COLEGIUL NAIONAL ECONOMIC THEODOR COSTESCUDROBETA TURNU SEVERIN

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA CALIFICRII PROFESIONALENIVEL IVCALIFICAREA TEHNICIAN N TURISMCLASA A XII-A

PROFESOR COORDONATORNEAGOE IONELIA

ELEVIANCU ROXANA

2015

COLEGIUL NAIONAL ECONOMIC THEODOR COSTESCUDROBETA TURNU SEVERIN

OBICEIURI I TRADIII DIN BANATNIVEL IVCALIFICAREA TEHNICIAN N TURISMCLASA A XII-A

PROFESOR COORDONATORNEAGOE IONELIA

ELEVIANCU ROXANA

2015

CUPRINS

Argument

CAPITOLUL I PREZENTARE BANAT11.1. Scurt istoric Banat11.2. Aezare geografic11.3. Ci de acces2

CAPITOLUL II OBIECTIVE TURISTICE DIN BANAT32.1. Obiective turistice naturale32.1.1. Relieful32.1.2. Hidrografia32.1.3. Clima52.1.4. Vegetaia62.1.5. Fauna72.1.6. Resurse balneare72.2. Obiective turistice antropice11

CAPITOLUL III OBICEIURI I TRADIII DIN BANAT17

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

ARGUMENT

Banatul provincia de dincolo de munii Cernei, cuprins ntre Mure, grania cu Iugoslavia, Dunre i delimitrile cu judeele Mehedinului i al Huniedoarei este unul dintre cele mai splendide inuturi ale rii Romneti ntregite. Sunt pe pmntul acesta attea coluri de farmec adevrate coluri de rai attea minunate frumusei, nct mndria cu care spune Bneanul c Banatu-I fruncea" e perfect ndreptit. ntradevr, att de darnic a fost natur cu acest inut, nct nu ne nelm dac afirmm c puine locuri sunt pe lume att de frumoase i att de bogate. Pornete, cltorule, s vezi munii Banatului, munii aceia care au att specific, care se deosebesc att de mult de ali muni, pornete ntr'o diminea transparent i dulce prin nesfritul verde al pdurilor de fagi btrni i de brazi uriai. Ai s te simi pierdut i mic sub imensa bolt, ca sub boltele templelor lui Dumnezeu. Vei trece uitat i fermecat prin vi cu ape de cristal, pe lng stnci uriae, pe lng prpstii cu fund de neguri, n care piatra czut huie prelung; te vei nfunda n peteri de poveste, n care geniile munilor danteleaz de veacuri minunea stalactitelor i stalagmitelor, i-i vei umple, pe nesimite, sufletul de tainica i marea bucurie a frumuseii depline. Te vor ntmpina n cale cprioare fine i sfioase ca prinesele basmelor, la rscruci de poteci sau la izvor, ori le vei zri pe coluri de stnc, imobile, statuare, nmuiate'n azur miniaturale siluete chinezeti, decupate'n terse deprtri pe seninul albastru al zrii. i te va ntovri, glgios i sburdalnic, pe tot drumul acesta de farmec spre semeia piscurilor, neamul naripat al codrului, lumini nenumrate'n pene i 'n sbor i cu cntec mic de vraj care nu se stinge.Rtcete, cltorule, pe meleagurile acestea i nu vei mai uita niciodat clipele pe care le vei tri. Rtcete peste tot. Spre limpezile ape ale Mureului, spre clocotul Cazanelor btrnei noastre Dunri, spre bogia cmpiilor dinspre Nord-Vest. Cnd te vei napoia n oraul tu mohort, vei observa cndva, ntrun ceas trziu de sear, c i-e drag, c i-a rmas pentru totdeauna drag inutul Banatului i c de abia atepi s-l revezi.De mult, pentru multe din rile de veche civilizaie ale lumii, turismul este una din preocuprile de prim plan ale organelor de Stat i ale iniiativei particulare. Bogia frumuseilor lor naturale le-a fcut cunoscute n lumea ntreag, aducndu-le importante venituri. Elveia cu Alpii, Frana cu Coasta de Azur, Austria, Germania, Italia, toate au un turism cu trecut i bine organizat. Romnia, dei are frumusei naturale cum nu au multe ri, a neglijat turismul pn n ultimii ani. La noi pur i simplu turismul nu a existat. De abia de curnd a nceput s preocupe pe cei n drept. A cunoate frumuseile cu care a fost druit ara ta, munii, codrii, apele, peisagiile, precum i monumentele istorice de care e legat toat vieaa trecut a neamului, monumente presrate pe tot ntinsul moiei de evlavia, de biruinele i de toate trecutele izbnzi voievodale, este nu numai o nevoie imperioas de mbiere n frumos, dar este i o necesitate culturalnaional de prim ordin. A face pe strini s ne cunoasc ara, cu toate splendorile ei, cu admirabilul ei popor, att de bogat druit de Dumnezeu cu ceea ce se numete spirit artistic, este, de asemenea, o mare datorie, creia trebue s-i rspund att Statul, ct i particularii. S nu uitm c Ungaria, care nu-i dect o pust monoton, se sbate s atrag ct mai muli strini, pentru a face din ei sprijinitori ai nebuniei sale revizioniste. A face pe strini s ne cunoasc ara, este a le demonstra fr cuvinte, fr campanii de pres, fr costisitoare demonstraii documentare, c plaiurile acestea sunt ale noastre prin cele maii strvechi i mai sfinte drepturi; c peste tot, la toate rspntiile, n cmpii i n muni, neamul nostru i are adnc nfipte rdcimle vieii, prin imprescriptibilele drepturi pe care le d naterea i moartea. Privind, apoi, chestiunea din alt punct de vedere, nu vom uita s remarcm c izvoarele termale i minerale, aerul curat i ozonificat i toate frumuseile privelitilor noastre nsemneaz aur. Sunt n lume ri, regiuni, sau cel puin localiti care triesc i se desvolt larg numai din turism. O organizare raional, care trebue s aib ntre altele i o special grij de pescuit i de vnat, pe care muli tuiti le practic, va influena considerabil economia naional romneasc. S ne cunoatem, deci, ara i s-o artm cu mndrie i cu prietenie i strinilor; ara aceasta, frumoas i bogat, pe care attea generaii de 5 strmoi au iubit-o, pe care atia cntrei au cntat-o: n culorile de lumin ale pnzelor, n plnsul doinelor i al viorilor, n strofe i'n slove de vis i de farmec; ara aceasta, pe care scriitori strini ca Jules Michelet, Robert de Flers, Paul Morand, Kotzebue au admirat-o i i-au rmas prieteni pentru totdeauna, servind-o adesea la ei acas mai mult dect au servit-o muli dintre minitrii notri plenipoteniari. Rndurile de fa vor cuta s zugrveasc i s fac, n parte, cunoscute frumuseile fr seamn ale provinciei Banatului. Acum, cnd Statul a nfiinat un Oficiu Naional de Turism, datoria sa este de a nu uita pe lng toate celelalte preocupri c frumuseea i bogia plaiurilor lugojene trebue s fie cunoscute ct mai larg. Banatul, inutul clocotitoarelor Cazane ale Dunrii, inutul de legend al anticului Hercule, este o piatr scump de mare pre din splendida Coroan a Romniei noastre. Sfaful Oficiul Naional de Turism s nu-l uite

