Ghid Turistic Crisana Banat

Panorama Cazanele Mari

Criõana-BanatTrasee naturale în zonele carstice

din Vestul Mun]ilor Apuseni (Cri[ana-Banat)

Cetățile Ponorului

SUMARIntroducere 4

Văliug - Timișoara - Sânnicolau-Mare - Lipova -Vladimirescu - Chișineu-Criș 11

Ineu - Gurahonț - Vașcău - Beiuș - Oradea - Huedin - Jibou - Zalău 101

Recomandări culinare 194

Crişana este o regiune a căreiistorie plină de evenimenteeste povestită la fiecare pasprin ţinuturile ei. Tabloul detradiții populare aparținânddiferitelor etnii stabilite aicieste reîntregit de bogăţiilenaturale ale Munţilor Apuseni.

Reprezintă locul din care ni sedezvăluie un întreg univers de

forme fabuloase, fenomeneunice în România, specii raresau endemice, peisaje de ofrumuseţe răpitoare, carefreamătă a viaţă şi în cele maiascunse locuri. Totul e plin deviaţă şi de un dinamism careparcă te învăluie şi teprovoacă să te laşi purtat deun nesfârşit joc al imaginaţiei.

4

1

Crișana-Banat: Descoperirea misterelor şi frumuseţilor unuiadevărat muzeu petrografic

1. Rezervația Grădina Zmeilor

Principalele orașe sunt:

Oradea, Arad, Beiuş şiSalonta.

AŞEZARE GEOGRAFICĂ

Regiunea Crişana este situată în vestul ţării, iar împreună cu o porţiune din Ungaria auformat regiunea istorică Crișana delimitată natural de Râul Tisa la vest, Râul Mureş la sud,Munţii Apuseni în est şi Râul Someş în nord. În anul 1920 a fost împărţită pe criterii etniceîntre România şi Ungaria.

Este o regiune cu precădere cu relief muntos, reprezentat de Munţii Bihorului cu VârfulCurcubăta Mare de 1984 m altitudine, Munţii Pădurea Craiului, Munţii Codru-Moma, MunţiiZarandului şi Muntele Șes (Plopiş).

Clima este mai moderată decât în restul ţării, variind de la clima de câmpie (cu veri calde şiierni blânde) la clima depresiunilor (blândă, cu precipitaţii abundente).

Regiunea Crișana cuprinde județele Bihor și Sălaj în totalitate și cea mai mare parte ajudețului Arad, iar denumirea sa se datorează celor trei râuri principale care o străbat: CrișulAlb, Crișul Negru și Crișul Repede.

Crişana are peste 1.000.000 de locuitori, dintre care peste 300.000 se află în marile centreurbane Oradea şi Arad, pe o suprafaţă de peste 17.000 km2.

Întreaga zonă este o combinație armonioasă de plaiuri și versanți abrupți, pășuni întinse șizone carstice, fenomene unice în România și chiar şi în Europa. Crişana este cunoscută înmod special pentru peşterile, cheile şi defileele din ţinuturile sale, dar şi pentru obiceiurileși tradițiile folclorice specifice, printre care celebrul târg de fete de pe Muntele Găina.

Clădirile în stil baroc prezintă un anasamblu arhitectural deosebit, influenţele vestice fiindextreme de evidente.

5Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat)

1

1. Defileul Crișului Repede

Cunoscut şi sub denumirea de„Mica Europă”, Banatul este oregiune deosebită pentrumulticulturalitatea şi istoria sa,având parte de un lung procesde formare, evoluție șidezvoltare. Aflat în sud-vestulRomâniei, a făcut parte dinmai multe dominațiiputernice, iar poziționarea lagranița cu mai multe state audeterminat multiculturalitateaţinuturilor cuprinse.

Patrimoniul natural șiarhitectural al Banatului estebine reprezentat. Monumenteistorice de patrimoniu caredezvăluie diversitatea stilurilorarhitecturale, etnografia şifolclorul s-au păstratnealterate în această regiunedeterminând bogăția locurilor.Alături de acestea, parcurilenaţionale, naturale şirezervaţiile, reţeaua bogată derâuri, lacurile naturale şi de

acumulare, prezenţa FluviuluiDunărea şi a microdeltei BaltaNera, precum și fauna acestoradetermină unicitatea acesteiregiuni.

6

1. Palatul Baroc / Timișoara

1

Principalele orașe sunt:

Timişoara, Reşiţa, Deva,Hunedoara, Caransebeş,Lugoj.


AŞEZARE GEOGRAFICĂ

Banatul istoric este compus din ținuturi care aparțin României, Serbiei (Banatul Sârbesc) şiUngariei. Partea care a revenit României, în urma împărțirii provinciei din 1919, reprezintăaproximativ 2/3, adică o suprafață de 18.966 km², din totalul regiunii (28.526 km²), având opopulaţie de peste 900.000 de locuitori. Arealul Banatului istoric are aproximativ formaunui pătrat şi este delimitat la nord de Râul Mureş, la vest de Râul Tisa, la sud de FluviulDunărea, iar la est de un traseu prin vestul Carpaţilor Meridionali şi prin sudul CarpaţilorOccidentali. Regiunea se bucură de un relief diversificat. În componența acestuia seregăsesc deopotrivă câmpii, dealuri și munți. Munții zonei Banatului cuprind formațiunisituate în Carpații Meridionali și în Carpații Occidentali. Dealurile piemontane apusenereprezintă aproximativ o treime din teritoriul Banatului istoric.

Prezintă o climă blândă cu ierni în general scurte şi fără geruri foarte mari, în timp ce vararareori se ating 40oC. Toamnele sunt lungi cu un colorit aparte, mai ales în zonele de deal.

Regiunea Banat cuprinde județul Timiș, județul Caraș-Severin (fără localitățile Bucova,Cornișoru, Bouțarii de Jos, Bouțarii de Sus și Preveciori), partea de sud a județului Arad,partea de vest a județului Mehedinți și localitățile Sălciva și Pojoga din județul Hunedoara.

Pentru prima dată denumirea de Banat (Banatus Temesvariensis sau Banatus Temesiensis)se regăsește în rapoartele lui Luigi Ferdinando Marsigli, din ultimul deceniu al secolului alXVII-lea şi în textul tratatului de pace de la Karlovitz (1699).

Regiunea Banatului a fost ocupată succesiv de Regatul Ungariei, Imperiul Otoman, pentruca apoi să fie înglobată în Arhiducatul Austriei, devenit mai apoi Imperiul Austriac, iar maitârziu să fie inclusă în partea maghiară a Imperiului Austro-Ungar. După cel de-al doilearăzboi mondial, Banatul a fost împărțit pe linii etnice între cele trei state naționale ale căroretnii locuiau zona, Iugoslavia, România și Ungaria, iar la 3 august 1919, a fost instalatăadministrația românească pe teritoriul actual românesc al Banatului.

1

1. Golful Dubova / Defileul Dunării

8

Regiunea Banatului este onestemată din punct devedere turistic. Județul Timișadăpostește Parcul NaturalLunca Mureșului (împreună cujudețul Arad), rezervațiinaturale și monumente alenaturii cu un mare număr despecii de plante și animale rare(mlaștinile de la Satchinez,Parcul dendrologic Bazoș).Cele mai importante zoneturistice ale regiunii sunt:Muntele Mic - Poiana Mărului,Semenic - Brebu Nou - Văliug,Zona Băile Herculane, ValeaAlmăjului, Clisura Dunării.

Județul Caraș-Severin are unpotențial turistic remarcabilposedând obiective naturalede mare valoare şi cu totulaparte. Traseul 1 propune oincursiune în această regiune

care merită din plin să fieinclusă în oricare itinerariuturistic cuprinzândurmătoarele oraşe: Văliug –Băile Herculane – Timișoara– Sânnicolau Mare – Lipova –Vladimirescu – Chișineu-Criș.

1

Căi de Acces

Rutierº E 68 Braşov – Sibiu –

Lipova – Arad – Nădlacº E 70 Bucureşti – Drobeta-

Turnu Severin –Caransebeş – Timişoara

º E 79 Calafat – Craiova –Târgu-Jiu – Oradea

º E 671 Timişoara – Arad –Oradea – Satu Mare

Feroviarº Magistralele feroviare

pornind dinspre Bucureştişi/sau dinspre alte regiuniale României înspre Reşiţa,Timişoara, Caransebeş,Arad, Chişineu-Criş

Aerianº Aeroportul Internațional

„Traian Vuia” Timișoara1. Parcul National Domogled2. Lacul Văliug

2

Crişana se remarcă prinfrumusețea peisajelor sale, darși prin bogăția resurselornaturale, aici aflându-sestațiunile balneoclimaterice 1Mai și Felix. Defileul Crișul Alb,Defileul Mureșului cu bazine șiîngustări sculptate în rocivulcanice, Izbucul intermitent

de la Călugări - monument alnaturii, Munții Apuseni suntnumai câteva exemple deatracții turistice deosebite dauacestei zone un farmec aparte.

Pe lângă acestea, zonelecarstice de la Cheile Galbenei,Cetățile Radeșei, Padiș -

Cetățile Ponorului de la Padiș -cea mai importantă dinRomânia, precum și PeșteraUrșilor, declarată și eamonument al naturii, cu olungime de 1500 m și GroapaRuginoasă, completeazăpeisajul acestei zonefascinante. Astfel, traseul 2cuprinde oraşele: Ineu –Gurahonț – Vașcău – Beiuș –Oradea – Huedin – Jibou –Zalău.

1

2


Căi de Acces

Rutierº E 60 Constanţa – Bucureşti

– Braşov – Cluj-Napoca –Oradea

º E 79 Calafat – Craiova –Târgu-Jiu – Oradea

º E 81 Constanţa – Bucureşti– Râmnicu Vâlcea – Sibiu –Alba Iulia – Cluj-Napoca –Zalău – Satu Mare

º E 671 Timişoara – Arad –Oradea – Satu Mare

Feroviarº Magistralele feroviare

pornind dinspre Bucureştişi/sau dinspre alte regiuniale României înspre Ineu,Vaşcău, Beiuş, Oradeam,Huedin, Jibou, Zalău

Aerianº Aeroportul Internaţional

Oradeaº Aeroportul Internaţional

Arad

1. Cheile Galbenei / Parcul Natural Apuseni2. Lacul cu nuferi termali din stațiunea 1Mai

Calcare fosilifere / Svinița

VÅLIUGVăliug - Băile Herculane - Timișoara - Sânnicolau-mare

lipova - vladimireScu - cHișineu-criș

Lacul Văliug

Localitatea a fost atestatădocumentar pentru primadată în anul 1793 cu numeleFranzdorf (denumire pe care aavut-o până în 1919). Aceastaa fost inițial o colonie amuncitorilor forestieri venițidin Austria pentru a produce

cărbunele de lemn necesarfabricilor metalurgice dinReşiţa. În vara anului 1793, seobţinea aprobare de la Vienapentru colonizarea a 300 defamilii din zona Salzkommer-cut (Austria) şi stabilirea lor laReşița, din care 71 familii

pentru zona Văliug.

Zona Văliugului a devenit înscurt timp staţiuneclimaterică, fiind recunoscutăpentru pitorescul ei şiospitalitatea locuitorilor. Încădin anul 1879, aceasta aînceput să fie vizitată deoaspeţi veniţi din toatecolţurile ţării.

Văliug

12

1

Căi de Acces

º DJ 582 Reşiţa-Văliug,comuna Văliug

Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș

Aflată la o altitudine de peste 500 m, comunaVăliug este una dintre cele mai frumoasestațiuni de agrement din Banatul Montandatorită peisajului pitoresc și celor două lacuride acumulare situate pe Bârzava, în amonte(Gozna) și în aval (Breazova), care au fostamenajate în primele decenii ale secolului XX.

1. Panoramă Văliug

Staţiunea Crivaia


Una dintre cele maiatrăgătoare staţiuniclimaterice din Banat, Crivaiase află la 30 de km de Reşița,de-a lungul lacului deacumulare Văliug (denumit șiLacul Gozna). Aceasta oferănumeroase posibilităţi derecreere şi tratament în

recuperarea nevrozelorastenice şi a unor afecţiuniendocrine şi respiratorii.

Aerul staţiunii e benefic,climatul este unul de adăpost,cu temperaturi medii anualeîn jur de 7 grade. Se pot realizadrumeţii pentru admirareafrumuseţilor naturale.

Beneficiind şi de alte posibili--tăţi de recreere, precumpescuitul, plimbările cu barcasau hidrobicicleta, înotul, fac

din această staţiune un locpropice pentru recuperare,recomandat în cazulsurmenajului fizic şiintelectual.

1

Situată în continu-area frumoasei zoneVăliug, la poaleleSemenicului,staţiunea Crivaia seînalţă la 650 maltitudine, într-opoiană însorită,înconjurată depăduri de foioase.

1. Lacul Gozna2. Imprejurimile lacului Gozna

2

Căi de Acces

º DJ 582 Văliug-Brebu Nou,dreapta pe DJ 582 D

Staţiunea Trei Ape

Confluenţa a trei râuri ce vindin munţi: Semenic, Grădişteşi Brebu au dat naştere laculuide acumulare Trei Ape.Staţiunea care s-a format înjurul său îi poartă numele şi seîntinde pe o suprafaţă de 54 ha.Este un spațiu de poveste,ideal pentru răcoare în zilelecaniculare şi linişte deplină.

Situată la 850 m altitudine,este o staţiune climaterică, unloc de relaxare şi recuperare,ce se bucură de temperaturapropice practicării sporturilorde iarnă pe pârtiile amenajate.

De asemenea, în Lacul TreiApe se poate înota, pescui saunaviga.

Staţiunea Semenic

Aşezată în cea mai importantăsubunitate a munţilor Banatu-lui, Complexul turistic Semenicse găseşte la peste 1400 maltitudine, între Vârfurile PiatraGoznei şi Semenic.

Zona e adăpostită de vârfurimontane destinateîmpătimiţilor sporturilor deiarna, zăpada de aici fiindprezentă din octombrie -noiembrie până în aprilie, cuun strat de aproape 90 de cm.

Staţiunea oferă cel mai lungsezon de ski, dar şi un peisajminunat, fiind un loc destinatvacanţelor reuşite în oriceperioadă a anului.

Munţii Semenicului, parte agrupei sudice a CarpaţilorOccidentali, au la dispoziţiecinci pârtii de schi de diferitecategorii de dificultate.

Stațiunea Trei Ape și Stațiunea Semenic

14

2

1

Căi de Acces

º DJ 582 Văliug-Brebu Nou


Căi de Acces

º DJ 582 Văliug-Brebu Nou,dreapta înainte de Gărânape DJ 582E

1. Drumul de acces către platoul Semenic2. Brândușe pe platoul Semenic

Parcul naţional se caracterizea-ză prin altitudini cuprinse între200 și 1447 m, arealul acestuiafiind situat pe unităţilemontane Anina şi Semenic, cuun peisaj caracteristic de zonăcarstică şi împădurită.

Principalele căi de acces înparc sunt localităţile Reşiţa,Iabalcea, Caraşova, Anina,Prigor, Crivaia și Gărâna. În interiorul parcului există 9trasee turistice marcate, cât șidrumuri publice. Traseul turistic Reşita – Dunăre

(în curs de marcare cu bandăalbastră) face legătura la sudcu Parcul Naţional Cheile Nerei- Beuşnița.

În perimetrul parcului suntincluse opt rezervaţii naturale:Cheile Caraşului, IzvoareleNerei, Cheile Gârliştei,Izvoarele Caraşului, PeşteraBuhui şi Lacul Buhui, PeşteraComarnic, Peştera Popovăţ,Rezervaţia Bârzăviţa.

Parcul Național Semenic – Cheile Carașului


1

2

Căi de Acces

º DJ 582, comuna Văliug

1. Parcul Național Semenic2. Rezervația Cheile Nerei-Beușnița

Situat în sud-vestul României, cu o suprafaţă de 36 ha, parcul cuprindeelemente naturale fizico-geografice, floristice, hidrologice, geologice şispeologice de o deosebită valoare, amenajate în rezervații de protejare aacestor bogății naturale de patrimoniu.

Cheile Caraşului se remarcăprin lungimea de 19 km și prinsălbăticia lor, dată de versanţiicu pereţi calcaroşi şi vegetaţieabundentă, grohotişuri,izvoare carstice, dar şi peste500 de peşteri şi avene.

Zona este accesibilăvizitatorilor doar prin traseulturistic Reşita - Gura Golumbu-lui, marcat cu bandă albastrăsau pe traseul Crucea Iabalcei -Poiana Prolaz, marcat cutriunghi roşu. Valea Caraşuluieste încadrată de numeroasedoline şi platouri calcaroase.

Situată pe raza munţilorAnina, Peştera Comarnic esteuna din cele mai mari peşteriale Banatului şi României, seîntinde pe 5.229 m. Deţinegalerii şi săli necunoscute întotalitate. Având un caractermasiv, e compusă din sălimonumentale, formaţiunistalagmitice de maridimensiuni, iar pereţii şitavanul prezintă locuriîngroşate de scurgeristalagmitice colorate, cudiferite formaţiuni cestrălucesc feeric la luminalămpilor.

De o frumuseţe răpitoare, cuun aer misterios şi deaventură, peştera te invită să-idescoperi valurile şi draperiile,baldachinele, atrăgând atenţiaasupra acestei lumisubpământene deschisăturismului larg, fără să fiemomentan amenajată şi nicielectrificată.

Lacul Buhui, primul lacartificial din România estesituat la 640 m altitudine, fiindînconjurat de o frumoasăpădure de brad şi fag, cupeisaje deosebite în zonă, înspecial iarna când suprafaţalacului îngheaţă. Lacul a fostamenajat în 1904 pentrualimentarea cu apă a orașuluiAnina, aici aflându-se şi unuldintre cele mai lungi cursurisubterane de apă ( 3.217 m).

Peştera Popovăţ, aflată înapropierea Peşterii Comarnic,are o lungime de 1.121 m.Accesul se face prin spațiiînguste, continuându-se apoicu săli mari legate între ele,culminate prin Sala Finală.

Făcând parte din complexulde peşteri din CheileCaraşului, este cea mai bogatăîn formaţiuni calcaroase, fiinddeschisă turiştilor numai cuaprobare.

Rezervaţia Izvoarele Nerei,cunoscută şi sub denumireade „Pădurea de făgete virgineIzvoarele Nerei”, are scopul dea proteja arbori seculari.Considerată împărăţia celor

16

1


1. Intrarea în cheile Carașului

mai întinse păduri virgine,prezintă frumuseţiincomparabile. Fagii se înalţăla mai bine de 50 m și creeazăimpresia unui altar uriaş.

Situate în Munţii Aninei,Izvoarele Caraşului sedesfășoară pe întinderea unuitraseu de 10 km.

Cu o lungime de 110 km, RâulCaraş trece prin mai multesate, iar pe o porțiune de 4,1km marchează frontieraromâno-sârbească.

Rezervația Bârzăviţa seîntinde pe o suprafaţă de3.406, 90 ha, fiind cuprinsăîntr-un areal de interesgeologic, floristic şi faunisticde o deosebită importanţă şifrumuseţe.

Cu multe pante, abrupturi şiravene, în rezervație se găsescnumeroase exemplare de fagîn amestec cu brad, molid,stejar şi gorun. Aici pot fiadmirate și specii de

mamifere, păsări, insecte,peşti, batracieni şi reptile şimulte specii floristice cum arfi: cornişorul, ghimpele saufloarea semenicului.

Cheile Gârliştei beneficiază deacelaşi statut de rezervaţienaturală şi se întind de-alungul a 9 km, în aval de oraşulAnina. Aproape jumătate dinaceastă suprafaţă estecaracterizată prin versanţifoarte abrupţi în care s-auformat aproape 100 depeşteri.

De departe cele mai sălbaticechei, acestea se pot accesa fiedin Anina, fie din satulGârlişte, pe traseul Anina-Gârlişte, marcat cu punct roşu.


1

1. Drumul de acces către rezervația Buhui2. Rezervația Bârzăviţa2

Pădurea de pe Dealul Secu, Reșița

Lac antropic cu o suprafaţă de105 ha reprezintă punctulprincipal de agrement dincadrul staţiunii turistice Secu,dezvoltată în extremitateaestică a acestuia.

Aici se poate practicapescuitul recreativ, găsindu-seîn apele lacului şalău, crap,ştiucă, plătică şi alte specii. Deasemenea, se pot practicasporturi nautice în acest locideal pentru relaxare, plajă şidistracţie.


1

Lacul Secu și Stațiunea Secu

În amonte de oraşulReşița şi creat specialpentru alimentareaacesteia cu apăpotabilă, în 1963,lacul de acumulareSecu se situează pecursul RâuluiBârzava.

Căi de Acces

º DJ 582 Văliug-Reşiţa,dreapta pe DJ 582B pânăîn staţiunea Secu

2

1. Lacul Secu2. Aducțiunea Lacul Secu

Muzeul cuprinde 16 piese, dindiverse epoci de construcţie,ce concentrează istoria de unsecol a acestei componente aindustriei constructoarereşiţene. Cea mai importantăeste „RESICZA”, una dinprimele trei locomotive cuaburi construite în sud-estulEuropei. Celelalte două,„Bogsan” şi „Hungaria”, au fostcasate în 1937.

Locomotiva Resicza a fostproiectată de John Haswell șiconstruită în condiţii improvi-zate. A fost recuperată în 1961de la Câmpia Turzii, unde eragarată pe o linie de manevră.

Muzeul de Locomotive

1

20 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș

Căi de Acces

º Reşiţa Calea Timişoarei,zona Triaj

Având în spatetradiţia producţiei delocomotive cu aburila Reşița, cu ajutoruling. Mircea Popa,director al uzinelorreşiţene de atunci, s-a înfiinţat Muzeulde locomotive înanul 1972, simbol alhărniciei şi inteligen-ţei tehnice a oameni-lor din aceste locuri.

2

1. Locomotiva „RESICZA”2. Muzeul de locomotive din Reșița


Mineralogul a adunat flori demină ascunse în adâncurilepământului timp de miliarde

de ani, care au fost expuse înMuzeul de MineralogieEstetică a Fierului de la Ocnade Fier. Aceste minerale aufost descoperite şi scoase lasuprafaţă, pentru a încântaochii şi sufletul privitorilor.

Se spune că în florile de minăDumnezeu şi natura şi-au pusrăbdarea miilor de ani, uncumul de energii care le-a datforma şi culoarea actuală.Majoritatea acestora se ridicăla valoarea patrimoniuluicultural, prin dimensiuni,raritate şi perfecţiune.

Dintre speciile rare de nitraţi,carbonaţi şi borate, la Ocna deFier se găsește ludwigul,mineral descris pentru primadată în literatura despecialitate din România. Deasemenea, aici se găsesc

exemplare de fluorină; dintreoxizi şi hidroxi întâlnimmagnetitul şi hematitul,principalul minereu de fier,exploatat în special în Banat.

Colecţia de minerale şi flori de mină de la Ocna de Fier

1

Aparţinând luiConstantin Gruescu,Colecţia de la Ocnade Fier deţinenenumărateminerale şi flori demină, fiecare cupovestea ei despremisterele, puterile şiveşnicia cuarţuluidescrise de către C.Gruescu în peste 50de povestiri,aşternute într-unvolum.

Căi de Acces

º DN 58B Reşiţa-Bocşa,stânga DJ 586, comunaOcna de Fier

2

1. Cristal de cuarț alb2. Clădirea muzeului de minerale și flori de mină

de la Ocna de Fier

Lacul Mic are forma lunguiaţăși se varsă prin pârâu spreLacul Mare fiind alimentat dePârâul Cauna Mică. Pe fundullui există un strat substanțialde mâl, de 4 m grosime. Întins

pe o suprafaţă de 2,30 ha, laculare o lungime de 460 m. S-aformat în spatele unui barajzidit din piatră, construit la1750. Este încadrat de păduride carpen şi fag, sălcii şi brădişşi prezintă foarte mulţi nuferipe suprafaţa apei sale.

Lacul Mare s-a format înamonte de comuna Dognecea,pe pârâul cu acelaşi nume.Lungimea lacului este de 760m, iar suprafaţa de 6,20 ha. În1971 lacul a fost curăţat denămol, barajul refăcut, iar apoidupă umplere a fost populatcu peşti.

Lacul Mic şi Lacul Mare

1


Căi de Acces

º Se continuă pe DJ 586,dreapta DJ 586 A, comunaDognecea

21. Lacul Mare

2. Comuna Dognecea

La 465 m altitudine,în pădure, se află celedouă lacuri de baraj,Lacul Mic (sau LaculNuferilor) şi LaculMare (sau Lacul LaZid) de la obârşiaPârâului Dognecea.


Constituit pentru conservareafrumuseţilor naturale unicealcătuite dintr-o marevarietate de plante ierboase şilemnoase mezoxerofilespecifice climatuluisubmediteranean, parculcuprinde 6 rezervaţii declarateşi una propusă cu regim strictde protecţie.

Cheile Nerei se numără printrecele 13 existente în ţară, iarRezervaţia Cheile Nerei-Beuşnita, printre cele 34 derezervaţii naturale. Aceastacuprinde Cheile Nerei-Beuşniţa, Valea Ciclovei-Ilidia, Cheile Suşarei, Bigăr,Liciovacea, Ducin.Frumuseţea lor şi valoareaştiinţifică, formaţiunile carsticeşi numeroasele specii unicatde mare valoare fac din acestloc un colţ de natură virgină.

Cheile Nerei - Beuşniţa seîntind de-a lungul Râului Nera,între localităţile Sasca Românăşi Şopotul Nou, pe 22 km. Suntstrăbătute de o potecăturistică, parcurgerea lorpresupunând traversareaRâului Nera direct prin apă.Apa Nerei şi a afluenţilor săi amodelat pereţii înalţi de pânăla 200 m şi a format în roca

calcaroasă lacuri, canioane,peşteri şi cascade deosebit defrumoase.

1. Cascada Beușnița

1

Parcul Naţional Cheile Nerei

Situat la limita sud-vestică a ţării, în sudul MunţilorAnina, ParculNaţional Cheile Nerei - Beuşniţa s-a constituit în anul1943, în 1973 arealulrezervaţiei fiindextins şi asupraCheilor Nerei şi Văii Rele.

Căi de Acces

º DN 58 Reşiţa-Anina, oraşul Anina

Valea Ciclovei – Ilidia, tabloupictat de divinitate are uncaracter complex, întinzându-se pe o suprafaţă de 1.939,30ha. Prezintă importanţă geolo-gică, morfologică şi speolo-gică (Avenul Mare din Simion,Peştera Lenuţa, Peştera Biju-teria, Peştera de sub PadinaPopii, Peştera Mică din Rol).

Elementele floristice şi celefaunistice sporesc importanţarezervaţiei prin specii precumghimpele, alunul turcesc,nucul comun, dar şi râsul,ursul sau vipera cu corn.

Cheile Şuşarei au fostdeclarate rezervaţie naturalăîn 1982, fiind situate pe cursulrâului omonim. Ocupă osuprafaţă de 247,8 ha şi suntcaracterizate prin păduri defag cu vegetaţie abundentă.

Rezervaţia Ducin are caractermixt şi o suprafaţă de 284,90ha. Este o rezervație de interesgeologic (calcare, gresii),

morfologic (abrupturicalcaroase, pereţi calcaroşi depână la 200 m înălţime, doline,lapiezuri, peşteri, avene, văiseci, depuneri de travertin) șispeologic (Peştera cu Cascade,Peştera cu Prăbuşiri, PeşteraMeandrată), floristic şifaunistic.

Rezervaţia Bigăr se întindepe o suprafaţă de 270,90 ha și,de asemenea, prezintă uncaracter complex. Este orezervație de importanţăgeologică, morfologică (chei,pereţi calcaroşi, lapiezuri,peşteri, avene, izbucuri),speologică (Peştera lui Tibi,Peştera nr. 1 din ValeaMinişului, Peştera cu Apă de laBigăr), floristică şi faunistică.


Căi de Acces

º Rezervaţia Valea Ciclovei-Ilidia DN 57B Anina-Oraviţa, stânga DJ 571C,comuna Ciclova Romană

• Rezervaţia Cheile ŞuşareiDN 57B Anina-Oraviţa,stânga DJ 571C, stânga peDJ 571, comuna SascaMontană.

• Rezervaţia Cheile Nerei-Beuşniţa DJ 57, comuneleSasca Montană şi ŞopotuNou

• Rezervaţia Bigăr DN 57BAnina-Mehadia, comunaBozovici

• Rezervaţia Ducin DN 57BAnina-Mehadia, dreaptaDJ 571 B, apoi iar dreaptape DJ 571G comunaLăpuşnicul Mare

1

2

1. Rezervația Bigăr2. Rezervația Cheile Nerei-Beușnița


Se spune că această fabricăfurniza bere pentru curtea dinViena, întemeietorul ei fiindJohann Fischer şi soţia saVictoria, care a moştenitfabrica în 1818 de la familiaIranyosi Knobaluch. Fiul său,Michael George Fischer a

rezidit fabrica de bere pe loculunde se găseşte astăzi şi aextins toate amenajările. Înanul 1882, când Robert Bähr adevenit asociat, fabrica a fostmodernizată şi utilizată pentrutehnici moderne de uzcomercial. Tot atunci au fostconstruite şi pivniţele decapacitate mare. Berea deCiclova a fost livrată pe piaţăîn special la Biserica Albă şisatul Cuvin.

De-a lungul timpului, berea deCiclova a purtat mai multedenumiri: Bere Semenic, BereCaraș, Bere Ciclova, BereCrivaia, Bere Montana şi a avuto mare contribuţie ladezvoltarea industriei dinCiclova.

Vechea fabrică de bere s-agăsit nu departe de moaraSeydl, chiar sub stâncă, lângăBiserica Romano-Catolică,unde şi astăzi se văd ruinele ei.

Beciurile fostei fabrici de bere, Ciclova Română

1

Între anii 1727 şi1728 s-a construit laCiclova Românăfabrica de bere, adoua ca vechime dinRomânia, dupăfabrica de bere dinTimişoara, construităla 1718.

Căi de Acces

º DJ 571C, comuna CiclovaRomână

2

1. Lespedea cu numele fondatorului fabricii de bere de la Ciclova Română

2. Beciurile fostei fabrici de bere

26

Mănăstirea Călugăra

Actuala mănăstire a fostridicată pe locul unei fostepeșteri în care au fost găsitemoaștele Sfântului Nevoitor șiicoana Maicii Domnului,făcătoarea de minuni, desprecare se spune că a fost adusăde la Sfântul Munte Athos.

Monument istoric, la început apurtat denumirea deMănăstirea Călugărul, iar cuvremea, din pricina pelerinilorgermani care schimbau înpronunţare litera "u" cu "a", s-aajuns la numele de "Călugăra".Construcţia este din piatră şi

cărămidă, sub formă de navă,cu catapeteasmă din lemn,ornamentată cu o sculptură şio pictură deosebite, iar acope-rişul din tablă zincată. Are 17,3m lungime şi o turlă ce serve-şte şi de clopotniţă pentrucele trei clopote. Este zugrăvi-tă în alb, iar pereţii interiorisunt pictaţi în tempera decătre Nicolae Popoviciu, dinCiacova, în anul 1942.

Mănăstirea a avut parte dereparaţii şi îmbunătăţiri de-alungul anilor: în anul 1862 s-auconstruit chiliile mănăstirii,cărora în 1907 li s-a adăugatveranda; în anul 1942 s-arenovat biserica după planularhitectului Dimitrie Boitor dinGraviţa şi s-a pictat interiorulcu pictură în stil bizantin.

1

Aşezământ monahal secular ridicat în tainiculMunţilor Marilei, mănăstirea cu obşte decălugări a fost construită la poalele unei stâncide o mie de metri, numită „Stânca Rolului”, cese înalţă deasupra ei ca un perete abrupt.

Căi de Acces

º DJ 571C, comuna CiclovaRomană


2

1. Mănăstirea Călugăra2. Biserica Catolică din Ciclova

În zonă se mai poate vizita:

1. Biserica Catolică, DJ 571C, comuna CiclovaRomană

Dunărea a mai creat şi prinalte părţi, în amonte (Austria,Germania), străpungeri prinlanţurile muntoase.

Denumirea de „zona Porţile deFier” o are încă din Evul Mediu,zona este denumită în

maghiară Vaskapu, germanăEisernes Tor, iar în turcăDemirkapi.

Defileul Dunării începe laBaziaş, unde Dunărea intră peteritoriul României şi setermină în zona hidrocentralei

Porţile de Fier, lângă DrobetaTurnu-Severin.

Astăzi, zona constituie un parcnatural, cu limitele naturalemenţionate, cuprinzând astfelun imens spaţiu naturalprotejat de aproape 116.000ha, al doilea ca mărime dinRomânia.

Defileul Dunării


Clisura Dunării, cunoscută şi sub denumirea de Defileul Dunării sau Zona Porţilor de Fierreprezintă o zonă de defileu, o barierămuntoasă străbătută de fluviu în drumul săucătre Marea Neagră.

Căi de Acces

º DN 57 Oraviţa-Orşova

1. Intrarea în Cazanele Mici

1

Rezervaţia BaltaNera-DunăreDN 57 Oraviţa-Orşova, dreapta peDN 57A până în comuna Socol

La sud de localitatea Socol, înzona de vărsare a Nerei înDunăre, se găseşte RezervaţiaBaltă Nera - Dunăre, rezervaţiecomplexă, întinsă pe osuprafaţă de 10 ha.

Importanţa ei este dată dezona umedă cu vegetaţiehidrofilă şi higrofilă specifică,cu o bogată faună acvatică,printre care se numără egretamică, stârcul cenuşiu saucormoranul mic.

Zona protejează elementegeologice (pietrişuri şinisipuri), morfologice (luncăinundabilă), floristice (stuf,papură, salcie, apoi păducelulnegru etc.) şi faunistice(vulturul egiptean, barza,buha, egreta mică) de oimportanţă deosebită.

Rezervaţia BaziaşDN 57A, sat Baziaş, comuna Socol

Delimitată în apropierealocalităţii Baziaş pentruprotejarea asociaţiilorvegetale de Fraxinus ornus,Cornus mas, Tilia tomentosa,Quercus cerris cu bujorulbănăţean în stratul ierbaceu,rezervaţia se întinde pe osuprafaţă de 170,9 ha.

Rezervaţie complexă, de tipmixt, protejează elemente

geologice (depoziteloessoide), morfologice (reliefcolinar arid, cueste, văiadânci), floristice (pinul deBanat, garofiţa bănăţeană,bujorul de Banat, jugastrulbănăţean, stânjenelul, săbiuţa)şi faunistice (broasca ţestoasăde uscat, vulturul egiptean,potârnichea de stâncă,lăstunul de stâncă, lăstunulmare, pietrarul bănăţean,rândunica roşcată, presurabărboasă).

28

2


1. Cheile Nerei2. Rezervația Baziaș

1


Rezervaţia Râpa cu lăstuni

DN 57 Oraviţa-Orşova, comunaPjejena

Rezervaţie de tip mixt, cu osuprafaţă de 5 ha, aflată laintrarea în Valea Divici dinspredrumul judeţean MoldovaVeche - Socol, a fost înfiinţatăpentru ocrotirea cuiburilor şi acoloniilor de lăstuni construiteîn abrupturile formate îndepozite loessoide cuaternare.

Rezervaţia Valea MareDN 57 Oraviţa-Orşova, oraşulMoldova Nouă

Rezervaţie de tip mixt, cu osuprafaţă de 1.179 ha, a fostcreată pentru a protejaelemente floristice, faunistice(vipera cu corn, broascaţestoasă de uscat, lăstunul destâncă, lăstunul mare,pietrarul bănăţean, rândunicaroşcată, liliacul mediteranean),geologice (calcare, marne,

diorite cuarţifere,granodiorite), morfologice(sectoare de chei - Cheile Tisei- şi versanţi abrupţi cu pereţicalcaroşi de până la 50 m,cascade în tuf calcaros depână la 30 m înălţime, doline,lapiezuri, ponoare, izbucuri) şispeologice.

Se află la 15 km nord-est deMoldova Nouă, în bazinulhidrografic al Văii Mari, iarscopul său iniţial a fost deprotejare a subarbustuluiatlantic-mediteranean iederaalbă, înaltă de 50-60 cm, cu

frunze mari şi lucioase,dispuse în buchete pe ramurişi cu fructe ca nişte bobiţenegre.

Pădurile de fag de pesuprafaţa rezervaţiei coboarăde-a lungul văilor până laaltitudini foarte joase, de 150– 200 m, ocupând o suprafaţăde circa 400 ha. Alături de fagvegetează carpenul, teiulargintiu, teiul pucios, cireşul,paltinul, păducelul. Vegetaţiaabrupturilor calcaroase estefoarte diversificată, existândformaţiuni specifice detufărişuri termofile.

Importanţa geomorfologică sedatorează reliefului complexdezvoltat pe calcare (lapiezuri,doline, uvale, izbucuri, sorburi,chei, peşteri, avene) întâlnit peValea Mare sau pe afluenţiiacesteia. În bazinul Valea Maresunt cunoscute 45 de peşterişi avene, printre acesteanumărându-se Peștera GauraHaiducească (1.370 mlungime) şi Avenul Roşu.

