1

BANATUS TIMISVARIENSIS vel BANATUS TEMESIENSIS ?

de Sorin FORŢIU

Cuvinte cheie: Banat, nume, variante, secolul XVIII

Oricât ar părea de ciudat, problemele ridicate de denumirea teritoriului mărginit la nord de râul Mureş, la vest de râul Tisza, la sud de fluviul Dunărea şi la est de munţii Carpaţi (munţii Poiana Ruscă - Masivul Banatic - lanţul Cernei), adică ceea ce azi denumim Banat, nu şi-au găsit încă o rezolvare satisfăcătoare, completă şi definitivă în istoriografia bănăţeană şi, cu atât mai puţin, în cea românească ori mondială. Cu o altă ocazie1 am arătat că denumirea de Banatus Timisvariensis a fost folosită deja cu 15 ani mai repede2 decât se ştia3 şi într-un cu totul alt context istoric4 decât se credea. Apoi, într-un alt studiu5, am analizat evoluţia denumirii regiunii la cumpăna secolelor XVII-XVIII, din momentul asediului otoman al oraşului Wien (14.07.1683) şi până la semnarea păcii de la Požarevac / Passarowitz6 (21.07.1718) şi am concluzionat că denumirea Banatus Timisvariensis (l.l.) / Temesvarer Banat (l.g.) a fost constant folosită de autorităţile civile şi militare ale Casei de Habsburg în toată perioada 1685-1718. Tot acum a apărut şi dihotomia7 Banatul Timişoarei / Banatul Timişului, cea care va fi o caracteristică constantă a denumirii regiunii chiar până în secolul XXI8.

Scopul acestui studiu9 este de-a clarifica un alt aspect fundamental al denumirii oficiale a Banatului în sec. XVIII (1718-'78); s-a numit acesta Banatus Timisvariensis vel Banatus Temesiensis10? Întrebarea nu este deloc superfluă după cum pare la prima vedere. De exemplu, în 1879, istoricul preot SZENTKLÁRAY Jenő11 afirma12 categoric că Ezentúl (probabil 13.10.1716 -n.m.) hatvanhárom évig vagyis 1779-ig viselte a tartomány a „Temesi Bánság” nevezetét13 după ce, cu doar o propoziţie mai înainte, menţionase că este vorba de Temesi vagy Temesvári Bánság14. Majoritatea istoricilor bănăţeni

1 a se vedea studiul meu Despre prima atestare a denumirii Banatvs Timisvariensis (1685) (AB) [şi http://www.banat.ro/1685.htm ]. 2 în toamna anului 1685. 3 1698-'99, apariţia denumirii de Banat fiind legată direct de actele tratatului de la Sremski Karlovci / Karlowitz [(l.g.), Karlóca (l.m.), Carloviţ,, Carlovăţ (l.r.), Karlofça (l.t.); azi, Сремски Карловци / Sremski Karlovci, RS]. 4 la începutul Marelui Război contra Otomanilor / Războiul Ligii Sfinte (1683-'99) şi nu la sfârşitul acestuia. 5 Denumirea Banatului la cumpăna secolelor XVII-XVIII [ http://www.banat.ro/XVII_XVIII.pdf ]. 6 Passarowitz (l.g.), Pozsarevác (l.m.), Pojarovăţ (l.r.), Požarevac (l.s.), Pasarofça (l.t.); azi, Пожаревац / Požarevac, RS. Tratativele de pace dintre Imperiul Otoman şi Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană* / Repubblica di Venezia au început greu pe 5.06.1718 şi s-au finalizat la 21.07.1718 prin semnarea tratatului de pace de la Požarevac / Passarowitz. * Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană (l.r.) / Sacrum Romanum Imperium (l.l.) / Heiligen Römischen Reiches Deutscher Nation (l.g.) a existat între 2.02.962 - 6.08.1806. După 1438, cu o singură excepţie (1742-'45), reprezentanţii Casei de Habsburg (după 1745, Habsburg-Lorraine) au fost constant aleşi drept Romanorum Imperator. 7 Dihotomie – ... 4 (Logică) Diviziune a unei noţiuni în doi membri contradictorii. (MDA, II, 163) 8 de exemplu, vezi faimoasa Encyclopædia Britannica [ varianta Online: http://www.britannica.com/EBchecked/topic/51329/Banat ]. 9 care face parte dintr-o carte aflată încă în lucru sub titlul provizoriu Ban(i) & Banat. Istorie şi Etimologie. Din acelaşi ciclu de studii mai fac parte Denumirea Banatului la cumpana sec. XVII-XVIII [ http://www.banat.ro/XVII_XVIII.pdf ] şi Denumirile Banatului în secolul XIX [ http://www.banat.ro/XIX.pdf ]. 10 Banatul Timişoarei sau Banatul Timişului? (l.r.) / Temeschwarer Banat oder Temeser Banats? (l.g.) / Temesvári Bánság vagy Temesi Bánság? (l.m.) / Temišvarski Banat ili Tamiški Banat? (l.s.). În limba latină există mai multe echivalenţe pentru conjuncţia sau (l.r.) / oder (l.g.) / vagy (l.m.) / ili (l.s.): vel, si vis, aut dar acestea au înţelesuri diferite din punct de vedere logic. În termeni logici, aut însemnă sau A (şi numai A) - sau B (şi numai B) iar vel arată că poate fi A sau B fără a implica însă şi unicitatea existentă în cazul lui aut. În documentele redactate în limba latină în secolele XVII-XVIII, Banatul Timişoarei are drept corespondent Banatus Timisvariensis, Banatus Temesvariensis ori Banatus Temisvariensis în funcţie de limba din care se latinizează numele oraşului Timişoara (Temesvár - l.m.; Temišvar - l.s.; Timišvár - l.b.). În acest studiu am ales să utilizez forma Banatus Timisvariensis doar pentru că ea este cea atestată iniţial în 16851. 11 SZENTKLÁRAY Jenő [* 22.01.1843, Vranjevo, RS /Aracs (l.m.), Arač (l.s.), în fostul Torontál vármegye; † 12.10.1925, Timişoara]; preot Romano-Catolic şi istoric maghiar cu accente naţionaliste specifice epocii în care a trăit. 12 SJ, 17. 13 "Din acest moment (probabil 16.10.1716 -n.m.), pentru 63 de ani, adică până în 1779, provincia a purtat numele de „Temesi Bánság”" (în original în l.m.). În fapt, referinţa lui Szentkláray este defectuoasă pentru că el în propoziţia anterioară vorbeşte de "a pozsarováczi békekötés ... 1718. julius 12" (Pacea de la Požarevac / Passarowitz) iar între cele două evenimente (Pacea de la Požarevac / Passarowitz şi retrocedarea Banatului către regatul ungar în 1.02.1778) sunt mai puţin de 60 de ani. De aceea, bănuiesc că Szentkláray vrea să se refere la cucerirea cetăţii Timişoara (13.10.1716). De asemenea, greşită este şi data (1779) avansată de Szentkláray pentru retrocedarea Banatului care, de fapt, a avut loc formal la 1.02.1778. 14 "Banatul Timişului sau Banatul Timişoarei" (în original în l.m.).

2

din a doua jumătate a secolului XIX vorbesc aproape exclusiv de Banatul Timişului15 iar acest fenomen reverberează chiar şi până în zilele noastre16. În 1977, Petru RADU şi Dimitrie ONCIULESCU susţin17 că ... austriecii (sic!)18 ... vor administra un timp, (regiunea -n.m.) separat de Ungaria, ca un domeniu al coroanei19, numit „Banatul Timişan”... pentru ca în fraza următoare să scrie despre Landes-Administration des Temesvarer Banats20. Istoricul Ioan HAŢEGAN afirmă (1997, 2003)21 că ... numele de „Banatus Temesvariensis” (Banatul Timişoarei), (a fost -n.m.) modificat ulterior în „Banatus Temesiensis” (Banatul Timişan) ... iar Prin contracţie, s-a ajuns mai apoi la forma simplă Banat. Fără temei22, Costin FENEŞAN susţine (1984, 1996, 1997)23, nici mai mult nici mai puţin, că avem de-a face chiar cu Ţara Banatului24 iar acest concept / nume este preluat necritic nu doar25 de Ioan şi Rodica MUNTEANU în monografia lor despre Timişoara26 sau de Cronologia judeţului Timiş27 dar, implicit, chiar şi de academica Istoria Românilor28! Să ne mai mirăm deci că denumirea de Ţara Banatului a ajuns deja (nemeritat!) şi în manualele şcolare29? 15 Aceasta probabil şi datorită înfluenţei exercitate de realitatea politico-administrativă numită Serbischen Wojwodschaft und des Temeser Banats care a existat între 4.03.1849-27.12.1860 şi pe care toţi au cunoscut-o nemijlocit: -Leonhard [Lénárt] BÖHM, Geschichte des Temeser Banats, 2 vol., Leipzig, 1861. -Johann Heinrich [János Henrik] SCHWICKER, Geschichte des Temeser Banats, Grosz-Becskerek, 1861 şi ediţia a II-a, Pest, 1872. -PESTY Frigyes, A Temesi Bánság elnevezésének jogosulatlansága (PF). Etc. 16 -SZENTKLÁRAY Jenő, Mercy Claudius Florimund kormányzata a temesi bánságban (SJ2, p. 9: Temesi Bánság-... (Temeswarer Banat)). -Josef KALLBRUNNER, Zur Geschichte der Wirtschaft im Temescher Banat bis zum Ausgang des Siebenjährigen Krieges, Südostdeutsche Forschungen, nr. I, Herausgeber im Auftrage des Instituts zur Erforschung des deutschen Volkstums im Süden und Südosten in München von Dr. Fritz Valjavec, Verlag Max Schick, München, 1936, VI + 311 Seite; p. 46-60. -Dr. Nicolae ILIEŞIU, Timişoara. Monografie istorică, Volumul I, (Institutul de Arte Grafice) G. Matheiu, Timişoara, 1943, 446 pg.; p. 422-423, 438: Temesvarer Banats (l.g.) este tradus drept Banatul şi Banatul Timişan. Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Editura Planetarium, Timişoara, 2003, ISBN 973-97327-2-0; p. 385, 398. -PETROVICS István, Módszertani problémák a középkori Temesvár történetének kutatása kapcsán, publicat în VONYÓ József (szerkesztette), Várostörténet, helytörténet. Elmélet és módszertan, Tanulmányok Pécs Történetéből 14, Pécs, Története Alapítvány, Pécs, 2003, 194 oldal, Korall: társadalomtörténeti folyóirat, ISSN 1586-2410; p. 143: Ezt a területet [i.e. A Temesi régió (a Duna-Tisza-Maros-köz)] az oszmán törökök 1716-1718 között lezajlott kiűzését követően Temesi Bánság (banatus Temesiensis, Temescher Banat) néven határőrvidékké szervezte a bécsi udvar. 17 RO, 20. 18 putem oare vorbi de austrieci înainte de 1804, atunci când Franz I a devenit Kaiser von Österreich (Împărat al Austriei)? Sau de români înainte de 11.12.1861? Franz II / I de Habsburg [* 12.02.1768, Firenze, IT; † 2.03.1835, Wien]; între 1.03.1792-6.08.1806, sub numele de Franz II, este ultimul împărat al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană6*. Din 11.08./7.12.1804 el devine împărat al Austriei sub numele Franz I. 19 în fapt, până în 1778, Banatul este un teritoriu neoacquistic cu statut de provincie din cadrul Erblanderului* Casei de Habsburg. * Erblande = proprietate de baştină a unei case moştenitoare. (DGR, 297, c) 20 Administraţia provincială a Banatului Timişoarei (tr.m.). 21 IH2, 188; IH, 20. 22 pentru că el doar traduce neadecvat Landesadministration (FGW, 179) drept Administraţia Ţării Banatului (FG, 144), Banater Landes-Einrichtungs-Commision drept Comisia de organizare a Ţării Banatului şi Banater Landes-Administration drept Administraţia Ţării Banatului. 23 FG, 9, 144; CF4, 16; CF, 47, 49. 24 chiar dacă "sună" foarte bine, nu cred că putem folosi – precum o face cu nonşalanţă Costin FENEŞAN (CF) –, cu inima împăcată şi mintea limpede, nici sintagma de Banat imperial* pentru că înţelesul ei implică o apartenenţă la Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană iar aceasta nu a existat niciodată. Karl VI, Maria Theresia şi Joseph II au deţinut Banatul în calitatea lor de capi ai familiei şi Casei de Habsburg / de Austria şi nu în cea de împăraţi / Romanorum Imperator ai Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană (Maria Theresia nici nu putea fi aleasă şi încoronată Romanorum Imperator datorită legii salice). Drept dovadă, Banatul s-a aflat tot în posesia Casei de Habsburg(-Lothringen) şi atunci când nici un reprezentant al acesteia nu a fost Romanorum Imperator (după cum s-a întâmplat între 24.01.1742-20.01.1745). Nici sintagma de Banat cezaro-crăiesc (cezaro-regesc la Costin Feneşan; FG, 144, ) – traducerea sintagmei Kaiserlich-Königlich (l.g.; abr. K. K.), folosită deja constant în sec. XVIII – nu este mai adevărată pentru că şi ea implică o apartenenţă la Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană sau la Regatul Ungar. * imperial, ~ă [anul (1774) ... / Plural: ~i, ~e / Etimologie: franţuzescul impérial. latinescul imperialis] 1-2 a Care aparţine (împăratului sau) imperiului. 3-4 a Care se referă (la împărat sau) la imperiu. 5 a (Figurat) Măreţ ... (MDA, III, 28, b). 25 ci şi de: -Ibolya ŞIPOŞ, Aspecte social-politice din districtul Lugoj în secolul al XVIII-lea, în revista Analele Banatului, S.N., Arheologie - Istorie, nr. IX / 2001, Editura Mirton, Timişoara, 2002, 844 pg., ISBN 973-585-809-6, ISSN 1221-678X; p. 402-403. -Ovidiu Marinel KOCH-TUFIŞ, Dispoziţiile Camerei Aulice adresate la 7 decembrie 1717 Comisiei Bănăţene de organizare a mineritului, în revis-ta Analele Banatului, S.N., Arheologie - Istorie, nr. XII-XIII / 2004-2005, Editura Grafite, Timişoara, 2005, 724 pg., ISSN 1221-678X; p. 345. -Etc. 26 IRM, 68. 27 CJT, 120. 28 unde se acceptă traducerea Landes-Administration drept Administraţia ţării (Istoria Românilor, VI, 377). 29 Istoria Timişoarei. Manual opţional pentru elevii gimnaziilor timişorene, Prof. dr. Ioan HAŢEGAN, Cercetător ştiinţific I Academia Română -Timişoara, Prof. dr. Cornel PETROMAN, Inspector şcolar general adjunct, Inspectoratul şcolar Timiş, Ediţia I-a, Volumul I, Editura Banatul, Seria Didactica, nr. 1, Timişoara, 2008, 150 pg., ISBN 978-973-88512-0-8 (Vol. 1. ISBN 978-973.(sic!)88512-1-4); 64, 90.

3

Şi cum toate acestea sunt doar câteva din prea multele exemple posibile a fi citate pentru a arăta şi sublinia confuzia existentă în jurul acestei probleme, considerăm că sunt destule motive pentru o investigare serioasă30 a problematicii denumirii Banatului (1716-'78).

CRONOLOGIE

15.04.1716: (Constantinopol) otomanii declară război şi Imperiului habsburgic. 5.08.1716: bătălia de la Petrovaradin / Peterwardein31.

12.10.1716: garnizoana otomană a cetăţii Timişoara capitulează în faţa trupelor imperiale32 conduse de Eugen, Prinz von SAVOYEN-CARIGNAN33.

21.07.1718: se semnează tratatul de la Požarevac / Passarowitz6. Până în 1778, Banatul este un teritoriu neoacquistic cu statut de provincie a Erblanderului34 Casei de Habsburg. Conducătorul acesteia exercita atât drepturile rezultate din summus principatus cât şi pe cele oferite de dominium terrestre.

Data: 26.01.1718 nr. 1 Nume: Temeswarer Banats Sursă: Plângerea cnezilor săteşti adresată Cameral Einrichtungs Commisssion (SJ, 11; CF4, 50) Obs.: Nomine der sammentlichen unterhanen des Temeswarer Banats abgeschickter Richter.

Data: 21.05.1718 2

Nume: Temesvarer Bannat35, Bannat, Temeswarer Banat, Temeswarer Banatus, Banat Temeswar Sursă: Acta die Einrichtung der Temesvarer Banat besreffs (Copia) (HHSA, 117: 688, 691, 694, 699, 712) Obs.: documentul este semnat de Eugenio von Savoy33.

Data: 11.05.1718 3

Nume: Banat Sursă: Graf Virmond36 : Raport trimis de la Passarovitz6 la 11. Julÿ 1718 (HKA, 29: 772, 773) Obs.: în acest document (Copia din 1718) denumirea de Banat apare de două ori.

Data: 21.07.1718 4

Nume: ... et munimento Temeswarini ... (l.l.) / ... und der Festung Temeswar ... (l.g.) / ... şi fortăreaţa (cetatea) Timişoara ... Sursă: Tratatul de la Požarevac / Passarowitz6, Articulus I / Erster Artickel : Friedens Articulen Welche Zwischen ihrs Röm:

Kayserl: und Catholischen Majestät Carolo dem VI.37 an einem: Dann der Ottomannischen Pforte und Andern Theil ... zu Passarowitz ... geschlossen und unterschrieben worden, Prag [1718] zu haben in der Königlichen Hoff-Buchdruckerey, 16 pg.

30 drept metodă de cercetare am recurs la întocmirea, pe baze cronologice, a unui documentar în care am arătat numele exact al regiunii, anul în care acest nume a fost folosit precum şi sursa acestei informaţii. Drept surse de informaţii am apelat, în principal, la surse documentare primare*: hărţi din sec. XVIII, documente originale ale administraţiei locale şi centrale precum şi la opere literare princeps sau chiar aflate încă în manuscris aparţinând perioadei. În toate cazurile s-a citat forma iniţială a informaţiei şi nu forma prelucrată, cea care este eventual oferită în diferite lucrări de istorie. Selecţia hărţilor şi documentelor de epocă a respectat criteriul nominalizării numelui regiunii bănăţene. * numite în teoria şi folozofia ştiinţei Primärquellen (l.g.). Concluziile acestui studiu sunt prezentate la p. 39-43. 31 Peterwardein (l.g.), Pétervárad (l.m.), Varadinum Petri (l.l.), Петроварадин / Petrovaradin (l.s.); azi, parte a oraşului Novi Sad, RS. 32 pentru perioada de până la Pacea de la Passarowitz (21.07.1718) am folosit constant termenul de imperial, în locul celui mult mai uzitat în cultura română de cezaro-crăiesc (cezaro-regesc la Costin FENEŞAN; FG, 144) pentru a sublinia faptul că în această armată au luptat trupe din întregul Sfânt Imperiu Roman de Naţiune Germană6* şi nu doar din teritoriile dinastice* ale Casei de Habsburg. Mai mult, pentru că anumiţi autori contemporani restricţionează utilizarea K. und K.24* doar la "Duala Monarhie" Austro-Ungară, am dorit să elimin orice posibilă confuzie cu perioada 1867-1918. * alÿsi Regni, et Provincÿs jure hæreditario in Nostram Personam devolutis successisse / Provincÿs hæreditarÿs Successionem. 33 Franz Eugen, Prinz von SAVOYEN-CARIGNAN / Eugeniu de Savoia (l.r.) [* 18.10.1663, Paris, ca François-Eugène, Prince de Savoie-Carignan; † 21.04.1736, Wien]; din 1683 în serviciul Casei de Habsburg, cel mai strălucit conducător militar imperial al epocii: 14.11.1685 - Generalfeldwachtmeister, 4.11.1687 - Feldmarschall-Leutnant, 31.05.1690 - General der Kavallerie, 25.03.1693 - Feldmarschall, 2.05.1708 - Generalleutnant; 21.02.1707 - Reichs-Generalfeldmarschall (ASB, 88); învingătorul de la Zenta (Senta, RS; 11.09.1697), cuceritorul Timişoarei (12/13.10.1716). 34 Banatul nu a fost o "ţară (sic! -n.m.) de coroană" (CF, 21) / Kronland* pentru simplul motiv că acest concept a fost introdus doar prin Constituţia imperială din 4.03.1849 de la Olmütz /azi, Olomouc, CZ. * Kronland = ţară, provincie ereditară a coroanei (DGR, 580, c). 35 pentru că nu există nici un argument pentru dublarea consoanei "n", formele bannus / Bannatus nu sunt corecte din punct de vedere al gramaticii limbii latine clasice. Cu toate acestea, forma bannus este des întâlnită în documentele medievale occidentale. 36 Damian Hugo Franz Adrian Anton von VIERMUND / Virmond zu Neersen; Reichsgraf von Wirmont din 8.09.1706 [* 24.08.1666, Herten; † 21.04.1722, Sibiu]; militar: 1696 - Oberst, 17.04.1704 - Generalfeldwachtmeister, 15.08.1706 - Feldmarschall-Leutnant, 3.05.1716 - Feldzeugmeister (ASB, 106); diplomat: ambasador plenipotenţiar la curtea regelui Suediei, Prusiei şi Poloniei (1715-'16), unul dintre cei trei negociatori imperiali ai păcii de la Požarevac / Passarowitz, 1719-'20 ambasador la Constantinopol; din 12.03.1721 guvernator al Transilvaniei şi Olteniei (Valahia Austriacă). 37 Karl VI de Habsburg [* 1.10.1685, Wien, Karl Josef Franz; † 20.10.1740, Wien]; 12.10.1711 - ales şi pe 22.10.1711 - încoronat la Frankfurt am Main drept împărat al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană, din 1711 - rege al Ungariei sub numele de III. Károly.

4

Obs.: Varianta în l.l. a tratatului este publicată în CUD, VIII, 1re partie, p. 520-524. Am consultat varianta în l.g. publicată la Wien, probabil în 1718, de Johann Baptist Schönwetter, cel care realiza oficiosul ziar Wiennerisches Diarium (HKA, 29: 714-704).

Data: (imediat după 21.07.)1718 5

Nume: Bannatus Temeswarensis (sic! Temeswariensis38 -n.m.) Sursă: Franciscus SPAIA Desinacuit (?) ** : Tabula geographica nova et exacta distincte exhibens regnum Sclavoniæ cum Syrmii

ducatu, quod a fluviis Savi, Illovae, Dravi et Danubii alluitur, eius provinciæ conterminæ sunt regnum Hungariae, Croatiae, Bosniae, Serviae et Bannatus Temeswarensis ... (GLA, Hausfideikomiß, Be, nr. 4; AS, 227, Inventar nr. 1228; KBG, 348-350, 202, 607-609)

Obs.: hartă din colecţia Baden-Durlach (Generallandesarchiv, Karlsruhe, DE1), 655 X 1205 mm, scara 1:225000. KISARI Balla György traduce greşit39 Bannatus Temeswarensis (Banatul Timişoarei) drept Temesi Bánság (Banatul Timişului).

Data: 3.09.1718 6

Nume: Bannat von Temesvar, Temesvarer Bannat, des Bannats Sursă: Welches Anno 1718 den 3-ten Septembris, von Ihro Kayerlichen Maiestät allergnädigst resolviret worden, und zu Folge

welche die Regierung des Landes geführet werden solle (JW, 154-157).

Data: 3(?).10(?).1718 7 Nume: Temeser Bannat (l.g.) Sursă: Cameral Extract (HKA, 125 (rote 2): 539) Obs.: actul este emis la Temeswar. El este primul document de sec. XVIII al autorităţilor cezaro-crăieşti (militare ori ale

administraţiei locale sau centrale), găsit până acum, în care apare forma Banatul Timişului (i.e. Banatus Temesiensis în l.l., Temeser Banat în l.g.). Din păcate, calitatea microfilmului şi a scrisului nu a permis o datare sigură.

Data: 1718 8

Nume: Temesvarer Banat Sursă: Extractus einiger aus dem Temesvarer Banat eingelaufenen Nachrichten (Hofkammerarchiv din Wien, Banater Akten,

fascilulul 1 rote, folio 240 - dosar 1717; SJ, 143, nota 1) Obs.: Informarea lui Johann Alexander, Freiherr von KALLANEK40, la acea dată comisar al Curţii pentru Banat

(Banater Kameral-Einrichtungs-Kommissär), trimisă autorităţilor cezaro-crăieşti centrale.

Data: 1718 9 Nume: Temesvarer Banaths, Temesvarer Banats Surse: Dispoziţii date de Comisia imperială pentru organizarea oraşului Timişoara din punct de vedere administrative, economic,

politic, religios, juridic. Etc. (INV, 6; PMT, 1718, nr. crt. 1: 1, 1v, 3v, 4) Obs.: primul document este datat 7.02.1718 iar ultimul 14.12.1718.

Data: post 1718 10

Nume: Bannat Sursă: (NN) SUPPICH : Carte von dem Koenigreich Servien (TK 399) Obs.: hartă manuscris, 316 X 560 mm, scara 1:540000 [Maasz Stab von zehen Sunden (sic! Stunden -n.m.) (TK: 10 Sunden

(Stunden) = 71 mm)].

Data: 16.05.1719 11 Nume: Bannat, Temeswarer Bannat, Bannatica (?), Bannats, Temeswarer Banat Surse: HKA, 125 (rote 2): 596-642 Obs.: Bannat (597, 617), Temeswarer Bannat (630), Bannatica (?) (639), Bannats (639), Temeswarer Banat (596, 640)

38 forma corectă este Temeswariensis pentru că Temeswar se termină într-o consoană ("r") iar, în acest caz, terminaţia specifică a derivatului adjectival în l.l. este "-iensis". 39 vezi şi KB, 348-350, 202, 607-609; 102-103, 214, 361-362. Facută datorită unei traduceri defectuoase, exchivalarea dintre Banatul Timişoarei şi Banatul Timişului este o greşeală des întâlnită de-a lungul timpului chiar şi la istoricii bănăţeni; de exemplu, Patriciu DRĂGĂLINA (1900; PD, III, 7), SZENTKLÁRAY Jenő (1909; SJ2, 9 (211): "Temesi Bánság (Temeswarer Banat)"), BOROVSZKY Samu & all (1912; TV, 348): "Temesi Bánság (Temeswarer Banat)", Aurel ŢINTĂ (1972; CHB, 9): "... Temeswarer Banats (... Banatul timişan)"), Ioan Dimitrie SUCIU şi Radu CONSTANTINESCU (1980; IDS, I, 161-163; IDS, I, 185, IDS, I, 321), PETROVICS István (2003 ; PI, 143): "Ezt a területet [i.e. a Temesi régió -n.m.] (a Duna-Tisza-Maros-köz) az oszmán törökök 1716-1718 között lezajlott kiűzését követően Temesi Bánság (banatus Temesiensis, Temescher Banat) néven határőrvidékké szervezte a bécsi udvar" sau Dr. Gerhardt HOCHSTRASSER: "Bannath von Temeswar" (lateinisch: Banatus Temesiensis) (2005; LCD). Dr. Gerhardt HOCHSTRASSER chiar avansează o ipoteză nesustenabilă – prin acceptarea numelui neatestat istoric Temesium (l.l.) ca nume real al oraşului Timişoara / Temesvár – pentru a justifica implicit identitatea Bannath von Temeswar (l.g.) = Banatus Temesiensis (l.l.) (2007; GH); vezi şi studiul nostru Temesium, un alt nume al oraşului Timişoara ? NU! [ http://www.banat.ro/Temesium.htm ]. Azi, la OSZKTK se foloseşte exclusiv forma Temesi Bánság chiar şi atunci când harta indică Temeswarer Bannat (de exemplu, OSZKTK, TA 40 A-15). 40 Johann Alexander, Freiherr von KALLANEK [* ?; † ?]; consilier aulic, în 1718 conducător al Comisiei de reorganizare a întreprinderilor miniere cu sediul în Timişoara (CF, 46); (APP, 856).

5

Data: 1719 12 Nume: Temeswarer Banat Sursă: Prima diplomă a împăratului Karl VI37 referitoare la regiunea Banatului (original, cu pecete dublă) (HKA, 125

(rote 2): 841) Obs.: Datarea diplomei se face doar prin intermediul specificaţiei că ea a fost emisă în al optelea an al domniei

împăratului Karl VI. Acesta l-a moştenit pe fratele său Joseph I pe 17.04.1711, a fost ales împărat al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană la 12.10.1711 (EZ, I, 322) şi este încoronat la Frankfurt am Main pe 22.12.1711.

Data: 13.08.1720 13 Nume: Temesvarer Pannats41 Sursă: HKA, 125 (rote 2) : 1039, 1040 Obs.: documentul aminteşte şi de Temesvarer Cameral Administration.

Data: 16.08.1720 14 Nume: Temesvarer Pannats Sursă: HKA, 125 (rote 2) : 1041, 1042 Obs.: documentul aminteşte şi de Temesvarer Pannaths Cameral Administration.

Data: 7.09.1720 15 Nume: Temeswarer Bannats Sursă: Conscription daß Temeswarer Bannats (HKA, 125 (rote 2): 1124)

Data: 7.09.1720 16 Nume: Temeswarer Panat Sursă: HKA, 125 (rote 2): 1137

Data: ~1720 17

Nume: Bannat Temeswar (în titlu), Temeswarer \ Bannat (pe hartă) Sursă: Ioh.(ann) Bapt.(ist) HOMANN42 : Neu geographisch vorgestelltes Ungarisches Kriegs Theatrum in Servien und dem

Bannat Temeswar. \ Worinen die glueckliche Progressen kayserl. siegreichesten Waffen, unter Commande des durchl. Prince Eugenii von Savojen mit allen bisher in zweyen Feldzuegen 1716 und 1717. gehaltenen Schlachen und eroberten Plaetzen, in Kupfer gewiesen werden vom Ioh. Bapt. Homann, der Roem. Kays. Maj.t. Geographo in Nuernberg.

Obs.: hartă, 497 X 586 (370 X 558) mm, harta prezintă şi schiţe ale asediilor cetăţilor Temesvar, Belgrad, Semendria, Pancsova, Orsava, Vipalanka etc. Copper engraving, hand colored in outline when published.

Data: 1720 18

Nume: Temesvarer Banat Sursă: Cererea crâşmarului de "La Cerbul de Aur" (Zum goldenen Hirschen) Joan Preckher de a i se aproba schimbul casei sale cu

scopul de a fi pus în posibilitatea de a plăti o datorie. Pe verso aprobarea Administraţiei (INV, 9; PMT, 1720, nr. crt. 1: 2v).

Data: ~1720 - '30 (?) 19 Nume: bannatischen seite (l.g.) / părţile bănăţene (tr.m.) Sursă: (nesemnată) : Grund-Riss der ...ten projectirten Fo(r)tification auf der an der bannatischen Seite, und zwar dem grossen

Sporn gegenüber lie(genden) mit Casamattirte Haubt-Wercker, Redouten, Bomben freye Thurns, Caponiers und Gallerien versehene Bruck-Ambt Berg (TK 1180)

Obs.: hartă manuscris, 406 X 604 mm, scara 1:860 [Maastab zum Grund Riss 50 Klafter43 (TK: 50 Kl.(after) = 112 mm)].

Data: 14.05.1721 20 Nume: Bannat Temeswar, Temeswarer Bannat Sursă: Instruction Temeswarer Banat; document semnat Le Comte de Mercÿ44 (l.g.) (HKA, 8: 444) Obs.: Mercy ... Commandirender General in dem Bannat Temeswar.

Data: 25.05.1721 21 Nume: Temeswarer Bannath Sursă: HKA, 8: 322

41 P ≡ B în anumite dialecte ale l.g. 42 Johann Baptist HOMANN [* 20.03.1663, Oberkamlach (Kammbach bei Mindelheim); † 1.07.1724, Nürnberg]; îniţial călugăr dominican, în 1702 a înfiinţat cea mai importantă firmă germană de cartografie a secolului XVIII, în 1707 publică primul său atlas intitulat Neuen Atlas iiber die gantze Welt şi apoi devine Membrum al Regiae borussiae Societatis Scientiarum, în 1715 este numit Sacrae Caesareae Maiestatis Geographus de către împăratul Karl VI de Habsburg36. 43 Klafter (prescurtat pe KT drept Kl.) = stânjen (l.g.). 44 Claude Florimond (Claudius Florimund -l.l.), Graf MERCY [* ~1666, Martin-Fontaine, lângă Longwy / Loraine, FR; † 29.06.1734, Crocetta, lângă Parma, IT; ucis în luptă, a fost înmormântat (2.07.) în catedrala din Reggio Emilia, IT]; din 1682 în serviciul Casei de Habsburg; 10.05.1704 - Generalfeldwachtmeister, 20.1.01706 - Feldmarschall-Leutnant, 8.05.1716 - General der Kavallerie, 12.10.1723 - Feldmarschall (ASB, 63); primul conducător militar şi civil al Banatului între 1716-'33 (APP 1247-1248).

6

Data: 20.08.1721 22 Nume: Temesvarer Bannat Sursă: HKA, 8: 379 Obs.: Commandirender Generaler in Temesvarer Bannat ... von Mercy (l.g.).

Data: 1721 23

Nume: Temesvarer Bannath Sursă: Unterthänigste bitt Puncten Nahmens deren aus dem Römsch. Reich in das Temesvarer Bannath Verlangenten teutschen

Familien (Hofkammerarchiv din Wien, Banater Akten, fasciculul 3 rote, folio 9-10 - dosar 1721) Obs.: Memoriu adresat Administraţiei bănăţene de Johann Albrecht CRAUSSEN45 în numele celor care doreau să se

colonizeze în Banat conţinând cererile acestora.

Data: 1721 24 Nume: Banatu Sursă: Documentul care conţine cele 17 puncte propuse de romano-catolici ortodocşilor la Timişoara (IDS, I, 156).

Data: 1722, 1738 25

Nume: Banatvs46 Sursă: (Friedrich SCHWANTZ47) : Tabula Valachiæ-cis Alutanæ per Frider(icus) Schwantzium Regiminis Heistertani

Capitaneum A.(nno) 1722 Obs.: hartă manuscris a Olteniei (Valachiæ-cis Alutanæ / Valahia din apus de Olt) la scara 1:219000, alcătuită din 4 foi a

580 X 640 mm, originalul se află la Staatbibliotek din Berlin. Harta a fost însoţită de un raport descriptiv structurat în 22 de capitole în care este prezentată Oltenia. În 1723, inginerul militar cezaro-crăiesc (NN) BERNDT a copiat şi completat această hartă cu stemele judeţelor care lipsesc de pe harta originală. În 1738, harta lui Schwantz a fost republicată la Wien, la o scară de patru ori mai mică, de Joannes Weingartner Ingenieror & Geographus fecit Veina Ano 1738. Şi pe această hartă apare tot Banatvs. În 1900, Hauptmann [Paul] JACUBENZ republică harta lui Schwantz, după copia lui Berndt din 1723, la dimensiunea de 650 X 580 mm: Die Cis-Alutanische Walachei unter kaiserlicher Verwaltung (1717-1739), Wien, 1900, 80 p. + 2 hărţi [650 X 580 mm], extract din "Mittheilungen des K.K. Kreigsarchivs", Neue Folge XII, p. 173-250. În 193748, Ion CONEA publică harta Tabula Valachiæ cis-Alutanæ per Frider Schwantzium Regiminis Heistertani Capitaneum A. 1723. Aceasta este desenată de I. Petrescu-Burloiu49 şi este "o reducere la jumătate" a reproducerii lui Jacubenz. Pe această hartă, apare Banatus Temesvaii\ensis (aşa!).

Data: ~1717 - '38 (?) 26

Nume: Bannatus Temesvariensis Pars. Sursă: (nesemnată): Tabula Valachiæ Cis- et Trans-Alutanæ (TK 2052) Obs.: hartă manuscris, nedatată, 1115 X 1780 mm, scara 1:160000 [Maastab von zweÿ Meilen (TK: 2 Meilen = 95 mm)].

Data: 28.04.1723 / ante 18.04.1723 27

Nume: Banat von Temesvar, Temesvarer Banat Sursă: Raportul contelui Mercy, guvernatorul (sic!)50 Banatului, către Camera Aulică, din 28.04.1723 şi cererea (Bittschrift)

meseriaşilor din Timişoara către Administraţia provincială a Banatului (1723 ante 18 aprilie) privind aprobarea înfiinţării de bresle în Banat (MN, 28-29; CDMB nr. crt. 115: 1, 2, 4v, 5v)

Obs.: copie autentificată în Timişoara de arhivarul Temes vármegye la 10.12.1896. Originalul documentului se află azi la Hofkammerarchiv din Wien (Banater Akten, fasciculul 3 rote, folio 1062-1064 - dosar 1723) şi poartă titlul de Sambetliche Kayserl. Handwerschleuth in Temesvarer Banat.

Data: 1.07.1723 28

Nume: Districtus Temesiensis, seu sic dictus Banatus Temesiensis Sursă: Legea nr. 23 adoptată la Pozsony51 de Dieta maghiară (SJ, 165).

