e6ceptional de interesantă7deosebit de deșteaptă și pe deasupra și 2oarte 2ru oasă7 avea nu ai patruclase pri are. "a și tata, de alt2el. #a eni si pli, dar cu are respect pentrucei instruiți, cei cu carte. șa î i e6plic eu, cu noi copiii a iubit cartea și

a 2ost în școală - a oritatea - pre ianți. +ata a 2ost la început ilitar,reanga at cadru in2erior7 pe ur ă a intrat să lucre%e ca aga%ioner în port, ladocurile 0răilei.

0răila... a, c nd spui 0răila, spui și Panait 3strati. 8-a cunoscut și eu. 9radintre copiii care i-a vi%itat des casa care se a a undeva în a2ara orașului,unde se găsea și casa noastră. e 2apt, era vecini.9l a încercat de ulte ori să plece din țară, dar nu reușea7 îl prindea poliția șiera adus înapoi acasă, de urechi. vea 1*-1; ani. bia după aceea, a a uns însudul n o cu c teva clasepri are, dar un o e6ceptional de dotat. upă ce a avut șocul cu co unis ulși a scris ?Spovedania unui învins@, abia după aceea s-a apropiat ai ult degenerația noastră, de 0răila și de starea lui socială. Socialis ul lui ... ! >n2ru os vis. " nd s-a tre%it, a ur at ?Spovedania@. # carte pe care generația

ea o cunoștea aproape pe dina2ară. r trebui retipărită, s-o cunoască șitinerii de a%i.

=evenind la copilăria ea ... 8iceul l-a 2ăcut la 0răila ca ...copil de trupă. Pe vre ea aceea, era obiceiul ca unele unități ilitare ari, cu erauregi entele, să ia în gri a lor 1-4 copii săraci, dar cu înclinații pentru carte șisă-i dea la liceu pe cheltuiala regi entului: eu era unul dintre aceștia.+a6ele pentru liceu erau ari, părinții ei nu aveau de unde să le plătească,așa că ... tot ti pul, c t a ur at liceul, a purtat un singur r nd de haine -uni2or a ilitară dată de regi ent. # uni2or ă care, să spun drept, ă ca

ena purt nd-o între colegii ei î brăcați civil. ar, n-avea altă cale. "uine în regi ent, tot ?copil de trupă@ era și un alt 2rate al eu7 un copil

e6tre de dotat, are ate atician și 2oarte bun violinist7 a avut însă unaccident și a urit. #bligația unui copil de trupă era nu nu ai să învețe bine,căci alt2el nu te ai ținea regi entul, dar să și 2acă unele servicii în ca%ar ă,unde noi nca și dor ea și ne 2ăcea lecțiile. Pe ine -au 2olosit ca2urrier - uncă de birou la cancelaria regi entului.

$n liceu învăța bine, dar n-a strălucit. Prieteniile pe care le-a legat înliceu s-au ca stins, din ne2ericire. A...B

Sigur, ca în evoluția &ecărui o , în copilărie se creionea%ă anu ite aptitudini.$n liceu, ă atrăgeau lecturile și desenul. și 2ost pre iat de vreo două orila literatură și desen. Chiar azi, mai păstrez în casă patru tablouri pecare le-am făcut când aveam vârsta de 1 ani! lumea care vine azi la

C


4/10

mine în vizită crede că sunt tablourile "ului meu #oria $i asta mă%atează& ce n-a realizat tatăl, a realizat "ul' (i a$a ceva e o marefericire'

"a literat, ca să %ic așa, în ti pul liceului -a evidențiat prin niște poe%ii pecare le-a publicat în ?8u ea copiilor@. participat și la unele e6po%iții dedesen, e6po%iții special 2ăcute de pro2esorii ei.

)upă terminarea liceului, m-am înscris la * facultă+i' 8icența laRomână $i ranceză nu prea i-a 2olosit. 5i-a 2olosit în schi b, cea de

ilozo"e . 3 portant însă, în 2acultate, a 2ost contactul cu doi eminen+idascăli care m-au cucerit & icolae .or/a $i ae .onescu'

reu de spus care î i plăcea ai ult. ndoi te 2er ecau.


5/10

a &teatrul era plin p nă la re2u%. 9l, la catedră, era indulgent cu 2etele2ardate, color ndu-și observațiile cu un &n u or. ar nu despre asta e vorba,ci de g ndirea lui, &lo%o&a lui - vreau să spun - era ceva cu totul nou,2ascinant. Etiu, se neagă de către unii calitatea lui de &lo%o2, %ic ndu-se că a2ost doar un i pecabil logician. +reaba asta se %icea și pe atunci, c nd trăia.