1

21. Rezervaţia Râpa cu lăstuni

2. Rezervaţia Valea Mare

Peştera cu apă dinValea PoleviiDN 57 Oraviţa-Orşova, comunaCoronini

Amplasată pe versantul stângal Văii Polevii, peştera cu apăare o suprafaţă de 3,2 ha şi seaflă în teritoriul administratival comunei Coronini, judeţulCaraș-Severin.

Rezervaţia cuprinde peştera,dar şi o suprafaţă de teren de3,2 ha situată la exterior.

Cuprinde elementespeologice (forme deeroziune, de coroziune, dedesprindere, de umplutură şispeleoteme), faunistice,precum speciile de lilieci,având o dezvoltare de 390 m,săpată în calcare recifale.

Peştera Gaura cu MuscăDN 57 Oraviţa-Orşova, comunaSfânta Elena

La 3 km de Pescari, în ClisuraDunării de Sus, se află cea maifaimoasă peşteră, denumităPeştera Gaura cu Muscă,întinsă pe 254 m.

Peştera a luat naştere prininfiltrarea apei în rocă de tipcalcaros şi deţine diferiteconcreţiuni frumoase înpartea finală şi o largăpopulaţie de lilieci.

Intrarea în peşteră se află înversantul stâng al DefileuluiDunării, în marele abruptcalcaros situat în apropiereaStâncii Babacai din albiaDunării, în zona intrăriigăsindu-se ruinele uneifortificaţii din anul 1800.Peştera a fost locuită înperioada Hallstatt fiind un

adăpost ideal pentru omulprimitiv. Poziţia ei a făcut ca înepoca medievală să fie fortifica-tă şi armată cu tunuri şi o micăgarnizoană de soldaţi.

Legenda spune că peştera și-aprimit denumirea dupăteribila muscă columbacă, cese presupune că ar fi apărutdin capul balaurului cu 12capete ucis de Iovan Iorgovan,,braţ de buzdugan”. Aceastămuscă a făcut ravagii în rândulanimalelor în perioada evuluimediu.

Peştera Gaura ChindieiDN 57 Oraviţa-Orşova, situată la 6km aval de comuna Pescari

Locuită încă din cele mai vechitimpuri, în peșteră au fostgăsite mărturii ale prezențeiomului din perioadeleHallstatt, dacică şi medievală.


1 2 3

1. Peştera cu apă din Valea Polevii2. Peştera Gaura cu Muscă

3. Peştera Gaura Chindiei


Păstrând adevărate perlearheologice, peştera se întindepe 18 km, prezentând picturirupestre pe peretele estic.

În anul 1968, arheologul VasileBoroneanţ a descoperitdesenele de culoare roşie pepereţi şi tavan, reprezentândpăsări, motivul bradului, figuriumane schematizate, diferitesimboluri (cercuri, cruci,simbol solar), executate dinargilă în perioada neolitic,precum şi unele elemente dealfabet chirilic şi latin.

Cazanele DunăriiDN 57 Oraviţa-Orşova

Sector al Defileului Dunării, latrecerea prin Munţii Carpaţi,cazanele sunt forme carsticecu o dezvoltare deosebită.Lapiezurile formează unmicrorelief caracteristicdezvoltat în partea de sud-

vest a Cazanelor Mari şi înCazanele Mici. Dolinele suntformele ce dau nota aparte acarstului din Cazanele Mari(local, ele se numesc vulcane).

Lungimea lor este de aproape9 km, în unele locuri Dunăreaîngustându-se până la 230 m,îngreunând navigaţia, iar însectorul Cazanelor, viteza descurgere a apei depăşeşte 5m/s. Fluviul este mărginit depereți verticali și stâncoși.

În masivul calcaros CiucaruMare au fost identificate şişapte peşteri, cu o lungimetotală de 2.155 m, din care ceamai importantă este PeşteraPonicova. Cazanele Dunării șimasivele Ciucarul Mare șiCiucarul Mic fac parte dinParcul Natural Porțile de Fier.

Nu e nimic mai spectaculosdecât această desfătarevizuală, imaginea Dunăriiluând cu asalt muntele,arcuindu-se, adâncindu-sepână la Porțile de Fier șicontinuând triumfătoare pânăla Severin.

Cazanele Mici au aproximativ3 km, dispuse între MasivulCiucarul Mic şi Mali Strbac dinSerbia, iar Cazanele Mariaproape 4 km, cuprinse întreCiucarul Mare şi Veliki Strbac.La baza peretelui de calcar ceflanchează această porțiune aCazanelor Mari există douăcavități: peșterile GuraPonicovei și Veterani.

Creaţie divină într-un spaţiuatât de restrâns cu o mulţime

de splendori, Cazanele rământezaur străvechi, mărginite deDunăre şi munţi, teritoriu alunui spectacol în aer liber,unic, o veritabilă armonie întremunte şi fluviu, între sălbatic şiuman, miracol al naturii.

Rezervaţia Valea OglaniculuiDN 6/E 70 Caransebeş-Orşova-Drobeta Turnu Serverin, situată înaval de satul Gura Văii, în dreptulInsulei Ostrovul Banului

În aval de Gura Văii, în dreptulInsulei Ostrovul Banului, seaflă rezervaţia mixtă de mareinteres ştiinţific, floristic șifaunistic, aici fiind studiateinsecte. Valea Oglaniculuiocroteşte şi conservă speciideosebite de bujor şi săbiuţă,cea din urmă fiind un elementbalcanic ce marcheazălegătura acestei zone cuPeninsula Balcanică.

Are o suprafaţă de 150 ha,ocroteşte şi conservă speciideosebite, o specie unică înRomânia fiind GaldiolusIllyricus, dar şi alte speciiendemice.

1

2

1. Peștera Ponicova 2. Galdiolus Illyricus

Rezervaţia Faţa ViruluiDN 6/E 70 Caransebeş-Orşova-Drobeta Turnu Serverin, situată întrePârâul Slătinicul şi Creasta Virului îndirecţia Gura Văii

Parte a Parcului Natural Porţilede Fier, Faţa Virului esterezervaţie naturală cu osuprafaţă de 6 ha. Aceasta sesituează între Slătinicul Mare şiCreasta Virului, către Gura Văii,la 5 km de Vârciova.

La circa 4,5 km aval de gura devărsare a Râului Bahna înDunăre, locul adăposteşte unpeisaj pitoresc aparte, a căruiexpresivitate este dată de unrelief variat, format din chei şimici cascade.

Pe fondul unui climat variat,rezervaţia conservă şiprotejează specii din floraspecifică zonei Porţilor de Fier,precum alunul şi vişinulturcesc sau stejarul pufos.

Cu toate astea, scopulînfiinţării acestei rezervaţii afost acela de a ocroti o specie,combinaţie între sambovina

(mierea-ursului) şi nuc, ce asupravieţuit erelor geologice,datând de acum 10 milioanede ani.

Rezervaţia Dealul DuhovneiDJ 607I, situată în apropiereacomunei Iloviţa

De pe Dealul Duhovnei poatefi admirată panorama întregiidepresiuni Bahna-Orşova.Rezervaţia de tip forestier estelocalizată între Valea Vodiţa şiafluentul de dreapta alacesteia, Pârâul Duhovnei.Aceasta are ca obiect al

ocrotirii pădurile seculare dealun turcesc, în amestec degorun cu păduri de osieci, şiare o suprafaţă de 50 ha.

Rezervaţia Cracul GăioaraDN 6/E 70 Caransebeş-Orşova-Drobeta Turnu Serverin, situată înapropiere de satul Dudaşu Schelei,oraşul Drobeta Turnu Severin

Este o rezervaţie floristică de 5ha, în partea de est a parcului,aproape de localitatea DudasuSchelei, pe versantul dunăreanCracul Găioara.


1

2

1. Rezervația Cracul Găioara2. Rezervația Fața Virului


Rezervaţia Locul fosilifer Bahna

DN 6/E 70 Caransebeş-Orşova-Drobeta Turnu Serverin, stânga peDJ 607I fiind situată între sateleBahna şi Iloviţa, comuna Iloviţa

Reprezintă o rezervațienaturală paleontologică,întinsă pe o suprafaţă de 10 haîn bazinetul depresionarBahna-Orşova, între localităţileBahna şi Iloviţa.

Unul din cele mai cunoscute şiinteresante puncte fosiliferedin România, de o marevaloare ştiinţifică, cuprindecele mai bogate depozite defosile miocene. Printrepunctele cele maireprezentative este CarieraCurchia de pe Pârâul Lespezi,unde calcarele recifale conţinnumeroşi corali, briozoare,gasteropode, bivalve,echinide, brachiopode.

În cadrul rezervaţiei estedescrisă o faună bogată înnevertebrate marine,

dominată de bivalve(ostreide), corali şi gasteropo-de. Un alt punct de intereseste reprezentat de Iloviţa, încadrul căreia depozitele decalcare şi argile marnoaseconţin numeroase moluşte,echinide şi foraminifere fosile,aparţinând Sarmațianului.

Rezervaţia Gura VăiiDN 6/E 70 Caransebeş-Orşova-Drobeta Turnu Serverin, satul GuraVăii, oraşul Drobeta Turnu Severin

Rezervaţie aflată înextremitatea estică a ParculuiPorţile de Fier, ea ocupă osuprafaţă de 305 ha.

Rezervația botanicăadăposteşte o mare bogăţiede plante, prezente la toatenivelurile de vegetaţie. Încadrul acesteia sunt ocrotitepăduri cu o compoziţie floristi-că foarte diversificată, în carese găsesc specii rare protejate.

În compoziţia acestoraîntâlnim vişinul şi alunulturcesc, stejarul pufos, gorunulauriu, la nivelul arbustiv seregăsesc smochinul, păducelulnegru, iar la nivelul plantelorierboase, peste 100 de speciiintră în categoria plantelorrare şi foarte rare, precumferigile, garofiţele, viorelelesau stânjenelul de stâncă,mărarul Porţilor de Fier.

1

3

2

1. Golful Bahna2. Ferigă din rezervația Gura Văii

3. Rezervația Gura Văii


Rezervaţia Cracul CruciiDN 6/E 70 Caransebeş-Orşova-Drobeta Turnu Serverin, situată îndreptul barajului, deasupra tuneluluiMoşul şi se întinde până pe platouldenumit de localnici „Crucea SfântuPetru”

Tot parte a imensului ParcPorţile de Fier, RezervaţiaCracul Crucii se află în dreptulbarajului, mai sus de tunelul

Moşul, pe platoul cunoscutsub denumirea de CruceaSfântului Petru.

Zona se individualizează prinexpresivitatea deosebită apeisajului, rezervaţia botanicăadăpostind pajişti de o rarăvaloare peisagistică. Frumuse-ţea acestora este dată chiar decătre specia protejată, și anumemărarul Porţilor de Fier.

Rezervaţia Dealul VaranicDJ 607B, nord-vest de localitateaDrobeta Turnu Severin, comunaBrezniţa Ocol

Rezervaţie mixtă, având osuprafaţă de 350 ha, estesituată în apropierea comuneiBrezniţa Ocol ce protejeazăhabitate de importanţă euro-peană dezvoltate pe calcare -formaţiuni de tufărişurisubmediteraneene (șibleac) cucărpiniţă, liliac sălbatic,mojdrean. Printre elementelefaunistice protejate se numărăţestoasa lui Hermann și viperacu corn.

În zonă se mai pot vizita:1. Calcarele din zona Sirinia2. Calcarele din zona Sviniţa3. Lacul de acumulare

Porțile de Fier IDN 57 Oraviţa-Orşova,oraşul Orşova

1

2

1. Rezervația Cracul Crucii1. Rezervația Dealul Varanic


Datorită complexităţiigeologice, diversităţiibiologice, ca şi vestigiilorculturale, Parcul NaturalPorţile de Fier rămâne unpatrimoniu ştiinţific şipeisagistic cu o largă reputaţieinternaţională.

Aceasta zonă deosebit decomplexă se remarcă prinfrumuseţea peisajelor şidiversitatea biologică, demnă

de intrat în circuitul de valoricultural-turistic al Europei. LaDrobeta Tr. Severin, Orşova,Berzeasca şi Moldova Nouă s-au format Centre deInformare ale parcului, dotatecu expoziţii, materialdocumentar, urmând ca încadrul acestor structuri să sederuleze programe de ocrotireşi studiere a habitatelor dinacest spaţiu carpato-dunărean.

Un adevărat atlas geologic înaer liber, cu o serie de punctede interes geologic şipaleontologic renumite lanivel naţional, parculadăposteşte 18 rezervaţiiştiinţifice cu protecţieintegrală. Prezentând încuprinsul său o întreagăstructură geologică aCarpaţilor de Sud creează odiversitate extraordinară areliefului şi a peisajelor.

Câteva din siturile de interesștiințific, deosebite din punct

de vedere paleontologic, înParcul Natural Porțile de Fierar fi: Cozia (plante fosilejurasic inferioare), Munteana-Dumbrăvița (nevertebrate dinjurasicul mediu și inferior),Bahna (nevertebrate șivertebrate rare miocene), BaiaNouă, Eibenthal, Cucuiova șiPovalina (plante fosile dinCarboniferul superior siPermian), Bigăr, Stenca,Pietrele Albe, Buschmann(plante fosile din jurasiculinferior). De altfel, două dinaceste puncte fosilifere au fostdeclarate arii protejate deimportanță națională: Punctulfosilier Bahna și Punctulfosilier Şviniţa.

Declarat în 1998, celmai mare parc dinRomânia ocupă osuprafaţă de 115.655ha şi se află în sud-vestul ţării de-alungul DefileuluiDunării de la Porţilede Fier până laSchela Cladovei.

Căi de Acces

º DN 57 Oraviţa-Orşova

1. Parcul Natural Porțile de Fier

1

Parcul Natural Porţile de Fier


Este declarat monument alnaturii, cu statutul derezervație naturală. Științific,reprezintă o zonă naturalăprotejată de circa 0,5 ha, derocă sedimentară, pereți destâncă și grohotișuri acoperitede vegetație formată dinspecii rare, printre care senumără liliacul sălbatic,frasinul și lumânărica.

Privit dintr-un anumit unghi,Sfinxul pare o reprezentareantropomorfă, înfățișând uncap impunător, misterios, cedegajă forță și autoritate.Spațiul liber din jurulsimulacrului ne duce cugândul la un amplasamentales cu grijă, stânca părând săvegheze ca un adevăratpăzitor.

Legendele leagă povesteaSfinxului de eroii IzvoarelorCernei, pe care grecii odenumeau Ternessos, romaniiDierna, iar populațiileautohtone Zernes. Se spune căar fi reprezentarea unei figuridacice, un cap de om cu uncoif orientat cu fața spre vest.Cu o înălțime de 16 m și olățime de 8 m, Sfinxul parecreația naturii, o stâncă săpatăcu greu de vânt și ploi.

Sfinxul Bănăţean

1

Căi de Acces

º DN 6/E70 Orşova-Caransebeş, comunaTopleţ

Așa numitul Sfinx Bănățean sau Sfinxul de la Topleț se înalță maiestuos în sud-estuljudețului Caraș-Severin, putând fi observat cuușurință de la distanță, de pe drumul european E 70 București-Timișoara.

1. Sfinxul Bănățean

BÅILE HERCULANEvăliug - Băile Herculane - Timișoara - Sânnicolau mare

lipova - vladimireScu - cHișineu criș

Clădirea Gării din Băile Herculane

Fiind şi cea mai veche staţiuneturistică din ţara noastră, BăileHerculane a fost atestată

documentar încă din anii 153sub denumirea Ad aquasHerculis sacras ad Mediam.Romanii au cunoscut putereatămăduitoare a izvoarelortermale de aici, în aceaperioadă staţiunea constituindun important punct deatracţie pentru aristocraţiaRomei antice.

Impresionaţi de excepţionalaputere tămăduitoare a apelorsacre de pe Valea Cernei,romanii sosiţi în Dacia le-auînchinat un adevărat cultbalnear sub semnul tutelar allui Hercule. Băile au fostconstruite pe vremea luiTraian, iar excavaţiile au scos la

iveală mai multe statuireprezentându-l pe Hercule.Aici au fost descoperitenumeroase vestigii romane:apeducte, băi, statui, monede,tabule votive ridicate casemne de mulţumire adusezeilor pentru vindecare.

De-a lungul timpului,staţiunea a cunoscut de maimulte ori gloria şi decăderea,însă ceea ce nu s-a schimbatniciodată a fost peisajul de viscare o înconjoară. După 1718începe istoria modernă aBăilor Herculane, în cadrulImperiului austriac fiindreconstruite şi modernizatebăile, căile de acces şi edificiile

Băile Herculane

38

1

Aflată la adăpostulmunţilor, pitoreascaaşezare de pe ValeaCernei de ofrumuseţe aparte,staţiunea BăileHerculane a cunoscutmai bine de 1.800 deani de existenţă.


din staţiune. Cele mai multedintre acestea sunt construiteîn stil baroc, după tipiculaustriac.

Stațiunea este vizitată de-alungul timpului de maripersonalități, între care:împăratul Iosif al II-lea, împăra-tul Francisc I și împărăteasaCarolina, împăratul Franz Josefși împărăteasa Elisabeta. În1852 împăratul Austriei consi-dera Băile Herculane ca fiind„cea mai frumoasă stațiune depe continent”, iar împărăteasaElisabeta (Sissi) scrie un jurnalintim în care Băile Herculanesunt o prezență distinctă șiîncântătoare.

Aflat în întinsul ParculuiNaţional Valea Cernei-Domogled, Băile Herculaneare o poziţie privilegiată şibeneficiază de un climatmediteranean, fiind situat peaceeaşi paralelă cu Nisa şiVeneţia.


2

1. Statuia lui Hercules, turnată în bronz în anul 18472. Stațiunea Băile Herculane

3. Clădire în stil baroc din centrul vechi

Căi de Acces

º DN 6/E 70 Drobeta TurnuSeverin - Timișoara

3

Parcul se întinde peste bazinulrâului Cerna, de la obârșiepână la confluența cu RâulBelareca, peste MunțiiGodeanu și Munții Cernei peversantul drept și peste Munții

Vâlcanului și Mehedinți peversantul stâng.

Accesul în parc este posibil dinnenumărate direcții, precumDrobeta Turnu Severin,Orșova, Caransebeș, Timișoara,Baia de Aramă, Tîrgu-Jiu,Petroșani sau Lupeni.

Marea diversitate de peisajedin interiorul lui care încântăvizitatorul cuprinde: abrupturicalcaroase cu pin negru deBanat, vârfuri calcaroase cuvegetație submediteraneană,bătrâne păduri de fag,canioane cu pâraie cu debitputernic fluctuant, golurialpine cu jnepeniș, lacuri deacumulare montane, chei șiprăpăstii calcaroase, peșteritermale unice în țară, izvoaretermominerale, rarități de florăși faună, oferind iubitorilor de

natură și nu numai, experiențeinedite.

Parcul dispune de 32 de traseeturistice prevăzute cu marcajeși săgeți indicatoare, trasee cugrade de dificultate diferite cepermit practicarea unorsporturi extreme precumalpinismul, cățărarea,canyoningul, pe timpul iernii,iar pe timpul verii inclusivraftingul pe Râul Cerna.

De asemenea, există și locurice permit camparea turiștilorprecum Cheile Țâșnei, Poiana

Parcul Național Domogled

40

1

Având administrațieproprie din 2003,Parcul NaționalDomogled-ValeaCernei a fost înființatîn 1990, și se întindepe suprafața a 3județe (Caraș-Severin, Gorj șiMehedinți), pe61.211 ha, în sud-vestul României.

Căi de Acces

º DN 6/E70 Orşova-Caransebeş, dreapta peDN 67D


Bechet, Cerna-Sat-RezervaţiaCheile Corcoaiei,neamenajate, dar în care estepermisă vatra pentru foc.

Tradițiile locale, peisajulcaracteristic extrem de variat,istoria și cultura locurilor facdin acest parc un deosebitpunct de atracție pentruoricine.

Rezervația naturalăDomogled reprezintătotodată și un sanctuar al

florei și faunei de o deosebităvarietate. Flora este unabogată în elemente endemicerare, unele cu răspândirebalcanică. De asemenea,cuprinde asociații variate,printre stâncăriile calcaroase,pe grohotișuri, în pajiștile șipoienile puternic însorite șibătute de vânt, umezite deapa izvoarelor. Printre planteleremarcabile se numără: pinulbănățean; arbuști precumcărpinița, alunul turcesc, faguloriental, liliacul sălbatic; o

specie de scoruș unică înRomânia; specii de garofiță,brândușă, stânjenel și multealtele.

Nici speciile de animale nu selasă mai prejos, aici putându-seregăsi nevertebrate terestre(scorpioni, coleoptere), câtevaspecii de insecte răspândite înBalcani, iar gloria de necontes-tat este reprezentată de faunade fluturi, cu multe speciiîncântătoare.

Rezervația Coronini – Bedinaeste o arie protejată de interesnațional, situată pe teritoriuladministrativ al orașului BăileHerculane și al comuneiMehadia. Rezervația naturalăde tip mixt are o suprafață de3.864,80 ha și este caracteriza-tă prin prezența unui reliefdiversificat, cu nenumăratecascade, zone de chei, avene,pereți calcaroși, abrupturistâncoase și peșteri.

Printre elementele arboricoleale zonei se remarcă prezențapădurilor de foioase și coniferprecum și arbuști. Alunulturcesc, vișinul turcesc,garofița pitică, lăcrămioarasunt doar câteva exemplareale minunățiilor naturiiîntâlnite aici. Dintre animale șipăsări se pot întâlni aici ursulbrun, râsul, vidra, mistrețul,corbul comun, șerparul șireptile, precum salamandre,șerpi, vipere.


2

1. Parcul Național Domogled2. Valea Cernei

Rezervația Iauna - Craiovaeste situată pe dreapta Cernei,între afluenții Iauna și Craiova,pe teritoriul localităților Corne-reva şi Mehadia. Este de tipmixt, geografică și botanică,cu o suprafață de 1.545 ha.

Peștera Ion Bârzoni face partedin același parc național, dincategoria peșterilor termale șise numără printre raritățilețării prin depunerile de crustăși speleoteme din gips, peîntinse suprafețe ale perețilorși ale planșeului.

Explorată și studiată pentruprima dată în 1962, este opeșteră caldă, lipsită decurenți de aer, cu o deschideremică orientată spre sud-vest,prin care se ajunge într-o rețeade culoare fosile de 400 mlungime. Acoperită cu coralite,în interiorul ei se faceremarcată prezența unorspecii de Sophrochaeta șimiriapode. De asemenea, ceeace o face deosebită și diferităde celelalte peșteri esteîmpodobirea cu valuri,stalactite și stalagmite,coloane masive și coralite.

Accesul în peșteră este permisși nu necesită echipamentspecial de protecție, ci numaimijloace de iluminare.

Rezervația Belareca se află lacumpăna cu Bazinul Cernei șieste o rezervație forestieră de1.665 ha, cu punct de accesprin satul Bogaltin, urcândspre vârful Arjana.

42

1


21. Peștera Ion Bârzoni2. Rezervația Belareca

Râpa Neagră și ruinele cetății medievale Mehadia


Râpa Neagră

Aparținând depresiuniiintramontane CaransebeșMehadia, rezervația s-aconstituit și a funcționat cabazin de acumulare. Pe acestfond petrografic, apameteorică a îndepărtat rocilemoi și a scos în relief straturileformate din roci dure,realizând o decopertarenaturală.

Roca se găsește la suprafațăpe tot perimetrul ariei, astfelcă nu există forme devegetație sau de faunăspecifice acestei arii protejate.

Ruinele cetățiimedievale Mehadia

Castrul și așezarea civilă,singurele rămase dintreruinele Cetății feudaleMehadia.

Conturul castrului încă sedistinge pe suprafațaterenului, de forma unuipatrulater, în unele locuriînălțimea atingând 3-4 m.

Pe vremea lui Iancu deHunedoara, cetatea a fostfolosită ca bastion în lupta cuImperiul Otoman, iar în 1778devenise ocupație otomană,însă datorită menținerii dificilea controlului asupra acesteia,s-a decis să i se dea foc.

Primele săpături arheologiceîn castrul Mehadia au avut locîntre anii 1942-1943, realizatede către un colectiv alUniversității din Cluj împreunăcu alți cercetători. După 1948,cetatea romană nu a mai

prezentat interes pentruarheologi, singurele rămase înurma săpăturilor fiind anumitemonumente ca statuia zeițeiHecate Triformis păstrată laMuzeul Banatului dinTimișoara. Însă, după anul2000, cercetările asupracastrului și vicus-ului militarde la Mehadia au fost reluate.

1

Căi de Acces

º DN 6/E70 Orşova-Caranse-beş, comuna Mehadia

2

1. Rezervația Râpa Neagră2. Ruinele cetății medievale Mehadia

Căi de Acces

º DN 6/E70 Orşova-Caranse-beş, comuna Mehadia

Ridicată în memoria elevilorromâni căzuți pe câmpul deluptă în decursul primuluirăzboi mondial și dezvelită în1918, aceasta reprezintă untânăr îngenuncheat sprijinit însabie, ce multumeștedivinității pentru putereanecesară de a învinge înrăzboi.

Statuia este deosebit deexpresivă, sculptorul reușindcu multă măiestrie săînfățișeze eterna luptă șivictorie a binelui asupra răului.

Statuia Pro Patria

44

1

Construită dinmarmură albă deRuschița, de cătresculptorul Horvay,statuia se situează încentrul orașuluiCaransebeș, în fațainternatului liceului„Traian Doda".

Căi de Acces

º Situată în centrul oraşului,în faţa internatului liceului"Traian Doda", municipiulCaransebeș

În Caransebeș se mai poatevizita:

1. Statuia Generalului Ioan Dragalina,situată în centrul ParculuiDragalina

2. Statuia Generalului Traian Doda,situată în centrulmunicipiului

3. Bustul Arhimandritului Dr. Iosif Olariu, Piaţa Sfântul Gheorghe

4. Monumentul LuptătorilorÎmpotriva Comunismului

5. Monumentul Eroilor dinRevoluția din Decembrie1989,situat în parcul de lângăBiserica Romano-Catolică


2

1. Statuia Pro Patria2. Statuia Generalului Ioan Drăgălina


Hanul Poștei Lugoj

În veacul al XVIII-lea, familiaFăgăraş donează clădireaparohiei ortodoxe.

Aici funcţionaseră pe vremuriun serviciu de poştalioane,unde se schimbau caii şi unhan pentru călători.

În sala mare a acestuimonument istoric s-a ţinutşedinţa de pregătire a MariiAdunări de pe CâmpulLibertăţii din Lugoj, din iunie1848. Aici va activa mulţi ani şirenumitul Coriolan Brediceanu.Breslele meseriaşilor româniau ținut tot în această salăîntrunirile lor periodice.

În 1975 clădirea a fostrestaurată integral. În prezent,ea adăposteşte sediileparohiei şi protopopiatului, iarla etaj se află Colecţia Muzealăa Protopopiatului OrtodoxLugoj. Clădirea este în formăde litera L, cu pivnițe boltite laparter și etaj, iar spre curteprezintă o galerie pe arcademasive de zidărie. La parterulhanului se află un magazin deobiecte bisericești. Din păcate,

lipsesc obiectele de artăautentică (icoane pe lemn sausticlă, ouă încondeiate,manufacturi).

În partea nordică a clădirii, laintrare, se află un panouturistic. Panoul nu este foartevizibil, ţinând cont că frontulstradal al clădirii se află pelatura nord-estică.

1

Construit în anul1726, Hanul Poșteieste un monumentistoric și a fost așezatpe o fundație caredatează de la finalulsecolului al XVI-lea.

Căi de Acces

º Str. 20 Decembrie 1989 nr. 7, municipiul Lugoj, DN 6/E70 Drobeta TurnuSeverin-Caransebeş-Timişoara

1. Hanul Poștei

46

Biserica a fost sfinţită în anul1766 de către episcopul IoanGerogevici, al cărui portret seaflă pictat pe pereteleiconostasului în Sfântul Altar.

Este una din cele maiimpunătoare construcții în stilbaroc din Banat.

Are o lungime de 42 de m, olățime de 21,5 m, iar înălțimeapână la bolțile cupolei (decifără turnuri) este de 15,7 m.Înălțimea turnurilor este de 57de m.

Acoperișul bisericii este înformă de semicerc, învelit înfoi de aramă de 5 mm. Bulbulturlelor este în stil neobaroc.Ușile sunt adevărate portaluri,având o înălțime de 3,8 m.Pardoseala este pavată cuplăci de kelheim.

Cunoscută și sub denumireapopulară de „Biserica cu douăturnuri”, lăcașul adăposteștecinci clopote. În turnul stângse găsesc trei clopote, iar în celdrept cele două clopote mari.

În spațiul cu o acusticădeosebită al bisericii,renumitul cor „Ion Vidu” alCasei de Cultură a Munici-piului Lugoj susține anualtradiționalul Concert de Paști.

1

Biserica a fostconstruită între anii1759-1766, ctitorie aobercneazului GavrilGurean (portretul luise află pictat peperetele estic alnaosului).

În Lugoj se mai pot vizita:

1. Statuile lui CoriolanBrediceanu, TraianGrozăvescu, Ion Vidu şiIon Drăgălina, Str. Brediceanu

2. Casa scriitorului IonPopovici Bănăţeanul, Str. Bănățeanu I. P., nr. 13

3. Casa poetului Victor VladDelamarina, Str. Delamarina V. V. nr. 19

4. Monumentele funerareale lui CoriolanBrediceanu, ValeriuBranişte, Victor VladDelamarina şi TraianGrozãvescu Lugoj,Str. Făgetului în cimitirulortodox (cripta capelei)

5. Teatrul vechi, Str. Bucegi nr. 2

Căi de Acces

º Piaţa Victoriei nr. 2,municipiul Lugoj

Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului


2

1. Biserica ortodoxă Adormirea Măicii Domnului2. Turnul bisericii Adormirea Maicii Domnului


1. Biserica „Sfântul Nicolae”, turnul-clopotniță

Turnul Bisericii „Sfântul Nicolae”

Turnul clopotniță în stil barocdatează din anul 1726, cândvechea biserică a fost reclădităde Ioan Ratz de Mehadia,administratorul districtelorLugoj, Caransebeș și Mehadia.

În dotarea bisericii existau laacel moment 14 cărți din caredoar 9 sunt amintite îninventar: Evanghelie (1746),Liturghier (1767), Apostol(1743), Biblie (1688), Pravilă

(1652), Octoih (1774), NoulTestament (1648). Cărțileatestau faptul că slujbele sețineau deja în limbă română.De asemenea, biserica dețineapodoabe liturgice, vase deargint, lemn, fier sau aurite,cruci învelite în metal, precumși 2 clopote.

Documente din secolul XVIIatestă importanţa slujitoriloraltarului pentru BisericaSfântul Nicolae, amintind deprotoprezbiterul Lugojului înanul 1717 și de protopopiiSpasoe în 1751 și PetruPopovici în anul 1778.Cimitirul din jurul bisericii estecel mai vechi din Lugoj,apărând în documente încădin anul 1791. Acesta aveanumeroase cavouri subteraneși o gropniță sub biserică.

În anul 1837 se decide cabiserica să rămână înproprietatea locuitorilor dereligie greco-ortodoxă. Astfel,între anii 1843-1854, lugojeniihotărăsc construirea uneicatedrale în centrul istoric alorașului. Biserica SfântulNicolae este demolată în anul1879, păstrându-se doarturnul-clopotniță.

Căi de Acces

º Piaţa Victoriei, municipiul Lugoj

1

Turnul este cel mai vechi monument ortodoxdin Lugoj, edificat în 1402 de Cătălina, soțiabanului Nicolae Perian.

Stațiunea balneoclimaterică Buziaș

48

Staţiunea Buziaş are o climă cuinfluenţă sub-mediteraneană,specifică climatului Câmpieide Vest, vânt cald şi uscatprimăvara. Staţiunea Buziaşeste aşezată într-o regiune detranziţie între zona de deal şicâmpie piemontană, climacaracterizându-se printr-unregim climatic temperat. Apeleminerale de la Buziaş au fostfolosite de către daco-romani,localitatea Buziaş fiind atesta-tă documentar în anul 1369.

Descoperirea zăcământuluihidromineral (apa minerală şidioxidul de carbon) s-a produsîntre anii 1796 – 1805 avândun rol deosebit de importantîn evoluţia aşezării întrucât în1811 s-a deschis primul sezonbalnear organizat, totodatăînființându-se staţiuneabalneară.

Valoarea terapeutică a apelorminerale a devenit cunoscută

în scurt timp, atât în Ungaria,cât şi în ţările vecine, Buziaşulfiind un loc căutat pentruizvoarele sale tămăduitoare. În1819, Buziaşul este declaratlocalitate balneară. Până lasfârşitul secolului XIX,tratamentul consta în curăinternă, consumul apeiminerale fiind de bază (setratau anemii, afecţiuni aleaparatului urinar, alecolonului, stomacului,ficatului, ale căilor respiratorii,boli ginecologice, boli denervi etc.). Terapia balneară afost fundamentată de mediciîncă din anii 1838.

Izvoarele din staţiune suntslab concentrate şi conţin ocantitate variabilă de bioxidde carbon, fier, bicarbonaţi,calciu, magneziu. Apeleminerale din Buziaş suntfolosite astăzi atât în curainternă, cât şi în cura externă.În cura internă apele se

prescriu în gastrite cronice cuhipoaciditate, colecistopatii,pielocistite calculoase saunecalculoase.

Unul dintre cei mai importanţifactori terapeutici naturali aistaţiunii Buziaş îl reprezintăvarietatea de ape mineraleutilizate pentru cura externă -ape carbogazoase,bicarbonatate, clorurate,sodice, calcice, magneziene,hipotone, cu un grad demineralizare de pâna la 6,6 g/l.Acestora li se adaugă mofetaşi bioclimatul sedativ.

1

Staţiunea estesituată în judeţulTimiş, în DepresiuneaBuziaşului, pe cursulinferior al PârâuluiValea Salciei, la oaltitudine de 108 m.


Căi de Acces

º DJ 592 Lugoj- Buziaş,oraşul Buziaş

1. Izvorul Moș Bizieș


Imagini originale ilustreazăsuccesul zborului efectuat pecâmpul de la Montesson în 18martie 1906. Este prezentatmomentul revoluționar alacestui prim zbor cumijloacele proprii de bord,important pentru istoriaaviației. Expoziția marcheazăprofundul patriotism alinventatorului, reliefând luptasa antihabsburgică din aniiPrimului Război Mondial.

Un capitol al expozițieiprezintă activitateapublicistică din care răzbatecourile luptei pentru drepturiale românilor bănățeni. Estescoasă în evidență activitatealui Traian Vuia ca membru alComitetului Național alRomânilor de la Paris. Uneleexponate atestă faptul că el afost un militant în timpul celui

de-al Doilea Război Mondial,ca membru al FrontuluiNațional din Paris, sediulziarului ,,La Roumanie Libre”aflându-se în locuința sa.

În expoziție se află copii aleunui număr de peste 20 debrevete de inventatorobținute în țară sau în Franța,Anglia, Germania, Belgia, SUA.Tot aici este prezentă și obogată corespondență asavantului cu diferite

personalități. Ultima parte aexpoziției oglindeștemomentul întoarcerii sale pepământul patriei, pe care aiubit-o foarte mult și unde s-astins din viață.

Expoziția Memorială „Traian Vuia”

1

Expoziția a fostinaugurată pe 8octombrie 1972 pemeleagurile unde s-anăscut și a copilăritpionierul aviațieimondiale,inventatorul primeloraparate de zbor, cusisteme proprii dedecolare, propulsie șitren de aterizare.

Căi de Acces

º DN 68A/E673 Lugoj-Făget,comuna Traian Vuia

2

1. Muzeul Traian Vuia2. Macheta aeroplanului „Vuia 1”

Parcul dendrologic Bazoș

50

Între 1909 şi 1914 acesta aamenajat şi a populat pădureaaparţinând moşiei familiei cuzeci de specii botaniceprovenind de pe continentulnord american, în special de laarboretumul UniversităţiiHarvard.

Parcul cuprinde rezervațiapropriu-zisă și zona din jurulrezervației, unde se află: ParculMare, Parcul American, o serăși o pepinieră pentru speciiexotice. Aici se găsesc peste400 de specii de arbuști exoticicare provin de pe 5continente.

În Parcul American întâlnimplante exotice originare dinAmerica, printre care: nuculroșu, paltinul argintiu, paltinulroșu, magnoliul.

Are cea mai completă colecţiede stejari americani şi caryadin ţară.

Parcul Bazoș a fost declaratarie protejată pentru ocrotireabiodiversităţii, genofondului,ecofondului şi pentrupăstrarea echilibrului ecologicîn judeţul Timiş. Face parte din

Asociaţia Internaţională aGrădinilor Botanice.Reprezintă una dintreatracţiile turistice ale judeţuluiTimiş.

1

Parcul dendrologicBazoş cu statut deunicat în România afost realizat prinefortul conteluiLudovic Ambrozy,ambasador alImperiului Austro-Ungar în StateleUnite ale Americii.