45 Johann Albrecht CRAUSSEN [* ?; † ?]; fost ofiţer la serviciul transporturi apoi Oberverwalter. Originar din regiunea văii Rinului şi Mosellei, a colonizat de aici mai multe sute de familii în zona Beogradului în perioada 1719-'21 (AŢ, 94-95). 46 nu este nimic neobişnuit ca pe hărţi să se folosească litera V în loc de U încă şi în sec. XVIII. 47 Friedrich SCHWANTZ von Springfels [* ?; † 1728]; inginer militar în armata imperială. 48 în studiul său Corectări geografice în Diploma Ioaniţilor (1247) - Acele "piscinae de Cheley" erau sub munţii Gorjului, publicat în Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie, tomul LVI, 1937, p. 246-271. 49 geograful buzoian Ion PETRESCU-BURLOIU [* 1913; † 1977]? 50 Titlul de prim "guvernator militar şi civil" al Banatului acordat contelui Mercy44 de mai toată istoriografia română (de exemplu, CF, 83) şi străină nu este corect. Funcţiile sale militar-administrative s-au numit Commandirend(er) General (l.g.; HKA, 125*: 185, 210; HKA, 8: 379, 444, 528) / Comendantis Generalis (l.l.; HKA, 8: 489; HKA, 125*: 219-220) / general commandant (l.r.) şi Präsident der (entstehenden) Banater Landes-administration (APP, 1247). În fapt, Banatul (1716-'78) nu a fost niciodată condus de cineva care a purtat oficial titlul de guvernator pentru simplul motiv că regiunea nu a fost un Gubernium! Ca multe altele, şi această "confuzie" îşi are rădăcinile tot în monografia lui Francesco GRISELINI149 din 1780: Der Feldmarschal Franz Mercy, damaliger (i.e. 1716 -n.m.) Gouverneur dieser Provinz (FGW: I, 152; FG, 126207). Dar, tot Griselini notează corect că hernn Joseph von Brigido* era Landesadministrationspräsidenten din 1775 (în fapt, între 3.05.1774-1777 -n.m.) (FGW: I, X 4; FG, 24). * Giuseppe (Joseph), Graf BRIGIDO de Bresowitz, Freiherr von Marenfels, Herr auf Lumberg & Bresowitz [* 1733, Trieste; † 25.01.1817, Wien] (APP, 218-219).

7

Obs.: Districtus Temesiensis, seu sic dictus Banatus Temesiensis (l.l.) = Districtul timişean, sau aşa zis Banatul Timişului (tr.m.).

Data: 1723 - '25 29 Nume: Temesvarer Bannat Sursă: (NN) de HARING, (C. I.) KÄYSER, (NN) D'HEAUTENONT : Der Temesvarer Bannat. Abgetheilet in Seine District,

auf genommen und abgemessen auf hohen befehl ihrer Hochfürstlichen Durchlaucht des Printzen Eugenii von Savoyen. Ihro Röm: Kaÿs: und Cathol: May: General Lieutenanten unter dem Gouvernement seiner Excellence des Herrn Grln feld Marshallen Grafen Claudii von Mercy44. 1723-1725 Durch ihro aller Höchst gedachten Römisch Kaiserlichen Maÿestat. (MB, 368) *.

Obs.: prima hartă în detaliu a Banatului realizată de autorităţile habsburgice după cucerirea regiunii în 1716. Autorii hărţii originale sunt inginerii maior de HARING, locotenent C. I. KÄYSER şi sublocotenent (Fahnrich) D'HEAUTENONT din regimentul aflat sub comanda lui Wilhelm Reinhard, Graf von NEIPPERG-NEUPERG52. Harta este desenată la scara 1:250000 şi se păstrează la Kriegsarchiv din Wien [cota B. IX. a. 554]. Tot aici există mai multe copii ale hărţii originale realizate în perioada 1723-'25 [la scara 1:500000 şi 1:102000] şi în 1746 [la scara 1:324000 şi 1:36000]. Acest grup de hărţi este cunoscut şi drept "harta Mercy" sau "harta Eugeniu de Savoia" (AB, S.N, II, 143; CF, 54, nota 46). Copia existentă la OSZKTK (TK 1255) este datată 1725 şi are dimensiunile 600 x 455 mm, fiind realizată la scara 1:405000 [6 Teutsche Meill(e) = 4 Ungarische Meill(e); (TK: 1 ung. Meille = 27 mm)] iar în cartuş se află scris: Der Temesvarer Bannat. Abgetheilet in Seine Districte. Aufgenomen und abgemessen auf hohen befehl. Ihro Hoch = fürstlichen Durchlaucht des Printzen Eugenÿ von Savoÿen. Unter dem Gouvernement seiner Excellence Des Herrn General = Feldt Marchallen Grafen von Mercÿ. Durch ihro Röm: Kaÿ: Maÿ:.

Data: 1.04.1724 30

Nume: Banatus Temessiensis53, Banatu, Banatus Sursă: Diploma acordată la Vienna prin care împăratul Karl VI36 reglementează veniturile lui Moise PETROVICI [† 1730],

mitropolit ortodox de Timişoara (IDS, I, 161-163) Obs.: Banatus Temessiensis este tradus greşit39 drept Banatului Timişoarei (sic! în fapt, Banatul Timişului -n.m.) de Ioan

Dimitrie SUCIU şi Radu CONSTANTINESCU.

Data: 1725 31 Nume: Temesvarer Bannat Sursă: (NN) de HARING, (C. I.) KÄYSER, (NN) D'HEAUTENONT : Der Temesvarer Bannat Abgetheilt in seine Districte,

aufgenommen und aufgemessen Denner durch ... 1723-1725 durch laucht des Printzen Eugenii von Savoyen ... (TK 1255) Obs.: hartă, 580 X 510 mm, publicată în 1879 la Timişoara cu suportul lui E.(ndre) CSEKONICS54. Harta însoţeşte şi cartea

lui SZENTKLÁRAY Jenő, Száz év Dél-Magyarország újabb történetéből, Temesvár, 1879, 520 pg. Această hartă este o reproducere a "hărţii Mercy" (vezi nr. 29).

Data: 1726 32

Nume: Banatus Temisvariensis Surse: Johann Christoph MÜLLER55 : Mappa generalis in qua Danubii fl.(uvii) Caetium (i.e. Kahlenberg) montem inter et

Bulgariae flumen Jantram, intercepti tractus integer in subsequentibus XVIII. Sectionibus divisim specialissime exhibendus repraesentatur ... (DPM, 1744, tomus I, tabula 2; KB, 167-168, 244, 426-427)

De asemenea, şi în hărţile secţiunilor nr. XII - XIII - XIV (DPM, 1744, tomus I: -tabula 14 (BANAT), KB, 191-191, 257-258, 450-451; -tabula 15 (US TEMISVARI), KB, 193-194, 258-259, 452-453; -tabula 16 (ENSIS), KB, 195-196, 259-260, 454-455)

Obs.: Mappa generalis ..., 895 X 680 mm, scara ~1:880000. -pagini duble, 610 X 400 mm, scara ~1:148000 -pagini duble, 620 X 410 mm, scara ~1:122000 -pagini duble, 610 X 405 mm, scara ~1:141000.

51 Prešpurk (l.c.), Pressburg / Preßburg (l.g.), Pozsony (l.m.), Posonium (l.l.), Pojon (l.r.), Prešporok (l.sk.); azi, Bratislava, SK. 52 Wilhelm Reinhard, Graf von NEIPPERG-NEUPERG [* 27.05.1684, Wien(?); † 26.05.1774, Wien]; militar: 4.11.1723 - Generalfeldwachtmeister, 20.11.1733 - Feldmarschall-Leutnant, 2.05.1735 - Feldzeugmeister, 19.03.1741 - cu rang de Feldmarschall, 12.04.1741 - Feldmarschall (ASB, 68); 18.02.1738-14.09.1739 - conducător militar şi civil al Banatului. În 1717 era doar Oberst şi baron (APP, 1341-1342). 53 nu există nici o raţiune în cadrul limbii latine pentru dublarea consoanei "s". Terminaţia corespunzătoare pentru adjectiv nominativ singular este "-(i)ens" iar corecta terminaţie adjectivală este "-(i)ensis". Pentru că prima parte a cuvântului (Temes) se termină într-o consoană, în l.l. se foloseşte "i" drept vocală de separaţie. 54 Andreas (Endre) CSEKONICS [* 13.09.1846, Ivánka; † 21.02.1929, Budapest]; grof de Jimbolia şi Ianova. 55 Johann Christoph MÜLLER [* 15.03.1673, Vorstadt Wörth bei Nürnberg; † 21.06.1721, Wien]; matematician şi cartograf german, Genie-Offizier în armata imperială. După studii umanistice, devine ucenicul lui Georg Christoph EIMMART [* 1638; † 1705] pentru 4 ani. Eimmart îl recomandă pe Müller lui Luigi Ferdinando MARSIGLI57 iar acesta îl angajează drept secretar şi cartograf personal (martie 1696 - 8.01.1704). Müller va realiza în 1709 cea mai bună hartă a Ungariei de până la începutul sec. XVIII (JS, 135-137, 153, 241). Lucrările sale sunt importante pentru că se bazează pe observaţii şi măsurători directe şi nu pe alte hărţi existente deja.

8

Data: 1726 33 Nume: Partes Regni Inferiores (Hungariæ) (l.l.)| i.e. Părţile inferioare ale regatului (Ungariei) Surse: 1. Johann Christoph MÜLLER55 : Mappa Potamographica, in qua Fluvii ac fluvioli nominatiores fere omnes qui in

Monarchia Hungariæ ad Danubium sive immediate sive mediate confluunt, lacus item ac paludes idea generali repræsentantur (DPM, 1744, tomus I, tabula 34; KB, 205-208, 263, 464-467; SL, I, 377) 2. Johann Christoph MÜLLER55 : Mappa Mineralographica Fodinas in Hungariâ, Partibusq(ue) adhaerentibus ferè Omnes quæ Danubium cominus aut eminus circumstant, et è quibus in eundem substantiæ Minerales defluunt. suis distinctas characteribus, ostendens (DPM, 1744, tomus III, tabula 8; KB, 216-219, 266-267, 475-478)

Obs.: -pagini duble, 590 X 395 mm, scara ~1:2600000 -pagini duble, 660 X 450 mm, scara ~1:1720000.

Data: 1726 34

Nume: Dacia Ripensis (acoperă Banatul, Crişana şi Sătmarul) Sursă: Johann Christoph MÜLLER55 : Theatrum Antiquitatum Romanarum in Hungaria: sive Mappa Geographica regionum

Danubio circumjacentium, Pannoniarum, Daciarum, Mysiar(um) etc., in quibus Antiquitates Romanae, suis singulae figuris in hoc tomo descriptae reperiuntur (DPM, 1744, tomus II, tabula 1; KB, 209-212, 264, 468-471)

Obs.: identificarea Dacia Ripensis cu teritoriul Banatului, Crişanei şi Sătmarului precum şi cea a Transilvaniei cu Dacia Mediterranea sunt false56. Ele au fost preluate de Johann Christoph MÜLLER de la Luigi Ferdinando, conte MARSIGLI57, cel care folosise deja denumirea Dacia Ripense pe cel puţin două hărţi ale sale; una din 1689 (JS, 67) şi una aparţinând ultimului deceniu al secolului XVII (KB, 135, 228, 394).

Data: 1726 (1744) 35

Nume: Banatus Temesvariensis, Bannat de Temeswar, Bannat Surse: comte Louis Ferd. de MARSIGLI (i.e. Luigi Ferdinando, conte MARSIGLI), Danubius Pannonico-Mysicus,

Observationibus geographicis, astronomicis, hydrographicis, historicis, physicis perlustratus ...: -Bacsiensem (i.e. Bačka58) Comitatum Banatus Temesvariensis excipit, qui a fortalitio Temesvár ita adpellatur. (DPM, 1726, tomus I) -Après la Comté de Bacs55 on y trouve le Bannat de Temeswar, ainsi appellé d'une Forteresse du même nom. (DPM, 1744, Tome Premier, p. 9-10) -Il a le Danube à droite, et s'étend à l'orient jusqu'au torrent de Cserna (i.e. râul Cerna), qui fe décharge dans ce Fleuve prés d'Orsova (i.e. Orşova), et fert de borne entre le Bannat & la Valachie. Au Midi le Danube le separe de la Servie; le fleuve Marosch, qui coule au Septentrion, en régle le limites du côté de la haute Hongrie, et vers la Transilvanie ses frontieres sont convertes pars une chaîne de montagnes. (DPM, 1744, Tome Premier, p. 10) -Cu fluxum Temis et Bistra fl.59 in Banata Temisvariensis (DPM, 1744, Tome Seconde, planşa Tab(ula) 56 dintre p. 134 -135)

Obs.: Danubius Pannonico-Mysicus ... a fost publicată aproape accidental. În timpul vizitei sale de la Amsterdam din 1722, Marsigli a fost abordat şi convins de editori olandezi să scuture praful de pe manuscrisul care "stătea neglijat în întuneric de 22 de ani", după cum menţionează chiar autorul în Dedication-ul lucrării. Deci, putem spune că, în fapt, textul era gata deja în 1704! Trebuie remarcat faptul că Luigi Ferdinando MARSIGLI foloseşte în lucrarea sa ştiinţifică despre Dunăre (DPM) aproape toate denumirile Banatului: Bannat, Banatus Temisvariensis, Dacia Ripensis şi Partes Regni Inferiores Hungariæ. Şi cum Danubius Pannonico-Mysicus ... a fost pentru mult timp unica lucrare ştinţiifică despre regiunea Dunării, ea a devenit sursă de inspiraţie şi referire bibliografică pentru mulţi cartografi, istorici ori simpli intelectuali care s-au ocupat de această regiune căreia şi Banatul îi aparţine. De exemplu, Francesco GRISELINI130 indică clar lucrarea contelui Marsigli despre Dunăre (FG, 30, nota 7) drept sursă de informaţie pentru aprecierile sale despre ruinele podului de pe Dunăre ridicat de Apollodor din Damasc şi afirmă că observaţiile sale din iunie 1775 i-au dovedit cît de greşite şi lacunare sînt hărţile generalului conte Marsigli referitoare la cursul Dunării între Beograd şi Orşova (FG, 218).

56 provincia romană Dacia Ripensis a fost localizată doar la sudul Dunării (în dreptul Olteniei). Mai multe asupra acestui subiect în studiul nostru Dacia Ripensis şi Banatul [ http://www.banat.ro/Dacia_Ripensis.htm ]. 57 Luigi Ferdinando, conte MARSIGLI / MARSILI / Marsilly / Marsilÿ / etc. [* 10.07.1658, Bologna; † 1.11.1730, Bologna]. În literatura de specialitate sunt încă divergenţe privitoare la grafia cognomenului (LFM, 32, nota 1). Personal am optat pentru forma MARSIGLI. Din 1683 în serviciul Casei de Habsburg, 1686 - inspector general al fortificaţiilor, _.03.1699-5.03.1701 - reprezentantul imperial (Cesareo Commisario) în comisia mixtă de trasare a graniţei otomano-habsburgice, 24.01.1700 - Generalfeldwachtmeister (ASB, 62); 4.02.1704 - degradat cum infamia; 1.06.1708 - colonel al unui regiment de grenadieri din armata papală iar mai apoi comandant general al forţelor papale. Opera ştiinţifică a acestui autodidact este mult prea vastă pentru a putea fi chiar şi creionată doar sumar într-o notă. Celor interesaţi în a afla mai multe despre Marsigli, le recomandăm călduros excelenta lucrare a lui John STOYE, Marsigli's Europe, 1680-1730: the life and times of Luigi Ferdinando Marsigli, soldier and virtuoso, Yale University Press, 1994, 356 pg., ISBN 0300055420. 58 Bačka (l.s.), Bacica (l.r.), Bácska (l.m.), Batschka sau Batscher District, Batscherland, Batscher Komitat (l.g.), este partea câmpiei Panonice situată între fluviul Dunărea şi râul Tisza. În Articulus tertius al tratatului de pace de la Karlowitz (26.01.1699): CUm Regio inter Fluvios Tibiscum, & Danubium, vulgò dicta Batska ... . 59 fl. sau f. sunt abrevieri folosite mai ales pe hărţile de epocă pentru fluvius (l.l.), flumen (l.l.) sau chiar fluxus (l.l.; ) = fluviu, râu, apă / apă (curgătoare), râu, fluviu / scurgere, curent, curs. În limba germană, Fluß înseamnă râu (şi am întâlnit chiar foarma Donau fluss în documentele de epocă!) iar în limba maghiară folyó = râu, fluviu / curent.

9

Data: 1726 (?) 36 Nume: Bachalki60 de Temeswar Sursă: Guillaume De l'Isle61 : Carte de la Hongrie et des Pays qui en dependoient autrefois ... Rectifiez par les Observations du

C.te Marsigli et quelques autres ... (SL, I, 145) Obs.: harta a fost publicată la Paris de Ph.(ilippe) BUACHE62, fiind o variantă a celei publicate de De l'Isle în 1703 (unde

nu apare misteriosul cuvânt Bachalki). SZÁNTAI Lajos datează harta 1724 (?).

Data: 16.08.1727 37 Nume: Temésvarer Bañath (i.e. Bannath63) Sursă: Diploma prin care împăratul Carol VI36 confirmă vânzarea posesiunii Sionda din comitatul Zarand de către contele Paul de

CONSBRUCH, consilier aulic şi comite de Arad, lui Osztoja TŐKŐLY, comandantul miliţiei sârbeşti de pe Mureş (original, l.l., pergament, sigiliu) (MN, 30; CDMB, nr. crt. 121).

Data: ante 1729 (1728 ?) 38

Nume: Temeswarer Bannat Sursă: (nesemnată) : Charte von dem Temeswarer Bannat, samt denen ihm incorporirten 5 Districten, so zum Königreich

Servien gehören (Kriegsarchiv, Wien: HKR, cota B. IX. a. 555; JF, 13, 14-25) Obs.: hartă manuscris, 880 X 1050 mm, scara 1:255000, nu este datată, Josef FRANK argumentează pentru anul 1728

(JF, 21).

Data: 1729(?) 39 Nume: Banatu Tömösvariensis64 Sursă: HKA, 8: 537 Obs.: documentul nu este nedatat.

Data: 1733 - '37 40

Nume: Temesvarer Bannath Sursă: G.(ottfried) Baron von ENGELHARTT65 : Lauff der Donau durch das Temesvarer Bannath ... (Kriegsarchiv, Wien: cota K.

VII. k. 5) Obs.: hartă manuscris, scara 1:86400, în 3 Sectio (secţiuni).

Data: 12.12.1734 41

Nume: Banatus Temessiensis (l.l.; sic! Temesiensis66 -n.m.), Bannath, Bannath Temesvaer (aşa!) (l.g.), Bannats, Bannatus, Bannaths, Temesvaer Bannath, Temesvaer Bannat, Temesvaer Bannats

Sursă: Chorographia Banatus Temessiensis sub auspiciis novi gubernatoris edita (Hofkammerarchiv din Wien, Sammlung der Handschriften, Hs. 424, folio 1-89 şi anexele la Hs. 425, folio 1-78; HKA, 8: 571-819; JW, 55-127; CF, 7)

Obs.: raportul67 Descriere detaliată a Banatului Timişorean (Temesvaer Bannath), realizată la ordinul excelenţei sale, domnul Conte de Hamilton68, general comandant şi preşedinte al Administraţiei (bănăţene -n.m.)69, referitoare la divizarea şi organizarea ţinutului (des Lands), precum şi la calitatea supuşilor acestuia, alături de structura şi administrarea internă a acestuia a fost redactat la Timişoara pentru noul conducător militar şi civil al Banatului, Johann Andreas Graf von HAMILTON68 (.09.1734-9.01.1738). Autorii săi sunt Freyherr von Engelshofen70, Generalwachtmeister, Joh. Flor. Baumberg71, k.k. Hofkammerarchivar şi Joh. Benedict von Neffzer72.

60 un cuvânt căruia nu am reuşit să-i aflu înţelesul. Să fie oare vorba de o shimonosire a cuvântului paşalâc (pachalik în l.f.)? 61 Guillaume De l'Isle sau Dél'Isle / DELISLE zis şi Delisle L'aîné [* 28.02.1675, Paris; † 25.01.1726, Paris]; cel mai renumit cartograf francez al începutului de sec. XVIII, este considerat primul cartograf care şi-a realizat lucrările cu adevărat pe baze ştiinţifice; géographe de l'Académie Royale des Sciences, din august 1718 este numit premier géographe du roi (l.f.), poziţie creată în premieră special pentru el pe când era profesorul de geografie al regelui francez Louis XV*. Cel mai important proiect al său, Atlas de Géographie, a fost publicat până în 1774 la Paris şi Amsterdam (prin Covens & Mortier78). * Louis XV, le Bien-Aimé [* 15.02.1710, Versailles; † 10.05.1774, Versailles]; 1.09.1715 - Roi de France et de Navarre, Coprince d'Andorre. 62 Philippe BUACHE [* 7.02.1700, Paris; † 27.01.1773, Paris]; ginerele şi continuatorul lui Guillaume De l'Isle53. Din 1729 devine premier géographe du Roi iar în 1730 devine membru titular pentru geografie la Académie Royale des Sciences, poziţie creată special pentru el de regele Louis XV. 63 în tradiţia caligrafiei perioadei, linia orizontală de deasupra unei litere (ñ) dublează acea literă; Bañath devine Bannath. 64 în anumite dialecte ale l.m. vechi se folosea şi "ö" în loc de "e" (vezi, drept exemplu, numele propriu Örzse(bet) - Erzsébet). 65 Christoph Gottfried von ENGELHARDT - SCHNELLENSTEIN [* Juli 1685; † 1768, Košice, SK]; militar, între 1734-'37, ca Oberstleutnant şi Oberst, comandantul cetăţii Orşova, din 22.03.1741 - Generalfeldwachtmeister, 1.07.1752 - Feldmarschall-Leutnant. (ASB, 28) 66 Temesiensis (Timişului) – Temes (l.m.), Timiş (l.r.) – este în limba latină derivatul adjectival al numelui propriu Temesium (= Temes + -ium; unde "-ium" este terminaţia specifică limbii latine pentru numele care se termină cu o consoană; în cazul nostru, Temes / "s"). În limba latină nu există niciun motiv pentru dublarea consoanei "s" atunci când se obţine derivatul adjectival38. 67 cunoscut în istoriografia românească drept Raportul Hamilton (CF, 7). 68 Johann Andreas, Graf von HAMILTON [* 1679, Wien; † 9.01.1738, Wien]; militar: 1703 - Hauptmann, 1706 - Oberst, Generaladjutant, 1710 - commandant al oraşului Toledo, 1711 - Generalfeldwachtmeister, 2.05.1717 - Feldmarschall-Leutnant, 7.11.1723 - General der Kavallerie, între septembrie 1734 şi 9.01.1738 - conducător militar şi civil al Banatului, 1735 - Hofkriegsratsvizepräsident / vice-preşedinte al Consiliului Aulic de Război (APP, 635). 69 în original, titulatura este Commandirenden Generalen und Administrations Praesidis Herrn Grafen von Hamilton Excellenz, von dem Temesvaer Bannath (HKA, 8: 571). 70 Franz Leopold Anton PONZ, Freiherr von ENGELSHOFEN [* 26.12.1692, Wien, Sankt Stephan; † 2.02.1761, Wien]; militar, 1720 - Hauptmann, 1727 - Oberstleutnant, 30.01.1730 - Oberst, 1731 - înnobilat cu titlul de baron, 8.04.1734 - Generalfeldwachtmeister, 19.03.1741 - Feldmarschall-Leutnant, 8.11.1748 - cu rang şi din 12.06.1754 - Feldzeugmeister; din 1717 în Banat, 1727 - comandantul

10

Josef WOLF foloseşte peste tot formele Bannat, (des) Bannats, (der) Bannat Temesvar şi (des) Temesvarer Bannats în textul editat de el dar în documentul original73 formele existente sunt Bannath, des Bannaths, Der Bannath Temesvaer (aşa!), Bannats, Bannatus, Bannaths, Temesvaer Bannath, das Temesvaer Bannat, dem Temesvaer Bannats, des Temesvaer Bannats (HKA, 8: 571-819). În acest raport se oferă explicaţii importante referitoare la motivul pentru care regiunea se numeşte Banat (tr.m. după JW):

"Structura exterioară a ţinutului Cât timp a fost Banatul în mâinile turcilor. În urmă cu 165 de ani (i.e. 1569 -n.m.), Banatul Timişoarei (Bannath Temesvaer) a aparţinut regatului ungar (Königreich Hungarn), însă în anul 1552 a ajuns sub stăpânire turcească şi a rămas astfel până în anul 1716, când a fost recucerit de trupele imperiale biruitoare, fiind apoi încorporat complet în Casa Princiară Austria (durchlauchtigsten Hauß Oestereich), în anul 1718, după încheierea păcii de la Passaroviz6 (JW, 56). ... De ce poartă denumirea de Banat. În vechime acest Comitat de Severin (Szeveriner Comitat) a trebuit să servească ca şi avanpost principal împotriva invaziei duşmanilor şi, de aceea, conform informaţiilor istorice, Comitele (Ober Gespan) sau Supremus Comes al acestuia (adică, al Comitatului de Severin -n.m.) era cinstit cu o distincţie deosebită (besonderen Distinction) împreună cu (mit dem) titlul de Banni (sic! Chiar besonderen Distinction era cea de ban -n.m.), aşa cum astăzi (i.e. în 1734 -n.m.) mai obişnuiesc să fie Banni Croatiæ. Însă, după ce comitatul de Severin (Szeveriner Comitat), ex post, a fost supus de puterea popoarelor barbare (i.e. a turcilor otomani -n.m.), ba chiar distrus de poziţiile ferme ale acestora, şi, în consecinţă, protecţia de graniţă propriu-zisă a revenit comitatului de Timiş (Temescher Comitat), per translationem, comitele (Obergespan) a preluat de la acesta numele de Banni, iar ţinutul denumirea de Bannatus". (JW, 56)

Trebuie să remarcăm că explicaţiile oferite în raport abundă în inexactităţi. Zona bănăţeană nu a aparţinut regatului medieval ungar până în 1569 sau 1552 (autorii documentului au rămas corigenţi la matematică!) pentru că regatul ungar fusese practic desfiinţat prin cucerirea cetăţii Buda în 1541 iar la mijlocul sec. XVI Banatul aparţinea de principatul autonom al Transilvaniei. Şi nu toată regiunea bănăţeană a ajuns sub stăpânire otomană în 1552 ci doar câmpia Banatului; zona montană a fost cedată Sublimei Porţi doar un secol mai târziu (1658). De asemenea, autorităţile vieneze considerau că teritoriul delimitat de Mureş-Tisza-Dunăre-Munţii Carpaţi se numise şi înainte de 1552 tot Banatul Timişoarei (Temesvarer Bannat) ceea ce este fals. Aşa cum este şi faptul că comitele de Timiş s-ar fi numit vreodată ban. Confuzia apare probabil deoarece anumiţi comiţi de Timiş (de exemplu, Filippo Scolari între 1408-'09 şi Ioan de Hunedoara între 1441-'43 şi 1445-'46) cumulau honor-ul74 de comite de Timiş cu cel de ban de Severin. Banatul de Severin a dispărut doar în 1525 după ce otomanii distrug cetatea Severinului şi demnitatea de ban de Severin apune. Comitatul Timiş este cucerit de otomani abia în 1552. Dar între 1524-'52 nu a existat nici un comite de Timiş care să fi fost în acelaşi timp (chiar şi in spe!) şi ban de Severin. Raportul este o dovadă clară a dihotomiei Banatul Timişului / Banatul Timişoarei pentru că autorii lui folosesc concomitent denumirile Banatus Temessiensis (l.l.) / Bannath Temesvaer (l.g.).

Data: 1735 42

Nume: Banatus Temesvariensis Sursă: Johannes Conrad de WEISS : Nova et accurata mappa geographica Daciæ mediteraneæ seu moderni Principatus

Transylvaniæ. Imperatori Carolo VI.36 Devotata. Sub Praefectura Militari Franciscsi de Paula. S.R.I. Comitis de Wallis75. Sumptibus Provinciæ. Curæ Architecturæ Militaris pro tribuno Joh:(annes) Conradi de Weiss; comensurata et Delineata, anno 1735 (TK 1633)

Obs.: hartă manuscris, 1139 X 1273 mm, scara 1:288000 [Scala milliarum Hungaricarum = 15000 Klaftern (TK: 15000 Kl.(after) = 101 mm)].

Panciovei, 1732-'40 - comandantul cetăţii Timişoara (cu întreruperi), locţiitorul lui Mercy (1732-'34) şi a lui Hamilton (1734-'38) pe timpul absenţei acestora din Banat, septembrie 1737 - comandantul Orşovei, 1738 - consilier al curţii vieneze pe probleme militare, 1740-25.09.1751 (1740-'42 interimar) - conducător militar şi civil al Banatului, octombrie 1751 - 18.11.1753 - preşedinte al Administraţiei bănăţene, între 1740-'57 - conducător militar general al Banatului, în 1744 a înfiinţat Banater Landmiliz, 1757 - se mută la Wien (APP, 1486-1487; APP2, 82-83, CF, 84). 71 Johann Florimund BAUMBERG [* ?; † ?]; arhivar al Camerei Aulice din Wien. 72 Johann Jakob Benedikt, Freiherr von NEFFZERN [* 1705; † 11.05.1785, Wien]; consilier al curţii maghiare şi director de vamă la Bratislava, în 1730 se ocupă de taxele vamale din Banat, 1731-'40 - consilier administrativ al Banatului la Timişoara, se pare că a avut o influenţă puternică pe vremea lui Hamilton (1734-'38), 1738 - în concediu de boală, 1740 - co-administrator al Moraviei, în 1749 este înnobilat. (APP, 1339). 73 Pe microfilmul existent la Arhivele Naţionale ale României (HKA, 8: 571-819) se pare că este o altă variantă a raportului Hamilton decât cea folosită de Josef WOLF. Spre deosebire de varianta editată de Wolf, aceasta este nesemnată dar datată complet (12.Xbris 1734) în momentul conceperii manuscrisului. Pe prima pagină, de o calitate a reproducerii mai mult decât precară, nu există titlul Chorographia Banatus Temessiensis sub auspiciis novi gubernatoris edita. De asemenea, există deosebiri mari între cele două variante referitor la modul cum este împărţit textul în pagină iar anumite subtitluri ale raportului lipsesc în varianta editată de Wolf. 74 pentru conceptul de honor în regatul medieval ungar vezi PE, 11, 100 şi 178-181. 75 Franz Anton Paul Graf von WALLIS, Freiherr von Carighmain / Karighmain [?.01.1678, Wien; † 18.10.1737, Sibiu, RO]; militar, 1701 - Hauptmann, 24.05.1716 - Generalfeldwachtmeister, 25.10.1723 - Feldmarschall-Leutnant, 20.03.1734 - General der Kavallerie, 20.03.1735 - Feldzeugmeister, 21.10.1716-1.10.1729 - comandant al cetăţii Timişoara, 1729-18.10.1737 - comandant general al Transilvaniei şi director suprem al Olteniei (ASB, 108; APP, 2033-2034; Istoria Românilor, VI, 452, 1071).

11

Data: 1736 43 Nume: Bannat Sursă: Kriegs Ministerium : N. 2o Marche de la Cavallerie qui outré les trois regimens de Cavallerie qui font actuellement dans le

Bannat pouvoient encore z venire directement de Hongrie (HKA, 29: 44)

Data: 1736 44 Nume: Temeswarer Bannat, Banat von Temésvar Sursă: HKA, 29: 139, 316, 322

-.06.1737: trupele habsburgice atacă Imperiul otoman.

1-18.09. 1739:

tratatul de la Beograd, RS între otomani şi Casa de Habsburg. Banatul pierde teritoriul său existent la S de Dunăre (127 sate): -oficiul administrativ Golubac (compus din districtele Golubac, Kučejn, Omolj, Poreča Reka şi 9 sate haiduceşti) -oficiul administrativ Negotin (compus din districtele Ključ, Krajna, Krivina şi 4 sate haiduceşti).

Data: iulie 1737, o nouă ediţie în august 1738 45

Nume: Banatvs Temesiensis Sursă: Ioan.(nes) Bapt.(ist) PUJADIES76 : Ill.mo et Excell.mo Domino Comiti Domino Ioanni Luca' Pallaucino S.C.R.C.M. a Cubicul

Aciei Generali Instructori unius Pedit: Leg: Tribun. Summo Rei Navali Praefecto etc. etc. \ Tibi Excellentissime Domine Comes saeculi nostri artis bellica' Mariterraqe admirando prodigio jure omnineodata haec Mappa interibitur. exhib. et illa praecipue regions, ad quas modo omnium oculi convertuntur, tribus scilicet maximis Europæ Imperiis conterminas, apprimesequitus Ad id ultro et me devineit, singularis benignitas, qua Excellentia Tua Longo Abhine iam tempore titulo humillimi servi Tui me condeorasit qualem et memet summa cum Veneratione et obsequio profiteor. ... (SL, II, 478)

Obs.: hartă, 410 X 1435 mm, scara 1:400000, gravor I. W. Heckanauer, publicată la Wien, o într-o nouă ediţie (gravor Jacob HAUPT) este publicată la Augsburg, în august 1738, cu titlul Mappa Geographica Accura=tissima Hungariæ, Sclavoniæ, Bosniæ, Croatiæ, Dalmatiæ, Serviæ, Transylvaniæ, Walachiæ, Moldaviæ, Bulgariæ, Traciæ, Bessarabiæ, Tartariæ Europaæ, ae: et in Specie Crimeæ, Cum Quibusdam Adiacentibus Regionibus Praesentis Belli Theatro Plurimum Deserviens, Olim Dedicata Ill.mo et Excell.mo Domino Comiti Domino Ioanni Lucæ Pallavicino ... Ioanne Baptista PUIADES ...

Data: iulie 1737 46

Nume: Banatu Temesiensi Sursă: (Peter SCHENK77) : Theatre de la Guerre Ouvert en Hongrie & dans la Tartarie Crimée ... Dessiné au mois de Juillet 1737

par un celebre Ingenieur ... (SL, II, 563) Obs.: hartă, 437 X 533 mm, scara 1:1770000, a fost publicată în Peter SCHENK, Flembeu de la Guerre, Amsterdam, 1737.

Data: 1737 47

Nume: Banat Temeswar Sursă: (nesemnată) : Des neu eröffneten Kriegs Theatri in Ungarn Zweÿter theil, enthalted die Kriegs Operationes in der

Walacheÿ, Moldau, Servien, Bosnien, und Bulgarien, worinen alle Marchs der Kaÿserl. Armeen des 1737 Iahrs angezeiget sind (SL, I, 173; OSZKTK, TA 357 -"Tabulae Theatrorum Belli in Hvngaria" c. kolligátum-atlasz- A 3; OSZKTK, TR 7 311)

Obs.: hartă rară, 350 X 561 (sau 347 X 547 conform OSZKTK) mm, scara 1:2170000 (sau 1:1900000, 15 teutsche Meilen = 59 mm conform OSZKTK), publicată ca o coală separată de urmaşii lui Adam Ionathan FELßECKERS78 la Nürnberg.

Data: 1737 48

Nume: Temeswarer Bannat, Bannat Sursă: (nesemnată) : Des neu-eröffneten Kriegs Theatri in Ungarn 4ter theil, Stellet vor die Gegendu: Grundriß der Vestung

Temeswar mit deně im Bannat liegenden Vestungen (OŞ; reprodusă în calendarul Ex Cartographica Romaniae, 2008, luna februarie)

Obs.: hartă rară, 555 x 380 mm, gravură în cupru, publicată ca o coală separată de urmaşii lui Adam Ionathan FELßECKERS78 la Nürnberg.

Data: 1737 49

Nume: Principaute de Temeswar, Beglerbeglicz79 ou Gouvernement de Temeswar Sursă: Marc'Antonio Dal Re80 : (în titlu) Le Royaume de Hongrie et les Estats qui ont esté sujets et dependans de sa Couronne

scauoir la Transilvanie, Moldavie, Valaquie, Croacie, Bosnie, Dalmacie, Seruie, Bulgarie, ou sont presentement les Beglerbeglicz ou Gouvernemts de Bude, de Temeswar, de Bosnie, et partie de celuy de Romelie, les Principaute de Transilvanie Moldavie Valaquie, et la Repubque de Raguse qui font aujourd'huy la Turquie en Europe, parties de la Hongrie, de la Croacie, de la Dalmacie a Venise. (în cartuş) Le Royaume de Hongrie et les Estats qui en ont esté sujets et qui font presentement La Partie Septentrionale de

76 sau Juan Bautista PUJADES / D. Giovambatista PUJADIES [* ?; † ?]. 77 Peter SCHENK, cel tânăr [* <1698; † 1775]; gravor şi editor, fiul lui Peter SCHENK "cel bătrân" [* 1660, Elberfeld, DE; † ~1718/'19], membrii familiei Schenk au fost printre cei mai prolifici şi cunoscuţi editori în Amsterdamul secolului XVIII. 78 Adam Jonathan FELSSECKER [* 1683; † 1729]; gravor, editor şi tipograf german activ în Nürnberg, întemeietorul unui institut cartografic. 79 Beylerbeyilik-ul este cea mai mare unitate administrativă a Imperiului Otoman. Beylerbeyilik-ul Timişoarei a fost înfiinţat de otomani în 1552 şi a existat faptic până în 1716. 80 Marc' Antonio Dal Re [* 18.12.1697, Bologna; † 23.04.1766, Milano]; gravor şi autor italian.

12

la Turquie en Europe. Tiré des Memoires le pl'nouueaux Par le S'Sanson, Geogr.(aphe) ord.(inaire) du Roy. Dedié A Monseigneur Le Dauphin ... (OSZKTK, TM 6245)

Obs.: hartă, 520 X 780 mm, din titlu reiese că sursa de informaţie pentru realizarea hărţii au fost lucrările lui Nicolas SANSON81 (probabil harta din 1673 cu ediţii ulterioare în 1692, 1706, 1717)82.