CAPITOLUL IPREZENTARE BANAT

1.1.Scurt istoric- BanatBanatuleste oprovincieistoric mprit astzi ntreRomnia,Serbia(Banatul Srbesc) i o foarte mic parte dinUngaria.n perioada dominaiei Coroanei Maghiare au fost numite banaturi toate comitatele de grani, conduse de unban: Banul de Severin, Banul de Belgrad, Banul de Sab. Denumirea s-a limitat mai trziu la actuala provincie Banat de Timioara. Iniial, numele regiunii Banatului se leag de (Turnu) Severin,Banatul de Severini de succesorii istorici ai acestuiaBanatul de Lugoj-Caransebe, iBanatul de Timioara, formaiuni politice, militare i administrative cu rolul demarcn cadrul sistemului defensiv antiotoman. La originea Banatului romnesc actual,Banatul de Severina fost organizat Regele Andrei al II-lea (12051235) inc din1228, ca o regiune nfiinat la hotarele aratului romno-bulgar pentru paza graniei Regatului maghiar i restabilirea influenei Bisericii latine n regiune. n aceast periaod, sunt pomenite Banatul de Severin, Banatul de Belgrad i Banatul bulgresc1365.Pentru prima dat numele deBanatus TemesvariensissauBanatus Temesiensisa fost folosit n rapoartele luiLuigi Ferdinando Marsiglidin ultimul deceniu alsecolului al XVII-leai n textul tratatului de pace de laKarlovitz(1699). Pentru romni, regiunea a mai fost cunoscut i sub denumirea deTemiana.Regiunea a constituit o parte unitar, component aRegatului Ungariei, apoi, din secolul al XVI-lea, aImperiului Otoman, dup care a fost nglobat spre sfritul secolului al XVIII-lea nArhiducatul Austriei, devenit apoiImperiul Austriac. Dup 1867, a fcut parte din partea maghiar aImperiul Austro-Ungar, iar n urmaPrimul Rzboi Mondial, Banatul a fost mprit pe linii etnice ntre cele trei state naionale ale cror etnii locuiau zona,Iugoslavia,RomniaiUngaria. ProclamareaRepublicii Bnenen anul1918, a fost o ncercare de pstrare a unitii Banatului multietnic i multiconfesional, euat ns din cauza promisiunilor fcute nainte de rzboi de Antant Romniei i a pretenilor teritoriale emise de Serbia.

1.2. Aezare geograficRegiunea Banata fost o diviziune administrativ-teritorial situat n sud-vestulRepublicii Populare Romne. A fost nfiinat la reorganizarea administrativ-teritorial din1960din teritoriul administrativ al fosteiregiuni Timioara, precum i din teritorii ale fosteiregiuni Arad. A fost desfiinat n1968, cnd s-a revenit la mprirea administrativ-teritorial pejudee.Regiunea Banat se nvecina:1960-1968: - la est cu regiunileHunedoaraiOltenia, la sud cuR.P.F Iugoslavia, la vest cu R.P.F Iugoslavia iRepublica Popular Ungar, la nord cu regiuneaCriana.1.3.Ci de accesBanatul este strbtut de magistrala feroviar 1 care leag Bucureti de vestul rii. Cile ferate dateaz din a doua jumtate a secolului al XIX lea, linia Jimbolia-Timisoara fiind construit n 1857 (prima din ar cu o lungime de 787 km). De asemenea, vestul rii este traversat de drumul european E 70 de la Belgrad-Giurgiu (562 km pn la Timioara) i cu deviaie pe E 81 pn la Sibiu-Sebes-Cluj-Napoca-Zalau-Satu Mare, iar din Sebe pe drumul european E 64 spre Deva-Arad. n regiunea Banatului se regsete Canalul Bega, singurul navigabil dintre rurile interioare ale rii. Transportul aerian s-a dezvoltat datorit aeroporturilor din marile orae: Timioara (aeroport internaional) i Arad.

CAPITOLUL IIOBIECTIVE TURISTICE DIN BANAT

2.1. Obiective turistice naturale

2.1.1. ReliefulGraniele naturale ale Banatului sunt rurileMureiTisa,Dunreai masivele Poiana-Rusc i Retezat.Relieful Banatului este foarte divers: ncepnd din vest, spre est, formele de relief se succed n trepte: cmpia joas, cmpia nalt, dealurile i, n final munii. Unele masivele muntoase bnene constituie ramura vestic aCarpailor Meridionali. Acestea sunt, de la nord la sud,munii arcucu vrfurile arcu-Cleanu (2190 m), Baicu (2123 m), Bloju (2192 m) iMuntele Mic(1.806 m) precum iMunii Cerneicu vrful Poiana Mare (1363 m).Munii Poiana Rusc(1.359 m) iMunii Banatuluicu diviziunileSemenic(1.447 m), Aninei,Dognecei,AlmjuluiiLocveifac parte dinCarpaii Occidentali.Dealurile piemontane apusene constituie cam o treime din teritoriul Banatului istoric. Altitudinea acestora variaz ntre 200 i 400 de metri. La nord derul Timise afl dealurile Lugojului, Lpugiului, depresiunea Fgetului i dealurile Lipovei, iar la sudul acestui ru, dealurile Pogniului, Dognecei, Oraviei i Depresiunea Caraului.Cmpia nalt ( altitudine peste 100 metri, pn la 140 de metri) este reprezentat de cmpiile Vingi, Buziaului, Gtii i Fizeului. Cmpiile cu altitudini intermediare, cuprinse ntre 100 - 130 metri, sunt cmpiile Hodoni, Duboz, Tormac, Jamu Mare, Arad i Sannicolau Mare, iar Cmpia joas (altitudine sub 100 metri), este reprezentat de luncile rurilor, zona inundabil dinainte de amplele lucrri de regularizare. Aceste cmpii, componente aleCmpiei Panonicereprezint o alt treime a suprafeei bnene.ntre formele de relief ale Banatului nu pot fi omii cei doi vulcani stini de laLucareiGtaia:Piatra Roie(altitudine 211 metri), respectivumigu(altitudine 200 de metri). De asemenea, cea mai mare ntindere de nisipuri dinEuropa, astzi stabilizat i acoperit cu vegetaie,Dunele de nisip de la Deliblata, (Serbia).

2.1.2. HidrografiaGeografic, spatiul hidrografic Banat, situat in extremitatea de sud-vest a Romaniei, ocupa o suprafata de 18.320 kmp ceace corespunde unui procent de cca. 7,7% din suprafata totala a tarii si cuprinde reteaua hidrografica situata intre Mures si Jiu , inclusiv afluientii directi ai Dunarii intre Bazias si Cerna.Teritoriul Directiei Apelor Banat respectiv al Spatiului Hidrografic Banat include bazinele hidrografice:Bega-Timis-CarasNera-CernaAfluentii Dunarii intre Nera si Cerna

Reteaua hidrografica din spatiul hidrografic Banat are o lungime a cursurilor de apa codificate de 6 311 km , se compune din 9 cursuri de apa si afluentii acestora ce traverseaza frontiera de stat cu Serbia si afluentii Dunarii dintre Bazias si Cerna .Densitatea retelei hidrografice are valoarea minima de 0,165 km/kmp , valoarea maxima de 0,486 km/kmp , respectiv o medie de 0,278 km/kmp.Bazinele hidrografice Timis (5 673 kmp) si Bega (2 362 kmp) , care impreuna reprezinta cca. 43% din suprafata spatiului hidrografic Banat , au o situatie speciala din punct de vedere al calculului parametrilor scurgerii maxime , datorita interventiei antropice care a modificat distributia naturala a scurgerii in perioadele de ape mari si viituri.Despre bazinele Timis si Bega se poate vorbi ca despre un singur bazin Timis- Bega intrucat sunt legate prin doua derivatii in cadrul unei scheme de interconexiune (derivatia Timis-Bega de la Costei la Balint si derivatia Bega-Timis de la Topolovat la Hitias).

