banii

3
Material Bibliotecă BANII Banii au apărut ca o necesitate, în procesul schimbului de mărfuri. Pe măsura amplificării actelor de schimb, ei au mijlocit relaţiile dintre oameni, au uşurat funcţionarea economiei şi au impulsionat dezvoltarea societăţii. De-a lungul existenţei lor, banii au cunoscut modificări profunde, atât în ceea ce priveşte forma cât şi modalităţile de utilizare. Analiza genezei şi evoluţiei banilor ne oferă repere pentru înţelegerea importanţei şi rolului pe care îl au banii în economia de schimb. În stadiul incipient, schimbul se realiza sub forma trocului, adică marfă contra marfă. Mecanismul trocului funcţiona însă greoi, mai ales în condiţiile amplificării schimburilor economice. Impunându-se prezenţa unui obiect care să intermedieze schimbul şi să permită evaluarea mărfurilor, oamenii au căutat acele bunuri care puteau îndeplini această funcţie. Rolul de intermediar şi etalon al mărfurilor l-au îndeplinit bunuri precum: scoicile, peştele uscat, blănurile, perlele, bucăţile de aur, argint, cupru etc. Metalele preţioase s-au impus ca echivalent, datorită proprietăţilor acestora: divizibilitate, volum mic, valoare mare, omogenitate, inalterabile. Conform mărturiei lui Herodot, primele monede au fost create în Grecia, în secolele VII- VI î.Hr., de către regii lydieni. Moneda metalică a fost de la început o piesă rotundă de aur sau argint, de o anumită greutate, puritate şi marcată cu valoarea şi însemnele statului şi/sau efigia suveranului emitent. Monedele metalice circulă şi în prezent, sub denumiri diferite de la ţară la ţară, fiind confecţionate din diverse aliaje metalice. Autoritatea statală emitentă de monedă stabilea denumirea, greutatea, valoarea ,dar şi alte înscrisuri simbolice. Astfel, pe monede apăreau forme emblematice pentru statul respectiv. Moneda fiduciară (de la fiducia (lat.)= încredere): Din secolul al XVI-lea, alături de monede au început să circule şi bancnotele (biletul de bancă sau banii de hârtie). Primele bancnote au fost emise în Olanda şi reprezentau un certificat de depozit pentru o anumită cantitate de monedă metalică .Biletul emis de o bancă circula ca instrument de schimb şi putea fi convertit la cerere în cantitatea de monedă metalică corespunzătoare. Până la primul război mondial, bancnotele erau convertibile în aur la cerere. Treptat, pe măsura creşterii volumului de schimburi economice, această convertibilitate n-a mai putut fi realizată. După 1971, toate ţările au renunţat la convertibilitatea bancnotelor în monede din metale preţioase. În prezent, bancnotele circulă pe baza încrederii ce li se acordă şi pe baza garanţiei conferite de statul emitent cursului lor. Valoarea banilor, monede şi bancnote, depinde de puterea de cumpărare pe piaţa internă şi de raportarea monedei naţionale la un set de valute convertibile. Evoluţia banilor a continuat prin apariţia şi extinderea monedei scripturale (banii de cont), care reprezintă înscrisuri în conturile bancare. Conturile bancare se constituie prin depunerea unor sume de bani sau ca solduri pentru lichidarea cărora trebuie plătiţi bani în numerar.

description

Curs economie- Banii

Transcript of banii

  • Material Bibliotec BANII

    Banii au aprut ca o necesitate, n procesul schimbului de mrfuri. Pe msura amplificrii actelor de schimb, ei au mijlocit relaiile dintre oameni, au uurat funcionarea economiei i au impulsionat dezvoltarea societii.

    De-a lungul existenei lor, banii au cunoscut modificri profunde, att n ceea ce privete forma ct i modalitile de utilizare.

    Analiza genezei i evoluiei banilor ne ofer repere pentru nelegerea importanei i rolului pe care l au banii n economia de schimb.

    n stadiul incipient, schimbul se realiza sub forma trocului, adic marf contra marf. Mecanismul trocului funciona ns greoi, mai ales n condiiile amplificrii schimburilor economice.

    Impunndu-se prezena unui obiect care s intermedieze schimbul i s permit evaluarea mrfurilor, oamenii au cutat acele bunuri care puteau ndeplini aceast funcie. Rolul de intermediar i etalon al mrfurilor l-au ndeplinit bunuri precum: scoicile, petele uscat, blnurile, perlele, bucile de aur, argint, cupru etc.

    Metalele preioase s-au impus ca echivalent, datorit proprietilor acestora: divizibilitate, volum mic, valoare mare, omogenitate, inalterabile. Conform mrturiei lui Herodot, primele monede au fost create n Grecia, n secolele VII-VI .Hr., de ctre regii lydieni.

    Moneda metalic a fost de la nceput o pies rotund de aur sau argint, de o anumit greutate, puritate i marcat cu valoarea i nsemnele statului i/sau efigia suveranului emitent.

    Monedele metalice circul i n prezent, sub denumiri diferite de la ar la ar, fiind confecionate din diverse aliaje metalice.