Data: ~1737 50

Nume: Bannatus Temesiensis Sursă: (nesemnată) : Mappa Bannatus Temesiensis (TK 1113) Obs.: hartă manuscris, 570 X 435 mm, scara 1:413600 [2 Mill. Hung = 3 Mill: Germ. = 20 Mill: Italicum (TK: 1 mill. hung.

= 28 mm)].

Data: 10.05.1738 51 Nume: Bannat Temesvar, Bannat Sursă: rescript cezaro-crăiesc privind înfiinţarea episcopiei Greco-Catolice în Banat (IDS, I, 178).

Data: 1738, 1739

Nume: Bannat de Temeswar 52 Sursă: Etiene BRIFFAUT83 : Théatre de la Guerre dans le Bannat de Temeswar ... (în cartuş: Carte originale du Bannat de

Temeswar divisés dans tous district mesuré par ordre de feu S. A. S. le prince Eugene de Savoie33, sous le Gouvernement du General feld Marechal Mercÿ44 dans les années (1)723-724-725 etc.) (SL, I, 83-84; OSZKTK, TA 357 A-10)

Obs.: hartă Originale du Bannat de Temeswar, 515 X 456 (510 X 455 conform OSZKTK) mm, scara 1:500000 (1:298000 conform OSZKTK), 3 hung. Meylen [= 84 mm], publicată la Vienne de Briffaut Libraire şi dedicată lui S.E. George Oliver Comte de Wallis84, feld Maréchal, et Colonel d'un Regiment d'infanterie.

Data: 1738 53

Nume: Banatus Temesiensis Sursă: (nesemnată) : Theatrum belli ad Borysthenem Tyram & Danubium Fluvios gesti Ao MDCCXXXVIII Excus in Academia

Scientiarum Petropolitana. (în cartuş); Théatre de la Guerre sur les Rivieres de Dnieper, Tira et Danube, faite en l'Année 1738. Imprimée á l'Academie des Sciences a Petersbourg. (în header; şi în limba olandeză) (SL, I, 12-13)

Obs.: hartă, 445 X 610 mm, scara 1:2460000, publicată iniţial la Petersbourg şi republicată într-o nouă gravare la Amsterdam de Jean CÓVENS & Corneille MORTIER85 tot în 1738.

Data: 1738 54

Nume: Banatvs Sursă: Joannes WEINGARTNER, Ingenieror & Geographus : copie după Tabula Valachiæ Cisalutanæ (OŞ) Obs.: hartă, la o scară de 4 ori mai mică decât originalul realizat în 1722 de Fridericus SCHWANTZ (nr. 25), executată la

Wien.

Data: 1738 55 Nume: Bannatus Sursă: (nesemnată) : Theatrum belli regnis hungariae pro anno 1738 (WHK, 20, 17) Obs.: hartă, 1850 X 605 mm, scara 10000 paşi = 125 mm.

Data: 1738 56

Nume: Temesuensis (sic! Temesiensis66 -n.m.) Comit.(atus) Sursă: J.(ohannes) RATELBAND86 : Nieuwe Kaart van Bosnien, Servien, Bulgarien, Romanien; Graeciæ enz. \ uitgegeven door

d'Erven J. Ratelband en Comp: 1738 Obs.: hartă, 412,75 X 177,8 mm (suprafaţa publicată), publicată cu nr. 11 în atlasul de mână a lui Johannes

RATELBAND & Bernardus van GERREVINK, Geographisch-Toneel, Of uitgezochte Kaarten Tot gemak der Officieren, Reisigers en Liefhebbers ..., Amsterdam. Harta se bazează pe hărţile anterioare ale familiei De La Feuille87 fiind plină de greşeli; în loc de Valahia / Muntenia este trecut SANGIACATUS, apoi Bucherest (sic!) este în Moldavia iar Sclavonia se întinde până la Donau Flu(vius) fiind vecină cu Temesuensis Comit.(atus)!

81 Nicolas SANSON d'Abbeville, cel bătrân [* 10(sau 31).12.1600, Abbeville, FR; † 7.07.1667, Paris]; cartograf francez celebru, considerat chiar părintele cartografiei franceze de majoritatea specialiştilor, profesorul de geografie al regilor Louis XIII, este numit chiar consilier de stat de acesta, şi Louis XIV. Louis XIII, le Chaste [* 27.09.1601, Château de Fontainebleau; † 14.05.1643, Saint-Germain-en-Laye]; 17.10. 1610 - Roi de France et de Navarre, Coprince d'Andorre. Louis XIV, Louis-Dieudonné / le Roi-Soleil / le Grand [* 5.09.1638, Saint-Germain-en-Laye; † 1.09.1715, Versailles]; 14.05.1643 - Roi de France et de Navarre, Coprince d'Andorre. 82 a se vedea studiul Denumirea Banatului la cumpăna secolelor XVII-XVIII [ http://www.banat.ro/XVII_XVIII.pdf ], nr. 1. 83 Etienne BRIFFAUT [* ?; † ?]; editor, librar şi vânzător de hărţi activ la Wien între 1730-'45. 84 Georg Olivier, Graf von WALLIS, Freiherr von Carighmain / Karighmain [* 8.02.1673; † 19.12.1744, Wien]; 29.04.1708 - Generalfeldwachtmeister, 22.05.1716 - Feldmarschall-Leutnant, 20.10.1723 - Feldzeugmeister, 22.05.1737 - Feldmarschall (ASB, 108); ca şi comandant suprem al armatei cezaro-crăieşti, pierde bătălia de la Grocka88 din 22.07.1739. 85 Jean (Johannes) COVENS [* 1697; † 1774] şi cumnatul său Corneille (Cornelis) MORTIER [* 1699; † 1783]; între 1721-'78 editori prolifici la Amsterdam (Covens & Mortier). 86 Johannes RATELBAND [* 1672; † 1730]; obscur cartograf olandez. 87 Daniel de La FEUILLE [* ~1640, Sedan; † 1709, Amsterdam]; francez, în 1686 se stabileşte la Amsterdam din cauza religiei, cunoscut drept negustor, editor şi gravor de hărţi şi portrete. Afacerea sa a fost continuată de fii săi Jacob [* 1668; † 1719] şi Paul [* 1688; † 1727].

13

Data: 1.11.1739 57 Nume: Banathissen Districts / districtele bănăţene (tr.m.) Sursă: Militar Contribution Service in Banathissen Districts (l.g.) (HKA, 11: 524)

Data: 9.06.1739 - 1.09.1739 58

Nume: Bannat Sursă: (nesemnată) : Plan und Bild der gemachten Campagne Zwischen Ihro Röm.-Kays. und König. Cat. May. und de

Ottomanischen Pforte, worauf sich alle Lääg und vorgefallene Actionen so sowohl unter dem Commando des Kays. FeldMarschalls Grafen von Wallis75 Excell. also auch unter dem Commando deß Türckischen Groß-Visiers Mehemet Bascha vorgegangen, befinden svon den 9 Juny an b´ß den 1. Septembr. A. C. 1739 (WHK, 20, 21)

Obs.: hartă, 650 X 455 mm.

Data: 22.07.1739 59 Nume: Banat of Themesvar (l.e.) Sursă: (nesemnată) : Plan of the Battle of Krotska88 in the Year 1739 (WHK, 20, 37) Obs.: hartă, 1340 X 500 mm.

Data: 31.08.-1.09.1739 60

Nume: Bannatus Temiswarensis, Temisvarensis provincia vulgo Bannatus, Provincia vulgo Bannatu Temiswarensi Sursă: Articolul V89 al Preliminariilor Păcii de la Beograd semnate în tabăra de lângă Beograd de către Guilhelmus

Reinhardus Comes à Neuperg52, plenipotenţiar al împăratului şi de către marchizul de Villeneuve90, ambasador al Franţei, plenipotenţiar şi mediator.

Obs.: articulus V. ... Bannatus Temiswarensis usque ad confinia Vallachiae Austriaca (i.e. Oltenia) ...; ... Temisvarensis provincia vulgo Bannatus ...; ... Provincia vulgo Bannatu Temiswarensi ... .

Data: 18.09.1739 61

Nume: Bannatus Temesvariensis, Banatûs, Banatu Temesvariensi, Banatu Sursă: Tratatul de pace de la Beograd (articolele V şi VI) : Instrumentum Pacis inter Augustissimus, Serenissimus, et

potentissinum Principem ac Dominum, Dominum Carolum36, Romanorum Imperatorem, Semper Augustum, ... Serenissimum ac Potentissinum Principem, & Dominum, Dominum Mahmud Han91 Ottomannorum, ac Asiæ & Greciæ Imperatorem ...

Obs.: în varianta în l.f. a tratatului găsim forma Banat de Temesvar. Aceasta este prima recunoaştere internaţională a numelui Banat (de Timişoara).

Data: 1739 62

Nume: Temeswarrer Bannat Sursă: (nesemnată) : Das gewesene General Neuppergische52 Corpo in dem Temeswarrer (aşa!) Bannat 1739 (WHK, 20, 27) Obs.: hartă, 270 X 180 mm.

Data: 29.05.-5.06.1740 63

Nume: Bannat Sursă: THE AMERICAN Weekly Mercury (publicaţie săptămânală din USA), No. 1066, from Thursday May 29, to

Thursday June 5, 1740. Obs.: Vienna, Feb.(ruary) 20 : Letters from Belgrade are full of Complaint against the Governor of the Island of Orsova (i.e.

Orşova -n.m.), for repeated Breaches made by him of the Treaty of Peace lately concluded with the Porte (i.e. Imperiul Otoman). He is even so obstinate as to refuse the quitting several Villages in the Bannat, which by the Treaty concluded with Russia (sic! Porte) were agreed to be given up to the Emperor. ... Other Advices from Hungary say, that the Turks have put the Imperialist into Possession of the Post of Meadia (i.e. Mehadia -n.m.), having first destroy'd the Fortifications thereof; that the Commerce between the two Empires was entirely open; and that five Vessels, laden with Merchandize, were arriv'd at Belgrade from the Levant.

Data: 1740 (?) 64

Nume: Banat de Temeswar Sursă: (nesemnată) : Rayaum \ D'Hongrie \ Principauté de \ Transilvanie \ et \ Banat de Temeswar. \ A Paris chez Bourgoin

Graveur Rue de la \ Harpe vis a vis le passage des Jaco-\bins a côté du Caffé de Condé (OSZKTK, TM 23129) Obs.: hartă, 430 X 345 mm, nedatată, gravată de (P. ?) Bourgoin şi publicată la Paris.

Prin graniţele sale, Banatul este clar delimitat de Haute Hongrie, Principauté de Transilvanie, Valaquie, Servie şi Esclavonie.

88 Grocka, azi parte a oraşului Beograd, RS. 89 Ion MATEI traduce greşit Banatus Temiswariensis din art. V drept Banatul Timişan şi Vallachiae Austriaca (i.e. Oltenia) drept Valahia (IM, 334). 90 Louis-Sauveur Renaud, Marquis de VILLENEUVE [* 1675; † 1745]; între 1728-’40 ambasador al Franţei la Constantinopol. 91 Sultan I. Mahmûd Han [* 2.08.1696; † 13.12.1754]; din 1.10.1730 - conducătorul Imperiului Otoman.

14

Data: ~1740, nouă ediţie în 1760 (?) 65 Nume: Banatus Sursă: (?; Matthaeus SEUTTER92) : Hungaria Seraphico = Observans seu Provinciæ Fratrum Minorū Regularis et strictioris

Observantiæ in Hungaria, et Regionibus, ei appropriatis, sitæ juxta Domicilia jurisdictionis propriæ et Episcopalis geographicè delineatæ à quodã Fre minore Reform: Provinciæ Tyrol: alumno æri incisæ operâ et Beneficiô Matthei Seutteri. S.C.M. Geogr.(aphus) Aug.[ustæ (l.l.) /i.e. Augsburg, DE] Vind.[elicorum] (SL, II, 589-590)

Obs.: hartă, 476 X 556 mm, scara 1:2100000, gravorul Tob. Conr. Lotter Sc. Aug. V. /i.e. Tobias Conrad LOTTER93 a beneficiat de informaţiile unui călugăr franciscan maghiar la realizarea ei, harta este publicată la Augsburg de Matthaeus SEUTTER. SZÁNTAI Lajos o datează 1745 (?) şi afirmă că autorul ar fi G. Eichler /i.e. Johann Gottfried EICHLER94. Într-adevăr, G. Eichler jun. del. este inscripţionat în stg. cartuşului dar Eichler a realizat doar desenele care-l înconjoară. În fapt, autorul este probabil Matthaeus SEUTTER. Ediţia din 1760 (?) este publicată tot la Augsburg.

Data: 1740 (? între 1733-'50 ?) 66

Nume: Bannat de Temeswar Sursă: Reiner & Iosué OTTENS95 : Theatre de la Guerre dans le Bannat de Temeswar Divisé dans touts ses Districts, mesuré sur

les Lieux par Ord.e de feu S. A. S \ Le Prince Eugene de Savoye, ou se trouvent aussi les Mines D'argent, de Cuivre, & de Fer, les Postes et Relais &c. A Amsterdam chez Reinier & Iosué Ottens, Geogr: (SL, II, 450; GC, G6883.B4)

Obs.: hartă economică, 437 X 499 mm, scara circa 1:520000, publicată la Amsterdam de Reiner & Joshua OTTENS. În partea stângă a footer-ului este oferit şi un Plan de Temiswar. Sunt reprezentate şi districtele de la sud de Dunăre (i.e. Kollumbaczer, Kutschainer, Klutscher, Krainaer, Krivinaer) pierdute de Casa de Habsburg în favoarea otomanilor prin pacea de la Beograd (18.09.1739). Oltenia este identificată drept Sibenburgische Walachey.

Data: 1741 67

Nume: Banatus Temesiensis Sursă: Anunţul visitatione canonica a episcopului Diocezei Romano-Catolice de Cenad, Nicolaus IV96 (SJ, 187).

Data: 29.10.1741 68

Nume: Districtus Tömössiensis (l.l.) Sursă: 1741. évi XVIII. törvénycikk, (aliniatul) 3. § a Magyar Országgyűlés (l.m.) / Dieta maghiară, cea numită a

încoronării97. (SJ, 167-168) Obs.: Chiar dacă Dieta a început la Pozsony51 pe 14 mai, legile au fost sancţionate doar pe 29 octombrie.

SZENTKLÁRAY Jenő publică textul în limba latină98 iar traducerea în limba maghiară este disponibilă la http://www.1000ev.hu/index.php?a=3&param=4728

Data: ~1741 69

Nume: Bannat Temeswar (în cartuş), Temeswarer Bannat (pe hartă) Sursă: Matth.(aeus) SEUTTER92 S. C. M. Geogr. in Augspurg : New und verbessertes Ungarisches Kriegs-Theatrum in Servien und

dem Bannat Temeswar vorvertigt und verlegt von Matth. Seutter, S. C. M. Geogr. In Augspurg Cum Priv. S. R. I Vicariat (SL, II, 595)

Obs.: hartă color, 252 X 189 mm (180 X 243 mm în SL), publicată drept harta nr. 67 în Atlas Minor praecipua orbis 92 Matthaeus SEUTTER [* 20.09.1678, Augsburg; † 16.03.1757, Augsburg]; cartograf, gravor, editor, ucenic al lui Johann Baptist HOMANN42, devine unul dintre importanţii cartografi şi editori germani ai primei jumătăţi a sec. XVIII chiar dacă nu va reuşi să-şi egaleze maestrul. În 1707 şi-a deschis propria tipografie în Augsburg, DE şi a produs hărţi, globuri pământeşti (din 1710) şi atlase (din 1728). În 1731-'32, este numit Sacrae Caesarea Majestatis Geographus (abr. S.C.M.G.) de împăratul Karl VI de Habsburg36. Asemeni multor surse secundare, SZÁNTAI Lajos îl identifică greşit pe Matthaeus SEUTTER cu fiul său Georg Matthaeus SEUTTER. Numele de botez al lui Seutter nu a fost Georg Matthaeus (MR, 135, nota 3) iar fiul său a părăsit Augsburg înainte de 1729 pentru a se muta în Woehrdt. Pentru că nu a moştenit nimic în 1757, probabil că Georg Matthaeus era deja mort la data decesului tatălui său (MR, 132). * Albrecht Carl [* 1722; † 1762], gravor, editor / Georg Matthaeus [* 1710; <1757 (?)], gravor; fii, colaboratorii şi continuatorii lui Matthaeus SEUTTER împreună cu Tobias Conrad LOTTER şi Johann Michael PROBST, cel bătrân [* 1727; † 1776]. 93 Tobias Conrad LOTTER [* 1717; † 1777]; Chalcographi (i.e. gravor) et Geographi, editor şi cartograf german, ginerele lui Matthaeus SEUTTER (căsătorit cu fiica acestuia, Euphrosina), lucrează ca şi gravor pentru socrul său dar devine editor independent după moartea acestuia (1757), este unul dintre cei mai cunoscuţi cartografi germani. 94 Johann Gottfried EICHLER cel tânăr [* 1715, Augsburg; † 1770, Augsburg]; educat de tatăl său la Augsburg, pentru mult timp a lucrat la Wien şi Nürnberg, între 1743-'50 este desenator la universitatea din Erlangen, se face cunoscut ca portretist şi ca autor al desenelor pentru gravurile hărţilor publicate la Augsburg. 95 Reiner OTTENS [* 1698; † 1750] şi fratele său Joshua OTTENS [* 1704; † 1765]; proeminenţi editori de hărţi şi librari olandezi, au continuat afacerea iniţiată în 1711 de tatăl lor, Joachim OTTENS [* 28.06.1663; † 1719], între 1720-'50 au produs, la comandă, colecţii de hărţi (chiar şi în 15 volume!) care cuprindeau, practic, copii ale tuturor hărţilor disponibile la acea dată. 96 Nicolaus IV STANISLAVICH [* ?; † 26.04.1750, Timişoara]; primul episcop Romano-Catolic de Nicopolis (l.l.; Nicopole - l.r.) /azi, Nikopol, Никопол, BG iar din 1739 episcop al Diocezei Romano-Catolice de Cenad. 97 Maria Theresia de Habsburg109 va fi încoronată drept rege (aşa!) al Ungariei pe 25.06.1741 în Katedrála sv. Martina din Bratislava. Din 1757, ea va purta titlul de rege apostolic al Ungariei. 98 originalul este la OSZKKt, Latin nyelvű kötetes kéziratok, Fol. Lat. 102: Martini Georgii Kovachich Senquiciensis collectio diariorum diaetalium, Saec. XVI-XVIII, I-II. kötet, 273 pg., 377 pg.; Tom. II, 261-278 p.: Diarium diaetae Posoniensis 1741.

15

terrarum Imperia, Regna et Provincias, Germaniæ, Potissimum, tabelli 81, exacte delineatis sistens usui militiæ ducum ac peregrinantium maxime accommodatus opera Tobiæ Conradi Lotteri, chalcographi et geographi Aug.[ustæ /i.e. Augsburg] Vind.[elicorum] [fără an]. SZÁNTAI Lajos indică anul apariţiei hărţii drept 1742. În fapt, nu se ştie data exactă a publicării de către Matthaeus SEUTTER a primei ediţii a acestui atlas - şi implict a hărţii! - la începutul deceniului patru al sec. XVIII . Acesta a publicat ediţii succesive ale Atlas Minor ... până la moartea sa [1757]. Apoi, Albrecht Carl SEUTTER92* a continuat editarea atlasului . În 1762, gravurile au ajuns la Tobias Conrad LOTTER, care a publicat şi el atlasul după ce şi-a trecut propriul nume pe gravurile folosite la tipărirea hărţilor. În 1789 gravurile au fost cumpărate de editorul Johann Martin WILL din Augsburg care îşi v-a însera propriul nume pe ele. De-a lungul timpului, în diferitele ediţii ale atlasului, numărul hărţilor a variat ca număr: 20, 50, 57, 60, 66, 80 şi 81. Oricum, Seutter a adăugat în cartuşul hărţilor sale menţiunea Cum Gratia et Privilegio S.R.I. Vicariatus in partibus Rheni, Franconici et Sueviae Iuris, sau variante ale acesteia, doar începând din 1741 (MR, 131). Pe acestă hartă Temeswar este încă localizată pe râul Temes!

Pe harta Nova et Accurata Hungariæ cum adiacentib. Regn. et Principatibus Tabula æri incisa et venum exposita a Matthæo Seutter Chalcographo Augustano, realizată ~1720 (?), 520 x 602 mm, scara 1:2090000, publicată la Augsburg, Matthaeus SEUTTER identifică zona prin Chonodiensis Comitatus şi Temesuensis Comitatus (SL, II, 582).

Pe harta Transilvaniæ, Moldaviæ, Walachiæ, Bulgariæ, nova et accurata Delineatio, Magnam Partem Hodierni Theatri Bellici ob oculos ponens, opera et sumtibus Matthæi Seutteri, S. Cæs. Et. Cathol. Reg. Majest. Geographi Augustæ Vindel. publicată ~1738 (?) , 566 X 477 mm, scara 1:1450000, regiunea bănăţeană este identificată drept SANGIACATUS (SL, II, 589).

Data: 13.08.1742 70

Nume: Banatus, Banatu Sursă: Raportul privind activitatea anti-unionistă a lui Visarion SARAI şi a discipolilor săi la hotarele Banatului (Deva, l.l.)

(IDS, I, 185) Obs.: tradus greşit de I. D. SUCIU şi Radu CONSTANTINESCU drept părţile bănăţene (sic!).

Data: 1742 71

Nume: Comté de Temeswar. Sursă: Vincenzo Maria CORONELLI99 : Le Royaume de Hongrie en haute et basse Hongrie, avec l'Esclavonie, subdivisees en

leur comtez (OSZKTK, TM 24140) Obs.: hartă, 430 X 580 mm, publicată la Paris de Jean-Baptiste NOLIN100.

Data: 1742 72

Nume: (neidentificat) Sursă: Georges-Louis le ROUGE101 : LE \ ROYAUME DE \ HONGRIE \ la Transilvanie \ l'Esclavonie \ la Croatie \ et la

Bosnie \ A PARIS \ Par et chez le Sr. \ le Rouge Ingenieur \ Geographe du Roy \ rue des Augustins \ Avec Privilege \ 1742. (SL, II, 524, ROUGE 1a)

Obs.: hartă, 545 X 471 mm, publicată în Atlas Général Contenant le Détails Des Quartre Parties Du Monde principalement Celui de l'Europe, A Paris Chez le Sr. Le Rouge, 1741 (cu ediţii succesive până în 1762).

Data: 1743 73

Nume: Temesvarer Bannaths Sursă: Manuale nacht dem effectiven Standt des Temesvarer Bannaths eingereicht und zu Behulf der Gedächtnuss zusammen

gebracht auf das Jahr 17(43) / ... (CF, 7).

Data: 1745 74 Nume: Banaticis Sursă: Constituirea Commissio \ Deputatio Aulica (Hofkommission) in Transsylvanicis, Banaticis et Illyricis102.

Data: -.12.1745 75

Nume: Temesvarer Bannat Sursă: Ingenieur Hauptmann von KAYSER103 : Mappa von gantz Syrmien. Vorstellend nicht nur allein die Herrschafften, wie

selbe bis anhero eingetheilet gewesen, sondern vornemlich die Absenderung, wie solche von der Incorporations Hoff

99 Vincenzo Maria CORONELLI [* 16.08.1650, Venezia; † 9.12.1718, Wien]; călugăr franciscan, enciclopedist, cartograf, cunoscut în special pentru globurile terestre realizate de el. 100 Jean-Baptiste NOLIN "fiul" [* 1686; † 1762]; gravor, cartograf şi editor francez, autorul unui atlas care a fost publicat doar postum de Louis Joseph MONDHARE, Atlas Général a l'usage des colleges et maison d'éducation, Adapté aux differents Ouvrages de Géographie. Pur l'Intelligence de l'Histoire Anciene et Moderne, Accordés aux Observations de l'Accademie Rle. des Sciences, Suivant les dernieres Memoires de J. B. NOLIN, ..., 1783. A Paris chez Mondhare ... (o altă ediţie în 1791). 101 Georges-Louis le ROUGE [* 8.03.1712, St. Clemens, ca Georg Ludwig ROUGER; † 1778]; one of the French cartographers of the middle rank (IMR, 25, 55), editor de hărţi şi autor de cărţi (Introduction à la géographie, 36 pg., 91 cartes, Paris, 1748), după o carieră în armată (locotenent), în 1740 se stabileşte la Paris (Rue des Grands Augustins), este numit Géographe du Roy de către regele Louis XV61*. Îşi semnează anumite hărţi ca Ingeniéur Geographe du Roy. 102 sub preşedenţia lui Leopold Wilhelm Reichsgraf von KOLLOWRAT-KRAKOWSKY [* 31.12.1727, Praha / Praga; † 2.11.1809, Wien]; oficial de stat de rang înalt, preşedinte al Hofkammer (1774-'82), cancelar suprem al Vereinigte Hofstelle, ministru etc.; a servit 63 de ani – sub 4 monarhi! – interesele Casei de Habsburg.

16

Comission, zwischen den Militar, und Provincial Terrain vorgenohmen ... (TK 1692) Obs.: hartă manuscris, 577 X 926 mm, scara 1:1100 [10000 Klafter oder 4 Stund (TK: 10000 Kl.(after) = 166 mm)]. Pe TK

harta este datată greşit "post 1745" pentru că în cartuş se specifică foarte clar Monath December des 1745 Jahr.

Data: 21.10.1746 76 Nume: Banaticis, Banat Temeswar, Temeswarer Banat Sursă: Contract încheiat la Viena între Comisia Aulică pentru Transylvanicis, Banaticis und Illyricis, pe de o parte, şi Alexander

TEMEJAIN, şeful staţiei de poştă şi poştalion din Pogacs (Serbia), privind arendarea pe timp de 10 ani a domeniului (erarial) (Praedii) Pogacs (copie contemporană, l.g.) (MN, 34-35; CDMB, nr. crt. 147).

Data: 1747 77

Nume: Temesswarer Bannat, Bannat Sursă: Relation von meiner auf Allerhöchsten Befehl vorgenommenen Hungarischen Festungs Visitations Reyse (SJ, 39, nota 2)

Data: 1747 78

Nume: Bánát Sursă: Nyelvtudományi Értekezések (Sorozat), Budapest, 22 sz., 12 lap Obs.: Acesta ar putea fi cea mai veche atestare în limba maghiară a formei Bánát.

Data: 1747, 1752, 1760(?) 79

Nume: Part \ of \ Servia (sic!), Temeswar C.(omitat) Sursă: Eman:(uel) BOWEN104 : A New \ and Accurate Map of \ the Kingdom of \ HUNGARY \ and Principality of \

Transilvania with the Bordering Countries \ Drawn \ from the best authorities \ assisted by the most \ approved Modern Maps. \ The whole \ being adjusted by \ Astronomical Observations \ by Eman.(uel) Bowen. (SL, I, 79; OSZKTK, TM 06821)

Obs.: hartă, 345 X 420 mm, scara 1:1650000, publicată la London în Emanuel BOWEN, A complete system of geography. Being a description of all the countries, islands, cities, chief towns, harbours, lakes, and rivers, mountains, mines, &c. of the known world ... In two volumes. The whole illustrated with seventy maps, by Emanuel Bowen, Geographer to His Majesty, being all new-drawn and ingraved according to the latest discoveries and surveys; making, of themselves, a complete atlas, for the sse of gentlemen, merchants, mariners, and others, who delight in history and geography ... Vol. 1 / 2. London: Printed for William Innys, Richard Ware, Aaron Ward, J. and P. Knapton, John Clarke, T. Longman and T. Shewell, Thomas Osborne, Henry Whitridge ... M.DCC.XLVII, pagina No. 30. Harta a mai fost publicată şi cu alte două ocazii: -John HARRIS, Navigantium atque itinerantium bibliotheca Or, A Complete Collection of Voyages and Travels. Consisting of Above Six Hundred of the Most Authentic Writers, London, Printed for T. Woodward, A. Ward, et al., second edition, two volumes, 1744-'48; -Emanuel BOWEN, A Complete Atlas or District View of the Known World; Exhibited In Sixty-Eight Maps, 1752, Folio, 4 pages, 69 maps. Part \ of \ este la nord de Dunăre şi tot aici se face menţionarea falsă că Temeswar C.(omitat) Ceded to the House of Austria \ by the Treaty of Belgrade 1739.

Data: 1748 80

Nume: Temesvári Bánát Sursă: Magyar Nyelv, Folyóirat, Budapest, 11: 39.

Data: 1748 81

Nume: le bannat de Témeswar (l.f.), Bannat of Temeswær (l.e.) Surse: Charles de MONTESQUIEU105 : De L'esprit des lois, Tome second, Édition Stéréotype D'après le procédé de

Firmin Didot, Paris, 1803, Livre XV: Comment les lois de l'esclavage civil ont du rapport avec la nature du climat, chapitre VIII, Inutilité de l'esclavage parmi nous, p. 195; şi traducerea în limba engleză care este datorată lui Thomas NUGENT fiind publicată în 1914 la London de G. Bell & Sons Ltd., Spirit of Laws, vol. I, cap. 15: In What Manner the Laws of Civil Slavery Relate to the Nature of the Climate; 8. Inutility of Slavery among us.

Obs.: -Le mines des Turcs dans le bannat de Témeswar, étoient plus riches que celles de Hongrie, et elles ne produisoient pas tant, parcequ'ils n'imaginoient jamais que le bras de leurs esclaves. (l.f.) -The Turkish mines in the Bannat of Temeswaer, though richer than those of Hungary, did not yield so much; because the working of them depended entirely on the strength of their slaves. (l.e.)

103 autorul hărţii poate fi identic cu cel care a contribuit la realizarea "harţii Mercy" (nr. 29). 104 Em(m)anuel BOWEN [* ~1693-'94; † 1767, London]; engraver & geographer to his Majesty, cartograf, autor, editor şi librar, activ la London între ~1714-'67, a fost numit gravor regal atât de regele englez George II* cât şi de cel francez Louis XV61*. A murit în mizerie aproape orb. * George II [* 10.11.1683, Herrenhausen, Hannover, DE, ca George Augustus; † 25.10.1760, London]; din 11.10.1727 - King of Great Britain and Ireland, Herzog von Braunschweig und Lüneburg şi Prinţ-elector al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană6*. 105 Charles-Louis de Secondat, Baron de La Brède et de MONTESQUIEU [* 18.01.1689, La Brède, lângă Bordeaux; † 10.02.1755, Paris]; avocat şi filozof francez, este autorul teoriei separaţiei puterilor în stat, este cel care a popularizat utilizarea termenilor de feudalism şi Imperiul Bizantin.

17

Data: 6.08.1749 82 Nume: Bannato di Temesvar (Timisuar), Bannato, Provinzia, ... questo felice e fertilissimo Bannato (l.it.) Surse: 1. Riflession. Della Amministrazioni del Banna\to di Temesvar, sopra li Motivi allega\ti sotto Let:(i) B. in Materia delle

Culture del Riso (cultura orezului), nel sudetto Bannato, presentati dal Sig.(nori) Avo de Vichperg106. (HKA, 11: (412-448) 412, 415, 416, 452, 454). 2. Riflession. Della Amministrazioni del Banna\to di Temesvar, sopra la Relazione del Sig.(nori) Avo de Vichperg, in material del’ Arbitrio, della Coltura di Seta107, nel sudetto Bannato, e cose dependenti di Cioe. (HKA, 11: 449-475).

Obs.: Scrise în limba italiană şi adresate direct suveranului (Sua Maesta), cele două raporte sunt datate Temesuar à 6. d’ Agosto 1749 fiind semnate de Immanuel de Vogtheim [sau Vogthein, Vogthim ?]108. Ele reprezintă punctul de vedere al administraţiei bănăţene în tentativa acesteia de-a se apăra de acuzaţiile aduse de Avo de Vichperg prin rapoartele sale. În primul raport se arată clar că Banatul este o Provinzia (l.it.; provincie -tr.m.): Cul\tura Generale nella Provinzia (Banat -n.m.) (415); ... li piu poderosi nella Provinzia ... (416). Este adevărat că raportul vorbeşte şi de paese (l.it.; paése) - ... Sig. Avo de Vichperg, doppo d'haver riconnosciuto tutta il paese, ... (425); ... inondazioni del Paese ... (426) - dar cu sensul de territorio şi nu cu cel de ţară/stat. Din raportul referitor la creşterea viermilor de mătase, este clar că autorul poate face diferenţa între o provincie şi o ţară/stat atunci când vorbeşte d’altre Provinzie d’Italia, Francia, Spagna, e Portugallo (452). Într-un al raport al administraţiei bănăţene, referitor la planurile de asanare a mlaştinilor din jurul Timişoarei, nedatat dar probabil tot din 1749, oraşul este identificat ca Timisuar (HKA, 11: 480).

Data: 2.07.1749 83 Nume: Temesvarer Bannath, das Bannath Sursă: HKA, 11: 480, 481 Obs.: documentul este întocmit la Temesvar şi menţionează Temesvarer Administration.

Data: 1749 84 Nume: Bannat Temesvar Sursă: Haubt Tabella uber Bannat Temesvar anno 1750 (HKA, 11: 536)

Data: 1749 85

Nume: Temeschwarer Bannat, Temeswarer Bannat Sursă: Johann Georg SCHREIBER109 : Das Temeschwarer Bannat: zu finden bey Ioh.(ann) Christ.(ian) Schreibern in Leipzig

(SL, II, 570) Obs.: hartă, 165 X 228 mm, scara 1:1100000, publicată în Johann Georg SCHREIBER, Atlas Selectus von allen Königreichen

und Ländern der Welt, Leipzig, (1749). Szántai datează harta 1750(?) sau după 1750 pentru că Johann Christian SCHREIBER a fost nepotul (sau fiul?) lui Johann Georg SCHREIBER şi doar după iulie 1750 ar fi putut să-şi treacă numele în cartuş. Tot Johann Georg SCHREIBER a publicat în ediţiile din 1735 şi 1749 a Atlas Selectus ..., harta Neue Kriegs Charte von Siebenbürgen, Moldau, Walachey und dem Temeswarer Bannat ... (SL, II, 568-569), 204 X 154 (241 x 162) mm, scara 1:4000000 (sau 1:3400000; 20 Deutsche Meilen = 43,5 mm după OSZKTK), pe care apare Temeswarer Bannat (OSZKTK, TA 2 328 A-4; TA 38 A-35; TA 28 A-9). Această ultimă hartă a fost republicată tot la Leipzig (~1800) sub numele Die Noth-wendigsten Charten des ietzigen Kriegs-Theatri bey dem Zeitungslesen ... zu gebrauchen J. G. Schreiber (post 1720).

Data: 17.11.1750 86 Nume: Temesvarer Bannat Sursă: Protocollum Deputationis Aulica 17ma Novembri: 1750. Quoad Bannatica. Præside Excell.mo Comite à Kollowrat87 (HKA,

11: 507, 516)

Data: ~1750 (?) 87 Nume: County of Temesvar, C.(ounty) of Csongrad (în colţul din stg.-sus a regiunii bănăţene) Sursă: Tho.(mas) BOWEN110 : Hungary \ with part of the Adjoining \ Principalities &c.(ountries) \ by Thos. Bowen.

(OSZKTK, TM 06797) Obs.: hartă, 410 X 320 mm, nedatată, Engraved for (Percival) Barlow's General History of Europe, publicată şi după

106 Dall'Avo Giuseppe di VICHPERG [* ?; † ?]; italian, în anul 1749 este trimis în Banat pentru a oferi asistenţă tehnică la cultivarea orezului (TIA, 205) şi a viermilor de mătase. Înafară de faptul că este autorul unui manuscris obscur (Alla Sacra Maesta' Maria Amalia (figlia di Carlo VI) Imperatrice vedova Regina di Germania Boemia Arciduchessa d'Austria ... Umilissimi progetti di pace nella presente guerra dell'anno 1745, 100 pg.), nu se cunosc încă alte amănunte despre el. Numele lui este grafiat Avo di VICHTBERG de BARÓTI Lajos (AD, I, 89, 94). 107 Seta (l.it.) înseamnă mătase. Cum nu poate fi vorba de o cultură a mătăsii, probabil este vorba de creşterea viermilor de mătase. 108 Emmanuel, Freiherr von VOGTHERN [*~1719; † 4.09.1796, Wien], bis 1778 Rentmeister (perceptor, casier, funcţionar la ministerul de finanţe -tr.m.) im Banat (APP, 2009-2010), consilier în cadrul administraţiei bănăţene (apud TIA, 205). 109 Johann Georg SCHREIBER [* 10.12.1676, Spremberg bei Neusalza; † 31.07.1750, Leipzig]; gravor, desenator, geograf şi editor. După moartea sa, văduva sa continuă editarea hărţilor sale până în 1782 când afacerea este preluată de nepotul Johann Christian SCHREIBER. 110 Thomas BOWEN [* 1733 (?); †1790, Clerkenwell, Middlesex/London, UK]; împreună cu tatăl său, Emanuel BOWEN104, este autorul Atlas Anglicanus Or a Complete Sett of Maps of the Counties of South Britain. To which is added a Correct Map of the Roads of England, with the Distances agreable to the Mile Stones and other exact Admensurations, between the Principal Towns, Printed for T.(homas) Kitchin, London, 1767. Moare în mizerie într-un workhouse (l.e.; i.e. locul în care puteau trăi şi munci cei care nu erau capabili să se întreţină singuri).

