Balneologie - SIDENCO

7/25/2019 Balneologie - SIDENCO

1/23

Partea a II-a. CURA BALNEARA ROLUL El iN RECUPERAREA MEDICALA

11 1 Clima

11.1.1.Generalitafi tipuri e c/ima in fara noastra

Romania are a suprafata de 237500

km

2

.

Este strabatuta de paralela 45 latitudine N

i

meridianul 25 longitudine E. Suprafata se lntinde pe 4 latitudine ?i 10longitudine. Relieful

are trei trepte, i este foarte echilibrat ca pondere In suprafa\a: 34% mun\i, 36% dealuri i

podi Uri,

30%

campii.

Structura geologica a lantului Carpatic, care strabate tara noastra este de trei varste

diferite:

componenta eruptiva, mai mult In Vest, prezinta emisii de gaz nativ,

componenta de cristalin, are ape lncarcate In diverse substante minerale,

componenta sedimentara. '

Romania are un climat temperat-continental, dependent in special, de trei elemente

esentiale:

pozitia geografica a tarii,

pozi\ia lantului carpatic,

prezen\a Marii Negre.

Aceste elements determina un climat

cu

doua extreme :

o

climatul temperat-continental moderat spre Vestul tarii,

o

climatul temperat-continental excesiv spre Estul tarii.

Climatul este

un

element generic, in ansamblu. Topoclimatul este o forma

de

clima in care

luam in calcul i alte elemente, cum ar

fi

:

aspectul geomorfic

al

reliefului zonei,

reteaua hidrografica a zonei,

vegetatia ?i activitatea antropica.

Varia\ia parametrilor climatici prezinta doua directii componenete:

1.

Componenta spatiala

Temperatura medie anuala scade, de regula, de

la

sud

la

nord

i in

altitudine.

Precipita\iile au un nivel mediu care va cre9te de la est la vest i cu altitudinea.

2.

Componenta temporala

Exista o variatie anuala a parametrilor cllmatici

i

o variatie diurna.

Principalii parametri climatici

Numarul mediu de zile de iarna

i

vara

lntr-o

zi

de iarna temperatura maxima, pe tot parcursul celor 24 de ore, trebuie sa fie sub

0c Clasic, numarul mediu de zile de iarna

la

noi, poate varia intre 20-30 pe litoral

f?i

70-80

zile/an

la

munte.

intr-o

zi

de vara temperatura maxima,

pe

tot parcursul celor 24 de ore, trebuie sa fie mai

mare de 25C. Numarul mediu de zile de vara poate varia intre 120 zile/an la campie, 9i 10

zile/an

la

inal\imi peste 1000

m.

Umezeala relativa medie

Este

de

70 in zonele de campie de

84%

- 86% in zonele montane.

Nebulozitatea 9i durata de stralucire a soarelui

Sunt masurate in ore

9i

au variatii foarte mari.

Numarul de zile cu cer senin, Tn medie, scade cu creeyterea Tn altitudine.

28


2/23

Cantitatea medie

de

precipitatii

Se mascara in mm coloana de apa $i are valori de

400

mm col

H2

In Delta

iii pe

literal,

$i

1500

mm col H2 in Muntii Apuseni.

Presiunea atmosferica

Se mascara In milibarri $i are valori de

1015

mBarr la nivelul marii,

i

sub

850

mBarr

la

1500 m altitudine.

Regimul vanturilor

Este influentat de altitudine

?i

forme de relief.

Confortul termic

Vara exista un disconfort termic, prin caldura, mai mult in zonele de campie, in zona

litorala i?i este foarte mult ameliorat datorita vantului.

Exista un disconfort termic legat de altitudine, prin frig, mai ales peste

1500

m.

1ntre limite ar trebui

sa

existe confort termic.

Balneoclimatologia evalueaza indicii bioclimatici, putand identifica efectul acestora

asupra organismului uman.

1. lndicele de confort termic

Se coreleaza cu numarul

de

zile confort, aproximativ

10

zile/luna. Acest numar scade

atat la campie, cat iii la munte, peste 1400 m.

Caracteristic, cre$te foarte mult numarul

de

zile de disconfort termic prin incalzire, mai

mult la campie, sau numarul de zile de disconfort prin racire, la peste

1400 m.

2.

lndicii bioclimatici de stress - influenta\i in primul rand de altitudine :

Stress-ul cutanat

Este influentat de temperatura i vant. Este mic in zona de deal i maxim In zona montana.

Clasic, vara era mic, hipoton. Tn anotimpurile de tranzitie, exista indicele relaxant de confort.

Stress-ul pulmonar

Este determinat de concentratia vaporilor de apa in aer i de altitudine. Vara are un caracter

hidratant $i iama are un caracter deshidratant. in intervalele caniculare este puternic

deshidratant iar primavara i toamna este echilibrat.

Stress-ul bioclimatic global

Se obtine din insumarea celorlalii. Are o valoare minima In zana de dealuri, subcarpatica, in

sud. Aici exista

un

numar maxim de zile relaxante i echilibrate. Are o valoare maxima la

munte.

Aeroionizarea atmosferica are in Romania

un

nivel mediu de 500 - 600 ioni mici i medii

cm

3

aer. Domina ionii pozitivi. Coeficientul

de

unipolaritate are valoarea de 1,2, adica

la un

ion negativ corespund 1 2 ioni pozitivi. Valeri maxime se ating seara i primavara, iar valori

minime se ating la amiaza

i

iarna.

Nivelul real este influentat de canditiile locale: roci radioactive, cascade, suprafete

impadurite.

Pe literal, aeroionizarea atmasferica variaza intre

600 i 1300 ioni/cm

3

aer, mai mult

datorita spargerii valurilor la

tarm,

iar coeficientul de unipolaritate atinge valori de 1 02 - 1,7.

La Baile Herculane, datorita proximitatii rocilor radioactive, aeroionizarea crete pana la

2000 ioni/cm

3

aer, iar coeficientul de unipolaritate este de 0,92 - 0,95.

Aeroionizarea este influen\ata de circulatia atmosferica, descarcarile electrice i aparitia

sau nu a viscolelor.

Chimismul aerului este determinat mai mult de poluanti. Este mai mare in zonele

depresionare (circulatia aerului este mai mica) $i fn anumite candi9i meteo, cum ar fi

inversiunile termice 9i calmul atmosferic. Statiunile balneoclimatice de cura beneficiaza de

perimetre de protec\ie deoarece, prin ege, nu se poate amp asa un factor de poluare foarte

aproape. Chimismul aerului cuprinde $i aerosoli terapeutici naturali - cei mai cunascuti sunt :

marini, bogati in I, Na, Cl,

salini,

cu

NaCl.

