Baltagul Mihail Sadoveanu Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu este un roman realist de tip obiectiv. Romanul Baltagul prezinta monografia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaica a pastorilor, avand in prim-plan cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan. Tema romanului este una specific sadoveniana si anume viata pastorala, iubirea, intelepciunea. Titlul romanului este unul sugestiv, acesta reprezentand un obiect simbolic ( topor cu doua taisuri) de unde putem deduce faptul ca baltagul este o unealta de lucru, arma a omorului dar totodata si o arma a razbunarii. Timpul derularii actiunii este vag precizat, prin repere temporale: aproape de Sfantul Andrei, In Postul Mare, 10 Martie. Cadrul actiunii este satul Magura Tarcaului, zona Dornelor si a Bistritei, dar si cel de campie, Cristesti, in Balta Jijei. Fiind un roman realist prin veridicitate, traseul urmat de Victoria impreuna cu Gheorghita, pe urmele lui Nechifor contine toponime existente pe harta. Romanul este structurat in 16 capitole cu actiune desfasurata cronologic, urmarind momentele subiectului. Romanul Baltagul poate fi considerat un roman al iubirii matrimoniale, un roman al transhumantei, un roman mitic, un roman politist si nu in ultimul rand un bildungsroman. Roman al iubirii matrimoniale : Victoria pleaca in cautarea sotului ei din dragoste pentru el. Femeia are vise premonitorii, nu ar eliniste, este ingrijorata, face apel la autoritati care nu o ajuta si atunci hotaraste sa refaca ultimul drum al sotului ei, constienta fiinda ca la capatul lui il va gasi pe Nechifor mort. Familia Lipan este cu un trecut tumultos: desi cei doi soti se iubesc, fiind firi aprige , se ciocnesc, Lipan intarziind uneori in calatoriile sale, Vitoria reactioneaza, barbatul oferindu-i corectie. Din casnicia celor doi au rezultat mai mult copii din care au supravietuir numai doi, Gheorghita si Minodora. Vitoria are tarie de caracter, perseverenta, continuitate in atitudini, scopul ei fiind acela de a-l gasi pe Nechifor si de a respecta traditiile stramosesti, oferindu-i acestuia liniste, de aici reiesind motivul Antigonei, afirmadu-se chiar in literatura faptul ca Vitoria este o Antigona a literaturii romane. In scena praznicului inmormantarii, Vitoria da frau liber diperarii si striga numele de copil al lui Nechifor, Gheorghita, femeia dandu-si seama ca va ramane singura fara barbatul iubit. Roman al transhumantei: Actiunea romanului se petrece intr-un sat de munteni, acolo unde preocuparea de baza este oieritul. Un an pastoresc dureaza de la Sfantul Gheorghe 23 aprilie pana la Sfantul Andrei 30 noiembrie. In gospodaria lui Nechifor, barbatul se ocupa de stana, unde are ajutoare si ca ucenic pe fiul sau, iar femeia se ocupa de gospodarie si cresterea copilului. Inainte de a pleca in calatorie, Vitoria vinde piei si branza pentru a face rost de bani. Vitoria este o fire conservatoare a traditiilor, amenintand-o pe Minodora ca o va inneca in apa Tarcaului daca mai cere coco, valt si bluza. In lumea oierilor, moartea lui Nechifor este un eveniment tragic, care strica echilibrul initial, de accea razbunarea mortii trebuie sa fie de acceasi intensitate. Muntenii isi organizeaza viata dupa legea Talionului Ochi pentru ochi si dinte pentru dinte lege a dreptatii personale. Vitoria este o repezentanta a acestei lumi, este o munteanca in genereal ca toti muntenii, o fiinta sobra, dinamica, adaptabila la lumea de jos de la campii. Roman mitic: Baltagul incepe cu o parabola in care Dumnezeu este vazut ca batran cumsecade, care imparte popoarelor diferite trasaturi. La sfarsit vin muntenii si Dumnezeu le da dorinta de petreceri si neveste iubitoare. Vitoria are vise premonitorii: Nechifor calare pe un cal traversand o apa neagra cu spatele la ea. Inainte de a pleca in calatorie , merge la baba Maranda si la popa. Se spovedeste, tine post, se purifica fizic si spiritual. Pleaca in calatorie intr-o zi speciala, de sarbatoare, de Sfintii Mucenici. Romanul are ca motto Stapane stapane/ Mai cheama si-un cane, de aici reiesind asemanarea cu balada populara Miorita. Roman politist: Romanul urmareste etapele unei anchete politiste: disparitia unei persoane, refacerea ultimului drum, gasirea cadavrului, identificarea suspectilor, investigatii, anchete, interogatorii, gasirea asasinilor si pedepsirea lor. Vitoria se comporta ca un adevarat detectiv; interogheaza, suspecteaza, pune intrebari in toate carciumile de pe itinerar, pedepseste. Este un Hamlet feminin datorita asemanarii cu acesta, fantoma tatalui( in romanul nostru, sotului ) cerandu-i razbunarea. Hamlet se preface nebun pentru a face investigatii mai bine, iar Vitoria nu-si dezvaluie adevaratul statut pentru a nu atrage atentia celorlalti. Vitoria dezvaluie la praznic scenariul adevarat al uciderii lui Nechifor, determinandu-i pe ucigasi sa se tradeze. Desi este o femeie simpla, nestiutoare de carte, Vitoria este isteata, intuitiva, pragmatica , hotarata, tenace, cu simtul dreptatii, cu personalitate puternica si dominatoare. Bildungsroman: Se are in vizor formarea lui Gheorghita, inca necopt la inceputul romanului, superficial si caruia ii plac fetele si petrecerile. Acesta nu intelege ingrijorarea Vitoriei cauzata de intarzierea tatalui sau. Vitoria il ia cu ea, nu numai ca sa aiba un tovaras de drum , ci mai ales ca sa-l formeze ca viitor cap al familiei. Calatoria este caracterizata prin lipsa de comunicare intre fiu si mama, Vitoria nespunandu-i baiatului ce ganduri are, numai in scena finala lasandu-l pe Gheorghita sa actioneze singur. Din calatorie, baiatul invata sa cunoasca semnele naturii, sa relationeze cu oamenii, sa-si faca singur dreptate. In scena praznicului, Gheorghita isi razbuna tatal cu ajutorul baltagului si chiar daca este stangaci si se incurca in lantul cainelui, face dreptate pana la capat. In finalul romanului, Vitoria i se adreseaza ca unui barbat, spunandu-i ce planuri de viitor are si de unde se poate intelege ca locul lui Nechifor a fost luat de Gheorghita. In concluzie, romanul Baltagul, scris de Mihail Sadoveanu are un puternic caracter moralizator, autorul dorind sa ne incurajeze ca, prin orice rau am putea trece, viata se continua si trebuie traita asa cum se cuvine.