18

aproape 40 de ani în a doua ediţie a cărţii lui Percival BARLOW, The General History of Europe & Entertaining Traveller. Comprising an historical and geographical account of all the empires, kingdoms, & c. in Europe, By Percival Barlow, Esq. assisted by several gentlemen who have made the tour of Europe, London: printed by and for W. and J. Stratford, [1791 ?].

Data: 1750 (?) 88

Nume: Banat de Temeswar Sursă: (nesemnată) : Hungria ea Parte Septentrional da Turquia Europea (SL, II, 722-723) Obs.: hartă, 198 X 300 mm, publicată la Madrid (?).

Data: post 1750 89

Nume: Temesvarer Bannat Sursă: (nesemnată) : Karte des Militaire Districts in Königreich Sclavonien und Herzogthum Syrmien welcher drey Regimenter

Infanterie und Husaren enthaltet (TK 2062) Obs.: hartă manuscris, 358 X 1334 mm, scara 1:220000.

Copii ale acestei hărţi poartă titlul Karte v.(on) dem Militaire Slavonien.

Data: post 1750 90 Nume: Temesvarer Bannat Sursă: (nesemnată; Kaveggia ?) : Karte v(on) dem Militaire Slavonien, oder von den Gradiscaner, Broder, und Peterwardeiner

Regimentern (TK 2064) Obs.: hartă manuscris gezeichnet (subsemnată, l.g. -n.m.) Kaveggia Canonier, 350 X 1309 mm, scara 1:220000 [Maastab von

6000 Klastern (TK: 6000 Kl.(after) = 52 mm)]. Copii ale acestei hărţi poartă titlul Karte des Militaire Districts in Königreich Slavonien.

Data: 13.09./22.09.1751 91

Nume: Banaticis Sursă: Scrisoarea împărătesei Maria Theresia111 din 2.10.1751 prin care administraţia bănăţeană este anunţată de

schimbarea Hofdeputatio in Transsylvanicis, Banaticis et Illyricis în Hofdeputatio in Banaticis et Illyricis (SJ, 176; CF, 72).

Data: 10.10.1751 92

Nume: Bánáthu, Valachia Austriaca112 Sursă: Memoriul înaintat împărătesei Maria Theresia de Brajlojul et Georgius Bradicsánul (fotocopie, l.l.) (MN, 122; CDMB,

nr. crt. 690: 2, 4).

Data: 1751, 1757-'58 93 Nume: Comté de Csanad, Comté de Temesvar, şi chiar Comté de Csongrad Sursă: (Gilles) Robert (de VAUGONDY)113 : Royaume \ De Hongrie, \ Principauté de Transilvanie, \ Sclavonnie, Croatie \ et

partie de la \ Principaute' de Valaquie, de la \ Bosnie, de la Servie et de la \ Bulgarie. Par Sr. Robert, Géographe Obs.: hartă, 575 X 470 mm, scara 1:1450000, publicată în prima ediţie a The Atlas Universel, Par M. Robert Geographe

ordinaire du Roy, et Par M. Robert De Vaugondy son fils Geographe ord. du Roy, et de S. M. Polonoise Duc de Lorraine et de

111 Maria Theresia de Habsburg [* 13.05.1717, Wien, ca Maria Theresa Walburga Amaliae Christina; oo 12.02.1736; † 29.11.1780, Wien]; rege (aşa!) încoronat al Ungariei (pe 25.06.1741 în Katedrála sv. Martina din Bratislava) şi din 1757 rege apostolic al Ungariei; din 1745 s-a autonumit împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană chiar dacă antica legea salică, care înterzicea moştenirea pe linie feminină, a împiedicat alegerea şi încoronarea ei directă ca sfânt împărat roman. Electorii imperiului l-au ales pe soţul ei [* 8.12.1708, Nancy, ca François Stephen III, duce de Lorraine & Bar; oo 12.02.1736, devine Franz II, Großherzog de Toscana; † 18.08.1765, Innsbruck] drept împărat pe 13.09.1745 la Frankfurt am Main. Sub numele de Franz I, acesta a fost încoronat pe 4.10.1745 în Dom Sankt Bartholomäus din Frankfurt am Main astfel încât nu este chiar greşit când ne referim la împărăteasa Maria Theresia. La începutul domniei ei (13.11.1744) titlul Mariei Theresia era Nos Maria Theresia, divina favente clementia regina Hungariæ, Bohemiæ, Dalmatiæ, Croatiæ, Slavoniæ, archidux Austriæ, dux Burgundiæ, Brabantiæ, Styriæ, Mediolani, Carinthiæ, Carnioliæ, Mantuæ, Parmæ et Placentiæ, Limburgiæ, Lucemburgiæ, Geldriæ, Wirtembergæ, superioris et inferioris Silesiæ, princeps Sveviæ et Transylvaniæ, marchio Sacri Romani Imperii, Burgoviæ, Moraviæ, superioris et inferioris Lusatiæ, comes Habspurgi, Flandriæ, Tyrolis, Ferretis, Kyburgi, Goritiæ, Gradiscæ, Arthesiæ, Namurci et Siculorum, Landgravia Alsaciæ, domina marchiæ Slavonicæ, portus Naonis, Salinarum et Mechliniæ, nupta dux Lothringiæ et Barri, magna dux Hetruriæ. După moartea soţului ei, titlul Mariei Theresia era Maria Theresia von Gottes Gnaden Römische Kaiserin Wittib, Königin zu Hungarn, Böheim, Dalmatien, Croatien, Slavonien, Gallizien, Lodomerien, etc. etc., Erzherzogin zu Österreich, Herzogin zu Burgund, zu Steyer, zu Kärnten und zu Crain, Großfürstin zu Siebenbürgen, Marggräfin zu Mähren, Herzogin zu Braband, zu Limburg, zu Luxenburg und zu Geldern, zu Württemberg, zu Ober- und Nieder-Schlesien, zu Mailand, zu Mantua, zu Parma, zu Piacenza, zu Guastala, zu Auschwitz und Zator, Fürstin zu Schwaben, gefürstete Gräfin zu Habsburg, zu Flandern, zu Tirol, zu Hennegau, zu Kyburg, zu Görz und zu Gradisca, Marggräfin des Heiligen Römischen Reiches, zu Burgau, zu Ober- und Nieder-Laußnitz, Gräfin zu Namur, Frau auf der Windischen Mark und zu Mecheln, verwittibte Herzogin zu Lothringen und Baar, Großherzogin zu Toskana. Numai Banatul lipseşte din această enumerare! 112 i.e. Oltenia, care între 21.07.1718 - 18.09.1739 a aparţinut Casei de Habsburg. 113 Gilles Robert de VAUGONDY, Le Sieur sau Monsieur Robert [* 1688; † 1766] şi fiul său Didier [* ~1723; † 1786]; importanţi cartografi francezi ai sec. XVIII, Gilles a fost stră-nepotul lui Nicolas SANSON81 (mama lui a fost fiica lui Guillaume SANSON) şi a moştenit o parte din materialul cartografic al familiei de la Pierre MOULARD-SANSON [* ?; † 1730], nepotul lui Nicolas. Acest material a fost combinat cu cel cumpărat deja după moartea lui Alexis-Hubert JAILLOT [* ~1632; † 1712], din 1669 partenerul de afaceri al fiilor lui Nicolas SANSON, Guillaume [* ?; † 1703] şi Adrien [* ?; † 1708].

19

Bar, et Associe' de L'Academie Royale des Sciences et belles Lettres de Nancy, Avec Privilege Du Roy, 1757 (-'58). A Paris, Chez Les Auteurs, Quay de l'Horloge du Palais, Boudet Libraire Imprimeur du Roi, ruë St. Jacques; [pg. 70].

Data: 1.12.1751 94

Nume: Banat; Temesvarer Banath Sursă: Scrisoarea împărătesei Maria Theresia către administraţia bănăţeană în urma unei conferinţe ministeriale (SJ, 181).

Data: 1752 95

Nume: Bannat of Temeswear (sic!) Sursă: (nesemnată) : Hungary (Plate 118. No 54. Page 557.) (SL, I, 199) Obs.: hartă, 302 X 254 mm, gravor J.(ohn) GIBSON114 sculp:(sit), publicată în Thomas SALMON115, The Universal

Traveller; or, A complete description of the several nations of the world, London, printed for R. Baldwin, 2 volumes, 1752-'53. Bannat of Temeswear apare distinct doar în partea de S a râului Timiş, în zona viitoarelor regimente de graniţă şi chiar cu extensie în P.(artes) ex Walahia.

Data: 1753 96

Nume: Temesvarer Bannat Sursă: (nesemnată) : Plan von dem Temesvarer Bannat, wie solches in 11 Districten eingetheilt, dann wie die von der Ungarischen

Seiten herüber getrettene Militarn längst der Teys und Temes Ao. 1753 (SJ, 40) Obs.: hartă.

Data: 1753 97

Nume: Bannatvs \ C.(omitatus) Temesiensis Sursă: Andreea Enrico Fritsch116 : Tabvla Nova \ Inclyti Regni \ Hvngariae \ juxta nonnullas Observationes \ Samuelis

Mikoviny \ Concinnata \ Ab. Andreea Enrico Fritsch \ Posonii 1753 (TK 1152; OSZKTK, TM 05330) Obs.: hartă manuscris, 280 X 370 (295 X 395) mm, executată la Bratislava de FRISS András Erik, unul dintre elevii lui

MIKOVINY Sámuel117 (apud KL, 163).

Data: 12.01.1754 98 Nume: Temeswarer Bannat Sursă: Patenta dată de (împărăteasa) Maria Theresia Banatului Timişoarei privind măsurile pentru înlăturarea disproporţiei

dintre aur şi argint, raportul dintre monedele din interiorul şi exteriorul imperiului, introducerea de noi monede, monede convenţionale ... (MN2, 13; CDAD, nr. crt. 88: 1)

Obs.: publicată la Wien, copie tipărită (l.g.).

Data: 2.03.1754 99 Nume: Bannat zu Temesvar, Bannat Sursă: Protocollum Deputationis Aulicæ habitæ Die 2da Martÿ 1754 in Illijricis (HKA, 11: 1137, 1139)

Data: 3.03.1754 100

Nume: Banat Sursă: Ordinul consilierului aulic Ignas Kempf von ANGRET118 venit în inspecţie în Banat (CF4, 125). Obs.: Ignas Kempf von ANGRET a fost în inspecţie în Banat între 16.09.1753 şi mai 1754.

Data: 1755, 1791 (?) 101

Nume: (neidentificat) Sursă: J.(ohn) GIBSON114 sculp:(sit) : 2e. \ Carte \ de \ Hongrie \ 1755. (OSZKTK, TM 06795) Obs.: harta, 460 X 535 mm, Engraved for (Percival) Barlow's General History of Europe, publicată şi după aproape 40 de

ani în a doua ediţie a cărţii lui Percival BARLOW, The General History of Europe & Entertaining Traveller. Comprising an historical and geographical account of all the empires, kingdoms, & c. in Europe, By Percival Barlow, Esq. assisted by several gentlemen who have made the tour of Europe, London: printed by and for W. and J. Stratford, [1791 ?].

114 John GIBSON [* ?; † ?]; cartograf, gravor şi editor, activ între 1750-'92. În 1758-'74 publică, împreună cu Emanuel BOWEN104, Atlas Minimus Illustratus: containing fifty-two Pocket Maps of the World. Drawn and engraved by J. Gibson. Revised, corrected, and improved by E. Bowen, Geographer to his Majesty. To which are added a Description of the several Empires, Kingdoms, States and Provinces of the known World; their Seas, Harbours, Rivers and Mountains with a concise account of the Air, Soil and Climate of each and the Government, Customs, Religion and Manners of the Inhabitants, T. Carnan and F. Newbery Junior, London, 1774, 214 pg. În acest atlas, care conţine hărţi în miniatură (64 X 102 mm), este publicată de asemenea o hartă intitulată Hungary. Pe acestă hartă regiunea bănăţeană nu este identificată (precum, de exemplu, este Transilvania). 115 Thomas SALMON [* 1679; †1767]; scriitor scoţian. 116 FRISS András Erik / Andreas Erich FRITSCH (FRITS) [* 7.02.1715, Bratislava; † 10.10.1778, Bratislava, SK]; inginer şi cartograf, după moartea lui Mikovíny, termină şi publică hărţile acestuia. 117 Samuel MIKOVÍNY (MIKOVINI, MIKOVÍNI) [* 1686, Turíčky, acum Cinobaňa, SK; † 23.03.1750, lângă Trenčína, SK]; matematician renumit, inginer hidrograf, cartograf, astronom, arhitect şi profesor. 118 Ignas Dismas KEMPF (sau KEMPFEN), Freiherr von ANGRET [* 1704, Wien (?); † 22.01.1768, Wien]; consilier aulic, 1731-'34, Cameral-inspector în cadrul administraţiei bănăţene, 1739 - funcţionar în Wien, 1748 - referent pentru Banatica la Hofkammerrat, 1753 - Hofkommissär pentru Temescher Banat (APP, 905-906).

20

Data: 1758 102 Nume: Banatus Temessiensis, Temesvarer Bannat, Temesser Banat Surse: Christoph LIEBLEIN119:

1. Deductio statistica Banatus Temessiensis 1758 (OSZK Kt, Folio – sau Octavo ? – Germanica, 190; JW, 504; CF, 7). 2. Ausarbeitungen über Verbesserung der Landwirthschaft, dem (!) Ackerbau, Rays, - Krap, etc. Plantagen, und Anlegung verschiedener Fabriken in (!) Temesser Banat, XVIII sz.(ázad) vége, 166 folio (OSZK Kt, Folio Germanica, 473)

Obs.: Lieblein exemplifică şi el existenţa dihotomiei Banatul Timişoarei versus Banatul Timişului pentru că în titlul (în l.l.) primei sale lucrării foloseşte Banatus Temessiensis iar în prima secţiune (în l.g.; Summarischer Extract) utilizează Temesvarer Bannat. În a doua sa lucrare, scrisă la Wien în 1795, Lieblein foloseşte Temesser Banat (l.g.).

Data: 17.07.1759 103

Nume: Temesvarer Banat Sursă: Scrisoarea împărătesei Maria Theresia către administraţia bănăţeană prin care aceasta este înştiinţată că

veniturile bănăţene, mai puţin cele militare, sunt cedate către Wiener Stadtbank pentru 10 ani (1.08.1759-1.01.1769) drept garanţie pentru creditul de 10 milioane florini obţinut pentru susţinerea "Războiului de Şapte Ani" (1756-'63). (l.g.) (SJ, 195, nota 1).

Obs.: Costin FENEŞAN susţine greşit (CF, 73, nota 89) că SZENTKLÁRAY Jenő publică (la SJ, 195, nota 1) textul rescriptural (sic! rescriptului -n.m.) imperial. În fapt, Szentkláray specifică clar că este vorba de Mária Ter.(ézia) levele a temesv.(ár) administratióhoz (i.e. scrisoarea Mariei Theresia către administraţia timişoreană -tr.m.) (SJ, 194 şi 195, nota 1).

Data: 24.07.1759 104

Nume: Temeswarer Banats Sursă: Scrisoarea lui Pavel NENADOVICI120, mitropolit ortodox de Carloviţ3, către împărăteasa Maria Theresia (l.g.)

(IDS, I, 285).

Data: 1759 105 Nume: Bannat de Temeswar Sursă: J.(ean Denis Robert) JANVIER121 : Le Royaume de Hongrie divise en Haute et basse Hongrie, Transilvanie, Esclavonie et

Croatie ... (SL, I, 275) Obs.: hartă, 461 X 642 mm, scara 1:1690000, publicată la Paris de Jean LATTRÉ.

Într-o ediţie din 1762, intitulată tot Le Royaume \ De Hongrie; \ Divise \ en Haute et Basse Hongrie \ Transilvanie Esclavonie et Croatie \ Dreße' par le Sr. Janvier Géographe, ..., publicată tot la Paris, 300 X 440 mm, Janvier nu identifică nicicum regiunea bănăţeană (SL, I, 276).

Data: 21.12.1759 106

Nume: Banatu Sursă: Matricula Ecclesia Bruckenaviensis (i.e. Pişchia, RO -n.m.) început de preotul Josephus ELSÉK, capell.(ano) curat.(or)

(Direcţia judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale, Fond nr. 4, Colecţia de Registre de Stare Civilă judeţul Timiş, Parohia Romano-Catolică Pişchia, registrele 1, 2, 3)

Obs.: la 21. Xbris 1759, Josephus ELSÉK scria pe pagina de garda a celor trei registre parohiale (pentru *, oo, †) pe care el le-a început că Presidente in Banatu suä Excellentiä Comite de Perlas122.

Data: 1760 107

Nume: Temeswarer Bannat, Bannat Sursă: Banater Landesbeschreibungen înaintat împărătesei Maria Theresia de către Camera Aulică şi care i-a servit apoi

drept documentare şi împăratului Joseph II123 cu ocazia primei sale călătorii în Banat în 1768 (Haus-, Hof- und Staatsarchiv, Wien, Habsburgisch-lothringische Familienarchive, Hofreisen, Karton 2, folio 163-242; CF, 7, 131-196)

Obs.: textul acestei Descrieri ... este publicat de Costin FENEŞAN – în l.g. şi, din păcate, fără traducerea indispensabilă în l.r. – drept Anexa documentară a uneia dintre cărţile sale (CF, 131-196) dar explicaţia a ceea ce reprezintă ea exact este oferită de autor doar într-o altă carte (JJE, 12-13, nota 8). În Banater Landesbeschreibungen, sub titlul de Gründlicher Bericht von dem Temeswarer-Bannat und desselben dermaliger Systemal-Verfassung (Expunere detaliată privind Banatul Timişorean (Temeswarer-Bannat) şi structura sistematică de odinioară a acestuia -tr.m.), apare o foarte interesantă explicaţie a ceaace înţelegeau autorităţile vieneze prin

119 Christoph Konrad LIEBLEIN, Edler von LIEBENSTEIN [* 14.03.1726, Wien; † 25.04.1797, Wien]; farmacist, director de plantaţie şi vopsitorie în Banat (1770-'79). Între 1743-'46 studiază botanica, chimia şi farmacia la Wien, 1748-'64 a fost şef (Provisor) de farmacie în Timişoara, 1767-'79 - angajat al Administraţiei bănăţene, în 1779 a ieşit provizoriu la pensie şi se reântoarce la Wien (1780), 1790 este înobilat (APP, 1134-1135). 120 Pavel NENADOVICI (l.r.) / Pavle NENADOVIĆ (l.s.) [* 1699, Budim; † 1768, Sremski Karlovci / Karlowitz]. 121 Jean Denis (Robert) JANVIER [* ?; † 1776]; geograf şi cartograf francez, activ la Paris începând cu 1746. Sunt încă neclarităţi referitoare la prenumele lui pentru că el şi-a semnat majoritatea lucărilor sale drept Le Sieur Janvier. 122 Don Francesco de Paula Ramón, Graf VILANA-PERLAS, Marchese de Rialpo [* 1704; † 12.02.1773, Wien]; preşedinte al Administraţiei Banatului între 29.12.1753 şi 1768 (APP, 2005-2006). 123 Joseph II de Habsburg-Lothringen [* 13.03.1741, Wien; † 20.02.1790, Wien]; din 8.12.1765 împărat al Sfântului Imperiu de Naţiune Germană şi co-regent.

21

Banat în 1760 (folio 165r-166v; CF, 133):

"§ I. Despre originea şi denumirea acestui ţinut (Land) Din istorie este binecunoscut faptul că, aşa-numitul Banat Timişorean (Temeswarer Bannat) făcea parte din vechiul regat al Daciei, că romanii au cucerit acest ţinut sub împăratul Traian, că apoi au fost însă izgoniţi de huni, la fel ca din întreaga Panonie, deci şi din ţinutul de pe Timiş (Bezirk an der Temes), şi, în plus, aceste fapte sunt atestate de multe vestigii şi monumente romane antice. După ce vechii regi (Könige) din Ungaria şi-au împărţit vasta împăraţie (Reich) în mai multe regate şi provincii mici, şi acest ţinut (Land) a ajuns sub conducerea unui propriu ban sau comite (eigener Bannus oder Comes), de la care ban (Banno), precum şi de la râul Timiş [care izvorăşte din Transilvania (sic!) şi curge prin mijlocul Banatului (mitten durch den Bannat flüsset)], şi-a primit ţinutul numele de Banat Timişorean (Temeswarer Bannat), deşi autorităţile aulice şi regionale ungare de azi obişnuiesc să-l denumească doar Districtum Temessiensem (Districtul Timişean)". (tr.m.) Un alt exemplu al dihotomiei Banatul Timişoarei / Banatul Timişului.

De notat că autorităţile vieneze "îşi manifestă fără vreo reţinere nemulţumirea că autorităţile aulice ungare şi cele ale Ungariei aflate acum în funcţie obişnuiesc să numească Banatul doar districtul Timişoarei" (sic! Districtum Temesiensem i.e. districtul timişean şi nu districtul Timişoarei după cum traduce greşit Feneşan -n.m.) (CF, 28-29, nota 38; 133).

Data: 1761 108

Nume: Temesvarer Bannat Sursă: (hartă nesemnată) : Temesvarer Bannat abgeteilt in seine District und Process Anno 1761 (MB, 369) *

Data: ~1760 (?), 1762, ediţii ulterioare în 1771, 1783, 1791 109

Nume: neidentificat Sursă: Sr. (Jean Denis Robert) JANVIER121 : Le Royaume \ De Hongrie, \ Divisé \ en Haute et Basse Hongrie \ Transilvanie

Esclavonie et Croatie \ Dreßé par le Sr. Janvier Géographe \ A Paris, chez Lattré Graveur, rue St. Jacques, à la Ville de Bordeaux \ Avec privil.(ege) du Roy. (OSZKTK, TM 06500)

Obs.: hartă, scara 1:2650000, 440 X 310 mm, nedatată (~1760 ?), este publicată cu No. 18. în (Rigobert BONNE), Atlas Moderne ou Collection De Cartes Sur toutes les parties du Globe Terrestre Par Plusieurs Auteurs. Avec approbation & Privilege du Roy. A Paris, Chez (Jean) Lattré Graveur Ordinaire du Roy, ... (1762, 1771, 1783, 1791).

Data: 1762 110

Nume: Banatus Temesvar Sursă: S.(tefan) L.(utsch von) LUCHSENSTEIN124 : Magni principatus Transylvaniae tabula ex archetypo 1751 concinnata

recentioribus aucta observationibus denuo delineata per S. L. Luchsenstein 1762 \ (copiata) Josephus Samuel TORKO(S) (TK 2058)

Obs.: hartă manuscris, copiată în 1762 de Josephus Samuel TORKO(S) după o hartă realizată de S.(tefan) L.(utsch von) LUCHSENSTEIN în 1751, 1690 X 2000 mm, scara 1:156000 [Maastab von zwey Meilen (TK: 2 Meilen = 95 mm)].

Data: 1762, 1781, 1783, 1786, 1788, 1793, 1795, 1796, 1804, ..., 1836 111

Nume: Temesvári Bánát Sursă: N. A. (NAGY András ?) : Magyar-Ország el-osztva l. vármegyékre ... (SL, I, 421) Obs.: hartă, 145 X 188 mm, gravor NAGY András (?), publicată la Wien (Bétsbē); o variaţie a acestei hărţi va fi publicată în

LOSONTZI István125, Hármas Kis Tükör melly I. A' szent históriát, II. Magyar országot, III. Erdély országot, annak földével, polgári állapatjával és históriájával, gyenge elmékhez meg-bővítve ..., Posony, 1773 precum şi în multele ediţii ulterioare ale acestei cărţi care apar la Pozsony, Vác, Kassa, Komárom, Buda, Pest, Debrecen în 1781, 1783, 1786, 1788, 1792, 1793, 1795, 1796, 1804, 1805, 1806, 1808, 1810, 1812, 1817, 1822, 1823, 1827, 1830, 1832, 1833, 1835, 1836.

Data: 1764, 1765, 1766, 1770(?), 1777, 1786 etc. 112

Nume: Banat de Temesvar Sursă: (Louis) BRION126 (de la Tours) : La Hongrie avec les Provinces adjacentes: assujettie aux Observations Astronomiqu et

aux Itineraires ... (SL, I, 86 şi 94; SLk, 7, 38) Obs.: hartă, 246 X 222 mm, scara 1:3780000, publicată de Louis BRION de la Tours la Paris, chez (Louis Charles) Desnos,

Ingénieur Géogr.(aphe) pour les Globes et Sphères, în 1764, a fost publicată şi în atlasele sale: -Atlas General méthodique et élémentair, pour l'étude de la géographie et de l'histoire moderne ... Paris, 1766; ... adopté par plusieurs Écoles royales militaires, [nouvele e'dition], Paris, 1777; ... nouvelle édition avec description en marge de chacune des cartes, Paris, 1786; -Atlas Général, Civil et Ecclésiastique, méthodique et élémentaire pour l’étude de la géographie et de l’histoire, Paris, 1766; -Atlas Ecclésiastique Comprenant tous les évêchés des quatres parties du mond ..., Paris, 1766. În diferite variante, harta a fost reprodusă la Paris de cel puţin 19 ori până în 1798! În Atlas General Methodique et Elementaire pour l'Etude de la Geographie et de l'Histoire Moderne ... par M. Maclot ...

124 Stefan Lutsch von LUCHSENSTEIN / LUXENSTEIN [* 1710; † 1792]; militar (ajunge chiar la rangul de colonel) şi topograf din Sibiu, omul de încredere al generalului Adolf Nikolaus, Freiherr von BUCOW / BUKOW / BUCCOW [* 7.01.1712, ?; † 18.05.1764, Sibiu, RO], comandantul trupelor habsburgice din Transilvania (1761-'64) şi "guvernator" al Transilvaniei (7.05.1762-'64). 125 LOSONTZI István / Hányoki Losonczi [* 1709(?); † 29.03.1780, Nagykőrös, HU]. 126 Louis BRION de la Tours [* 1756 (?); † 1803]; cartograf francez, inginer hidrograf, a deţinut postul de ingénieur-géographe du roi, se ştiu foarte puţine lucruri despre viaţa şi cariera sa. A publicat la Paris excelente atlase şi studii statistice în a doua jumătate a sec. XVIII.

22

mis au Jour et Execute par le S.r. Desnos ... Paris, 1770 (?), aceeaşi hartă este înconjurată de o Analyse în care se afirmă că le Banat de Temesvar dépendant de la Houte Hongrie şi se aminteşte de Palatinat (sic! comitat -n.m.) de Temesvar.

Data: 1765 (?) 113

Nume: Temesvarer Bannat, Banat Sursă: Joannem (Zakarias) SAX127 : Temesvarer Bannat abgetheilet in Seine District und Process. Gezeichnet Ao 1765 durch

Joannem Sax Provin. Ingenieur (SL, II, 544-545) Obs.: hartă, 703 X 868 mm, scara 1:260000, gravor Johann Christoph WINKLER128 din Vienæ.

Data: ~1766 114

Nume: Bannatus Sursă: M.(ichael) KARPE129 : Mappa comitatuum Bács58 et Bodrog prouti nunc sub solo nomine comitatus Bacsiensis

administratur. \ concinatta per M. Karpe; copiata per N. NOZDROVICZKY (TK 252) Obs.: hartă manuscris, 435 X 365 mm, scara 1:379000 [Scala 1700 Wienen: Orgiar: vel 4 ¼ Milliar: (1000 wien. org. = 5 mm)].

Data: post 1767 115

Nume: Banat Sursă: (NN) BAUMGARTTER : A dunai és a szávai határõrvidék és a szomszédos török területek Nikápolyig (titlu conform

catalogului) / Karte der militärischen Gränzen gegen die türkische Prov. von Carlstad bis an die Valachei (titlu conform catalogului anterior) (TK 508-2)

Obs.: hartă manuscris, compusă din trei părţi distincte, 459 X 516, 477 X 695, 417 X 720 mm, scara 1:365000 [Maasstab von 5 deutschen Meilen (TK: 5 deutschen Meilen = 102 mm)].

Data: 10.02.-20.02.1768 116

Nume: Banat, (des) Temesvarer Banat(s), Banatischen Landes Sursă: Wolfgang von KEMPELEN130 : Kempelens Relation über die Banatische Impopulations-Untersuchungskommission

(Relation, welche der königl.(icher) hung.(ariche) Hofcammerrath und Salzwesensdirector W.(olfgang) v.(on) Kempelen als Kais.(erlicher) Königl.(icher) Commisarius über die ihm allergnädigst aufgetragene Banatische Impopulations- Untersuchung-scommission, dem 10. Febr. 1768 gehorsamst abgestattet (Österreichisches Staatsarchiv, FHKA HKA Handschriften 496, folio 1-138, folio 5 ff; Banater Akte, r. Nummer 76, Subd. 9., fol. 1-96, folio 1 ff).

Data: 1768 117

Nume: Torontaliensis Comitatus; Temesiensi Provincia; Temesiensis modo Comitatus, modo Bannatus- nomen accipit Sursă: Ladislo TURÓCZI131, Ungaria suis cum regibus compendia data, novissima hac editiona aucta, eliminata, et ad nostram

usque aetatem producta, Tyrnaviae, Typis Collii Academici Societatis Jesu, 1768 (ediţia I, Nagyszombat, 1729; ediţia II, Tyrnaviae, 1744), p. 201-203, 224 (SJ, 52).

Obs.: Temesiensis modo Comitatus, modo Bannatus- nomen accipit (l.l.) = Timiş acum Comitat, acum Banat- primeşte numele (tr.m.).

Data: 1768 118

Nume: Temeswarer Banat Sursă: Propunerea de introducere al abecedarului Lazarini132 în şcolile parohiale (l.g.) (IDS, I, 321) Obs.: tradus greşit de I. D. SUCIU şi Radu CONSTANTINESCU drept Banat în loc de Banatul Timişoarei.

Data: 24.12.1768 119

Nume: Temesvarer Banat Sursă: Erstens seÿnd in Folge der Allerhöchsten Resolution ddto. 24. December 1768 die dem Banco als eine Bedeckung wegen

geleisteten Kriegs-Aushilfen zu Administriren und zu geniessen eingeraumte samentliche Proventen des Temesvarer Banat nunmehro a 1-ma Januarÿ Anno 1769 der Kaÿserl. Königl. Hofkammer wiederum zu übergeben (SJ, 197, nota 1).

Obs.: Decretul Mariei Theresia prin care toate veniturile Banatul revin sub autoritatea Departamentului in Banaticis et Domanialibus al Camerei Aulice începând cu 1.01.1769. Pentru 10 ani (1.08.1759-1.01.1769), veniturile bănăţene, mai puţin cele militare, fuseseră cedate către Wiener Stadtbank drept garanţie pentru creditul de 10 milioane florini obţinut pentru susţinerea "Războiului de Şapte Ani" (1756-'63).

127 Joannes Zakarias SAX (SAX János Zakariás) [* ~1740 (?), Vršac, RS; † ~1811 (?), Buda /azi Budapest, HU]; inginer hidrolog, între 1785-'88 inginer al navigaţiei în Banat. 128 Johann Christoph WINKLER [* 1701; † 1770]. 129 Michael KARPE (Mihály) [* ~1730; > 1790]; cartograf activ între 1750-'90, 1757 - inginer cameral. 130 Wolfgang von KEMPELEN de Pázmánd (în maghiară KEMPELEN Farkas, în slovacă Vlk KEMPELEN) [* 23.01.1734, Bratislava; † 26.03.1804, Alservorstadt, azi Wien]; în 1765 este numit responsabil pentru sare şi colonizare în Banat iar între 1767-'69 este numit comisar pentru colonizarea Banatului. Este responsabil de colonizarea a 37000 de familii din vestul Europei în Banat. De asemenea, introduce cultura inului în Banat şi construieşte o fabrică de mătase. Experienţa lui bănăţeană se concretizează în trei substanţiale rapoarte către administraţia centrală din Wien în 1768, 1769 şi 1770. În aceste materiale, care sunt încă inedite pentru cultura bănăţeană, Kempelen nu doar că prezintă un raport referitor la activitatea de colonizare ci şi propune un plan de organizare sistematică al Banatului, descrie minele şi instituţiile bănăţene şi comentează amplu Wallachische Bevölkerung. 131 TURÓCZI László [* 28.05.1682, Ungvárt; † 8.02.1765, Nagyszombat]; preot iezuit (din 12.11.1700), doctor în teologie, profesor. 132 Daniel LAZARINI / Lazzarini sau Daniel / Dan MARDSINAY / MARGINAI [* ~1737; † ?]; unul dintre cei mai importanţi pedagogi bănăţeni ai secolului XVIII (VŢ, 111-117).

23

Data: 1769, o nouă ediţie în 1807 120 Nume: Banatus Temesiensis ejusque Districtum (l.l.)| Banatul Timişului sau133 Districtul (Timişului -n.m.) Sursă: Ign.(atius) MÜLLER134 : Mappa geographica novissima regni Hungariæ divisi in suos comitatus cum districtibus Jazygum et

Cumanorum Banatus Temesiensis ejusque Districtum nec non regnorum Croatiæ Sclavoniæ Dalmatiæ Magni Principatus Transilvaniæm parties Bosniæ Serviæ Bulgariæ et Walachiæ dedicata Augustissimis Regnantibus Maria Theresiæ Imperatrici Regniæ et Iosepho II. Romanorum Imperatori et Corregenti ... (SL, I, 409)

Obs.: hartă de perete destinată uzului oficial, 2040 X 2440 mm, scara 1:360000, din 12 părţi, Johan Christoph Winkler128 sculpsit Viennæ (i.e. Wien), publicată într-un tiraj mic de Comite Mauritio à Lacy (Hofkriegsrath), a fost ţinută în secret până la sfârşitul secolului XVIII fiind pusă în circulaţie doar la începutul secolului XIX. Ediţia din 1807 a fost publicată de Tranquillo MOLLO135 tot la Wien.

Data: 1769 - '72 (?) 121

Nume: Temesvarer Banats Sursă: (Franz Philipp von) ELMPT136 : Original Aufnahmskarte des Temesvarer Banats, ausgefürt in den Jahren 1769-1772 unter

der Direktion des Obersten Elmpt des Generalquartiermeister- stabes (SJ, 45; Kriegsarchiv, Wien: cota B. IX. a. 577) Obs.: marea hartă a Banatului (scara 1:28800, cu 208 Sectio, 620 X 420 mm) executată de echipa condusă de Locotenent

-Colonelul Elmpt.

Data: 30.08.1770 122 Nume: Banat (l.g.), Ţara Bănatului (aşa!)137 (l.r.) Sursă: Patenta administraţiei bănăţene adresată locuitorilor satelor Domaşnea şi Cănicea prin care aceştia sunt

atenţionaţi că vor putea rămâne în satele lor doar dacă acceptă să devină grăniceri etc. (l.g. şi l.r.) (CF4, 208, nota 25; 226-229)

Obs.: În cartea Cnezi şi obercnezi ..., Costin FENEŞAN analizează în detaliu cazul Domaşnea - Cănicea de împotrivire a locuitorilor la trecerea lor sub administraţie militară odată cu constituirea batalionului valah de graniţă în S - SE - E Banatului (CF4, 202-244). Cu această ocazie, el publică şi o patentă a administraţiei bănăţene adresată locuitorilor din cele două sate la 30.08.1770. La Hofkammerarchiv din Wien există atât textul în limba germană cât şi varianta în limba română a acestei patente (CF4, 208, nota 25; 226-229). În varianta germană a textului sunt menţionate şi denumirile das Banat, der Türkey, precum şi Kays.(erliche und) Königl.(iche) Bannatische Landes-Administration. Echivalentul acestora în textul în limba română este Ţara Bănatului, Ţara Turcească şi Împărăteasca şi Crăiasca a Ţării Bănatului Administraţie. Dar la aceste echivalenţe / traduceri din 1770138 apare un uriaş semn de întrebare; de ce s-a tradus das Banat drept Ţara Bănatului când e clar că e vorba simplu de Banat(ul)? Răspunsul este dat de traducerea der Türkey drept Ţara Turcească şi nu simplu drept Turcia cum ar fi trebuit. Iar această ultimă traducere s-a făcut astfel doar pentru că sub acest nume de Ţara Turcească era cunoscută Turcia / Imperiul Otoman la acea vreme de locuitorii români ai Banatului139. Iar printr-un simplu fenomen de mimetism140 lingvistic, traducătorul a folosit forma Ţara Bănatului141 pentru das Banat142.