2.1.3.Clima

Temperaturile medii anuale se ncadreaz n intervalul 10-12C. Se observ diferene ntre partea nordic (9-10C) i partea sudic (10-11C). Precipitaiile medii anuale sunt ntre 550-600 mm.Banatul se incadreaza in climatul temperat continental moderat, caracteristic partii de sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele influente submediteraneene (varianta adriatica). Trasaturile sale generale sunt marcate de diversitatea si neregularitatea proceselor atmosferice. Masele de aer dominante, in timpul primaverii si verii, sunt cele temperate, de provenienta oceanica, care aduc precipitatii semnificative. In mod frecvent, chiar in timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducand ploi si zapezi insemnate, mai rar valuri de frig. Din septembrie pana in februarie se manifesta frecvente patrunderi ale maselor de aer polar continental, venind dinspre est. Cu toate acestea, in Banat se resimte puternic si influenta ciclonilor si maselor de aer cald dinspre Marea Adriatica si Marea Mediterana, care iarna genereaza dezghet complet, iar vara impun perioade de caldura inabusitoare. Temperatura medie anuala este de 10,6C, luna cea mai calda fiind iulie (21,1C), rezultand o amplitudine termica medie de 22,7C, sub cea a Campiei Romane, ceea ce atesta influenta benefica a maselor de aer oceanic. Din punct de vedere practic, numarul zilelor cu temperaturi favorabile dezvoltarii optime a culturilor, adica cele care au medii de peste 15C, este de143/an, cuprinse intre 7 mai si 26 septembrie. Temperatura activa, insumand 2761C, asigura conditii foarte bune pentru maturizarea plantelor de cultura, inclusiv a unora de provenienta mediteraneana.Aflandu-se predominant sub influenta maselor de aer maritim dinspre nordvest, Timisoara primeste o cantitate de precipitatii mai mare decat orasele din Campia Romana. Media anuala, de 592 mm, apropiata de media tarii, este realizata indeosebi ca urmare a precipitatiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din totalul annual) si a celor din lunile noiembrie si decembrie, cand se inregistreza un maxim secundar, reflex al influentelor climatice submediteraneene. In perioada propice culturilor agricole, cad aproape 80% din precipitatii, ceea ce constituie o conditie favorabila dezvoltarii plantelor de cultura autohtone. Regimul precipitatiilor are insa un caracter neregulat, cu ani mult mai umezi decat media si ani cu precipitatii foarte putine. Urmare a pozitiei sale in camp deschis, dar situat la distante nu prea mari de masivele carpatice si de principalele culoare de vale care le separa in aceasta parte de tara (culoarul Timis-Cerna, valea Muresului etc.), Timisoara suporta, din directia nord-vest si vest, o miscare a maselor de aer putin diferita de circulatia generala a aerului deasupra partii de vest a Romaniei. Canalizarile locale ale circulatiei aerului si echilibrele instabile dintre centrii barici impun o mare variabilitate a frecventei vanturilor pe principalele directii. Cele mai frecvente sunt vanturile de nord-vest (13%) si cele de vest (9,8%), reflex al activitatii anticiclonului Azorelor, cu extensiune maxima in lunile de vara. In aprilie-mai, o frecventa mare o au si vanturile de sud (8,4% din total). Celelalte directii inregistreaza frecvente reduse. Ca intensitate, vanturile ating uneori gradul 10 (scara Beaufort), furtunile cu caracter ciclonal venind totdeauna dinspre vest, sud-vest (1929, 1942, 1960, 1969, 1994). Distributia vanturilor dominante afecteaza, intr-o anumita masura, calitatea aerului orasului Timisoara, ca urmare a faptului ca sunt antrenati poluantii emanati de unitatile industriale de pe platformele din vestul si sudul localitatii, stagnarea acestora deasupra fiind facilitata atat de morfologia de ansamblu a vetrei, cu aspect de cuveta, cat si de ponderea mare a calmului atmosferic (45,9%).

2.1.4. VegetaiaVegetaia natural s-a pstrat doar pe areale extrem de restrnse. Solurile sunt din clasa molisolurilor (cernoziomuri) i solurilor intrazonale (hidromorfe, halomorfe, psamosolurilor n Cmpia Careiului).Stepa i silvostepa:- Sunt modificate antropic, de aceea putem vorbi de o step secundar;- Sunt localizate n partea de vest;- Silvostepa cuprinde: stejari termofili (stejar brumriu i stejar pufos), tufiuri cu porumbar, pducel, lemn cinesc i pajiti stepice cu colilie, piu i brboas;Pdurea:- Este localizat n partea de est;- Este alctuit din cer, grni n amestec cu stejar pedunculat, frasin, arar, jugastru, ulm, tei argintiu.Vegetaia azonal:-Vegetaia de lunceste reprezentat de: pduri de stejar pedunculat (n lunca nalt), zvoaie cu salcie, plop i arbuti (n lunca inundabil), pajiti de lunc cu iarb moale, pir, coada vulpii;-Vegetaia arenicol:este prezent pe dune, fiind reprezentat de pduri plantate antropic, de tip perdea de protecie, alctuite din salcm i plop negru;-Vegetaia halofil:este situat pe solurile srturate, fiind alctuit din specii ierboase;-Vegetaia higrofil i hidrofil:pipirig, rogoz, papur, stuf (lng mal), nuferi, irii i albstria de ap (spre interior).

2.1.5. FaunaTerestr:este de tip central european cu elemente submeditereaneene (broasca estoas de uscat, vipera, scorpionul, clugria);- Silvostep: roztoare (oarece de cmp, popndu, hrciog, iepure de cmp) i psri (dropia, prepelia, potrnichea, sitarul);- Pdure: ierbivore (cprioara, cerbul loptar), carnivore (vulpe, dihor, hermelin, nevstuic, pisic slbatic), psri (oim, ciocnitoare, cucuvea, mierl, piigoi, erete).Acvatic:peti (mrean, clean, somn n est i crap, pltic, caras, tiuc, biban n vest), mamifere (vidra, bizamul), avifauna (rae i gte slbatice, egrete, strci, liie);

2.1.6.Resurse balneare

BuziaSituare i ci de accesStaiunea balneoclimateric Buzia se gsete la est de Timioara, pe terasa superioar a rului Timi, la poalele Dealului Silagiului, ntr-o regiune de tranziie ntre cmpia Banatului i dealurile vestice. Altitudinea staiunii este de cca. 130 m deasupra nivelului mrii.Principalele ci de acces spre staiune sunt cea rutier i cea feroviar, Buziaul fiind situat la aproximativ 35 km de Timioara i la 25 km de Lugoj. Pe cale aerian, se poate ajunge la Buzia prin aeroportul internaional de la Timioara.Scurt istoricCa aezare omeneasc, Buziaul este cunoscut din timpul colonizrilor romane n Banatul timiean sub numele de Ahibis, iar dup unii istorici sub numele de Centum Puti (O sut de izvoare). Prima atestare documentar cert a oraului dateaz ns din a doua jumtate a secolului al XIV-lea.Calitile curative ale apelor minerale de la Buzia au fost sesizate pentru prima dat de oficialiti n 1805, dei locuitorii din regiune apreciau de mult timp izvoarele naturale de aici. Implicarea autoritilor face ca n cele dou secole ce urmeaz dezvoltarea comunei i mai trziu a oraului Buzia s fie legat de apele minerale din localitate. n anul 1811 s-a inaugurat primul sezon balnear, urmnd ca n 1819 Buziaul s fie declarat localitate balnear. Existau deja la acea dat 5 izvoare de ap mineral i instalaii de cur. La 1838 este angajat la Buzia primul medic balneolog, Gheorghe Ciocrlan.Staiunea balnear Buzia a continuat s se dezvolte, o serie de faciliti fiind date n folosin n a doua jumtate a secolului al XIX-lea. n 1850 se finalizeaz lucrrile la primul hotel din Buzia, Grand Hotel, iar n anii ce urmeaz sunt ridicate alte noi construcii. n 1875 se construiesc pavilioanele n jurul izvorului Iosif i izvorului Mihai i colonada ce leag sursele minerale cu Cazinoul, spaiile de cazare i sala de spectacole; n aceeai perioad se transform cldirea bilor calde ntr-o form modern, semicircular. n 1893 se introduce energia electric n hoteluri iar n 1896 este inaugurat calea ferat Timioara-Buzia. n 1907 este dat n folosin fabrica de mbuteliat ape minerale.Staiunea a fost naionalizat n 1948, n deceniile ce vor urma statul romn fcnd o serie de investiii att n infrastructur (canalizare, alimentare cu ap), ct i n direcia creterii capacitii de cazare i de tratament. Dup 1976 se construiesc i se dau n folosin noile hoteluri din staiune Hotel Buzia, Hotel Silvana, Hotel Silagiu, Hotel Parc i Complexul Balnear Timi.Apele mineraleAstzi la Buzia exist apte izvoare de ap mineral, ase dintre acestea fiind exploatate n scop terapeutic, al aptelea fiind exploatat n scop comercial, n vederea mbutelierii. Apele minerale de Buzia au o compoziie chimic bogat n dioxid de carbon, fier, calciu i bicarbonat de calciu, magneziu. Gazul carbonic n apa de Buzia are o concentraie de 2,4 g/l.Indicaii terapeuticeLa Buzia pot fi urmate, sub supraveghere medical de specialitate, diverse proceduri terapeutice: bi calde cu ap mineral, mofete, hidroterapie, fizioterapie, mpachetri cu parafin, aerosoli, acupunctur, masaje, gimnastic medical, cur de teren, cur intern.Procedurile disponibile n staiune sunt indicate n tratamentul i recuperarea n urma unor afeciuni cardiovasculare, boli ale sistemului nervos central, boli de nutriie i metabolism, nevroz astenic, tulburri neuro-psihice sau neuro-endocrine, boli renale, boli ale tubului digestiv, boli ale aparatului respirator. Apele minerale din staiune sunt contraindicate n cazuri de infarct miocardic recent, accidente vasculare cerebrale recente, flebite acute sau subacute.