Clima Romaniei, ca in oricare colt al lumii,

se

bazeaza

pe

cativa factari genetici

importanii:

29


3/23

Radiatia solara

Se exprima in n u ~ a r de calorii/cm

/an. In zona litoralului are o valoare de 130cal/cm

/an,

iar in zona de munte scade pana sub 100 cal/cm

/an.

Acest factor este maxim in luna iunie (17,5 - 15,2 cal/cm

/zi) i minim in luna decembrie

(3.4-2,2 cal/cm

/zi). Este elementul principal al climei.

Circulatia generala atmosferica

Romania se afla sub influenta a patru mari centrii barici :

anticiclonul Azorelor - furnizor

de

mase de aer umede

i

reci vara, umede calde iarna,

anticiclonul Siberian - responsabil de gerurile de iarna,

depresiunea lslandeza - responsabila de mase de aer rece i urned,

depresiunea Mediteraneeana - responsabila de precipitatii i vant in timpul iernii.

Exista alte tipuri de mase de aer : mase de aer din zona polara, mase de aer din zona

tropicala.

Suprafata subiacenta

Exemple: conditiile climatice de deasupra muntilor Carpati i a Marii Negre, proximitatea

unor elemente

ca

paduri, suprafete acvatice, aglomerari urbane i industriale,

rincipalele

elemente

le climei

Temperatura medie anuala

in sud, se inregistreaza +11C i in zona montana -2C. Temperatura medie cea mai joasa

se inregistreaza in ianuarie ( intre -10C i 0C i cea mai ridicata in iulie ( 28 +/ - 8C ).

Numarul zilelor de iarna i vara depinde, ca i temperatura medie anuala, i de altitudine.

Umezeala aerului, in corelatie cu tensiunea vaporilor de apa

Nebulozitatea

Ourata de stralucire a soarelui (numar de ore/an) depinde de zona:

pe litoral, cca.2300 ore/an,

la

campie, cca.2200 ore/an,

in zonele de

podi,

cca.2000 ore/an,

la

munte, cca.1800 ore/an.

in semestrul cald, variaza intre

1300-1800

ore/an i in

eel

rece, fntre 500- 700 ore/an.

Precipita\iile atmosferice

Scad de

la

vest

la

est i cresc

cu

altitudinea. Regimul mediu al precipita\iilor este de

aproximativ 1000

mm

coloana H20 in zona montana i 1400 - 1500

mm

coloana H20/an

pe versantele expuse. in sud-estul tarii este de sub 400 mm col

H20.

Maximul de precipitatii se inregistreaza in iunie (100-300 mm col H20 i minimul

fn

februarie-martie (20-50 mm col H20).

Numarul mediu de zile

cu

precipitatii/an variaza intre

70-80

i 140-170 zile/an.

Numarul mediu de zile cu strat de zapada este, pe litoral de 25 zile/an, iar la munte de 200

zile/an.

Presiunea atmosferica

Regimul vanturilor - viteza medie

pe

\ara este de cca.37 m/sec.

11 1 2 Bioclima Romaniei

Tinand cont de toii factorii prezentaii

mai

sus, pe teritoriul Romaniei exista trei mari tipuri

de bioclima :

3

1. bioclima excitant - solicitanta - care prezinta doua variante importante:

bioclimatul de campie,

la sub

200 m altitudine, i

bioclimatul

de

literal, intre 0-35 m altitudine;

2. bioc ima sedativ - indiferenta, de cru\are - caracterizata de indici

de

stress foarte

mici, solicitarile de adaptare fiind foarte mici;

3. c ima tonica - stimulanta montana.


4/23

r

11 1 2 1 Bioclima excit nt solicitanta e campie

Localizari :

Zona Campiei Romane - ex. de statiuni: Amara, Lacul Sarat

P o d i ~ u l Moldovei -

ex.

de statiuni: Nicolina

Dobrogea -

ex.

de statiuni: Murighiol

Pe

acest fond de clima, exista nuante excesive (in sudul estul tarii), sau mai moderate

(in Campia Tisei -

ex.

de statiuni: 1 Mai, Felix,

B u z i a ~ .

Elemente caracteristice bioclimei excitant-solicitante de campie:

Temperatura medie mare

Umezeala relativa mica, mai ales vara

Nebulozitate scazuta

Durata

de

stralucire a soarelui mai mare, de cca.2100 - 2200 ore/an, din care

peste 300h in timpul verii

Viteza vantului mica

Regimul precipitatiilor redus

Presiunea atmosferica medie anuala de cca.1000 mBarr.

Conditiile climatice dezvolta un confort termic moderat vara, adesea redus datorita

inconfortului prin lncalzire, dar destul de indelungat (din aprilie pana in octombrie). Stress-ul

cutanat, pulmonar, bioclimatic este mare. Solicita termoreglarea, mai mult termoliza, cu

pierderi mari de lichide saruri. Reprezinta o mare solicitare n adaptare pentru SNC, SNV,

glandele endocrine, procesele imunologice nespecifice (aparare ca raspuns la stress-ul

intens), creiite absorb\ia calciului.

Mecanismele de adaptare ale organismului, activate in timpul curelor balneare in

statiunile din aceste zone bioclimatice, sunt

cu

atat mai solicitate, cu cat exista o diferenta

mal mare lntre zona de rezidenta a individului

9i

zona statiunii balneare.

lndicatiile de cura - pentru bioclima excitant-solicitanta :

- In seep de profilaxie:

Teren predispus la boli

Deficiente functionale sau locomotorii, predispozante dar care nu au constituit inca

boli

Sistem nerves hiporeactiv

Meteorosensibilitate

Potential alergic

Tulburari metabolice

In seep curativ:

Suferinte din sfera ORL

Copii cu rahitism

Osteoporoza

Suferinte articulare, abarticulare

Sechele posttraumatice

Sechele dupa leziuni de neuron motor periferic

Ginecopatii inflamatorii cronice

Astm b r o n ~ i c bronita cronica, b r o n ~ i e c t a z i i in forme initiale, nu decompensate

TBC extrapulmonar stabilizat, nu

activ

Contraindicatii :

Purtatori

de

afectiuni cardiovasculare avansate iii/sau decompensate

Tulburari respiratorii importante, cu disfunctii ventilatorii mari

Persoane

cu

hiperreactivitate nervoasa

Purtatori de focare de infectie, cat timp infectia este activa

Boala ulceroasa activa

TBC recent stabilizat (pulmonar)

Hepatita cronica persistenta, mai ales decompensata

3


5/23

Boli endocrine hiperfunctionale (tiroida, hipofiza)

Fibromatoza uterina, mai ales daca are menometroragii importante

Afectiuni renale decompensate

Poliartrita reumatoida - contraindicatie actualmente, reconsiderata

In timpul curelor balneoclimatice in stati'unile din aceasta zona bioclimatica, sunt folosit

ca mijloace terapeutice

i

aerohelioterapia, onctiunile cu namol rece urmate de imersia in la

(metoda egipteana) $.a.