133 cu sensul de oricare (din cele două nume). 134 Ignatius (Ignác) MÜLLER [* 1727, Székesfehérvár; † 1804, Bratislava]; cartograf, ofiţer în armata ungară. 135 Tranquillo MOLLO [* 10.08.1767, Bellinzona, Elveţia; † 29.03.1837, Bellinzona, Elveţia]; deschide editura Tranquillo MOLLO & Co. în 14.07.1798 la Wien. 136 Franz Philipp, Freiherr von ELMPT zu Dammerscheidt [* 3.10.1724, Tammerchein (? -n.m.); † 5.04.1794, Praha]. La data când realizează harta, Elmpt era doar baron (GT) şi Oberstleutnant dar va ajunge Graf şi Feldmarschalleutnant (APP, 386). 137 în subdialectul bănăţean al limbii române, bănat este o stare de durere sufletească în care tristeţea şi jalea se îngemănează cu părerea de rău şi căinţa. De asemenea, este o varietate de grâu cu bob mare şi spic stufos cultivată în Banat (DSB, III, 89). 138 din păcate, încă nu am avut încă ocazia să consult la Hofkammerarchiv din Wien cele două documente. 139 Acest aspect este întărit şi de Nicolae STOICA de Haţeg [* 23/24.02.1751, Mehadia; † 6.01.1833, Mehadia]. În Cronica Banatului (NS), scrisă între 1826-'27, el foloseşte de 119 ori numele Banat şi doar de 2 ori forma Ţara Banatului, o dată forma ţării Banatului, de 2 ori forma Bănat, de 3 ori Banatul Timişorii, de 2 ori aminteşte de Banat de Severin şi o singură dată foloseşte numele: Banat de Timişoara, Banat de Lugoşi şi Caransebeş, Banat de Craiova, Bănatul Timişorii şi Banatul Timişului; aminteşte de 5 ori de regimentul de graniţă german sub forma Daici-Banat (4 ori; corect Deutsch-banater) şi daici-banater reghiment (o singură dată) dar menţionează şi Banatu-Banal (NS, 110). Pentru că editorul cărţii, Damaschin MIOC, îşi permite să completeze manuscrisul sub forma ... <ţării> Banatului ... (NS, 175), mă întreb dacă Nicolae STOICA de Haţeg chiar a folosit sintagma Ţara Banatului!? De asemenea, Stoica foloseşte aproape exclusiv numele Ţara Turcească (o singură dată apelează la forma Nalta Poartă) pentru a denumi Imperiul Otoman / Turcia; în principal Ţara Nemţească dar şi Raich (2 ori) ori Ghermania (o dată) pentru a indica Germania sau Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană; Ţara Leşească, Ţara Leşască şi Polonia pentru regatul polonez; Ţara Ungurească, Ungaria şi Hungaria pentru regatul ungar; Ţara Rumânească, Ţara Râmănească, Ţara Românească, Ţara Muntenească, Ţara, Ţeara Rumânească, Volohia, Valahia, Vlahia, Ungrovlahia pentru Muntenia; Grecia, Greţia, Ţara Grecească, ţara Greţii pentru Grecia; Bolgaria, Ţara Bugărească (sic!) pentru Bulgaria; Ţara Horvaţca, Horvaţca, Horvaţia, Croaţia pentru Croaţia; Ardeal, Ţara Ardealului, Transilvania; Haţeg, Ţara Haţăgului; ţara Bucovina, Bucovina; etc. Pentru mine este destul de clar că şi în cazul lui Nicolae STOICA de Haţeg este vorba tot de un simplu fenomen de mimetism lingvistic119 în cazul folosirii formei Ţara Banatului. 140 MDA, III, p. 570, coloana I: mimetism substantiv neutru [Atestare: Dicţionar enciclopedic român, vol. II: D-J (1964), Bucureşti, Editura Politică / Plural: (2) ~e / Etimologie: franţuzescul mimétisme] 1 Însuşire a unor animale de a avea ori de a lua culoarea sau forma unor obiecte din mediul înconjurător pentru a nu fi recunoscute de duşmani. 2 (prin extensiune) Capacitatea de a imita. 141 Pentru că unum argumentum, nullus argumentum, doar descoperirea şi analizarea mult mai multor documente de secol XVIII scrise în limba română vor putea să convingă fără echivoc de existenţa şi folosirea numelui Ţara Banatului de către românii bănăţeni în această perioadă.

24

Cât de relative sunt traducerile termenilor corespondenţi din cele două documente se vede şi din echivalenţele: Bannatisch-Wallachischen Militär-Gränze-Einrichtung / hotarul militării rumâneşti al Bănatului; k.k. Landes-Administration / Înpărăteasca şi Crăiasca Administraţie; Kays. Königl. Apostollische Mayestät / Înpărăteasca şi Crăiasca a lor Mărire; varianta în l.g. este Signatum Caransebes de Carl Graf Clary143 iar varianta în l.r. este Dat in Temişvar fiind semnată de Carăl graf de Clari şi de Răvigă.

Data: 5.10.1770 123

Nume: Temesvarer Banat Sursă: Wolfgang von KEMPELEN130 : Banat betreffende Landes- und Bergwerks-Einrichtungen (Österreichisches

Staatsarchiv, FHKA HKA Handschriften 496 (177): folio 1-53).

Data: ~1770 124 Nume: Das Temeser Banat Sursă: (nesemnată) : Das Temeser Banat (OSZKTK, TK 1888) Obs.: hartă, 710 X 875 mm, scara 1:260000 (1 Ung.(arische) Meile = 54 mm).

Data: ~1770 125

Nume: Bannat Sursă: (NN) FISCHER : Walacheÿ, Moldau, Besarabie, Bulgarien (fără titlu) (TK 511) Obs.: hartă manuscris, compusă din zece părţi distincte, 755 X 535; 710 X 510 mm, scara 1:230000 [1 (?) Stund Teätsch.

Ruschisch 5 Wergt (?) (TK: 5 Stunden = 77 mm)].

Data: ~1770 126 Nume: Temesvarer Bannat Sursă: (nesemnată) : A Szerémség keleti része (titlu conform catalogului) / Ost-Syrmien (catalogul anterior) (TK 1169) Obs.: hartă manuscris, 522 X 495 mm, scara 1:110000 [8000 Klafter oder 2 Stund (TK: 5000 Kl.(after) = 85 mm)].

Data: 20.05.1771 127

Nume: Banatul Temeşului, hotarăle ... Temeşului Sursă: "Normal-Patentul" dat pentru naţiune iliră neunită (Regulamentul Iliric) (GP, 29, 30, 37) Obs.: Normal-Patentul este scris în limba latină, unde probabil s-a folosit denumirea Banatus Temesiensis, şi în limba

română, textul fiind scris cu litere chirilice. Această ultimă variantă a fost trimisă, împreună cu Stola sau Birul144, locotenent-colonelului Papilla145 la 11.11.1771 pentru Districtul Grăniceresc Valah în subordine. I. D. SUCIU îşi permite să citeze din Grigore POPIŢI numele Banatul Temeşului drept Banatul Timişului alterând textul original (IDS2, 119).

Data: 1762(?), 1772 128

Nume: Comitat Beckes (şi la sud de râul Mureş!), C.(omitat) Chonad (la nord de râul Mureş!), Tarantal C.(omitat) la N de Csongrad C.(omitat), Temesuar C.(omitat)

Sursă: G.(eorg) F.(ridrich) LOTTER146 : TABULA \ HUNGARIA \ ET REGIONUM, \ quæ præterea ab ea dependent, \ Delineata juxta magnum numerum \ anotationum et mappas manuscriptas \ vel impressas, \ Correcta per Observationes Comitis \ MARSILII et non nullorum aliorum \ Per G.(uillaume) de L'Isle, Geographum \ Academiae Reg: Scientiarum \ apud Tob:(ias) Conr:(ad) Lotter \ Geogr. \ Aug.[ustæ /i.e. Augsburg] Vind.[elicorum] (SL, I, 365, LOTTER 1)

Obs.: hartă, 596 X 475 mm, gravată (Sculpsit) de G.(eorg) F.(ridrich) Lotter după o hartă a lui G.(uillaume) Delisle61 de la începutul sec. XVIII şi publicată de Tobias Conrad LOTTER93 în Atlas Novus sive Tabulae geographicae totious Orbis faciem, partes Imperia,regna et Provincias exhibentes exactissima cura iuxta recentissimas obswervation aeri incisae et venum exposita ..., Augsburg, 1772.

Data: 1772 129

Nume: Temesvarer Banat Sursă: Tabelen über die in dem Königreich Hungarn et annexis Provinciis, dann in denen Karlstädter- Warasdiner, Banal-Sclavonil

und Temesvarer Militar-Gränyen, wie auch in dem Temesvarer Banat vorhandene nichtunirte Trivial oder Elementar Schulen de anno 1772 / tabelele în care sunt menţionate şcolile ortodoxe din Imperiul habsburgic în anul 1772 (VŢ, 83, 109).

Data: 8.-21.05.1773 130

Nume: Bannat Sursă: Journal der Reise S(einer) Majestt(ät) des Kaisers (i.e. Joseph II123 -n.m.) durch Hungarn, Bannat, Siebenburgen und

Marmaross von 1773 (HHSA, 63: 257, 264, 276, 277, 340)

142 dar atunci, în acest caz, Bannatische (şi nu Landes!) oferă a Ţării Bănatului din echivalenţa Kays.(erliche und) Königl.(iche) Bannatische Landes-Administration ≡ Împărăteasca şi Crăiasca a Ţării Bănatului Administraţie. 143 Karl Ignaz Reichsgraf von CLARY und ALDRINGEN [* 5.11.1729, Praha; † 6.06.1791, Wien]; între 1769-'74 preşedinte al Banater Landesadministration und der dortigen Bergdirektion (APP, 266; CF, 85). 144 Stola sau Birul este scris în l.l. iar în titlu apare Banal pe care Grigore POPIŢI îl traduce prin Banatului. În fapt, probabil este vorba de graniţa militară din Banalia confinia (l.l.) / Krajina numită şi Banal Grenze (l.g.). 145 Paul DIMICH (Pavel DIMICI), Freiherr von PAPILLA [* 1722, Arad; † 28.08.1802, Timişoara]; militar, 1758 - Oberstleutnant, 1773 - Oberst, 8.02./10.04.1783 - Generalmajor, 1790 - retras din armată, 23.03.1765 - înobilat (Freiherr), este însărcinat cu punerea în aplicare a Instrucţiunii din 18.04.1768 privitoare la înfiinţarea şi organizarea batalionului valah de graniţă din Banat (NS, 60). 146 Georg Friedrich LOTTER, cel bătrân [* 1744; † 1801]; fiul lui Tobias Conrad LOTTER93.

25

Obs.: 8.05.1773, fiind în Szegedin: in dem Bannat 10.-12. May 1773, în Temeswar: in dem Bannati, bannat (aşa!) 21.05.1773: in dem Bannatischen Graniz.

Data: 1773, noi ediţii în 1777, 1781 131

Nume: Temesvári Bánát Sursă: (nesemnată) : Magyar-Ország el-osztva l. vármegyékre (SL, I, 358) Obs.: hartă, 141 X 186 mm, scara 1:4400000, autor/gravor NAGY András (?), publicată în LOSONTZI István125, Hármas

Kis Tükör Tükör melly I. A' szent históriát, II. Magyar országot, III. Erdély országot, annak földével, polgári állapatjával és históriájával, gyenge elmékhez meg-bővítve ..., Posony, 1773, 1777, 1781. Ediţii ulterioare ale cărţii apar la Pozsony, Vác, Kassa, Komárom, Buda, Pest, Debrecen în 1781, 1783, 1786, 1788, 1792, 1793, 1795, 1796, 1804, 1805, 1806, 1808, 1810, 1812, 1817, 1822, 1823, 1827, 1830, 1832, 1833, 1835, 1836. Această lucrare este o variaţie a hărţii Magyar-Ország el-osztva l. vármegyékre ... publicată în 1762 la Wien.

Data: 1773 132

Nume: Temeswarer Banaths Sursă: Chr.(istof) GLASER : Charte Des Temeswarer Banaths ... (GT, 262; Kriegsarchiv, Wien, cota B. IX. a. 578) Obs.: în fapt, este o copie a hărţii lui Elmpt136 (nr. 121) la scara 1:1368000, în 6 Sectio, 770 X 600 mm.

Data: 1774 133

Nume: Bannatus Sursă: (Stefan Lutsch) von LUXENSTEIN147 : Mappa des Gross-Fürstenthums Siebenbürgens nach Titherren Obristl. von

Luxenstein seiner Aufnahme; S. Auffenberg. (TK 1574) Obs.: hartă manuscris, 824 X 939 mm, scara 1:400000 [Mastab von 5 Teutchen Meilen (TK: 5 teutsche M = 120 mm].

Data: 1774, 1777 134

Nume: Temeswarer Bannat, Bannat of Temeswar Sursă: Ignaz, Edler von BORN148 : Briefe über mineralogische Gegenstände auf seiner Reise durch das Temeswarer Bannat,

Siebenbürgen, Ober- und Nieder-Hungarn an den Herausgeber derselben Johann Jacob Ferber geschrieben, Frankfurt (am Main) & Lipcse (i.e. Leipzig), 1774, 226 pg.

Obs.: ediţii ulterioare: London, 1777 (Travels through the Bannat of Temeswar, Transylvania and Hungary in the Year 1770); Venezia, 1778 (tradusă de Francesco GRISELINI149; Paris, 1780 (Voyage minéralogique fait en Hongrie & en Transylvannie par M. de Born; traduit de l'Allemand, avec quelques notes, par M. Monnet, Inspecteur-Général des Mines de France, des Académies Royales des Sciences de Stockholm, de Turin, Paris, Panckoucke, 1780). Cartea se bazează pe scrisorile trimise geologului german Johann Jakob FERBER în timp ce, în vara anului 1770, Born se afla într-o călătorie de studii prin Banat, Transilvania şi Ungaria.

Data: 1.10.1774 135

Nume: Bannat, Temeswarer Banat, ... diese Provinz, das Banat ... Sursă: Johann Jakob EHRLER150 : Das Banat von Ursprung bis jetzo nebst des Nationalisten Sitten, Gebräuche, Religion,

Kinderzucht, Hauswirtschaft, Vermögen, Nahrungs- und Handelsstandes Gebrechen, Ertragnis, Obliegenheit der Beamten des Landes, Merkwürdigkeiten, dessen Größe im Grunde, in Städten, Dörfern, Prædien, Menschen und Vieh, mit dem Anhang der verbesserten Marsch=Route. Beschrieben zu Temeswar, den 1ten Octobris 1774 p(e)r Joh(annem) Jac(obum) Ehrler, Revisor (JJE, 174).

Data: ante 1775 (?) 136

Nume: Temes-Banat, Temescher Banat Sursă: Nota guvernatorului general al Belgradului ABDY către contele DEMETROVITZKY (sic!) "guvernator general151 al

Banatului Timişoarei" (sic! Banatului Timişului) privind folosirea insulei Sefer (de pe Dunăre, vis-à-vis de Belgrad) ca poligon de tir şi ... (copie, l.f.) (MN, 50; CDMB, nr. crt. 256: 1: ... á Son Excellence \ Le General Comte de Demetrovitzki \ Gouverneur Général de Temes-Banat; 3: Temescher Banat)

Obs.: Documentul este nedatat; în MN se avansează /1787?/ dar această datare vine în contradicţie cu faptul că Maximilian Joseph, Graf MITTROWSKY a fost comandant general militar al Banatului doar între 1769-'75. Dacă datăm documentul ante 1775, acest fapt vine aparent în contradicţie cu existenţa unui "guvernator general al Belgradului" pentru că oraşul a fost ocupat de trupele habsburgice doar între 1688-'90, 1717-'39, 1789-'91.

Data: 12.09. / 10.10.1775 137

Nume: Temesvarer Bannat (l.g.), Bannatus Temesiensis (l.l.), Bannatische Landes Administration

147 Stefan LUTSCH von Luchsenstein [* 1710; † 1792]; militar, Oberst. 148 Ignaz, Edler von BORN (pseudonim Johannes Physiophilus) [* 26.12.1742, Alba Iulia; † 24.07.1791, Wien]; mineralog şi metalurgist. 149 Francesco GRISELINI [* 12.08.1717, Venezia; † 1784, Milano]; a scris prima monografie istorică şi de istorie naturală a Banatului. 150 nu se ştie nimic altceva despre el decât că a fost revisor (i.e. inspector) al Administraţiei bănăţene între 1769-'78 şi, în această calitate, a redactat Banater Verwalteramtsinstruktion / Instrucţiunea privind Oficiile de district bănăţene în 1774 (APP, 374; JJE, 15). 151 nu a existat un conte DEMETROVITZKY, guvernator general al Banatului. În fapt, este vorba de Maximilian Joseph, Graf MITTROWSKY von Mittrowitz & Freiherr von Nemyšl [* 30.05.1709; † 18.01.1782, Brün], comandant general militar al Banatului între 1769-'75.

26

Sursă: Ordin şi notă a Comandamentului General Bănăţean către Comenduirea cetăţii Timişoara şi Administraţia provincială privind închirierea unor cazemate Fierbătoriei de bere din Timişoara pentru depozitarea rachiului (copie, l.g. şi l.l.152, 1 filă) (MN, 40; CDMB, 188153, 1-1v)

Obs.: în text: Von des in Temesvarer Bannat Lestellten ..., Ex Canncellaria Bellica penes supremen Armorum Præfecturam Bannatus Temesi\ensis constituta. Acest document inedit, care este redactat la Temesvar, punctează foarte clar dihotomia existentă la nivelul denumirii Banatului pentru că în cadrul lui sunt folosite concomitent şi alternativ ambele denumiri: Temesvarer Bannat (l.g.; Banatul Timişoarei) şi Bannatus Temesiensis (l.l.; Banatul Timişului).

Data: 1776 138

Nume: Banatus Sursă: (nesemnată; copiata Carolum IOHN) : Mappa exhibens situm comitatus Bácsiensis58 (TK 1043) Obs.: hartă manuscris, 605 X 455 mm, scara 1:288000 [3 Miliaria (TK: 1 mill. = 29 mm)].

Data: 1776 139

Nume: Bannatus Temesiensis Sursă: (nesemnată) : Tabula Bannatus Temesiensis a Geometris S.S.M.M.I.I. et R.A. confecta; qvam in minorem formam reduxit,

godusqve longitudinis, et latitudinis adjecit Franciscus Griselini Anno R.S. MDCCLXXVI. Augustinus Cips sculpsit. Vindobonæ (Wien). (MB, 372; FG; SL, I, 209)

Obs.: hartă desenată după măsurătorile geometrilor Statului Major cezaro-crăiesc, 602 X 551 mm, scara 1:410000, gravor Augustin CIPPS154. Harta a fost publicată de Franz GRISELINI149 ca anexă a monografiei sale Versuch einer Politischen und natürlichen Geschichte des temeswarer Banats in Briefen an Standespersonen und Gelehrte (FGW) (nr. 168). În monografia griseliană sunt publicate şi alte gravuri realizate de Augustin CIPPS la Vindobonæ / Wien: - Tab.(ula) I, Mappa Repræsetans tria pagorum genera Coloniæ Bannaticæ, eorumqve Situm, et constructionem accurate denotans (Engelsbrun, Charlotenburg, Schœndorf); delineavit Ludovicus Reischl. -Tab.(ula) II, Plani pagorum Moraviza et (Neu) Voitek; delineavit Ludovicus Reischl.

Data: 2.11.1776 140

Nume: Temeswarer Bannats, Temeswarer Banats Sursă: (Wien) împărăteasa Maria Theresia înfiinţează şcoli primare în toate comunele bănăţene locuite de ortodocşi

(l.g.) (IDS, I, 352).

Data: 20.01.1777 141 Nume: des Temesvarer Banats Sursă: Teodor IANCOVICI (nobil de Mirievo)155 : Aufsatz über die Schul Requisiten, so für die gesammten nichtunirten

Illyrischen Trivial-Schulen in den Provovinciei Bezirchen des Temesvarer Banats, gemäss der untern 1-etn Octob. 1776 ergangenen Höchsten Anordnung erforderlich sind (VŢ, 139, 228).

Data: 1777 142

Nume: Bannato di Temeswar Sursă: Giuseppe Matteo (i.e. Joseph Matthäus) HEIMERL156 : Prospetto del "Saggio di Storia Civile e Naturale del Bannato di

Temeswar" scritta in italiano dal Signor Francesco Griselini (FG, 12, nota XXVI) Obs.: articol publicat în ziarul timişorean Nuovo Giornale d'Italia, I (1777), p. 173-173.

Data: 20.04.1777 143

Nume: Banatu Sursă: Căsătoria oficiată în parohia Romano-Catolică Aradul Vechi între Henric SCHLAUCH şi Eva HEBLER (Direcţia

judeţeană Arad a Arhivelor Naţionale, Colecţia Registrelor de Stare Civilă, Arad-oraş, Oficiul parohial Romano-Catolic, Registrul nr. 113, p. 433v)

Obs.: oo 20.04.1777 -Henricus Schlauch, 24 annor -Eva Heblerin, 23 annor coelibes

152 în l.l. este scris doar textul: Ex Cancellaria Bellica penes supremam Armorum Præfecturam Bannatus Temesi\ensis constituta. 153 pe dosar se află scris: Ordin şi raport de la şi către Prefectura Tms Comand. gen. Bănăţean din Timişoara şi Administraţia provincială bănăţeană din Timişoara. 154 Augustin CIPPS [* ?; † ?]; medic şi gravor amator (Amateurkupferstecher). Între anii 1760-'65, student medicinist la Wien, desenează şi gravează 15 planşe cu plante pentru profesorul sau Heinrich Johann Nepomuk, Edler von CRANTZ. Acesta le va folosi pentru a ilustra lucrarea sa Stirpivm Avstriacarvm (1762-'67, 1769). În 1773, alte gravuri ale sale sunt publicate de Crantz in Analyses thermarum Herculanarum Daciae Traiani celebrorumque Hungariae .... După datarea gravurilor sale ştim că Augustin CIPPS a fost activ la Wien între 1760-'76 (chiar până în 1780?) dar, din păcate, încă nu cunoaştem mai multe amănunte despre el. 155 Theodor IANKOVICS Edlen von Mirijewo / Teodor Janković Mirijevski [* 1740, Sremska Kamenica; † 1814, Rusia]; secretarul episcopului ortodox din Timişoara, între 6.02.1773-1782 director şcolar pentru şcolile Greco-Ortodoxe din Banat. 156 Matthäus Joseph HEIMERL / HEIMERLE [* ~1732, Wien (?); † 10.05.1784, Timişoara (cetate)]; tipograf, librar, bibliotecar, editor, ziarist, prezent în Banat din 1767, publică săptămânalul Temeswarer Nachrichten (18.04.1771), primul ziar în limba germană din Europa Centrală şi de Est/SE şi cea mai veche publicaţie periodică din Banat şi de pe teritoriul de azi al României (APP, 670-671).

27

Testes: Antonius Heringer, Ex Banatu; Ioan:(nes) Michäel Conrád, Abituri.

În acest caz, Ex Banatu nu poate fi din Panat41 / i.e. Neupanat (azi, Horia, RO) pentru că în acest sat colonizarea germană a avut loc doar în 1787. Cum evenimentul genealogic are loc în parohia Romano-Catolică Aradul Vechi, este normal să se facă specificarea Ex Banatu / din Banat (l.l.) pentru unul dintre martori pentru că Aradul Vechi nu făcea parte din regiunea bănăţeană fiind situat la nord de râul Mureş.

Data: 27.06.1777 144

Nume: Banat(s) Sursă: scrisoare a autorităţilor bănăţene către împărăteasa Maria Theresia (l.g.) (SJ, 326).

Data: 1777 145

Nume: Banatus Temesiens.(is) Sursă: Acta Banatus Temesiens.(is) reincorporationem attinentia (SJ, 284, nota 2).

Data: 27.12.1777 146

Nume: Banatus Temesiens.(is), Districtus Temesiensis Sursă: Propunerea maghiară de încorporare a Banatului în regatul ungar (Acta reincorpor.(ationem) Banatus Temesiens.(is)

attinentia: “Humillima Propositio super Protocollo Commissionis in merito clementer resolutae Reincorporationis Districtus Temesiensis cum Regno Hungariae”; SJ, 285-286, nota 1).

Data: ~1777 147

Nume: Temeser Banates (l.g.) Sursă: Johann Heinrich Gottfried, Edler von BRETSCHNEIDER157, Verbesserung des Nahrungsstandes un der Bevölkerung

des Temeser Banates, Maria Theresia gewidmet, Wien, H. von SCHÖNFELD agb sich als Autor aus erntete Lob und Dank d. Kaiserin.

Obs.: Bretschneider este considerat primul scriitor de limbă germană din Banat chiar dacă el s-a născut la Gera, DE. Pentru patru ani, între 1776-'80, el se află în Banat; între iulie 1776 şi 1778 la Vršac / Vîrşeţ ca Stellvertretender Kreishauptmann iar apoi la Timişoara în anturajul contelui NICZKY158 între 1778-'79.

Data: 1778 148

Nume: Districtus Temesiensis Sursă: Propunerea de regulationem a ultimului conducător al Banatului, Giovani Pompeo, Graf BRIGIDO de

Bresowitz159 (SJ, 303).

1.02.1778: decret de încorporare al Banatului în regatul ungar. Regiunea este împărţită în comitatele Torontál, Temes, Krassó. Zona graniţei militare din sudul Banatului rămâne sub controlul direct al autorităţilor militare cezaro-crăieşti până la 8.07.1871.

Data: 8.03.1778 149

Nume: Temesiensis Districtus Sursă: Scrisoarea autografă (Handbillet) a împărătesei Maria Theresia către ginerele ei, ducele Albert Kasimir von

SACHSEN-TESCHEN160 (CF, 34-35).

Data: 21.03.1778 150 Nume: Temesvarer Districts Sursă: Banater Acten: "Protocollum Commissionis mixtae, so in Angelegenheit des dem Königreich Hungarn einzuverleibenden

Temesvarer Districts zwischen der Kaÿs.(erlich) auch Kaÿs.(erlich und) Königl.(ich) Hof-Kammer und der Königl.(ich) Hung.(arischer) Hof-Kanzleÿ den 21. Martÿ 1778. abgehalten worden, mit Intervenirung der Hofrechn. (i.e. Hof und Rechen -n.m.) Kammer." (SJ, 295, nota 1).

Data: 6.06.1778 151

Nume: Landes Banat161 Sursă: Proclamaţia oficială a Administraţiei Camerale timişorene de încorporare a Banatului în regatul ungar (SJ, 320

nota 1; CF, 79).

Data: 10.06.1778 152 Nume: Resoluta Districtus Temesiensis Sursă: Scrisoarea lui BRUUSVIK József către Suprenum Justitiae Consilium (SJ, 320, nota 2).

157 Johann Heinrich Gottfried, Edler von BRETSCHNEIDER [* 6.03.1739, Gera / Vogtland; † 1.11.1810, Krinitz bei Pilsen]; (APP, 214-215). 158 NICZKY (NICZKI) Kristóf / Christophorus [* 11.02.1725, Sümeg; † 26.12.1787, Buda]; din 5.11.1765 - Graf von NICK, comisar regal, preşedintele comisiei responsabile de încorporarea Banatului în regatul ungar. 159 Giovani Pompeo (Pompeius), Graf Brigido de Bresowitz, Freiherr von Marenfels, Herr auf Lumberg & Bresowitz [* 20.07.1729, Trieste; † 20.08.1811, Trieste] (APP, 219-220). 160 Albert Kasimir August Ignaz Pius Franz Xaver zu SACHSEN, Herzog von TESCHEN [* 11.07.1738, Moritzburg bei Dresden; † 10.02.1822, Wien]; din 1766 căsătorit cu Marie Christine von Österreich [* 13.05.1742, Wien; † 24.06.1798, Wien], fiica împărătesei Maria Theresia; între 1765-'80 guvernator al Ungariei şi principalul avocat al încorporării administrative a Banatului în regatul ungar (SJ, 283). 161 provincia (sau regiunea) Banat (tr.m.)

28

Data: 12.06.1778 153

Nume: Provinciae Banaticae Sursă: Scrisoarea trimisă din Timişoara de contele NICZKY158 către împărăteasa Maria Theresia (l.l.) (SJ, 321, nota 1).

Data: 24.06.1778, 22.07.1778 154

Nume: Temeswarerbanat (sic!) Sursă: Ziarul Wienerisches Diarium (l.g.) (SJ, 314, nota 1; SJ, 322, nota 2).

Data: 10.08.1778 155

Nume: Districtus hujus Temesiensis Sursă: Scrisoarea trimisă de contele NICZKY către împărăteasa Maria Theresia (l.l.) (SJ, 325, nota 1).

Data: 1778 156

Nume: Provinz genannt Temeswarer Bannat | i.e. Provincia numită Banatul Timişoarei (l.g.) Sursă: Ludwig KIEBERN162 von MILDENBERG : Käys:(erliche) Kön:(igliche) Provinz genannt Temeswarer Bannat welche

Anno 1778 dem Königreich Hungarn einverleibt worden, bestethend in zwei Grenz-Regimentern und drey Gespannschaften oder Comitaten gezeichnet durch Ludw.(ig) Kiebern v.(on) Mildenberg, Hauptmann beym Wallach:(ische) Jllyr:(ische) Regiment, Anno 1783 (AB, III, 1994, 350; SJ, 63; MB, 371).

Obs.: hartă publicată doar în anul 1783.

Data: 1778 157 Nume: bánáti kerületben (Banater Bezirk) / în districtul (sau regiunea) bănăţean(ă) (tr.m) Sursă: (SJ, 335-336).

Data: 1778 (?) 158

Nume: Temesvarer Bannath Sursă: (nesemnată) : Lauff Der Donau durch das Temesvarer Bannath (Kriegsarchiv, Wien: cota B. IX. b. 117) Obs.: hartă militară cezaro-crăiască manuscris, scara 1:86400, în 4 Sectio.

Data: 26.03.1779 159

Nume: tractus163 Temesiensis, qui vulgo Bannatus dicitur (l.l.) | regiunea Timişului, care vulgar este numit Banat (tr.m.)

Sursă: Ziarul vienez Ephemerides Vindobonenses (SJ, 346, nota 2).

Data: 3.04.1779 160 Nume: Temeschwarer Banat Sursă: Ziarul Wienerisches Diarium (SJ, 349, nota 2).

Data: 23.04.1779 161

Nume: Districtum Temesiensem, inde a pluribus retro annis nominee Banatus compellatum Sursă: Diplomă cezaro-crăiască (SJ, 57-58). Obs.: Cumve nihil jam pene aliud, quam ipsiusmet etiam Districtus Temesiensis reincorporatio restare videretur, hunc quoque

Districtum Temesiensem, inde a pluribus retro annis nominee Banatus compellatum, ad jurisdictionem S. Regni Hungariæ Coronæ, ad quam olim spectabat, ...

Data: 26.04.1779 162

Nume: Bannat Sursă: Scrisoarea împărătesei Maria Theresia către contele ESZTERHÁZY Ferenc164 (l.g.) (SJ, 344, nota 2).

Data: 17.05.1779 163

Nume: (das) Banat Sursă: Scrisoarea Mariei Theresa către contele NICZKY158 (SJ, 351, nota 3). Obs.: trimisă de la Wien, l.g.

Data: (22.06.)1779 164

Nume: Comitatus Temesiensis, Temeswarer Comitats, Temesina Provincia Sursă: Discursul contelui NICZKY ţinut la Timişoara cu ocazia reînfiinţării Temes vármegye (SJ, 355, nota 1) Obs.: discursul a fost tipărit apoi la Timişoara în limba latină şi germană; în varianta latină a textului tipărit se vorbeşte de

Comitatus Temesiensis (comitatul Timiş) dar în varianta germană apare Temeswarer (sic!) Comitats (comitatul Timişoarei).

Data: 10.11.1779 165

Nume: Banatum Sursă: Nota Comisiei regale de încorporare a Banatului către Ignác KAPUVÁRY privind numirea sa ca fiscal cameral ...

(MN, 147; CDMB, nr. crt. 782: 1) 162 KLEBERN (SJ, 63). 163 tractus (l.l.) = regiune, ţinut, zonă, întindere. 164 Ferenc (Franz), Graf ESTERHÁZY von Galántha [* 19.09.1715, Wien; † 7.11.1785, Bernolákovo, SK / Cseklész]; din 1766 Magyar Udvari kancellár iar mai apoi Magyar Udvari Kancellária elnöke (főkancellár) iar din 1783 ban al Croaţie.

29

Obs.: în text: Ex Commissione Regia ad incorporandum Banatum Clementer designata ...

Data: 1779 166 Nume: Bannatus Sursă: (nesemnată; Franciscum DENK copiata) : Mappa comitatus Bács58 & Bodro(gh) prouti nunc sub solo nomine

com(i)t(atus) Bacsiens(is) administratur; Situm & Nomina Locorum non solum Impopulator. sed etiam desertorum & Prædiorum accurate exhibens ... (TK 501)

Obs.: hartă manuscris, 437 X 352 mm, scara 1:380000 [Scala 5 Milliarum Germanicorum = 50 Org: Wien: (TK: 5 mill. Germ. = 103 mm)].

Data: 1779 167

Nume: Banatus Temesiensis Sursă: Banatus Temesiensis subdivisio (l.l.) (SJ, 341, nota 1).

Data: (1779), 1780 168

Nume: temeswarer (aşa!) Bannat, Bannat Temeswar, Bannat (în carte) (l.g.) Bannatus Temesiensis (pe harta gravată de Augustin CIPPS; nr. 139) (l.l.) Bannatu Themesiensi, Pars Bannatus in Districtu Meadiae (Tab.(ula) VII) (l.l.)

Surse: 1. Franz GRISELINI149 : Versuch einer Politischen und natürlichen Geschichte des temeswarer Banats in Briefen an Standes-personen und Gelehrte (FGW). 2. (Franz) GRISELINI dėlin(eavit), C. SCHÜTZ Sc.(ulpsit) : Tractus angustissimus Danubii a Caverna dicta Tamantisches usque ad Pagum Hógradinæ in Bannatu Themesiensi, ubi etiam ad oppositam ripam indicatus est situs Inscriptionis Imp. Trajani (Planul Dunării între peştera Veterani şi satul Ogradena; anexă la cartea lui Griselini; Tab.(ula) / Planşa VII; gravura a fost realizată probabil în 1779)

Obs.: Au existat două tiraje identice ale ediţiei germane a primei monografii dedicate Banatului (FG, 12, nota XXXI). Primul tiraj a apărut la sfârşitul anului 1779 dar este datat tot 1780. Diferenţierea dintre cele două tiraje se poate face doar după micile deosebiri ale caracterelor literelor şi cifrelor folosite la publicarea paginii de gardă. Prima traducere integrală în limba română a lucrării lui Griselini i se datorează lui Nicolae BOLOCAN şi este publicată sub egida Asociaţiei culturale din Banat în 1926 sub titulul greşit de Istoria Banatului timişan (sic!) de Francisc Griselini. Greşeala este cu atât mai inexplicabilă cu cât acelaşi traducător publicase, doar cu trei ani înainte, traducerea cuvântului introductiv al cărţii lui Griselini în revista de istorie Gemina165 sub titlul Raportul introductiv la istoria Banatului Timişorean166 de Francisc Griselini. A doua traducere integrală în limba română îl are drept autor (traducător şi editor) pe Costin FENEŞAN şi a apărut în 1984 fiind republicată în 2006 (FG). Chiar dacă pe harta (nr. 139) care acompaniază monografia lui Francesco Griselini apare Bannatus Temesiensis, varianta în limba germană a cărţii se numeşte în original Versuch einer Politischen und natürlichen Geschichte des temeswarer Banats in Briefen an Standespersonen und Gelehrte (vol. I-II, Wien, 1779; 1780). În cadrul acestei lucrări, Griselini foloseşte alternativ doar formele Bannat ori Temeswarer Bannat. Forma Banatul Timişan, oferită de Costin FENEŞAN în varianta tradusă şi editată de el (FG, 22, 24, 28, 29, 226), este doar o pură invenţie a sa rezultată în urma unui proces de traducere defectuos pentru că în originalul lui Griselini (FGW) apare drept corespondent (das) temeswarer Ban(n)at(s) (FGW: I, X 2, X 4, 1, 2) ori Bannat Temeswar (FGW: I, 299). Exceptând harta gravată de Augustin CIPPS şi Tab.(ula) VII, niciunde în corpusul monografiei nu este menţionată denumirea Banatus Temesiensis (l.l.) ori Temeser Banat (lg.). Oricum, şi monografia lui Griselini reflectă dihotomia existentă referitoare la denumirea regiunii.

Fără nici un temei, pentru că nu există nici o dovadă în acest sens, Griselini afirmă că "... den temesiner Gegenden, oder dem Bannat Temeswar / … ţinuturile timişene ori Banatul Timişoarei – numire care începu de atunci (i.e. 1617 (sic!); în fapt, este vorba de 1615167 -n.m.) să devină cea obişnuită – ..." (FGW, 96; FG, 89).

Data: 17.10.-1.11.1780 169

Nume: Temesvarer Distrikt Sursă: Urbarium für den vom Königreich Hungarn einverleibten Temesvarer Distrikt \ Urbarium - Banaticum.

Data: 2.06.1780 170

Nume: resoluta Districtus Temesiensis Sursă: Scrisoarea împărătesei Mariei Theresa către contele ESZTERHÁZY164 (SJ, 352, nota 1).

Data: 1780 171

Nume: III. Bannato de Temesvar (în legendă) Sursă: Juan LOPEZ : Hungaria, Esclavonia y Transilvania por D. Juan Lopez. (SL, I, 357; reprodusă doar în SLk, 7, 40) Obs.: hartă, 258 X 356 mm, publicată în Don Juan LOPEZ, Atlas, Madrid, 1780.

165 Gemina, Revista Muzeului Bănăţean din Timişoara, Anul I, Nr. 2-3, Iulie-August 1923, p. 57-60. 166 şi nu istoria Banatului Timişoarei după cum menţionează Costin FENEŞAN (FG, 13, nota XXXV). 167 tratatul de la Wien (14.07.1615) prin care Matthias I de Habsburg* prelungeşte pacea încheiată la Žitva / Zsitvatörök (1/11.11.1606) cu Imperiul Otoman pentru încă alţi 20 de ani (EZ, I, 257). * Matthias I de Habsburg [* 24.02.1557, Wien; † 20.03.1619, Wien]; 19.11.1608 - ca II. Mátyás rege al Ungariei, 13.06.1612 ales şi 24-26.06.1612 încoronat - împărat al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană.

