7/17/2019 Baltagul - Mihail Sadoveanu

http://slidepdf.com/reader/full/baltagul-mihail-sadoveanu-568e40c852898 1/6

BaltagulMihail Sadoveanu

I. Tema si viziunea intr-un roman aparținând lui Mihai SadoveanuII. Relația dintre incipit si fnalIII. Construcția suiectuluiI!. Construcția unui persona"!. Relația dintre dou# persona"e

!I. Instanțele comunic#rii narative

1. Preliminarii

Sadoveanu este cel mai prolifc scriitor al literaturii române. $ scrispovestiri rurale% romane% care ar putea f grupate &n 'uncție de patru teme(

istoria )*+rații ,deri% !remea Cancerului sau vremea /uc#i !od#0% scrierisociale  )1anul $ncuței% 2n crâ3ma lui Ion Roat#% Bordeienii0 natura

)4ada 5orilor% 2mp#r#ția apelor0% opere de atmos'er# ilustrând

atmosfera târgului de provincie ) 6ocul unde nu s-a &ntâmplat nimic0.

Romanul Baltagul s-ar putea &ncadra &n tematica socială  ilustrândviața muntenilor &ns# sensurile sale mult mai adânci re'uzând o &ncadrareatât de restrictiva si simplifcat#.

2. Substratul arhetipal

Romanul a 'ost scris &n numai 78 zile si a ap#rut &n anul 79:;. $re capunct de plecare alada Miorița ilustrat# prin motto-ul romanului„Stăpâne, stăpâne /Mai cheamă ș-un câne” % dar si prin motivultranshumanței% c#utarea #ratului de c#tre 'emeie% omorul cioanului maiogat de c#tre ceilalți doi% câinele. Totu3i% &n Miorița crima este ipotetic#% iar &n Baltagul este &n'#ptuit#. 2n Miorița cio#na3ul este nec#s#torit% iar &nBaltagul are si copii. <e lâng# alada Miorița% autorul preia din aladaDolca motivul animalului credincios si din alada Solga persona"ul'eminin care &n'#ptuie3te dreptatea.

$le=andru <aleologu remarc# 'aptul c# romanul ilustreaz# mitul lui

Isis si Osiris,  deoarece% ca si Isis% !itoria pleac# &mpreun# cu ful s#u%ulterior ad#ugându-se si câinele &n c#utarea lui 4echi'or. <oart# cu ei unlabrys % secure cu dou# t#i3uri% amintind de altag. 2n timp ce Isis &i &nvele3tetrupul soțului cu o piele de animal% !itoria &l acoper# pe 4ichi'or cu o poclad#.

7/17/2019 Baltagul - Mihail Sadoveanu

http://slidepdf.com/reader/full/baltagul-mihail-sadoveanu-568e40c852898 2/6

6a aza romanului se a5a si mitul labirintului% prezent atât &ne=terior prin motivul drumului cât si &n interior prin maturizarea lui>heorghiț#. Minotaurul din centrul lairintului este &ntruchipat de CalistratBogza deoarece având uza de "os despicat# este considerat &nsemnat &ngândirea popular#.

?!itoria a 'ost considerat# un 1amlet 'eminin pentru 'elul &n care poveste3temoartea soțului% dar si o $ntigona modern# prin &nmormântarea lui.@

3. ema, m!ti"e centrale, semni#ca$ia titlului

Tematica principal# a romanului% dorința de a a5a adev#rul si de a'ace dreptate% se gre'eaz# pe atmos'era lumii arhaice a satului românesc.Sunt prezente si teme subsidiare  precum( 'amilia% dragostea% natura%moartea. <rintre motivele prezente &n te=t se remarc# &n special( drumul%

altagul si transhumanța.Viziunea despre lume &n'#ți3at# &n acest roman nu 'ace e=cepție de

la ampla perspectiv# pe care o o'er# Sadoveanu &n toat# creația lui. $utorulconsider# c# e=istența presupune ordine si semnifcație% numite de el sipersona"ele sale rânduială. Aitarea ordinii lumii este una din marile prime"diiale vârstei moderne a umanit#ții% a3a c# scriitorul o evoc# pentru a o salva.