Sezonul, in

p ~ r i d

caruia sunt folositi to\i factorii naturali de cura,

se

intinde In perioada

mai - octombrie. In afara acestui interval, pot fi folosi\i

do r

factorii specifici bioclimei,

i

care

sunt blanzi in anotimpul rece.

11.1.2.1.2. Bioclima excitanta - solicitanta de literal marin

Este o varianta a bioclimei de campie, avand caracteristici asemanatoare. Deosebirea

consta in prezenta termolizei mai pu\in importante,

f t

de bioclimatul de campie. Termoliza

excesiva este inlocuita de antrenarea i calirea termica, care se obtine utilizand mijloace de

termoterapie contrastanta. Datorita decondi\ionarii la temperaturi joase, specific omului

modern, la virajul termic inregistrat

la

trecerea de

la

vara la toamna, organismul neadaptat

nu

face fata schimbarilor, i individul este mai vulnerabil, putand dezvolta afectiuni

a

rigore

(de la guturai la lumbago). Utilizarea terapiilor contrastante, ca forma de antrenament, in

cursul curelor balneare de vara pe literal, antreneaza raspunsul mai prompt mai eficient

al

vascularizatiei mucoaselor (in principal, respiratoare), facandu-le ulterior, mai putin

vulnerabile in anotimpul rece i urned.

Onc\iunea cu namol, ca terapie

cu

factori termici contrastanti

de

prima importanta, are o

metodologie specifica. Efectul chimic

al

namolului, discutabil dupa majoritatea autorilor, este

eel

mai pu\in important. Onctiunile se fac pentru antrenare

i

calire, pentru a crete

capacitatea de adaptare nespecifica a subiectului. Onctiunile se fac

la

lac, nu la mare.

Aplicarea se face pe suprafata intregului corp. Subiectu incepe prin expunerea la soare, se

incalze$te,

9i

cand a transpirat se unge uniform, pe toata suprafata corpului, mai pu\in capul,

cu

namolul rece

fn

grosime

de

-

1 deget. Se acopera toata suprafa\a corpului, de

la

mandibula in jos. Se sta sa se usuce namolul, pana ce se albe9te i capata o crusta gri. Se

sta pana ce se transpira sub namol

9i

apoi se spala In apa de lac rece, repede. Este

recomandata o onc\iune pe

zi.

Este indicata, in primul rand pentru oamenii sanato9i, ca

pentru pacientii cu suferinte, in general, reumatice.

i

al\i factori naturali de cura, cuprini in cura heliomarina, reprezinta factori termici

contrastanti. Alti parametri importan\i sunt urmatorii:

Temperatura aerului este de regula mai scazuta in timpul verii

mai mare in timpul iernii,

comparativ

cu

cele de campie, datorita brizei marine.

Umezeala este mai mare in conditii de literal (80%)

Cantitate mica de precipita\ii ( 400 ml )

Vantul este de regula permanent atinge in medie 4 - 5 m/sec

Presiunea atmosferica este mai mica

sau

egala cu 1015mBarr

Confort termic redus dar poate fi bine ameliorat

in

conditiile adapostirii de vant

Stresul biologic, bioclimatic, ramane mare 9i este i n f l u e n ~ t de stresul cutanat, dat de

vant

9i

stresul pulmonar, dat de umezeala mare.

lndicatiile sunt similare celor din zona excitant-solicitanta de

la

campie, la care se adauga

i

indica\ii specifice litoralului, i anume:

3

Dermatoze: mai ales psoriazis, dar

i

pentru alte dermatoze

HTA stadiul I - datorita

mai

multor efecte conjugate:

c r e ~ t e

capacitatea de efort,

scade rezistenta periferica, fara a

fi

alterata circula\ia cerebra a,

sunt ameliorati factorii

de

rise metabolic lipidic: scade colesterolul, cre9te HDL,

scade

LDL,

scad factorii

de

rise pentru cardiopatia ischemica.


6/23

11.1.2.2.Bioclima sedativ-indiferenta de crutare

Solicit foarte pu\in mecanismele de adaptare ale sistemului nervos

i

endocrin. Functiile

neuroendocrine suprasolicitate sunt astfel, puse

in

repaus. Acest bioclimat se r e g a s e t ~ in

zona altitudinilor medii, de

la

200-300 m

la 600 800 m,

fiind reprezentat in Romania

de:

Subcarpa\ii Moldovei -

ex.

de sta\iuni: Slanic Moldova, Baltateti

Subcarpa\ii Munteniei - ex. de sta\iuni: Slanic, Govora, Olaneti, Herculane

Podiul Transilvaniei - ex. de sta\iuni: Basna, Sovata

Dealurile Vestice -

ex.

de sta\iuni: Moneasa, Ocna $ugatag

Temperatura aerului este moderata

i

umezeala relativa medie de cca.75%. Durata

stralucirii soarelui are o medie de 1800 - 2100 ore/an din care 250 ore vara. Nebulozitatea

este medie, iar nivelul precipita\iilor este de 600 - 800 mm/m

2

Viteza vanturilor este mica, iar

presiunea atmosferica moderata 980 - 920 mBarr.

lndica\iile curei bioclimatice sedativ-indiferente, de cru\are:

Cure de odihna, mai mult

la

persoane cu neurastenii, depresii, in convalescenta

Poliartrita reumatoida

Reumatism articular acut

Bali cronice cardiovasculare

i

respiratorii, inclusiv in stadiile avansate, dar

nedecompen sate

In aceste zone exista i doua forme terapeutice speciale : salinele i mofetele.

Salinele reprezinta un microclimat special, indicat mai ales pentru bolnavii pulmonari

cronici. Se gasesc in sta\ini balneoclimaterice ca: Slanic Prahova, Targu Ocna, Praid.

Microclimatul

de

salina are caracteristicile sale specifice,

i

anume:

Temperatura racoroasa, constanta, intre 9- 14C.

Umezeala scazuta de 50 - 70%.

Nu exista curen\i de aer sau au o viteza minima (sub O 1 m/sec).