Bile HerculaneSituare i ci de accesStaiunea Bile Herculane este situat n judeul Cara-Severin, pe Valea Cernei, fiind cuprins ntre dou masive muntoase, Munii Cernei i Munii Mehedini. Altitudinea staiunii este de 168 m deasupra nivelului mrii.Staiunea este accesibil pentru toate mijloacele de transport, fiind situat pe una din principalele artere de circulaie rutier i feroviar ale Romniei. Se poate ajunge la Bile Herculane pe drumul european E70 (DN6), din direciile Bucureti sau Timioara, precum i pe DN67, din direcia Trgu-Jiu - Baia de Aram.Fa de Bucureti, staiunea se gsete la o distan de aproximativ 380 km, iar fa de Timioara la 178 km. Distanele pn la cele mai importante centre urbane din apropiere sunt: 60 km pn la Baia de Aram, 19 km pn la Orova, 50 km pn la Drobeta-Turnu Severin i 71 km pn la Caransebe.La Bile Herculane se poate ajunge pe calea ferat Bucureti-Timioara. Gara Bile Herculane, se gsete la 6 km de staiune, legtura gar-staiune fiind asigurat prin curse regulate de autobuz.Cele mai apropiate aeroporturi sunt cele de la Caransebe, Timioara i Craiova. Cu vaporul se poate ajunge pe Dunre pn la Orova, de unde drumul poate fi continuat cu trenul, cu autobuzul sau cu autoturismul, durata acestei ultime etape a cltoriei fiind de cca. 15 minute.Turitii pot ajunge la Bile Herculane i pe jos, existnd poteci marcate care traverseaz culmile Munilor Cernei i Mehedini.IstorieBile Herculane sunt una din puinele staiuni balneare construite de romani care i mai pstreaz i azi funcia de altdat. Romanii au fost cei care au pus bazele staiunii, pe la jumtatea celui de-al II-lea secol d. Hr. Numeroase izvoare scrise i descoperiri arheologice (temple, statui, monede, vase, statuete, apeducte, obiecte de podoab i ornament vestimentar, un numr foarte mare de inscripii) stau mrturie a vieii efervescente din staiunea de odinioar.Dup aproape dou secole de strlucire, odat cu retragerea aurelian vechile terme romane din Valea Cernei, ca de altfel toate oraele Daciei, cunosc un regres i, pentru o lung perioad istoric, menionrile documentare ale staiunii lipsesc.Dup Pacea de la Passarowitz (1718), zona este colonizat cu germani, cehi, italieni, spanioli i alte naionaliti, se construiesc fortificaii militare la Mehadia, Adakaleh, Orova, n acest context fiind descoperite i ruinele romane de la Bile Herculane. Din dispoziia generalului Florimund Mercy, ncepnd cu 1724, se trece la refacerea staiunii. n secolul al XVIII-lea, lucrrile ncepute aici sunt distruse n repetate rnduri, n timpul campaniilor militare desfurate n regiune.Adevrata dezvoltare a bilor va ncepe n zorii secolului al XIX-lea. Sunt ridicate dup 1810 o serie de construcii durabile, care n mare parte dinuie i astzi. Cldirile, aparinnd stilistic unui baroc austriac impresionant, formeaz nucleul vechi al staiunii, putnd fi admirate n jurul Pieei Hercules. La 1817 staiunea primete denumirea de Bile Herculane (Herculesbad).Staiunea este vizitat de-a lungul timpului de mari personaliti, ntre care: mpratul Iosif al II-lea, mpratul Francisc I i mprteasa Charlotte, mpratul Franz Josef i mprteasa Elisabeta. n 1852, mpratul Austriei considera Bile Herculane ca fiindceea mai frumoas staiune de pe continent, iar mprteasa Elisabeta descrie n jurnalul su Bile Herculane ca o locaie distins i ncnttoare.Numeroase aezminte balneare i faciliti de cazare au fost construite la Herculane pe tot parcursul ultimilor 150 de ani. n 1847 se instaleaz statuia lui Hercule, donat de principele motenitor Carol, pe locul fntnii din marmur roie din centrul staiunii. n 1862 se amenajeaz Parcul central iar n 1864 se construiete podul de piatr cu coridor acoperit peste Cerna, din centrul staiunii. n 1869 ncep construciile la coala de not (trandul central). Sub administraia maghiar este canalizat rul Cerna n dreptul staiunii (1875), se nfiineaz gara i se inaugureaz calea ferat Timioara-Orova (1886-1887) iar n 1894 se construiete centrala electric i se introduce electricitatea n staiune.Investiii importante la Bile Herculane se vor face i dup 1919, cnd staiunea intr sub administraie romneasc, iar statul romn va lua msuri pentru meninerea prestigiului Bilor Herculane. Acum Bile Herculane devin o staiune permanent. Se construiesc sobe de teracot n hoteluri i este introdus apa curent n camere. Se introduc noi proceduri de tratament i se nfiineaz instituii medicale de specialitate: Laboratorul de balneologie, Institutul de fizioterapie, Spitalul de izolare pentru pacieni cu boli infecto-contagioase.n anul 1948 staiunea este naionalizat Dup 1968 se vor construi la Bile Herculane hoteluri noi, complexe sanatoriale i baze de tratament moderne, construciile urmnd a prescrie noua linie de dezvoltare urbanistic a staiunii. Dup 1989 se vor construi alte hoteluri i pensiuni, urmrind, prin facilitile oferite i prin standardele ridicate ale serviciilor, satisfacerea exigenelor unor turiti din ce n ce mai interesai de agrement, odihn sau tratament n staiune.Apele mineraleProprietile terapeutice ale apelor minerale de la Bile Herculane au fost studiate ncepnd din secolul al XVIII-lea. La 1770, medicul vienez Krantz ncepea aici primele cercetri, iar aproape un secol mai trziu Schneider i Kottsdorfer efectuau o analiz aprofundat a izvoarelor minerale din staiune. n ziua de azi, caracteristicile apelor de la Bile Herculane sunt bine cunoscute, fcnd obiectul a numeroase studii de specialitate.n mprejurimile staiunii Bile Herculane, nirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km, sunt cunoscute 16 izvoare cu ap termomineral, clasificate n funcie de caracteristicile fizice, compoziia chimic i calitile curative n 5 grupe.Bile Herculane ofer ape termominerale clorurosodice, bicarbonatate, bromurate, iodate i sulfuroase cu diverse grade de mineralizare. Apa unora dintre izvoare conine hidrogen sulfurat n concentraie de pn la 60 mg/l. Izvoarele de la Bile Herculane au o radioactivitate ridicat, fiind comparabile prin valoare cu cele de la Vichy i Mont Dore.Indicaii terapeuticeCa proceduri terapeutice, la Bile Herculane sunt disponibile hidroterapia, electroterapia, masajul, proceduri de recuperare funcional, cultura fizic medical, acupunctura etc.Prin tratamentele efectuate n staiune pot fi recuperate cu succes afeciuni precum reumatismul cronic inflamator i degenerativ, boli ale aparatului locomotor i sistemului nervos periferic, afeciuni ale aparatului respirator, afeciuni ginecologice cronice, diabetul zaharat incipient, intoxicaii cu metale grele, boli digestive sau unele afeciuni ale ochilor.Apele termale din staiune sunt contraindicate n cazuri de boli acute, tumori, tuberculoz, sarcin, epilepsie, sindrom hemoragic i n cazul unor tulburri psihice.