Căi de Acces

º DN 6/E70 Caransebeş-Timişoara, stânga pe DJ609F, sat Bazoşu-Nou,comuna Remetea Mare În zonă se mai poate vizita:

1. Locul fosilier Radămănești,DN 6/E70 Caransebeş-Timişoara, dreapta pe DJ609C, comuna Bara


1. Poieniță în parcul dendrologic Bazoș

TIMIÕOARAvăliug - Băile Herculane - Timișoara - Sânnicolau mare


Catedrala Mitropolitană

Minunatul oraș de pe Bega afost ridicat pe ruinele fosteifortărețe romane Zambara decătre avari, undeva pe lajumătatea anilor 500 e.n.Timișoara încântă prin istoriaei plină de evenimente care aumarcat semnificativdezvoltarea ei ulterioară.Aceasta cunoaște un impulsdeosebit în timpul domnieiregelui Carol Robert de Anjou,care în urma vizitei sale din1307 a ordonat construireaunui palat regal aici. În timpulanarhiei feudale Timișoara

devine capitala Ungariei. Apoi,Iancu de Hunedoaratransformă orașul într-o tabărămilitară permanentă și îndomiciliu pentru el și familiasa. Astfel, cetatea va rămâne înposesia Corvineștilor până în1490.

În cele din urmă, după ce în1552 armata otomană de160.000 de oameni aflată subcomanda lui Ahmed–Pașaatacă și cucerește cetatea,Timișoara se va afla subdominație otomană pentru

aproape 200 de ani, fiind subcontrol direct al sultanului șiavând un statut special, ca celal orașelor Belgrad sau Buda.

Cunoscută şi sub denumirea de „Mica Vienă”, „Orașul parcurilor” sau„Orașul trandafirilor”, apelative care subliniază farmecul său aparte,Timişoara este oraşul cu cea mai mare moștenire arhitecturală dinRomânia, patrimoniul său numărând aproximativ 14.500 de monumenteistorice.

Timișoara

52

1


Căi de Acces

º DN 69/E 671 Arad –Timişoara

º DN6: Lugoj – Timişoara –Cenad

º DN 59A: Timişoara –Jimbolia

º DN 59/E 70: Timişoara -Deta - Moraviţa

După mai multe tentative,Eugeniu de Savoia cucereștecetatea în 1716, devenind orașal Imperiului Habsburgic. În1919 în Timișoara seinstaurează, pentru prima oarăîn istoria cetății, administrațiaromânească.

Este un oraș pionier în maimulte domenii, atât pe plannațional, cât și internaţional.Astfel, în 1718 aici esteatestată prima fabrică de berede pe teritoriul României; în1728 încep construcțiile lacanalizarea Begăi, cel maivechi canal navigabil de peteritoriul României; în 1760este primul oraș din monarhiecu străzile iluminate cu lămpi;în 1771 apare primul ziar depe teritoriul actual alRomâniei, dar și primul ziargerman din sud-estul Europei;în 1854 Timișoara se bucurăde primul serviciu telegraficdin România, iar în 1881Timișoara este primul oraș curețea telefonică; în 1884străzile Timișoarei suntprimele iluminate electric dinEuropa continentală.

Tododată, Timișoara se poatelăuda cu prima stradăasfaltată, cu primul meci defotbal european, cu primeleproiecții cinematografice dinRomânia, dar și cu faptul căeste primul oraș european cutrei teatre de stat, român,maghiar și german.

Din punct de vedere turistic,Timișoara este extrem deatractivă. Ceea ce confirmă

acest lucru este, în primulrând, patrimoniul cultural cese caracterizează prinmulticulturalitate, undeinfluențele comunitățiloretnice sunt mai mult decâtevidente. Astfel, peisagisticaarhitecturală variază de lastilul baroc, cel predominant,la Art Nouveau, Secession șieclectic, mărturie în acest sensfiind palatele din PiațaVictoriei, Baia Publică Neptunsau Casa Brück din Piața Unirii.De altfel, există cartiere carepăstrează intactă amprenta

diversității etniilor șimeșteșugarilor care le-auconstruit, de influențagermană, maghiară și sârbă.Clădirile nu depășesc douăetaje, sunt viu colorate șifoarte bogat ornate. În cartiereprecum Mehala, Iosefin sauFreidorf se păstreazătrăsăturile tipice ale satelortradiționale de șvabi bănățeni:case mari cu front stradal,frumos ornate și cu spații verziîn fața caselor.


1. Piața Unirii2. Muzeul Banatului

2

De o frumuseţe arhitecturalădeosebită, clădirea Palatuluiculturii a fost proiectată înanul 1871 de arhitecţii vieneziHelmer şi Fellner, în stilrenascentist. Frescele din salade spectacole a palatului aufost realizate de pictorulTheodor Kiriakoff, care afolosit motive şi personajeinspirate din basmelepoporului român înconstrucţia imaginilor redate.

Monumentul arhitectural atrecut prin două mari incendii,către sfârşitul secolului al XIX-lea şi în perioada interbelică,fiind renovat de fiecare dată.

S-a păstrat integral formaoriginală a acestuia, dar i s-auadăugat elemente de stilneobizantin, specifice acelorperioade. Elementele renascen-tiste au rămas vizibile doar pelateralele clădirii.

În prezent, în interiorulPalatului Culturii îşi desfăşoarăactivitatea patru mari instituţiiculturale ale Timişoarei: OperaNaţională Română, TeatrulNaţional, Teatrul German deStat şi Teatrul Maghiar deStat.

Dacă genul liric era îndrăgit delocuitorii timişoreni încă din

secolul al XVIII-lea, din secolulal XIX-lea sălile de spectacolau devenit neîncăpătoare,formulându-se astfelnecesitatea înfiinţării uneiOpere de Stat. Din nefericire,pentru o perioadă de timpactivitatea operei a rămasîntr-un con de umbră. Însăodată cu constituireaRomâniei Mari au fost aduşi laTimişoara artişti renumiţi aivremii şi au fost puse în scenăopere cunoscute, dar şi baleteclasice. Astfel, Opera de Statşi-a recăpătat faima şirevigorarea din punct devedere cultural. În cele dinurmă, a fost înființată în anul1946 Opera Română dinTimișoara, printr-un decretregal, pentru ca din 2004 să ise confere titulatura de „Nați-onală”, ca o recunoaștere avalorii artistice dobândite înpeste șase decenii de activi-tate.

54

Situat în centrul municipiului Timişoara, palatuleste unul dintre centrele de referinţă atimişorenilor, fiind un edificiu de mareimportanţă culturală şi socială.

Palatul Culturii din Timişoara


1

Datând încă din 1753, când s-aamintit de el în cadrulConsiliului Comunal German,Teatrul Naţional are o istorieplină de evenimente. Teatrul s-a deschis în anul 1761 şi de-alungul istoriei sale a suferit depe urma a mai multe incendiisau avarii în perioade derestrişte.

Teatrul dispune de 982 delocuri, o scenă foarte mare,beneficiază de acces pe celeşase scări, dispune de loje,balcon, vestibule din marmuraartificială. Marcarea redes-chiderii acestuia s-a făcutodată cu spectacolul regizat şijucat de către celebra actriţăLilly Bulandra, în preajmaCrăciunului din 1945.

După discuţiile din cadrulConsiliului Orăşenesc din 1757,s-a formulat necesitatea înfiin-ţării unui Teatru German,

fiind astfel amenajată la numaiun an sala de teatru, în fostaclădire a magistraturii sârbeşti.În 1832 a fost adăugată o aripăclădirii principale, iar în 1874s-a înfiinţat o societate peacţiuni în scopul construiriiunui teatru în adevăratul sensal cuvântului – pentrufolosinţa exclusivă în acestscop. În septembrie 1875 afost înfiinţat Teatrul german„Franz Joseph” din Timişoara.În formula actuală, TeatrulGerman funcţionează încă din1953.

Mijloc de exprimare a culturiiminorităţii maghiare, TeatrulMaghiar a fost înfiinţat în1953, fiind implicat de-alungul timpului în nenumă-rate acţiuni socio-culturalededicate timişorenilor. Laînceput, trupa teatrului eraconstituită din membriigrupului de pe lângă Sfatul

Popular, înfiinţat în 1952.Primul spectacol s-a ţinut înmai 1953, debutul având loccu piesa „Masenca” deAfinogenov, spectacol ce s-a repetat de 95 de ori. Pânăîn 1959 principala preocuparea teatrului a fost completareacolectivului cu tinere talente,ce au jucat piese din drama-turgia autohtonă şi universală.În anul 1990, teatrul a devenitTeatrul Maghiar de Stat „CsikyGergely”.


2

1. Piata Operei și Palatul Culturii2. Palatul Culturii

Căi de Acces

º Cu intrare de pe str.Mărăşeşti şi str. Alba Iulia,municipiul Timişoara

1. Castelul Huniazilor

În perioada ocupaţieiotomane (1552-1716) a fostreşedinţă a comandanţilormilitari ai Paşalâcului de

Timişoara. În timpul recuceririiBanatului de către armataimperială, castelul a fostdeteriorat, iar după renovare a

devenit cazarmă de artilerie şidepozit militar. Din nefericire,castelul a fost distrus în anul1849 în timpul asedieriiTimişoarei de cătrerevoluţionarii maghiari.

Edificiul s-a dezvoltat în jurulunei curţi patrulatere cuturnuri de colţ. Întreagaconstrucţie cu aspect decetate este flancată la intrarede doi pilaştri masivi în a cărorparte superioară se găseştecâte o colecţie de armespecifice Evului Mediu. Parteasuperioară a faţadei estecrenelată, iar turnul este deformă rectangulară. În faţaacestuia se găsesc douăfelinare, sub care esteinscripţionat, în mai multelimbi, următorul text:„Timişoara a fost primul oraş alEuropei, care în 1884, aintrodus iluminatul publicelectric”.

Cu o impresionantă istorie,Castelul Huniazilor rămânecea mai veche clădire aTimişoarei, de o deosebităvaloare, adăpostind în prezentMuzeul Banatului.

Castelul Huniazilor (Castelul Huniade)

56

1

Maiestuoasa clădire a fost primul castel alhuniazilor, fiind construit între 1443-1447 decătre Iancu de Hunedoara, peste urmele unuivechi castel din secolul XV.

Căi de Acces

º Piaţa Iancu Huniade nr. 1,municipiul Timişoara


Muzeul Banatului

Pornind de la o colecțieprovenită din donații,descoperiri arheologiceîntâmplătoare și câtevaachiziții, bazele MuzeuluiBanatului s-au pus în 1872, înurma constituirii Societății deIstorie și Arheologie din Banat.

Un reper bine definit decultură în Timișoara, oferăvizitatorilor posibilitatealărgirii orizontului decunoaștere a realității, uncadru organizat de cercetare șipublicare a descopeririloroamenilor de știință.

Deschiderea sa oficială a avutloc în 1877, perioadă în carepatrimoniul muzeului acrescut cu rapiditate. În 1893,secția de istorie a avut decâștigat datorită declanșăriiunor săpături arheologice, ceau continuat și în deceniile

următoare. Muzeul a câștigatși o medalie de bronz precumși o diplomă de mulțumire înurma participării la expozițiauniversală de la Budapesta din1896.

După 1948, a fost transferatîntr-o clădire mult maicuprinzătoare: CastelulHuniazilor, colecțiileîmbogățindu-se cu piesevaloroase.

Muzeul cuprinde 4 secții:Secția de Istorie, deArheologie, de ȘtiințeleNaturii, precum și LaboratorulZonal de Restaurare-Conservare. Desfășoară obogată activitate de păstrare apatrimoniului culturalnațional, de cercetare și

expozițională, derulând chiarși numeroase proiecte cuparteneri din Europa Centrală,Secția de Etnografie fiindtransferată în cadrul MuzeuluiSatului Timișoara.

De asemenea, dispune de ceamai bogată colecție de păsăriși de fluturi din această parte aEuropei, iar la parter, găzdu-iește Sanctuarul Neolitic de laParta, un monument unic înEuropa.

Muzeul Militar

Cunoscut şi sub denumirea deMuzeul Militar Naţional„Regele Ferdinand”, a fostconstituit în 1923 şi s-abucurat, de-a lungul timpului,de atenţia şi sprijinul CaseiRegale, dar şi a altorpersonalităţi precum: RaduRosetti, Vasile Pârvan sauNicolae Iorga.

Muzee în municipiul Timişoara


1

2

Căi de Acces

º Piaţa Huniade nr. 1

Căi de Acces

º Piaţa Libertăţii nr. 6

1. Muzeul Banatului2. Muzeul Militar

Cu un bogat patrimoniuformat din peste 2000 deobiecte muzeale, muzeulinvită la o călătorie în spaţiu şitimp. Turistul are ocazia de acunoaşte şi admira diferitemodalităţi de realizare aacestor obiecte din diferiteepoci. Istoria spune căîncercarea de păstrare şiconservare a obiectelor cucaracter militar datează încădin perioada lui AlexandruIoan Cuza, după care în 1893s-a creat un muzeu al artileriei,iar în 1914 s-a înfiinţatsecţiunea militară în cadrulMuzeului Naţional de Istorie.

În prezent, muzeulfuncţionează într-o clădiremonument istoric, fiindorganizat în şase săli:„Decebal”, „Evul mediutimpuriu”, „Evul mediu”, „MihaiViteazul”, „Unirea PrincipatelorRomâne şi cele două războaiemondiale” şi „Sala armelor şi aţinutelor militare”.

Patrimoniul muzeuluicuprinde hărţi, documente deepocă, machete ale unormonumente istorice,fotografii, ţinute militare,armament, precum şinumeroase materialedocumentare.

Muzeul SatuluiBănăţean

Oferind o imagine amplădespre lumea de odinioară asatului bănăţean, muzeulreprezintă istoria Banatului, omărturie a civilizaţiei popularetradiţionale a românilor,precum şi a minorităţilornaţionale din aceste locuri.

Ideea înfiinţării unui astfel demuzeu îi aparţine lui IoachimMiloia, fost director alMuzeului Bănăţean între anii1928-1940. După participareala deschiderea MuzeuluiEtnografic al Transilvaniei dinCluj, acesta a cerut acordul deînfiinţare a unui mic muzeusătesc, în curtea CasteluluiHuniade, cuprinzând bisericide lemn, cruci de interesistoric şi artistic, case ţărăneşti.

În 1967, în urma insistențelorcelor ce i-au urmat lui IoachimMiloia la conducere, muzeul aprimit actuala suprafaţă de

teren, unde s-a dezvoltatMuzeul Etnografic în aer liberal Banatului.

Constând în 52 demonumente şi mai mult de2300 de piese etnografice,muzeul oferă în câteva ore devizitare imagini culturalestrânse laolaltă într-un spațiuexpoziţional ce istoriseştetotul despre modul de viaţăbănăţean.

Astfel, avem ocazia de aadmira gospodării ţărăneşti,făurite prin dibăcia ţăranuluibănăţean de altădată,construcţii autentice din lemn,piatră sau lut, obiecte folositeîn desfăşurarea traiului zilnic, oadevarată poartă spre viaţaoamenilor din secoleletrecute.

58

1, 2. Muzeul Satului Bănățean

Căi de Acces

º Str. Avram Imbroane nr.1


1

2

Colecţia muzeală aVicariatului OrtodoxSârb

Aflată în incinta PalatuluiEpiscopal, construit între1745-1748, Colecţia muzealăse regăseşte la etajul I alVicariatului Ortodox Sârb. În1906, clădirea palatului s-aextins pe încă două străzi şi s-amodernizat, purtând ampren-ta stilului baroc. Colecţia deaici reuneşte obiecte de cult,precum icoanele pe lemn şipânză de la biserici şi mănăsti-ri ortodoxe cu portreteleepiscopilor ortodocşi sârbi,dar şi cărţi vechi, obiecte dinargint, toate prezentate în celeşase săli de expoziţie, aşezateîn ordine cronologică.

Palatul Dicasterial

Ridicat între 1855-1860, pelocul unei foste cazarmedenumită ulterior CasaAdministraţiei Centrale,Palatul Dicasterial adăposteşteîn prezent sediul JudecătorieiTimişoara, Tribunalul Timiş si alCurţii de Apel Timişoara.

Construcţia monumentală seîntinde de-a lungul a trei străzişi multă vreme a fost cea maimare construcţie din oraş. Dinpunct de vedere arhitectural,se încadrează în stilulromantic, cu elemente deRenaştere Toscană, în speţăflorentină, care se regăsesc şila unele palate din Florenţa.

Impunându-se prin dimensi-uni, singularitate și semni-ficație, edificiul a fost construitpe trei nivele, având la început273 de birouri, 34 de camerepentru servitori, 34 de

bucătării, 65 celare, 27 demagazii, acestea fiind grupateîn jurul a trei curţi interioare.Astăzi, clădirea are peste 300de încăperi dispuse în jurulcelor trei curţi interioare.Timişorenii obişnuiau săspună despre această clădirecă „are câte o fereastră pentrufiecare zi din an”, în realitatePalatul Dicasterial are peste400 de ferestre.


2

1. Episcopia Romano-Catolică2. Palatul Dicasterial

Căi de Acces

º Piaţa Unirii nr. 4,municipiul Timişoara

1

Căi de Acces

º Piaţa Ţepeş nr. 2A, Str.Eugeniu de Savoya nr. 2,municipiul Timişoara

Teatrul de păpuşi

Înfiinţat în 1949 ca o secţie aTeatrului de Stat din Timişoara,Teatrul de Păpuşi a purtatiniţial numele celebruluipersonaj popular PipăruşPătru.

În 1954 devine teatru de sinestătător, având ca specificrealizarea spectacolelorpentru tineret şi copii.Titulatura de „Teatrul pentrucopii şi tineret Merlin” oprimeşte în 17 aprilie 2000.

În afară de producerea şiprezentarea spectacolelorpentru tineri şi copii, aceastăinstituţie culturală are caobiect de activitate şi

organizarea sau participarea lamanifestări culturale specificede mică sau mare anvergură.

Filarmonica Banatul

Deşi Filarmonica s-a constituitîn 1947, preluând instrumen-tiştii şi patrimoniul Asociaţiei„Amicii Muzicii”, ce fuseseînfiinţată în 1920, rădăcinileinstituţiei sunt mult mai vechi.

Astfel că în 1821, instituțiafuncţiona sub forma unui mic

grup de muzicieni şi iubitoride muzică, ce au înfiinţat„Societatea FilarmonicăTimişoreană” . Iniţial,societatea a finanţat un corbărbătesc şi o şcoală depregătire muzicală,colaborând cu muzicilemilitare din oraş, până laformarea propriilorinstrumentişti, perioadă încare s-au interpretat lucrărivocal-simfonice de prestigiu.

Concertele susţinute au adusla Timişoara mari personalităţiale muzicii precum Pablo deSarasate, Henryk Wieniawski,Joseph Joachim, JohannesBrahms (ca pianist), JanKubelik, Eugene Ysaye, PabloCasals, Arthur Rubinstein,George Enescu.

An de an, prestigiul acesteiformaţii muzicale a crescut, iarîn 1950 corul, iniţial bărbătesc,a devenit unul mixt, iarrepertoriul acestuia s-aîmbogăţit cu capodopere alemuzicii universale şi româneştidin toate genurile: simfonic,coral, cameral, vocal-simfonic,devenind locul în care multedintre partiturile celebre eraucântate în primă audiţie.

Teatrul de păpuşi și Filarmonica Banatul

60

1

Căi de Acces

º Blvd.16 Decembrie 1989nr. 6, Piaţa Maria,municipiul Timişoara

Căi de Acces

º Blvd. C. D. Loga nr. 2,municipiul Timişoara


1. Teatrul de păpuși2. Filarmonica Banatul

2


Domul romano-catolic

Una dintre cele mai reprezen-tative construcţii baroce aleoraşului şi ale regiunii Banat,Domul mai este cunoscut şisub denumirea de CatedralaEpiscopiei Romano-Catolicedin Timişoara.

Locaşul ce poartă hramul„Sfântul Gheorghe” a fostconstruit în stil baroc între anii1736-1774, fiind realizat dupăplanurile arhitectului JosephEmanuel Fischer von Erlach.Construcţia este formată dincărămizi şi decoraţii de piatrăşi stuc, în interior remarcându-seuşile de stejar decorate cugrilaje din nichel; cele 9 altare,sculptate de către JohanMuller, în care se găsescicoane vechi; o orgă în stilLudovic al XVI-lea şi pictura ce

îl reprezintă pe SfântulGheorghe.

La decorarea interiorului auparticipat artişti celebri,printre care: Michael AngeloUnterberger (pictor şi directoral Academiei Artelor Frumoasedin Viena), pentru pictareaaltarului principal (1754);sculptorul vienez JohannJoseph Rossler, pentru execu-tarea statuilor Sfântului CarolBoromeus, Sfintei Theresia şi aperechii de heruvimi caredomină ornamentaţia dinpartea centrală a altarului;precum şi Johann Schopf(1772), pentru decorareaaltarelor laterale.

Cu o lungime de 55 m şi oînălţime a navei de aproape 17m, Domul rămâne una din celemai importante şi valoroaseconstrucţii existente în zonaBanatului.

Palatul Baroc

Unul dintre cele mai valoroasemonumente ale Timişoarei,Palatul Baroc reprezintă fostaclădire guvernamentală,construită în anul 1754, care adevenit reşedinţaguvernatorului regiunii

Banatului din fostul ImperiuAustro-Ungar.

Edificiul de o arhitectură cutotul specială care aminteştede familiile nobiliaretimişorene s-a format princontopirea şi supraetajarea adouă clădiri, în fostul Palat alVechii Prefecturi. Fântâna de laparter confirmă faptul căodinioară aici se afla o marecurte nobiliară.

Deşi construit în stil barocvienez, aceste elementearhitecturale au dispărut lasfârşitul secolului al XIX-lea, înprezent păstrându-seînfăţişarea Casei Comitatului,care a activat în aceastăclădire între anii 1779-1848. Lasfârşitul anilor '70 edificiulprezintă semne notabile dedeteriorare, dar MuzeulBanatului, devenind noulproprietar al clădirii, începerenovarea. În 2008 aici sedeschide Muzeul de Artă.

1

Căi de Acces

º Piața Unirii, municipiulTimişoara

Domul romano-catolic și Palatul Baroc

2

1. Domul romano-catolic2. Palatul Baroc

Primele planuri ale parcului aufost elaborate în 1966, decătre arhitectul SilviaGrumeza. În perioada 1986-1990 în parc s-au plantat 1650de specii de plante dupăcriterii fitogeografice şiestetice, plante aduse din

toată ţara, din colecţiiparticulare sau schimburiinternaţionale de seminţe. Afost declarat prima datărezervaţie ştiinţifică în anul1995.

În interiorul parcului suntcuprinse mai multe sectoare:cel ornamental în care segăseşte flora României, cusubsectoarele fitogeograficeflora şi vegetaţia forestieră,flora Banatului şi floraDobrogei, floramediteraneană, flora Americiide Nord, flora Asiei (cusubsectorul grădinajaponeză), sectorul sistematicaplantelor, sectorul plantemedicinale şi sectorul floratropicală.

Astăzi, aici se mai găsesc doar218 de specii din cele peste1.000 iniţiale, însă parculdeţine specii de colecţie, ce nuse regăsesc în celelalte parcuriale oraşului.

Parcul Botanic

62

1

Întins pe o suprafaţăde 9 ha, frumosulparc dendrologic,cunoscut şi subdenumirea deGrădina Botanică,conţine o marevarietate de speciiarboricole.

Căi de Acces

º Str. Gheorghe Dima nr. 5,municipiul Timişoara


21, 2 Parcul botanic

Realizată în gresie la Viena înstil baroc, statuia a fostridicată la un an de laepidemie, cu ajutoruladministraţiei locale de la acea

vreme, prin consilierul JohannAnton Deschan von Hannsen,care a fost şi iniţiatorul şifinanţatorul realizăriimonumentului.

Sculptura realizată în acordperfect cu elementelearhitecturale ale Pieţei Uniriiînfăţişează o coloană înaltă, deformă triunghiulară,înconjurată de nori, având învârf statui ce reprezintă SfântaTreime: Dumnezeu Tatăl, IisusHristos şi porumbelul ce îlsimbolizează pe Sfântul Duh.Cei Trei ţin o coroană deasupracapului Fecioarei Maria.

La bază sunt statuile SfântuluiIoan de Nepomuk, protectorulBanatului, a regelui David şi aSfintei Barbara, ocrotitoareaminerilor. Mai jos de acestea,se regăsesc alte trei statuiaşezate pe colţurilepostamentului din piatră,reprezentându-i pe SfinţiiRochus şi Sebastian, protectoriîmpotriva bolilor grave, dar şipe Sfântul Carol Boromeus,patronul dragostei.

Pe cele trei laturi se mai potvedea sculpturi în relief,reprezentând cele treicalamităţi - războiul, foameteaşi ciuma, care au lovit Banatulsecolului al XVIII-lea.

Statuia Sfintei Treimi


1. Statuia Sfintei Treimi

Denumită popular şi „Coloana Ciumei”,monumentul din Piaţa Unirii a fost înălţat înmemoria celor răpuşi de ciumă în perioada1738-1739.

Căi de Acces

º Piaţa Unirii, municipiulTimişoara

1

Cazinoul Militar

Una din cele mai importanteconstrucţii militare aleTimişoarei din secolul XVIII afost finalizată în 1775 şiextinsă de-a lungul timpuluicu încă un nivel şi o terasă.

În trecut găzduia balurileofiţerilor în Sala mare defestivităţi, jucând un rolimportant în viaţa socială aacestora. În 1924 aici a fostorganizată Expoziţia detrandafiri la care a fostprezentat pentru prima dată

trandafirul negru şi albastru.Din 1996, găzduieşte Muzeulşi Cercul Militar.

Muzeul Militar este amenajatîn şase săli în care sunt expusepeste 2000 de obiecte:machete ale unor monumenteistorice, fotografii, armamentşi ţinute militare, hărţi,documente de epocă.

Edificiul este considerat astăzimonument istoric şi rămâneunul din cele mai importanteobiective turistice aleBanatului, demne de vizitat.

Fântâna punctelorcardinale

Fântâna punctelor cardinaleeste un important punct dereper timişorean şi odeosebită atracţie turistică. Petimpul verii, apa este aruncatăla câţiva metri înălţime,obţinându-se astfel un efectvizual fantastic.

Ulterior anilor 1990, poartaBastionului prin care a fostprins acest cadru a fostmodificată pentru a găzdui unmagazin comercial. Astfel,deschiderea bolţii a fostmicşorată, iar cărămida vecheacoperită cu tencuială. Astăziacest magazin nu mai există,poarta fiind folosită caelement decorativ.

Înconjurată de o fâşie verde degazon, fântâna îndulceşte unpic atmosfera încordată atraficului timişorean, oferindposibilitatea trecătorilor să sedelecteze cu sunetul plăcut alapei şi cu imaginea jeturilorcare se ridică spre cer.

64

1

Căi de Acces

º Piaţa Libertăţii nr. 7,municipiul Timişoara


1. Fântâna punctelor cardinale2. Cazinoul Militar

2

Primăria Veche și Bastionul Cetății


Primăria Veche

Reper deosebit de importantîn itinerariul arhitectural aloraşului, clădirea PrimărieiVechi a fost construită întreanii 1731-1734, după cecoloniştii germani care auobţinut dreptul exclusiv de alocui în cetate, cer autorităţiloro primărie a lor.Vechea primărie a fost ridicatăpe locul unei foste băi turceştidin 1716, fapt pentru care îndreapta intrării se află oinscripţie în limba arabă pe otablă de marmură ce conţineurmătoarele: „Anul ridicăriiacestei băi, din timpul degroază sub Ibrahim Ehan,Hedşa 1053”.

Clădirea a fost refăcută în1872, faţada fiind redecoratăîn stil renascentist, moment încare s-a schimbat şi emblemalocalităţii, Timişoara devenindoraş liber regal.

Structurată pe trei nivele (unparter înalt şi două etaje),Primăria Veche se remarcă prinpoarta monumentală deasu-pra căreia se află un balcon şipatru ferestre arcuite.

Bastionul Cetății

Bastionul Maria Therezia a fostconstruit între anii 1730-1735și este cea mai mare bucată dezid păstrată din vechea Cetatea Timișoarei. Astăzi este folositca pasaj, dar găzduiește șidouă expoziții permanente aleMuzeului Banatului, cea deTehnologia Informației șiComunicațiilor și „Vioara - opasiune de o viață", precum șiSecția de Etnografie aMuzeului Satului.1

Căi de Acces

º Piaţa Libertăţii nr. 1,municipiul Timişoara

Căi de Acces

º Str. Popa Şapcă, Str.Proclamaţia de laTimişoara, str. VasileGoldiş, Blvd. Take Ionescu,municipiul Timişoara

1. Primăria Veche 2. Bastionul Cetății

2

1. Catedrala Mitropolitană Ortodoxă Română a Banatului

Catedrala cu hramul „TreiIerarhi" se deosebeşte prinstilul arhitectural unic, dedimensiuni impresionante,care îmbină tradiția religioasăromână cu cea bizantină-moldovenească. Stilul, cufiride sub streșini, cu bolteînstelate în interior, cu discurilăcuite într-o multitudine deculori, poate fi găsit la mănăs-

tiri precum Cozia sau Prislop,tipice secolului al XIV-lea.

În turnurile catedralei suntașezate șapte clopote mari,deosebit de puternice, care auo greutate totală de 8.000 kg.Acestea au fost confecționatedintr-un material adus dininsulele Sumatra și Borneo, iararmonizarea lor a fost făcută

de compozitorul Sabin Drăgoi.

Pridvorul deschis al catedraleieste susținut de șase coloanemari din marmură, așezate pecâte un soclu pătrat. Intrareaîn pridvorul închis se face printrei uși masive în douăcanaturi, frumos sculptate,atât pe fața exterioară, cât șipe cea interioară.

Iconostasul catedraleiimpresionează printr-osculptură realizată de ȘtefanGajo. Sculptura mobilieruluieste opera lui Traian Novac.Între anii 2003-2006, picturacatedralei mitropolitane a fostrestaurată redobândind astfelstrălucirea originală.

Catedrala Mitropolitanăadăpostește la subsol obogată colecție de artăbisericească bănățeană vecheși o valoroasă colecție deicoane. De asemenea, aici seaflă și moaștele Sfântului Iosifcel Nou de la Partoș, protecto-rul ortodocșilor români dinBanat. Aici pot fi văzute manu-scripte românești timpuriiprecum „Noul Testament de laBălgrad" din 1648 sau „Cazanialui Varlaam" din 1643.

66

Căi de Acces

º Blvd. Ferdinand nr. 1,municipiul Timişoara

1


Catedrala Mitropolitană a fost construită întreanii 1936 și 1940 și este cel mai mare edificiureligios din Timișoara.

Catedrala Mitropolitană Ortodoxă Română a Banatului

În anul 1716 trupele austriececonduse de Eugeniu deSavoya au trecut prin aceastăpoartă, alungându-i pe turci.Edificiul a fost construit înamintirea perioadei istoriceglorioase în care turcii au fostînvinși, fiind ridicată pe loculvechilor șanțuri turcești.

Pentru o perioadă de timpcasa a avut rolul de aşezământde rugăciune evreiască, fiinddemolată în anul 1817. Nouaclădire are două etaje, iardeasupra ușii este reprodusăimaginea Porții Forforosa,protejată de sticlă.

Casa Eugen de Savoya


1

1. Casa Prințului Eugeniu de Savoya

Casa PrințuluiEugeniu de Savoyadatează din primajumătate a secoluluial XIX-lea, mai exactdin anul 1817, fiindconstruită pe loculuneia dintre porțileCetății Timișoara,Poarta Forforosa.

În Timișoara se mai potvizita:

1. Biserica Romano Catolică, Piaţa Romanilor nr. 2

2. Fântâna cu „apă sacră” din Piaţa Unirii

3. Vechea CatedralăOrtodoxă

4. Palatul Administrativ,Blvd Revoluţiei nr. 17

Căi de Acces

º Str. Eugeniu de Savoya nr. 24, municipiulTimişoara

Ansamblul arhitectural allocaşului de cult a fostexecutat în stil baroc, cu uneleelemente clasiciste, integratela începutul secolului al XIX-lea. Faţada principală,

orientată către stradaUngurianu, este predominantclasicistă, cu unele elementebaroce. În interiorul criptei segăsesc mormintele a șapteepiscopi și 21 de ctitoriortodocşi.

Biserica, având hramul„Înălţarea Maicii Domnului”,înlocuieşte o biserică maiveche, care a fost amenajată înfosta moschee Seidi Ahmed,amplasată pe actuala stradăGheorghe Lazăr, la mijloculdistanţei între intersecţiile custrăzile Ungureanu şi respectivMărăşeşti. Această primăbiserică a fost distrusă de unincendiu la 1737.

Biserica sârbească

1

68

Între anii 1744-1748se construieşteBiserica EpiscopalăOrtodoxă, peamplasamentulvechilor fortificațiiexistente în secolul alXVI-lea și demolatedupă 1740.

Căi de Acces

º Str. Ungurianu nr. 12,municipiul Timişoara


21. Interior Biserica Sârbească

2. Biserica Sârbească


Edificiul a fost ridicat cuajutorul a 11 studenţi de laFacultatea de Construcţii dinTimişoara, care au fostîndrumaţi de doi zidari cuexperienţă. Un ajutorînsemnat a fost dat şi de cătrestudenţii de la InstitutulPedagogic.

Clădirea observatoruluicuprinde o construcţiecilindrică cu trei nivele: unsubsol, la parter un laboratorşi deasupra lui sala pentruinstrumentul ecuatorialacoperit cu o cupolă rotativă.Având un diametruimpresionant de 6 m, cupolareprezintă un utilaj pretenţiosşi costisitor.

Atașată turnului, a fostconstruită şi o anexă, îninteriorul căreia se găsescantreul, camera obscură,

grupul sanitar, biblioteca şiatelierul mecanic. Aceastaprezintă o formăparalelipipedică cu un singurnivel, cu terasă de observaţieorientată spre sud, estedeplasată spre est faţă deturnul cupolei ca să lase loc deobservaţie şi spre nord.

Căi de Acces

º Piaţa Axente Sever nr. 1,municipiul Timişoara

1. Observatorul astronomic2. Telescopul observatorului astronomic

1

2

Înfiinţat pe 7decembrie 1962,ObservatorulAstronomicTimişoara este uninstitut de cercetarede referinţă dinTimişoara.

Observatorul astronomic

Canalul Bega

70

Canalizarea Râului Bega sauBegheiului a început în 1728în amonte de Timişoara, când

contele Mercy a dispussăparea unui canal care săcontribuie la asanareaterenurilor inundabile dinjurul Timişoarei. În 1739,inginerul olandez Fremautcontinuă canalizareaintervenind cu diguri pentrureglementarea cursuluiBegheului.

În 1869, pe canalul Bega se facprimele curse de pasageri.Timişoara devine astfel primuloraş din România ce utilizeazăacest mijloc de transport încomun. Transportul depasageri pe canal a cunoscutun vârf de circa 500.000pasageri în anul 1944, navele

de pasageri fiind retrase înanul 1967. O mică parterămâne navigabilă pe razamunicipiului Timişoara pentruun număr mic de nave deagrement.

Canalul Begareprezintă primulcanal navigabilconstruit în România,lungimea totalănavigabilă a acestuiaera de 44 km peteritoriul României şi72 km pe teritoriulSerbiei.

1


1. Canalul Bega

Căi de Acces

º DN 69/E 671 Arad –Timişoara

º DN6: Lugoj – Timişoara –Cenad

º DN 59A: Timişoara –Jimbolia

º DN 59/E 70: Timişoara -Deta - Moraviţa


Aici trăiesc 40% dintre speciilede păsări întâlnite pe teritoriulRomâniei. Datorită structuriigeomorfologice ale straturiloraluvionare, aici s-au formatterenuri mlăştinoaseintercalate de băltiri lasuprafaţă, fâneţe umede şisărături. Excesul de umiditateal acestor zone a fostîntreţinut permanent prinizvoare proprii de apăarteziană şi termală, periodicprin precipitaţiile tipice desezon şi, în mod deosebit, prinrevărsările pârâurilor, cuocazia debitelor excesive.

În aceste habitate umede auconvieţuit speciile de floră şi

faună specifice. Pe lângăbogăţia piscicolă şi cinegeticăa Văii Ierului s-au semnalataglomerări de păsări acvatice.Rezervaţia atrage un numărînsemnat de specii acvatice şinu numai, atât în perioadacuibăritului, cât şi în perioadade migraţie.

Rezervația naturală Mlaștinile Umede de la Satchinez

1

Supranumită „DeltaBanatului” este orezervație naturalăornitologică ce seîntinde pe 242 ha,reprezentând astăziuna dintre ultimeleporțiuni mlăștinoase,întinse din ValeaIerului.

Căi de Acces

º DN 6 Timişoara-SânnicolauMare, dreapta DJ 693,comuna Satchinez

1. Rezervația naturală Mlaștinile Umede de la Satchinez

Suprafaţa de peste 15 ha astaţiunii (din care 14 ha deparc, ce cuprinde şi o pădurede salcâm) include şi un lac cunuferi albi şi raţe sălbatice.Staţiunea se află într-o regiunede influenţe climatericetemperate şi oceanice,prezentând o temperatură

medie anuală de 11°C. Apeletermale de aici au 38-39°C.

Acestea au fost descoperite cuocazia unor foraje făcute înzonă în anul 1880. Indicaţiiterapeutice: tratareaafecţiunilor reumatismaledegenerative (spondiloze,artroze, poliartroze,coxartroze), tratareaafecţiunilor căilor urinare(litiaza renală necomplicată,stări de după infecţii urinare).