Atmosfera bogata in aerosoli salini.

lonizarea este moderata 700 - 1500 ioni/cm

3

Stress-ul cutanat este redus,

UOr

hipertonic, iar stress-ul pulmonar este redus,

Uor

deshidratant.

Mofetele sunt emana\ii de

C02 pur, sub forma de gaz, sau combinat

cu

H2S,

He,

Rd, N.

Au un impact mult mai mare asupra aparatul cardiovascular, fata de baile de dioxid de

carbon. Jn incintele mofetariene amenajate exista un microclimat

cu

parametri medii specifici:

Temperatura medie este de 12- 22C.

Umiditatea relativa este

50

- 80%.

Concentra\ia C02 gazes 80 - 99 volume%.

lonizarea este importanta : 2000 ioni/cm

3

pana la 15000 ioni/cm

3

f/.1.2.3.Bioc/ima tonica-stimulanta montana

Se gasete la o altitudine de peste 600-800

m.

Are efecte de normalizare, echilibrare a

func\iei SNC i SNV. Normalizeaza activitatea tiroidiana. Stimuleaza procesele

imunobiologice nespecifice i hematopoieza. Crete rezistenta la infectii.

Se

descriu doua zone mai importante ale acestui bioclimat, in care exista statiuni balneo

c imatice:

Zona subalpina (600-800 pana la 1000 m) -

ex.

de

s t a ~ i u n i

Tu$nad, Borsec, Sinaia,

Vatra Dornei,

Cheia,

Buteni, Lacul RoU, Predeal, Paraul Rece

Zona alpina (peste 1000

m

-

ex.

de sta\iuni: Paltini, Stana

de Vale

Caractere climatice specifice bioclimei tonico-stimulante montane sunt:

Presiunea atmosferica este scazuta.


7/23

Presiunea arteriala a oxigenului este scazuta.

Temperatura scade

cu

c r e ~ t e r e a altitudinii.

Cu cat c r e ~ t e altitudinea, cu atat scade umiditatea absoluta, dar cre ?te umiditatea relativa

(pana

la

80%).

r e ~ t e

durata

de

insorire. Oatorita rarefierii paturii de aer, exista posibilitatea intensificarii

radia1iei solare, ceea ce va duce la stimularea metabolismului vitaminei 2 a calciului.

Nebulozitate crescuta.

Precipitatiile sunt de

cca.900-1500

mm/m

2

Puritatea aerului ?i concentratia ionilor cre9te foarte mult, proportional cu altitudinea.

Cre9te viteza vantului,

cu

cat spatiul este mai deschis.

Aceste conditii impun adaptarea organismului, in primul rand, pentru men\inerea presiunii

paf\iale a oxigenului in sangele arterial

la

nivele acceptabile, iar aceasta se realizeaza prin

mai multe mecanisme:

r e ~ t e ventilatia pulmonara.

r e ~ t e amplitudinea ?i frecventa cardiaca.

Mobilizarea hematii lor din rezerve.

Oeschiderea de noi capilare

la

nivel pulmonar, nervos central, renal.

Stimularea metabolismului celular.

Gel

mai important element este mentinerea unei presiuni p a ~ i a l e a oxigenului in sangele

arterial, iar

al

doilea este mentinerea unei temperaturi convenabile a organismului.

Confortul termic este scazut, iar peste 1400 m

nu

exista eonfort termic. Stress-ul eutanat

este hipertonic, iar

eel

pulmonar este important, deshidratant.

Peste 1900 - 2000 m stress-ul bioelimatic este maxim

?i

nu mai este posibila adaptarea,

deei nu functioneaza, nici macar profilactie, climatoterapia.

lndicatiile curei bioclimatiee tonico-stimulante montane:

in seep profilactic :

o Surmenaj fizic, intelectual, convalescenti cu resurse cardiorespiratorii suficiente

o

Tulburari functionale induse de pubertate sau menopauza, ori de cate ori se dezvolta

pe un fond hiperreaetiv

o Tulburari de cretere la eopii

fn seep curativ:

o Anemii secundare

o Astm bron9ie alergic

o

Traheo-bronite

o TBC pulmonar extrapulmonar

o Hipertiroidii benigne

o Basedow stadii i n i ~ i a e

o Rahitism

o Neurastenii hiperreactive

Principa ul factor natural terapeutic de cura este aerohelioterapia.

Se

aplica tot anul, dar

expunerea se face gradat: in prima saptamana, in medie 30 minute pe zi - in f u n e ~ i e de

starea subiectului de particularita\ile lui - c r e ~ t e gradat

pana la 4-5

ore/zi.

Principalele contraindica'ii (la peste 1000 m) ale curei bioclimatice tonico-stimulante

montane sunt urmatoarele:

4

Afec\iuni cardiorespiratorii cronice cu decompensari 9i rezerve func\ionale mici

La varste inaintate, a aterosclerotiei

Sarcina

Reumatism degenerativ cu deficit mare de termoreglare

Meteorosensibilitate marcata


8/23

11 2 Apele

miner le gener lit ti

Definirea entitatii de

.,apa

minerala" variaza foarte mult, dupa COala de balneologie:

Coala

franceza da o definitie bazata pe actiunea terapeutica in timp a apelor, In vreme ce

Coala

germana da o defini\ie mai extinsa, fundamentata atat pe criterii cantitative

(compozitie chimica), cat i pe criterii calitative.

Apele minerale pot proveni dintr-o sursa naturala sau forata artificial.

Pentru a putea fi considerate ape minerale terapeutice, apele trebuie sa Tndeplineasca

eel putin una dintre conditiile urmatoare:

Mineralizare mai mare sau

eel

putin egala cu 1 g/I.

Trebuie sa se atinga concentratH minime necesare, din principalele elemente chimice cu

actiune faramacologica cunoscuta. Exista oligoelemente, zise ,,curative",

la

a caror

prezenta se tine foarte mult: Fe, Br,

I,

As, St, Ba, Be, B,

S, Si,

Mg, Al.

Trebuie sa existe concentra\ii stabilite de gaze dizolvate cu efecte biologice.

fn

compozi\ia chimica, trebuie sa existe o concentra\ie terapeutica de gaz farmacologic

activ cu efect curativ, concentratie admisa international: H2S - minim 1 mg/I, C 2 -

minim 1000 mg/I . legat

de

mineralizare, s-a creat conceptul de ,,apa plata", concept

francez care define$te apa subterana fara gaze dizlovate.

Temperatura apei la sursa: daca apa are peste 20C, se nume$te apa termala. Se

ia

in

considerare acest parametru, indiferent de compozi\ia chimica. Dupa temperature, apele

se subclasifica in :

o

Ape hipotermale: 20-31C

o Ape termale: 32-38C

o Ape hipertermale: peste 38C

c ~ i u n e teraputica ?tiintific recunoscuta.