2.2. Obiective turistice antropiceMuzeul de Art Timioara

Muzeul de Art Timioara este un muzeu de art aflat n Palatul Baroc din Timioara. Muzeul a luat fiin dup desprinderea seciunii de art a Muzeului Banatului, care a funcionat o perioad ntr-o arip din actuala cldire. Muzeul a devenit instituie de sine stttoare pe 1 ianuarie 2006, director fiind profesorul universitar Marcel Tolcea. O dat cu finalizarea unei bune pri din lucrrile de restaurare a palatului i a spaiului expoziional, muzeul extins a putut fi inaugurat la 21 decembrie.

Muzeul include o colecie unic de lucrri i obiecte personale ale pictorului Corneliu Baba, cu 90 de piese. Alte 3 seciuni includ coleciile de art contemporan, decorativ i european. n patrimoniul muzeului se mai gsesc colecii de pictur romneasc, bneana i pictura religioas, acestea momentan nu sunt expuse din lips de spaiu. Parterul este dedicat expoziiilor temporare. IstoricActualul muzeu este rezultatul unui proces care a durat peste 120 de ani. nceputurile coleciei care a dat natere seciunii de art a Muzeului Banatului sunt consemnate n1879 cnd Ormos Zsigmond (1813 - 1893), fondatorul Societii Muzeale din Ungaria de Sud, colecionar i istoric de art, i doneaz colecia substanial de pictur european noii instituti.Gurzo K. Eniko: Ormos Zsigmond, a polihisztor (Muvelodes, Cluj, ianuarie 2004); Gurzo K. Eniko: Ormos Zsigmond hagyateka (Muvelodes, Cluj, februarie 2004); Gurzo K. Eniko: Az Ormos-hagyatek (Erdelyi Naplo, Oradea, 24 decembrie 2002) n 1940 muzeul este reorganizat de directorul A.Ciupe, care separa seciunile pe categorii. Astfel ia fiin Seciunea artistic sau Pinacoteca.Iliesiu, Nicolae, Timioara. n 1969 secia de art a nceput s se desprind de Muzeul Banatului, beneficiind de un spaiu propriu, n cldirea Centrului Cultural Francez. n 1986, aceasta a fost mutat ntr-o arip din Palatul Baroc, n restaurare nc de la sfritul anilor '70. La 1 ianuarie 2006, secia de art s-a desprins definitiv de Muzeul Banatului i a devenit "Muzeul de Art Timioara". Abia n 21 decembrie, o dat cu terminarea lucrrilor de renovare a palatului, s-au deschis porile muzeului extins.

Snnicolau Mare

Sannicolau Mare (in germana Gro Sankt Nikolaus, Grosanktnikolaus, in maghiara Nagyszentmiklos, in bulgara banateana Smiklu) este un oras din judetul Timis, Banat, Romania. Aflat la nord-vest de Timisoara este si cel mai vestic oras din Romania. Sannicolau Mare are o populatie de 12.914 locuitori cu o structura etnica diversificata, specifica regiuniiLocalizare Orasul Sannicolau Mare este cel mai vestic oras al Romaniei, situat in partea de nord-vest a judetului Timis, in Campia Muresului inferior, pe raul Aranca. Se afla la o distanta de 64 km NV de Timisoara si la 18 km de punctul vamal Cenad, pe drumul national DN6. Este legat de Timisoara prin calea ferata Timisoara-Lovrin-Cenad si Timisoara-Periam-Valcani.Cartierele orasului sunt: chindaresti, comuna germana, sighet, capul satului, dallas, bujac, satu nou, drumul timisorii, drumul sarafolii, drumul cenadului, gara mare, centru. Istorie Cercetarile arheologice au scos la iveala dovezi care atesta ca vatra satului a fost locuita inca din epoca bronzului. Mai tarziu, romanii au ridicat aici un castru. Din vremea voievodatului lui Glad, a fost descoperit aici (in 1799) un tezaur medieval timpuriu, compus din 23 de obiecte din aur, expus in prezent la Viena. Piesa din Tezaurul de la Sannicolau Mare expusa la Viena.Asezarea s-a dezvoltat in stransa legatura cu Morisena feundala (Cenad), aflata in imediata vecinatate. In diplomele regale din 1217 si 1256 este mentionata cu numele de San-Nicolau, dupa numele manastirii de aici care avea hramul Sf. Nicolae. Mai tarziu a fost proprietate a episcopiei catolice de Cenad, fapt atestat de dijmele papale din anul 1334.In timpul Pasalacului de Timisoara, la Sannicolau Mare s-a ridicat o fortificatie de pamant langa asezarea civila. Aceasta cetate a fost daramata in 1701, in urma Pacii de la Karlowitz care prevedea daramarea ei ca una dintre conditiile pentru pace.Sannicolau Mare in Harta Iosefina a Banatului.Dupa trecerea Banatului sub administratie habsburgica, localitatea cunoaste o dezvoltare accelerata, devenind in 1724, oficiu administrativ erarial, apoi resedinta de plasa. In 1787 primeste privilegiul de a organiza targuri. Acest privilegiu este extins in 1837 cand i se permite organizarea unei piete saptamanale. In tot acest timp a cunoscut o deosebita evolutie economica, demografica si urbanistica. Localitatea a fost colonizata cu germani (svabi). S-a dezvoltat si localitatea Sannicolau German, incorporata mai tarziu in oras.