Stațiunea Băile Călacea

72

Căi de Acces

º DJ 693, comuna Orțișoara

1. Stațiunea Băile Călacea


Staţiune balneo-climaterică de interesgeneral, principaliifactori naturali detratament din BăileCălacea sunt climatulşi apele mineralebicarbonatate şiclorurate.

În zonă se mai pot vizita:

1. Rezervația Sărăturile de la Diniaș, DN 59/E70 Timisoara-Deta,dreapta DJ 591 care se con-tinuă cu DJ 591A până în satDiniaş, comuna Peciu Nou

2. Expoziţia de etnografie şi artă populară,DN 59/E70 Timișoara-Deta,dreapta pe DJ 693B, oraşulCiacova

3. Expoziţia de istorie locală, DJ 693B, oraşul Ciacova

4. Expoziţie de arheologie şi istorie locală, DN 59/E70 Timișoara-Deta,oraşul Deta

5. Muzeul etnograficGiarmăta,DJ 691 Timişoara-Lipova,comuna Giarmăta.

1

SÂNNICOLAU MAREvăliug - Băile Herculane - Timișoara - Sânnicolau mare


Sânnicolau Mare, centrul orașului

Oraşul este atestatdocumentar cu numele deSân-Nicolau, după numelemănăstirii de aici care apăreacu hramul „Sfântul Nicolae” înDiplomele privilegiate regaledin secolul al XIII-lea. Cu toateacestea cercetările arheologiceau scos la iveală dovezi careatestă că vatra satului a fostlocuită încă din epocabronzului. Ulterior, romanii auridicat aici un castru.

Aici a fost descoperit în 1799un tezaur medieval timpuriu,compus din 23 de obiecte dinaur, din vremea voievodatuluilui Glad, dar care este expus înprezent la Viena.

74

Purtând numele protectorului său SfântulNicolae, localitatea Sânnicolau Mare este celmai vestic oraş al României şi al judeţului Timiş.

Căi de Acces

º DN 6 Timişoara-SânnicolauMare

Sânnicolau Mare

1


2

1. Sânnicolau Mare, centrul orașului2. Piesă din cadrul tezaurului medieval timpuriu

expusă la Viena


Monumentul arhitectural afost realizat în stil neoclasic cuelemente romantice, specificesecolului al XIX-lea. Îninteriorul acestuia a fostamenajat şi un veritabil muzeuîn care erau expuse obiecte devaloare din colecţia personalăa familiei Nako. Colecţia era

alcătuită din 5.000 de volumedin biblioteca familiei şi unaltar Cinquecento. Alături deaceste obiecte valoroase, îninteriorul castelului au fostexpuse numeroase picturirealizate de mari maeştri aiperioadei şi diverse obiectedecorative. În camera cutrofee vânătoreşti erau expusetrofeele nobilului.

Toate aceste obiecte valoroaseşi multe altele s-au pierdutînsă după anul 1919, cândîncepând cu 1920, CastelulNako îşi schimbă proprietariila intervale de cel mult douădecenii. I s-au dat diverseîntrebuinţări, în funcţie deregimurile politice care sesuccedau cu repeziciune.Castelul a ajuns să fie folositinclusiv ca sediu al gărzii

fasciste, clădirea devenind înmod special cazarmă şidepozit de arme. Într-un final,pe timpul comunismuluiajunge internat al şcoliiagricole, deteriorareainteriorului casteluluiaccentuându-se în aceastăperioadă. Din 1974 esteamenajată în incinta palatuluiCasa de Cultură, funcţiepăstrată până astăzi, găzduindexpoziţii, spectacole şiconferinţe. În prezent, CastelulNako găzduieşte și Muzeul deIstorie şi Arheologie.

Castelul Nako

1

Construcţiacastelului a fostîncepută de cătregroful Nako Kalmanîn anul 1864,devenind în scurttimp centrulactivităţilor culturaleşi politice din oraş.

Căi de Acces

º Str. Republicii nr. 15,orașul Sânnicolau Mare

1. Castelul Nako

Biserica romano-catolică a fostconstruită în anul 1824 decătre contele Nako. Până laconstruirea bisericii, slujbelese ţineau într-o capelă, aşezatăîn mijlocul Comunei Germane.Biserica tencuită în stilromanic renașcentist a fostzidită din cărămidă arsă, dupăplanurile arhitectului Mar dinViena. Are o lăţime 50 m înexterior, 25 m în interior, iarînălţimea turnului este de 64m. Zidurile au o grosime de 8

m, iar în interior prezintă douărânduri de coloane puternicede cărămidă de 140 cmdiametru, ce susţin boltasemicilindrică ,,borceaux’’.

Biserica are patru altare demarmură, închinate SfinteiTereza, Sfântului IoanNepamuk, Sfintei Ana şiSfântului Antonie. Sub altarulprincipal se află o criptă mare,în care sunt înmormântaţi şimembrii ai familiei Nako.

1

Fost locaș de cult al comunităţii de germanişvabi din regiune, Biserica a aparținut deParohia Cenad (localitate din judeţul Timiş)până în anul 1918, fiind şi cea mai înaltă şiimpunătoare clădire din centrul oraşului.

Biserica romano-catolică

76

În Sânnicolau Mare se maipot vizita:

1. Expoziţia memorială Bela Bartok, Muzeul a fost înființat în anul1981 cu scopul de a deserviunei expoziţii de panouri șivitrine cu fotografii șidocumente originale dinviața și activitatea compozi-torului Bela Bartok, ce a trăitîntre anii 1881-1945.Str. Republicii nr. 15

2. Biserica SârbeascãAdormirea MaiciiDomnului, Str. Republicii nr. 3

3. Aşezare din EpocaBronzului

4. Aşezare romană5. Aşezarea medievală

Selişte


1. Interior Biserica romano-catolică2. Biserica romano-catolică

2

Căi de Acces

º Str. Independenţei nr. 2,orașul Sânnicolau Mare


În muzeu sunt expuse uneltespecifice viticulturii şiprelucrării vinului, cum ar fipluguri de lemn cu brăzdaredin metal forjate manual,prese pentru stors struguri,vermorele pentru stropit via,cleşti cu o vechime de pestedouă sute de ani, o unealtă dealtoit via, butoaie pentrupăstratul vinului, uneltepentru execuţia acestorbutoaie.

Muzeul vinului

Muzeul Vinului are la bază tradiţia şvabilor dinsat, foarte pricepuţi în cultivarea viţei de vie şiobţinerea vinului şi a coniacului de Teremia.


1. Muzeul de Istorie șiMuzeul Pompierilor,DN 59C Sânnicolau Mare-Jimbolia, comuna TeremiaMare

2. Expoziția memorialăȘtefan Jager,DN 59C Sânnicolau Mare -Jimbolia, oraşul Jimbolia

3. Casa memorială Nikolaus Lenau,DJ 594 nord de localitateaJumbolia şi dreapta pe DJ594B, comuna Lenauheimdin Jimbolia.

1. Capac de butoi2. Butoi de vin

1. Muzeul Pompierilor2. Exponate din Muzeul Pompierilor

1

4

3

2

Căi de Acces

º DN 59C Sânnicolau Mare-Jimbolia, comuna TeremiaMare

Abația a fost întemeiată decălugări de la Pontignz, Franţa,în anul 1179. Biblioteca acesteimănăstiri este primabibliotecă atestatădocumentar pe teritoriulactual al României. Mănăstireaa fost distrusă în timpul

invaziei tătare din 1241 șireconstruită ulterior, pentru caîntr-un final să fie ruinată întimpul ocupației otomane.Urmele mănăstirii au fost

identificate în partea de vest alocalității Igriş.

Ruinele Mănăstirii Cisterciene de la Igriș

1

1. Robert of Molesme - Fondatorul ordinului cistercian2. Bucată de coloană din ruinele fostei abatii cisterciene

3. Roza cistercienilor

78

Mănăstirea Igriș a fost o mănăstire medievalăde călugări cistercieni care a funcționat înRegatul Ungariei.

Căi de Acces

º DJ 682 Sânnicolau Mare-Lipova, stânga pe DJ 682E,sat Igriş, comuna SânpetruMare


2

3

LIPOVAvăliug - Băile Herculane - Timișoara - Sânnicolau mare

lipoVa - vladimireScu - cHișineu criș

Vedere de ansamblu, Lipova

Cetatea Lipovei a fost clădităîn timpul domniei lui Bela alIV-lea (1235 - 1270). Primamenţiune documentară aoraşului este din 1245,reprezentând actul prin careregele dădea ordin să fierefăcută cetatea distrusă deinvazia tătară din 1241.

Fiind amplasată pe râul Mureş,Lipova a fost permanent

disputată de habsburgi şi deotomani. Între 1552 - 1595 şi1613 – 1718, a ajuns subdominaţie turcească, dar din1718, odată cu semnarea Păciide la Passarowitz, oraşul arevenit definitiv în mânahabsburgilor. Lipovareprezintă astăzi una dintrepuţinele localităţi stăpânite deturci în care s-au mai păstraturme ale acestora.

Lipova

80

Situat în zona de contact dintre MunţiiZarandului şi Dealurile Lipovei, oraşul Lipovaeste străbătut de Râul Mureş, care despartelocalitatea în două: Lipova propriu-zisă pemalul stâng, Radna şi Şoimoş pe malul drept.

Căi de Acces

º DJ 682 Sânnicolau Mare-Lipova

1


2

1. Mănăstirea Maria Radna2. Interior Mănăstirea Maria Radna


Muzeul încă își păstreazăpiesele originale de mobilier,obiecte autentice, cărora le-afost înlocuită doar tapițeria,inițial lucrată manual. S-au maipăstrat parchetul, şemineuldin marmură de Carrara,sobele de teracotă,candelabrele şi oglinzile dincristal ce au fost aduse dinViena de către Sever Bocudupă 1930. Dintre cele 8 săliale muzeului se remarcă înspecial Salonul „roșu” și

Salonul „galben”, ambeleavând o tapiserie în culorileamintite.

Eleonora Costescu și VasileVarga donează muzeuluilucrări de artă românească șiuniversală (Ioan Andreescu,Ştefan Luchian, NicolaeTonitza, Gheorghe Petraşcu,Theodor Pallady, DimitrieGhiaţă), pictură flamandă,italiană, engleză, franceză,maghiară şi obiecte de artădecorativă – argintărie,porţelan, sticlărie, mobilier.

În cadrul secției de istorie suntexpuse o seamă dedescoperiri arheologiceprovenite din aceste părţi. Altedouă săli sunt dedicate evuluimediu, iar o sală este dedicatăevenimentelor revoluției de la1848-1849. Ultimele trei săli

cuprind secția etnografică,familiarizând vizitatorul cuetnografia și arta populară dinValea Mureșului.

Muzeul Orășenesc Lipova

1

Muzeul a fostînființat în anul 1952şi a aparținut omuluipolitic Sever Bocu,fiind găzduit deCastelul Misici.

Căi de Acces

º Str. Gheorghe Doja, oraşul Lipova

2

1, 2. Muzeul Orășenesc Lipova

82

A fost construită în trei etape,în secolul al XIV-lea (pe la1338) fiind ridicate pronaosulși aproximativ jumătate dinactuala navă în stil bizantin.După câte se ştiu despreaceastă perioadă, se pare că afost ridicată pe cheltuialacnejilor români din ValeaMureşului și poate, potrivittradiţiei, chiar a lui Basarab I,domnul Țării Românești.

Comunitatea românească dinLipova era semnificativ deputernică şi investind sumeconsiderabile, a prelungitbiserica în 1797 până a luatforma actuală. În anul 1928 i s-au adăugat galeriile dininterior. Exteriorului bisericii șiturnului li s-au adăugat lasfârşitul secolului al XVIII-leaelemente de stil baroc șirococo.

Biserica dispune de valoripicturale deosebite. Fresceledin nava veche, situate lângăintrare, au fost datate de cătreNicolae Iorga în jurul anului1500, asemănătoare cu cele dela Mănăstirea Viforâta (sec. XV)din Țara Românească. În 1732cea mai mare parte a zidurilor,atât în interior, cât și înexterior au fost acoperite desplendidele fresce alepictorului Nedelcu, lucrate înstil bizantin. În exteriorpicturile au fost acoperite cutencuială, fiind parţialdezvelite începând cu anul1928, împreună cu străvecheapoartă a „Eternităţii”.

Dintre picturile ce se află peiconostas, unele aparţin luiPocroniu (sec. XVIII), iar celemai însemnate sunt datoratelui Ștefan Tenetchi-Ponerechiu,dintre care „Sfântul IoanBotezătorul”, pictată în 1785.De interes deosebit este tronularhieresc frumos sculptat,adus din Moldova.

Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnuluieste o capodoperă a artei feudale românești.

Căi de Acces

º Str. 9 Mai nr. 3, oraşul Lipova


1

Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului

2

1. Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului2. Picturi exterioare


Este o clădire impunătoare, cuproveniență din a doua etapăa stăpânirii otomane (1613-1716) și figurează în catalogulmonumentelor Semilunii înlume. Bazarul era folositpentru schimbul de produsede către comercianți, proveniţidin cele trei ţări române,precum şi din ţări din centrulEuropei.

Clădirea este străjuită de 8pilaștri masivi cu aspectcilindric, legați între ei cuarcade. În centrul clădirii se

găseşte un frontispiciutriunghiular, decorat cu 5discuri ceramice figurale carepar a fi de provenienţă maitârzie. În spatele coloanelorexistă un larg pasaj, undecomercianţii, potrivit datineiorientale, expuneau marfă laîndemâna cumpărătorilor.Încăperile bazarului au fosttransformate în timp şiadaptate altor cerinţe. Subbazar însă se mai păstrează ouriaşă pivniţă, folosită iniţialpentru magazii.

Bazarul turcesc

1

2

Unic pe teritoriul românesc, Bazarul turcesceste una din cele mai vechi clădiri ale orașului.

În Lipova se mai pot vizita:

1. Monument La Ruga, Monument de piatră şimarmură ridicat în anul1933, La Ruga aminteşte demişcările populare din anul1744, îndreptate împotrivaunirii cu Roma şi împotrivastăpânirii habsburgice

2. Vechea şcoalăromânească Lipova

3. Monumentul EroilorRomâni şi Francezi dinRăzboiul pentruReîntregire

4. Monumentul EroilorRomâni din Al doileaRăzboi Mondial

5. Biserica Buna Vestire, Str. Principală nr. 132

Căi de Acces

º Piaţa Republicii nr. 6,oraşul Lipova

1. Pilaștrii cu arcade2. Bazarul turcesc

Mănăstirea şi Biserica de pelerinaj Maria Radna

84

În interiorul mănăstirii segăseşte icoana Sfintei Maria, olucrare în stilul Renaşterii târzii– secolul XVII, care esteașezată în altarul principal dinmarmură de Carrara. Înspatele altarului este așezat untablou al „Bunei vestiri” de I.Roskovics (1891), iar în navă segăsesc opt altare în stil baroc,datând din secolul al XVII-lea.

Mânăstirea poate fi observatăde la mari distanțe, deoareceeste așezată pe o colină. Înplus, înălțimea turnurilor

terminate în cruci ajunge sădepășească 50 m înălțime.

Prima biserică a fost construităîn anul 1520, dar a fost distrusăîn repetate rânduri de cătreturci. Piatra de temelie a celeipăstrate până astăzi a fostpusă la 7 iunie 1756. Bisericade formă dreptunghiulară esteconstruită din piatră şicărămidă, cu absida orientatăcătre nord-vest și pronaossupra-lărgit ca urmare a celordouă turnuri-clopotniţă ce-iflanchează orientarea sud-est.

Nivelele 2 şi 3 au ferestre spresanctuar, decorate cuelemente baroce la nivelul 2 şisimple la nivelul 3. Uşa ce dăspre parter este sculptată şi cuancadrament baroc. La apus,sanctuarul dinspre coridorcomunică cu sanctuarul de laparter, iar celelalte două nivelesunt identice cu cele din nord.

Altarul principal are treiferestre, cea din mijloc fiindmai mică şi rotundă. Toate treiferestrele sunt cu vitralii.Laturile longitudinale alenavei sunt prevăzute cu câtetrei absidiale în grosimeazidurilor, care adăpostesc câteun altar. Peretele de legăturăal navei cu sanctuarul esterotunjit în ambele părţi şiadăposteşte câte un altar înfiecare. În total, biserica are 8m, altare secundare şi unulprincipal din marmură albă deCarrara.

21

Ridicată în stil baroc,mănăstirea dateazădin anul 1551 și afost întemeiată decălugării franciscaniveniți din Bosnia.

Căi de Acces

º Piaţa Avram Iancu nr. 1,oraşul Lipova

1. Mănăstirea şi Biserica de pelerinaj Maria Radna2. Orga Bisericii de pelerinaj Maria Radna


Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 85

Bisrica de pelerinaj Maria Radna

Balta Șoimoș

Balta Şoimoş se întinde pe osuprafață de 1 ha și estelocalizată în cartierul Șoimoșal orașului Lipova, pe parteanordică a Văii Mureșului.

Rezervația zoologică s-aformat pe un braț al VăiiMureșului, sub forma uneibălți (luciu de apă). Aceastareprezintă o zonă de protecțiepentru mai multe specii de:mamifere (vidra), păsări (stârci,rațe, berze) și pești, precum șibroaște, moluște sau melci,printre care broasca țestoasă

(din specia Emis orbicularis),scoica (specia Unio pictorium),melcul (din genul Planorbissp.) etc.

Cetatea Șoimoș

La limita de nord-est a satuluiŞoimoş (astăzi parte a oraşuluiLipova), pe Cioaca Tăutului, îndreapta Mureşului, se aflăruinele uneia dintre cele maifrumoase cetăţi medievale depe teritoriul României.

Cetatea Şoimoş este atestatădocumentar pentru primadată în anul 1278, fiindridicată în centrul unui cnezatromânesc cu scop de apărarecontra invaziilor tătare. Cătresfârşitul primei jumătăţi asecolului al XIV-lea a fostreconstruită de Iancu deHunedoara. Elementele

renascentiste aparţin secoluluiurmător când, vremelnic,cetatea a devenit reşedinţaprincipelui Transilvaniei.

Rezervația Balta Șoimoș și Cetatea Șoimoș

86

Căi de Acces

º Oraşul Lipova, cartierul Șoimuș

2


1

Căi de Acces

º DN 7/E 68 Arad-Deva, nord de oraşul Lipova,satul Şoimoş

1. Rezervația Balta Șoimoș2. Castelul Șoimoș

Climatul continental moderatcu influenţe submediteraneenefavorizează factorul cel maiimportant pentru tratamentdin stațiune.

La începutul secolului XX,Staţiunea Băile Lipova era unadin cele mai apreciate stațiunituristice ale vremurilor,impresionând prin potenţialulnatural, calitatea,originalitatea şi costulserviciilor. Încă de la sfârșitulsecolului al XIX-lea, odată curealizarea unui stabilimentbalnear alimentat cu apă de ladouă puţuri armate în lemn înanul 1894, a fost favorizatădesfăşurarea de activităţibalneare.

Staţiunea a început să fiecunoscută şi pentru apaminerală, aceasta fiind folosităpentru tratamente în curăexternă şi internă, agrement şipentru îmbuteliere.

Stațiunea Băile Lipova


1. Stațiunea Băile Lipova

Una din stațiunile cuspecificbalneoclimateric,având ape mineralecarbogazoase,bicarbonate, sodice,calcice, magnezieneşi feruginoase,utilizate întratamentulafecţiunilorcardiovasculare şihepatobiliare.

Căi de Acces

º Str. Lugojului nr. 50, oraşul Lipova

1

Aceste moluşte fosile suntacumulate în zona litorală, fărăa fi suferit deplasări din poziţiainiţială. Rezervaţia prezintă obogăţie paleontolgicăasemănătoare cu cea de laRădmăneşti (judeţul Timiş)aflată în apropiere, iar cavaloare este comparabilă cuzăcămintele din Iugoslavia şiUngaria. Este unul dintrezăcămintele de referinţăpentru intervalul stratigraf pecare-l reprezintă, fiind printrecele mai interesantezăcăminte fosilifere cu faună

ponţiană din întreg bazinulpanor.

Din cele 121 de forme fosiledescrise în aceste locuri, 60 îşiau aici locul lor de tip, adicăaici au fost descrise pentruprima dată: Unio porumbeus,Limnocardium sp., Congeriarădmăneşti, Teoxus rădmăneştietc. Aceste fosile de moluştese găsesc cu uşurinţă la 5-19cm adâncime în stratul de sol.

Râpa Galbenă este reprezenta-tă de o tăietură în peretele

argilos al colinei, unde cuibă-resc colonii de rândunele.

88

1

Localizată pe o păşune comunală, în loculnumit „Râpa Galbenă”, în cuprinsul rezervaţieifosilifere și paleontologice din Zăbalţ se găsescmoluşte fosile din Ponţianul mediu.


1. Biserica din Lemn,DJ 682 Lipova-Făget,comuna Dorgoș

2. Peştera Sinesie,DN 7/E 68 Deva – Arad,comuna Săvârşin

2

Rezervația Locul fosilifer Zăbalț

1, 2. Rezervația Locul fosilifer Zăbalț


Căi de Acces

º DJ 682 Lipova-Făget, sat Ususău şi Zăbalţ,comuna Dorgoş

Peștera este declaratărezervație naturală datorităprezenţei, în mod special, afaunei cavernicole pe care oadăposteşte. Este și rezervațiespeologică, aici regăsindu-secolonii de chiroptere și douăspecii de anelide.

Conform legendelor locului,Duțu a fost haiduc și unrevoluționar implicat înRevoluția de la 1848, care agăsit adăpost în acest loc.

Situată în apropiereacomunei Săvârşin,Peștera lui Duţu seaflă la o altitudineabsolută de 245 m,pe versantul stâng alVăii Fundata, deunde ni se dezvăluieo privelișteminunată.

Căi de Acces

º DN 7/E 68 Deva – Arad,dreapta pe DJ 707A, sat Căprioara, comuna Săvârşin


Peștera lui Duțu

1


1. Rezervația Locul fosiliferMonorostia,DN 7/E 68 Arad-Deva,comuna Bârzava

2

1. Peștera lui Duțu2. Rezervația Locul fosilifer Monorostia

Refăcută în stil neoclasic laînceputul secolului al XIX-lea,când i s-a adăugat încă un etajși un frumos balcon, clădireacastelului a fost supusă la

numeroase schimbări atât lainterior, cât și la exterior.

Castelul este înconjurat de unsplendit parc dendrologic cuarbori seculari prevăzut cu lacși debarcader.

Castelul Regal de la Săvârşin

1

90

Monument dearhitectură laică,castelul a fost con-struit pe locul unuialt edificiu, casteluluifamiliei nobiliareForray din secolulXVIII, după ce a fostcumpărat de regeleMihai I în 1941 șinaționalizat în 1948.

Căi de Acces

º DJ 707A, sat Căprioara,comuna Săvârşin


2

1, 2. Castelul Regal de la Săvârşin

VLADIMIRESCUvăliug - Băile Herculane - Timișoara - Sânnicolau mare

lipova - VladimireScu - cHișineu criș

Biserica Sfântul Mucenic Dimitrie

Prima atestare documentară alocalităţii Vladimirescudatează din anul 1752, satulCicir fiind totuşi atestatdocumentar în anul 1552,satul Horia în anul 1315 şisatul Mândruloc în anul 1471.Prima denumire a localităţiieste Glogovăţ. Numeleprovine de la coloniştii sârbiaduşi de regatul ungariei cagraniceri, în perioda 1404-1412, conducătorul acestoranumindu-se Glogov.

Colonizarea şvabilor dinperioada 1717-1733 a dus lastrămutarea românilor şi asârbilor din această zonă.Denumirea de Glogovăţ arămas până în jurul anilor1945 când localitatea adevenit Vladimirescu.

Vladimirescu

92

1

Descoperirilearheologice din zonacomuneiVladimirescu au scosla lumină vestigiiimportante careatestă continuitatealocuirii pe acestemeleaguri încă dinsecolele II-III.

Căi de Acces

º DN 7/E 68 Deva-Lipova-Arad


1. Primăria comunei Vladimirescu


În locul denumit „La Bisericuţă”se află ruinele mănăstiriiromanice, atestatădocumentar în secolul al XIII-lea cu denumirea de „Bizere”.

Din această mănăstirebenedictină se mai pot vedeadoar ruinele bisericii, acesteapăstrându-se până astăzi.Biserica a fost construită dinpiatră șlefuită şi avea proporțiiimpunătoare, având un axprincipal (intrarea - altarul) decca. 60 m. Edificiul a fost o

bazilică romanică mare, cu treinave, transept (naos transver-sal), cor (presbyterium) cudeambulatoriu și două turnuriîn partea vestică.

Ruinele catedralei în stil romanic

1

Lângă Bisericaromano-catolică segăsesc ruinele uneicatedrale în stilromanic, caredatează probabil dina doua jumătate asecolului al XIII-lea.

Căi de Acces

º Situată în centrul satului Vladimirescu,comuna Vladimirescu

1. Ruinele catedralei în stil romanic

Biserica Sfântul Mucenic Dimitrie

1

3. Biserica Sfântul Mucenic Dimitrie

94

În anul 1930 se zideşte Biserica cu hramul„Sfântul Mucenic Dimitrie” din comunaVladimirescu, pictată în 1942 în interior deCornel Cenan din Cluj. Exteriorul bisericii a fostpictat în 1972 de Gheorghe Răducanu dinBucureşti.


1. Biserica din lemn Sfântul Nicolae,satul Vladimirescu, comuna Vladimirescu.

Căi de Acces

º satul Vladimirescu,comuna Vladimirescu


CHIÕINEU-CRIÕvăliug - Băile Herculane - Timișoara - Sânicolau mare

lipova - vladimireScu - cHișineu-criș

Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel

96

Descoperirile arheologice auscos la lumină urme de locuirecare aparţin unor perioadepreistorice, chiar şi de maibine de 2500 de ani. Primaatestare documentară aoraşului datează din anii 1202-1203 când aşezarea a fostmenţionată sub denumirea devilla Jeneusol.

Chişineu-Criş

1

Localitate în careistoria şi cultura seîmbină armonios cudezvoltareaeconomică şi socială,Chişineu-Criş se aflăîn Câmpia CrişuluiAlb de-o parte şi dealta a râului omonim.

Căi de Acces

º DN 79/E671 Arad - Oradea

1. Turnul Bisericii Sfinții Apostoli Petru și Pavel


1. Monumentul eroilorgrăniceri, oraşul Chişineu-Criş

2. Biserică Sfinţii ApostoliPetru şi Pavel,oraşul Chişineu-Criş.



Rezervaţia ocupă o suprafaţătotală de 95 ha şi datorităcomplexităţii ei este unică peteritoriul României. Iniţial,rezervaţia a fost realizată pefondul unei păduri naturale,cu arborete de şleauri decâmpie (stejar, ulm, frasin).Primele lucrări de amenajares-au făcut după anul 1724 dininiţiativa lui Mihai Cserhovics,care construieşte şi un conac-reşedinţă nobiliară. De atuncidatează probabil exemplarelemonumentale de tisă, stejar,castan, arţar, în vârstă de peste250 de ani, din cadrul acestei

rezervaţii. Viitorii proprietari,Petru Csernivics (care în 1820începe construirea castelului)şi apoi Tiberiu Karolyrealizează în continuare noiamenajări, introducând şi noispecii de arbori şi arbuştiornamentali.

După 1945, rezervaţia estelăsată în paragină, vegetaţia sedezvoltă haotic, se distruge oparte din speciile valoroase. În1968, suprafaţa actuală aparcului se declară parcdendrologic şi se iau măsuride protecţie şi reamenajare.

Rezervaţia serveşte astăzi cabază didactică, ştiinţifică şi deagrement, având o vegetațiefoarte diversificată formată dinspecii de fitocenoze halofile șixerofile și unele neofile.

Rezervația de soluri sărăturate

21

Rezervația din Câmpia Crişurilor face parte dinstaţiunea experimentală pentru ameliorareasărăturilor Socodor, cercetările din acest locavând ca ţintă solurile saline şi alcaline,împreună cu biotopurile specifice.

Căi de Acces

º DN 79A vest de localitateaChişineu Criş, comunaSocodor


1. Necropola de inhumaţie a avarilor,DN 79A, comuna Socodor

2. Biserica ortodoxă Buna Vestire,DN 79A, comuna Socodor

3. Rezervaţia ArboretulMacea, DJ 709B Socodor -Sânmartin-Curtici, comunaMacea.

1. Pătlagina îngustă / Rezervația de soluri sărăturate2. Rezervația Arboretul Macea

98

La jumătatea secolului al XVIII-lea castelul avea o singurăaripă, cea de est, pentru ca din1845 să se facă noi amenajăria domeniului, de cătremembrii familiei Csernovics.Tot în acea perioadă au fostaduse specii exotice, precumGingko Biloba, plantate îngrădina parcului ceîmprejmuia castelul.

În cele din urmă, castelulajunge în proprietatea familieiNagy Karolyi, când au fostdemarate noi modificări aleacestuia. Edificiul devineasemănător modelelor în vogădin Franţa după ce este extins

prin construirea celei de-adoua aripi și îmbogăţit prinridicarea unui turn înalt de 30m. A fost extins şi parcul careacum va avea o suprafaţă de100 de holde de pădureplantată. În 1939, castelul șiparcul trec în proprietateamedicului Adam Iancu dinCurtici, care le va poseda pânăla naționalizarea lor în anul1948.

Din punct de vederearhitectural, castelul prezintăo îmbinare de stiluri. Existăelemente de baroc târziu (laparter și intrarea principală),din perioada în care castelul a

aparținut familiei Csernovics.Tot în partea veche se observăelemente de inspirațiebizantină (turnulețele), în timpce partea mai nouă, ridicatăde familia Karolyi, este multmai simplă, mai modernă.

Intrarea principală în castel seface printr-o ușă mare dinlemn de stejar, plasată subterasa dinspre vest. Perețiiinteriori ai castelului, au fostzugrăviți simplu la început, cuvar, peste care se aplicaudiferite modele colorate (flori,struguri, fructe etc.), în funcţiede destinația camerei. Maitârziu, familia Karolyi a aplicatun tapet, iar camerele de laetaj erau îmbrăcate în draperiide diferite culori.

Pereții exteriori au fosttencuiți, cu formedreptunghiulare imprimate cuun model asemănătorfagurelui de miere. Mai târziu,pereții au fost îmbrăcați cuiederă, fiecare latură având oaltă specie. Iedera era fixată încuie speciale și tunsă plastic laferestre. Odată cu venireacomuniștilor a fost dată jos cuajutorul unui tractor.

Construcţia castelului a fost demarată în anul1724 de către Mihai, din familia nobiliarăCsebovici, şi fiul său Ioan.

Căi de Acces

º DN 79A vest de localitatea Chişineu-Criş, comuna Socodor

Castelul Csernovics

1. Castelul Csernovics

1


Turnul Castelului Csernovics

Lacul Cicoș

INEUineu - guraHonț - vașcău - Beiuș - oradea - Huedin - JiBou - Zalău

Rezervația Balta Rovina

102 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău

Aşezat pe cursul mijlociu alCrişului Alb, în şesul ȚăriiZarandului, oraşul este străjuitde Dealul Mocrea de originevulcanică, unde se întinde

Dealul Viilor, satul de vacanţăal locuitorilor din regiuneaIneului. Cea mai vecheatestare a localităţii este dinsecolul XII, iar prima atestaredocumentară a numeluilocalităţii datează din anul1214, când este menţionatăsub numele de Villa Ieneu.

Vestigiile arheologicedescoperite în această regiunedovedesc existenţa omuluipreistoric în Ineu încă dinneolitic, epoca pietrei.Monedele descoperite

reprezintă dovezi importanteprivind viaţa economică şisocială a dacilor din perioadapreromană. După cucerirearomană, chiar dacă peteritoriul Crişanei şi al Ineuluiau existat încă dacii liberi, aavut loc şi aici un proces deromanizare a populaţiei.

Ineu

1

Străveche aşezareromânească, oraşulIneu este astăzi unuldintre cele maifrumoase oraşe alejudeţului Arad.

Căi de Acces

º DN 79A Chișineu-Criș -Ineu - Vârfurile

1. Rezervația Balta Rovina


Vechea cetate din Ineu esteatestată documentar încă dinanul 1295. În anul 1541,aceasta devine o verigă deapărare însemnată în luptaantiotomană a celor trei ţăriromâne, făcând parte dinlanțul de cetăți de apărare alelui Iancu de Hunedoara. În1566 este cucerită de cătreotomani, aceştia capitulândabia în 1595. După ce MihaiViteazul obţine victoria laȘelimbăr în 1599, acesta punestăpânire pe aceste locuri,garnizoana Ineuluialăturându-i-se în lupte. Încele din urmă, cetatea a fost

cucerită de trupelehabsburgice şi a devenitcentru de regimentgrăniceresc.

Cetatea actuală a fostconstruită între anii 1645-1652, în timpul principilortransilvăneni Rakoczi şiRakoczi al II-lea (fiind folosităde către aceştia şi ca reşedinţăde vară), după planurilearhitectului austriac GabrielHaller. Cucerită în 1658 dinnou de turci, fapt relatatpentru importanţa sa şi deMiron Costin, aceştia ostăpânesc până la sfârşitul

secolului al XVII-lea, când esteocupată de către trupelehabsburgice şi devine centrude regiment grăniceresc, iar în1745 este părăsită. Ulterior,după anul 1870 cetateainterioară, respectiv castelul, afost reconstruită în stilneoclasic, cu elemente alerenaşterii târzii şi alebarocului.

Întregul complex de fortificaţiidispune de o curte interioarăîn formă de patrulater, unde seaflă o cetate interioară dispusăpe două niveluri. Cetateaexterioară este așezată la odistanță de câteva sute demetri și forma brâul de ziduridin piatră, tot în formă depătrat, cu bastioane la colțuri.În fiecare bastion etajat suntvizibile urmele unordeschizături adaptate pentrugurile de foc. Au rămas puţineurme din brâul de ziduri, careerau înconjurate din trei părţide şanţuri cu apă, pe cea de apatra latură curgând CrişulAlb.

Cetatea Ineu

1

Monument de o valoare inestimabilă, CetateaIneu prezintă însemnele unei istorii tumultoasea ţinutului în care se află, fiind un importantpunct strategic şi de frontieră.

Căi de Acces

º Calea Traian, oraşul Ineu


1. Rezervația Poiana cunarcise Rovina,Situată în estul oraşului Ineu

1. Cetatea Ineu

Întindere de ape şi de zoneterestre împrejmuitoare, BaltaRovina reprezintă locul idealde cuibărit şi vieţuire pentruspecii migratoare de baltă.Printre aceste specii pot fivăzute exemplare de lopătar,barză neagră, vultur codalb,buhaiul de baltă sau nagâţul.

Rezervația Balta Rovina

1


Căi de Acces

º Situată în apropiereaoraşului Ineu, la nord-est de acesta

1. Rezervația Balta Rovina2. Nagâț în zbor

3. Nagâț

3

2

Rezervaţie naturalăde tip zoologic, BaltaRovina se întinde peo suprafaţă de 120 haşi se află în partea desud-est a orașuluiIneu.


Staţiunea balneoclimaterică seaflă într-o mică depresiune, lapoalele Munţilor Codru-Moma,la altitudinea de 280 m, fiindînconjurată de peisajepitoreşti de un farmec sălbatic.

Apele termominerale cu certeproprietăţi curative de aici aufost cunoscute, se pare, încăde pe vremea romanilor careau avut aici terme. Acesteacuprind o gamă largă şi seîmpart între ape bicarbona-

tate, calcice, magnezice,sodice. Climatul staţiuniiMoneasa este esenţial pentruterapeutica balneară, avândun efect calmant asuprasistemului nervos central şi, îngeneral, asupra organismuluiuman.

În staţiune se trateazăafecţiunile reumatismaledegenerative şi abarticulare,afecţiunile ginecologice, bolilesistemului nervos periferic,

precum şi boli metabolice şide nutriţie (diabet, obezitate).Staţiunea nu este, însă, unaexclusiv de tratament, aiciexistând şi posibilităţi depetrecere a timpului liber.

Staţiunea Moneasa

1


1. Peștera Liliecilor, DJ 792B Comuna Moneasa

2. Cascada Boroaia, DJ 792B Comuna Moneasa

Supranumită „Perla Munţilor Apuseni” şiMenyháza în limba maghiara, adică „OrașulParadisului”, Staţiunea Moneasa este locul idealde petrecere a vacanţei sau concediului,indiferent de anotimp.

1. Stațiunea Moneasa

Căi de Accesº DN 79A Chişineu-Criş -

Ineu - Vârfurile, stânga peDJ 793 Buteni - Beliu şidreapta pe DJ 792B pânăîn comuna Moneasa, apoidrum forestier

Peștera Valea Morii

Monument al naturii, înRezervaţia speologică PeșteraValea Morii se găsesc coloniide lilieci care aparţin ordinuluichiropterelor, specia Myotis m..Cuprinzând o suprafaţă de 5ha, peştera prezintă o lungimede 2012 m şi o diferenţă denivel de 35 m.