Apele minerale se clasifica in doua mari grupe :

Ape minerale alimentare

(ape

de masa). Pot fi deferizate sau desulfurizate prin aerare

sau ozonizare.

Ape alimentare terapeutice

Apele pot fi clasificate, din punct de vedere fizicochimic, in doua mari grupe :

Grupa A

Sunt ape cu mineralizare peste 1 g/I substante solide dizolvate. Pot

fi

:

Ape cu mineralizare medie : concentratia substantelor solide dizolvate eate 1 - 15 g/1.

Ape concentrate : mineralizare 15 - 35

g/I

Ape foarte concentrate : mineralizare 35 - 150 g/I

Ape de mare concentra\ie : peste 150 g/1. Acestea nu se beau ci

se

folosescpentru

balneatie.

Concentrafia activa reala a ionilor se exprima in mEq 9i trebuie sa fie minim 20% din

total, pentru a da tipul de apa. De regula, denumirea se face

in

ordine descrescatoare.

Se mai apreciaza

9i

capacitatea

de

reactie a ionilor, temperatura, presiunea osmotica -

care este evaluata comparativ cu solu\ia fiziologica de NaCl (325 moli/I sau 9500 mg%).

Presiunea apei poate fi sub acest nivel (apa hipotona), poate atinge acest nivel (apa izotona)

sau poate d e p a ~ i (apa hipertona).

Orice apa se define[te prin ionii care o compun, prin temperatura (daca variaza) i prin

presiune.

Grupa B

Sunt ape e cu mineralizare sub 1g/l substante minerale, i se numesc ape oligominerale.

Exista ape

cu

o concentratie sub 1g/I, dar care au componenti biologici activi peste limitele

precizate anterior.

Se

precizeaza denumirea de .apa oligominerala" i categoria, de ex.

carbog azoasa.

Este important in plus, sa se precizeze substantele arganice continute, ca aminoacizi,

fenoli, acizi naftenici. Nu s-au stabili t limite tolerabile, dar existenta lor trebuie precizata.

Evaluam continutul organic global, carei nu trebuie sa fie mai mare de 2,5 - 3

mg

02/cm

3

.

35


9/23

Dinamica surselor

In

timp este un alt element care trebuie urmarit. Se fac analize de

control periodic, pentru ca exista oscila\ii

ai

parametrilor chimici. Pentru ca o apa

sa fie

considerata sursa, trebuie ca oscilatiile sa nu fie mai mari de 15 (oscilatii maxim admise).

Stabilitatea

apei

minerale este influen\ata

de

posibilitatea d e s f ~ u r r i i unor procese

microbilologice

sau

fizico-chimice. Daca

se

produc astfel

de

fenomene

se

modifica

transparenta. gustul, mirosul, apar precipitate. Astfel,

se

modifica proprietatile terapeutice.

Probele se

fac

la 12 luni.

11 2 1

ate generate despre ape

Geneza ape or

minerale

Exista doua categorii majore de

ape

din punctul

de

vedere al localizarii lor:

Ape din hidrosfera: Marea Neagra, zone de laguna, lacuri sarate continentale

Ape intratelurice: ape subterane circulante, panze de apa. Apele telurice pot fi stagnante

(cand sunt

pe roci

permeabile) sau in curen\i,

de

tip izvor mineral.

Exista panze

de

apa de doua feluri principale:

apele freatice (mai tinere),

apele fosile (veterice} sau de zacamant, care au fest retinute in roci

de

tip sedimentar, cu

foarte mult timp in urma.

Exista o impaf1ire a apelor minerale, clasica de acum (Ed. Suess), din punctul

de

vedere

al originii, care r e c u n o a ~ t e urmatoarele trei categorii:

Apele de profunzime sau

ape

juvenile, produse din apa

de

condensare a magmelor

vu lean

ce.

Apele

de

suprafa\a

sau ape

vaduoase, produse prin infiltrare in sol ?i mineralizarea la

nivelul formatiunilor geochimice in care

se

formeaza.

Apele din

p ~ n z l subterane captive, ape veterice (fosile); frecvent exista in preajma

zacamintelor petrolifere.

o m p o z i ~ i a

chimica a

unei

ape minerale este data de :

calitatea rocilor

pe

care apa

le

strabate

?i

capacitatea de solubilitate a elementelor

chimice continute

de

roca respectiva: cea mai solubila este sarea, mai putin solubile

decat sarea sunt ghipsurile, iar eel mai pu\in solubile sunt rocile calcare;

viteza de circulatie a

apei:

in functie de viteza de circula\ie, lgnatovici a descris trei categorii de

ape

minerale:

ape

cu dinamica mare - au o viteza de circulatie mare ?i o mineralizare mica. Un

exemplu bun sunt apele bicarbonatate, care nu contin iod sau brom (ar avea

nevoie de contact prelungit cu roca, deoarece I sau Br

se

dizolva mai greu);

ape

cu

dinamica medie, slab mineralizate,

ca

apele sulfatate, calcice sau

magneziene.

ape

cu

dinamica redusa c o n ~ i n sare,

iod

brom

Apele de percolatie sunt apele care circula libere prin porii rocilor, incarcandu-se

cu

elemente. Dupa tipurile

de

roci

strabatute exista :

ape magmatice - rezulta din solidificarea magmelor topite vulcanice;

ape sedimentare - sunt

ape

rezultate din acumulari stratificate, lignificate (fixate) in

timp, care fie au cristalizat (rezultand sare, ghips), fie

au

cimentat (rezultand

gresie, argila).Se formeaza din sedimente organice rezultate din precipitarea

sarurilor minerale, precum i din resturi vegetale

9i

animale, din diverse perioade;

ape metamorfice - rezulta prin transformarea altar tipuri de roci (magmatice,

sedimentare)

sub

actiunea presiunii, temperaturii, apei, biosferei.

Un

exempul

este nisipul, roca de sedimentare transformata.

lndividualitatea fizico-chimica a apei minerale este data de :

6

Potentialul redox al

apei

-

este

dat de gazele dizolvate

In apa.

lnfluenteaza activitatea

microorganismelor

9i

enzimelor celulare

In

acea

apa.

Daca potentialul redox este crescut,

activitatea microorganismelor este scazuta.