    Autoritatea statal emitent de moned stabilea denumirea, greutatea, valoarea ,dar i alte nscrisuri simbolice. Astfel, pe monede apreau forme emblematice pentru statul respectiv.

    Moneda fiduciar (de la fiducia (lat.)= ncredere): Din secolul al XVI-lea, alturi de monede au nceput s circule i bancnotele (biletul de

    banc sau banii de hrtie). Primele bancnote au fost emise n Olanda i reprezentau un certificat de depozit pentru o anumit cantitate de moned metalic .Biletul emis de o banc circula ca instrument de schimb i putea fi convertit la cerere n cantitatea de moned metalic corespunztoare. Pn la primul rzboi mondial, bancnotele erau convertibile n aur la cerere. Treptat, pe msura creterii volumului de schimburi economice, aceast convertibilitate n-a mai putut fi realizat.

    Dup 1971, toate rile au renunat la convertibilitatea bancnotelor n monede din metale preioase. n prezent, bancnotele circul pe baza ncrederii ce li se acord i pe baza garaniei conferite de statul emitent cursului lor.

    Valoarea banilor, monede i bancnote, depinde de puterea de cumprare pe piaa intern i de raportarea monedei naionale la un set de valute convertibile. Evoluia banilor a continuat prin apariia i extinderea monedei scripturale (banii de cont), care reprezint nscrisuri n conturile bancare. Conturile bancare se constituie prin depunerea unor sume de bani sau ca solduri pentru lichidarea crora trebuie pltii bani n numerar.

  • Mrimea conturilor bancare crete sau scade n funcie de sensul n care sumele circul de la un proprietar la altul. Banii desemneaz moneda metalic, bancnotele, moneda scriptural i alte forme avnd forme i denumiri specifice, diferite de la o ar la alta, care sunt general acceptate ca mijloace pentru schimburi i pli ntr-un spaiu economic dat. Rolul economic al banilor este pus n eviden prin intermediul funciilor pe care le ndeplinesc: 1. Msur a valorii i etalon 2. Mijloc de schimb 3. Mijloc de plat 4. Form universal a avuiei 5. Bani universali O detaliere a acestor funcii ar consta din urmtoarele:

    1. Prin intermediul banilor, este msurat activitatea economic ( cheltuielile, rezultatele, fluxurile i stocurile) pentru fiecare agent economic, dar i la nivelul economiei naionale.Unitatea etalon folosit este unitatea monetar proprie fiecrei ri.

    2. Banii mijlocesc orice act de schimb. Prin prezena lor, procesul de schimb se scindeaz n dou operaiuni:vnzarea i cumprarea.

    3. Orice obligaie economic este evaluat n bani i se stinge prin plata sumei corespunztoare. Ex: plata salariilor, impozitelor, amenzilor, chiriilor, datoriilor etc.

    4. Procesul produciei i circulaiei mrfurilor presupune existena unor rezerve bneti, determinate de ampla dezvoltare a relaiilor de credit i a sistemului bancar modern. Rezervele bneti confer posesorului for economic.

    5. Aceast funcie este ndeplinit de bani n cadrul relaiilor internaionale. Ei sunt folosii pentru comerul internaional, turism, transfer de tehnologii, mprumuturi internaionale, investiii n strintate etc.

    Moneda naional a Romniei n 1867 se promulg Legea Monetar a Romniei, care stabilete moneda naional: leul. Diviziunea se numete ban i este egal cu a suta parte din leu. Denumirea de leua fost adoptat pentru c populaia din Romnia denumea astfel talerii olandezi care circulau n ar din secolul al XVII- lea i care aveau imprimat un leu pe aversul monedei.

    n 1870 se inaugureaz oficial Monetria Statului Romn, unde se bat primele monede de 20 lei de aur i 1 leu de argint. Suma de bani aflat n circulaie la un moment dat ntr-o economie i aparinnd diferiilor ageni economici reprezint masa monetar (sau bneasc).

    Masa monetar este format din : 1. numerar (monede, bancnote) 2. bani scripturali Cele dou componente ale masei bneti se pot suplini i se pot transforma una n cealalt. Numerarul este creat i introdus n circulaie de ctre Banca Naional, iar moneda scriptural, att de Banca Naional, ct i de celelalte instituii bancare aflate n funciune. Mrimea masei monetare este determinat de urmtorii factori:

    -volumul bunurilor i serviciilor tranzacionate pe pia ( Y) - nivelul preurilor ( P) - viteza de rotaie a banilor (numrul de operaiuni de vnzare-cumprare i de pli pe care o unitate monetar le mijlocete ntr-o anumit perioad de timp) ( V)

  • Rezult astfel urmtoarea formul: M= (PxY)/V Puterea de cumprare a banilor (valoarea banilor) reprezint cantitatea de bunuri economice i servicii care poate fi achiziionat cu o unitate monetar n condiii determinate de loc i timp. Puterea de cumprare a unei uniti monetare este invers proporional cu nivelul preurilor:

    PCB= 1/ P, deci, conform formulei de mai sus,

    PCB= Y /MV. Valoarea unitii monetare a unei ri depinde de: -starea general a economiei acelei ri; -ncrederea agenilor economici n moneda naional.

    Moneda naional a Romniei