Pădurea Sic

Rezervația zoologică PădureaSic este reprezentativă pentrucolonia de stârci cenuşii careşi-au făcut cuiburi în pâlcurilede arbori existente aici.Pădurea Sic oferă condiţiiprielnice de adăpost şi dehrană pentru această speciedeosebită.

Peșterea Valea Morii și Pădurea Sic

106

1

5

2

4

Căi de Acces

º DJ 793 Buteni-Beliu, satSeliştea, comuna Cărand

Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău


1. Rezervaţiile Pădurea destejar pufos de la Cărand,DJ 793 Buteni-Beliu,comuna Cărand

2. Balneo-izvorul mineral„Ştiubei”,DJ 793 Buteni-Beliu,comuna Cărand

Căi de Acces

º DJ 792B Comuna Moneasa

1. Peștera Valea Morii2. Vedere spre Pădurea Sic

3. Pădurea de stejar pufos de la Carând4, 5. Stârc cenușiu

3

GURAHONÑineu - guraHonț - vașcău - Beiuș - oradea - Huedin - JiBou - Zalău

Gurahonț

Săpăturile arheologiceefectuate în satul componentIosășel au dezvăluit urme decivilizație încă din perioadaPaleoliticului timpuriu. Cele

mai vechi monededescoperite în Zărand suntdrahmele de argint.Descoperirile monetare de laFeniș cuprind monede care au,în general, pe verso capul luiHercules, iar pe cealaltă partecalul și călărețul, ambele efigiidestul de degenerate.

În ciuda istoriei tumultoase şipline de transformărisemnificative, populațiaautohtonă romanizată dinținutul Gurahonțului și zoneledin jur și-a păstrat nealteratăființa, limba, tradițiile șiformele social-politice deorganizare, cristalizându-se

astfel o populație românească.

Gurahonţ

108

1 2

Căi de Acces

º DN 79A Chişineu Criş-Ineu-Vârfurile



1. Castel din Gurahonţ, Comuna Gurahonţ

2. Monumentul lui IoanButeanu, Satul Gurahonţ, comunaGurahonţ

1. Castel din Gurahonț2. Parc dendrologic

Cunoscută la începutsub denumirea deGrohonch sauHonytok, localitateaGurahonţ esteatestată documentarpentru prima dată înanul 1386.


Perioada de înflorire a specieiCentaurea simonkaiana laGurahonț se întinde de lajumătatea lunii iulie până spre

jumătatea lunii august.Habitatul specific rezervaţieieste caracterizat prin versanţiabrupţi, pietroşi, acoperiţi devegetație naturală, iarexemplarele acestei specii rarepreferă petecele cu vegetațieînaltă sau cele ușor umbrite detufișurile mărginașe.

Alături de această specie segăsesc exemplare de speciiierboase, precum usturoiulsălbatic Allium flavum, garoafade câmp Dianthuscarthusianorum, prunella dinspecia Prunella laciniata etc.

Rezervaţia Baltele Gurahonţ

1

Situată pe versantulsud-estic al DealuluiBaltele, rezervațiareprezintă o zonă deprotecție pentruspecia floristică rară,unicat, de Centaureasimonkaiana.

Căi de Acces

º DN 79A Chişineu-Criş -Ineu - Vârfurile, comunaGurahonţ

1. Rezervaţia Baltele Gurahonţ2. Centaurea simonkaiana 2

Poiana cu laur este străjuită dedealuri cu păduri desedescriind tabloul unui peisajplăcut şi odihnitor. Situat înlocul cel mai nordic al arieisale mediteraneene şi cel maiestic al ariei sale atlantice,laurul creşte sub formă detufe, creând desişuri greu depătruns. Frunzele au lungime

de 3-8 cm şi sunt de culoareverde închis, cu luciu puternic,iar marginea lor ondulatăprezintă ţepi ascuţiţi. Arbustulvegetează bine şi are oînalţime de 2,5 m, înflorind înluna mai, când pot fi văzutepetalele florilor sale de culoarealbă. Fructul este sferic, iarcând se coace în luna augusteste de culoare roşie, fructelerămânând pe ramuri până înanul următor.

Legenda spune că în pâlculdes de laur localnicii îşiascundeau toată agoniseala

când barbarii îi atacau. O altălegendă vorbeşte desprecontele Jelinski, care ar fi adusacest arbust pentru aimpresiona localnicii, dar şipentru a-şi marca locul undeîşi ascundea parteatezaurizată din avere.

Rezervaţia Dosul Laurului

110

1

Situată în pădurea defag din comunaZimbru, RezervaţiaDosul Lauruluireprezintă singurulloc din ţară în care segăsesc exemplare delaur, plantă rarăocrotită prin lege.

Căi de Acces

º Nord-est de satulGurahonţ, sat Zimbru,comuna Gurahonţ,


2

1. Rezervația Dosul Laurului 2. Fructe de laur

VAÕCÅUineu - guraHonț - Vașcău - Beiuș - oradea - Huedin - JiBou - Zalău

Vașcău

Bogăţia bazinului hidrografic,clima destul de blândă şiformele de relief, cu întinsezone muntoase acoperite depăduri, loc de refugiu învremuri de restrişte, au creatcondiţii pentru formarea deaşezări omeneşti în aceastăregiune. Primele aşezăriomeneşti din această zonăsunt atestate arheologic încădin paleolitic.

Cea mai veche menţiunedocumentară a localităţiiVaşcău este cea din

Conscrierea porţilor Liberregius, întocmită în anul 1552de către Fiscul Regal. În acestdocument localitatea aparemenţionată sub denumirea deNagyhko („Cuptorul Mare”).Totuşi, există şi alte documentecare menţionează existenţalocalităţii încă din secolele XI-XII.

Începând cu secolul al XVIII-lea,mai exact anul 1851,denumirea oraşului va fischimbată pentru a facereferire la principala bogăţie şila ocupaţia de bază a locui-

torilor, aceea de lucrători lafierărie: Vaskoh – numeprovenit din limba maghiară şiformat din două cuvinte: vas =fier şi koho = cuptor de topit.

Vaşcău

112

1

Străjuit de Munţii Bihorului la răsărit şi Munţii Codru-Moma spre apus,oraşul Vaşcău şi localităţile din jurul său formează una dintre cele maipitoreşti zone ale judeţului, din regiunea Ţara Beiuşului.

Căi de Acces

º DN 76/E 79 Vârfurile-Beiuş-Oradea


1. Țara Beiușului


Împreună cu elevii şcolilor dinzonă, profesorul a căutat săadune obiecte etnografice cuvaloare istorică, care să poatăfi expuse ulterior. Alături devechi obiecte de uz casnic,

costume populare, vase de lut,cărţi vechi, documenteistorice, elemente denumismatică, printreexponate se numără şiobiectele din colecţiapersonală a profesoruluiNicolae Bocu.

În cele din urmă, profesorulNicolae Bocu a reuşit sărecupereze o parte atrecutului şi obiceiuriloracestei zone, pe care să le facăcunoscute şi generaţiilorviitoare.

Muzeul Nicolae Bocu

1

Inaugurat la 9 mai1980, Muzeul NicolaeBocu a căpătatcontur şi s-adezvoltat din dorinţaprofesorului NicolaeBocu din oraşulBeiuş, colecţiemuzeală pentru careacesta a pus multăpasiune.


1. Biserica Romano-Catolică, Orașul Vașcău

2. Biserica Ortodoxă, Orașul Vașcău

3. Biserica Ortodoxă din Câmp și BisericaOrtodoxă din Colești,Situate la vest de orașulVașcău

4. Biserica ortodoxă dinVărzarii de Jos și Biserica ortodoxă dinVărzarii de Sus,Situate la est de orașulVașcău

Căi de Acces

º Str. Unirii nr. 4, oraşul Vaşcău

1. Muzeul Nicolae Bocu

Pârâul Tarinii se varsă înAvenul Câmpeneasa, lung de11 km. De asemenea, şi apelePampărului intră în peşteră, iardupă ce străbat adâncurilepământului, ies la suprafaţă laVaşcău.

De aici se trage şi numeleizvorului, căruia la Vaşcău i s-adat numele de „Izvorul Boiu”.Boiu era denumirea localităţiistrăvechi din vatra de azi aVaşcăului şi figura în docume-ntele din anul 1600 cu acestnume.

Rezervația Avenul Câmpeneasa şi Izbucul Boiu

1

1. Peştera Câmpeneasa2. Izbucul Boiu

114

Situată pe platoulcarstic Vaşcău,Peştera Câmpeneasaeste un monument alnaturii unic înEuropa, acestagăzduind cea maiînaltă cascadăsubteranăpermanentă dinRomânia.

Căi de Acces

º DN 76/E 79 Vârfurile-Beiuş-Oradea, fiind situatăla 1,5 km de orașul Vașcău


2


1, 2. Mănăstirea Izbuc, Biserica de lemn

Mănăstirea se găseşte lângăun izvor intermitent careţâşneşte din crăpăturilestâncilor, un fenomen carsticdeosebit de interesant, foarterar întâlnit, despre care sespune că are puteritămăduitoare. Apa Momii,cum l-au numit localnicii, afost preţuit ca un loc sfânt, deunde se înalţă rugăciunievlavioase.

Încă din cele mai vechitimpuri, pe 15 august are locun pelerinaj la MănăstireaIzbuc, atraşi de miracolulIzvorului Tămăduirii. Oameniin-au găsit până astăzi oexplicaţie ştiinţificăfenomenului de la Izbuc.

De o mare valoarearhitectonică, Biserica de lemncu hramul Adormirea MaiciiDomnului și a fost ridicată în1696 şi adusă de la Beiuş laIzbuc în 1957. Este construităîn formă de navă pe fundaţiedin bolovani de piatră. Piesăextrem de frumoasă,catapeteasma din lemn a fostdonată de meşterii din judeţulNeamț. Toate ferestrele suntsimple, de formă aproapepătrată şi au câte patrugeamuri, iar pereţii, ca şi bolta,sunt tencuiţi şi pictaţi.

În anul 1989 începeconstruirea bisericii de piatră,Biserica Nouă, din iniţiativa şidirecta îndrumare a stareţului

de atunci al mănăstirii. Bisericadin zid în formă de cruce estejoasă, dar foarte spaţioasă,naosul şi pronaosul avînd 20m lungime şi 9 m lăţime (înzona absidelor naosului 12 m).Are o catapeteasmă simplădin lemn, dar stranele pentrucredincioşi sunt sculptate. Nuare pridvor, iar intrarea înbiserică se face printr-o uşădin lemn simplă, în douăcanaturi. Pictura acesteibiserici este în ulei şi a fostexecutată în 1969-1972 depictorul Nicolae Popa, picturaparaclisului fiind executată defamilia Moldoveanu dinBucureşti.

Mănăstirea Izbuc

1 2

Situată într-un superb decor montan înconjuratde păduri şi pajişti de la poalele Munţilor CodruMoma, Mănăstirea Izbuc este cea mai vechemănăstire din Bihor.

Căi de Acces

º DN 76/E 79 Oradea-Beiuş-Vârfurile, sat Călugări,comuna Cărpinet

În Bazinul Sighiştelului segăsesc peste 200 de peşteri peo suprafaţă de numai 10 km2,fiind arealul cu cel mai marepotenţial de endocarstificaredin ţară. Printre cele mai

cunoscute peşteri se numărăşi Peştera Corbasca (300 m) cuLacul de Cristal, cu frumoasegururi, stalactite, coloane şimari depozite de montmilch;Peştera Coliboaia (310 m) şi

peştera din Dealul Secăturii(1.450 m), cu bogate şi variateconcreţiuni; Peştera Măgura(1.885 m) cu galerii labirintice,săli de dimensiuniimpresionante şi galeriiînguste.

În sectorul inferior, ValeaSighiştelului a luat forma unuicanion cu pereţi verticali.După bifurcaţia cu drumulcare merge la Peştera Măguraînfăţişarea văii se schimbă șidevine tot mai îngustă, pereţiiînalţi de stâncă se apropie şi setrece prin apă. Spre finaluldrumului sunt un fel de trepteformate din pietre şi copacicăzuţi. Canionul se termină cuun perete vertical, de jurîmprejur fiind pereţi de stâncă,iar pe jos pietre de râu.

Rezervația Valea Sighiștelului

116

Deşi întreaga vale se întinde pe o distanţă denumai 9 km, Valea Sighiştelului reprezintă unadevărat paradis speologic, aici găsindu-seunul dintre locurile cele mai interesante șifrumoase complexe carstice din Munții Bihor.

Căi de Acces

º DN 75 în direcţia localităţii Vârtop, stânga pe drum comunalpână în satul Sighiștel,comuna Câmpani


1. Rezervaţia FâneațaIzvoarelor Crișul Pietros, DN 76/E 79 Vârfurile-Beiuş-Oradea, dreapta pe DN 75 îndirecţia localităţii Vârtop, cuacces din comuna Câmpani

1. Valea Sighiștelului

1



Ravena este în formă de„potcoavă” în lungime de1.000 m, cu un diametru deaproximativ 600 m și oadâncime de peste 100 m. Petoată suprafaţa ei, un procesde eroziune foarte activ a scosla zi straturile de cuarţite deculoare roşie violacee, careconferă zonei un aspect cu

totul aparte. Eroziuneacontinuă şi în ziua de astăzi,săpând regresiv şi mărindrapid dimensiunile GropiiRuginoase.

Prăpăstiile abrupte cu marginiascuţite sunt toate orientatecătre mijlocul Gropii, unde seaflă Valea Seacă, plină de

cascade. În aval de la GroapaRuginoasă, Valea Seacă a săpatun canion care este greu destrăbătut datorită săritorilordese.

Rezervaţia Groapa Ruginoasă - Valea Seacă

1

Reprezintă un fenomen cu totul aparte, careînfăţişează o imensă ravenă săpată în pieptulMuntelui Țapu până în creasta culmii careînchide spre sud Valea Seacă.

Căi de Acces

º DN 75 în direcţia localităţiiVârtop, până în satul Băiţa,oraşul Nucet

1. Groapa Ruginoasă - Valea Seacă

Situată la o altitudine de 1165m, pe culmea care separă spresud Groapa de la Bârsa debazinul Văii Galbenei, peşteraocupă ca mărime locul trei înrândul gheţarelor subteranedin ţară şi este formată dindouă săli. Aceasta se deschidela baza unui perete de calcar

printr-o intrare joasă, urmatăde o galerie care coboară pânăîn Sala Mare. Sala Maremăsoară 68 m în lungime şi 46m în lăţime, în ea găsindu-seblocul de gheaţă, iar tavanul eieste deschis printr-o fereastrănaturală uriaşă. O galerieaflată dincolo de stalagmite

duce către sala mică a peşteriicoborând cu grijă cam 4 m pepartea stângă a alunecării degheaţă. Aici pot fi admiratecâteva concreţiuni de calciuaranjate printre stalagmitelede gheaţă de diferitedimensiuni. Peştera se încheiecu o gaură verticală blocată.Temperatura dinăuntrulpeşterii este mult mai scăzutădecât cea de afară, fereastradeschisă din tavan favorizândacumularea de aer rece.Peştera nu este ventilată şiaerul rece în combinaţie cuumezeala au format blocurilede gheaţă.

Denumirea gheţarului sedatorează unui moment cutotul aparte din timpul zilei. Înjurul prânzului, luminasoarelui pătrunde în cavernăprin deschizătura din tavan,luminând locul într-un moddeosebit, ca de basm. Acestereflexii scânteietoare au datnumele peșterii: Focul Viu.

Rezervaţia Gheţarul Focul Viu

118

1

În Peştera Gheţarul Focul Viu se găseşte al treilea bloc de gheaţă fosilă ca mărime dinţară, având un volum de circa 25.000 m3.

Căi de Acces

º DN 75, comuna Pietroasa,cu acces din zona satuluiVârtop. Se merge cumaşina pe drumul forestierBalaleasa-Valea Seacă, iarde aici se mai merg cam 2km pe jos până la peşteră,marcaj bandă roşie.


1. Peștera Ghețarul Focul Viu


Valea Galbenei cuprindesectoare de chei înguste,mărginite de pereţi verticali şipante abrupte cu numeroasecascade, fiind cam greu destrăbătut.

Sectorul amonte este cel maispectaculos, porţiunea dintreIzbucul Galbenei şi confluenţacu Valea Luncşoara,constituind un canion îngust,mărginit de pereţi verticali depeste 100 m. În acest sector,Valea Galbenei creeazăjgheaburi şi marmiteinaccesibile.

De la un punct apa râului intrăîntr-o gură de peşteră, de aiciîncepând tunelul subteran dinCheile Galbenei, lung de peste100 m şi foarte greu deparcurs. Acest sector de cheise termină printr-o cascadăevantai deosebit depitorească, înaltă de 7 m, labaza căreia se găseşte un lac.

În aval, până la confluenţa cuCrişul Pietros, se găseşte un altsector denumit CheileJgheabului, şi el deosebit despectaculos prin cascadelesituate în zonele de

confluenţă cu afluenţii de pepartea stângă. Aceastăporţiune de chei nu esteaccesibilă, însă poate fiadmirată de deasupra lor, înambii versanţi fiind construitedrumuri forestiere care permitpe alocuri contemplareasălbăticiei acestora.

Datorită dificultăţii şi graduluisporit de periculozitate,traseul de vizitare esterecomandat doar turiştilor cuexperienţă şi condiţie fizicăbună. Nu se recomandăparcurgerea lui pe vreme reasau în perioadele de viituri.

1

Situată în sud-vestul şi vestul Bazinului închisPadiş, Valea Galbenei reprezintă un culoar dedrenare a majorităţii apelor din bazin spreDepresiunea Beiuşului.

Căi de Acces

º DN 75, comuna Pietroasa,cu acces din satul Vârtop

Rezervația Valea Galbenei

1. Cheile Galbenei

Rezervaţia PietreleGalbenei

Din Rezervaţia Piatra Galbenei(1.243 m) ni se dezvăluiepeisaje de-a dreptulameţitoare reprezentând unuldintre cele mai frumoasepuncte de belvedere dinMunţii Apuseni.

Piatra Galbenei este situată lalimita superioară a unei păduride fag cu mici poieni presăratecu adăposturile cosașilor carealcătuiesc împreună PoianaFlorilor. Văzută dinspre nord,rezervaţia reprezintă versantulsituat în extrema sudică aGropii de la Bârsa. Parteasudică a versantului prezintă aparte calcaroasă mai abruptăde peste 200 de metriadâncime. În partea dreaptase găsesc culmile vârfurilorŞtirbina, Guinasu şi Tătăroaia.

Rezervaţia PiatraBulzului

Punct de belvedere asuprazonei lacului Leşu, PiatraBulzului este o stâncăimpresionantă care domină unîntreg peisaj, adevărat turn deobservaţie a zonei.

Piatra Bulzului este consideratmonument al naturiicuprinzând abrupturicalcaroase cu aspectantropomorfic. Aici pot fivăzuţi bolovani negricioşiandezitici împinşi pe versantulabrupt presărat cu molid la totpasul. În aria protejată segăsesc câteva exemplare dearbore de tisă (Taxus baccata),specie ocrotită prin lege șideclarată monument alnaturii.

120

1

2

Căi de Acces


Căi de Acces


Pietrele Galbenei și Piatra Bulzului


1. Rezervația Piatra Galbenei2. Sfinxul Bihorean din Rezervația Piatra Bulzului,


La altitudinea de 1200-1400 ma rezervaţiei naturalecomplexe se remarcă dolinele,lapiezurile, marmitele,ponoarele, izbucurile, cheile,peşterile, avenele, văile oarbe.Cetăţile Ponorului reprezintăuna dintre principalele atracţiituristice ale acestui tărâm deneuitat, alcătuit dinnumeroase ponoare, doline şiun izbuc a cărui apă formeazăun pârâu ce străbate PoianaRădesii. În această poiană segăsesc impresionante formecarstice, între care locul princi-pal îl ocupă Peştera Rădesii, cuo intrare monumentală sub

forma unui portal ogival înaltde 10 m. În tavanul peşteriisunt 5 spărturi ce funcţionea-ză ca adevărate ferestre, princare pătrunde luminanaturală, iar ieşirea se faceprintr-un culoar îngust, cecomunică în exterior cu undefileu larg.

Rezervația Platoul Carstic Padiș

1

Cea mai frumoasăzonă din MunţiiApuseni, zona Padişconstituie una dintrecele mai preţioase,mai fastuoase, maiimpresionante ariipeisagistice aleCarpaţilorRomâneşti.

Căi de Acces

º DN 76/E 79 Vârfurile-Beiuş-Oradea, comunaPietroasa, cu acces dinlocalitatea Sudrigiu

1. Șesul Padiș

Străjuit în amonte de douămasive impunătoare, VârfurileOselu şi Bălileasa, între care seaflă şaua „La Scăriţa”, şesul seprezintă ca o vale cu o luncălargă, care nu este străbătută

de un curs de apă regulat. Înaval de Bălileasa se pătrundeîn bazinul Văii Cetăţilor, laînceput printr-o pantă destulde accentuată, apoi sedesfăşoară o luncă largă

numită „La Grajduri”,important loc de popas.

Rezervația Depresiunea Bălileasa

122

1

Rezervaţie naturală şi mixtă, DepresiuneaBălileasa cuprinde un şes alungit situat înpartea de vest a Padişului, lipsit de pădure, darcu numeroase doline.

Căi de Acces



1. Depresiunea Bălileasa

În această mică lume carsticătoată gama de procesespecifice s-a înscris cu formelecele mai tipice. De aici izvorăsc

mai multe pâraie cu debit mic,care reîntregesc peisajul unuiadintre cele mai sălbatice zonedin Apuseni. Climatul umed afavorizat dezvoltarea uneivegetaţii ierboase dense,specifice mlaştinilor.

Cea mai mare cavernă arezervației este Peştera de laZapodie, din partea vestică adepresiunii, de aproape 7 kmlungime, peşteră cu unparcurs extrem de dificil.Peştera Neagră ocupă locul aldoilea ca dimensiuni şi estesituată în partea de est adepresiunii, fiind recomanda-tă, de asemenea, doar speolo-gilor antrenaţi. Aceste douăpeşteri sunt legate printr-unsifon, împreună atingând odezvoltare de aproape 11 km.

Situată în partea nordică adepresiunii, Gheţarul de laBârsa este o altă peşteră caremerită vizitată. Aceasta faceparte din acelaşi sistem dedrenaj subteran cuprecedentele, fără să se fiputut realiza până acumjoncţiunea dintre ele.Porţiunea de intrare esteaccesibilă şi prezintă un blocde gheaţă, a cărui mărimevariază în funcţie de sezon.

Rezervația Groapa de la Bârsa


1

1. Peștera Groapa de la Bârsa

Depresiune de formăovală constituitădintr-un agregatmineral natural(stâncă), în Groapade la Bârsa se găsescnumeroase formecarstice deosebit deinteresante prinvarietatea lor.

Căi de Acces


1. Rezervația Lumea Pierdută

Platoul Lumea Pierdutăascunde în subteran o imensărețea de galerii active, care a

determinat prezenţa unordoline mascate de vegetație lasuprafață. Două dolinereprezintă punţi de trecerecătre universul subteran alacestor formaţiuni carsticespecifice, cu verticalespectaculoase care suntprintre cele mai mari dinpatrimoniul carstic românesc.

Rezervaţia este străbătută dedouă văi: Pârâul Ursului șiPârâul Sec, cu izvoareapropiate și care se unesc înaval delimitând un platouizolat de regiunile din jur. ÎnPeștera Căput se revarsă apeleacestui bazin hidrografic,

având o galerie descendentăîn trepte, cu numeroasecascade. Apele sunt drenatespre galeria subterană aCetăților Ponorului.

Platoul carstic Lumea Pierdută

124

Rezervaţia LumeaPierdută cuprinde unplatou carsticîmpădurit de unfarmec sălbatic, cutotul deosebit printabloul de forme şide culori pe care îlîntregeşte.

Căi de Acces


1


Poiana Florilor este unadevărat paradis în lunile devară când sute de specii deflori învăluie în culori viipantele însorite. Versantulopus este un abrupt împăduritdespicat de Valea Seacă, cecoboară de pe Muntele Ţapu,aducând aluviuni loesice dinGroapa Ruginoasă. În dreaptaVăii Seci, Dealul Vârseciadăposteşte peştera cu acelaşi

nume, având un portalimpunător şi o galerieconcreţionată de 440 m.

Terenul poienii este destul demlăştinos, aici existând maimulte pâraie, marcate de benzide pădure şi tufărişuri. Acestepâraie traversează parteasuperioară a poienii, creând ovale cu debit considerabil.

Rezervația Poiana Florilor


1

Situată pe versantul ce coboară de sub abrup-tul Pietrei Galbenei până în Valea Galbenei,Poiana Florilor este constituită dintr-un grup de poieni care brăzdează pe alocuri pădurea defag.

Căi de Acces


2

1, 2. Rezervația Poiana Florilor

Vârful Boghii (1436 m)mărgineşte în partea de nord-vest Şesul Padiş. În pantavestică a vârfului, după o

scurtă coborâre destul de lină,s-a creat o prăpastie adâncăde peste 300 m formată dindouă sectoare: Pietrele Boghii

şi Gardul Boghii, între care seaflă un culoar foarte abrupt şiplin de grohotişuri.

Sub Piatra Boghii sălășluieştedincolo de timp un sector dechei situat în aval de izbuculBoga. Această zonă este greuaccesibilă şi adăposteşte opădure intactă de foioase carese prelungeşte pe văile şicoamele ce urcă spre Cârligate(dreapta) şi Scăriţa (stânga).

Pe o brână cu grohotişuri, seaflă intrarea în Peştera ŞuraBoghii, o peşteră uşorascendentă de 212 m, avândcâteva concreţiuni în sectorulfinal. La aceasta se ajunge pe opotecă abruptă marcată.

Rezervația Pietrele Boghii

126

1

Punct de belvedere de mare importanţă dinpunct de vedere turistic, din zona PietrelorBoghii ni se dezvăluie o amplă privelişte asuprazonei vestice a Munţilor Bihor şi DepresiuniiBeiuşului.

Căi de Acces


1, 2. Rezervația Pietrele Boghii


2

Aflată pe Valea Aleului laaproximativ 1350 m altitudine,sub Vârful Bohodei, CascadaBohodei este constituită dinnumeroase trepte înalteconstituite din cuarţite deculoare gălbuie, ruginie șiviolacee. Întregul tabloupeisagistic este întregit demolizii care o înconjoară.

De la Săritoarea Bohodeiului,urcuşul are părţi foarteexpuse, cu porţiuni decăţărare (zone cu lanţuri), zonărecomandată a fi parcursănumai în urcare. La cascadă seajunge cel mai uşor urmândmarcajul triunghi albastru depe Valea Aleului, aproximativ 6km pe drum forestier dinPietroasa şi 1 km pe potecă.

Rezervația Săritoarea Bohodeiului


1

Rezervaţie complexă geologică, floristică şiforestieră se întinde pe o suprafaţă de 174 ha,în care se găseşte o interesantă cădere de apăde 80 m înălţime.

Căi de Acces

º DN 76/E 79 Vârfurile-Beiuş-Oradea, comunaPietroasa, cu acces dinlocalitatea Sudrigiu. Lacascada se ajunge cel maiuşor urmând marcajultriunghi albastru de peValea Aleului, aproximativ6 km pe drum forestier dinPietroasa şi 1 km pepotecă.

2

1. Cascada Bohodei2. Crișul în comuna Pietroasa

Vârful Biserica Moțului este oarie naturală cu stâncării,fânețe și suprafețe împădurite.Flora este alcătuită din specii

lemnoase de molid şi fag,unde, la nivelul ierburilor,vegetează specii floricole rare,dintre care: păiușul (Festucacinerea), piciorul cocoşului(Ranunculus repens), vulturicade stâncă (Hieracium oillosum),scorușul de munte (Sorbusacuparia), stânjenelul mic demunte (Iris ruthenica) etc.

Versantul estic al BisericiiMoţului este domol, oferindînsă privelişti largi asupraVârfului Călineasa, PlatouluiScărişoara, Platoului LumeaPierdută şi Masivului Biharia(recunoscut prin VârfulCurcubăta Mare de 1.848 m,pe care se află releul deteleviziune).

128

Punct de belvederedeosebit, cu largiperspective asupraîntregului platou,Rezervația naturalăVârful BisericaMoţului cuprinde osuprafaţă de 3 hasituată la altitudineade 1458 m.

Căi de Acces


1


2

1. Rezervația Vârful Biserica Moțului2. Piciorul cocoșului

Rezervația Vârful Biserica Moțului

Molhaşurile sau turbăriile suntmlaştini oligotrofe, vestigii dinperioada glaciaţiunilor, cu rolecologic în regimul hidric alîntregului areal. Turbăriile seformează în zone cu umiditateexcesivă, pe un teren orizontal

cu substrat silicios. Senzaţiastranie este dată şi de calitateaacidă şi antiseptică a turbei,care conservă perfect planteleşi animalele căzute pe fundulfostei mlaştini. Datorităgrosimii turbei de peste 1 m,plantele se izolează de sol şidevin dependente deprecipitaţii. De remarcat suntnumitele „taurii fără fund”,lacuri cu apă de culoare deneagră, care reîntregesctabloul rezervaţiei făcându-lde o sălbăticie aparte.

Locul are o deosebită valoareştiinţifică, păstrând informaţiiesenţiale nealterate, despreevoluţia etapizată a plantelorşi animalelor, de-a lungulmileniilor. Aici se găseşte unnumăr de specii aparte de

plante, printre care şi „Rouacerului”, singura plantăcarnivoră terestră dinRomânia, ocrotită de lege.Alături de această specie,deosebită este şi prezenţaJneapănului (numit şi pinultărător), relicvă glaciară,considerat monument alnaturii, care aici se află la ceamai joasă altitudine din ţară.


1

3. Rezervația Molhașurile din Valea Izbucelor

RezervaţiaMolhaşurile este uncomplex de turbăriidin Valea Izbucelor,situată la altitudineade 950 – 1000 m,fiind înconjurată dezona de izvoare aSomeşului Cald.

Căi de Acces


Rezervația Molhașurile din Valea Izbucelor

Construcţia din lemn a fostridicată în două perioadediferite, amândouănecunoscute, cea dintâiprobabil din Evul Mediu, iarcea din urmă probabil însecolul XVIII. Este greu deidentificat data ridicăriibisericii deoarece nu existăizvoare istorice sau inscripţii înacest sens.

Din Evul Mediu datează altarulşi biserica bărbaţilor, careîmpreună rezumă planul iniţialal unei biserici arhaice de tipulcelei de la Putna. De laportalul de intrare al acesteipărţi s-a păstrat o uşă de lemncu totul excepţională, care afost datată ipotetic caaparţinând secolelor XIV-XVI.

Grinda tirant din naosreprezintă un alt element cucaracter arhaic, iar axulaltarului este, de asemenea,important în datareaconstrucţiei lăcaşului de cult.

Câteva secole mai târziu,biserica a fost extinsă, cu unpronaos neobişnuit de mare înraport cu naosul (bisericabărbaţilor) şi un turndeasupra. Pereţii interiori aufost acoperiţi cu scânduri

verticale şi pictaţi, probabil îna doua jumătate a secoluluiXVIII.

Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Lazuri de Beiuş

130

Bisericaimpresionează prinaparenta simplitate astructuriiarhitecturale, creândtotodată o puntecătre cultura şi religiaunor perioadeistorice din trecut.

Căi de Acces

º DN 76/E 79 Vârfurile-Beiuş-Oradea,stânga din localitateaSudrigiu pe DJ 764G, satul Lazuri de Beiuş,comuna Lazuri de Beiuş

1


1. Biserica ÎnălţareaDomnului din Hinchiriş, DJ 764F, nord de satulLazuri de Beiuş şi stânga pedrum comunal până în satulHinchiriş, comuna Lazuri deBeiuş

1. Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Lazuri


Peştera este spectaculoasă, cuo intrare cu un diametru de 35m. Lungimea avenului este de150 m, cu o adâncime de 54 mși are în componență o mică

galerie și o sală mare. Avenulse află deasupra traseuluisubteran al CetăţilorPonorului.

Pentru accesul în peșteră careeste îngreunat de blocul degheaţă a fost construită oscară de lemn cu peste 150trepte, iar în blocul de gheaţăau fost scobite coridoare întresălile cu formaţiuni de gheaţă.Lungimea galeriilor au ajunsatunci la 300 m, dar trebuiauresculptate în fiecare an,fiindcă în timpul iernii acestetuneluri îngheţau.

Avenul Borțigului


1

1. Avenul Borțigului2. Cetățile Ponorului

Monument al naturii, Avenul Borțiguluiadăposteşte un impresionant bloc de gheaţă cuun volum de 30.000 m3, al doilea ca mărime dinţară (după Gheţarul Scărişoara), situat la bazapuţului de intrare.

Căi de Acces

º DN 76/E 79 Vârfurile-Beiuş-Oradea, dreapta peDJ 763 până în satulPietroasa, comunaPietroasa

2

1. Peștera Urșilor

Peștera Urșilor –Chișcău

Descoperită accidental la 17septembrie 1975 în urmadinamitării unei cariere demarmură de la Chişcău,Peştera Urşilor este cunoscutădrept una din cele maispectaculoase obiectiveturistice ale Munţilor Apuseni.

Numele peşterii se datorezănumeroaselor fosile de urşi decavernă descoperite aici. Dincauza căderii unei stânci gurapeşterii a fost blocată şi peste140 de urşi au rămas blocaţiînăuntru.

Peştera are o lungime de 1,5km, dintre care numai o parteeste deschisă vizitării saucercetării ştiinţifice. Nivelulsuperior în lungime de 488 m

este cel deschis circulaţieituristice, acolo putând fiadmirate formaţiunile carstice,care au făcut peşteracunoscută în toată lumea.

În acest nivel se găsesc 3galerii: Galeria Urşilor, GaleriaEmil Racoviţă şi GaleriaLumânărilor, şi 4 săli: SalaLumânărilor, Sala Spaghetelor,Sala Emil Racoviţă şi SalaOaselor. Vizitarea peşteriiîncepe cu Galeria Urşilor undeau fost găsite resturi scheleticeale ursului de cavernă (UrsusSpelaeus) de acum mai bine de15000 de ani. În Galeria EmilRacoviţă se află un schelet deurs expus în poziţia în care amurit, precum şi fosilele altoranimale dispărute în urmă cusute de ani: o specie de caprăneagră, leul şi hiena depeşteră. Galeria esteîmpodobită cu numeroase

stalagmite, domuri, bazine deapă și stalactite.

În ultima galerie pot fiadmirate impresionantelestalagmite şi stalactite care audat naştere unor „statuete” debasm (Mastodontul, Draperiiledin Galeria Urşilor, Portalul,Pagodele, Lacul cu nuferi),asemenea celor de ceară deun alb pur ce provoacăimaginaţia oricărui vizitator.Galeria se încheie cu un tunelartificial lung de 16 m greuaccesibil turiştilor.

Peșteri din comuna Pietroasa

132

1


Căi de Acces

º DN 76/E 79 Vârfurile-Beiuş-Oradea, dreapta peDJ 763 şi dreapta pe undrum comunal până însatul Chișcău, comunaPietroasa

Peștera lui Micula

Monument al naturii, înPeștera lui Micula se găseşteun lac subteran, Lacul Rozelor,pe care plutește un calcitulflotant (mineral de carbonatde calciu), fenomen de rarăamploare care îi dă un aspectaparte.

Situată în Valea Crăiasa la oaltitudine de 500 m, peşteraeste alcătuită din mai multesăli (Sala Mare, Sala Mică, SalaMacrameelor, Sala Cascadei,Sala Iadului) şi galerii (GaleriaMinunilor, Valea Perlelor), cuconcreţiuni specifice unuiastfel de mediu: stalactite şistalagmite, coloane, cristale,ghirlande. Prima cascadă acavităţii este Cascada Mică.Apoi urmează galeriile SalaMare şi Sala Macrameelor încare se găsesc elemente dedepunere chimică: gururi,formaţiuni de bazin, stalactite,

stalagmite, coloane.

După Sala Macrameelor seajunge la Lacul Rozelor, apoi laValea Perlelor, Sala Cascadei,Cascada Mare (formată pe unplan alunecos) şi GaleriaMinunilor, deosebită datorităformaţiunilor intens colorate.La capătul Galeriei Minunilorse află Sala Iadului cu cea maimare cascadă a peşterii de 40m înălțime.

În Peştera lui Micula s-au găsitvestigii paleontologice aleursului de peşteră. Deşi oferăun peisaj deosebit (întreprimele 5 peşteri din ţară cafrumuseţe), peştera nu poatefi amenajată turistic, vizitelelimitându-se doar la exploraresau cercetare turistică.


1

1. Formațiuni calcaroase2. Peștera lui Micula

3. Năpârcă in rezervația Ferice Plai și Hoanca

Căi de Acces

º Se continuă drumul dinsatul Chişcău până în satulGiulești, comuna Pietroasa


1. Rezervația Ferice Plai șiHoanca, DN 76/E 79 Vârfurile-Beiuş-Oradea, dreapta pe DJ 764Ipână în comuna Buntești

2

3

Crișul Pietros / Comuna Pietroasa

BEIUÕineu - guraHonț - vașcău - Beiuș - oradea - Huedin - JiBou - Zalău

Lacul Cârligate

Veche aşezare care s-adezvoltat continuu odată cutrecerea timpului, primamenţiune cunoscută aBeiuşului datează de la 1096,iar sub titulatura de oraş apareîncă de dinainte de 1241. Îndocumentele din perioada1291-1242 localitatea apare cutoponimele Benenus, Benens,

Belenus, Voyuoda de Bivinis sauBelenyes. Până la începutulsecolului al XX-lea s-a folositmai mult denumirea de Bins,localitatea continuând să fienumită aşa în graiul regiunii.