10/23

Contactul cu atmosfera - determina invechirea apei minerale prin :

a Contactul cu oxigenul determina oxidarea elementelor reducatoare din apa.

a Se pierde dioxidul de carbon dizolvat i determina scaderea aciditatii apei. Este

favorizata de precipitarea unor ioni i eel mai rapid precipita Ca Mg.

o Sulful redus din H2S sau oxidat din sulfuri produce tiosulfati sau sulfati.

o in timp se produc prin invechire agregate coloidale, d

1

e obicei cu Si sau Al

determina fenomenul de floculare ( frecvent apare cand particulele ating concentratii

peste 1000 ceea ce le permite flocularea ).

11 2 2 C/asificarea fizico chimica a ape/or minerafe in Romania

1. Ape oligominerale

Substantele dizolvate au o concentratie < 1 g/I. Dioxidul de carbon dizolvat are o

concentratie < 1 g/I. Apele oligominerale pot fi

:

termale sau acratoterme : Felix, Galan, Moneasa; sunt folosite, de obicei, pentru cura

externa (balneatie);

reci sau acratopege: Calimane ti (izvor

7,

14), Slanic Moldova, Olane ti (izvor 4, 10, 11,

12); sunt folosite, de obicei, in cura interna.

2.

Ape

carbogazoase

Concentratia dioxidului de carbon dizolvat are o valoare peste 1 g/I. Apele carbogazoase

simple sunt foarte rare, cele mai frecvente fiind mixte : Buzia , Lipova, Biborteni, Borsec.

3.

Ape

alcaline

Concentratia de NaHC03 depa e te 1 gll (725 mg ioni

HC 3

/I). Apele alcaline nu sunt

simple, ci doar mixte, dintre care cele mai folosite sunt:

apele alcaline carbogazoase: Bodoc, Zizin, Poiana Negri, Borsec;

apele alcaline cloruro-sodice: Malna9, Slanic Moldova, Sangiorz.

Aceste ape se folosesc in cura interna.

4.

Ape alcalino-teroase {alcalino-pamantoase)

Se folosesc in cura interna. lonii activi dizolvati au o concentratie mai mare de 1 g/I. lonif

caracteristici sunt HC03,

Ca,

Mg. Aceste ape se intalnesc in sta\iuni ca: Borsec, Lipova,

Bibof\eni, Zizin, Bodoc, Sapanta.

5. Ape

feruginoase

Sunt caracterizate de existenta ionului

de

fier in concentratie peste 10 mg/I i i de obicei

sunt incarcate cu C02.

Se

intalnesc in localitatile : Tunad, Buzia , Vatra Dornei, Valcele.

6.

Ape arsenicale

Se caracterizeaza printr-o concentra\ie a arsenicului de peste 0,7 mg/I. in Romania se

gasesc in statiuni ca arul Dornei i Covasna.

7. Ape cloruro-sodice

Se caracterizeaza printr-un nivel de NaCl

de

peste 1 g/I. Se pot folosi in :

cura interna : Herculane ( izvorul Hygeea ), Someeni ( izvorul 1

),

Ocna Sibiului ( izvorul

Horia ). Ape cloruro-sodice mixte se intalnesc

Tn

: Slanic Moldova, Sangiorz, Malna,

cura externa : Sarata Monteoru, Ocna Mure , Bazna, Ocnele Mari.

8. Ape iodurate

Cel mai important element este iodul care are o concentra\ie mai mare de 1 mg/I. Apele

iodurate hipotone

au 3 5

mg/I iod activ 9i se folosesc in curele interne la : O l a n e ~ t i

Calimane9ti, Cozia.

Apele iodurate

cu

o concentratie de

50 70

mg/I iod activ

i

sunt folosite in curele

externe in statiuni ca Bazna sau Gevara.

9. Apefe sulfuroase

37


11/23

Au o concentratie de sulf de peste 1 mg/I, care provine in principal, din H2S sau sulfuri.

Unele ape contin H2S cu o concentratie de peste 50 mg/I i se folosesc in cura interna, cu

mare grija. H2S

se

poate gasi in concentratii de pana

la

200 mg/I: apele de

la

Nicolina-lai,

dar se folosesc doar in cura externa. Ape sulfuroase se mai gasesc in statiuni

ca: Herculane,

Cafimaneti, Olaneti. Pucioasa, Sacelu.

10.

Apele sulfatate

De

regula, con\in sulf oxidat. Sunt ape hipotone care contin

S Na Ca

Mg. Mineralizarea

este de peste 1 g/I. De regula,

se

utilizeaza pentru cura interna

la

: Amara, lvanda, Breazu,

Vata de Jos.

11.

Apele radioactive

Concentratia trebuie sa

fie

peste

29

nCurrie, adica 10-7mg/I sare de uraniu.

La

noi in tara

nu

exista asemenea concentratii, toate sursele au concentratii cu mult mai mici, sunt

considerate ape cu influenta radioactive: Herculane (izvoare Hygeea i Hercules), Sangeorz,

Borsec (izvorul Pierre Currie).

11 2 2 1 Aplicarea ape or minera e

- ca

factori n tur li de cura

Exista doua tipuri

de

cura :

Cura interna

De obicei

se

indica in afectiuni digestive, metabolice, urinare. Apa de izvor se consuma

in camera, in clinostatism, 2 - 3 inghitituri/minut pentru a crete toleranta gastrica. De obicei,

ape/e se beau

la

temperatura naturala, de

la

sursa. Uneori este indicat sa se incalzeasca

pe

baia de aburi, de ex. in suferintele digestive sau biliare de tip spastic. Alteori, se indica la

temperaturi mai mici decat temperatura sursei, de ex. in suferinte de tipul constipatiilor

atone, a curelor de diureza.

Apele folosite pentru suferintele digestive se beau in trei prize

pe zi de regula inaintea

mesei sau uneori exista

un

decalaj de timp.

fn

functie de decalaj, aceea9i apa poate avea

actiuni

i

efecte diferite:

daca o apa alcalina este administrata cu 1,5 era inaintea mesei, are timp sa ajunga in

duoden i sa scada secretia gastrica;

aceeai

apa

administrata cu

0 5

ora inaintea mesei, ramane in stomac

i

stimuleaza

secretia gastrica.

De obicei, cantitatea totala de apa minerala administrata pe 24de ore in cura interna, se

calculeaza prin formulele :

Formula Nievre sau Vichy: G (kg) x 10 r. ml de apa pentru 24h

Formula Vi9nievschi: G (kg) x 3,3 r. ml de apa pentru 24h.

Pentru afectiuni digestive, se folosesc formulele de mai sus. Pentru afectiunile in care

se

dorete creterea diurezei, cantitatea

de

apa ingerata este de trei

ori

mai mare decat

cea

obtinuta prin formula Vichy.