Cetatea ZiridavaZiridava a fost o cetate dacica. Astazi se crede ca cetatea Ziridava se afla in orasul Arad.Enumerand orasele Daciei, geograful grec Ptolemeu (Claudius Ptolaemeus), in lucrarea sa Geographia mentioneaza localitatea Ziridava in extremul vest al Daciei. Acesta este singurul izvor de geografie antica mai amanuntit, pentru teritoriile de la nordul Dunarii, care a pana la noi.Pe de alta parte, la Cladova (judetul Arad) un numar de caramizi romane stampilate au fost descoperite in locul unde se crede ca a fost Ziridava.Alti autori (Ion Horatiu Crisan), pe baza altor cercetari, emit ipoteza ca Ziridava lui Ptolemeu ar putea fi identificata cu localitatea Pecica, aflata tot in judetul Arad.Enumerand orasele Daciei, geograful grec Claudius Ptolaemeus, in lucrarea sa Geographia mentioneaza in extremul vest al Daciei localitatea Ziridava. Este indeobste cunoscut faptul ca, desi Ptolemeu traieste in secolul II e.n. el rezuma stiri geografice mai vechi incepind cu Agrippa care a trait pe vremea lui Augustus, pina la cartografii anonimi de pe timpul lui Marcus Aurelius.Din analiza datelor furnizate de Geographia lui Ptolemeu reiese ca el a folosit la redactarea lucrarii sale indeosebi hartile lui Marinus din Tyr. Ptolemeu cunoaste deja pe iazigi intre Dunare si Tisa, populatie patrunsa aici imediat dupa moartea lui Augustus. Deci, in ce priveste stirile despre Dacia se inspira dintr-un izvor nu anterior secolului I e.n. identificarea exacta a toponimicelor date de Ptolemeu, cu toata indicarea coordonatelor geografice, se poate face cu destula greutate si numai pe baza materialelor arheologice printre care, bineinteles, locul de frunte il ocupa inscriptiile. Numai atunci cind si inscriptiile atesta numele localitatii, identificarea poate fi facuta cu siguranta. Cind insa numele nu figureaza in inscriptii, identificarea ramine ipotetica, asa cum este si in cazul incercarii de fata. Daca locuirea in epoca romana la Cenad ne este dovedita prin abundente materiale arheologice, deocamdata nu cunoastem de aici decit doar citeva fragmente ceramice dacice provenite din descoperiri intimplatoare, fra precizarea punctului topografic in care s-au gasit. Fragmentele ceramice se pastreaza in Muzeul regional al Banatului din Timisoara. Asa dar, pina acum nu se cunoaste aici o asezare dacica din secolul I care sa justifice calificativul de oras. in schimb, tot pe Mures, de data aceasta pe malul drept al riului, nu departe de Cenad, in hotarul comunei Pecica, jud. Arad, se cunoaste o intinsa si bogata statiune dacica care a depasit cadrul unei mici asezari rurale si care poate fi identificata, dupa parerea noastra, cu Ziridava lui Ptolemeu.Pentru lamurirea uneia dintre problemele putin cercetate din istoria patriei noastre si anume acea a dacilor din vestul tarii, in 1960 a luat fiinta santierul arheologic Pecica. In aceasta localitate, bine cunoscuta in literatura arheologica pentru epoca bronzului se facusera numeroase descoperiri de materiale dacice. Cea mai mare parte a acestor materiale au ramas insa nepublicate si se pastreaza in muzeul din Arad. Cele mai multe materiale dacice provin din sapaturile lui Laszlo Domotor facute in anii 18981900, 1901 si 1902 la Santul Mare. in acelasi punct, in afara de L. Domotor, au mai facut sapaturi M. R o s k a in 19101911, 19231924 si Dorin Popescu in 1943. Atentia tuturor acestor cercetatori s-a concentrat insa, asupra asezarii din epoca bronzului situata pe acelasi loc, care a dat numele culturii Pecica, neglijind total sau aproape total vestigiile dacice pe care abia daca le mentioneaza.Santul Mare este o movila situata pe malul drept al Muresului in hotarul comunei Pecica (fost Rovine), la aproximativ 7 km de localitate, in imediata apropiere a hotarului comunei Semlac. Ea are forma ovala masurind in lungime 120 m, iar in latime 6070 ni. Orientarea movilei este cu axul lung pe directia nord-est-vest, paralel cu cursul Muresului si face parte din a doua terasa fluviala a Muresului, de care a fost separata printr-un sant enorm ce o inconjoara pe toate laturile (vezi fig. 2), in afara de cea de est-sud-est, unde printr-o panta abrupta este despartita de terasa pe care curge astazi Muresul. In felul acesta, movila are o fortificatie puternica alcatuita din santul despre care am vorbit, fara sa putem preciza daca fortificarea este naturala, adica, movila sa fi fost separata de restul terasei printr-un brat al Muresului, sau daca este o fortificatie artificiala, facuta de oameni in scopul fortificarii asezarii de pe movila. Fara sa fi facut cercetari, credem ca santul este natural avind in vedere ca el masoara peste 60 m largime la gura. Problema fortificatiei va constitui obiectul unor cercetari viitoare.Sapaturile, incepute in anul 1960, au fost continuate si in vara anilor 1961 si 196210. Cele trei campanii de sapaturi au avut scopul de a lamuri locuirea dacica a Santului Mare, locuire atestata prin numeroase descoperiri de materiale dacice facute de cei care sapasera inainte pe acest loc. Departe de a fi terminate, sapaturile de la Pecica au dovedit existenta, pe platoul fortificat, a unei mari asezari dacice cu doua nivele de locuire. Deocamdata nu putem preciza limita cronologica a celor doua nivele de locuire. In privinta nivelului vechi (dacic I) elementele de datare sint si mai putine. Existenta in acest nivel a vasului fructiera negru lustruit lucrat cu mina care lipseste din nivelul II si a unui vas care aminteste traditia hallstattiana, precum si un fragment de fibula apartinind unei variante a tipului Neuheim ne indica o data anterioara secolului I i.e.n. La o datare prea timpurie insa, nu ne putem gindi pentru ca in nivelul I intilnim ceramica cenusie fina lucrata la roata in cantitate destul de mare. Asa dar, deocamdata trebuie sa ne multumim doar cu ipoteza ca primul nivel dacic se dateaza anterior secolului I i.e.n. si probabil ca nu depaseste secolul II i.e.n. Intre cele doua nivele nu exista un hiatus. Este foarte probabil ca asezarea sa fi fost distrusa de un atac si apoi refacuta.Pina acum a fost cercetat si dezvelit pe suprafete mai mari ultimul nivel dacic de locuire. Pe platou, in interiorul fortificatiilor, au fost descoperite mai multe cladiri de forma patrulatera, una dintre ele cu absida si un mic sanctuar rotund. Sanctuarul este alcatuit dintr-o vatra de foc centrala, probabil pentru jertfe, inconjurata cu stilpi grosi, dar putin adinci, din lemn. Diametrul sanctuarului este de 7 m. Deosebit de interesanta este succesiunea stilpilor si anume : sase stilpi rotunzi urmati de un stilp mai mare patrulater, ceea ce aminteste indeaproape sanctuarul mare rotund de pe terasa XI de la Gradistea Muncelului, interpretat ca sanctuar-calendar. In privinta tehnicii de constructie a cladirilor, in afara de sanctuar, putem spune urmatoarele : peretii au fost facuti din pari de lemn ingraditi cu nuie le apoi lipiti si fetuiti cu lut. Cladirile au fost acoperite cu stuf si alte paioase. Podeaua era facuta din lut galben bine batut si pomestit. Intr-una dintre cladiri s-au descoperit creuzete pentru turnat metal lichid, tipare de lut ars, o nicovala de fier, dalti mici de bronz, multe obiecte marunte ca fibule, aplici, catarame, oglinzi, nasturi etc. Pe baza obiectelor amintite se poate presupune ca aceasta cladire a apartinut unui mester ce se ocupa cu confectionarea pieselor marunte. Existenta tiparului pentru inele si daltitele de bronz, precum si multimea obiectelor de podoaba ne indreptatesc sa presupunem ca mesterul se ocupa cu confectionarea podoabelor, deci un giuvaergiu.In legatura cu constructiile de pe platoul fortificat trebuie sa spunem ca ele sint foarte apropiate unele de altele, uneori distanta dintre ele fiind doar de 1 m.In vara anului 1962 s-au facut citeva sondaje de verificare in imediata apropiere a movilei, pe sesul din jur, in afara santului. Aceste sondaje au dovedit ca asezarea dacica nu s-a limitat numai la platoul inconjurat de sant ci ea s-a intins mult mai mult pe cimpia deschisa din apropiere si ca platoul reprezenta doar punctul fortificat al asezarii. Spre deosebire de locuintele din interiorul fortificatiei care sint toate de suprafata, cele din afara sint adincite in pamint, bordeie, cu un inventar saracacios, contrastind cu bogatia celor din interiorul fortificatiei. Aceasta este o dovada sigura a existentei stratificarii sociale.