Ceea ce a impulsionat în moddeosebit dezvoltarea oraşului,mai ales din punct de vederecultural, a fost înfiinţarea unuigimnaziu român unit (greco-catolic) în 1828 de cătreepiscopul Samuil Vulcan.Înfiinţarea acestuia areprezentat un eveniment demare însemnătate pentruromânii din Transilvania,deoarece aici s-au formatintelectuali români care audevenit purtători aiemancipării culturale şipolitice a românilortransilvăneni.

Nu se poate vorbi despre

Beiuş fără a ţine seama deteritoriul denumit generic ŢaraBeiuşului, cu străvecherezonanţă istorică. Aflată înbazinul superior al CrişuluiNegru, regiunea seindividualizează atât princonfiguraţia geografică, cât şiprin trăsăturile proprii, prinevoluţia istorică aparte.

Beiuş

136

1

Aşezat pe cursulmijlociu al CrişuluiNegru, oraşul Beiuşeste considerat oraş-cetate naturală, fiindflancat din trei părţide masive aleCarpaţilorOccidentali.



1. Monumentul EroilorRomâni din Al DoileaRăzboi Mondial din Beiuș

Căi de Acces

º DN 76/E 79 Deva - Brad -Ştei - Beiuş - Oradea

1. Beius, centrul orașului


Staţiunea este complet izolatăşi înconjurată de munţi,beneficiind de nenumărateatracţii şi trasee montane,alături de pârtia de schi dotatăcu teleschi. La Stâna de Valeprecipitaţiile sunt abundente,

fiind caracterizate de căderimasive de zăpadă (stratulajungând până la 50-90 cm),care durează până la mijlocullunii aprilie.

Principala atracţie din aceastăregiune o reprezintă IzvorulMinunilor, despre care legendaspune că are un efecttămăduitor, fiind una dintrecele mai pure şi apreciate apede izvor de la noi din ţară.

Întreaga staţiune se întinde peo suprafaţă de 2.700 ha şiconstituie un important punctde convergenţă pentru foartemulte trasee turistice.Renumele acesteia în ceea cepriveşte tratamentele curative,tratamentele pentru odihnă şirecreere a turiştilor depăşeşte

graniţele ţării, despre apelemiraculoase de aici, apeminerale feruginoase şihipotomice, auzindu-se întoată Europa. Acest loc esterecomandat în tratamentulasteniilor, unor dereglăriendocrine, dereglărilorrespiratorii, organismuluislăbit, suprasolicitărilor fizice şiintelectuale, anemiilor,rahitismului şi dereglărilor decreştere la copii.

Situată în apropierede oraşul Beiuş, la oaltitudine de 1100 m,Stâna de Vale esteuna dintre cele maimirifice staţiuni deodihnă şi tratamentdin ţară.

Căi de Acces

º DJ 764A, est de Beiuș,comuna Budureasa

1

Staţiunea Stâna de Vale

1. Staţiunea Stâna de Vale

138

Vârful Cârligate

Întinsă pe o suprafaţă de 10ha, rezervația naturalăreprezintă o zonă turisticăimportantă datorită peisajuluiși florei sale specifice. Aici esteîntâlnită o specie rară apajiștilor alpine, cunoscutăsub denumirea populară deoiță (Anemona narcissiflora).

Culmea Cârligate suscită uninteres deosebit datoritălargilor privelişti pe care ledeschide atât asupraPadişului, cât şi asupra uneimari părţi a Munţilor Apuseni.Aceasta este formată dinVârful Cârligate (1694 m) şi se

continuă spre vest cu VârfulCornu Munţilor (1652m) şiCoasta Brăiesei, iar spre est cuŞaua Cumpănăţelul.

Culmea este caraterizatăprintr-un platou, orientat est-vest, foarte abrupt spre sud(Padiş) şi cu pantă maidomoală spre nord (ValeaDrăganului).

Piatra Grăitoare

La stânca situată în ŞauaVârtop se produce unfenomen interesant de ecou înpartea de sud-est a pereţilorei, iar denumirea de PiatraGrăitoare vine de la regiona-

lismul (motismul) a grăi careînseamnă a vorbi. Cândvremea este liniştită, un cuvântstrigat în apropierea ei (25-100m) este repetat de 4-5 ori.

Vârful Piatra Grăitoare este unreal martor de eroziune,rezultat în urma modelăriiperiglaciare, ce se ridică cupuţin peste nivelul platformeiCârligate. Acesta prezintă unaspect de cupolă, care oferăprin poziţia sa o panoramălargă spre sud, ce îmbraţişeazăîn totalitate Munţii Bihor, pânăla orizont unde se găseşte ceamai mare înălţime a acestora,Vârful Cucurbăta Mare (1849 m).

Rezervaţii naturale din comuna Budureasa

1


1. Piatra Grăitoare


Cetatea Rădesei

Situată înainte de zona deformare a Cheilor SomeşuluiCald, Peştera Cetatea Rădeseiare 862 de m dezvoltare, fiindsculptată în calcare de-alungul timpului de cătrepârâul omonim.

Peştera prezintă o străpungerehidrologică accesibilă, cu olungime de peste 260 m și odenivelare de 36 m. În drumulsubteran al pârâului seobservă prezenţa a cinci avenecare contribuie la spectaculo-zitatea peşterii. La ieşire apelecurg printr-un canion strâmt,apărut ca urmare a prăbuşiriitavanului peşterii. PeşteraCetatea Rădesei este într-unstadiu avansat de evoluţie,exemplificând perfect modulîn care are loc transformarea

cavernamentelor în chei deamploare.

Lumea subterană a peşteriiprezintă o galerie unică, deforma unui tunel lung de 212m, cu săli de mari dimensiunişi hornuri ce răzbat în tavanulpeşterii până la suprafaţă.Intrarea se află pe malul stângşi are un portal monumentalînalt de 15 m şi lat de 7 m, deformă ogivală. De aici, seajunge în Sala Mare luminatăprin 4 hornuri, unde podeauaeste acoperită cu blocuri maride stâncă, printre care sestrecoară apele cu un vuietasurzitor şi formeazărepezișuri și cascade. Urmeazăo zonă îngustă și lipsită delumină până ajungem în zonade sub Fereastra I, un alt avenîn calcar. Într-un final setraversează un canion strâmt,

lipsit de lumină, cu marmiteturbionare tipice de eroziune.

Peștera are un grad dedificultate mediu și nu esterecomandată pe timp ploios.Necesită surse de iluminat şipoate fi vizitată datorităamenajărilor efectuate (scăride lemn şi podeţe).

1

2

1. Accesul către peștera Cetatea Rădesei2. Piatra Grăitoare

Căi de Acces

º DJ 764A, comuna Budureasa

Peştera se desfăşoară pe douăniveluri de carstificare,deosebite în mare măsură atâtdin punct de vedere allungimii lor, cât şi al aspectuluipe care îl prezintă. Avândforma unei galerii neobişnuitde spaţioase de 20-30 mlăţime şi 15-20 m înălţime,nivelul inferior al cavernei seîntinde pe o lungime de 1.542 m.

La intrarea în peşteră eştiîntâmpinat de un portalimpresionant a cărui înălţimeatinge 15 m, formând o boltăcare se arcuieşte într-ogeometrie aproape perfectă.După 400 m, cavernamentulse reduce brusc, nivelulinferior prelungindu-se prindouă galerii greu accesibile şicare nu sunt incluse însectorul turistic al peşterii.

Nivelul superior se întinde peo lungime de 3.208 m,descriind un arc de cerc largdeschis, cu trei zone principalede racord cu galeria inferioară:Galeria Descendentă, Galenade Joncţiune şi Gâtul Dracului.Galeriile nivelului superiorprezintă o topografie mult mailabirintică şi printr-un gradmult mai ridicat deconcreţionare. Suprapunereacelor două niveluri în regiunea

Podului Natural creează unspectacol deosebit deimpresionant, înălţimea totalăa cavernamentului ajungândaici la 35 m.

Planşeul de calcar al peşterii afost acoperit cu un strat grosde pietriş şi nisip, care a ajunspe alocuri până la boltă,contribuind la accentuareaaspectului labirinticcaracteristic nivelului superioral peşterii. Aici s-au conservatnumeroase fosile aparţinândursului de cavernă,concentrate îndeosebi în SalaOaselor.

Peştera Meziad

140

1

Căi de Acces

º DJ 764 nord-est de Beiuş şi dreapta pe DJ 764C,satul Meziad, comuna Remetea


1. Peștera Meziad

Obiectiv de nelipsitdin nici un itinerariuturistic, peştera senumăra la începutulsecolului al XX-leaprintre cele mai maripeşteri din Europa,fiind printre primeleamenajate din ţară.


Peştera VaciiSe continuă pe DJ 764 până încătunul Țarina, comuna Roșia

Aflată în versantul drept al VăiiCuţilor, Peştera Vacii estecunoscută şi folosită delocalnici din cele mai vechitimpuri.

Intrarea în cavernă se află lacirca 40 m deasupra albiei şiare o deschidere de 27x13 m.Din sala mare de la intrare, cudimensiuni mari (40x20 m) şiînălţime ce ajunge la 12 m, seajunge la o galerie îngustă şiscundă, situată spre dreapta,la capătul căreia se ajungedeasupra unei săliimpresionante.

Se coboară 22 m şi se ajungeîntr-o sală care prezintă galeriiascendente spre dreapta şidescendente spre stânga.Printr-una dintre galeriile

ascendente se poate ajunge lasuprafaţă, pe fundul dolineiHârtopul Simioanii.

Peştera a fost locuită de om, însala mare fiind descoperitemateriale ceramice din epocabronzului, piese scheleticefosile de animale, care repre-zentau parţial dieta omuluipreistoric. Dispune de o gamălargă de formaţiuni stalagmi-tice (scurgeri parietale,stalagmite şi stalactite, masivestalagmitice, microgururi,perle de cavernă etc.), câtevaresturi scheletice şi guano dela populaţia de lilieci.

Peștera Ciur Ponor-TopliţaSe continuă DJ 764, comuna Roșiapentru acces prin Peştera CiurulPonor sau DN 76/E 79 Vârfurile-Beiuş-Oradea, dreapta pe DJ 767,comuna Dobreşti pentru acces prinPeştera Topliţa

Parte din cel mai fascinantsistem carstic din MunţiiApuseni, complexul PeşteraCiur Ponor-Topliţa cuprindeuna din cele mai lungi peşteridin ţară având o dezvoltare de14,9 km.

După explorarea peşterii maiîn amănunt şi descoperirea aîncă 8 sifoane, ulterior celui dela intrare, s-a ajuns laconcluzia că Peştera CiurPonor comunică cu PeşteraTopliţa. Astăzi întregul sistemde caverne este cunoscut subnumele de Ciur Ponor-Topliţa.O mare parte din peşteră, pe olungime de 7.700 m, prezintăun curs subteran activ.

Pârâul Tinoasa ce izvorăşte dindealul Tinoasa este înghiţit dePonorul Tinoasa și străbatePeştera Ciur-Izbuc, pătrunzândulterior şi în Peştera Ciur-Ponor, pe unde este şi locul deacces în peşteră.

Pârâul Ciurului se varsă printr-o cascadă în cursul deapă al galeriei principale.Direcția peșterii urmăreșteaxul longitudinal arcuit alplatoului sub care se află.

1. Peștera Vacii2. Peștera Ciur Ponor-Topliţa

Peşteri în comuna Roșia

Căi de Acces

º Se continuă pe DJ 764până în cătunul Țarina,comuna Roșia

1 2

Peștera Ciur IzbucDJ 764, comuna Roșia

Nu departe de Peştera CiuruluiPonor-Topliţa, este PeşteraCiurului Izbuc, situată înGroapa Ciurului, care a fostexplorată pentru prima dată în1952, pe o lungime de 150 m.

Datorită importanţei saleantropologice, paleontologiceşi morfologice, peşteratrezeşte atât interesul cercetă-torilor, cât şi al turiştilor.Importanţa sa arheologicăeste dată de faptul că aici aufost găsite peste 400 de urmeale omului preistoric, de acum12000 – 15000 de ani.

Peştera Ciurului Izbuc sedesfăşoară pe 2 nivele, celsuperior sau fosil având olungime de 605 m, iar celinferior, unde se află şi galeriaactivă, 425 m. Nivelul fosil estede origine freatică, fiindconstituit din săli şi galerii cunume sugestive în ceea cepriveşte elementeleadăpostite.

Sala Paşilor şi Galeria Urşiloradăpostesc numeroase urmeplantare ale omului preistoric,urme ale locuirii acestuia şiresturi scheletice ale ursuluide caverna (Ursus spalaeus), iarGaleria Aragonitei şi GaleriaGururilor se remarcă prin

morfologia de detaliu.

Nivelul inferior corespundeactualei galerii temporar-active, drenată de apelecaptate în subteran prinPonorul Tinoasei, situat la 20m de extremitatea dinspreamonte a peşterii. Aceastaprezintă o succesiune denivele de eroziune, câtevafragmente de terasealuvionare, unele deosebit debine conservate, tunele,poduri şi canale adânci săpateîn rocă.

1


1. Peștera Ciur Izbuc

Peştera GruețDJ 764, comuna Roșia

Amplasată în versantul stângal Văii Şteaza, Peştera Grueț,Gruieţului sau Grust esteimportantă prin galeriileconcreţionate, dar şi din punctde vedere arheologic.

Peştera prezintă un portalmare lat de circa 15 m şi înaltde circa 8 m. Sala principalăare o lungime de 50 m şi untavan cu concreţiuni de calcarsau calcit. Pe partea stângăsunt coloane groase de calcit,înalte până la plafon. Dinsprestânga se poate vedea cursul

de apă care străbate o zonămai îngustă şi mai scundă, lacapătul căreia este un sifonimpenetrabil. De aici pot fivăzute mai multe galeriiînguste şi hornuri.

Este preferabil ca peştera sănu fie vizitată în perioadeleploioase deoarece nivelulapelor din peşteră creşteconsiderabil. Pe perete sevede şi o dungă neagră, ceindică înălţimea la care poateajunge apa.


1


1. Peștera Farcz,DJ 764, comuna Roșia

2. Rezervația DefileulCrișului Negru,DN 76/E 79 Vârfurile-Beiuş-Oradea, stânga pe DJ 709A,satul Borz, comuna Șoimi

3. Rezervația Dealul Păcău, DJ 709A, comuna Șoimi

1. Peștera Grueț2. Crișul Negru

2

Temperatura medie aizvoarelor mezotermale de laRăbăgani este de 35-400C,favorabilă menţinerii faunei degasteropode relicte, care asupravieţuit în arii restrânse şiizolate, adaptându-se de lacondiţii marine la cele de apădulce. În primul bazin, la izvor,

apa este limpede, bogată învegetaţie şi faună acvatică.După străbaterea celui de-aldoilea bazin, apa se stocheazăîntr-un alt bazin, mic,neamenajat, care traverseazădrumul printr-un canal.

Rezervația Izvoarele mezotermale Răbăgani

144


1. Rezervația Calcareletortoniene de la Miheleu, DN 76/E 79 Vârfurile-Beiuş-Oradea, stânga pe DJ 795, îndirecţia Salonta şi dreaptape DJ 768 până în comunaLăzăreni

2. Arborele secular de laIzvorul Osoi, DJ 768, comuna Lăzăreni

2. Rezervația Poiana cunarcise de la Goroniște, DJ 795 Răbăgani-Salonta,comuna Tinca

Căi de Acces

º DN 76/E 79 Vârfurile-Beiuş-Oradea, comunaRăbăgani

1, 2. Rezervația Izvoarele mezotermale Răbăgani


Rezervația este formată din două bazine cu apemezotermale în care se menține o faună degasteropode (melci), relicte pleistocenice dinspeciile Theodoxus prevostianus și Fagotiaacicularis, precum și specii de broaște.

1 2


Turnul Ciunt reprezintă ultimamărturie rămasă din întregulcomplex al Cetăţii Salonta.Este un monument istoric dearhitectură laică, turnul fiindrestaurat în 1889, din iniţiativaşi prin contribuţia poetuluiArany Laszlo. Acesta a donat oparte a bibliotecii, manuscriseoriginale şi mobilierul dincamera de lucru a tatălui său.Turnul este un simbol aloraşului, în care astăzi segăseşte primul muzeu literardin România, MuzeulMemorial Arany Janos.

Turnul are un plan hexagonalşi este înconjurat de o

denivelare de pământ deformă trapezoidală care indicăexistenţa unui şanţ şi val deapărare sau a unui zid deincintă. Edificiul a avut iniţialpatru sau cinci niveledespărţite între ele de planşeede grinzi.

La etajul 1 pot fi văzute o seriede documente ce privescdezvoltarea culturală aTransilvaniei şi câteva portreteale unor reprezentanţi deseamă ai Şcolii Ardelene(Alexandru Roman, IosifVulcan). La etajele 2, 3 şi 4 suntexpuse culegerile de folclordin zona Salontei, întocmite

de poetul Arany Janos, 129 descrisori originale ce fac partedin corespondenţa poetuluicu Charles Darwin, bibliotecaşi mobilierul din camera delucru a poetului din perioada1867-1882.

2

1

3

Construit în secolul al XVII-lea, în jurul anului1620, Turnul Ciunt (Csonka) din Salonta a fostconstruit în scopul de a fi punct de observaţieîn războiul împotriva invaziei otomane.

Căi de Acces

º Se continuă pe DJ 795până în Salonta, PiaţaLibertăţii nr. 4

Turnul Ciunt din Salonta şi Muzeul Memorial Arany Janos

1. Muzeul Memorial Arany Janos2. Turnul Ciunt din Salonta

3. Turnul Ciunt, Statuia poetului Arany Ianos

Situată pe terasa inferioară aCrişului Negru şi străjuită lanord de dealurile Miersigului,acoperite cu păduri de gorun,staţiunea este bogată înizvoare cu ape mineralebicarbonatate, calcice,magneziene, hipotone, sodice,slab carbogazoase, atermale;bioclimat de crutare, factorinaturali extrem de importanţi

în tratamente curative. Curaeste recomandată în caz deafecţiuni ale tubului digestiv şihepatobiliare, boli metaboliceşi de nutriţie, afecţiuni asociate(ale aparatului locomotor, alesistemului nervos periferic,cardiovascu-lar, renale şi alecăilor urinare, boliprofesionate).

Staţiunea Tinca

146

StaţiuneabalneoclimatericăBăile Tinca reprezintăo adevărată oază delinişte şi refacere,beneficiind de unclimat continentalmoderat cutemperatura medieanuală de 10,5°C.


1. Muzeul Ţăranului Român,Str. Monetăriei, oraşulSalonta

2. Situl arheologic de laSalonta

3. Rezervația Colonia depăsări de la PădureaRădvani,DN 79/ E671 Salonta-Oradea, comuna Cefa

Căi de Acces

º DJ 795 Răbăgani-Salonta

1. Stațiunea Tinca2. Egretă albă

3. Pădurea Rădvani


1

3

2

ORADEAineu - guraHonț - vașcău - Beiuș - oradea - Huedin - JiBou - Zalău

Palatul Vulturului Negru

Oradea se află într-un peisajmirific între dealurile caredespart şi unifică într-un modarmonios Câmpia Crişanei şidealurile de la poaleleMunţilor Apuseni. Localitateadenumită în latină Varadinumeste de origine romano-dacică, însă este menționatăpentru prima dată în anul1113, într-o diplomă a abațieibenedictine din Zobor.

În Evul Mediu aici convieţuiaunumeroase grupuri etnice,determinând ca până înprezent activitatea socio-culturală a Oradiei săîntregească un adevăratmozaic etnic.

Oradea

148

1

Unul dintreimportantele centreeconomice, sociale şiculturale din nord-vestul României,municipiul Oradeareprezintă de secoleun punct de referințăpentru zonă, fiind celmai important centrucultural și comercial.


1. Biblioteca din Oradea, Str. Armatei Române nr. 1,municipiul Oradea

1. Primăria din Oradea

Căi de Acces

º DN 79/ E 671 Salonta-Oradea

º DN 76/E 79 Vârfurile-Beiuş-Oradea


Fiecare din cele 10 clădiri aufost construite în perioadedistincte (prima casă constru-ită în „zona rezidențială”datează din 1750, iar ultima în1875), fapt ce reiese din

caracterul neomogen alfațadelor. Elementul comun,de altfel și cel mai spectaculosal ansamblului, este coridorulcu arcade al faţadei, sprijinitpe 56 de stâlpi pătraţi, al căruiinterior boltit şi ritmat de arcedublouri oferă variate aspecteale aceluiaşi spaţiu baroc.

Cea mai veche este casanumărul 7, denumită dupănumele canonicului, care aconstruit-o, Casa Alapy.

Restul caselor construiteulterior păstrează mai multsau mai puțin stilul barocsuferind și alte influențe, cumar fi cel neogotic.

Printre locatarii celebri aiacestor edificii se remarcă

canonicii erudiţi din a douajumătate a secolului al XIX-lea,care au trăit și creat în acestecase o perioadă maiîndelungată sau mai scurtă,reprezentanţi de seamă aiînceputurilor istoriografiei deartă şi arheologiei maghiaresau cercetători celebri aiistoriei bisericeşti, precumFlóris Rómer, Arnold Ipolyi,Vilmos Fraknói, JánosKarácsonyi sau Vince Bunyitay.

Șirul Canonicilor


1. Șirul Canonicilor

Reprezintă unansamblu urbanbaroc, format dinzece case cu unsingur etaj aliniateîntr-un șir în faţagrădinii PalatuluiEpiscopal. Mai poartădenumirea de Şirulcapitlului.

1

Căi de Acces

º Str. Șirul Canonicilor,municipiul Oradea

Inițial, clădirea palatuluitrebuia să servească dreptsediu al Episcopiei romano-catolice din Oradea.Construcția lui a durat 15 ani(1762 – 1777), elaborat pe 3nivele, avându-l ca architectpe Anton Frantz Hillebrandt.

De-a lungul timpului, palatul acunoscut mai multefuncționalități. În perioada1945 – 1989 a adăpostit

aproximativ 1.000 derevoluționari comuniști grecirefugiați în România. Înaceastă situație episcopia afost nevoită să părăseascăpalatul. Pe timpul șederii aici,copiii refugiaților au distrusinteriorul palatului, astfel că înanul 1963, episcopia a fostnevoită să cedeze orașuluidreptul de folosire a palatului,fiind în imposibilitatea finan-ciară de a renova deteriorările.

La data de 17 ianuarie 1971 înPalatul Baroc se deschideMuzeul Ţării Crişurilor. În 1996Episcopia romano-catolicămaghiară începe procedurilelegale pentru recuperareapalatului, iar după un procesîndelungat de revendicaredreptul de proprietate asuprapalatului a fost recunoscutvechiului proprietar.

Palatul i-a avut ca oaspeți peîmpărăteasa Maria Tereza a

Austriei și împăratul Josif al II-lea al Austriei.

Interioarele Palatului Barocimpresionează prin rigoareaorganizării spațiale șisobrietatea decorativă,caracteristici ce se regăsescprezente în holul central și lanivelul etajului de referință dinconfigurația clădirii, spre carese ajunge prin intermediulunei scări monumentale. Aicise află Sala festivă, impozantăprin volumetrie și prindecorurile pictate datorate luiFrancisc Storno (1879), deinspirație renascentistă.Palatul are şi o capelă de o rarăfrumuseţe, având tavanul şipereţii împodobiţi cu fresce.

Palatul Baroc

150

1

Palatul în formă de Uconstituie alături deBazilica Sfânta Mariași Șirul Conacilor celmai valoros complexîn stil baroc construitîn România, valoarealui fiind recunoscutăși în restul Europei.

Căi de Acces

º Str. Șirul Canonicilor,municipiul Oradea

1. Palatul Baroc



Palatul VulturuluiNegru

Desemnat recent de cătrelocuitorii orașului drept simbolal orașului, palatul a fostconstruit între 1907-1908 dearhitecții orădeni MarcellKomor și Dezső Jakob, în stilSecession.

Palatul Vulturul Negru este unmonument arhitectonicreprezentativ pentru Oradea.

Clădirea are parter înalt șipatru etaje și este formată dindouă corpuri unite printr-unpasaj vitrat. Fațada principalăeste asimetrică, fiind formatădin două corpuri mari, inegale,ce relevă cel mai bine stilulSecession. Fațada secundară

este mai ordonată și sobră.Motivul central îl reprezintă uncorp ieșit, împărțit în douăregistre, care se termină în atictrilobat, având un vitraliu întimpan. Vitraliul cu vulturulnegru, devenit o emblemă aansamblului, a fost executat în1909. Cel mai spectaculoselement rămâne pasajul, carea stârnit senzaţie prinimensitatea proporţiilor lui şicare a fost executat dupămodelul Galeriei VictorEmmanuel din Milano.

Loc de întâlnire pentrupersonalităţile vremii, hanul agăzduit recepţii grandioase încinstea împăratului Franz şi areginei Elisabeta.

Palatul Justiției

Clădire declarată monumentistoric, a fost construită în anul1898 în stil eclectic, pe loculfostului Palat Frimont.

Construcțiile la noua clădireimpozantă au fost finalizate înaugust 1898. Edificiul esteformat din parter și douăetaje, împrejmuind două curțiinterioare. Fațada principalăimpune printr-un rezalitcentral, decorat în parteasuperioară cu patru statuialegorice. Nivelele superioareale rezalitului central suntdelimitate pe verticală decoloane cu capiteluri ionice.Ferestrele de la parter şiultimul nivel sunt rectangulare,iar ferestrele de la etajul I înplin cintru, poartă deasupralor coronamente decorative.Atât rezalitul central, cât şi celelaterale au acoperişuri de tipmansardă.

Palatul Vulturului Negru și Palatul Justiției

21

Căi de Acces

º Str. Independenței nr. 1,municipiul Oradea

Căi de Acces

º Parc Traian nr. 10,municipiul Oradea

1. Palatul Vulturului Negru2. Palatul Justiției

Construcția nouă a palatului afost realizată între anii 1903 -1905. Episcopul DemetrieRadu, neinstalat încă la aceadată, fiind nemulțumit devechea construcție, a dat ordinca arhitectul orădean KalmanRimanóczy junior să întocmea-scă planurile pentru reconstrui-rea vechiului palat. În loculactualei clădiri s-a aflat oclădire cu etaj în stil baroc.

Până în prezent, istoriculpalatului a fost marcat decâteva momente importante.Astfel, în 1948 palatul epis-copal a fost sechestrat şitransformat în şcoală populară.Ulterior, aici, s-a instalatBiblioteca Judeţeană. În 1989reprezentanții Bisericii greco-catolice au început să luptepentru clădirile ei. Dupăîndelungi procese, în anul1992, Biserica a intrat înposesia clădirii episcopale.

În ceea ce privește descriereaarhitecturală a palatului seremarcă faţada principală,

bogată în decoraţii exterioare,mai ales etajul, unde raportulde plinuri şi goluri este maipronunţat, precum şi ritmulformelor ascuţite, rotunde sauondulate. Centrul etajului estedominat de ferestre mari însegment de arc, purtândasupra lor coronamente înformă de triunghi, iar mai susun atic bogat decorat, având lamijloc blazonul episcopal. Lacele două extremităţi ale părţiiprincipale a palatului suntașezate două turnuleţe, iarcolţul palatului este încoronatcu un turn impozant. Poartaprincipală aminteşte deportaluri romanice. De fapt,întreaga clădire poartăamprenta unui eclectismrafinat, predominândelementele decorativeromanice şi bizantine. Casascărilor era impozantă, cu

coloane, balustrade și loggiidin marmură de Vaşcău.Zidurile ei sunt placate tot cumarmură. Capela, care se aflaîn partea de nord a clădirii, afost pictată de Augustin Pall înstil bizantin.

152

1

Clădirea a fostedificată în stileclectic, fiindcombinate elementeromanice, bizantine,neogotice şi uneledetalii ornamentaleArt Nouveau.

Căi de Acces

º Str. Ep. Mihai Pavel nr. 4,municipiul Oradea

Palatul episcopal greco-catolic


2

1, 2. Palatul episcopal greco-catolic

În anul 1872, Societatea deArheologie și Istorie aComitatului Bihor inaugureazăprimul muzeu în Oradea, carecunoaște o evoluție importan-tă de-a lungul timpului. Acestași-a îmbogățit în permanențăcolecțiile de arheologie, istorieși etnografie.

După anul 1971, muzeul areparte de cea mai prolificăperioadă din existenţa sa,ajungând centru cultural-ştiinţific de referinţă.

Muzeului Țării Crișurilor dețineo secție de istorie careprezintă piese de arheologiedatând din paleolitic până înepoca modernă. Secția deetnografie se remarcă princeramică țărănească produsăîn centrele din Crișana; portpopular și textile din Crișana;colecția de mobilier și înprimul rând cea de scaune cuspătar din zona Beiușului;feronerie de Vărzari; icoane pesticlă produse în Nicula, ScheiiBrașovului, Maierii Albei Iulia;împletituri din Valea Ierului.

Secția Științele naturii prezintăcolecții știintifice diverse,

dintre care cea depaleontologie și zoologie cupiese de valoare națională,mondială, unicate; rezervații șimonumente ale naturii dinmunicipiu și județ.

În administrarea Muzeului ŢăriiCrişurilor, unul din cele maimari muzee pavilionare dinRomânia, se află MuzulMemorial Ady Endre şiMuzeul Memorial IosifVulcan.


1. Opinci pastorale2. Ceramică și țesături din Crișana

1 2

Instituție culturală derenume la nivelnațional, muzeulfuncționează încadrul PalatuluiBaroc de la data de17 ianuarie 1971.

Căi de Acces

º Str. Iosif Vulcan nr.16,municipiul Oradea

Muzeul Țării Crișurilor

Bazilica romano-catolică ÎnălțareaFecioarei MariaStr. Şirul Canonicilor nr. 2, municipiul Oradea

Declarată monument istoric,având hramul „ÎnălțareaFecioarei Maria” constituie celmai mare edificiu baroc dinRomânia, fiind una dintre celemai frumoase bazilici dinEuropa. Bazilica a fost ridicatăîntre anii 1752 – 1780, ladoleanțele împărătesei MariaTereza a Austriei.

Clădirea catedralei este operaarhitectului vienez FranzAnton Hillebrandt. Frescacupolei „Triumful ceresc al luiCristos” a fost realizată în anul1778 de pictorul Ioan Schopfîn stilul Il Correggro.

Altarul principal în stilneorenascentist este sculptatîn marmură de Carrara deartistul italian Triscornia dupăplanurile lui Toth Ștefan.„Ridicarea în ceruri a MaiciiDomnului”, tabloul altaruluiprincipal, a fost pictat deaustriacul Vincent Fischer înanul 1778.

Orga bazilicii a fost oferită deîmpărăteasa Maria Tereza aAustriei, datând din anul 1780.

Bazilica adăposteşte herma cumoaştele Sfântului Ladislau.Herma este un bust de 60 cmdin argint aurit, copiind fideltrăsăturile Sfântului Ladislau şiconţine o bucată din craniulacestuia. Legenda spune căbazilica ar adăposti şi trupulregelui.

Biserica ortodoxă „cu Lună”Piaţa Unirii nr 10, municipiul Oradea

Piatra de temelie a Bisericii cuLună sau a CatedraleiAdormirii Maicii Domnului,cum mai este denumită, a fostașezată în anul 1784 în ciudaprotestelor și împotrivirilor dela acea vreme, la insistențele adoi reprezentanți de seamă aicomunității ortodoxe dinOradea, juriştii MihaiPüspöki şi Mihai Kristoff.Construcțiile au durat până înanul 1787.

Sculptura și operele de picturădin biserică au fost realizatede către frații Alexandru și

Lăcaşuri de cult în municipiul Oradea

154

1 2

1. Bazilica romano-catolică Înălțarea Maicii Domnului

2. Biserica ortodoxă „cu Lună”


Arsenie Teodorovici. Interiorulbisericii a fost repictat depictorul Eremia Profeta,deoarece picturile de aicifuseseră distruse.

Interiorul bisericii impresio-nează prin armonia policolorăa picturilor murale şi aiconostazului.

În anul 1793, au fost montateorologiul şi globul, opera unuiinventiv şi iscusit mecanicorădean, Georg Rueppe. Acestmecanism a dat şi cea maicunoscută denumire abisericii, de „Biserica cu Lună".Mecanismul de „Lună" dinturnul-clopotniţă a fost astfelconceput, încât să facă orotaţie completă în jurul axei

sale, în 28 de zile, indicândastfel, în permanentă, fazeleLunii de pe firmament.

Biserica Sfântul LadislauPiaţa Unirii, municipiul Oradea

Reprezintă una dintre cele maivechi așezări de cult dinOradea. Nu se cunoaște cuexactitate perioada deconstrucție, însă sursedocumentare indirecte indicăperioada 1717 – 1734.

Altarul principal al bisericiieste unul dintre cel mai vechialtare care se păstrează înbisericile din Oradea și se aflăîn uz din anul 1730. PictorulFriedrich Silcher este autorultabloul altarului și îl reprezintăpe Sfântul Ladislau înmânândcheile episcopului de Oradea.Cele patru altare lateraledatează tot din secolul al XVIII-lea, cu tablouri din secolulurmător.

Frescele de pe boltă, pictate înanul 1908 de Gyula Turz, redaupasaje din viața regeluiLadislau: cum face să izvorascăapă din stâncă, cum supra-veghează construcția primeicatedrale din Oradea, etc.

Sfințirea bisericii a fost oficiatăde episcopul Paul Forgách înanul 1756.


1

1. Biserica Sfântul Ladislau

Biserica de lemnSfinții MartiriConstantinBrâncoveanu și fiiisăiStr. Universităţii nr. 1, municipiul Oradea

Biserica ortodoxă de lemn,construită între anii 1760-1762, în localitatea Letca, estedeclarată monument istoric.

A fost strămutată în incintaUniversităţii din Oradea,primind destinaţia de Paraclisal Facultăţii de Teologie şi deBiserică a Universităţii.

Primul hram al lăcaşului de culteste „Sfinții Arhangheli Mihailşi Gavriil”, iar după ce interiorulei a fost decorat cu pictură, ladata de 4 octombrie 1993, afost sfinţit, ocazie cu care pri-meşte şi cel de-al doilea hramde „Sfinții Martiri ConstantinBrâncoveanu şi fiii săi”.

Ansamblul BisericiiReformate – BisericaReformată șiTurnurile cuclopotnițePiaţa Libertăţii nr.4, municipiul Oradea

În anul 1835 a fost așezatăprima piatră de temelie a celeimai mari biserici reformate dinOradea, proiectată de SzászJózsef în stil eclectic, astadupă ce protestanții de ritcalvin consideră că singura

biserică reformată din oraș nueste suficientă pentru numărulmare de adepți.

Biserica a fost finalizată în celedin urmă în anul 1853.Mobilierul a fost definitivatabia în 1860, din iniţiativabreslei cojocarilor, odată cuconstruirea tribunei estice.Spaţiul interior este deosebitde sobru, lipsit de orice fel dedecoraţii, fiind acoperit cu untavan drept.

Construită în stil neoclasic, sedezvoltă pe un plandreptunghiular, având ocompoziţie simetrică, cufaţadele ieşite la colţuri înrezalit.

Construcția turnurilor dupăproiectul inițial a fostterminată în 1871. Între 1897şi 1904 turnurile au servit capuncte de observaţii pentrupompierii oraşului. Dintre celedouă clopote ale bisericii unula fost turnat în 1857, celălalt în

1871. În turnul estic se aflăunul dintre cele mai mariclopote din Oradea, având3.600 kg.

Turnurile ritmate de cornişeintermediare au colţurile teşitela 45 de grade pe toatăînălţimea, la parter fiindprevăzute cu pilaştri cucapiteluri tip cornişă profilată.Deasupra timpanului faţadeiprincipale se înalţă un aticprevăzut cu patru urne dinpiatră. În acelaşi registru laturnuri apar ferestre circulare,peste ele ferestre mari, înche-iate semicircular, apoi ferestrecu forme identice, dar duble.

Frumoasa parohie găzduieșteun mic, dar bogat muzeubisericesc. Aici pot fi admiratenumeroase exponatevaloroase, cum ar fi: sigiliiparohiale, cărţi vechi(exemplar al Bibliei de laBelgrad), ţesături.


1

1. Biserica Reformată și Turnurile cu clopotnițe

Biserica de lemnSfânta CuvioasăParascheva și SfințiiArhangheli Mihail șiGavrilStr. Făcliei nr. 24A, municipiul Oradea, situată în incintaMănăstirii Sfânta Cruce

Este cea mai veche bisericădin cadrul Mănăstirii SfântaCruce, având peste 400 de ani.Declarată monument istoric,biserica de lemn a fost adusădin satul Corbești, județulBihor într-o stare de degradareavansată. Lucrările derestaurare i-au redatstrălucirea de altădată.