Cantitatile calculate pentru 24orese fractioneaza in 3 prize. Daca ajung la 400 -

500

ml/priza, se ingera fractionat,

pe

parcursul a 30 - 40 minute. Cand se dore9te. un efect

prelungit un contact prelungit cu mucoasa digestiva,

se

ingera prize mici de apa; daca

cantitatile sunt mari, fof\eaza mucoasa digestiva. Cura se incepe

cu

doze mici, dupa

toleranta, X -

pahar i se cre9te progresiv, pana

la

nivelul calculat. Dozele mici se pot

administra de 1 2

ori pe

zi

9i

sunt indicate in terapia spasmului piloric, a intoferan\ei gastrice.

Apele minerale concentrate

se

administreaza In doze mai mici conform formulei

lui

Vi9nievschi.

8


12/23

Administrari speciale :

Constipatie atona, atonia colecistului - sunt indicat apele sarate, sulfatate, magneziene.

De

regula sunt concentrate ( peste 15 g/I ) i se administreaza in doza mica, unica, a-

jeun.

Staza biliara (hipotonia, hipokinezia biliara) - sunt indicate tubaje terapeutice cu

200 -

300 ml

apa

incalzita la intervale

de

3 - 4 zile.

Drenajul colecistului - apele se administreaza inaintea meselor

in doua

prize :

o

Cu

60 - 90 minute inaintea mesei pentru a determina umplerea colecistului

o Cu 30 minute inaintea mesei pentru a stimula evacuarea colecistului.

Curele

de

diureza

in micro- sau litiaza propriu-zisa, cantitatea de apa se poate tripla i numarul prizelor

poate crei?te fata de schema de mai jos.

Ora

Cura standard

Cura

de

diureza

Pentru a evita nicturia la

persoanele sensibile

700

50%

80% 25%

oo

15%

1100

20%

25%

1300

-

15%

1800

30%

10%

20%

2100

10%

Cura interna dureaza 18 - 21 zile pentru atingerea efectelor terapeutice mentinerea or

in platou. O cura interna sub 2 saptamani este inutila. Uneori i intervalul 18-21 zile este

insuficient pentru ca antrenarea mecanismelor homeostaziei poate implica intervale mai

lungi, dar acest lucru depinde

de

tipul

de

apa i de reactivitatea individului.

La

persoanele

care necesita cure repetate, intervalul intre cure va fi

de

minim cateva luni, sau ideal,

se

realizeaza cure bianuale.

Cura externa

Se

indica in suferinte ale aparatului locomotor, sistemului nerves, aparatului genital

feminin, boli dermatologice. Termalitatea apei poate fi naturala sau corectata. Cura externa,

prin efectele termic, mecanic, chimic determina stimulare hemodinamica i metabolica.

Efectele sunt cu atat mai importante cu cat apa este mai concentrata. Facilitarea mobilitatii

este mai buna,

cu

cat greutatea este mai mica, iar in apa sarata, cu cat concentratia este

mai mare. Trebuie

sa

se

evite mi$carile inutile, in mod deosebit in apele care contin gaze

dizolvate, deoarece acestea determina pierderea gazului (C02, H2S).

Este bine sa fie folosite i pentru i pentru baie kineto (hidrokinetoterapi ) i pentru baie

cu

du

subacval,

sau

alte proceduri derivate. Durata baii trebuie sa se incadreze in intervalul

15-30 minute, dupa care se indica repaus la pat minim 2 ore, deoarece gazele dizolvate

(C02, H2S) deterrnina vasodilatatie cerebrala, putand determina incidente. De regula, in

cura balneara numarul bailor intr-o serie este, clasic, de 18-20 dei 10-12

r

fi,

in general,

de ajuns. Cand exista posibilitatea,

se

indica cate o

zi

de pauza dupa cateva bai, mai mult

in prima parte a curei. Prescriptia trebuie sa fie individuala, sub toate aspectele (parametri).

11 2 3 Mecanismele terapeutice i indicafiile principale

11 2 3 1 Apele

o/igominerale

( acratice)

Caracteristici principale

ale

categoriei:

Mineralizarea totala < 1 g/I

Fara elemente farmacologice active

Fara gaze terapeutice

Apele oligominerale se subimpart in doua grupe :

39


13/23

i i i i i i i i ~ ~ ~

Ape acratoterme: au temperatura

>

20C

la

sursa (la Felix 47C in cada,

la

Va\a 35

37

Ape acratopege : au temperatura

1

g/I,

concentra\ia Na+

>

393 mg/I,

concentratia

Cl- >

607 mg/I.

Clasificarea dupa concentra\ie are mai multe paliere :

Ape slab mineralizate - au o concentra\ie a NaCl < 14 g/I pot i hipotone sau izotone.

Ape sarate concentrate

De regula sunt hipertone ?i

au

o concentratie a NaCl

>

14 g/I. La noi cea mai sarata apa

se

g a s e ~ t e

la Dena u r e ~ iar NaCl

are

o concentratie de 266 g/I. Tn alte zone se intalnesc

ape sarate

cu

urmatoarele concentratH de NaCl :

Marea Neagra - 15,5 g/I.

Govora -

40-80 g/I.

Techirghiol - 70-80 g/I.

Ocna Sibiu - 230

g/I.

Doar apele sarate hipotone sunt

folosite in

cura interna. Ele pot fi pure (rar) sau mixte ?i mai

con\in HC03,

Ca,

Mg. Aceste ape se gasesc

la

Bixad, Sangiorz, Slanic Moldova.

4

Efectele apelor slab mineralizate in cura intema :

Stimuleaza secretia gastrica motilitatea ( Bixat, Malna9 . Scad

s e c r e ~ i

gastrica apele

mixte sarate sau alcaline de la Sangeorz.

Stimuleaza enzimele digestive

ca

amilaza sau tripsina prin ionii de Ca 9i Cl.

Stimuleaza func\ia colecistului prin fluidificarea bilei stimularea colerezei ( Some9eni

.

Cresc toleran'a

la

glucoza

9i

scade glicemia.

Scad colesterolul sanguin

Scad diureza apoasa 9i

scad pierderile de K ; stimuleaza astfel schimburile ionice

la

nivel

celular.

Cresc permeabilitatea

la

nivelul mucoaselor ( digestiva,

renala

Efect purgativ prin cre9terea motilitaiii


16/23

Apele hipotone sau LI Or izotone, mai frecvent mixte, se folosesc in cura interna, inhalatii,

pulverizatii, gargarisme.

Apele hipertone se folosesc numai fn cura externa sau, diluate pentru irigatii

i

inhala\ii.