30

Data: 1780 172 Nume: Banat Sursă: (nesemnată): Karte vom Banat und der Wallachey aus den besten Originalien mit Mühe zusammen getragen (OSZKTK,

TA 348 A-16; TR 7 389; TR 7 389 arch) Obs.: hartă, 440 X 660 mm, scara 1:495000 (1 Deutsche Meile = 15 mm).

Data: 1780, ediţia a doua 1784 (?) 173

Nume: Banatus Temesvariensis Sursă: (Carl WAPPLER168) : Geographische Mappe des Gross= Fürstenthums Siebenbürgen (SL, II, 670-672) Obs.: hartă, 435 X 550 mm, scara 1:645000, publicată în Johann Ehrenreich von FICHTEL, Beitrag zur Mineralgeschichte

von Siebenbürgen, I Theil, Berlin, Nürnberg, 1780. Ediţia a doua din 1784 (?) a fost publicată la Wien.

Data: 1780 (?) 174 Nume: Bannat de Temesvar, Bannat de Valaquie (i.e. Oltenia -n.m.) Sursă: (nesemnată) : Carte du Royaume de Hongrie avec ses Dépendances. (SL, I, 228-227) Obs.: hartă, 227 X 307 mm, scara 1:2980000, publicată la Paris în Histoire Universelle. Part.(ie) Mod.(erne), vol. III, p. 1.

Data: ~1780 175

Nume: Temesvarer Bannat Sursă: (nesemnată) : Karte des Militaire Districts im Königreich Sclavonien und Herzogthum Syrmien welcher drey Regimenter

Infanterie und ein Regiment Hussarn enthaltet (TK 1383) Obs.: hartă manuscris, 370 X 1390 mm, scara 1:211000 [Maastab von 6000 Klafter (TK: 1000 Kl.(after) = 9 mm)].

Data: ~1780 176

Nume: Banath Sursă: (nesemnată) : Special Charte des Gross-Fürstenthums Siebenbürgen (TK 1843) Obs.: hartă manuscris, 775 X 920 mm, scara 1:288000 [Massttaab von 5 Teutchen oder 4 Ungarishen Meilen (TK: 4 Ung. Meil.

= 116 mm)].

Data: post 1780 177 Nume: Comitatus Banatici, Comitatus Districtus Temesiensis, Neo incorporatus Districtus Sursă: Termenii folosiţi de diferitele organisme statale cezaro-crăieşti centrale (Cancelaria Aulică) şi locale (SJ, 381).

Data: 1781 178

Nume: Banatu Temesiensi Sursă: Plângerile clerului ortodox din Banat împotriva abuzurilor autorităţilor prezentate Congresului iliric de la

Sremski Karlovci / Karlowitz3 (l.l) (IDS, I, 434).

Data: ante 1782 179 Nume: Banatus Temesiensis Sursă: Banatus Temesiensis subdivisio cum statutes de provisione securitatis publicæ (SJ, 55-56) Obs.: SZENTKLÁRAY Jenő crede că documentul este din 1778/9.

Data: 1782 180

Nume: Banatus Sursă: (nesemnată; Benedict SZENT-IVANY ?) : Descriptio Regni Hungariae sua cum univ(ersitate) acade(mica) et gymnassis

\ Benedictus Szent-Ivanyi (TK 11) Obs.: hartă manuscris, 275 X 395 mm.

Banatul apare separat de Hvngariae Regnum iar C.(omitatus) Temesiansis, C. Torontaliensis, C. Crassoviensis sunt inscripţionate pe hartă; oraşul Temesvár încă apare ca fiind localizat pe Temes fl.59 (sic!).

Data: 5.10.1782 181

Nume: Temeswarer (sic!) Komitats Sursă: Ziarul Wiener Zeitung despre numirea lui Herrn Graf Christoph Niczky158 ca Temeswarer Komitats Obergespann. (SJ,

311, nota 2)

Data: ~1782 - '84 (?) 182 Nume: Temeswarer Bezirks169 Sursă: (NN) NEU : Geographische Charte des Temeswarer Bezirks im Konigreich Hungarn (Kriegsarchiv, Wien: cota B. IX. a.

580, 581) Obs.: hartă militară cezaro-crăiască manuscris, scara 1:192000, în 8 Sectio.

Data: 4.08.1783 183

Nume: Banaticis (l.l.) Sursă: Consiliul Locumtenenţial al Ungariei intervine pentru introducerea învăţământului primar în Banat (IDS, I, 445) Obs.: Banaticis (l.l.) este tradus drept părţile Banatului de I. D. SUCIU şi Radu CONSTANTINESCU.

168 Carl (Gábor) WAPPLER [* ?; † ?]; cartograf şi contabil ardelean, activ între 1760-'80. 169 Bezirk (l.g.) = regiune, district, plasă, judeţ, cartier, raion.

31

Data: 24-26-30.12.1783 184 Nume: ... Königl:(iche) bannatische Kameralbuchhalterei Sursă: Situaţia întocmită de Contabilitatea Camerală regală a Banatului din Timişoara privind bunurile şi domeniile din districtul

Timiş reîncorporat care au fost vândute sau au rămas în administraţie camerală (MN2, 20; CDAD, nr. crt. 147) Obs.: document întocmit la Temesvar şi datat: 24, 26, 30.12.1783.

Data: ~1783-'84 185

Nume: Temeswarer Banat Sursă: (Locotenent cezaro-crăiesc) (NN) TURATY : Lisiere Charte von dem lauf der Donau von Tittel bis Orsova mit der

Gegend an beyden Ufern, und mit den Innondations terrain in Temeswarer Banat (Kriegsarchiv, Wien: cota B. IX. b. 119)

Obs.: hartă manuscris, executată în stilul hărţilor iosefine, scara 1:28800, în 34 Sectio.

Data: 25.01.1784 186 Nume: Bannat, Ongheria Sursă: (nesemnată; Oberst Jeneÿ?) : (HKA, 89: (337-355) 337, 338) Obs.: pe harta Oestereichische Wallachey (Valahia austriacă /i.e. Oltenia) apare Grentze mit Bannat. Harta aparţine

descrierii topografico-statistice a Bulgariei şi Olteniei realizată de Oberst Jeneÿ la Agram (azi, Zagreb, HR). În textul descrierii apare La Wallachiæ Confinia uerso occidente – con l'Ongheria chiar dacă pe hartă este trecut Grentze mit Bannat. La data la care este conceput documentul (1784), Banatul fusese deja retrocedat regatului ungar (1.02.-6.06.1778) şi împărţit în trei comitate. Cu toate acestea, autorităţile cezaro-crăieşti, în special cele militare, continuă să folosească denumirea de Banat în documentele lor.

Data: (1)784 187

Nume: Banatus Sursă: (nesemnată): Eintheilüng des Gross-Fürstenthum 7-bürgen170 (TK 2107) Obs.: hartă manuscris, 780 X 1025 mm, scara 1:238700 [6 Miliaria Germanica = 4 Miliaria Hungarica (TK: 1 mill. hung. =

35 mm)]. Banatus este identificat distinct de Hungaria.

Data: 1784 188

Nume: Bannat de Temesward (sic!) Sursă: A. PRIS: La Hongrie, la Transilvanie, l'Esclavonie et la Croatie. (SL, I, 353) Obs.: hartă, 402 X 500 mm, scara 1:1900000, gravor I. A. BALCONI, publicată în Henri LLOYD, Introduction à l'Histoire

de la Guerre en Allemagne, en MDCCLVI Entre le Roi de Prusse, et l'Imperatrice-Reine, Bruxelles, 1784.

Data: post 1784 189 Nume: Banatus Temesvariensis Sursă: (nesemnată) : Geographischen Mappe des Gross-Fürstenthums Siebenbürgen (OSZKTK, TM 07330; TM 07331)

Nahmen der Gespanschaften wie sie gegen das Ende des Jahres 1784 eingetheilt worden Obs.: hartă, 440 X 550 mm.

Data: 1785 190

Nume: Ban\nat \ Temeschwar Sursă: (nesemnată) : Das Königreich Hungarn wird in 4 Kreise getheilet ... Fol.(io) I (SL, II, 509) Obs.: hartă de perete (6 coli), 425 X 439 mm, scara 1:1880000, publicată de Johann Christoph RHODE la Berlin.

Data: 1785 191

Nume: Banatus Sursă: (nesemnată) : Mappa exhibens comitatus Regni Hungariae in decem districuts (TK 1138) Obs.: hartă manuscris, 540 X 700 mm, scara 1:914000 [10 Milliaria Germanica (TK: 10 mill. germ. = 83 mm)].

Limites Banatus (frontiera Banatului în l.l. -tr.m.) apare în sudul Banatului corespunzător regiunii regimentelor de graniţă german şi ilir; pe hartă este inscripţionat doar Torontalienis, Temessiensis, Crassoviensis.

Data: 1785 192

Nume: Temesvarer Banats Sursă: (nesemnată) : Tafel des mit erlauchter Vorsicht aufgenohmenen Temesvarer Banats, welche nebst Beyfügung des die

weithe und breite bezeichnenden Maassstaabes (TK 2194) Obs.: hartă manuscris, 1015 X 965 mm, scara 1:240000 [20000 Klafter ≈ 3,5 Maille. (TK: 20000 Kl.(after) = 160 mm)].

În opinia mea, harta este o copie după cea realizată de Augustin CIPPS pentru Francesco GRISELINI (nr. 139, 168; MB, 372; FG; SL, I, 209) pentru că: -sunt folosite aceleaşi însemne heraldice pe ambele hărţi, -chiar dacă titlul este diferit, scutul este identic, -scara hărţii este prezentată la fel ca şi pe harta Griselini etc.

170 Groß-Fürstenthum 7bürgen i.e. Marele Principat al Transilvaniei.

32

Data: 1785 193 Nume: Banatus Temesvariensis Sursă: (nesemnată; copiata per Greg.(orius) SARKADY) : Mappa Regni Hvngariae salis officia designas ... (TK 7) Obs.: hartă manuscris, 342 X 422 mm, scara 1:1430000.

Data: 1785 - 1805 (?) 194

Nume: Banat de Temeswar Sursă: (nesemnată) : Ungheria e Transilvania R.(egni ?) (TK 2530) Obs.: hartă manuscris, 183 X 227 mm.

Data: 1786 195

Nume: Banat de Temesvar Sursă: Jean de ROKA171 : Cantiques spirituels traduits de l'Allemand en Français à l'usage des colonies de Lorrains dans le

Banat de Temesvar, Pest, 1786, 4 ff., appendice en allemand.

Data: 1.09.1788 196 Nume: tot Banatul Sursă: Iosif Ioanovici ŞAKABENT172, episcop ortodox de Vârşeţ, comunică la Lugoj graţierea lotrilor (IDS, I, 463) Obs.: documentul este redat în l.r. cu referinţa COPIE: Timişoara, Arhivele Statului. Registre Stare civilă, Parohia Cuptoare,

u.a. 1, nr. 13/1788. Nu există azi o astfel de sursă documentară la Direcţia Judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale iar la Direcţia Judeţeană Caraş-Severin a Arhivelor Naţionale, unde există azi Colecţia de Registre de Stare Civilă de care aparţine parohia ortodoxă Cuptoare-Secu, nu s-a identificat un astfel de document în cadrul registrului nr. 1 / naşteri 1809-'24.

Data: 1788 197

Nume: Banat Sursă: (nesemnată ?) : Kriegskarte von Banat, nach den neuesten Bemerkungen verbessert 1788 (SJ, 64) Obs.: hartă color.

Data: 1788 198

Nume: Banat de Temesvar Sursă: (Jean Claude) DEZAUCHE173 : Carte de la Mer Noir Comprenant la plus Grande Partie de L'Empire Otoman, Partie des

Etates de L'Empereur, de la Russie, &ca. ... (SL, I, 155) Obs.: hartă, 580 X 450 (cele două foi 580 X 900) mm, scara 1:2800000, publicată la Paris.

Data: 1788 199

Nume: Temesvarer Banat Sursă: F.(ranz) MÜLLER174 : Le cours du Danube depuis Vienne jusqu' à son embouchure dans la Mer Noir \ ou nouvelle Carte

du Theatre de la guerre entre l'Autriche et la Turquie \ Contenant Le royaume de Hongrie, Esclavonie, Sirmie, Transylvanie, Bukovine, Croatie, Dalmatie, Bosnie, Servie, \ Valachie, Moldavie, Besserabie, l'Ukraine avec une partie de la Galicie, Moravie, Autriche, Stirie. &. &. (OSZKTK, TM 05332)

Obs.: hartă, 497 X 324 mm, scara 1:2430000, publicată la Wien de Artaria Compagnie. În acelaşi an, harta a fost publicată şi cu titlul în limba germană In Wien bei Artaria Compagnie am Michaelerplatz. 1788. De asemenea, o variantă mai mică a aceastei hărţi a fost publicată drept Neueste Postkarte des Königreichs Ungarn, Galizien, Maehren, Oesterreich, Styermarck, Croatien, Sclavonien, Sirmien, && \ Nebst den angränzenden türkisch Provinzen Bosnien, Servien, Bulgarien, Walachei und Moldau, hartă, 359 X 323 mm, scara 1:430000, Artaria Compagnie, Wien, 1788 (SL, I, 23).

Data: 1788 200

Nume: Bannat Sursă: (nesemnată) : Kriegs Schauplatz Zu leichter Erklärung Zeitungsblätter über die Rüstungen zu Wasser und zu Land

zweischen Russland, Oesterreich und Polen, gegen die Türkey ... (SL, I, 368) Obs.: hartă concentrică, centrată pe Belgrad, 438 X 592 mm, scara 1:2660000, publicată la Augsburg de moştenitorii lui

Tobias Conrad LOTTER93 şi de Johann Lorenz RUGENDAS.

Data: 1788, 1790, 1800, 1806 201 Nume: Temeschwarer Bannat, Torontaler Gespan.(schaft), Temescher Gespan.(schaft), Karaschovaer

Gespan.(schaft)175, Militarische Districte, Bannat (în cartuş) Sursă: Jakob BARZELLINI176, Franz Anton SCHRÄMBL177 : Temeschwarer Bannat \ Trigonometrisch und astronomisch

berichtig von Herrn Jakob (sic!) Barzellini. Herausgegeben von Herrn F.(ranz) A.(nton) Schræmbl. (MB, 379; SJ, 64; SL, I, 34-35)

171 Jean le chanoine (canonicul în l.f. -n.m.) de ROKA [* 1727; † 1790]; originar din Boemia, doctor în teologie, în 1772-'73 preot al parohiei Romano Catolice Sankt Hubert din Banat (azi, Banatsko Veliko Selo, RS). 172 Josif Jovanović ŠAKABENTA (Iosif Iovanovici SACABENTA) [* 1743; † 1805]; nepot al patriarhului Arsenije al IV-lea, a fost episcop de Vršac / Vârşeţ între anii 1786-1805. 173 Jean Claude DEZAUCHE [* 1745(?); † 1824]; gravor francez, geograf, editor şi comerciant de hărţi la Paris. 174 Franz MÜLLER [* ~1755 ('56, Kukusbad ?); † 1816 ('37, Wien ?)]; gravor, a lucrat mai ales pentru Artaria Compagnie din Wien. 175 Gespanshaft = comitat (l.g.) în Ungaria.

33

Obs.: hartă, 500 X 422 mm, scara 1:570000, publicată cu nr. 72K în F.(ranz) A.(nton) SCHRÄMBL, Allgemeiner grosser Atlass, Herausgegeben von F. A. SCHRAEMBL, 2 Bänden, Wien, 1786 şi 1800 şi va fi republicată în 1806 de Artaria und Compagnie tot la Wien.

Această hartă va fi copiată şi de Daniel Friedrich SOTZMANN [* 1754; † 1840] fiind publicată la Berlin în 1790 sub titlul Karte vom Temeschwarer Bannat, nach Barzelline ... .

Data: 1788 202

Nume: Comitatus \ Temesiensis \ Bannat, Districtus Temeswariensis (în cartuş) Sursă: I. F. C. Ing: (?) : Nova Mappa Geographica Princip: Transilvaniæ Districtus Temeswariensis et adjacentium aliarum

regionum et locoru ex recentissimis subsidies Concinnata ... (SL, II, 476-475) Obs.: hartă, 410 X 485 mm, scara 1:1500000, publicată de I: M: Probst (i.e. Johann Michael PROBST) la Augsburg.

Comitatus \ Temesiensis \ Bannat este trecut pe trei rânduri. Este posibil ca autorul să fi dorit să indice doar graniţa militară sub titulatura de Bannat.

Data: 1788 203

Nume: Banat de Temeswar (l.f.) Sursă: B. D., P. I. M. : Plan de Belgrade, Capitale de la Servie, Pris par les Turcs en 1522, repris par les Imp. en 1688, repris par

les Turcs en 1690, et repris encore par les Imp. en 1717 et cedé aux Turcs en 1739 \ B. D. delin.(eavit), P. I. M. fecit (GC, G6844.B5 1788.P5)

Obs.: hartă plan a oraşului Beograd şi a împrejurimilor sale, 330 X 470 mm, scara în ore de mers.

Data: 1788, 1790(?), 1792 204 Nume: Bannato di Temesvar Sursă: Gio.(vanni) Ma(.ria) CASSINI178 : L'Ungheria e parte della Vallachia e della Moldavia \ I. FOGLIO della Carta generale

dell' Ungheria e della Turchia Europea \ in Roma \ Presso la Calcografia Cam(era)le. 1788 (SL, I, 110) Obs.: hartă, 296 X 421 mm, scara 1:840000, publicată în Giovanni Maria CASSINI, Nuovo Atlante Geografico Universale.

Delineato sulle ultime observazioni, Presso la Calcografia Camerale, Roma, 1792 (vol. II, 1797; vol. III, 1801), vol. I, p. 50.

Data: ~1788 205

Nume: Banat, das Banat Sursă: P. PONHEIMER179 : Carte des Feindlichen Überfalls bei Orsova Scharmützel bei Dubova u:(nd) die Veteran:(i) Höhle, No

18 (MNHCV: 12/RIMG 0010b) Obs.: hartă, 200 X 180 mm, executată la Wien.

Data: 1788 (?) 206

Nume: Temeswarer Bannat Sursă: (Georg Friedrich LOTTER146 & Tobias Conrad LOTTER93) : Neue Graenzkarte zwischen Oesterreich, Russland und

der Tűtkey, enthalted alle Provintzen des jetzigen Kriegs und der darin merkwűrdigsten Oerter zu leichter Erklaerung der Zeitungsblaetter von Gebrüder Lotter in Augsburg. (SL, I, 369)

Obs.: hartă, 468 X 558 mm, scara 1:2700000, publicată de fraţii Matthäus Albrecht180 & Georg Friedrich LOTTER, cel bătrân, la Augsburg.

Data: 1788 (?) 207

Nume: Temeswarer Bannat, Banat (pe planul oraşului Belgrad) Sursă: (nesemnată) : Die Grenzen Oestereichs, Russlands, und der Türkey, ... (SL, II, 705-706) Obs.: hartă, 230 X 440 mm (290 X 440 mm cu cele 7 planuri de oraşe), publicată de Zeitungs Comptoir în Beyreuth (DE).

Data: 1788 (?) 208

Nume: Bannat Sursă: (Wilhelm HAAS-DECKER ?) : Schauplaz des Türkenkriegs von 1788 (SL, II, 726-727) Obs.: hartă, 125 X 230 mm, publicată la Berna (?).

Data: ~1788 209

Nume: Temeswarer Bannat Sursă: (NN) DIEDTMANN : Plan der sclavonischen Granitz Regimenter (TK 1327) Obs.: hartă manuscris, 480 X 2570 mm. Autorul copiei este K. K. Cadet von Kollovrath Inf: del;.

Data: 1789 210

Nume: Banat Sursă: Journal von 1789. über den Feldzug gegen die Türken in Syrmien und den Banat (SJ, 509, nota 2).

176 Gian Giuseppe BARZELLINI [* 1730, Cormons; † 1809, Gorizia, IT]; matematician, fizician, astronom, meteorolog, traducător italian. În fapt, numele Giuseppe (l.it.) corespunde lui Joseph (l.g.) şi Gian (l.it.) lui Johann (l.g.). Numele Jakob (l.g.) are drept corespondednt pe Giacomo, Giacobbe, Iacopo (l.it.). 177 Franz Anton SCHRÄMBL [* 1751, Wien; † 1803, Wien]; editor vienez. 178 Giovanni Maria CASSINI [* 1745; † ~1824]; pictor şi gravor de hărţi şi globuri terestre. 179 Kilian PONHEIMER, cel bătrân sau tatăl [* 26.04.1757; † 1840]; pictor, calcograf şi gravor activ la Wien. 180 Matthäus Albrecht LOTTER [* 1741; † 1810]; fiul lui Tobias Conrad LOTTER93.

34

Data: 1789 211

Nume: Banat Sursă: Karl GEBHARD, Beschreibung des Banats, der Walachey, Moldau und der Königreiche Servien und Bosnien: aus den

besten Schriftstellern gezogen; ein Beitr. zur näheren Kenntniß des gegenwärtigen Kriegsschauplazzes, Leipzig, 1789, 96 Site.

Data: 1789 212 Nume: Banat Temeswar Sursă: Harta lui Joseph Georg WINTTER181 executată la München.

Data: 1789 213

Nume: Bánát, BÁИÁT (aşa!) RÉSZE Sursă: (nesemnată; GÖRÖG Demeter182, KEREKES Sámuel183 apud SL) : A' Római, Orosz s Török Tsászárok között folyó

Hadakozásnak Teátroma. 1789 (SL, I, 202; SLk, 7, 38) Obs.: hartă, 340 X 210 mm, scara 1:96638000, gravor JUNKER Keresztély din Bratislava, a apărut ca supliment al

publicaţiei în limba maghiară Hadi és Más Nevezetes Történetek, Elsö Szakasz, Betsben (i.e. Wien), 1789, p. 494bis. Primul număr al publicaţiei a apărut pe 7.07.1789. GÖRÖG Demeter şi KEREKES Sámuel au fost redactorii principali ai publicaţiei de-a lungul timpului. Ei vor folosi constant numele Bánát chiar şi în textele care reflectau evenimentele anului 1789 în regiunea bănăţeană (de ex., p. 97-100, 178 etc.). Dar aici sunt şi alte hărţi care identifică regiunea drept Banat; de ex., harta manuscris intitulată Nándorfejérvara és az azt Ostromló Tábor Fekvése 1789 (p. 400bis) unde apare BÁИÁT RÉSZE. Folosirea literei И este doar o greşeală de tipar.

Data: 1789 214

Nume: Bannat Sursă: A.(nton) von WENZELY184 : Generalkarte von Siebenbürgen. Nach geometrisch gemessenen Karten und andern zuverlaessigen

Hilfsmitteln verjüngt und graduirt von Herrn A. von Wenzely Hofbuchhalterei Raitoffizier im Baudepartement. Herausgegeben von Herrn F.(ranz) A.(nton) Schræmbl ... (OSZKTK, TM 07327; SL, II, 682-683)

Obs.: hartă, 655 X 1076 mm, scara 1:420000, pe două coli, publicată în Franz Anton SCHRÄMBL177, Allgeimener grosser Atlas ..., Wien, 1786-1800.

Data: 1789, 1807 215

Nume: Bannat, Le Bannat de Temeschwar (l.f.), Temeschwarer Bannat (l.g.), Torontaler D.ct, Temescher D.ct 185 Sursă: (François Joseph MAIRE186) : Le Bannat de Temeschwar d'aprés les nouvelles indications, pour servir de renseignement a

la Carte de Limites des trois Empires, ou Théatre de la Guerre presente. 1789. / Temeschwarer Bannat Nach denen neuesten Anzeigen (SL, I, 375; MB, 374; OSZKTK, TA 357 - "Tabulae Theatrorum Belli in Hvngaria" c. kolligátum-atlasz - A 21; TR 7329)

Obs.: hartă, 412 X 561 mm (după SL; 610 X 500 mm după MB; 420 X 575 mm după OSZKTK), scara 1:1500000 (după SL; 1:380000, 4 deutsche Meilen = 78 mm după OSZKTK), gravor H.(ieronymus) Benedicti187, publicată la Wien de Franz Anton SCHRÄMBL. Ediţia din 1807 (Artaria et Comp) nu face menţiunea ou Théatre de la Guerre presente. 1789.

Data: 1789 216

Nume: Temeschwarer Banat Sursă: F.(ranz) A.(nton) SCHRAEMBL177 : Militaerische Karte der saemmtlichen Kriegs-Vorfaelle bei den vereinigten

Oesterreichisch-Russischen Armeen im Jahr 1788 nach den besten Karten, Zeichnungen, und den Wienerhofberichten (OSZKTK, TA 357 - "Tabulae Theatrorum Belli in Hvngaria" c. kolligátum-atlasz - A 22)

Obs.: hartă, 530 X 710 mm, publicată In Wien: in eigenem Verlage, 1789.

Data: 1789 217 Nume: Temeschwarer Pannat (i.e. Bannat -n.m.)41 Sursă: (nesemnată) : Das \ Koenigreich \ Ungarn \ in seine Zehen Gebiethe \ und alle Gespannschaften \ abgetheïlt (Nro. 27) (SL,

II, 490) Obs.: hartă, 215 X 289 mm, scara 1:2800000, publicată la Wien de Franz Johann Joseph von REILLY188 în Schauplatz der

fünf Theile der Welt ..., Erster Theil, ..., Wien, 1789.

Data: 1789 218 Nume: Bánát Sursă: GÖRÖG Demeter182, KEREKES Sámuel183 : A' Ròmai Orosz 's Török Tsászárok között folyó Hadakozásnak Teátroma

181 Joseph Georg WINTTER / WINTER [* 1751; † 1789]; gravor şi pictor german. 182 GÖRÖG Demeter [* 4.11.1760, Hajdúdorog; † 7.09.1833, Wien]; ; ziarist, scriitor, pedagog, consilier cameral. 183 KEREKES Sámuel (Miskolci Kerekes) [* ~1750, Halas(?); † 27.08.1800, Wien]; ziarist, redactor şi învăţător. 184 Anton von WENZELY [* ~1747; † 1825]; cartograf. 185 i.e. District - l.f. 186 François Joseph MAIRE [* 1738; † ?]; inginer hidrografic şi geograf, din 1771 a lucrat la Wien. 187 Hieronimus / Hieronymus BENEDICTI [* ~1756; † 1809]; gravor. 188 Franz Johann Joseph von REILLY [* 18.08.1766, Wien; † 6.07.1820, Wien]; a produs primul atlas austriac al lumii intitulat Schauplatz der fünf Theile der Welt mit bestæendiger Rücksicht auf die besten Originalwerke in drey Theile zusammengetragen von einer Geseflschaft Geographen Nacht und zu Büschings grosser Erdbeschreibung ... prin publicarea hărţilor în fiecare zi de marţi vreme de 17 ani (între 1789 - 1806).

35

1789. (SL, I, 202; reprodusă doar în SLk, 7, 38) Obs.: hartă de război, 210 X 340 mm, scara 1:96638000, a fost publicată în limba maghiară la Wien în Hadi és Más

Nevezetes Történetek ca şi supliment de ziar.

Data: 1789 şi noi ediţii în 1790 (?), 1791 etc. 219 Nume: Temeschvarer Bannat Sursă: (nesemnată) : Das Temeschvarer Bannat (Nro 6) (SL, II, 493) Obs.: hartă, 198 X 272 mm, scara 1:1500000, publicată la Wien în Franz Johann Joseph von REILLY188, Schauplatz der fünf

Theile der Welt .... În realizarea acestei lucrări, autorul s-a inspirat din harta realizată în 1788 de Jakob BARZELLINI şi Franz Anton SCHRÄMBL (nr. 201).

Data: 1789 şi noi ediţii în 1790, 1791 etc. 220

Nume: Banat Sursă: (nesemnată) : Das Koenigreich Serwien (i.e. Serbia -n.m.) Obs.: hartă, publicată la Wien de Franz Johann Joseph von REILLY în cadrul Schauplatz der fünf Theile der Welt ...

Data: 1789 221

Nume: Bannat Sursă: (nesemnată) : General Karte \ von dem \ Koenigreiche Ungarn \ und dem \ Osmanischen Reiche \ in \Europa. \Nro 1. Obs.: hartă, 307 X 228 mm, publicată la Wien de Franz Johann Joseph von REILLY în cadrul Schauplatz der fünf Theile

der Welt ...

Data: 1789, şi o nouă ediţie în 1810 222 Nume: Pannat41 Sursă: (nesemnată) : Des \ Koenigreichs \ Ungarn \ östsüdlicher \ Theil. \ Nro. 33. Obs.: hartă, 209 X 292 mm, publicată la Wien de Franz Johann Joseph von REILLY în cadrul Schauplatz der fünf Theile

der Welt ...

Trebuie notat faptul că în cadrul aceluiaşi proiect editorial şi având acelaşi editor, pe hărţi diferite, apar denumiri şi forme diferite - Banat, Bannat, Pannat, Temeschvarer Bannat, Temeschwarer Pannat - pentru regiunea bănăţeană.

Data: 1789 223

Nume: Banat Temeswar Sursă: Castulus RIEDL189, K. PALZ : Karte von dem Banat Temswar und einigen Districhten auf Servischer seite Geographii

aufgenommen ... (SL, II, 510; OSZKTK, TM 8 245) Obs.: hartă, 545 X 472 mm, scara 1:500000 [sau 1:370000?], gravor M. Mettenleitter, publicată la München. Districtele de

la S de Dunăre (Kolumbazer, Kutschaner, Krivinaer, Krainaer, Kliuischer) sunt încă prezentate pe hartă chiar dacă ele fuseseră pierdute de Casa de Habsburg în favoarea otomanilor încă din 1739.

Data: 1789 224

Nume: Das Banat Sursă: Karl KRILL : Atlas des gegenwärtigen Kriegsschauplatzes, zusammengesetzt aus zwanzig Landkarten, welche vom

adriatischen bis zum schwarzen Meere reichen ... (OSZKTK, TA 97 A-5) Obs.: hartă, 160 X 203 mm

Data: ~1790 (?) 225

Nume: Banat Sursă: (nesemnată) : Carte der umliegenden Gegend bei Belgrad (VkO, V 51.930 / 5) Obs.: harta împrejurimilor Beogradului, 270 X 390 mm, publicată la Wien, bei T.E. v’ Trattnern K.K Buchl:190.

Data: 1790 226

Nume: Bannato di Temesvar | i.e. Banat de Timişoara (l.it.) Sursă: B.(artolomeo) BORGHI191 : L'Ungheria \ e la Transilvania \ Siena Presso Pazzini Carli ... (SL, I, 72) Obs.: hartă, 214 X 300 mm, scara 1:3040000, gravată de Agostino COSTA şi publicată în Vicenzo PAZZINI CARLI e

Figli, Atlante Geographico, Siena, 1788-1800.

Data: 1790 227 Nume: Bánát Sursă: BERKENY János192 : Á Magyar-Török Hadakozásoknak Mutato Piatza Zsigmond Ts. és Magy.(ar) Kir.(áliság)

Uralkodásától fogva a' jelenvaló időkig. (SL, I, 44; OSZKTK, TM 24003) Obs.: hartă, 297 X 328 (cu margini 355 X 400) mm, scara 1:4000000, publicată în DECSY Sámuel, Osmanografie, vol. I-III,

Wien, 1788-1789.

189 Kastulus RIEDL [* 1701; † 1783]; ofiţer, gravor, inginer şef la Strassendirektion Bavaria. 190 Johann Thomas TRATTNER, Edlen von Trattnern [* 11.01.1717, Jormannsdorf, AT / Gyimótfalva, Vas vármegye, † 31.07.1798, Wien]; kaiserlich und königlich Hofbuchdruckern und Buchhändlern. 191 Bartolomeo BORGHI [* 1750; † 1821]; cartograf şi gravor italian, editor al Atlante Geographico, Siena, 1788-1800. 192 BERKENY János / (BERKEN) (Sámuel) [* ~1765, Nemesvámos / Vámos, HU; † 1822, Wien]; gravor.

36

Data: 1790 228 Nume: Banatu Temessiensi, Cottibus Banaticis, Banatu, Banatu Temesiensi, Banatus, Comitatibus Temes, Torontal,

Krasso, Comitatibus Banaticis Temes, Torontal, Krasso Sursă: Proiecte şi hotărâri aduse în adunarea deputaţilor din cercurile "cis st transtybiscane" (sic! Circulis cis = & Trans =

Tybiscani) privind revendicările stărilor şi ordinelor din Ungaria şi din ţinuturile reîncorporate cu referire şi la Congresul naţional ilir din Timişoara înainte de încoronarea împăratului Leopold193 ca rege al Ungariei (MN, 46; CDMB, nr. crt. 226: 1v, 47, 47v, 59v)

Obs.: primul document este datat 5.06.1790. Este interesant de notat că numele Banat este folosit şi de autorităţile ungare chiar şi după anul 1778.

Data: 1790 229

Nume: Temeschwarer Bannat Sursă: F.(ranz) L.(udwig) G.(ÜSSEFELD)194 : Das \ Temeschwarer \ Bannat \ aus einer grossen Zeichnung\ in dieses Format

gebracht \ und nach der, vom Hrn. P. Lies- \ ganig geschehener Messung \ des Kistelecken Meridians \ orientirt durch F. L. G. \ Mit Röm. Kayserl. allergnæd. Freyh. \ herausgegeben \ von den Homann. Erben. in \ Nürnberg 1790. (SL, I, 248; OSZKTK, TR 7316; GC, G6483.T2 1790)

Obs.: hartă, 457 X 588 (477 X 608) mm, scara 1:380000 (4 deutsche Meilen = 78 mm), realizată după desenul iezuitului Joseph Xaver LIESGANIG195 şi publicată la Nürnberg de moştenitorii lui Johann Baptist HOMANN42.

Data: 1790 230

Nume: Temeschwarer Banat Sursă: C.(hristoph) WEIGEL und (Adam Gottlieb) SCHNEIDER196 : Karte der sämmtlichen Krieges Vorfaelle bey den

vereinigten Oestreichisch-Russischen und Türkischen-Armeen im Jahr 1788 nach den besten Karten, Zeichnungen und den Wienerhofberichten (OSZKTK, TA 357 - "Tabulae Theatrorum Belli in Hvngaria" c. kolligátum-atlasz - A 23)

Obs.: hartă, 450 X 700 mm, scara 1:1427000 (15 Gemeine Deutsche oder Geographische Meilen = 78 mm), publicată la Nürnberg de Franz Anton SCHRÄMBL177 în 1790.

Data: 1790 - 1800 (?) 231

Nume: Das Banath Sursă: (NN) v.(on) Cratey, (NN) v(on) Pálffy (?) : Das Detailgebiet der europäischen Trükei längs dem Fluss der Donau

zwischen Povetz und Widin: kart. dok. (TK 3004) Obs.: hartă manuscris, 532 X 729 mm. În colţul din dreapta al hărţii se află inscripţionat v.(on) Cratey Lieut.(enant) \

v.(on) Pálffy.

Data: 1791 232 Nume: Banat Sursă: Franz Johann Joseph von REILLY188 : Das Koenigreich Serwien, harta Nro. 5 din Schauplatz der fünf Theile der Welt ..., 1791.

Data: 1791, 1793 233

Nume: Bannat, Banat, das Banat Temeswar Surse: Johann Kaspar STEUBE197:

1. Wanderschaften und Schicksale, Gotha, 1791, 260 pg. 2. Briefe über das Banat198, Erster Band, Eisenach, in Kommission der Wittekindtischen Hofbuchhandlung, Drucker Johann Georg Ernst Wittekindt, 1793, VIII + 176 S; p. 46-47.

Data: 7.03.1792 234

Nume: Banatu Sursă: Scrisoarea baronului Imre BECHY (PÉCHY?) către Pavel AVACUMOVICI, episcop orthodox de Arad (l.l) (IDS,

I, 485).

Data: 20.06.1792 235 Nume: Temesvarer Banat Sursă: Grenz Reambutirungs Instrument ... (HKA, 202: 296)

Data: 1792 236

Nume: Temeswarer Bannat Sursă: (nesemnată) : Karte von dem Grossfürstenthum Siebenbürgen. Cum Privilegio Sacræ Caesareæ Majestatis (în cartuş)

(SL, II, 500) Obs.: hartă, 252 X 233 mm, publicată în Franz Johann Joseph von REILLY188, Schul Atlas, welcher in zwey und vierzig

193 Leopold II de Habsburg-Lothringen [* 5.05.1747, Wien; † 1.03.1792, Wien]; ales la 30.09.1790 şi încoronat la Frankfurt am Main pe 9.10.1790 drept împărat al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană şi rege al Ungariei (încoronat la 15.11.1790 la Pozsony51). 194 Franz Ludwig GÜSSEFELD [* 5.12.1744, Osterburg (Altmark); † 17.06.1808, Weimar]. 195 Joseph Xaver LIESGANIG [* 13.02.1719, Graz; † 4.03.1799, Lwíw, UA / Lemberg]. 196 Adam Gottlieb SCHNEIDER [* 1745; † 1815]; librar şi editor din Nürnberg, DE. 197 Johann Kaspar STEUBE [* 25.01.1747, Gotha, Saxonia; † 12.04.1795, Gotha]; s-a aflat în Banat între 1772-'81. Pentru amănunte despre acest personaj pitoresc în studiul introductiv la Johann Kaspar STEUBE, Nouă ani în Banat (1772-1781), Studiu introductiv şi ediţie îngrijită de Costin FENEŞAN, Editura de Vest, Timişoara, 2003, 128 pg., ISBN 973-36-0370-8. 198 http://ora-web.swkk.de:7777/digimo_online/digimo.entry?source=digimo.Digitalisat_anzeigen&a_id=1946

37

Landkarten den ganzen Erdkreis darstellet, deuts und lateinisch augsgedruckt, und den fünf Theilen der Erdbeschreibung zum Gebrauche der studirenden Jugend in den kaiserlichen königlichen Staaten auf das genaueste angemessen ist ..., Wien, 1792.