Biserica este o construcţie dinlemn, pe fundaţie din bolovanide piatră. Are formă de navă şieste compartimentată în altar,naos, pronaos şi pridvor închis.Deasupra pridvorului are oturlă oarbă. Pardoseala estedin duşumea de scândură,învelitoarea din şindrilă(draniţă). Faţadele exterioareau un brâu median torsionat.

Biserica OrtodoxăSfânta TreimeParc Traian nr. 5, municipiul Oradea

Este prima biserică ridicată înOradea după înlăturareaocupației turcești și stabilireaocupației habzburgice.Biserică romano-catolică, peatunci, a fost construită în anul1693 din banii bisericiiromano-catolice, cu hramul„Sfânta Brigitta a Suediei”.

Biserica este de dimensiunimodeste, cu o navădreptunghiulară, altarpentagonal, tavan drept și unmic turn din lemn.

În anul 1703 este cuprinsă deun incendiu, fiind refăcută înanul 1722.

Biserica este renovată în jurulanului 1760 și a trecut înpatrimoniul comunitățiicatolice a armenilor.

Micuța bisericuță cu turn delemn este donată în anul 1786comunității greco-catolice din

Oradea, care i-a dat hramul„Sfântul Spirit”.

În anul 1948, după instaurarearegimului comunist, bisericatrece în posesia BisericiiOrtodoxe Române.

Din elementele specificefațadelor de factură barocă dedupă 1700 se mai păstreazăfrontonul marcat de osuccesiune de acolade. Turnulde bază pătrată este decoratcu un coronament în formă debulb de ceapă.


1

1. Biserica de lemn Sfânta Cuvioasă Paraschevași Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril

1. Biserica Seminarului Greco-Catolic

158

Biserica SeminaruluiGreco-CatolicParc Traian nr. 18, municipiul Oradea

Poartă hramul „SfântulGheorghe” și face corp comuncu clădirea SeminaruluiTeologic Greco-Catolic dinOradea. Monument istoric șide arhitectură, biserica estezidită în stil neoromanic dincărămidă, cu fundație depiatră.

Inițial, pe locul actualuluiedificiu se afla o altă bisericăde rit latin (romano-catolică)închinată „Sfântului Egidiu".

Iconostasul este sculptat, iarpictura este realizată în patruregistre pe pânză și lemn.Frescele bisericii, realizate înanul 1907 în stil clasic, urmea-ză schițele și cromatica picturiidin Catedrala Greco-CatolicăSfântul Nicolae a Oradiei.

Istoria Bisericii SeminaruluiGreco-Catolic cunoaște untraseu tumultos pornind dinsecolul al XIV-lea. Vreme de 10ani (1569 - 1579), BisericaSfântul Egidiu s-a aflat substăpânirea calvinilor. În 1579biserica a fost predatăiezuiților, pentru ca imediat în1588 să revină pe mânacalvinilor. Pe timpul stăpâniriiturcești (1660-1692) bisericaeste distrusă, rămânând doarunele porțiuni din fundație. În1692, după recucerireaorașului de către austrieci pelocul fostului locaș seconstruiește o bisericâ nouă.

În 1714, aici au fost înmor-mântați mareșalul GeneralFriederic de Lovenburg, iar în1759 prefectul iezuit FranciscPolentari.

Odată cu întemeiereaEpiscopiei Greco-Catolice deOradea în 1777, împărăteasaMaria Terezia a Austrieicedează biserica canonicilorromâni, solicitând în schimbcedarea complexului pentruun seminar. Acum estemomentul în care bisericaiezuiților devine bisericăseminarială, lăcaș folosit atât

de seminariști, cât și decredincioșii români unițigreco-catolici din Oradea.

În 1948 Biserica Română Unităa fost scoasă în afara legii,astfel că regimul comunist atrecut bunurile Bisericii Unite(Greco-Catolice) în folosințaBisericii Ortodoxe Române. Cuaceastă ocazie, comuniștii auîncredințat BisericaSeminarului Greco-CatolicEpiscopiei Ortodoxe a Oradiei,care a înființat aici ParohiaOrtodoxă Sfântul Gheorghe.


1

După proteste de stradă aleseminariștilor greco-catolici,după întâlniri bilaterale șidialoguri între EpiscopatulOrtodox al Oradiei șireprezentanții SeminaruluiTeologic Greco-Catolic, darmai ales după acțiunile dininstanță ale seminariștilor,Biserica este încredințatăproprietarului inițial.

Sinagoga NeologăSion Str. Independenței nr. 22, municipiul Oradea

Scindarea comunitățiievreiești în două, comunitateaortodoxă și cea neogenă, adus la ridicarea a două lăcașede cult distincte. Astfel,comunitatea evreiascăneologă a construit pe malulCrișului o sinagogămonumentală, după planurileinginerului șef al orașului,David Busch și subcoordonarea ingineruluiKálmán Rimanóczy tatăl.

Perioada de construcție adurat din 1877 până în 1878,iar stilul abordat a fost celneomaur.

Construită după un planpătrat, cu aspect de renaștereitaliană, clădirea esteacoperită de o cupolă centralăde dimensiuni mari, susținutăde patru pandantivi pe patruarce mari.

Cea mai impozantă parte asinagogii o constituie fațadaprincipală pe care se află

ferestre impunătoare în plincintru, delimitate desemipilaștri. Fresca dinsinagogă îi aparține pictoruluiMór Horovitz din Kosice.

Orientarea spaţiului interioreste determinată de direcţiaIerusalimului, astfelmajoritatea sinagogilor dinEuropa sunt orientate sprenord-est şi sud-vest.

Intrarea în sinagogă se face depe partea vestică, bărbațiiintrând prin trei uși în arcsemicircular, iar femeile prindouă uși rectangulareamplasate pe partea laterală afațadei.

Sinagoga ortodoxăStr. Mihai Viteazu nr. 6, municipiul Oradea

Lăcașul de cult evreiesc, numitHevra Sas, a fost construit în

anul 1890, în stil neomaoricsub atenta supraveghere ainginerului Ferenc Knapp.

Planul clădirii este unulrectangular. Fațada principalăse distinge fiind mai bogatdecorată față de restulvolumului. Intrarea centrală,pentru bărbați, este încadratăde o parte și de alta de vitraliiterminate în arc de cerc. Înpărțile laterale, cele două ușide acces pentru femei,completează în mod simetricnivelul parterului, purtânddescendent gradul de ornareal fațadei.

Decorația este exclusivantropomorfă, motivelegeometrice dominândcomplet pereții. Pictura estefoarte bine conservată și nu anecesitat nicio intervențieulterioară.


1

1. Sinagoga Neologă Sion

Efectul de vindecare șiameliorare a bolilor reumaticeal apelor termale de la Băile 1Mai a fost descoperit cu foartemult timp înainte. Primele

tratamente care se făceau eraucu nămolul extras de pefundul albiei Pârâului Peța șidin jurul izvoarelor termale.Acesta era aplicat direct pepărțile dureroase ale corpuluiși astfel a fost descoperitefectul terapeutic.

Principalele atracții deagrement de aici sunt celedouă ștranduri: Venus, cu ocapacitate de câteva mii delocuri și cu multe bazine (dincare unul olimpic și unul cutrambuline pentru sărituri) și„ștrandul cu valuri", cu ocapacitate mai mică, dar careare o atracție deosebitădatorită valurilor care seproduc în apa din bazin(aceste valuri sunt produse de

un motor construit de ingineriaustrieci în jurul anului 1835).

Datorită izvoarelor cu apăcaldă localitatea de aici eranumită și „localitatea undecântă broaștele și iarna".

În stațiune se află izvorulPârâului Peța. Lacurile formatepe acest pârâu reprezintăRezervația botanică PârâulPeța.

160

1

Stațiune foarteveche, Băile 1 Maieste recomandată întratarea mai multorafecțiuni cu ajutorulapelor minerale și anămolului sapropelicextras din lacul aflatîn localitate.

Căi de Acces

º DN 76/ E 79 Oradea-Deva,stânga pe drum comunalpână în staţiune.

1. Băile 1 Mai


Stațiunea Băile 1 Mai


Rezervația este împărțită întrei zone, prima la „OchiulȚiganului” (a fost primul izvoral Pârâului Peța), „Ochiul Mare”(izvorul principal de apă) carese întinde până la punteaRontau, urmată de cea de-atreia zonă care merge până lalimita complexului „Venus”.

Aici se întâlnește unicul cazcând o specie tropicală

trăiește în mod spontan într-oclimă temperată. Specia denufăr termal, reprezintărămășița unei vegetații declimă caldă din perioadaterțiară care a supraviețuitrăcirii climei din timpulglaciațiunilor din cuaternar,datorită apei calde a pârâului.

Având o importanță științificădeosebită atât pentru floraRomâniei, cât și a Europei,nufărul termal a fost declaratmonument al naturii, iarPârâul Peța ca rezervațieștiințifică.

Plantă originară tocmai dinzona Nilului, se presupune căsemințele de nufăr au fostaduse aici fie de către turci, fiede păsările călătoare.Semințele s-au dezvoltatdatorită apei termale de aici.

1

Căi de Acces

º DN 76/ E 79 Oradea-Deva,stânga pe drum comunalpână în staţiune.


1. Rezervația botanicăFâneața Valea Roșie,Se urmează un drumcomunal la est de Oradeapână în satul Săldăbagiu deMunte, comuna Cetariu

2. Rezervația Locul fosiliferde pe Dealul ŞimleuluiSe continuă drumulcomunal din Băile 1 Maipână în satul Betfia, comunaSânmartin

Rezervația botanică Pârâul Peța

2

3

Este singurulecosistem acvatic dinRomânia cereprezintă oimportanțădeosebită datorităprezenței nufăruluitermal, a melculuimelanopsis și asubspeciei de peșteendemic roșioara luiRacoviță.

1. Rezervația botanică Pârâul Peța2. Nufăr termal

3. Salvia amplexicaulis

Efectele terapeutice ale apelorde aici permit tratarea cusucces a reumatismului șiafecțiunilor neurologice,ginecologice, iar bazelemedicale dispun de instalațiipentru metode caelectroterapia, hidroterapia,aerosoli, masaje, împachetăricu parafină și alte operațiunispecifice tratamentelor

balneare. Stațiunea esteofertantă și pentru efectuareaunui turism de relaxare.

Documentele vorbesc decălugărul Felix, parohulmănăstirii din Sânmartin, carear fi descoperit izvoareletermale de aici și efecteleacestora încă din anul 1000.

Primele spații amenajatepentru tratament apar între1711-1721 sub numele de„baia lui Felix”. În anul 1885 secaptează un izvor nou cu otemperatură de 49°C.

Stațiunea este extrem deatractivă din punct de vedereturistic. Printre obiectivele cemerită vizitate sunt: lacurile cu

nuferi și lotuși, populate cubroaște țestoase și peștiexotici și ștrandul cu apătermală Apollo (1900);fenomenul carstic de peDealul Şomleului, avenul de laBetfia sau avenul „HudraBradii” (impropriu numit delocalnici „Craterul de la Betfia”).Acesta are o adâncime de 86m, puţul său având o cădereaproape verticală de 54 m.

162

Stațiunea Băile Felix


1

Este cea mai marestațiune balneară curegim permanent dinRomânia.

Căi de Acces

º DN 76/ E 79 Oradea-Deva

1. Stațiunea Băile Felix


Comoara fosilieră întinsă pe osuprafață de 0,40 hareprezintă importantedepozite fosilifere a faunei devertebrate marine, din primaperioadă a erei mezozoice, cuo varietate de pești, reptile și omare gamă de nevertebratecu o deosebită importanțăpaleontologică.

Fauna de vertebrate marinetriasice de la Gruiul Pietriireprezintă cea mai vecheasociație faunistică devertebrate din România (ofaună veche de aproximativ220 milioane de ani).Cercetările realizate despecialiștii români și franceziau subliniat importanțapaleontologică șipaleogeografică a faunei devertebrate marine, fiindcomparabile cu fauneledescoperite în Germania, Italiași Elveția.

Rezervația Gruiul Pietrii

1

Rezervațiapaleontologică estereprezentativă prinpunctul fosilifer cuvertebrate aflat încomuna Lugașu deSus.

Căi de Acces

º DN 1/E 60 Oradea-ClujNapoca, comuna Lugașude Jos

1. Rezervația Gruiul Pietrii


1. Rezervația Pădurea cunarcise din Oșorhei, DN 1/E 60 Oradea-ClujNapoca, comuna Oșorhei

2. Rezervația Peștera Osoiu, DN 1/E 60 Oradea-ClujNapoca, dreapta pe DJ 767până în satul Fâșca, comunaVârciorog

3. Rezervația Locul fosiliferdin Valea Lionii-Peștiș, DN 1/E 60 Oradea-ClujNapoca, stânga pe DN 1H,satul Peștiș, orașul Aleșd

Denumirea de ”lentilă” vine dela faptul că aceasta este formalocului unde s-a descoperitacest unicat. Forma ciudată îșiare originea în modul în cares-a format zăcământul cumulte milioane de ani înainte.

Rezervația se întinde pe osuprafață de 0,10 ha. Faptul căaici este un zăcământimportant de bauxită la carese adaugă bogăţia de fosile afăcut ca zona să intre înatenţia savanţilor şi i-arezervat un loc de cinste întratatele de specialitate. Loculunde zăceau de milioane deani scheletele vertebratelor a

fost găsit, din întâmplare, cuaproximativ 40 de ani în urmăde către minerii care lucrau laextracțiile de bauxită.

Specialiștii susțin că istoriaLentilei 204 începe acum 135– 140 de milioane de ani cândfosilele au fost cărate de ape.Din păcate apele le-au spart șile-au erodat. Traseul apelor le-a strâns la un loc, claie pestegrămadă, deteriorându-le șimai mult. Aşa se face că aufost găsite doar oase izolate şifragmente osoase, niciunul înconexie anatomică. În ciudaacestui fapt savanţii au reuşitsă arate că acestea aparțineaudinozaurilor erbivori bipezi.

Marea surpriză pe care „Lentila204" a oferit-o au fost fosileleunor păsări străvechi. În urmastudiilor mai multor frag-mente de oase savanții audescris două noi specii depăsări primitive, pe care le-auşi botezat legându-le numelede locul unde au fost găsite:Eurolimnornis corneti şi

Paleocursornis biharicus. Ei aumai semnalat şi prezenţastrămoşului tuturor păsărilor.

„Lentila 204" este unul dintresiturile paleontologice extremde rare care conţin fosile depăsări de la începutulCretacicului.

Rezervația paleontologică ”Lentila 204” Brusturi - Cornet

164

1

Căi de Acces

º DN 1/E 60 Oradea-ClujNapoca, dreapta pe DJ764, comuna Aștileu

”Lentila 204”adăposteşte singurulloc din lume unde s-au păstrat fosile dedinozaur în zăcământde bauxită.


3

1, 2, 3. Fosile din “Lentila 204”

2

Aici au fost scoase la luminăurme de viață din paleolitic(asemănătoare cu celeaparținând omului deNeanderthal din VestulEuropei). Numeroaselecercetări arheologice au scosla iveală resturi scheletice de

copii depuse în peșteră lasfârșitul eneoliticului în cadrulunor ritualuri greu de întelesastăzi. Tot aici a fost descoperitun tezaur de 26 dinari romaniimperiali, din perioada anilor138 – 191, ceea ce arată faptulcă aici existau relațiicomerciale de schimb întredacii liberi și ProvinciaImperială Romană.

Importanța paleontologicăridică valoarea peșterii. Aicieste adăpostit un depozitfosilier consistent de faunăpleistocenă ce a aparținutursului de peșteră, hienei depeșteră, lupului de peșteră,leopardului de peșteră și aaltor animale.

Din punct de vedere”arhitectonic”, datorită unui

puternic proces de colmatare,peștera are în prezent unaspect de labirint cunumeroase diverticule care seînchid în fund de sac. Laacestea se adaugădimensiunile uriașe ale SăliiOaselor din extremitatea finalăa peșterii, lungă de 838 m.

Condițiile de vizualizare nunecesită niciun echipamentspecial în afară de mijloaceindividuale de iluminat.

Rezervația Peștera Igrița


1

Căi de Acces

º DJ 764, satul Peştere,comuna Aștileu

Peștera stârneșteinteresul turisticdatorită vestigiilor deordin paleontologicși mai ales arheologicdescoperite de cătrecelebrul arheologfrancez Henri Breuil,venit aici la invitațialui Emil Racoviță.

1. Rezervația Peștera Igrița

Este constituită din douăsisteme de coridoare: unulactiv, care după ce capteazăcursul de apă de la suprafață(Valea Deblei) îl conduce spreun grup de izvoare din Josani,iar cel de-al doilea este fosil,orizontal și concreționat, paralelși la un nivel superior. Peșteraare o lungime de 2.357 m.

Aici pot fi admirate o serie delacuri subterane şi cascada dela intrare, dar şi o serie deforme de coroziune şieroziune.

Se pătrunde de-a lungulpârâului care dispare înpeșteră printr-un coridorîngust, dar înalt de

aproximativ 2,5 m, până la osăritoare de 5 m peste careapa formează o cascadă.

În interior pot fi admiratestalactitele şi stalagmitele dinSala Căpiţei de Argint sauGaleria Sânilor. Biospeologic,peștera este destul de bogatăîn faună, în peşteră trăind 16specii de lilieci.

Rezervația Peștera Gălășeni

166

1

Rețeaua subterană apeșterii se desfășoarăpe trei niveluri princi-pale de carstificare,racordate între ele înmai multe puncte șialcătuite din galeriicu desfășurare îngeneral liniară, slabmeandrate.

Căi de Acces

º Se continuă pe DJ 764până în satul Gălășenicomuna Măgești

1. Rezervația Peștera Gălășeni


Rezervația este una complexă– faunistică, floristică șigeologică - și include 11peșteri și defileul calcaros alCrișului Repede (de la izvoarepână lângă Bucea). Principaleatracții ale defileului sunt:peșterile Vadu Crișului,Deventului, Fugarilor, Caperi,Vântului, Unguru Mare, CasaZmaului; stâncăriile și perețiide calcar cu înălțimi de pânăla 200 m (Stanul Stupului,Deventului); cascada de laVadu Crișului; flora și faunacaracteristică.

Inventarul floristic al DefileuluiCrișului Repede însumeazăpeste 1.500 de specii, din carepeste 750 sunt plante vascula-

re. Importanța botanică arezervației este dată deconviețuirea a mai multorspecii europene (untul vacii,albăstrița, mierea ursului);euro-asiatice (omagul galben,cuibul pământului, dumbră-vița, orchidaceae, crinul depădure, ghințura cruciată,tulichina și migdalul pitic);mediteranean-eurasiatice(vinarița și ciuboțica cucului);mediteraneene (fiereapământului); atlantic -mediteraneene (ghimpele);circumpolare (floarea paștilor)sau specii carpato - balcanice(brândușa de primavară sautoamnă) și altele.

Rezervația mai adăpostește și

trei specii relictare din Terțiar:coada iepurelui, ceapasălbatică și iarba surzilor.Majoritatea speciilorenumerate se înscriu pe listacelor ocrotite, fiind vulnerabilesau rare. Deşi este o zonă cuînălţimi mici (500-600 mdeasupra defileului) farmeculîntregii zone este dat deabrupturile stâncoase şi derelieful carstic prezent.

Pentru amatorii de alpinism,Crişul Repede, înainte de aajunge la Şuncuiuş, şerpuieşteprintr-o zonă cu stâncicalcaroase abrupte, unde sepoate face căţărare şi alpinism.


1

Întregul defileu se întinde pe o distanță deaproximativ 40 km și cuprinde o porțiuneextrem de interesantă pentru turişti, situatăîntre localităţile Şuncuiuş şi Vadu Crişului.

Căi de Acces

º DN 1/E 60 Oradea-ClujNapoca, dreapta pe DJ108O, comuna VadulCrișului

1. Defileul Crișului Repede

Defileul Crișului Repede

Cavitatea se dezvoltă pe 4nivele: cel inferior este parcursde un pârâu și trei nivele fosilesuprapuse, legate între eleprin puțuri. În prima parte acoridorului inferior suntporțiuni bogat ornate. Peîntregul traseu de aproape 50de km sunt întâlnite toateformațiunile endocarsticeposibile dintr-o peșteră, dar și

elemente unicat. PeșteraVântului este unică nu numaipentru lungimea ei, ci șipentru morfologia proprie,pentru geomorfologia și„colecția de cristale” rară pecare o deține.

Nivelul inferior este activ,pârâul subteran modelându-lcontinuu prin acțiunea luicorozivă și erozivă chiar și înzilele noastre. Peșteracuprinde galerii principale(Galeria Activă, Etajul I, EtajulII, Galeria Albă, Galeria Roșie,Galeria cu Lacuri) și galeriilaterale (Galeria 7 Noiembrie,Galeria 1 Mai, Galeria Moravek,Galeria Mikulas). Un lucruspecific pentru PeșteraVântului o constituiemeandrele, care în unelelocuri ajung și la 25-30 mînălțime, oferind o imagineimpozantă. Majoritatea sălilor

s-au format la întâlnirea adouă falii sau ca urmare aprăbușirilor din zona faliilor.Așa sunt Sala Titanilor, SalaMare, Amfiteatrul, Sala Neagrăși Sala Ascunsă.

Peștera de o frumusețe rarăeste închisă publicului larg, înprezent fiind destinatăcercetărilor științifice.Denumirea acesteia provinede la curenții de aer extrem deputernici care pot fi simțiți înpeșteră, dar în special laintrare.

Rezervația Peștera Vântului

168

1

Se află situată înMunții PădureaCraiului, înapropierea localitățiiȘuncuiuș, și estedeclarată ca fiind ceamai mare peșteră dinRomânia având olungime de 47 km.

1. Peștera Vântului


Căi de Acces

º DJ 108O se continuă cu DJ108I până în comunaȘuncuiuș

Văile celor două pâraie, Gruiețși Petrele, se despart în aceas-tă regiune și sunt constituitedin gresii conglomeratice cealternează cu bancuri decalcare cenușii.

În aceste bancuri de calcaresunt identificate numeroaseexemplare de Acteonella.

În aceste depozite, cu ogrosime de aproximativ 200m, s-au evidențiat douăbancuri masive de rudiști, unabine dezvoltată în formă decupă și alta redusă care are rolde capac. Aceste bivalve sefixau de substrat și formaucolonii care sunt bine conser-vate în aceste depozite, undese pot vedea milioane deindivizi înghesuiți și suprapuși,formând un perete compactcu o grosime de 10-15 m.

În aceste bancuri au fost iden-tificate 12 specii de rudiști.

Rezervația Calcarele cu hippuriți de la Valea Crișului


1

Este o rezervație detip paleontologic,care se întinde pe osuprafață de 0,40 ha.Aceasta estelocalizată peteritoriul satuluiBratca din ValeaNegruții.

Căi de Acces

º Se continuă cu DJ 108Ipână în satul Bratca,Comuna Bratca

2


1. Rezervația Locul fosiliferde la Corniţel, DJ 764D din localitateaBratca până în comunaBorod, de pe DN 1/E 60Oradea-Cluj Napoca

1. Calcare cenușii2. Acteonella

Rezervația este de tipspeologic, având o lungime de1.295 m și o lățime de 15 m.Întreaga peșteră se prezintăsub forma unei galerii unice,străbătută de un curs de apăsubteran. Are puținediverticule, ce meandrează peprimii 300 m, apa formândterase aluvionare.

Din punct de vederemorfologic, peștera prezintădouă sectoare. Primul sectoreste dominat de neobișnuitaorizontalitate a tavanului, iarcel de-al doilea de un aspecthaotic cu numeroase prăbușiri,hornuri gigantice, dar și defrumoase speleoteme.

Peștera orizontală, dezvoltatăîn caractere jurasice, are oimportanță biospeologică prinfauna de anfipode șicoleoptere.

Prin terasele și martorii deeroziune pe care îi prezintă (înspecial tavanul plan-orizontal),peștera este propice studiilorde speleomorfologie.Biospeologic, ea esteimportantă atât prin resturilescheletice de Ursus spelaeus,existente în zona CoridoruluiUrșilor, cât și prin faunaactuală cu amfipode și

coleoptere în număr mai maredecât pe Plaja Coleopterelor.

La atributele turistice de maisus se mai adaugă și climatulsubteran de o remarcabilăconstantă cu amplitudinitermice anuale de maxim 0.8 °C, cu amplitudini ale umiditățiirelative a aerului de 3% și oionizare puternică a aerului,toate acestea conferindpeșterii valențe curativedeosebite.

Condițiile de vizitare impunmijloace proprii de iluminare,iar când apele sunt mari suntnecesare cizme de cauciuclungi, barcă de cauciuc și ocordelină de aproximativ 25 mpentru legarea bărcii.

170

1

Căi de Acces

º DN 1/E 60 Oradea-ClujNapoca, dreapta pe DJ108I care se continuă peDJ 108K până în comunaBulz

1. Peștera Valea Leșului

Peștera Valea Leșului



1. Rezervația Vârful Buteasa, DJ 108K, comuna Bulz

2. Rezervația Valea Iadei cuSyringa josichaea, DJ 108K satul Remeți,comuna Bulz

Peștera se află laaproximativ 3 km înamonte deconfluența VăiiLeșului cu ValeaIadului, la oaltitudine de circa700 m.

HUEDINineu - guraHonț - vașcău - Beiuș - oradea - Huedin - JiBou - Zalău

Statuia lui Avram Iancu / Huedin

Localitatea a fost atestatădocumentar pentru primadată în anul 1332, când a fostmenţionată cu denumirea deSacerdos de villa Hunad,Hunok. Poziţionarea sageografică a determinattransformarea imediată aHuedinului într-un centrucomercial situat pe drumulcare leagă Câmpia de Vest deDepresiunea Transilvaniei.

Cu toate acestea, aşezărileomeneşti din ţinutulHuedinului datează încă din

neolitic, 7000-4500 î.e.n., faptdovedit în urma descoperirilorarheologice. În perioadaHallstatt (secolele XII-V î.e.n.),pe dealul numit „Cetatea depământ” avea să fie construită

una dintre cele mai marifortificații din zonă, întinzân-du-se pe aproximativ 13 ha.

Huedin

172

2

1


1. Biserica Romano-Catolică 2. Altarul funerar roman3. Conacul Barcasay4. Fortăreaţa Sebesvár

Bologa, DJ 571C, comuna CiclovaRomană

5. Ruinele castrului romanResculum, DJ 571C, comuna CiclovaRomană


1. Biserica Ortodoxă Sfânta Treime2. Biserica Reformată-Calvină

Situat în Depresiunea Huedinului la umbraprotectoare a masivelor care domină întreagavale a acestuia, oraşul Huedin este cunoscutpentru bogăţia sa istorică şi frumuseţeapeisajelor sale pitoreşti. Prin urmare, nu este demirare că denumirea oraşului semnifică dupătradiţie „loc de hodină”.

Căi de Acces

º DN 1/E 60 Bucureşti -Braşov - Sibiu - Alba Iulia -Cluj-Napoca - Huedin -Oradea

º DN 1G Huedin - Zimbor -Tihău

Biserica Reformată-CalvinăSat Bicălatu, oraş Huedin

Comunitatea maghiară dinHuedin a fost iniţial de religiecatolică, când şi-a construit obiserică pe la începutulsecolului al XIII-lea. Aceasta atrecut la religia reformată spresfârșitul secolului al XVI-lea.

Biserica reformată din Huedina fost supusă la numeroaseintervenţii, ajungând astfel laforma arhitecturală actuală,după ce în jurul anilor 1200exista o biserică mai mică subformă de navă. Partea centralăa bisericii actuale a fostconstruită în secolul al XIV-lea.Ulterior, i s-a adăugat turnulcare reprezenta partea vesticăa fortificației. Partea de est cuelemente specifice stiluluiarhitectonic gotic a fostconstruită în anul 1483, pringrija familiei Bánffy, şi a servitdrept capelă acestei familii.

Lăcaşul de cult a fost asediatîn anul 1661 de către tătarii luiAli Pașa, acesta fiind întărit cuziduri groase și bastioane.Biserica a fost incendiată şi astat în ruine mai mult de 30 deani, pentru a fi reconstruită dupăcutremurul din 1693. În acestan au fost ridicate şi coiful cugaleria, turnulețele-fiala șiacoperișul. După cutremuruldin 1765, biserica a necesitatalte reparaţii, astfel că i-au fostadăugate cele două porticuri

în stil baroc de la intrări.

Orga a fost realizată de cătremarele meșter Kolonics Istvándin Târgul Secuiesc în anul1874, înlocuind o orgă maiveche. Candelabrele din lemnsimbolizează cele trei regiuniale zonei Călata.

Bisericile ortodoxe -Huedin I şi Huedin IISat Bicălatu, oraş Huedin

Numită și „Catedrala Moților”,Biserica Ortodoxă - Huedin I afost ridicată între anii 1931-1934 în stil neobizantin, avândla interior o frumoasă picturăîn stil bizantin.

În doua jumătate a secolului alXIX-lea, comunitatea ortodoxădin Huedin aparţinea deparohia Călata, motiv pentrucare, după Marea Unire, a fostînfiinţată o parohie ortodoxăşi în interiorul oraşului. În anul

1931 a fost clădit întregul corpal bisericii (inclusiv cele douăturnuri), iar în anul 1932 a fostterminată și cupola, în acelaşian fiind executate şi tencuialainterioară și cea exterioară.

Iconostasul a fost făcut laȘcoala de Arte și Meserii dinHuedin, care a donatpolicadrul. Pictorul-zugravPetru Crăciun din Huedin apictat Pantocratorul, vestibululcu Sfântul Nicolae, stranele,amvonul și pe CuvioasaParaschiva. Cele patru icoaneprincipale de la iconostas aufost pictate de către GrigorieNagoșan din Cluj, iar celepatru de pe uși de către EugenProfeta din Cluj.

Ridicată în anul 1910 în stilneobizantin, Biserica Ortodoxă- Huedin II prezintă la interioro altă frumoasă pictură în stilbizantin.


1

2

1. Turnul Bisericii Reformate-Calvină2. Catedrala Ortodoxă

Misterioasa stâncă situată lacapătul localităţii Hida, lângădrum, reprezintă o adevăratăsursă de inspiraţie, stârnind în

permanenţă curiozităţi, pentrunumeroase legende în care ise atribuie diferite puteri. Unadintre legende spune că piatra

a fost adusă de un drac, carevroia să se răzbune peoamenii satului. Acesta ascăpat uriaşul bolovan şi afugit, speriat de cântecul dedimineaţă al cocoşului, fiindastfel împiedicat să-şi ducăplanurile până la capăt.

Rezervaţia Gresiile de pe Stânca Dracului

174

1

De mare importanţă peisagistică, rezervaţiaeste constituită din gresii oligo-miocene careau fost supuse fenomenelor de eroziune și aucăpătat această formă ciudată.

Căi de Acces

º DN 1G Huedin-Jibou,comuna Hida


1. Rezervaţia Gresiile de pe Stânca Dracului

În această perioadă deînflorire, densitatea firelor deflori ajunge şi la 70 fire/mp.Poiana este înconjurată de opădure care adăposteşte

specii endemice ca: sorcu-frate, Melampyrum bihariense,sau crucea voinicului, Hepaticatranssilvanica.

Narcisa sălbatică estecunoscută de oamenii loculuişi sub denumirea de„cocorotica”.

Rezervaţia Poiana cu narcise din Racâş


1

1. Narcise în Rezervaţia Poiana cu narcise din Racâş

Univers de basm, Poiana cu narcise din Racâşimpresionează în perioada de înflorire (25aprilie - 20 mai) când poiana este inundată demirosul deosebit şi împodobită cu flori albe denarcisă sălbatică, Narcissus angustifolius Curt.

Căi de Acces

º DN 1G Huedin-Jibou, satulRacâș, comuna Hida

În trecut, aici s-a desprins obucată imensă de rocă dindeal, care a alunecat pe stratulde argilă. Astfel au apărutformaţiuni modelate de ape întimp, cu siluete de tancuri,pilieri, hornuri, fisuri, cuburi,ciuperci. Acestea prezintăcoloane de 20 m înălţime şicuburi împrăştiate aleatoriu.Cele mai mari şi maiimpresionante stânci poartădenumirea de Zmeu şiZmeoaică. Alte blocuri depiatră au fost denumitesugestiv Moşu, Eva şiDorobanţu.

Rezervaţia Grădina Zmeilorreprezintă un fenomen naturaldeosebit de spectaculos, fiindconsiderat de specialişti unicîn Europa.

Rezervaţia Grădina Zmeilor

176

Căi de Acces

º DN 1G Huedin-Jibou, satul Gâlgău Almașului,comuna Bălan,


1, 2. Rezervaţia Grădina Zmeilor

2

1

Rezervaţie geologicăşi morfologicăimpresionantăsituată la 10 km deJibou, GrădinaZmeilor secaracterizează prinprezenţa unorblocuri de stâncă detoate formele şimărimile, care segăsesc parcă într-omare dezordine.

JIBOUineu - guraHonț - vașcău - Beiuș - oradea - Huedin - JiBou - Zalău

Grădina Botanică „Vasile Fati"

Situat pe malul stâng alSomeşului, rolul apei îndezvoltarea aşezării a fostdeosebit de complex şi defluctuant în funcţie de

activitatea şi necesităţilelocuitorilor zonei.

Prima atestare documentară aJiboului datează încă din anul1205, sub numele de Chybur.Dintre numeroasele denumiripe care le-a purtat Jiboul, suntdemne de menţionat Villa(oraş) în 1219 şi Oppidum (oraşîntărit) în 1564, care atestăimportanţa localităţii în acelevremuri.

Aflat într-un cadru naturaldeosebit şi pitoresc, Jiboudispune de toate atuurile uneizone cu valenţe turistice.Principalul punct de atracţie îlconstituie Grădina Botanică,

unde oricine este încântat deposibilitatea de a admira ogamă variată de specii deplante provenite din toatecolţurile lumii.

Izvoarele minerale din parteasud-vestică a oraşului sunt cu-noscute încă din anul 1906 dinMonografia Sălajului scrisă dePetry Mór, dar au început să fievalorificate abia din anul 1966.

Jibou

178

1

Parte din ţinutulSomeşului, străvechiţinut românesc,oraşul Jibou senumără printre celemai tinere centreurbane ale ţării.


1. Grădina Botanică „Vasile Fati"

Căi de Acces

º DN 1H Băbeni-Zalău

179Trasee naturale în zonele carstice din vestul Munților Apuseni

Cei doi tineri s-au bucurat deconstrucția de 1.100 m2,amenajată cu teren de tenis,hipodrom și un parc frumospână în momentulnaționalizării.

După acest moment, castelul afost transformat la începutîntr-un spital, iar apoi în azil debătrâni.

În prezent, aici funcţioneazăspitalul de neuropsihiatrie. Cutoate că marea parte amobilierului a dispărut,clădirea a fost păstrată într-ostare bună. Pare incredibil, dars-a păstrat şi mobilierulbibliotecii, lipsesc doaroglinzile şi sticlele vitrinelor.

După revoluția din 1989,moştenitorii au reintrat înposesia castelului şi aterenului de 5 ha care îlînconjoară.

Pentru a asigura funcţionareaîn continuare a spitalului deneuropsihiatrie şi pentru a nuplăti lunar chiria cerută deurmaşi, Consiliul Judeţean acumpărat castelul devenindastfel proprietarul acestuia.

Castelul Béldy

1

Familia Béldy aridicat în anul 1903un castel cochetîmprejmuit de opădure de stejari, încinstea căsătorieifiului lor, groful BéldyKálmán cu Pálma,fata grofuluiWesselényi Béla.

Căi de Acces

º Str. Stejarilor nr. 287, oraşul Jibou

1. Castelul Béldy

Exemplarele de iarbă neagră s-au adaptat foarte bine lamediul de pe stâncile din Cliţ,la o altitudine neobişnuit de

joasă de doar 140-150 m,habitatul obişnuit al planteifiind la o altitudine de 800-1200 m. În perioada deînflorire, iarba neagrăalternează între trei nuanțe:negrul ramurilor uscate de labază, verdele aprins alramurilor tinere și rozul delicatal inflorescențelor.

Drumul spre rezervaţie duceprin Ciocmani, de unde secoteşte la stânga pe malulSomeşului, până la Cliţ.Rezervația se remarcă și prinexistența unor pereți stâncoși,cu o inclinație de 60 - 70grade, care se ridică chiarlângă şosea.

Rezervația naturală Stâna Clițului

1

180

Întinsă pe osuprafață de 16 ha,rezervația a fostdeclarată arieprotejată deoarecepe stâncile golaşe şiabrupte creşte ospecie de plantă rară,și anume „iarbaneagră”.

Căi de Acces

º DN 1H Jibou-Băbeni, satulCliț comuna Băbeni

2

1, 2. Rezervația naturală Stâna Clițului



Rezervația Pădurea„La castani”

Se continuă pe DN 1H şi se facedreapta pe DN 1C/ E 58/ E81 până însatul Rogna, comuna Ileanda

Este cunoscută datorităabundenței de castancomestibil, arbore care are unimportant rol economic șidecorativ. Pădurea are înproporție de 60% castancomestibil din componențatotală a rezervației. Pe lângăacesta se întâlnește fagul șigorunul. Vârsta arborilor deaici ajunge până la 100 de ani.

Castanii au fost aduși în timpulMariei Tereza, iar aceștia s-audezvoltat datorită condițiilorpropice de aici.