CAPITOLUL IIIOBICEIURI I TRADIII DIN BANATObiceiuri si traditii din Banat la cumpana dintre ani

Pentru sntate sau belug, tradiiile i obiceiurile legate de ajunul Anului Nou sunt nc respectate cu strictee de unii dintre bneni, att din mediul rural, ct i din mediul urban.De Anul Nou se fac urri animalelor i se bat pereii grajdului cu bta de alun, pentru a alunga relele. Tradiia spune c gospodinele care dau de mncare psrilor din ciur vor avea parte de gini sntoase i de multe ou n anul urmtor. n seara de ajun, femeile pun sare, vin rou, colac i bani n fiecare odaie a casei, pentru a mbuna Noul An s fie unul darnic i mbelugat.Ajunul de An Nou este ateptat cu nerbdare de tinerele fete care vor s i afle ursitul. Conform tradiiei, tinerele se piaptn i se uit n oglind, avnd cte o lumnare n cele patru coluri. Pentru a-l vedea pe cel cu care se vor mrita, ele trebuie s ocoleasc oglinda de trei ori, care le indic i dac ursitul este om bun sau hain.n satele bnene, n ajunul Anului Nou, tinerii merg cu Pluguorul pe la casele oamenilor, primind n schimb mere, nuci sau bani. Brbaii pornesc i ei cu Capra pe ulie, vestind anul ce vine.n 1 ianuarie, bnenii ateapt copiii cu Sorcova, care fac urrile pentru noul an, dar i tinerii care colind casele mbrcai in port popular, aducnd urri de noroc, sntate i belug. Se crede c pe perioada srbtorilor Sorcova are puterea de a transmite tineree i sntate celui cruia i se fac urrile.De pe masa de Revelion a bnenilor lipsesc de obicei preparatele din carne de gin sau coco, credina popular fiind aceea c cel care consum carnea psrilor nu va avea noroc la bani n anul urmtor. Mesele tradiionale includ sarmale, sup sau ciorb de potroace i friptur de porc.n funcie de alimentele consumate, credina popular spune c aa va fi anul ce vine: crnai i piftii pentru un an bogat, iepure pentru a fi sprinteni, pete pentru a avea succes n afaceri, prjituri pentru a avea o via dulce i vin rou pentru sntate.Alte superstiii i ritualuri de Anul Nou: Crenguele de vsc aduc noroc, este bine s fie inute pe masa de Revelion; Aduce ghinion s nu ai niciun ban n buzunar n noaptea dintre ani; Cei care nu i achit datoriile vor avea datorii tot anul; Pentru noroc, n 1 ianuarie se mbrac haine noi; Nu plngei i nu spargei nimic n prima zi a anului! Nu mprumutai bani n 1 ianuarie! Lsai o lumnare aprins sau lamp pn diminea, pentru a avea un an luminos! Facei mult zgomot la miezul nopii pentru a alunga spiritele rele!

Obiceiuri de Florii din BanatIn curtile bisericilor au loc procesiuni de crengute de salcie inflorita; ramurile vor fipastrate cu sfintenie de credinciosi pe grinda casei. Tot de Florii, in satele din Tara Lapusului are loc Masa Mosilor (pomana mortilor).Obiceiuri de PastiDupa un post lung, maramuresenii sarbatoresc Sfintele Pasti asa cum se cuvine; inrositul si incondeiatul oualor, slujba de Inviere, mersul cu pasca la sfintit sunt obiceiuri pe care nimeni nu le lasa deoparte; crestinismul se impleteste cu fascinante ritualuri pre crestine. Obiceiul de primavara Udatoriu Surdesti: A doua zi de Pasti, la Surdesti este sarbatorit cel mai harnic gospodar, primul iesit la muncile campului (udatoriul). Dupa ritualul de celebrare, ospat si joc la casa sarbatoritului! Zambete in Prier Viseu de Sus: Festival interjudetean de satira si umor coordonat de Uniunea Epigramistilor din Romania; Intrarea libera, iesirea pe baza de zambet!Festivalul folcloric :Cate flori pe Iza-n sus Dragomiresti: In Duminica Tomii, biserica din Dragomiresti isi sarbatoreste hramul. Un bun prilej pentru ca toti locuitorii sa se imbrace in straie de sarbatoare. Dupa slujba, satul va rasuna de cantecul si joc.

Jocul Valenarilor- Valeni:Duminica Tuturor Sfintiilor e zi de joc si sarbatoare in satul de pe Valea CosauluiJoc barbatesc Petrova:Petrovenii se mandresc ca un festival doar al jocului barbatesc nu gasesti cat ii Maramuresul.In plus, cei mai buni dobasi vor veni sa-si masoare talentul intr-un concurs de batut doba; Serbarile Chioarului Somcuta Mare:Spectacole de muzica populara cu invitati din Zona Chioarului, parada portului popular Sarbatoarea cositului si a placintelor Mesteacan:Femeile din Mesteacan se intrec atat in coptul placintelor crete, cat si in aptitudini barbatesti, precum cositul. Ca si cum aceste calitati n-ar fi de-ajuns, concurentele au parte si de o proba artistica si de una de cultura generala

Obiceiuri de SanzieneFetele nemaritate aduna de pe campuri sanziene galbene si impodobesc cu ele portile si stresinile caselor, ca sa le aduca noroc. Fiindca se zice ca Sanzienele se manie daca nu sunt sarbatorite cum se cuvine, de ziua lor li se dedica tot felul de manifestari:- serbare campeneasca Sanzienele Baita de sub Codru- festivalul folcloric Cununa de Sanziene Tautii Magheraus;- festival folcloric interjudetean Nopti de Sanziene Borsa; - festival folcloric Hai Marii la Sanziene- Rona de Jos;Serbarile ViseuluiSpectacole in aer liber, parada ansamblurilor populare, manifestari culturale in orasul din inima Maramuresului istoric;Dantul de Sanpetru Sindresti: De ziua Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, biserica din Sindresti isi sarbatoreste hramul. Iar, daca e hram e slujba religioasa, urmata bineinteles, de mare joc in satHramul Manastirii BarsanaHramul Manastirii de la Barsana are loc de ziua Soborului Sfintilor 12 apostoli, zi in care credinciosi din toate satele vecine vin cu mic cu mare la frumoasa manastire de pe Valea Izei, sa se inchine;

Festivalul international al nuntilor Vadu IzeiAnsambluri folclorice pun in scena obiceiuri populare de nunta; alaiuri nuptiale, calareti, miri si mirese, porturi autentice, ospat si joc ca la nuntile traditionale adevarateFestivalul Dansului si Portului de pe Fisculas- Dumbravita:Un bun prilej de a face cunostinta cu obiceiurile satelor de pe Fisculas, dar si de a sarbatori comuna Dumbravita

Scoala de Vara de la Memorialul Sighetu MarmatieiParticipa elevi selectati in urma unui concurs de eseuri, istorici si cercetatori romani si straini;Serbarile orasului Seini Evenimente culturale, dar nu numai, localnicii delectandu-se si cu un festival al beriiSfantul Prooroc Ilie Hramul Manastirii din Dragomiresti:In fiecare an, de Sfantul Ilie credinciosii vin in Dragomiresti la manastire pentru icoana facatoare de minuni;Zilele orasului Salistea de Sus Spectacole folclorice si focuri de artificii vor sarbatori orasul

Serbarile CavniculuiCavnicarii vor avea parte de trei zile de spectacole in aer liber, intreceri, campionatul joagarelor (al taietorilor de lemne), dans si focuri de artificii

Sus pe Valea Vaserului Valea Vaserului:Activitati ale minoritatilor de etnie germana in colaborare cu Forul Democrat GermanFestivalul Gulasului Ocna Sugatag:Bucatari amatori si profesionisti se intrec in retete ademenitoare si originale de preparare a gulasului; dupa degustare, are loc premierea castigatorului. Mancarea e musai udata cu horincaObiceiuri de Sfanta Maria MareGrupuri de pelerini, imbracati in alb, se indreapta catre manastiri, cantand cantece inchinate Sfintei Fecioare Maria;Festivalul Stuparilor Cernesti:Muzica populara, simpozioane pe teme apicole si agricole, concursuri sportive si nu in ultimul rand, dulci produse ale stupului cu care se mandresc apicultorii comunei de la poalele Masivului Magura;Hora la Prislop pasul Prislop, Borsa:Mare sarbatoare populara cu ansambluri din Maramures, Suceava si Bistrita-Nasaud, mesteri populari, peisaj inaltator si ospat imbelsugat in varful muntelui, la hotarul dintre Maramures si Bucovina Zilele Culturii Roza Rozalina -Rozavlea:Satenii vin sa-si cinsteasca satul cu folclor autentic si serbari campenesti Pantru Mandra din Botiza-Botiza:Tropotitele, ceterasii si tipuriturile morosenesti se aud pana in satele invecinate