Data: ~1792 237

Nume: Temeswar Bannat Sursă: Kriegs Schauplatz zu leichter Erklaerung der Zeitungsblaetter über die Rüstungen zu Wasser und zu Land zwischen

Russland, Oesterreich und Polen, gegen die Türkey (1737-'39) (OSZKTK, TA 357 - "Tabulae Theatrorum belli in Hungaria" c. kolligátum-atlasz - A 11)

Obs.: hartă, 440 X 600 mm, scara 1:2589000 (15 Deutsche Meilen = 43 mm), publicată laAugsburg de Johann Martin WILL199.

Data: ~1792 238

Nume: Banat Sursă: (nesemnată) : Situations Plan von Bacser58 Comitat, daim die Vereinigung der Donau mit der Theis mittelst einer

Schiffahrts Canals angezeiget wird ... (TK 20) Obs.: hartă manuscris, 380 X 238 (împreună cu cartuşul; desenul doar 270 x 222) mm.

Data: 1793 239

Nume: Temesvarer Banat Sursă: (nesemnată ?) : Carte von Temesvarer Banat und dem Königreich Servien, nebs einem Their von Ungarn, Sclavonien &

Bosnien (SJ, 63).

Data: 1793, 1796 240 Nume: Temeswarer Bannat Sursă: J.(ohann) C.(hristoph) WINKLER128 : Temeswarer Bannat: abgetheilet in seine District und Process (OSZKTK, TR 2931) Obs.: hartă, 680 X 880 mm, scara 1:270000 (1 ungarische Meile = 53 mm), publicată la Wien de Artaria § Comp.(agnie).

Data: 12.05.1794 241

Nume: Bannat de Temesvar Sursă: (nesemnată) : Kingdom \ of \ Hungary, \ Principality of Transilvania, \ Sclavonia, Croatia, \ with a Part of \ Valakia,

Bulgaria, \ Bosnia, and Servia \ from the Latest Surveys ascertained by Astronomical Observations. ... (SL, II, 548) Obs.: hartă, 453 X 520 mm, scara 1:1660000, publicată de Robert LAURIE, James WHITTLE în A new and elegant

imperial sheet atlas ..., London, 1796 şi în Thomas KITCHIN, General Atlas, 1796.

Data: 1.09.1794, nouă ediţie 2.01.1822 242 Nume: Bannat Sursă: Robert WILKINSON200 : Hungary. and Transilvania. Drawn from the Latest Authorities (SL, II, 690) Obs.: hartă, 211 X 272 mm, scara 1:3100000, publicată în Robert WILKINSON, A General Atlas, being a Collection of Maps

of The World and Quarters, the Principal Empires & Kingdoms', London, 1800-1805.

Data: (1)795 243 Nume: Banat Sursă: Joseph u.(nd) Gabriel v.(on) KISS201 : General Karte woraus ersichtlich wie die Privilegisi(erte) König(liche)

Ungaris(che) Schiffahrts Gesellschaft mittelst 4 Canaelen und Schifbarmachung der dazwischen liegenden Flüsse die Ausfuhr aus dem Königreich Ungarn zum Adriatischen Meer erleichtern und befördern will ... (TK 1115)

Obs.: hartă manuscris, 507 X 802 (desenul acoperă doar 256 X 802) mm, scara 1:690000 [Maastab von 10 Meilen (TK: 10 Meilen = 108 mm)].

Data: 12.08.1795, 1811 244

Nume: Banat Sursă: W.(illiam) FADEN202 : European dominions of the Ottomans, or Turkey in Europe Obs.: hartă, 550 X 730 mm, scara 1:2900000, a fost publicată iniţial la London şi republicată în General atlas în 1811.

Data: 1796 245

Nume: Banát203 Sursă: (nesemnată): Magyar Ország elosztva Vármegyékre, mellyeknek Neveit a' hasonló Nevű Helység vagy Várok viselike, hol

melléjek irattak (SL, II, 619) Obs.: hartă, 194 X 267 mm, scara 1:2960000, publicată în Professor SZALLER György, Magyar ország' Földleirásának Rövid

Foglalattya (şi în l.g.), Pozsony, 1796.

199 Johann Martin WILL [* 1727; † 1806]; gravor şi librar din Augsburg, DE. 200 Robert WILKINSON [* ~1755; † ~1825]; editor cartograf activ la London între 1785-1825. 201 KISS József [* 19.03.1748, Buda, azi Budapest; † 13.03.1812, Zombor (Sombor, RS ?)]; inginer hidrolog şi fratele său mai mic KISS Gábor [* ~1751, Prešov, SK / Eperjes; † 17.04.1800, Wien]; inginer hidrolog. Împreună au proiectat şi început (1792-'93) canalul Dunăre-Tisza-Dunăre (Ferencz-csatorna; azi, Велики канал /Veliki sau DTD kanal în Vojvodina, RS) lung de 929 km. 202 William FADEN [* 1750(?); † 1836]; cel mai important cartograf englez al vremii sale (1771-1836), geograf al regelui englez George III. 203 Dacă ar fi fost scris Bánat, cuvântul în l.m. ar fi însemnat căinţă, părere de rău, supărare, mâhnire, obidă, grijă.

38

Data: 1796 246 Nume: Bánát, Temesvári Bánát Sursă: BARANYI László204, Rövid magyar Geographia, Trattner Mátyás nyomdája, Pest, 1796, 310 pg. Obs.: textul: Temes vármegye vagy Bánát latinul Comitatus Temesiensis-nek mondatik. A Temesvári Bánát áll Torontál, Temes

és Krassow vármegyékből, ... . Cartea a fost studiată şi în şcoli.

Data: 1796 247 Nume: Bannat, Thoronthaller (sic!) Gespan.(schaft)175, Temeschwarer (sic!) Gespanschaft, Krassower Gespan.(schaft) Sursă: (Vinzenz Georg KININGER205) : Karte von dem Königreiche Ungarn mit den Königreichen Kroatien und Sklavonien und

dem Grossfürstenthum Siebenbürgen ... (VkO, V 51.935 / 21; SL, II, 501) Obs.: hartă, 495 X 668 mm, scara 1:1400000, gravor Anton AMON, publicată la Wien în Grosser deutscher Atlas (p. 21),

Erfunden von Franz Joh.(ann) Jos.(eph) von Reilly188. Gezeichnet von Vinzenz Georg Kininger. Gestochen von Karl Schütz. Confuzii: Temeschwarer în loc de Temescher Gespanschaft iar Thoronthaller Gespanschaft se întinde chiar şi la V de râul Tisza.

Data: 1799 248

Nume: Bannat, Torontaler Gesp.(anshaft), Temeswar (sic!) Gesp.(anshaft), Krasso Ser.(eny) (sic! Krassó Sörény -n.m.) Gesp.(anshaft)

Sursă: Conrad MANNERT206 : Charte von Ungarn und Siehenbürgen (sic!), Croatien, Slavonien, Dalmatien, Gallicien und Lodomerien den Oesterreichischen Besizungen in ehemal. Polen nebst rielen angränzenden Ländera der Tűrkey ... (în cartuş) (OSZKTK, TM 5954)

Obs.: hartă, 705 X 990 mm, publicată la Nürnberg de Adam Gottlieb Schneider und Weigel207.

Data: 1799 249 Nume: Das Bannat Sursă: (nesemnată) : Mappa Geographica cursuum veredariorum Hungariæ Inferioris, Croatiæ et Sclavoniæ (No 13) / (în

cartuş) Postkarte von Nieder Ungarn, Kroatien und Sklavonien. (SL, II, 502) Obs.: hartă, 375 X 470 mm, scara 1:1670000, gravor Ignaz KÜHN, publicat în Franz Johann Josef von REILLY,

Allgemeiner Post Atlas von der ganzen Welt, in so ferne Posten darauf bestehen, aus vierzig Lateinisch und Deutsch beschriebenen Landkarten zusammengesetzt, nach den neuesten in den verschiedenen Staaten im Postwesen genachten Verordnungen und Einrichtungen ausgearbeitet, und mit einem vollständigen Register versehen, wodurch man auf was immer für einer Karte jeden Ort in wenig Augenblicken auffindet, Wien, 1799. Tot în Allgemeiner Post Atlas ... există alte două hărţi (No 11 şi 12) care menţionează de asemenea regiunea drept Bannat.

Data: 1799 - 1803 (?) 250

Nume: Comitatus Banatus Sursă: LIPSZKY János208 : Magyarország és tágabb környéke (fără titlu) (TK 3018_1) Obs.: hartă manuscris, realizată la Pest în timp ce Lipszky lucra la Mappa generalis Regni Hungariae, harta de ansamblu

410 X 685 mm şi o hartă de detaliu compusă din 34 de părţi distincte, 470 X 690 mm, scara 1:230000. În cartuş: Comitatus Banatus: L1 Temeschiensis, L11 Torontaliensis, (indescifrabil -n.m.) Crassovaeriensis; pe hartă, în sectorul XIX, este identificat comitatul Timiş drept L1, Caraşul drept L11 iar comitatul Torontal rămâne neidentificat. În sudul Banatului sunt nominalizate regimentele de graniţă german şi ilir drept N şi O dar explicaţia pentru înţelesul celor două litere lipseşte din cartuş.

Data: ~1790 - 1815 (?) 251

Nume: Temeschwarer Banat Sursă: G. F. UZ : Charte Von Ungarn, Polen, Russland Und Der Turkey: Enthaelt Polen, Galizien, die Moldau, Bukowina und

Walacheÿ, Bulgarien, Servien, Bosnien, Sclavonien, Croatien, Dalmatien, Albanien, Griechenland, den Archipelagus, das Schwazeund Asovische Meer, die Krimm und Tartareÿ, Anadoli, oder Natolien &. &. aus den d'Anvillischen und andern Charten, von neuen entworfen, durch G. F. UZ, Ingen.(ieur) Lieut:(enant) u.(nd) Architect, Nürnberg, bey C.(hristoph) WEIGEL und SCHNEIDER196 (GC, G6965 1789.U9)

Obs.: hartă, publicată la Nürnberg de firma Schneider und Weigel207.

Data: ~1800 252 Nume: Banatus Temesiensis Sursă: (nesemnată) : Mappa demonstrans universas ca(esar)eo regias salis stationes, Regnis Hungariae, Croatiae, Slavoniae,

Magni item Principatui Transylvaniae ingremiatas, cursum et modum transportuum partim per aquam partim per axem fieri solitorum (TK 1140)

204 BARANYI László (nagyváradi) [* 17.01.1729, Debrecen, HU; † ?]; avocat, soldat în garda regală maghiară, mai apoi consilier orăşenesc în Debrecen. 205 Vinzenz Georg KININGER (şi Kinninger, Kieninger) [* 24. 4. 1767, Regensburg, DE, † 18. 5. 1851, Wien]. 206 Conrad MANNERT [* 17.04.1756, Altdorf bei Nürnberg; † 27.09.1834, München]. 207 Adam Gottlieb SCHNEIDER [* 1745; † 1815] este cel care a preluat în anii '90 afacerea lui Christoph WEIGEL, cel bătrân [* 9.11.1654, Redwitz, Egerland; † 5.02.1725, Nürnberg] şi a relansat firma sub numele Schneider und Weigel. 208 LIPSZKY János (Ján) von Szedlicsna [* 10.04.1766, Szedlicsna / Sedličná (azi, parte a localităţii Trenčianske Stankovce, SK), ; † 2.05.1826, Trenčianske Stankovce]; ofiţer (1808 - colonel) şi cartograf.

39

Obs.: hartă manuscris, 488 X 653 mm, scara 1:1600000 [Scala 25 Milliarum Germanicorum (TK: 25 mill. Germ. = 115 mm)]. Confinia Banatus Temesiensis (confiniul Banatului Timişan în l.l. -tr.m.) apare în sudul Banatului corespunzător regiunii regimentelor de graniţă german şi ilir; pe hartă sunt inscripţionate Com.(itatus) Torontal, Temes, Krasso.

CONCLUZII

► Circulaţia anevoioasă a informaţiei în secolul XVIII precum şi copierea unor hărţi vechi şi inactuale ori ediţiile succesive ale aceloraşi hărţi, în cazul unor firme de tradiţie, fac ca anumite hărţi să conţină informaţii depăşite sau chiar greşite referitoare la numele regiunii209. ► În secolul XVIII, denumirea de Vlaşca / Valahia nu se mai regăseşte în documentele ori hărţile de epocă pentru regiunea Banatului istoric. ► După cucerirea imperială din 1716, numele iniţial al regiunii a fost Temeswarer Banat210 (l.g.; Banatul Timişoarei). În perioada imediat următoare (1716-'21), acest nume a fost folosit constant şi aproape excusiv – alături de forma simplă Banat – de autorităţilor imperiale militare şi cele ale administraţiei locale şi centrale. Scrisă în limba germană, şi prima diplomă imperială (1719) referitoare la regiune foloseşte tot forma Temesvarer Banat (nr. 12). ► Nu a existat o hotărâre formală prin care să se fi acordat regiunii numele de Banat211 după cucerirea din 1716-'18. Ar fi fost şi ciudat ca o astfel de hotărâre să existe pentru că, la acea dată, numele exista deja în uz curent de peste 30 de ani (din 1685). ► Prin cucerirea din 1716-'18, denumirea geografică Banatus Timisvariensis / Banatus /Banatus Temesiensis / devine o denumire administrativă. ► Autorităţile cezaro-crăieşti aveau cunoştiinţe precare cu privire la data când a apărut denumirea de Banat. Astfel, într-un raport din 1734 (nr. 41), prin care regiunea bănăţeană este prezentată noului ei conducător militar şi civil, se avansează perioada 1524-'52 de apariţie a numelui Banat în timp ce, fără nici un temei, Francesco GRISELINI, în prima monografie istorică şi de istorie naturală a Banatului publicată în 1780, afirmă că numele apare în anul 1615 (nr. 168). Ambele date sunt incorecte. În acest moment, nu există informaţii care să indice folosirea numelui înainte de toamna anului 1685. ► Explicaţiile de epocă212 referitoare originea denumirii Banatului sunt pline de contradicţii. De exemplu, Luigi Ferdinando, conte MARSIGLI (1726) susţine că numele regiunii provine de la fortăreaţa Temeswar (nr. 35) în timp ce în Banater Landesbeschreibungen din 1760 se afirmă că râul Timiş este la originea numelui regiunii (nr. 107). ► Grafia numelui Temeswarer Banat este extreme de diferită funcţie de autorul documentului (Temesvarer Bannat, Temeswarer Bannath, Temeswarer Panat41, Banat von Temesvar, Bannath Temesvar etc.). În documentele de epocă (1716-'20) întâlnim chiar şi ciudate construcţii hibride cu specific maghiar (Bannat Tömösvariensis, Tömösvarer Banat, Temesvárer Banat, Banat von Temésvar (sic!))213, sârbesc (Bannat Temisvar) ori germano-latin (Temeswarer Banatus). ► Banatus Timisvariensis214 � Ban + atus (l.l.) Timisvar (Temesvár, Timişoara) + iensis (l.l.). Construcţia cuvântului Banatus nu s-a făcut pornind de la un existent Banat (Banat + us215) ci plecând de la demnitatea de ban(us) + atus, unde "atus" este o terminaţie adjectivală specifică limbii latine. Metoda cea mai comună de a obţine un adjectiv toponimic în limba latină este de-a adăuga -(i)ensis216 ca sufix al unui substantiv propriu de tipul localitate, regiune etc. Deci, Timisvariensis = Timisvar / Temesvar + iensis = Timişoar(a) + ei = Timişoarei. ► Pentru că astfel am obţinut un substantiv propriu, specific unei denumiri geografice, acesta trebuie scris obligatoriu cu majusculă (deci, Banatus / Banat). În puţine documente de epocă întâlnim şi

209 şi nu numai la acest aspect! Multe hărţi din secolul XVIII redau încă o imagine trunchiată a realităţilor geografice elementare ale regiunii. 210 autorităţile habsburgice folosesc mult mai des forma Temesvarer Bannat decât pe cea corectă academic de Temeswarer Banat. 211 sau Banatus Timisvariensis, Banatus Temesiensis (l.l.) / Temeschwarer Banat, Temeser Banat (l.g.). 212 din secolul XVIII: 1726 (nr. 35), 12.12.1734 (nr. 42), 1760 (nr. 102), 1779-'80 (nr. 162). 213 "ö" în loc de "e" este specific unor dialecte ale limbii maghiare vechi iar în acestă limbă cetate se scrie corect vár (l.m.). 214 în acest studiu am ales să utilizez forma Banatus Timisvariensis doar pentru că ea este cea atestată iniţial în 16851. 215 Banat este de genus neutrum (l.l.) iar "us" este terminaţia pentru nominativ singular. 216 în cazul nostru, pentru că Temesvar se termină într-o consoană ("r"), terminaţia specifică este "-iensis".

40

forma banat, care, prin utilizarea literei mici la începutul cuvântului, ne poate indica simplă o greşeală de grafie. ► Prin Tratatul de pace de la Beograd (18.09.1739) are loc şi prima recunoaştere internaţională a numelui Banat (Timişorean), la peste jumătate de secol de la prima atestare a acestuia (1685). ► De-a lungul întregului secol XVIII se foloseşte constant, şi nu doar în limbajul oficial al adminis-traţiei habsburgice, atât denumirea de Banatul Timişoarei cât şi cele de Banat ori Banatul Timişului. De aceea, putem chiar vorbi de o surprinzătoare lipsă de rigoare formală la nivelul administraţiei habsburgice. Aceasta se regăseşte atât în folosirea mai multor nume pentru aceeaşi instituţie de conducere locală la nivelul Banatului cât şi în denumirea teritoriului care va fi încorporat administrativ în regatul ungar în 1778. ► Chiar dacă forma Banatus / Banat a apărut încă din secolul XVII (1689-'90217), ea nu a reuşit să se impună definitiv în decursul secolului XVIII în detrimentul numelor Banatus Timisvariensis / Banatus Temesiensis. ► Banatus Temesiensis = Ban + atus (l.l.) Temes + iensis218. Temes (l.m.) este numele râului şi comitatului219 Timiş. În mod normal, ne-am fi aşteptat ca numele Banatului (din Banatus Temesiensis) să provină direct de la râul Timiş dar explicaţiile, care sunt oferite în secolul XVIII, – tractus Temesiensis, qui vulgo Bannatus dicitur (26.03.1779; nr. 159), Districtum Temesiensem, inde a pluribus retro annis nominee Banatus compellatum (23.04.1779; nr. 161) – indică surprinzător regiunea220 Timiş drept componentă a numelui Banatus Temesiensis. ► Chiar dacă nu are relevanţă absolută, statistica ne arată că doar în circa 12% din sursele nominalizate în acest studiu s-a folosit denumirea de Banat Timişean (Banatus Temesiensis / Temeser Banat). ► Prima apariţie a numelui Banatul Timişului (-.09.1698) a implicat şi apariţia unei dihotomii7 referitoare la numele regiunii: Banatul Timişoarei / Banatul Timişului. Acest fenomen este prezent şi în perioada de organizare a noii regiuni neoacquistice221 (1716-'18) fiind vizibilă şi în titulatura diferitelor organisme de conducere locală a acesteia. ► După aproape un secol (1685-1775), dihotomia Banatul Timişoarei versus Banatul Timişului încă persistă chiar şi la cel mai înalt nivel al administraţie bănăţene. Iar dovada clară este documentul oficial din 12.09./10.10.1775 (nr. 137) în care ambele forme – Temesvarer Bannat (l.g.) şi Bannatus Temesiensis (l.l.) – sunt folosite concomitent de administraţia bănăţeană, de parcă cele două nume ar fi echivalente la nivel terminologic iar această echivalenţă este ceva normal şi de la sine înţeles. Alte dovezi ale existenţei acestei dihotomii sunt identificate la nr. 41, 107 şi 164. ► Această dihotomie o regăsim şi în cazul celor mai informaţi, referitor la realităţile bănăţene, oameni din epocă222; cei care cunoşteau chiar intim regiunea din punct de vedere geografic, istoric, etnic şi cunoşteau în detaliu administraţia acesteia etc. (nr. 41, 102). De exemplu, Francesco GRISELINI, cel care a locuit în Banat în perioada septembrie 1774 - ianuarie 1777, foloseşte în titlul cărţii sale223 temeswarer Banats (l.g.) pentru ca harta topografică anexată lucrării sale să fie intitulată Tabula Bannatus Temesiensis ... (l.l.) (nr. 162). ► Existente în toate epocile224 şi la toate nivelele, traducerile greşite39, 225 ale binomului Banatus Timisvariensis / Banatus Temesiensis sporesc inevitabil dihotomia existentă. 217 până acum acest an este limita inferioară pentru atestarea formei simple Banat. Dar cum cercetarea nu este încă încheiată, sunt convins că în arhivele vieneze mai există documente care vor apropia şi mai mult această atestare de anul 1685. 218 Timiş (l.r.) - Temes (l.m.) - Temesiensis (Timişului) este în limba latină derivatul adjectival al numelui propriu Temesium (= Temes + -ium; unde "-ium" este terminaţia specifică limbii latine pentru numele care se termină cu o consoană; în cazul nostru, Temes / "s"). 219 medieval ungar = (vár)megye (l.m.) / comitat (l.g.; l.r.). Numele râului Timiş este atestat istoric sub forma Temesium (l.l.). 220 comitatul, districtul. 221 neoacquisticum (l.l.) = újszerzeményi (l.m.) = (bun/teritoriu) nou dobândit. Cu privire la statutul de drept al unui teritoriu neoacquisticum, vezi Theodor MAYER, Verwaltungsreform in Ungarn nach der Türkenzeit, Wien - Leipzig, Gerlach - Wiedling, 1911, p. 60 şi următoarele (apud CF, 19, nota 13). Ediţia a doua a cărţii poartă acelaşi titlu dar este revizuită şi îmbunătăţită şi Herausgegeben von Josef Fleckenstein und Heinz Stoob. Bearbeitet von Adalbert Toth, Sigmaringen, Jan Thorbecke Verlag, 1980, XII + 147 Site. 222 Franz Leopold Anton PONZ, Freiherr von ENGELSHOFEN67, Johann Florimund BAUMBERG68, Johann Jakob Benedikt, Freiherr von NEFFZERN69, Christoph Konrad LIEBLEIN, Edler von LIEBENSTEIN103. 223 Încercare de istorie politică şi naturală a Banatului Timişoarei (FG) care a fost publicată la Wien (1780) cu titlul Versuch einer politischen und natürlichen Geschichte des temeswarer Banats in Briefen an Standespersonen und Gelehrte (FGW); vezi nr. 133 şi 162. 224 secolele XVII-XXI. 225 vezi notele 22 şi 89 precum şi observaţiile făcute la: nr. 5, nr. 30, nr. 69, nr. 107, nr. 118 şi nr. 168.

41

► Dihotomia Banatul Timişoarei / Banatul Timişului a fost o constantă până la începutul secolului XX şi doar folosirea exhaustivă a termenului Banat poate să o rezolve definitiv. ► Explicaţiile de epocă – din 1726, 12.12.1734, 1760, 1779-'80 (nr. 35, 41, 107, 168) – referitoare la denumirea Banatului sunt pline de contradicţii şi inexactităţi. De exemplu, Marsigli (1726) susţine că numele regiunii provine de la fortăreaţa Temeswar în timp ce în Banater Landesbeschreibungen (1760) se afirmă că râul Timiş este la originea numelui regiunii. ► Banatul (Timişoarei / Timişului) nu a fost niciodată menţionat direct în titulatura oficială a împăratului226 intrând în categoria "usw., usw."227. ► Opinia lui SZENTKLÁRAY Jenő (SJ, 17)228 din 1879 nu se confirmă; Banatul a fost numit Banatul Timişoarei - Banat - Banatul Timişului cu mult înainte de 13.10.17176 / 12.07.1718 şi cu mult după 1.02.177813. ► În nici un moment regiunea bănăţeană, definită de Mureş - Tisza - Dunăre - Munţii Carpaţi, nu s-a numit Ţara Banatului după cum afirmă, fără temei, Costin FENEŞAN datorită neadecvatei traduceri229 pe care o face titulaturii administraţiei bănăţene: Banater Landes-Einrichtungs-Commision drept Comisia de organizare a Ţării Banatului şi Banater Landes-Administration drept Administraţia Ţării Banatului230. În acest caz, nu este bine ca Land (l.g.) să nu fie tradus drept ţară (l.r.) pentru că: 1. Chiar dacă Land înseamnă şi ţară în limba germană, aceasta nu este singurul înţeles al cuvântului. El mai înseamnă şi regiune, ţinut, stat, pământ iar azi, în Germania şi Austria, este o unitate (provincie) administrativă autonomă, având organ legislativ propriu (Landtag) şi guvern propriu. Cuvântul Land avea în sec. XVII-XVIII două înţelesuri majore: de terra şi de regio (DW, XII, 90-104). Dacă traducem ad litteram231 aceste cuvinte obţinem: terra = ţinut, ţară; regio = zonă, regiune, ţinut, domeniu particular. Or, din cele cinci înţelesuri – ţinut, ţară, zonă, regiune, domeniu particular – doar unul singur implică conceptul de stat (cel legat de terra) în timp ce în limba română, cuvântul ţară (cu sens administrativ) implică azi automat conceptul de stat.

226 nici în titlul împăratului Karl VI şi nici în cel al Mariei Theresia ori împăratului Joseph II. 227 i.e. und so weiter, und so weiter (l.g.) / şi aşa mai departe (etc.). 228 "... 1718. julius 12-dikén ... Ezentúl hatvanhárom évig, vagys 1779-ig viselte a tartománz a ”Temesi Bánság” nevezetét." (SJ, 17). Este ciudată această afirmaţie a lui Szentkláray; chiar el oferă multe exemple în lucrarea sa din care rezultă clar că şi numele Banatul Timişoarei a fost folosit constant după 1716. Probabil că Szentkláray este influenţat puternic de realitatea politică şi administrativă numită Serbischen Wojwodschaft und des Temeser Banats pe care a cunoscut-o direct copil şi adolescent fiind. 229 dar nici chiar Feneşan nu este consecvent pentru că traduce (kaiserliche) Banater Landes-Administration şi drept Administraţia (imperială a) Banatului (CF, 39). 230 De unde a apărut această echivalare Banater Landes-Administration ≡ Administraţia Ţării Banatului? Cred că poate fi vorba de o interpretare neadecvată de către Costin FENEŞAN a unor documente de epocă (30.08.1770) legate de cazul Domaşnea - Cănicea (nr. 122) de împotrivirea la trecerea sub administraţie militară odată cu constituirea batalionului de graniţă (CF4, 202-244). Totuşi trebuie amintit că, încă din 1984, odată cu publicarea lucrării lui Francesco GRISELINI, Încercare de istorie politică şi naturală a Banatului Timişoarei, Costin FENEŞAN, traducătorul şi editorul acesteia, traducea defectuos deja – vezi şi observaţiile de la nr. 168 – Land drept Ţară (ori chiar Banat!): -Landesadministrationspræsidenten (FGW: I, X 4) � preşedinte al Administraţiei Ţării (FG, 24) -k.(aiserliche) k.(önigliche) Landesadministration (FGW, I, 179) � Administraţia cezaro-regească a Ţării Banatului (FG, 144) -der Landesadministration (FGW: I, 179) � Administraţia Ţării Banatului (FG, 144) -Landesadministration (FGW: I, 185) � Administraţia Ţării (FG, 149) -Landesstelle (FGW: I, 179) � Administraţia Ţării Banatului (FG, 145) -Landesregierung (FGW: I, 180) � Administraţia Ţării (FG, 145) -Bannat Temeswar Landesadministrationspræsidenten (FGW: I, 213) � preşedintele Administraţie Ţării Banatului (FG, 169) -das Land (FGW: I, 77) � Ţara (FG, 76). Dar Costin FENEŞAN îşi permite chiar luxul de-a inventa lucruri pe care Griselini nu le-a scris niciodată! Doar câteva exemple sunt edificatoare în acest sens: -Der Feldmarschal Franz Mercy, damaliger Gouverneur dieser Provinz (FGW: I, 152) /i.e. Feldmareşalul Franz Mercy, guvernatorul de atunci al acestei provincii (tr.m.) � Guvernatorul de atunci al Banatului, feldmareşalul Francisc Mercy (FG, 126) şi nota 50. -im Land (FGW: I, 179, 180, 185) � în Banat (FG, 145, 145, 149) (sic!) -dieses Landes (FGW: II, 4) � Banat (sic!) (FG, 231) -Grafen von Temeswar / i.e. Timişoara (FGW, I, 44) � comiţii de Timiş (sic!) (FG, 54) -Ban von Servien /i.e. Serbia (FGW, I, 29) � ban al Severinului (sic!) (FG, 45) Etc. -die Distrikte von Karansebes und Lugosch vo Steffan ehemals Ban gewesen war (FDW, I, 93) � a zonei (sic!) Caransebeşului şi Lugojului, unde Bocskay (sic!) fusese odinioară ban (FG, 87). Etc. 231 din l.l. în l.r. folosind limba latină clasică.

42

2. În feudalismul occidental terra este un termen specific care se referă la un domeniu supus relaţiilor de vasalitate232 şi nu are nici o legătură conceptuală cu structura teritorială popular românească a "ţării"233. Or, construcţia administrativă a Banatului apare doar în 1716-'18, are o origine occidentală234 şi nu are nici o legătură conceptuală cu instituţia "ţărilor" (româneşti)235. 3. Numele administraţiei cezaro-crăieşti din Banat a fost când Banater Landes-Administration când Temesvarer Landes-Administration236, când Banater Cameral administration237, când Bannatische Lander Administration238 etc.239. De exemplu, forma Temesvarer Landes-Administration este folosită de Carl Friedrich, Graf von HATZFELD, preşedintele Camerei Aulice, în raportul său adresat împărătesei Maria Theresia la 22.01.1764 (CF4, 87-88). Dar Temesvarer Landes-Administration nu se poate traduce drept Administraţia Ţării Timişorene ci doar drept Administraţia provincială240 timişoreană. Pe cale de consecinţă, rezultă şi că traducerea feneşiană Banater Landes-Administration drept Administraţia Ţării Banatului este defectuoasă. 4. În istoriografia bănăţeană de limbă română s-a folosit constant titulatura de Administraţie Provincială (Bănăţeană, a Banatului)241 încă din secolul XIX. 5. Costin FENEŞAN ştie foarte bine că administraţia cezaro-crăiască şi Casa de Habsburg a privit Banatul întotdeauna drept o provincie şi nu drept o ţară242. Aceasta se vede foarte bine şi din ceea ce chiar el scrie: "La 24 decembrie 1768, prin decret al împărătesei, Administraţia Banatului i s-a dat ordinul ca, odată cu începerea noului an 1769, să asigure revenirea tuturor veniturilor provinciei (i.e. Temesvarer Banat / Banatul Timişoarei în original -n.m.) sub autoritatea Departamentului in Banaticis et Domanialibus al Camerei Aulice" (CF, 73). Această afirmaţie se bazează chiar pe textul decretului cezaro-crăiesc care specifică: Erstens seÿnd in Folge der Allerhöchsten Resolution ddto. 24. December 1768 die dem Banco als eine Bedeckung wegen geleisteten Kriegs-Aushilfen zu Administriren und zu geniessen eingeraumte samentliche Proventen des Temesvarer Banat nunmehro a 1-ma Januarÿ Anno 1769 der Kaÿserl. Königl. Hofkammer wiederum zu übergeben (SJ, 197, nota 1). În memoriile sale, scrise în limba franceză, Albert SACHSEN, Herzog von TESCHEN160, ginerele împărătesei Maria Theresia, vorbeşte de cette Province (această provincie -tr.m) atunci când face referire la Banatul anului 1768 (SJ, 194, nota 1). Or, în limba franceză, province înseamnă doar provincie, regiune, diviziune teritorială. Etc.243 6. În istoriografia şi limba maghiară244, cuvântul Landes (l.g.) are înţeles de tartomány(i) (l.m.; provincie; provincial, de provincie). SZENTKLÁRAY Jenő (SJ, 143) a tradus Landes Administration (l.g.) drept tartományi administratio (l.m.; administraţia provincială) / tartományi kormányszék (l.m.) (guvernământul provincial). De asemenea, Dr. BOROVSZKY Samu traduce Landes tot cu înţelesul de tartományi (provincial)245. De aceea, traducerile adecvate ale numelui organismelor administrative bănăţene246 sunt (tr.m.):

232 Stelian BREZEANU, Model european şi realitate locală în întemeierile statale medievale româneşti. Un caz: «Terra Bazarab», în Revista istorică, serie nouă, tom V, nr. 3-4, Martie-Aprilie 1994, p. 211-232; p. 213 (republicat în Stelian BREZEANU, Romanitatea orientală în evul mediu. De la cetăţenii romani la naţiunea medievală, Bucureşti, Editura All Educaţional, Seria All Istoric, 1999, 248 pg., ISBN 973-684-062-2; p. 209-219). 233 cele formate din Romanii populare (N. Iorga) care, la rîndul lor, sunt constituite dintr-o uniune de comunităţi rurale. 234 chiar şi la nivelul numelui pentru că Banatus (de Severin) este consemnat în 1233 ca o realitate administrativă a regatului medieval ungar. 235 conceptul de "ţară", atât de drag istoriografiei naţional-comuniste, se bazează doar pe o traducere inadecvată a termenului terra (din latina medievală) drept ţară. Mai multe despre această problemă într-un viitor studiu [ http://www.banat.ro/academica/terra.htm ]. 236 CF4, 87-88, 222, 236. 237 MN, 29-30; CDMB, nr. crt. 125, 2. 238 MN, 40; CDMB, nr. crt. 188. 239 nu a existat o singură denumire standard aşa cum lasă să se înţeleagă Costin FENEŞAN (CF, 49). Acest fenomen este o altă dovadă a lipsei de rigoare formală la nivelul administraţiei centrale şi locale. 240 sau regională. 241 "Fiind noua creaţiune (i.e. Banatul la 1718 -n.m.) expusă la atacurile Turcilor şi afacerile ei ruinate, s'a încredinţat regularea acestora aşa numitei administraţiuni provinciale (Landes-Administration), ... Administraţiunea provincială a Banatului ..." (PD, III, 131-132); "Toate celelalte districte ale Banatului au fost subordonate aşa numitei administraţiuni provinciale c. r. (K. K. Landes-Administration)" (PD, III, 140). În 1939, Grigore POPIŢI foloseşte denumirea Administraţia Provincială Bănăţeană (GP, 12). 242 cu sau fără ghilimele! Culmea este că Feneşan nu-şi dă seama de contradicţia (Ţara Banatului / provincie) pe care o promovează. 243 exemplele de acest gen sunt mult prea multe pentru a putea fi menţionate aici. 244 în contextul începutului de secol XVIII în Banat. 245 Landes Einrichtungs Commission (l.g.) este tradus drept tartományszabályozó bizottság (l.m.) (T, 64). 246 din l.g. în l.r.

43

Landes-Administration = Administraţia provincială (sau regională); Banater Landes-Administration = Administraţia provincială bănăţeană247; Kayserliche Banater Landes-Administration = Imperiala248 administraţie provincială bănăţeană; Temesvarer Landes-Administration = Administraţia provincială timişoreană; Banater Landes-Einrichtungs-Commision = Comisia provincială de organizare a Banatului. ► Autorităţile cezaro-crăieşti nu au renunţat la folosirea denumirii de Banat / Banatul Timişoarei odată cu retrocedarea din 1778. Surprinzător249, numele de Banat este folosit chiar şi de autorităţile regatului ungar şi după această dată (de exemplu, nr. 227). ► La sfârşitul secolului XVIII, prin încorporarea în regatul ungar (1778), denumirea administrativă Temeswarer Banat devine o pură denumire geografică. ► Problemele ridicate de denumirea Banatului în secolul XVIII reverberează puternic şi în secolul următor250.

ABREVIERI abr. = abreviare cap. = capitol i.e. = id est (l.l.) / asta este sau în alte cuvinte h.m. = hartă manuscris h.t. = hartă tipărită (separat pe foi ori în atlas) l.b. = în limba bulgară l.c. = în limba cehă l.cr. = în limba croată l.f. = în limba franceză l.g. = în limba germană l.gr. = în limba greacă l.it. = în limba italiană l.l. = în limba latină l.m. = în limba maghiară l.r. = în limba română l.s. = în limba sârbă l.sk. = în limba slovacă

l.t. = în limba turcă n.m. = nota mea (NN) = prenume necunoscut / NN = nomen nescio (l.l.) nr. = numărul p. = pagina pg. = pagini sb.m. = sublinierea mea tr.m. = traducerea mea v = verso / (p.) 40v = (pagina) 40 verso vol. = volum u.a. = unităţi arhivistice * = născut † = decedat ~ = circa (?) = nesigur, presupunere \ = rând nou

AT, BG, CZ, DE, FR, HR, HU, IT, PL, RO, RS, SK, UA, USA = abrevieri standardizate ale numelui unor ţării conform codului ISO 3166-1 şi ISO 3166-1-alpha-2.