Titlul  este simolic% &ntrucât &n mitologia autohton# altagul este oarm# magic#% menit# s# &ndeplineasc# dreptatea. Se presupune c# atuncicând este 'olosit ca unealt# a drept#ții nu se p#teaz# de sânge% &ns# dac#este 'olosit pentru &n'#ptuirea unei nedrept#ți% sângele r#mâne s# o proeze.2n roman apar dou# altage% unul cu care este omorât 4ichi'or si cu care vaf r#zunat si unul pe care preotul /#nil# i-l sfnțe3te lui >herghiț# si carer#mâne nep#tat de sânge.

%. Structura, c!mp!&i$ie, subiect 

Romanul este structurat pe două planuri( primul plan este unul real siilustreaz# viața muntenilor% find un roman al e=istenței pastorale si al doilea esteun plan mitic% &n care !itoria caut# s# re'ac# ordinea lumii pe care crima

monstruoas# o distrusese.Incipitul deschide romanul pe un ton liturgic prezentând legenda pe care

4echi'or 6ipan% persona"ul asent% oi3nuia s# o spun# la cum#trii si nunți% con'ormc#reia /omnul /umnezeu% dup# ce a alc#tuit lumea% a pus rânduiala si semnfec#rui neam. <rin intermediul legendei sunt caracterizați muntenii si este o'eritun tipar de comportament &n care se &ncadreaz# si persona"ul. /escrierea spațiuluiuml#m domol suind poteci oale si coorând pr#p#stii aminte3te de spațiul

7/17/2019 Baltagul - Mihail Sadoveanu

http://slidepdf.com/reader/full/baltagul-mihail-sadoveanu-568e40c852898 3/6

mioritic al transhumanței. Muntenii sunt caracteriza3i ca având o inim# u3oar# sicapacitatea de a se ucura de viaț# indi'erent de greut#ți „'u "ă mai p!t (a )ntr-a(a!s (ecât ! inimă uș!ară ca să "ă bucurai cu al "!stru. Să "ă pară t!ate bune* sisă "ie la "!i cel cu cetera* si cel cu băutura* s-a"e$i muieri +rum!ase si iube$e.” 

inalul  presupune &ntoarcerea !itoriei la modul de viaț# tradițional.dat# ce a restailit echilirul% viața poate merge &nainte% >heorghiț# findacum capul 'amiliei.

!elația dintre incipit si "nal const# &n continuarea vieții con'ormrânduielii.

$cțiunea &ncepe &n satul M#gura Tarc#ului% unde !itoria &l a3teapt# pe4echi'or s# se &ntoarc# de la iernat. Spațiul este larg% presupunând un drumspre mai multe locuri. Merge la <iatra 4eamț pentru a anunța disparițiasoțului% apoi la M#n#stirea S'. $na de la Bistrița% apoi spre Suha si Saasa.$cțiunea se petrece &ntre S'. $ndrei si S'. >heorghe% trecând prin mai multesate de munte. 4echi'or ar treuie s# vin# de la /ana. Spațiul este &nchis &ntr-o zon# de munte% preponderent rural#% a3adar viața ilustrat# este a uneicomunit#ți rurale de muncitori. Muntenii &3i câ3tig# e=istența cu toporul oricu cața % iar cei mai puternici &ntemeiaz# stâne &n munte. +emeile lor r#mân &n sat% uneori devin v#duve prea devreme ca dânsa% noteaz# !itoria 6ipan.2n acela3i timp% aceste ocupații di'erite &i 'ac sa fe ni3te * '#pturi de minune%care noteaz# ca sunt nestatornici ca vremea% dare se &ntorc la ârlogul lorprecum ursul.

4echi'or 6ipan care se dovede3te a f vrednic cioan &ntemeiase ostân# &n munte% de unde nu se mia &ntorcea . !itoria &ncepe s# &l visezetrecând o ap# neagr#% semn pe care &l interpreteaz# ca moartea soțului. $poicoco3ul care urc# pe pragul casei si pe care !itoria &l a3teapt# s# intre &n cas#se &ntoarce. <rin asociere razii #i par mai negri. <rime3te o scrisoare si credec# este de la 4echi'or% &ns# e adresat# Minodorei. 2ntre timp # vine>heorghiț#% iar !itoria vrea s# &l trimit# pe el &n c#utarea tat#lui% &ns# sedovede3te 'ricos si a"unge la concluzia c# treuie s# mearg# cu el. Merge laM#n#stirea S'. $na si ține post 7 vineri. 2nainte de a pleca d# la '#cut un

altag% vinde din produsele casnice pentru a avea ani % apoi duce anii lapreotul /#nil#. <leac# &nsoțit de >1DR>1IEF si de domnul /avid. !itoria &ntrea# de soțul ei pe la hanuri si cârciumari. 6a Saasa din trei cioani mair#mân doar doi% deoarece dispare tocmai 4echi'or. Cei doi locuiesc &nSaasa% find vora de Calistrat Bogza si Ilie Cuțui. Cu a"utorul lui 6upu%câinele lui 6ipan% e cate !itoria &l g#se3te &n Saasa sunt descoperiter#m#3ițele lui 4echi'or &ntr-o râp#. !itoria strânge oasele lui 4echi'or si &l