Rezervația Lunca culalea pestriță

DN 1H Jibou-Zalău, dreapta pe DJ108D până în oraşul Cehu Silvaniei

Laleaua pestriță este o floarede primăvară, cu un aspectexotic, protejată peste tot înEuropa.

Acest monument al naturiiînflorește în lunile martie-mai,în funcție de condițiilegeografice. Preferă locurileumede de la șes sau de lamarginea pădurilor, fiindîntâlnită în mai multe zone dinSălaj.

Cupele florale ale acesteiaconțin un pigment puternic înnuanța de violet, pigment care

a ajuns să fie folosit la prepa-rarea vopselelor, fapt ce aatras culegerea ei în modabuziv.

Laleaua crește pe o fâneațăhigrofilă, variată, sub aspectfloristic și destul de diversăsub aspect fitocenotic.Datorită drenărilor și apășunatului excesiv, numărulexemplarelor de lalea pestrițăs-a redus semnificativ.

1

21. Pădurea „La Castani"

2. Rezervația Lunca cu Lalea pestriță

Aria protejată se află laizvoarele pârâului ValeaCaselor, pe Dealul Poeniței,din culmea Prisnelului. Fără a fisingulare, stâncile sunt celemai spectaculoase sculpturiale naturii în Gresia de Racoti.

Ansamblul de stânci alPietrelor Moșu și Babacuprinde două stânci mari și omulțime de stânci mai miciașezate pe o creastă care

coboară abrupt spre nord,spre Pârâul Valea Caselor.Moșul este situat spremiazănoapte, cu o înălțime de12-13 m și o grosime cevariază între 3,5 - 5,5 m și esteclădit din trei blocuri, separatepe fețe de strat, care-i dauînfățișarea de om bătrân. Babase află la numai un metru deMoș, spre sud, are o înălțimede circa 5 m și un diametru de7,5 m. Ea are forme mairotunjite și prezintă mai multescobituri cavernoase.

Din punct de vedere turistic,cei care se încumetă să facădrumeții în zonă se pot bucurade pădurea de gorun de pe„fața" dealului și de pădureade carpen și fag pe „dosul"dealului. Pe versantul estic alCulmii Prisnelului vegeteazăflori, precum brândușe deprimăvară, spânzul, călugărulalb/măseaua ciutei, sor-cu-

frate, vioreaua/furculițapaștelui si ghiocelul (aflat pelista plantelor ocrotite înjudețul Sălaj).

2

182

Pietrele Moșu și Babaconsiderate monu-mente ale naturii, dinpunct de vederepeisagistic și geolo-gic, și sunt situate lao altitudine de 400m.

Căi de Acces

º DJ 108A nord de Jibou,dreapta pe DJ 108E, satul Someș Guruslău,comuna Napradea

Rezervația Pietrele Moșu și Baba

1


1. Rezervația Pietrele Moșu și Baba2. Pietrele Moșu și Baba

ZALÅUineu - guraHonț - vașcău - Beiuș - oradea - Huedin - JiBou - Zalău

Complexul arheologic Porolissum

Situat în apropierea graniţeifostului Imperiu Roman, aici seafla cea mai puternicăfortificaţie cu rol de apăraredin partea de nord-vest aProvinciei Dacia Romană. Înepoca medievală reprezentaspaţiul de trecere dinsprecentrul Europei înspre inimaTransilvaniei, prinbinecunoscutul „drum al sării”.

Descoperirile arheologice depe teritoriul municipiuluiZalău au pus în evidenţădovezi ale existenţei unoraşezări umane în aceste locuriîncă din neolitic, respectiv cucca. 6.500 de ani în urmă.Monedele dacice descoperiteşi alte importante elementedin cultura romană atestăcontinuitatea locuirii dacice înacest areal şi dezvoltarea unorrelaţii economice cu oraşulPorolissum.

Prima consemnare scrisă cuprivire la localitate se găseşteîn Gesta Hungarorum, numităşi Cronica lui Anonymus,lucrare apărută în jurul anului1210. Cu toate acestea, sepoate afirma că Zalăul existăca aşezare omenească încă dinjurul anului 900.

Zalău

184

1

Judeţul Sălaj estecunoscut din vremuristrăvechi ca ŢaraSilvaniei și ŢaraPădurilor, având careşedinţă de judeţ şicentru culturalmunicipiul Zalău.

În municipiul Zalău, se maipot vizita:

1. Catedrala AdormireaMaicii Domnului, Str. Unirii nr. 2

2. Biserica Reformată, Str. Andrei Şaguna, nr. 7

3. Protopopiatul ortodox, Str. Andrei Şaguna nr. 6

4. Şcoala generală SimionBărnuțiu, Str. Mihai Viteazul nr. 15-17

5. Colegiul Național Silvania, Str. Unirii nr. 1

1. Statuia lupoaicei din centrul Zalăului

Căi de Acces

º DN 1H Jibou-Zalău



Clădirea TransilvaniaColțul străzii Gheorghe Doja

Clădirea Transilvania a fostridicată între anii 1895 – 1899şi nu se cunoaşte arhitectulclădirii, dar cel care a dispusridicarea ei a fost KarolyOrban.

Planul clădirii este complex,fiind modificat de mai multeori de-a lungul timpului.Iniţial, imobilul a fost proiectatcu trei aripi simetrice, ceacentrală fiind perpendicularăpe cele laterale. Faţadaprincipală este simetrică şi seîmparte în cinci zone. Estebogat decorată în stiluleclectic, brâul şi cornişa dintencuială sunt puternicprofilate. Pot fi admiratechenarele elegante, ornatedeseori cu motive florale şizoomorfe sau cu măştiînaripate (geniile artelor) şisiluete purtând pe cap coşuricu fructe, simbolurileabundenţei.

Imobilul are o curte interioarăde dimensiuni reduse, în cares-a păstrat cursiva aripiisudice, cu arcade la parter şirând de coloane la etaj, tipicăarhitecturii neoclasiciste.

Clădirea Primărieidin ZalăuPiaţa Iuliu Maniu nr. 3

Reprezentativă pentrumunicipiu şi o mândrie pentrulocuitorii ei, clădirea Primărieidin Zalău a fost ridicată în anul1889, fiind o construcţie tipicăpentru epoca sa.

Edificiul proiectat în stilneobaroc prezintă un plantrapezoidal, cu o curteinterioară şi are trei căi deacces din exterior.

Faţada principală (frontonul)este ornamentată în stilneobaroc şi are un acces de tip„portal”, străjuit de douăfelinare executate din fierforjat şi de două console, înformă de volute. Acestea

susţin balconul de la etaj, acărui balustradă esteexecutată, de asemenea, dinfier forjat, în timp ce uşapietonală şi de tranzit esterealizată din lemn masiv.

Mozaicurile pardoselilor dinholuri aveau, la acea vreme,desene cu motive floraledivers colorate, în timp cecoridoarele de la parter încămai păstrează bolţile cu zoneintersectate. Tavanul şi pereţiisălii de şedinţă de la etaj suntdecoraţi cu profiluri, iar pepereţii longitudinali, întreferestrele înalte, au fostmontate oglinzi flancate deaplice din fier forjat. Tâmplăriainterioară şi exterioară esteexecutată din lemn masiv cuîncrustaţii.

În Sala Avram Iancu se găseşteun candelabru impunător,amplasat în centrul plafonului.Acesta cântăreşte 1.450 kg şi afost executat din fier forjat.

Clădirea Transilvania și clădirea Primăriei din Zalău

21

1. Clădirea Transilvania2. Clădirea Primăriei Zalău

Grupul statuarWesselenyiSituat în centrul municipiului Zalău

Grupul statuar Wesselenyi afost dezvelit în anul 1902, fiindo lucrare a sculptoruluiFadrusz János.

Grupul statuar aduce unomagiu baronului WesselenyiMiklos de Hodod, una dintrefigurile proeminente alerevoluţiei paşoptiste dinArdeal, el fiind cel care aîncercat să schimbe statutulsocial al iobagilor şi să îielibereze din robie. Alături desilueta acestuia se găseşte unţăran respectuos, modelatdupă chipul ciobanuluiSamson Pop.

Întreaga creaţie a stârnitneîncetat imaginaţia celorcare încercau să desluşeascăsemnificaţia întregului edifi-ciu. Baronul are mâna întinsăpână peste umărul ţăranului,fapt pentru care se spune căgrupul ilustrează un dialogîntre aceste două personaje.

Istoricul acestui grup statuarpovesteşte despre anul 1848 şifaptele deosebite alebaronului Wesselenyi. Acestaşi-a eliberat pălmaşii şi i-aîmproprietărit cu partea depământ pe care o munceaudin propria iniţiativă. Prinurmare, nu este de mirare căbaronul este văzut careformatorul vremurilor sale.În plus, Wesselenyi a susţinutşcoala din localitate, a creatprima grădiniţă din ţară şi aorganizat prima şcoalăagricolă, unde i-a învăţat petineri cum să segospodărească.

Muzeul Județean deIstorie și Artă ZalăuStr. Unirii nr. 9, municipiul Zalău

Pornind de la organizarea uneiexpoziţii din 1926 pentru ademonstra vechimea şicontinua locuire a acestormeleaguri, Muzeul Judeţeande Istorie şi Artă Zalău a fostinaugurat în 1951. Muzeul şi-aîmbogăţit în permanenţă

patrimoniul expoziţional,astăzi cuprinzând mai multecolecţii şi peste 90000 deexponate: monede, statuetedaco-romane, documente dinevul mediu, epoca modernă şicontemporană şi piese de artăpopulară românească, sculpturişi picturi. Exponatele suntorganizate în mai multe secţii.

Secţia de istorie veche-arheologie cuprindenumeroase exponate de ovaloare reală. Colecţiilearheologice (20.000 obiecte)fac referire la toate fazelelocuirii în această zonăcuprinzând picturi rupestre depeste 100.000 ani și elementedin epoca bronzului, perioadadacică şi romană.

Secţia de istorie medievală,modernă şi contemporanăcuprinde obiecte de uz,armament, obiecte alediferitelor bresle şi asociaţii alemeşteşugarilor din Zalău,documente ale meşteşugari-lor, carte veche românească,obiecte de podoabă etc.

Secţia de etnografie recreeazăatmosfera satului tradiţional,cu interioare ale caselorţărăneşti aşa cum erau ele întrecut, prezintă portul popularsălăjan, obiecte de decor şiobiecte uzuale, iar Secţia deartă cuprinde colecţii depictură, grafică şi sculptură.

186

1


1. Grupul statuar Wesselenyi


Ansamblul arhitecturalmodern al catedralei esteextrem de complex şi esteîmpărţit în mai multecomponente: CatedralaÎnălţarea Domnului,Monumentul obelisc al eroilor(50 m) şi spaţii muzeale.

Intrarea în catedrală se face pesub Monumentul eroilor,compus din două aripi. Subarcul monumentului segăseşte un clopot de 3.000 kg,iar la subsol se află spaţiimuzeale pentru exponate dinPatrimoniul Cultural Naţional.

Catedrala Sfânta Vineri este obiserică imensă din oraşulZalău, fiind prima catedrală amunicipiului. Planul său areforma de cruce greacă, cudimensiunea de 36 m pe toatelaturile interioare. Spaţiulinterior este organizat pe maimulte niveluri, având ocapacitate de 5.000 depersoane. Pictorul PetruBotezatu a început pictareabisericii în anul 2000, frescelefiind realizate în stilul bizantin,căruia i-a dat o nouă expresie.Policandrul turnat în bronzaurit reprezintă un element deo rară frumuseţe, avândînălţimea de 7 m și diametrulla bază de 4 m. Are 360 delumini şi a fost realizat caunicat în Atena.

În interiorul bisericii se găsescbunuri deosebit de valoroasedin punct de vedere artistic,istoric şi documentar,constând din carte veche,icoane pe sticlă, icoane pelemn şi alte obiecte.Iconostasul şi scaunele suntsculptate în lemn masiv decătre artistul Mircea Vasile dinSighetul Marmaţiei.

Catedrala Sfânta Vineri

1

Căi de Acces

º Str. Sfânta Vineri nr. 8,municipiul Zalău

Replică a măreţei Catedrale Sfânta Sofia dinIstanbul (cea mai mare biserică ortodoxă dinlume), Catedrala Sfânta Vineri a fost realizatădupă planurile arhitecţilor Doina şi MirceaNejur, perioada de construcţie începând dupărevoluţie şi finalizându-se în anul 2000.

1. Catedrala Sfânta Vineri

188

Edificiul de cult are un clopotdin anul 1911, turnat încinstea Sfântului Apostol Ioan.În anii din urmă, biserica a fostrenovată de mai multe ori, iarcasa parohială a fost completreconstruită.

Biserica romano-catolică din Zalău

1

2

Căi de Acces

º Bulevardul Mihai Viteazulnr. 6, municipiul Zalău

Biserica cu hramul„Sfânta Treime”datează din anul1878 când i s-a pus șipiatra de temelie,după planurilearhitectului JeneiIstvan.

1, 2. Biserica romano-catolică



Porolissum a evoluat într-unimportant centru comercialcare facilita schimburile dintreromani şi barbari continuândsă prospere de aproape unmileniu după retragerearomană din Dacia (271 e.n.).

După o jumătate de secol,centrul militar a crescut îndimensiuni, fiind reconstruitdin piatră, probabil în timpulîmpăratului Marcus Aurelius.

După ce Porolissum a fostştearsă din sistemulmediteranean deaprovizionare, cu centrul laRoma, soldaţii romani audepins de populaţia localăpentru hrană şi materiale.

Împăratul Septimius Severusacordă oraşului Porolissumstatutul de municipiu,permiţând liderilor şi pieţei săse dezvolte în modindependent. Prin urmare, lasfârşitul secolului al II-lea şiînceputul secolului al III-leae.n. se continuă procesul dedezvoltare demografică şiurbană, fiind renovateamfiteatrul din piatră şi unnumăr de temple.

Viaţa în oraş a continuat pânăîn secolul al XII-lea, deşi au fostschimbate construcţiileexistente. De exemplu, lasfârşitul secolului al XI-lea, ocasă romană din regiuneacivilă a fost transformată într-obiserică creştină.

Căi de Acces

º DJ 191C, satul Moigrad-Porolissum, comuna Mirşid

2

1, 2. Complexul Arheologic Porolissum

1

Unul dintre cele maimari şi bine păstratesituri arheologice dinRomânia, Porolissuma fost un centrumilitar de graniţăstabilit în anul 106e.n. de împăratulroman Traian pentrua apăra trecereaprincipală dinspreMunţii Carpaţi(Meses) spre DaciaPorolissensis.

Complexul Arheologic Porolissum

Rezervații naturale în Zalău


1. Urticularia vulgaris2. Rezervația Balta Cehei

3. Rezervația Mlaștina de la Iaz 4. Rezervația Tusa-Barcău

Rezervația Balta CeheiDN 1H Zalău-Nuşfalău, dreapta peDJ 108F, satul Cehei, orașul ȘimleulSilvanei,

Situată în lunca largă a RâuluiCrasna, Rezervaţia Balta Ceheireprezintă unul din rarelesituri naturale cu vegetaţieacvatică a judeţului Sălaj.

Lacul de deal şi podiş, aflat laaltitudinea de 198 m s-aformat într-un loc cuformaţiuni aluvionarecuaternare ce se suprapununor depozite de argile şimarne ponțiene. Ecosistemuleste tipic unui astfel de mediuşi dispune de multe plante şivieţuitoare rare, unele ocrotitede lege. Vegetaţia specificăacestei zone a lacului s-adezvoltat centrifug fiindformată în mod special dintrestie şi specii helo-higrofiteca: Utricularia vulgaris (plantăcarnivoră), Hydrocharis morsus- ranae – iarba broaştelor,Scutellaria galericulata –mirgau, Glyceria maxima –mană de apă, Sparganiumsimplex – buzdugan,Ranunculus sceleratus –boglari.

Rezervația Mlaștina de la IazDin localitatea Nuşfalău se facestânga pe DJ 191D şi dreapta pedrumul comunal până în satul Iaz,comuna Plopiș

Destinaţie turistică aparte,Mlaştina de la Iaz este şi de omare importanţă ştiinţificăpentru regiune.

Situată la baza piemontuluinord-estic al Munţilor Plopiş,mlaştina include speciideosebite de turbă, o insectăunicat în ţară, precum şiplanta carnivoră denumităpopular „Roua cerului”. Estecuprinsă într-o rezervaţienaturală de tip floristic,faunistic, paleontologic şi pei-sagistic, cu suprafaţa de 10 ha.

Mlaştina s-a format prinalunecări de teren de acum8000 – 10000 de ani şi dispunede un strat de depuneri depolen. În prezent, înfăţişează omlaştină de turbă activă, încuprinsul căreia se găseşte ofloră interesantă, cu un numărredus de specii.

Multe dintre specii sunt ungen de plante insectofage,

aparţinând familieiDroseraceae şi numără circa200 de specii.

Sedimentul acumulat înstratul de turbă esteimportant deoarece reprezintăun eşantion natural autenticpentru desluşirea istoriculuipădurilor din regiune, în jurulmlaştinii dezvoltându-searbori seculari cu aspect deparc dendrologic.

Rezervația Tusa-BarcăuDJ 191D, satul Tusa, comuna Sâg

Rezervația cu o suprafață de13,43 ha este situată în MunţiiPlopiş, incluzând un sector depădure (făgete pure de dealuriși făgete amestecate), o zonăde pajiște, precum și douăizbucuri cu un impresionantdebit de apă. Zona aflată laobârşia văii Râului Barcăuconstituie un mediu optim deviaţă pentru o varietate rarăde păstrăv. Din punct devedere paleontologic, aici s-auconservat cel mai bine formelede viaţă din Sarmaţian, fiinddezvoltată întreagasuccesiune a acestui etaj.

1


1. Rezervația Stejarișul Panic,DN 1F/ E 81 Zalău-Sarmasag, satul Panic,comuna Hereclean

2

3

4

191

Rezervația LaculCicoș DN 19B Nuşfalău-Săcuieni, comuna Săcuieni

Unică în această parte aEuropei, Rezervația Lacul Cicoşde o suprafaţă de 10 haadăposteşte un complexmlăștinos, cu specii relictarede sfagnete, plauri şi arinişuriplutitoare.

De jur împrejurul lacului segăseşte o floră bogată înrarități floristice (bumbăcăriță,cucută de baltă, garoafă demunte, ghințură, stânjenel,trifoi amar, sadină), dar și ofaună cu mamifere și păsăriprotejate prin convențiiinternaționale (barza albă,pescăruşul albastru, uliulpăsărar, uliul porumbar, egretamică, stârcul roșu, stârculcenuşiu).

Rezervația Păşuneacu corynephorus dela VoievoziDN 19C vest de localitatea Valea luiMihai şi stânga pe DJ 190B, comuna Şimian

Deosebită prin specificitateasa, în cuprinsul de 5 ha al

Pășunii cu Corynephorus de laVoievozi se găseşte o speciemediteraneană de iarbăCorynephorus canescens,cunoscută şi sub denumireade „iarbă de argint”.

Acest tip de iarbă se dezvoltăși se adaptează în condițiiextreme (teren arid, secetă,căldură etc). Alături de speciamediteraneană sunt ocrotite şialte specii rare, precum dediţelsau Pulsatilla nigricans (plantăhomeopatică) şi rogozul sauRiparia.

192

1

2


1. Lacul Cicoș2. Corynephorus


1. Rezervația Complexulhidrografic Valea Rece, DN 19/ E 61 Săcuieni-Valealui Mihai, dreapta pe DJ190C, comuna Sălacea

Mlaștinile de la Iaz

Mergând în zona Banatului,vom găsi o bucătărie cuinfluenţe puternice austro-ungare, sârbești, greceşti,italieneşti, dar şi franceze.Mâncărurile preparate aicisunt bazate în special pecarnea de porc, vită, pasăre,completată cu legume prăjitesau înăbuşite în untură sauuntdelemn, cu sosuri zdravenedin făină, condimentate dinbelşug cu piper, boia de ardei,chimen, cimbru.

În această zonă sunt servitebucate gustoase, hrănitoare şigrase. Aici ciorbele se acresccu lămâie, se dreg cusmântână şi se îmbunătăţesccu un pic de tarhon pentru ale da o aromă deosebită.

Şi supele sunt la mare căutare,fiind pregătite cu tăiţei făcuţi

în casă, folosiţi nu numai înprepararea mâncărurilor, dar şia dulciurilor. Din renumiţiităiţei de casă se obţin prepara-te precum „iofca” cu varză, cubrânză proaspătă sau săratăde vaci, cu nucă, cu mac şi culapte.

Desigur, ce nu poate rămâneneamintit este gulaşul, prepa-rat în toate bucătăriile bănăţe-ne. Caracterizate prin sosuri curântaş din făină încinsă „stinsă”

cu supă de oase sau dezarzavat, mâncărurile de aicise remarcă prin gustuldeosebit şi aroma plăcută.

Sarmalele bănăţene sepregătesc din carne tocată cusatârul, fiind mai mari, nu aufineţea celor din Moldova, darsunt foarte gustoase. Sefoloseşte mult papricaşul cugăluşte din făină şi ouă fierteîn apă cu sare.

Gastronomie Banat

194

1

2

1. Ciorbă de perișoare și ciorbă de burtă cu smântană

2. Supă de pui

Printre specialităţile care seremarcă se găsește și„vargabeles”, o budincă dintăiţei de casă cu brânză devaci şi stafide, învelită în foaiede plăcintă şi coaptă în cuptorşi renumitele pogăceleobţinute din aluat cu jumăricare se servesc la ţuică.

Printre mâncăruriletradiţionale din zonaBanatului se numără: ciorbade viţel, mâncarea bănăţeanădin carne de porc, ceapăumplută, sarmalele bătrâneştisau budincile. Aceste bucateatrag prin specificul dozăriimateriilor prime, a tehnologieide preparare folosite şi acondimentelor alese cu grijă.

O altă trăsătură definitoriepentru zona Banatului estefaptul că gospodinele de aicigătesc dulce, zahărul și miereafiind ingrediente care conture-ază foarte bine personalitateabucătăriei de aici. Acestamănunt esențial, de altfel,este de influență maghiară.

Nu putem să încheiem acestcapitol distinct al ghidului fărăsă amintim de „specialitățilecasei”, care vorbesc despreîmbinarea dintre plăcereagustului și credința populară alocului. Aceste preparate eraupregătite doar o singură datăîn an. Astfel că, în ajun deCrăciun, femeile obişnuiesc săfacă o plăcintă din mai multepături foarte subţiri de aluat,numită „ceşniţă”.

În aluatul ei era strecurat unban, iar pentru cel care îlgăsea era un semn prevestitorde bun augur cu privire larecolta din anul respectiv.Plăcinta era coaptă pe jar, încuptor, iar apoi era împărţităîn ziua de Anul Nou.

De asemenea, celebraprăjitură „cremşnit” sau„crempită” era nelipsită laprânzul de Anul Nou. Șiaceastă prăjitură ascundea unbănuț purtător de norocpentru cel care îl găsea.


1. Sarmale2. Crempita

3. Plăcinta cu mere

2

1

3

Gastronomia Crișanei prezintăpreponderent influențeungurești și germane.

Unele produse culinare tind sădevină adevărate branduripentru această regiune,produse cum ar fi: pita pevatră de Pecica, salamul deNădlac, țuica de Chisindia,mustoasa de Măderat.

E o adevărată tradiţieprepararea cărnii de porc în

vestul ţării. Secretele setransmit din tată în fiu,măcelarii bazându-se pepriceperea lor şi pecondimentele utilizate caredau gustul unic al acestormezeluri.

Comunităţile de saşi, şvabii şitrupele de grăniceri au adusclătite, şniţele, cozonac,ştrudele şi folosirea smântânii,ca adjuvant, la ciorbe.

Alte produse tradiționale:găluştele slovăcești de Nădlac,întorsurile de Şepreuş, cârnațiide Galşa, sortimente debrânzeturi, paste fainoase,murături, miere si altepreparate ce vor fi stropite cuțuica de Aldești, Groşii Noi sauChisindia, vin de Miniș șiPâncota.

196

1

2

Gastronomie Crișana

1. Cârnați din carne de porc2. Cârnați și slănină afumată

Rețete din Crișana

• Supă de dovlecel: dovlecei,orez, ceapă, morcov, ulei,smântână, mărar verde, sareşi piper.

• Găluște dospite cu magiunde prune: făina, drojdieproaspătă, zahăr, lapte, unt,ouă, lămâie, zahăr vanilat,magiun de prune, rom, macmacinat, zahăr pudră.

• Supă de gulioare: gulii,ceapă, morcovi, ouă, făină,ulei, pătrunjel, mărar,smântână, sare.


1. Gulaș din carne de vacă2. Tocană țărănească din carne de porc

3. Tocăniță de vacă 4. Cremșnit cu bucăți de fructe

1

2

3

4

Introducere Crișana-Banat: Descoperirea misterelor şi frumuseţilor unui adevărat muzeu petrografic ................................. 4

Văliug ................................................................................................ 11Staţiunea Crivaia ........................................................................................................................................................... 13Stațiunea Trei Ape și Stațiunea Semenic ............................................................................................................. 14Parcul Național Semenic – Cheile Carașului ....................................................................................................... 15Lacul Secu ....................................................................................................................................................................... 19Muzeul de Locomotive .............................................................................................................................................. 20Colecţia de minerale şi flori de mină de la Ocna de Fier ................................................................................ 21Lacul Mic şi Lacul Mare ............................................................................................................................................... 22Parcul Naţional Cheile Nerei ..................................................................................................................................... 23Beciurile fostei fabrici de bere, Ciclova Română ............................................................................................... 25Mănăstirea Călugăra ................................................................................................................................................... 26Defileul Dunării ............................................................................................................................................................. 27- Rezervaţia Balta Nera-Dunăre ............................................................................................................................... 28- Rezervaţia Baziaş ....................................................................................................................................................... 28- Rezervaţia Râpa cu lăstuni ..................................................................................................................................... 29- Rezervaţia Valea Mare .............................................................................................................................................. 29- Peştera cu apă din Valea Polevii ........................................................................................................................... 30- Peştera Gaura cu Muscă .......................................................................................................................................... 30- Peştera Gaura Chindiei ............................................................................................................................................ 30- Cazanele Dunării ........................................................................................................................................................ 31- Rezervaţia Valea Oglanicului ................................................................................................................................. 31- Rezervaţia Faţa Virului .............................................................................................................................................. 32- Rezervaţia Dealul Duhovnei .................................................................................................................................. 32- Rezervaţia Cracul Găioara ....................................................................................................................................... 32- Rezervaţia Locul fosilifer Bahna ............................................................................................................................ 33- Rezervaţia Gura Văii .................................................................................................................................................. 33- Rezervaţia Cracul Crucii ........................................................................................................................................... 34- Rezervaţia Dealul Varanic ....................................................................................................................................... 34Parcul Natural Porţile de Fier .................................................................................................................................... 35Sfinxul Bănăţean ........................................................................................................................................................... 36

Băile Herculane ............................................................................... 37Parcul Național Domogled ....................................................................................................................................... 40Râpa Neagră ................................................................................................................................................................... 43Ruinele cetății medievale Mehadia ....................................................................................................................... 43Statuia Pro Patria .......................................................................................................................................................... 44Hanul Poștei Lugoj ....................................................................................................................................................... 45Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului ................................................................................................. 46Turnul Bisericii „Sfântul Nicolae” ............................................................................................................................. 47Stațiunea balneoclimaterică Buziaș ...................................................................................................................... 48Expoziția Memorială „Traian Vuia” ........................................................................................................................... 49Parcul dendrologic Bazoș .......................................................................................................................................... 50

Timișoara ......................................................................................... 51Palatul Culturii din Timişoara ................................................................................................................................... 54Castelul Huniazilor (Castelul Huniade) ................................................................................................................. 56Muzee în municipiul Timişoara ............................................................................................................................... 57-Muzeul Banatului ........................................................................................................................................................ 57

CUPRINS

198

-Muzeul Militar .............................................................................................................................................................. 57-Muzeul Satului Bănăţean ......................................................................................................................................... 58Colecţia muzeală a Vicariatului Ortodox Sârb ................................................................................................... 59Palatul Dicasterial ......................................................................................................................................................... 59Teatrul de păpuşi .......................................................................................................................................................... 60Filarmonica Banatul .................................................................................................................................................... 60Domul romano-catolic ............................................................................................................................................... 61Palatul Baroc .................................................................................................................................................................. 61Parcul Botanic ................................................................................................................................................................ 62Statuia Sfintei Treimi ................................................................................................................................................... 63Cazinoul Militar ............................................................................................................................................................. 64Fântâna punctelor cardinale .................................................................................................................................... 64Primăria Veche ............................................................................................................................................................... 65Bastionul Cetății ............................................................................................................................................................ 65Catedrala Mitropolitană Ortodoxă Română a Banatului ............................................................................... 66Casa Eugen de Savoya ................................................................................................................................................ 67Biserica sârbească ........................................................................................................................................................ 68Observatorul astronomic .......................................................................................................................................... 69Canalul Bega .................................................................................................................................................................. 70Rezervația naturală Mlaștinile Umede de la Satchinez ................................................................................... 71Stațiunea Băile Călacea .............................................................................................................................................. 72

Sânnicolau-Mare ............................................................................ 73Castelul Nako ................................................................................................................................................................. 75Biserica romano-catolică ........................................................................................................................................... 76Muzeul vinului ............................................................................................................................................................... 77Ruinele Mănăstirii Cisterciene de la Igriș ............................................................................................................. 78

Lipova ............................................................................................... 79Muzeul Orășenesc Lipova ......................................................................................................................................... 81Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului ................................................................................................ 82Bazarul turcesc .............................................................................................................................................................. 83Mănăstirea şi Biserica de pelerinaj Maria Radna .............................................................................................. 84Rezervația Balta Șoimoș și Cetatea Șoimoș ........................................................................................................ 86Stațiunea Băile Lipova ................................................................................................................................................ 87Rezervația Locul fosilifer Zăbalț ............................................................................................................................. 88Peștera lui Duțu ............................................................................................................................................................ 89Castelul Regal de la Săvârşin .................................................................................................................................... 90

Vladimirescu .................................................................................... 91Ruinele catedralei în stil romanic ....................................................................................................... 93Biserica Sfântul Mucenic Dimitrie ....................................................................................................... 94

Chișineu-Criș ................................................................................... 95Rezervația de soluri sărăturate ............................................................................................................ 97Castelul Csernovics .................................................................................................................................. 98

Ineu ................................................................................................. 101Cetatea Ineu ................................................................................................................................................................ 103Rezervația Balta Rovina ........................................................................................................................................... 104Staţiunea Moneasa ................................................................................................................................................... 105Peștera Valea Morii .................................................................................................................................................... 106Pădurea Sic ................................................................................................................................................................... 106


Gurahonț ....................................................................................... 107Rezervaţia Baltele Gurahonţ .................................................................................................................................. 109Rezervaţia Dosul Laurului ....................................................................................................................................... 110

Vașcău ............................................................................................ 111Muzeul Nicolae Bocu ................................................................................................................................................ 113Rezervația Avenul Câmpeneasa şi Izbucul Boiu ............................................................................................. 114Mănăstirea Izbuc ........................................................................................................................................................ 115Rezervația Valea Sighiștelului ................................................................................................................................ 116Rezervaţia Groapa Ruginoasă - Valea Seacă .................................................................................................... 117Rezervaţia Gheţarul Focul Viu ............................................................................................................................... 118Rezervația Valea Galbenei ...................................................................................................................................... 119Piatra Galbenei ........................................................................................................................................................... 120Piatra Bulzului ............................................................................................................................................................. 120Rezervația Platoul Carstic Padiș ............................................................................................................................ 121Rezervația Depresiunea Bălileasa ........................................................................................................................ 122Rezervația Groapa de la Bârsa ............................................................................................................................... 123Rezervația Lumea Pierdută .................................................................................................................................... 124Rezervația Poiana Florilor ....................................................................................................................................... 125Rezervația Pietrele Boghii ....................................................................................................................................... 126Rezervația Săritoarea Bohodeiului ...................................................................................................................... 127Rezervația Vârful Biserica Moțului ....................................................................................................................... 128Rezervația Molhașurile din Valea Izbucelor ..................................................................................................... 129Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Lazuri de Beiuş .................................................................................. 130Avenul Borțigului ....................................................................................................................................................... 131Peșteri din comuna Pietroasa ................................................................................................................................ 132- Peștera Urșilor – Chișcău ...................................................................................................................................... 132- Peștera lui Micula .................................................................................................................................................... 133

Beiuș ............................................................................................... 135Staţiunea Stâna de Vale ........................................................................................................................................... 137Rezervaţii naturale din comuna Budureasa .................................................................................................... 138- Vârful Cârligate ......................................................................................................................................................... 138- Piatra Grăitoare ........................................................................................................................................................ 138- Cetatea Rădesei ....................................................................................................................................................... 139Peştera Meziad ............................................................................................................................................................ 140Peşteri în comuna Roșia .......................................................................................................................................... 141- Peştera Vacii .............................................................................................................................................................. 141- Peștera Ciur Ponor-Topliţa .................................................................................................................................... 141- Peștera Ciur Izbuc .................................................................................................................................................... 142- Peştera Grueț ............................................................................................................................................................ 143Rezervația Izvoarele mezotermale Răbăgani .................................................................................................. 144Turnul Ciunt din Salonta şi Muzeul Memorial Arany Janos ........................................................................ 145Staţiunea Tinca ........................................................................................................................................................... 146

Oradea ............................................................................................ 147Șirul Canonicilor ......................................................................................................................................................... 149Palatul Baroc ................................................................................................................................................................ 150Palatul Vulturului Negru .......................................................................................................................................... 151Palatul Justiției ............................................................................................................................................................ 151Palatul episcopal greco-catolic ............................................................................................................................ 152Muzeul Țării Crișurilor ............................................................................................................................................... 153Lăcaşuri de cult în municipiul Oradea ................................................................................................................ 154- Bazilica romano-catolică Înălțarea Fecioarei Maria .................................................................................... 154

200

- Biserica ortodoxă „cu Lună” ................................................................................................................................. 154- Biserica Sfântul Ladislau ....................................................................................................................................... 155- Biserica de lemn Sfinții Martiri Constantin Brâncoveanu și fiii săi ......................................................... 156- Ansamblul Bisericii Reformate – Biserica Reformată și Turnurile cu clopotnițe ............................... 156- Biserica de lemn Sfânta Cuvioasă Parascheva și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril ........................ 157- Biserica Ortodoxă Sfânta Treime ........................................................................................................................ 157- Biserica Seminarului Greco-Catolic ................................................................................................................... 158- Sinagoga Neologă Sion ........................................................................................................................................ 159- Sinagoga ortodoxă ................................................................................................................................................. 159Stațiunea Băile 1 Mai ................................................................................................................................................ 160Rezervația botanică Pârâul Peța ........................................................................................................................... 161Stațiunea Băile Felix .................................................................................................................................................. 162Rezervația Gruiul Pietrii ........................................................................................................................................... 163Rezervația paleontologică ”Lentila 204” Brusturi - Cornet .......................................................................... 164Rezervația Peștera Igrița .......................................................................................................................................... 165Rezervația Peștera Gălășeni ................................................................................................................................... 166Defileul Crișului Repede .......................................................................................................................................... 167Rezervația Peștera Vântului .................................................................................................................................... 168Rezervația Calcarele cu hippuriți de la Valea Crișului ................................................................................... 169Peștera Valea Leșului ................................................................................................................................................ 170

Huedin ............................................................................................ 171Biserica Reformată-Calvină .................................................................................................................................... 173Bisericile ortodoxe - Huedin I şi Huedin II ......................................................................................................... 173Rezervaţia Gresiile de pe Stânca Dracului ........................................................................................................ 174Rezervaţia Poiana cu narcise din Racâş ............................................................................................................. 175Rezervaţia Grădina Zmeilor ................................................................................................................................... 176

Jibou ............................................................................................... 177Castelul Béldy .............................................................................................................................................................. 179Rezervația naturală Stâna Clițului ........................................................................................................................ 180Rezervația Pădurea „La castani” ............................................................................................................................ 181Rezervația Lunca cu lalea pestriță ....................................................................................................................... 181Rezervația Pietrele Moșu și Baba ......................................................................................................................... 182

Zalău ............................................................................................... 183Clădirea Transilvania ................................................................................................................................................ 185Clădirea Primăriei din Zalău ................................................................................................................................... 185Grupul statuar Wesselenyi ...................................................................................................................................... 186Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău .......................................................................................................... 186Catedrala Sfânta Vineri ............................................................................................................................................ 187Biserica romano-catolică din Zalău ..................................................................................................................... 188Complexul Arheologic Porolissum ...................................................................................................................... 189Rezervații naturale în Zalău ................................................................................................................................... 190- Rezervația Balta Cehei ........................................................................................................................................... 190- Rezervația Mlaștina de la Iaz ............................................................................................................................... 190- Rezervația Tusa-Barcău ......................................................................................................................................... 190- Rezervația Lacul Cicoș ........................................................................................................................................... 192- Rezervația Păşunea cu corynephorus de la Voievozi ................................................................................. 192

Gastronomie Banat ...................................................................................................................................... 194Gastronomie Crișana ................................................................................................................................... 196

Ghid Turistic Crisana Banat

Documents

Transcript of Ghid Turistic Crisana Banat