NOTE

1] Normativele generale internaţionale de folosire a numelor geografice prevăd obligativitatea redării denumirilor oficiale actuale. Am făcut excepţie de la această regulă doar când am citat dintr-un document de epocă şi acest lucru este reflectat prin folosirea scrisului italic. 2] Toate citările sunt menţinate prin folosirea scrisului italic. 3] Am socotit că este bine ca numele personajelor istorice să fie cele pe care aceştia le-au purtat şi nu am folosit numele sub care acestea sunt cunoscute în cultura română. 4] * hartă care s-a aflat în posesia lui Luigi Ferdinando, conte MARSIGLI şi se află acum depozitată în fondul Marsigli de la Biblioteca Universitaria di Bologna, IT. 5] ** hartă care se află acum depozitată la Generallandesarchiv, Karlsruhe, DE. 6] (XXX) = înseamnă că harta este nesemnată dar autorul ei este cunoscut fiind XXX. 7] (nesemnată; XXX) = înseamnă că harta este nesemnată dar autorul ei este probabil XXX (sau, în cazul lui Luigi Ferdinando MARSIGLI, a fost în posesia acestuia). 8] N:(icolas) de FER = înseamnă că pe harta este inscripţionat doar N: de FER dar numele complet este cunoscut. 9] Toate hărţile identificate la Országos Széchényi Könyvtár Térképtára sub cota "TM" urmează să fie renumerotate. 10] O variantă intermediară a acestui studiu a fost prezentată public, în premieră, la data de 27.11.2007, în cadrul cadrul Sesiunii Ştiinţifice Anuale de Istorie (secţiunea Istorie Modernă), ediţia a XVII-a (organizator Muzeul Banatului din Timişoara).

247 sau Administraţia provincială a Banatului. 248 sau Împărăteasca. 249 pentru că întreaga cultură maghiară a fost (şi încă este!) extrem de reticientă în a folosi denumirea de Banat / Bánság pentru că îl considerau un nume pur habsburgic. Mai multe amănunte asupra acestui aspect sunt disponibile în studiul Efemerele denumiri ale Banatului (Temesköz, Raška, Vlaşca) [ http://www.banat.ro/nume_efemere.htm ]. 250 şi ele sunt clarificate în studiul Denumirile Banatului în secolul XIX [ http://www.banat.ro/XIX.pdf ].

44

O variantă mult condensată a fost prezentată public, la data de 5.09.2008, la Zrenianin, RS, în cadrul manifestării ştiinţifice internaţionale Memorialul Radu Flora, ediţia a XVII, organizat de Societatea de limba română din Voivodina, Novi Sad, Republica Serbia.

TRADUCERI (l.g.) Edler = nobil Freiherr = baron Graf = conte Generalleutnant = general-locotenent Generalfeldwachtmeister = general-maior (înainte de ~1750) Generalmajor = general-maior (din ~1750) General der Kavallerie = general de cavalerie Hauptmann = căpitan Feldzeugmeister = general de artilerie / infanterie / geniu Feldmarschall-Leutnant = general-locotenent Feldmarschall = mareşal Oberstleutnant = locotenent-colonel Oberst = colonel Oberverwalter = administrator-şef Reichsgraf = conte al Sacrului Imperiu Roman de Naţiune Germană / Sacrum Romanum Imperium (l.l.), Heiligen Römischen Reiches Deutscher Nation (l.g.)

BIBLIOGRAFIE În cadrul studiului s-a citat sub forma JS, 70 ceea ce înseamnă pagina 70 a cărţii definite în cadrul bibliografiei de JS iar KB, 144-145, 231-232, 403-404 înseamnă că harta cu numărul 144-145 este descrisă la paginile 231-232 şi reprodusă la paginile 403-404 în cartea definită de KB în cadrul bibliografiei. Cu numere romane s-a indicat numărul volumului atunci când este cazul.

AB = Sorin FORŢIU, Despre prima atestare a denumirii Banatvs Timisvariensis (1685), în revista Analele Banatului, Serie Nouă, Arheologie - Istorie, nr. XIV / 2 (Istorie Medie, Modernă şi Contemporană), Editura Mirton, Timişoara, 2006, 436 pg., ISSN 1221-678X; p. 67-113 + o hartă. http://www.muzeulbanatului.ro/istorie/publicatii/analele_banatului_vol2_2006_f.htm vezi şi la http://www.banat.ro/nume.htm

AD = Adattár Délmagyarország XVIII. századi történetéhez, A "Délmagyarországi Történelmi és Régészti Muzeum-Társulat" megbizasábol szerkeszti BARÓTI Lajos, Temesvár, nyomatott a Csanád-Egyházmegyei Könyvsajtón, I. kötet (I-IV rész.), 1893-'96, [VIII], 539 lap, [6] + XLVII; II. kötet (V-IX rész.), 1900-'04, [IV], 625 lap + LXXVIII.

APP = Dr. Anton Peter PETRI, Biographisches Lexicon des Banater Deutschtums, Mühldorf / Inn, Marquartstein, Th. Breit Druck + Verlag GmbH, 1992, 2198 coloane, ISBN 3-922046-76-2.

APP2 = Anton Peter PETRI, Die Festung Temeschwar im 18. Jahrhundert: Beiträge zur Erinnerung an die Befreiung der Banater Hauptstadt vor 250 Jahren, Veroffentlichungen, Reihe B, Bd. 20, Verlag Südostdeutsches Kulturwerk, München, 1966, 100 pg.

AS = Alfons SCHÄFER (unter Mitwirkung von Helmut WEBER), Inventar der handgezeichneten Karten und Pläne zur europäischen Kriegsgeschichte des 16. - 19. Jahrhunderts im Generallandesarchiv Karlsruhe, Kohlhammer Verlag, Series Veröffentlichungen der Staatlichen Archivverwaltung Baden-Württemberg, Band 25, Stuttgart, 1971, XL + 307 pg.; (toate hărţile de la Karlsruhe citate în acest studiu sunt hărţi manuscris).

ASB = Dr. Antonio SCHMIDT-BRENTANO, Kaiserliche und k.k. Generale (1618-1815), Österreichisches Staatsarchiv / A. Schmidt-Brentano, 2006, 115 pg., disponibil doar pe pagina de Internet a Österreichisches Staatsarchiv: http://www.oesta.gv.at/Docs/2006/11/20/Kaiserliche%20bzw_%20k_%20k_%20Generale%201618-1815%20_Liste_.pdf

AŢ = Aurel ŢINTĂ, Colonizările habsburgice în Banat 1716-1740, Editura Facla, Timişoara, 1972, 216 pg. CDAD = Arhivele Naţionale ale României - Direcţia judeţeană Timiş, Fond nr. 52, Colecţia de documente din achiziţii şi

donaţii, anii extremi 1516-1989, 292 u.a., Dosar nr. crt. (Nr. actului) ─: p. ─ . CDMB = Arhivele Naţionale ale României - Direcţia judeţeană Timiş, Fond nr. 117, Colecţia de documente Muzeul Banatului,

anii extremi: 1353-1948, 859 u.a., Dosar nr. crt. (Nr. actului) ─: p. ─ . CF = Costin FENEŞAN, Administraţie şi fiscalitate în Banatul imperial 1716-1778, Editura de Vest, Timişoara, 1997, 212

pg., ISBN 973-36-0700-3. CF2 = Costin FENEŞAN, "Reglementarea" din 1693 a comitatului Severinului, în revista Banatica, nr. 4, Muzeul de

Istorie al judeţului Caraş-Severin, Reşiţa, 1977, 525 pg.; p. 242 (traducerea documentului este făcută de Costin FENEŞAN în Comitatul Severinului la sfârşitul secolului al XVII-lea, revista Tibiscum, nr. 7, Muzeul judeţean de Etnografie şi Istorie locală - Caransebeş, 1988, 342 pg.; p. 201-202).

CF3 = Costin FENEŞAN, Stăpâni şi supuşi în comitatul Severinului în timpul celei de-a doua ocupaţii habsburgice (1688-1699), în revista Banatica, nr. 14, Muzeul de Istorie al judeţului Caraş-Severin, Editura Banatica, Reşiţa, 1996, 502 pg., ISSN 1222-0612; p. 150-151, p. 178-179.

CF4 = Costin FENEŞAN, Cnezi şi obercnezi în Banatul imperial 1716-1778, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1996, 256 pg., ISBN 973-27-0535-3.

45

CHB = Colonizarile habsburgice în Banat 1716-1740, Aurel ŢINTĂ, Editura Facla, Timişoara, 1972, 216 pg. CJT = Din cronologia judeţului Timiş, Vasile DUDAŞ (coordonator), Ioan HAŢEGAN, Sorin BERGHIAN, Constantin C.

GOMBOŞ, Mariana CERNICOVA & all, Editura Marineasa, Timişoara, 2004, 516 pg., ISBN 973-631-134-1. CSTR = Călători străini despre Ţările Române, Maria HOLBAN, M.(aria) M.(atilda) ALEXAN-DRESCU-Dersca BULGARU,

Paul CERNOVODEANU, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, vol. VIII, 1983, 690 pg. + 8 pg. ilustraţii. CUD = Jean DUMONT, Corps Universel Diplomatique du Droit des Gens; Contenant un Recueuil des Traitez d'Alliance, de

Paix, de Treve, de Neutralité, de Commerce, d'Echange, de Protection & de Garantie, de toutes les Conventions, Transactions, Pactes, Concordats, & autres Contrats, qui ont été faits en Europe, depuis le Regne de l'Empereur Charlemagne jusques à présent; Avec les Capitulations imperales et royales; les Sentences Arbitrales dans les Caufes importantes; les Dèclarations de Guerre, les Contrats de Mariage des Grands Princes, leurs Testaments, Donations, Renonciations, & Protestations; les Investitures des grands Fiefs; les Erections des Grandes Dignités, celles des grands Companies de Commerce, & en genéral de tous les Tîtres, sous quelque nom qu'on les désigne, qui peuvent fervir à fonder, établir ou justifier les Droits et les Interets des Princes et Etats de l'Europe, par Mr. J. Dumont ..., Amsterdam & The Hague, Brunel & Wetstein, 1726-'31, I-VIII tome; Supplément au Corps Universel Diplomatique du Droit des Gens ..., Jean Rousset de Missy, Jean Barbeyrac, Les Janssons à Waesberge, Amsterdam & The Hague, 1739.

-tome VII, 2 parties: A Amsterdam: Chez P. Brunel, R. et J. Wetstein, et G. Smith, Henri Waesberge, et Z. Chatelain; A La Haye: Chez P. Husson et Charles Levier, 1731. -tome VIII, 2 parties: A Amsterdam: Chez P. Brunel, R. et J. Wetstein, et G. Smith, Henri Waesberge, et Z. Chatelain; A La Haye: Chez P. Husson et Charles Levier, 1731.

DAA = DEÁK Antal András, Johann Christoph Müller 'határmenti' térképei, în revista Cartographica Hungarica, 4. szám. 1994. december, p. 42-45; (toate hărţile citate de Deák sunt hărţi manuscris).

DAA2 = Antal András DEÁK, Antecedents of the Map of Hungary by J. C. Müller, în revista IMCøS -International Map Collectors' Society's- Journal, Spring 1998; Issue No. 72, 70 pg., p. 19-27; (toate hărţile citate de Deák sunt hărţi manuscris).

DAA3 = DEÁK Antal András, J. C. Müller kéziratos térképei (varianta în l.m. a DAA4). DAA4 = Antal András DEÁK, Peace and maps. The manuscript maps of J. C. Müller, studiu prezentat la "Conference on

Public Collections and Science", Budapesta, 1-2.07.1999; (toate hărţile citate de Deák sunt hărţi manuscris). DGR = Dicţionar german-român, Academia Republicii Socialiste România - Institutul de lingvistică, Editura Academiei

Republicii Socialiste România, 1966, 1172 pg. DPM = (Luigi Ferdinando, conte MARSIGLI), Danubius Pannonico-Mysicus, Observationibus geographicis, astronomicis,

hydrographicis, historicis, physicis perlustratus Et in sex Tomos digestus ab Aloysio Ferd. com. Marsili, Socio Regiarum Societatum Parisiensis, Londonensis, Monspeliensis. Hagæ comitum, apud P. Gosse, R. Chr. Albertus, P. de Hondt, Amstelodami, apud Herm. Uytwerf & Franç. Changuion, M.D.CC.XXVI (i.e. 1726 în l.l. -n.m.); noi ediţii în 1741, 1744 (în limba franceză) şi în 2004 (la Vízügyi Múzeum, Leveltár és Könyvgyűjtemény, Budapest, 2004, ISBN 963-217-033-4, 439 pg.; doar volumul I, conţine şi o traducere în limba maghiară după ediţia princeps). Ediţia în limba franceză din 1744 (cea consultată): DESCRIPTION du DANUBE depuis la montagne de Kalenberg en Austriche jusqu'au confluent de la rivière Jantra dans la Bulgarie, contenant de OBSERVATIONS geographiques, astronomiques, hydrographiques, historiques et physiques par Mr. le comte Louis Ferd. de MARSIGLI, member de la societé Royale de Londres, et des Académies de Paris et de Montpelliére; traduite du Latin, La Haye, chez Jean SWERT, 1744, 6 vol., gr. fol. et pl.

DSB = Dicţionarul subdialectului bănăţean, Universitatea din Timişoara, Centrul de Ştiinţe Sociale - Facultatea de Filologie, Timişoara, vol. 1: A-albocalmin, 1985, 185 pg.; vol. 2: Albomina-astalalt, 1986, 240 pg.; vol. 3: Babizui, 1987, 202 pg.

DW = Das Deutsche Wörterbuch 1838-1961, begonnen von Jacob & Wilhelm GRIMM, XVI Bende [in 32 Teilbänden], Leipzig: S. Hirzel 1854-1960. – Quellenverzeichnis 1971.

EZ = Erich ZÖLLNER, Istoria Austriei. De la începuturi până în prezent, ediţia a VIII, Editura Enciclopedică, Colecţia Biblioteca Enciclopedică de Istorie Universală, Bucureşti, 1997, vol. I-II, ISBN general 973-45-0155-0, vol. I, XVI + 488 pg., ISBN vol. I 973-45-0156-9, vol. II, p. 499-926, ISBN vol. I 973-45-0157-7.

FG = Francesco GRISELINI, Încercare de istorie politică şi naturală a Banatului Timişoarei, Prefată, traducere şi note de Costin FENEŞAN, Editura Facla, Timişoara, 1984, 336 pg. + o hartă; ediţia a II-a, Editura de Vest, Timişoara, 2006, 316 pg. + o hartă, ISBN (10) 973-36-0422-4, ISBN (13) 978-973-36-0422-8.

FGW = Franz GRISELINI, Versuch einer Politischen und natürlichen Geschichte des temeswarer Banats in Briefen an Standespersonen und Gelehrte, Wien, im Verlage den Johann Paul Krauß, I-II Theil, 1780251, VI + 301 + 135 pg. + 8 planşe + 1 hartă.

GC = Gettysburg College, Gettysburg, Pennsylvania, U.S.A., Musselman Library, John H. W. STUCKENBERG - Map Collection, nr. ... .

GH = Dr. Gerhardt HOCHSTRASSER, Beiträge zur Geschichte Alt-Temeschburg. Temesium - einer der alten Namen Temeschburgs, în cotidianul de limbă germană Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien (AZD), anul 15, nr. 3705, 15.08.2007, Suplimet: Banater Zeitung (BZ), anul 15, nr. 715, p. III - Banater Kulturleben, Teil 1; ADZ, nr. 3710, 22.08.2007, BZ, nr. 716, p. III, Teil 2.

GL = Dr. GLASER Lajos / Ludwig GLASER, A karlsruhei gyűjtemények magyarvonatkozású térképanyaga / Ungarn betreffende Karten und Pläne in den karlsruher sammlungen, M.(agyar) Kir.(ályi) Állami Térképészet, A

251 La Biblioteca Judeţeană Timiş, Secţia Patrimoniu, există câte un exemplar din ambele tiraje ale ediţiei germane datate 1780 (vezi nr. 162).

46

Térképészeti Közlöny 6 sz. különfüzete, Budapest, 1933, 136 pg.; (toate hărţile citate de Glaser sunt hărţi manuscris).

GLA = Generallandesarchiv, Karlsruhe, DE; (toate hărţile de la Karlsruhe citate în acest studiu sunt hărţi manuscris). GP = Gr.(igore) POPIŢI, Date şi documente bănăţene (1728-1887), Timişoara, Tipografia "Naţionala", 1939; 28-44. GT = revista Geographica Timisiensis, Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de chimie-biologie-geografie,

Departamentul de geografie, vol. VIII-IX, 1999-2000, 316 pg., ISSN 124-0079; p. 257-263: Sofronie MUREŞAN, Baronul Philipp Elmpt şi cartografierea Banatului.

H = Documente privitóre la Istoria Românilor culese de Eudoxiu de HURMUZAKI, Publicate sub auspiciile Academiei Române şi ale Ministeriului Cultelor şi Instrucţiunii publice, vol. V, partea II, 1650-1699, Bucuresci, 1886: -p. 314, Doc. CCCCLXXI, Septembrie 1698 -p. 329-330, doc CCCCLXXII, 26.01.1699, Tractatul de pace de la Carlovĕţ.

HHSA = Arhivele Naţionale ale României, Colecţia de Microfilme, Microfilme Austria, Östrreichisches Staatsarchiv - Wien. Haus- Hof und Staatsarchiv, Rola nr. …: Cadrul nr. ...

-Rola nr. 117 = (nr. inventar 1267), Ungarische Akten (Hungarica). Generalia (Hungarica I), Faszikel 197; 197/A. -Rola nr. 60 = (nr. inventar 1192), Das habsburg-lothringische Familienarchiv, Archivbehelfe, a) Hofreisen, Karton 16 / Actele Familiei de Habsburg-Lotaringia, Instrumente de arhivă, Karton 16. -Rola nr. 63 = (nr. inventar 1192), Das habsburg-lothringische Familienarchiv, Archivbehelfe, a) Hofreisen, Karton 7 / Actele Familiei de Habsburg-Lotaringia, Instrumente de arhivă, Karton 7.

HKA = Arhivele Naţionale ale României, Colecţia de Microfilme, Microfilme Austria, Östrreichisches Staatsarchiv - Wien. Finanz- und Hofkammerarchiv. Hofkammerarchiv, Rola nr. …: Cadrul nr. ...

-Rola nr. 8 = (nr. inventar 902-903), Anhang vermischter ungarischer Gegenstäande / Anexă privind diverse probleme ungare, rote nr. 30. -Rola nr. 11= (nr. inventar 903), Anhang vermischer ungarischer Gegenstäande / Anexă privind diverse probleme ungare, rote nr. 30. -Rola nr. 25 = (nr. inventar 1087), Die Feldakten. Die alten Feldakten Epoche bis 1815 / Acte de campanie. Vechile acte de campanie Epoca pînă la 1815, Faszikel 40-45, 169. (n.m.: rola este filmată necronologic [descrescător] iar ordinea logică a paginilor documentelor microfilmate este inversată chiar în cadrul aceluiaşi document. Cadrele microfilmului nu sunt numerotate. -Rola nr. 26 = (nr. inventar 1087), Die Feldakten. Die alten Feldakten Epoche bis 1815 / Acte de campanie. Vechile acte de campanie Epoca pînă la 1815, Faszikel 169, 173-175. (n.m.: rola este filmată necronologic [descrescător] iar ordinea logică a paginilor documentelor microfilmate este inversată chiar în cadrul aceluiaşi document). -Rola nr. 27 = (nr. inventar 1087), Die Feldakten. Die alten Feldakten Epoche bis 1815 / Acte de campanie. Vechile acte de campanie Epoca pînă la 1815, Faszikel 176, 177, 179. (n.m.: rola este filmată necronologic [descrescător] iar ordinea logică a paginilor documentelor microfilmate este inversată chiar în cadrul aceluiaşi document). -Rola nr. 29 = (nr. inventar 1265), Die Feldakten. Die alten Feldakten Epoche bis 1815 / Acte de campanie. Vechile acte de campanie, Epoca pînă la 1815, 1718/6-13, 1719/1-3, 7, 13, 1736/7-10, 13. (n.m.: rola este filmată necronologic [descrescător] iar ordinea logică a paginilor documentelor microfilmate este inversată chiar în cadrul aceluiaşi document). -Rola nr. 89 = (nr. inventar 1149), Landesbeschreibungen / Descrieri de ţări, provincii, oraşe ş.a.; Karton I b 1. -Rola nr. 125 = (nr. inventar 1546), Banater Akten, rote nr. 1 SAU rote nr. 2. -Rola nr. 202 = (nr. inventar 1265), Hilfsorgane des Hofkriegsrates, Das Hofkriegs-Kanzlei-Archiv und Militär-Depositen-Administration / Organe auxiliare ale Consiliului aulic de război, Arhiva Cancelariei aulice de război şi Administraţia depozitelor militare.

IDS = Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, I. D. SUCIU & R. CONSTANTINESCU, Editura Mitropoliei Banatului, Timişoara, 1980, vol. I, 624 pg. + XXXXIV; vol. II, 521 pg. (627-1148) + XX.

IDS2 = I. D. SUCIU, Denumirea Banatului înainte de ocuparea habsburgică în documentele bisericeşti, în revista Mitropolia Banatului, anul XXXI, nr. 10-12, octombrie-decembrie 1981, 669-682 p.

IDS3 = I. D. SUCIU, Monografia Mitropoliei Banatului, Timişoara, Editura Mitropoliei Banatului, 1977, pg. 318. IH = Ioan HAŢEGAN, Habitat şi populaţie în Banat (secolele XI-XX), Mvsevm Banaticvm Temesiense, Bibliotheca

Historica et Archeologica Banatica, nr. XXXI, Editura Mirton, Timişoara, 2003, ISBN 973-661-251-1, 236 pg. IH2 = Ioan HAŢEGAN, Lucia SAVULOV, Banatul medieval, în revista Analele Banatului, Serie nouă, Arheologie-Istorie,

nr. V / 1997, Editura Mirton, 1997, 500 pg., ISBN 973-578-361-4; p. 179-216. IM = Ion MATEI, Diplomaţie, hidrotehnică şi afaceri în secolul al XVIII-lea. Canalul Cerna-Dunăre, în Studii şi comunicări de

etnografie şi istorie, vol. III, Muzeul judeţean de etnografie şi istorie locală, Caransebeş, 1979, 444 pg.; p. 333-341. IMR = Imago Mvndi, a review of Early Cartography, Volume 25, (1971), p. 55-64: R. OEHME, A French World Atlas of the

18th Century: The Atlas Général of G. L. Le Rouge. INV = Direcţia judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale, Inventar 141 PMT, 256 pg., anul ─, p. ─ .

Istoria = Românilor

Istoria Românilor, vol. VI - Românii între Europa clasică şi Europa luminilor (1711-1821), Paul CERNOVODEANU, Nicolae EDROIU et all, Academia Română - Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002, ISBN 973-45-0381-2, 973-45-0428-2 (vol. VI), 1072 pg. + 64 p. (reproduceeri) + 15 planşe (genealogice şi tabel).

IRM = Ioan MUNTEANU, Rodica MUNTEANU, Timişoara: monografie, Editura Mirton, Timişoara, 2002, 572 pg. + 3

47

hărţi, ISBN 973-585-650-6. IT = Istoria Timişoarei. Manual opţional pentru elevii gimnaziilor timişorene, Prof. dr. Ioan HAŢEGAN, Cercetător

ştiinţific I Academia Română -Timişoara, Prof. dr. Cornel PETROMAN, Inspector şcolar general adjunct, Inspectoratul şcolar Timiş, Ediţia I-a, Volumul I, Editura Banatul, Seria Didactica, nr. 1, Timişoara, 2008, 150 pg., ISBN 978-973-88512-0-8 (Vol. 1. ISBN 978-973.(sic!)88512-1-4).

JF = Josef FRANK, Die Besiedlung des südwestlichen Banats im Lichte historischer Karten und Quellen 1690 bis 1821; eine historisch-geographische Untersuchung, Materialien zur Besiedlung des südwestlichen Banats - nr. 2, Sindelfingen, Frank, 2005, PPN 12114366X, VIII + 158 Seiten (mit beiliegender CD-ROM).

JJE = Johann Jakob EHRLER, Banatul de la origini până acum (1774) / Das Banat vom Ursprung bis jetso (1774), ediţie bilingvă îngrijită de Costin Feneşan şi Volker Wollmann, Editura de Vest, Timişoara, 2000, 234 pg. + 12 reproduceri, ISBN 973-36-0334-1.

JS = John STOYE, Marsigli's Europe, 1680-1730: the life and times of Luigi Ferdinando Marsigli, soldier and virtuoso, Yale University Press, 1994, 356 pg., ISBN 0300055420.

JW = Josef WOLF, Quellen zur Wirtschafts-, Sozial- und Verwaltungsgeschichte des Banats im 18. Jahrhundert, Herausgegeben vom Institut für donauschwäbische Geschichte und Landeskunde, Materialien Heft 5/1995, Tübingen, 1995, 520 pg, ISSN 0945-425X.

KB = KISARI BALLA György, Marsigli tábornok térképei / La mappe del generale Marsigli, Budapest, 2005, Kanizsai Nyomda Kft., 540 pg., ISBN 963 460 761 6 (aproape toate hărţile reproduse de Kisari sunt hărţi manuscris. Excepţie fac hărţile reproduse din DPM: KB, 423-486).

KBG = KISARI BALLA György, Karlsruhei térképek a török háborúk korából / Kriegskarten und Pläne aus der Türkenzeit in den Karlsruher Sammlungen, Budapest, 2000, Kanizsai Nyomda Kft., 703 pg., ISBN 963 640 878 5 (toate hărţile reproduse de Kisari sunt hărţi manuscris).

KL = KISS Lajos, Földrajzi nevek etimológiai szótára, I. Kötet A-K, Akadémiai Kiadó, Budapest, 1988 (negyedik, bövitett és javitott kiadás), ISBN 963 05 4567 5 (összkiadásszám), ISBN 963 05 4568 3 (I. Kötet).

KV = PESTY Frigyes, Krassó vármegye története, kiadja Krassó-Szörény vármegye közönsége, az Athenaeum R.(észvény) Társ.(ulat) könyvnyomdája, Budapest, 1883, IV kötet (oklevéltár), 384 pg.

LCD = "Familienbuch der katholischen Pfarrgemeinde Lenauheim (= Csatád) im Banat 1767-1835/1835/1849" von † Stefan STADER & Peter TARNAI/TAUGNER, "Feinidentifizierungen und Vorfahrenlisten einzelner Ansiedler von Csatád" von Dr. Gerhardt HOCHSTRASSER, p. 5-12: Nachrichten zum Ort und Ortsnamen Csatád - Tschatad - Schadat - Cetăţie - Strehlenau - Lenauheim im rumänischen Teil des Temescher Banats (auch: Temesköz - Timişana - Temescher-Zwischenland), Herausgegeben von der Arbeitsgemeinschaft für Veröffentlichung Banater Familienbücher - AVBF, Villingen-Schwenningen, 2005, CDROM.

LFM = Luigi Ferdinando MARSILI, Relazioni dei confini della Croazia e della Transilvania a sua Maestà Cesarea (1699-1701), a cura di Raffaella Gherardi, 2 volume (vol. I, 1699, 273 pg; vol. II, 1700-1701, 259 pg), Modena, Mucchi Editore, 1986, ISBN 88-7000-086-9.

MB = copie existentă la Muzeul Banatului din Timişoara, Depozitul de cartografie, inventar numărul ... MDA = Micul dicţionar academic, Academia Română, Institutul de lingvistică "Iorgu Iordan- Al. Rosetti", Editura Univers

Enciclopedic, Bucureşti: - volumul I, Literele A-C, 2001, 776 pagini, ISBN 973-8240-69-7; - volumul II, Literele D-H, 2002, 674 pagini, ISBN 973-637-000-3; - volumul III, Literele I-Pr, 2003, 1248 pagini, ISBN 973-637-034-8; - volumul IV, Literele Pr-Z, 2003, 1408 pagini, ISBN 973-637-036-4.

MN = Marlen NEGRESCU, Inventar nr. 1575 CDMB, 15 + 156 pg., p. ─ . MN2 = Marlen NEGRESCU, Inventar nr. 1700 CDAD, 2 + 36 pg., p. ─ .

MNHCV = Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi, Bucureşti, nr. inventar ... MR = Michael RITTER, Seutter, Probst and Lotter: An Eighteenth-Century Map Publishing House in Germany, publicat în

revista Imago Mvndi, The International Journal for the History of Cartography, vol. 53, (2001), ISSN 0308-5694; p. 130-135.

NS = Nicolae STOICA de Haţeg, Cronica Banatului, studiu introductiv, ediţie, glosar şi indice de Damaschin MIOC, Ediţia a II-a revăzută, Editura Facla, Timişoara, 1981, 372 pg.

OSZK Kt = Országos Széchényi Könyvtár Kézirattár, Budavári Palota, F épület, Budapest, H-1827, Magyar Köztársaság (HU). OSZKTK

= Országos Széchényi Könyvtár Térképtára, Budavári Palota, F épület, VI emelet, Budapest, H-1827, Magyar Köztársaság (HU).

OŞ = colecţia particulară de hărţi "Ovidiu ŞANDOR", Timişoara. PD = P.(atriciu) DRĂGĂLINA, Din Istoria Banatului Severin, Editura "Biblioteca Noastră", Caransebeş, Tipografia

Diecezană, Partea I, 1899, 144 pg.; Partea II, 1900, 179 pg.; Partea III, 1902, 227 pg. PE = Pál ENGEL, Regatul Sfântului Ştefan. Istoria Ungariei Medievale: 895-1526, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2006, 402

pg. (7 hărţi), ISBN-10 973-7867-63-7, ISBN-13 978-973-7867-63-6. PF = PESTY Frigyes, A Temesi Bánság elnevezésének jogosulatlansága, Pest, nyomatott Emich G.(usztáv) Magyar

Akad.(émia) Nyomdásznál, 1868, 38 pg. (Olvastatott a Magy.(ar) T.(udományos) Akadémia 1868. jun(ius) 8-dikai ülésében).

PI = PETROVICS István, Módszertani problémák a középkori Temesvár történetének kutatása kapcsán în VONYÓ József (szerkesztette), Várostörténet, helytörténet. Elmélet és módszertan, Tanulmányok Pécs Történetéből 14, Pécs, Története Alapítvány, Pécs, 2003, 194 oldal, Korall: társadalomtörténeti folyóirat, ISSN 1586-2410; p. 143-160.

PMT = Direcţia judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale, Fond nr. 2, Primăria municipiului Timişoara, anii extremi 1691-1857, 4618 u.a., Dosar nr. crt. ─: p. ─ .

48

RGBl = Reichsgesetzblatt, nr. ─ / anul , p. ─ . RO = Petru RADU, Dimitrie ONCIULESCU, Contribuţii la istoria învăţământului din Banat până la 1800, Editura litera,

Bucureşti, 1977, 336 pg. + 12 p. (reproduceri). SJ = SZENTKLÁRAY Jenő, Száz év Dél-Magyarország újabb történetéből, Temesvár, 1879, 520 pg.

SJ2 = SZENTKLÁRAY Jenő, Mercy Claudius Florimund kormányzata a temesi bánságban. Újabb részletek Délmagyarország XVIII. századi történetéhez, Magyar Tudományos Akadémia, Budapest, 1909, 188 pg. (Olvastatott a Magyar Tudományos Akadémia 1908. deczembet 7-ikén tartott ülésén); publicat în Értekezések a Történeti Tudo-mányok köréből, 22 kötet, 1908-1911, p. 205-390.

SL = SZÁNTAI Lajos [1930-2005], Atlas Hungaricus: Magyarország Nyomtatott Térképei, 1528-1850 / Hungary in printed maps 1528-1850, Budapest, Akadémiai Kiadó, 1996, vol. I-II, 1-424 /429-776 pg., ISBN 963-05-7402-0 (I-II. kötet), ISBN 9630574039 (I kötet), ISBN 9630574047 (II. kötet). Index alfabetic al autorilor în SLk, 6, 30-39. Toate hărţile reproduse de Szántai sunt hărţi tipărite pe foi sau în atlase.

SLk = SZÁNTAI Lajos, Ami az Atlas Hungaricusból kimaradt, în revista Cartographica Hungarica, (nr.) 6. szám. 1998. december, pg. 25-29 (Index alfabetic al autorilor, pg. 30-39); 7. szám. 2000. május, pg. 37-40; 8. szám. 2004. május, pg. 68-74; p. ... .

SP = Sreta PECINJAČKI, Dvorska Komora o Banatu u 1716 godini, în Spomenik Srpske Akademije Nauka i Umetnosti, Odeljenje istorjskih nauka, vol. CXXII (1984), Beograd.

T = Dr. BOROVSZKY Samu (& all), Temesvár, Magyarország vármegyéi és városai ... Encyiklopédiája, Országos Monografia Társaság, Budapest, 1912(?), 294 pg.

TIA = Tibiscus - Istorie-Arheologie, Muzeul Banatului, Timişoara, nr. 4, 1975, Alexandru ZĂNESCU - Anton BÜCHL, Din istoria culturii orezului în Banat în sec. XVIII şi XIX, pg. 201-223; p. 205.

TK = Kéziratos térképek az Országos Széchényi Könyvtáraban. E-Térképtár (Virtuális), DVD. Originalul acestor hărţi se află depozitate la OSZKTK sub aceeaşi cotă (i.e. TK XXXX). notă: Toate hărţile identificate la Országos Széchényi Könyvtár Térképtára sub cota "TM" urmează să fie renumerotate.

TV = Dr. BOROVSZKY Samu (& all), Temes Vármegye, Magyarország vármegyéi és városai ... Encyiklopédiája, Országos Monografia Társaság, Budapest, 1912(?), 463 pg. + 1 térkep.

VkO = Vědecká knihovna v Olomouci (Biblioteca Ştiinţifică din Olomouc), Bezručova nr. 3, Olomouc 9, 77911, Česká republika (CZ); (toate hărţile de la Olomouc citate în acest studiu sunt hărţi tipărite pe foi sau în atlase).

VŢ = Victor ŢÎRCOVNICU, Istoria învăţămîntului din Banat pînă în anul 1800, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1978, 246 pg. + hartă.

WHK = Hessisches Staatsarchiv Marburg (DE), Veröffentlichung der historischen Kriegskarten, Wilhelmshöher Kriegskarten, Band (vol.) ─, Karten (harta) nr. ─ ; (toate hărţile de la Marburg citate în acest studiu sunt hărţi manuscris).

Sorin FORŢIU

Spl. Nicolae Titulescu nr. 10A, sc. B, ap. 28 TIMIŞOARA - 300158

R O M Â N I A Telefon/Fax: 0040256491181 E-mail: mbusines@banat.ro Web: http://www.banat.ro

BANATUS TIMISVARIENSIS vel BANATUS TEMESIENSIS ?

Summary

The problems raised by the Banat’s name are not yet solved properly in the historiography. The aim of this study is to claryfy one aspect regarding the Banat's name between 1716-1.02.1778; his name was Banatus Timisvariensis vel Banatus Temesiensis?252

As a research method I used a chronological documentary in which the exact name of the region was given, the year was specified and the source was cited. As sources of information, I analyzed mainly maps, original documents from the imperial administration, original literary works not published yet etc. In all cases, the original form of the name was quoted.

Some of the study’s conclusions are: ► In the XVIII century all three names - Banatus Timisvariensis, Banatus, Banatus Temesiensis - were used.

252 in Latin language: Timisoara’s Banat or Timis’s Banat?

49

► There was no natural contraction inside the language from Banatus Timisvariensis to Banatus. The name Banatus was used deliberately on a map, dated 28.08.1698, because everybody in the high circle of the imperial authorities already knew what to understand under this name. ► Only one month after the appearance of the name Banatus (28.08.1698), in September 1698, the form Temesiensem Banatum (i.e. Banatus Temesiensis) can be found. This is due to a linguistic translation accident and poor geographical knowledge. This name will again be found only after another twenty years (in November 1717). ► After the imperial conquest from 1716, the initial name of the region was Banatus Timisvariensis / Temesvariensis (in Latin language) or Temeswarer Banat (in German language) (i.e. Timisoara's Banat). ► The appearance of the name Banatus Temesiensis (-.09.1698) implies the appearance of a dichotomy regarding the name of the region: Banatus Timisvariensis / Banatus Temesiensis. ► This dichotomy can again be found in the period of organization (1716-'18) of the neo-acquistic region as it appears in the name of the many different regional administrative bodies. ► After almost a century (1685-1775), the Banatus Timisvariensis / Banatus Temesiensis dichotomy is still present even at the highest level of the regional Banat’s administration. ► The dichotomy is present even in the works of the most informed scholars of the XVIII century (like Francesco GRISELINI). ► The wrong translations of the name Banatus Timisvariensis / Banatus Temesiensis, which are found during the XVII-XXI centuries, increased the dichotomy. ► The dichotomy Banatus Timisvariensis / Banatus Temesiensis was a constant until the beginning of the XX century and only the exhaustive use of the name Banat changed this. ► Banatus (Timisvariensis / Temesiensis) was not mentioned directly in the emperors title. The name is hidden under the "usw., usw." (und so weiter, und so weiter (l.g.)/ and so forth; et cetera) category. ► The problems raised by the name of the imperial Banat will reverberate in the XIX century and will be the subject of another study. Note: this study was presented publicly for the first time at the Sesiunii Ştiinţifice Anuale de Istorie (Annual Scientific Session of History), ediţia a XVII-a (organizator Muzeul Banatului din Timişoara) held in Timişoara on 27.11.2007. The manifestation was organized by the Muzeul Banatului (Banatului Museum) from Timişoara. In the same day it was published also on Internet [at http://www.banat.ro/XVIII.pdf ].