7/17/2019 Baltagul - Mihail Sadoveanu

http://slidepdf.com/reader/full/baltagul-mihail-sadoveanu-568e40c852898 4/6

acoper# cu o poclad#% apoi &l las# pe >heorghiț# &n râp#% iar ea merge s#anunțe autorit#țile. Tân#rul st# acolo pân# spre miezul nopții când se speriesi iese. /up# trei zile% !itoria &l &nmormânteaz# pe soțul ei% iar la poman# &idemasc# pe cei doi uciga3i.

Romanul realizeaz# monogra"a societății pastorale prezentândtradițiile si oiceiurile% mai ales &n raport cu cele trei e=istențe cruciale dinviața omului( na3terea% c#s#toria si moartea. 6a Borca% !itoria ia parte la unbotez unde pune un #nuț su perna noului cre3tin% la Cruci &ntâlne3te onuntă si cinste3te cu mirii si na3ii% iar pentru lini3tirea su5etului soțului ei &lpune pe >heorghiț# s# &l vegheze% preg#te3te pânzele ale pentru trecereadrumului% g#ina neagra care se trece peste groap# si apoi organizeaz# unparastas.

Se remarc# descrierea satului românesc de munte% cu ritmul s#u

de viaț#. D=istența muntenilor se ghideaz# dup# un vechi program pastoral%des'#3urându-se &ntre dou# momente care hot#r#sc treurile satului(plecarea oilor la iernat si &ntoarcerea lor la munte. 6egile nescriseguverneaz# viața acestor oameni% iar tradiția nu admite nerespectarea lor.<rin dispariția lui 4echi'or 6ipan% rânduiala si legea au 'ost &nc#lcate% deaceea% vinovați treuie s# pl#teasc#% 'emeia treuie s# a5e adev#rul% ritualul &nmormânt#rii treuie respectat% iar oile recuperate.

/escrierea familiei lui 4echi'or 6ipan &l prezint# pe #rat ca findpunctul moil% &n timp ce 'emeia este punctul stail. #ospodăria lor este

una &nst#rit#% deoarece au reu3it s# &3i &ntemeieze o stân# &n munți. +ata estepus# la treurile gospod#re3ti de c#tre mam#% care &ncearc# s# o creasc# &nspiritul tradiției si &i repro3eaz# c# este interesat# de lumea modern#.B#iatul este 3tiutor de carte si este lier s# 'ac# anumite alegeri% precum cealegat# de c#s#torie% spre deoseire de Minodora% pe care !itoria nu vrea s# olase s# se m#rite cu ful d#sc#liței.

Romanul prezint# procesul de formare al lui #$eorg$iță care dintân#rul c#ruia aia &i mi"ea mustața% ezitant si nesigur se trans'orm# &n#ratul capail s# &3i &ntrețin# gospod#ria. 2nceputul acestui proces estemarcat de vorele !itoriei n$elee că (e acum ucăriile au stat. e-acu0 trebuie să te ară$i bărbat. u n-am alt spriin si am ne"!ie (e bra$ul tău.” /e3i pe moment nu reu3e3te s# &i r#spund# mamei sale dup# ce dooar# unnoian de z#pad# privi spre maic#-sa% o v#zu zâmind si &nțelesese c# i-a datr#spunsul pe care nu-l putea gâng#vi &n a"un. Momentul &n care >heorghiț#este rugat de mama sa s# stea &n groap# al#turi de 4echi'or poate f

7/17/2019 Baltagul - Mihail Sadoveanu

http://slidepdf.com/reader/full/baltagul-mihail-sadoveanu-568e40c852898 5/6

interpretat ca o pro#% pe care #iatul nu o trece% deoarece se sperie si iese% &ns# &n acela3i timp ar putea &nsemna ie3irea din &mp#r#ția morții sirena3terea speranței. >heorghiț# cooar# &n groap# unde preia rolul tat#luis#u )Sângele si carnea lui 4echi'or se &ntorceau asupra lui &n pa3i% &n zoruri% &n chem#ri.0. Sugestiv este si numele 5#c#ului care este acela3i cu numeledin tinerețe al tat#lui% viața find ast'el privit# &n ciclicitatea ei. 2n fnal%tân#rul reu3e3te s# &3i 'ac# sufcient cura" s# &l loveasc# pe cel care i-aomorât tat#l „+eci!rul m!rtului sim$i )n el crescân( ! putere mai mare si mai(reaptă (ecât a uciașului” 