Jocul Satului-HoteniIn curtea gazdelor, ceterasii zic fara hodina (odihna), iar fetele si flacaii joaca mai sa rupa podelele soprului. Dupa joc toti, toti vor fi omeniti cu sarmale , pancove (gogosi ) si horinca

Nasterea Maicii DomnuluiHramul bisericii din Ieud-Deal (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO)Considerata de unii cercetatori ca fiind cea mai veche constructie de lemn din Maramures, Biserica de lemn din Ieud Deal pastreaza intr-insa, frumoase icoane de sticla si picturi datand din secolele 15-16;Targul cepelor Festivalul interjudetean al folclorului din Tara Codrului Asuaju de Sus:Spectacole folclorice in aer liber si targ taranesc unde, bineinteles, ceapa va fi doamna-mare Festival Concurs al Primasilor din Maramures Victor Negrea- Somcuta Mare:Festival deja cu traditie, unde se intrec cei mai buni violonisti din judet, poarta numele celui mai cunoscut primas din zona Toamna Chioreana, Remetea Chioarului:Formatii artistice din zona, dar si invitate, sarbatoresc sosirea toamnei in peisajul chiorean;- Sarbatoarea Castanelor Baia Mare: Trei zile in care vinul, berea si mustul curg valuri, expozitiile, concertele si petrecerile sunt la ele acasa si nu in ultimul rand, Baia Mare isi scoate la iveala tezaurul de castane comestibile

Balul StrugurilorOcna SugatagBalul marcheaza momentul intrarii tinerilor in societateFestivalul international de poezie- Sighetu Marmatiei:Trei zile de recitaluri de poezie si lansari de carte;Serile de poezie Nichita Stanescu de la DesestiRecital de poezie, discutii, amintiri, imagini care amintesc de calatoriile poetului Nichita prin Tara Maramuresului, decernare de premiiSfanta Paraschiva Hramul bisericilor de lemn din Poienile Izei si Desesti (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO):Construita in 1604, biserica de lemn din Poienile Izei se remarca prin proportiile armonioase. Biserica din Desesti este singura biserica veche din Maramures a carei picturi interioare, ca urmare a unei foarte atente restaurari, poate fi admirata exact asa cum arata in 1780, anul realizarii;Festival folcloric Alina-te, dor alina! Cicarlau:Artisti debutanti sau consacrati participa pe scena Caminului Cultural din Cicarlau la festivalul initiat de cunoscutul cantaret Nicolae Sabau

Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril (Hramul bisericilor de lemn din Surdesti, Plopis, Rogoz (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO)Fiecare din bisericile maramuresene de lemn are farmecul ei si povestea ei unica: Surdesti (cea mai inalta constructie veche din lemn), Plopis (pastreaza 49 de monede depuse de fiecare din familiile care au sprijinit inaltarea bisericii), Rogoz (adaposteste sub acoperis masa mosilor). Tot hramul Sfintilor Arhangheli il poarta si vechea biserica de lemn din Rozavlea;- Joc la Sura- Grosi:Satenii se intalnesc sa sarbatoreasca jocul sub obladuirea taragotistului Dumitru Dobrican care este si mare gazda Cant si joc pe plai strabun- DumbravitaDumbravitenii joaca pentru ultima oara inaintea Postului CraciunuluiIntrarea in Biserica a Maicii Domnului Hramul bisericii de lemn din Barsana (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO):Bisericii de lemn din Barsana i se mai spune si biserica umblatoare, pentru ca a fost mutata din loc in loc. Locatia actuala i-a fost stabilita pe dealul Ibarului, pe locul unui vechi cimitir de ciumati;Obiceiuri de Sf. AndreiFetele nemaritate se folosesc cu acest prilej de practici magice pentru aflarea ursitului; daca postesc toata ziua si apoi mananca dintr-o turta sarata gatita cu mainile lor, viitorul sot li se va arata in vis;

1

BIBLIOGRAFIE

Some Basic Info on Banat- pe site-ul genealogy.ro Banat Denomination's- pe site-ul genealogy.ro Vasile Docea,A la recherche du Banat disparu[1], nLe Banat: Un Eldorado aux confins, Universit de Paris-Sorbonne (Paris IV), 2007, p.53-63 Fenean, Costin -Administraie i fiscalitate n Banatul imperial 1716 - 1778, Editura de Vest, Timioara, 1997, pag. 78-79 Hadeu, B.P. -Romnii bneni din punctul de vedere al conservatorismului dialectal i teritorial, Bucureti 1896, de la Universitatea Bucureti, 2005 Haegan, Ioan -Banatul Haegan, Ioan -Habitat i populaie n Banat (secolele XI-XX), editura Mirton, Timioara, 2003, pag. 8 - 11 http://istoriabanatului.wordpress.com/ Madgearu, Alexandru -Contribuii privind datarea conflictului dintre ducele bnean Ahtum i regele tefan I al Ungariei,Banatica, Reia, 12, 1993, 2, p.5-12 Madgearu, Alexandru -Geneza i evoluia voievodatului bnean din secolul al X-lea, Studii iMateriale de Istorie Medie, 16, 1998, p.191-207 Mrcule Ioan, Mrcule Ctlina, Mrcule Vasile,Observaii privind credincioii greco-catolici n cadrul structurii confesionale a populaiei din Banat (1930-2002),Viaa Cretin nr. 6 (316), p.20-21, Cluj-Napoca, 2005. Mrcule, Ioan, Mrcule, Ctlina -Germans in Romania between the 1930s and the 2002s geographical aspects, Forum geografic, Volume VIII, Issue 8, 2009 (http://forumgeografic.ro/wp-content/uploads/2009/8/Marculet.pdf). Muntean, Vasile V. -Contribuii la ISTORIA BANATULUI, Timioara, 1990, pag.77, 94-96, 109-113, 136-139, 234. Prvu, Daniel -Ocuparea si anexarea Banatului (1716-1718). Organizarea administrativ a acestuia, ,Quaestiones disputatae(revist studeneasc de istorie i arheologie), nr. 2 - 2004, Univ. de Vest, Timioara Popoviciu, George -Istoria romnilor bneni, Lugoj, 1904, pag. 215. Suciu, I. D. i Constantinescu, Radu -Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, volumul I, Ed. Mitropoliei Banatului, Timioara, 1980. Suciu, I. D.-Monografia Mitropoliei Banatului, ed. Mitropoliei Banatului, Timioara, 1977, pag. 34, 36-38, 44. Wolf, Josef -Entwicklung der ethnischen Struktur des Banats 18901992(Atlas Ost- und Sdosteuropa / Hrsg.: sterreichisches Ost- und Sdosteuropa-Institut; 2: Bevlkerung; 8 = H/R/YU 1, Ungarn/Rumnien/Jugoslawien), Gebr. Borntraeger Verlagsbuchhandlung, Berlin Stuttgart, 2004,ISBN 3-443-28519-8 Wolf, Josef -Das Banat als historische Region, Thede Kahl, Michael Metzeltin, Mihai-Rzvan Ungureanu (ed.),Rumnien. Raum und Bevlkerung. Geschichte und Geschichtsbilder. Kultur. Gesellschaft und Politik heute. Wirtschaft. Recht und Verfassung. Historische Regionen, (= sterreichische Osthefte; 48), Wien, Mnster, 2006, pp.903932,ISBN 3-7000-0593-8

ANEXE

BUZIA

BILE HERCULANE