9u cred însă, că acei care-l neagă ca &lo%o2, ca g nditor - ai bine %is - nu i-aucitit cu atenție opera. Sigur, nu e locul aici să de%volt argu ente. 9 treabae6egeților să o 2acă. #ricu , istoria &lo%o&ei ro nești nu-l poate ignora peFae 3onescu. "e pot ărturisi eu - ca unul care i-a 2recventat cursurile - estecă el c știgase tineretul, c știgase studenții Hpentru &lo%o&eI, dar îi pierdusepe pro2esori care în a oritate nu erau de acord cu ce ?2ăcea@ Fae 3onescu. $n

od special, con ictul era deschis cu P. P. Fegulescu.

ici dispari+ia din via+ă a lui ae .onescu - se pare că n-a fost un lucru"resc . vea e6act *) de ani c nd a urit, în plină 2orță creatoare. $ntr-odi ineață, a 2ost găsit ort în casa lui, 2ără a pre%enta aparent nici o le%iune:o poveste suspectă, s-a discutat ult asupra ei chiar atunci, în 1(G) - anul

orții lui. $n povestea asta au 2ost i plicate ai ulte personae: se pare,chiar regele "arol al 33-lea și ... 5arta 0ibescu, persona e cu care , în adevăr,Fae 3onescu era în od 2ățiș în con ict. 9u a au%it despre aceasta, chiaratunci - o co enta tot 0ucureștiul - și ai t r%iu, în închisoare. 8a 'ăcărești,în spitalul central al tuturor penitenciarelor din țară, unde era pe punctul să

or, versiunea asta i-a 2ost repovestită de un vecin de pat - deținut politic și

el - 2ost colonel, 2ost aghiotant al regelui "arol al 33-lea, care venea cu unelepreci%ări. e 2apt însă, nu pute a&r a ni ic cert. devărul stă în na luiu ne%eu și de ulte ori, noi oa enii nu ave acces la acest adevăr. 'eni

cu adevărurile noastre care în 2ața divinității pot înse na 2alsuri.

=evenind acu la persoana ea ... upă ter inarea 2acultății la 0ucurești,a pri it o bursă la Paris pentru Sociologie și 3storia =eligiilor. 9ra o bursăacordată de statul ro n care - pe vre ea aceea - obișnuia să tri ită petinerii erituoși la studii și per2ecționări în străinătate. 8a Paris, a studiat cu5arcel 5auss, un erudit recunoscut în lu e. colo a obținut diplo a la?Dautes 9tudes@.>n an ai t r%iu, la reibur/, am urmat cursurile lui 7artin #eide//er -un alt o e6traordinar pe care a avut norocul să-l cunosc. $n viață, %ic eu,înt lnești rar oa eni deosebiți de care îți dorești să te apropii. >nul dintre ei,pentru ine a 2ost Deidegger. #rientarea generației ele a 2ost - ai degrabă- către cultura 2rance%ă7 a puțin către cea engle%ă sau ger ană. propiereade Deidegger, -a 2ăcut să îndrăgesc și cultura ger ană. "u el a 2ăcut&lo%o&e pură care pentru el se reducea - în are ăsură - la po%iția anticilor.

sta, de 2apt, -a și atras, 2aptul că el +inea cursuri de "lozo"e /reacă .

*


6/10

cele cursuri i-au prins bine pentru toată viața. )e atunci $tiu eu despre#eraclit sau 8armenide! de atunci $tiu eu despre 8laton $i 2ristotel'

#eide//er era un tip încântător, foarte pu+in protocolar, prietenos, uno ărunt de statură, 2oarte energic7 vorbea 2ru os, într-un li ba sacadat7avea o mare slăbiciune& schiurile' 'enea cu schiurile și la 2acultate.

reibur/ul e asemănător cu Bra$ovul nostru& mun+ii sunt la nas'Deidegger venea de la schiat la cursuri și pleca de la cursuri, la schiat. Se și%icea că așa a scris o parte din area sa lucrare ?Sein und Jeit@: pe schiuri.Se știe că la bătrâne+e, s-a retras în mun+i $i acolo a rămas' .ubeateribil mun+ii'

e la


7/10

recunosc, asta era po%iția ea. # po%iție co plet di2erită de cea 2ascistă, oorientare către dragostea creștină.

Po%iția asta i-a deran at pe co uniști, dar ai înaintea lor l-a deran at pe"arol al 33-lea care i-a și o2erit ca loc de editație un lagăr: pension - dacă

ă g ndesc bine - 2ață de te nițele co uniste7 acolo era aproape liberi,2ăcea &ecare ce dorea. colo -a speciali%at eu în sculptura în os și în le nde tei. "onducerea lagărului ne aducea aterialul solicitat, ca să pute lucra.

colo a reușit să- i și scriu unele cărți, tipărite ai apoi7 cu a reușit să2ac și 1K icoane în le n, pe care le-a 2ăcut apoi, cadou. in toate, a%i ai auna singură.