. Pers!nae

Vitoria %ipan  este persona"ul principal al romanului% numele eiconținând e=plicit simolul izânzii. Da este descris# &n te=t &n trei ipostaze sianume( cea de soție de oier% cea de mama a doi copii si cea de &ustițiar.

+emeia cucere3te prin frumusețea si farmecul ei "zic,  c#ci la cei patru&eci (e ani ai săi, !chii ei căprui răs+râneau lumina castanie a părului” si „nu mai era tânără, (ar a"ea ! +rumuse$e ne!bișnuită )n pri"ire.” 

+emeie aspră% !itoria este o soție $arnică  si pricepută  care ducegri"ile unei gospod#rii &mel3ugate si o conduce cu un raț stra3nic. Da este3tie pe de rost ce produse are de vânzare si se tocme3te cu iscusinț#%mergând chiar ea la câmpie pentru a vinde produse. +iind prevăzătoare

duce anii câ3tigați la preotul /aniil% gest care se dovede3te salvator%deoarece &n acea sear# hoții &i calc# gospod#ria. Dste o 'emeie credincioasă

si nu ia nicio decizie &nainte de a se consulta cu p#rintele% iar &nainte de apleca la drum podeste dou#sprezece vineri. Totodat# este si superstițioasă%deoarece crede &n descântece si vr#"i si merge la aa Maranda pentru a &ncerca s# a5e mai multe despre soțul ei. Chiar dac# nu 'tie carte  d#dovad# de o inteligență ascuțită prin 'elul &n care reu3e3te s# pun# cap lacap in'ormațiile culese pentru a-3i g#si 3o3ul si este o un# cunoscătoare a

psi$icului uman( eu te cetesc pe tine% m#car c# nu 3tiu carte

Ca mam#% !itoria se dovede3te mai tolerant# cu >heorghiț#% &ns#'oarte aspr# cu Minodora pentru c# vrea s# o educe &n spiritul tradiției.

/e3i &n general 'emeia nu &3i p#r#sea gospod#ria% #ratul find celcare pleca fe cu oile fe pentru a vinde diverse produse% nevoia de a a5aadev#rul si a-i o'eri soțului ei o &nmormântare cre3tineasc# o determin# s# &ncalce aceast# regul#% 'apt ce &l determina pe criticul 4icolae Manolescu saafrme ca !itoria este o 'emeie &n țara #raților

7/17/2019 Baltagul - Mihail Sadoveanu

http://slidepdf.com/reader/full/baltagul-mihail-sadoveanu-568e40c852898 6/6

Cu toate greut#țile &ntâmpinate &n drumul ei% dovede3te tenacitate%dârzenie si voinț# de neclintit% deoarece nu renunț#% &ndeplinindu-si scopul dea-l g#si pe 4echi'or si a-i pedepsi pe uciga3i. dat# atins acest scop vareveni la vechile &ndeletniciri% c#ci viața &3i urmeaz# cursul fresc.

2n opinia mea% chiar dac# !itoria este o e=ponent# a lumii patriarhale%ea dep#3e3te categoria generalului si devine un persona" individualizat%incon'undail &n galeria portretelor 'eminine din literatura noastr#.

. 4rta nara$iunii

4arațiunea este oiectiv#% perspectiva din spate% naratorul esteoiectiv% omniscient. Tipul scrierii este radical di'erit% deoarece spredeoseire de narațiunea oiectiv# a lui 6iviu Rereanu% cea a lui Sadoveanueste mai concis#% privilegiind rezumatul% &ns# e=ist# si scene ine conturate

precum cea a parastasului. Stilul este original% deoarece accentul cade pelirism.

5. Semni#ca$ii, c!nclu&ii

Romanul Baltagul poart# semnul capodoperei prin pluritateainterpret#rilor pe care le suscit# aceast# mic# oper#% prin 'orța si magiacuvântului sadovenian% purt#tor al unui lirism estompat &ntr-un lima" cupar'um de epoc#.