"u se știe, i ediat după asasinarea lui r and "ălinescu, "arol al 33-lea atrecut la o asivă represiune, lichid nd are parte din legionarii a ați înlagăre. #r, eu - la ora aceea - era liber. 5ai ult, continua să predau la

catedra lui 5ehedinți, în calitate de con2erențiar, cursuri de sociologieco parată și de etnologie.

3ată, pentru cine dorește încă o dovadă a c t de periculos ?2ascist@ a 2ost, casă-și per ită "arol al 33-lea să ă cruțe.

plecat "arol al 33-lea și au venit la putere legionarii. 8a ora aceea, era de aîn 5inisterul in2or ațiilor și drept răsplată pentru ?2ascis ul@ eu, acolo ași ră as. 5unca de 2uncționar plicticoasă î i per itea însă, să- i văd destudiile ele.

trecut și do nia legionară, s2 rșită la entabil cu scurta, dar s ngeroasarebeliune care a pus la st lpul in2a iei legionaris ul.

Se știe: i ediat după asta, ntonescu a 2ăcut o severă puri&care a instituțiilor- picior de legionar n-a ai ră as nicăieri.

9u a 2ost pro ovat, în 5inisterul de 96terne, director de studii - post în carea 2uncționat neîntrerupt p nă c nd, în locul lui +ătărăscu, la 96terne a venit

na PauLer. 9a -a dat a2ară7 nu nu ai pe ine, ci o întreagă cohortă de vechi 2uncționari - specialiști în treburile e6terne și drept international.

ur at plecarea regelui 5ihai, după care ... țara s-a prăbușit în hău.

Fe aiținută în 2r u de ni eni, ciu a roșie a invadat țara. Cu anul 19:;, aînceput crima or/anizată a comuni$tilor'

2tunci am fost $i eu arestat! și n-o să ai ies din pușcăriile co uniste, p năîn 1(;4. Culpa iciodată una limpede' 0 iguieli. "el dint i procuror careși-a 2or ulat o acu%ație - dacă acu%ație se poate nu i - a 2ost că ... în studiile

ele -a ocupat de țărani și sate și nu de uncitori ea de la orașe. Ei că ...

prea ult creștinis în cărțile ele. e c te ori era che at la gre2a

M


8/10

închisorii, ca să &u anunțat că i s-a ai prelungit detenția, tot lucruri desoiul ăsta i se spuneau. ar, ce ! 9ra nevoie să-ți otive%e vreodatăSecuritatea ceva! 9a hotăra și tu - sclavul, te supuneaiN


9/10

Prin 1(;G - 1(;*, în anii aceia de o oarecare deschidere, a intrat - prinreco andările lui 5iron Ficolescu care a păti it și el ulterior și ale luiPerpessicius - la 3nstitutul de 2olclor. stat acolo p nă în 1(M4, c nd?do nii@ din conducerea 3nstitutului -au pensionat 2orțat. 9ra încă apt sălucre%, dar -au tri is acasă. 8a povestea asta a contribuit din plin directorul,

care nu ă vedea bine deloc. 5ai trist însă, a 2ost 2aptul că în tot acest ti p n-a putut să public ai ni ic. Ei nici ai apoi. $ i stau acasă dulapurile plinede anuscrise dactilogra&ate, gata să plece la tipar, dar ... u ne%eu știec te din ele le voi vedea apărute, sau dacă voi ai vedea vreunul ăcar. 5ultedin lucrări i-au dispărut, con&scate de Securitate - cu s-a înt plat în1(KG.


10/10

u e6istat la noi niște ba%e educaționale bine așe%ate, în sensul că, p nă la venirea co unis ului, oa enii știau să udece cu propriul creier, nu cu cel alpartidului.

Poporul ro n avea o conștiință de sine, știa să-și g ndescă proble ele salespeci&ce și să le ar oni%e%e cu proble ele lu ii. "onștiința asta se 2or aseîntr-un proces îndelungat, cu roade evidente între cele două ră%boaie

ondiale, dar început de 2apt, cu ult ai înainte.

trebuit să vină însă, bleste ul ăsta - co unis ul - ca să se strice totul.#a enii n-au ai avut o conștiință politică, vreau să spun socială. dispărutgustul de-a te lupta pentru valorile per anente și a apărut gustul valorilorperisabile, con uncturale.

Banu Radulescu, interviu cu Ernest Bernea

Documents

Transcript of Banu Radulescu, interviu cu Ernest Bernea