Cura externa se face

la

cada sau bazin. Uneori apa se incalze$te dar alteori este deja calda

cum se intampla in : lcoana (concentratie 65 g/I

i

57C la cada), lacul Ursu, lacul

Techirghiol, Gura Ocnitei.

Efectele sunt: efectul termic, efectul de descarcare de greutate, efectul chimic. Sunt utile

pentru hidrokinetoterapie. Efectul termic este mai mare

la

nivel tegumentar. Se depune

mantaua de sare a pielii (efect Frankenhausen) care modifica osmolaritatea, determina o

hipertermie foarte intensa, cu vasodilata\ie accentuata i stimuleaza receptorii cutanati.

Toate acestea declan$eaza mecanisme reflexe, la distan\a.

Efectele dezvoltate dupa cura externa sunt multiple :

Efect ergotrop, de inviorare

Scade conductibilitatea electrica a pielii

Scade hiperexcitabilitatea nervoasa ( calmeaza reac\iile exagerate )

Roi important in echilibrarea termoreglarii periferice, cutanate

Echilibreaza tulburarile neuro-vegetative.

Apele sarate concentrate sunt indicate in :

Afec\iuni locomotorii de tip degenerativ, abarticu ar, posttraumatic, inflamator.

Afec\juni de sistem nerves peiferic

i

central

Ginecopatii func\ionale i inflamatorii

Baile sarate reci sunt indicate in :

Suferinte ale aparatului locomotor

Afec\iuni periferice circulatorii venolimfatice ( se face kineto in apa )

Afectiuni circulatorii arteriale

I

Curele interne se indica in afec\iuni digestive. Apele concentrate inhiba func\iile tubului

digestiv

i

nu sunt indicate.

lnhalatiile i gargarismele au efect osmotic pe mucoase. Sunt hiperemice, stimuleaza

eliminarea secre\iilor i au un efect mecanic de lavaj. Efectele dezvoltate sunt : secretolitic,

antiiritativ, antiinflamator, sedativ

i

de tonizare a mucoasei. De asemenea, u efect mecanic

i reflex, obtinut prin presiunea exercitata pe mucoase i factorul chimic. Ele sunt indicate in

afec\iuni ORL, suferin\e bronho-pulmonare i ginecologice.

La noi, cura externa

se

face pe literal, la Techirghiol, Amara, Bazna, Sovata, Lacul Sarat.

Apele sarate concentrate subterane se gasesc la Govora, Slanic Moldova, Ocna

M u r e ~

Ocna $ugatag, Targu Ocna.

Cura interna se face cu ape hipotone, izotone, U Or hipertone in statiunile din : Sangeorz,

Slanic, Calimaneti, Olaneti, Buzia, Tunad, Herculane.

11 2 3 4 Apele

sulfuro se

Din pun ct de vedere chimic, ape e sulfuroase sunt caracterizate

de

o mine ralizare

>1

mg/I

de sulf titrabil. Sulful provine din H2S, tiosulfa\i, 82, complexe coloidale sulfuroase. Pentru

ca

aerul are efect de alterare asupra acestui tip de ape, tratamentul este bine sa se faca la

sursa. De obicei, apele sunt mai frecvent compuse sau mixte: cloruro-sodice, carbogazoase,

alcalinoteroase, termale. Cea mai importanta componenta este H2S, care se resoarbe la

nivelul organismului uman la trei nivele :

calea digestiva,

calea respiratorie,

calea cutanata.

Principalele efecte ale sulfului deci, ale apelor sulfuroase, sunt importante:

- Cresc secre1ia gastrica, cu exceptia apelor sulfuroase alcaline care o scad.

- Stimuleaza secre\ia

i

peristaltismu intestinal.

- Pe caile biliare

i

colecist au efect colagog, coleretic antitoxic.

in

urma terapiei de cura interna s-au constatat efecte importante:

- Scade glicemia, mai ales In diabetul zaharat.

4


17/23

- Cre$te diureza, mai ales in terapia cu ape sulfuroase mixte, cu con\inut de C02 ilsau

teroase.

fn curele interne, sunt indicate apele slab concentrate pentru tratamentul constipatiilor

cronice atone, colitelor, afectiunilor biliare cronice, diabetului zaharat, diatezei urice,

intoxicatiilor cu metale grele

Pb,

Hg,

Zn,

Bi) din bolile profesionale.

Pentru curele externe, se folosesc apele sulfuroase

cu

o concentratie crescuta a H2S,

uneori de peste 200 gll Efectele baii

la

cada sau

n

piscina sunt deosebit

de

importante, in

mare ma:;ura, cu remanenta semnificativa:

Efect vasodilatator. H2S este absorbit la nivel cutanat, determina formarea de acid

adenilic care da vasodilatatia cutanata. C r e ~ t e circulatia arteriala cutanata periferica,

scade rezistenta vasculara periferica

i

tensiunea arteriala diastolica.

Resorb\ia prin tegument a ionului de sulf activ determina modificari ale metabolismului,

mai ales pe

eel

glucidic, determinand scaderea glicemiei.

Sulful activ ajunge, dupa unii autori, inclusiv in structura cartilajului articular, de aici

indicatia curelor balneare pentru bolile reumatice. in aceste boli, efectele sunt importante,

sulful ac\ionand

pe

componenta ischemica activand capacitatea de aparare integrare

functionala a structurilor (crescuta de vasodilata\ia, specifica sulfului).

Efect cheratolitic - decoleaza suprafetele acoperite de keratoza ;;i scuamele se var

elimina mai

u ~ o r

f

n inhala\ii, sunt utile

la

nivelul mucoasei cailor respiratorii superioare, chiar inferioare,

datorita efectului antiinflamator, antiseptic desensibilizant.

Principalele indica\ii ale curei externe cu ape sulfuroase:

Reumatism degenerativ cronic ( artroze } sau inflamator cronic ( in perioadele inactive de

boala ); in perioadele active nu se face cura balneara.

Sechele dupa suferin\e neurologice periferice : leziuni de nerv periferic, traumatisme

compresive

lnflama\ii genitale cronice; se fac spalaturi locale, bai

HTA stadiu

I, II,

mai ales

pe

HTA dezvoltata

pe

ateroscleroza

Sindroame ischemice periferice cronice ca arteriopatiile, angionevroze e. fn periferie,

vasele sunt controlate doar de simpatic i daca acesta este intrerupt apare vasodilata,ia.

Dermatoze

ca

psoriazis, eczeme cronice, urticarie

Bali respiratorii bronho-pulmonare cronice ca bron11ite cronice ( inhala\iile asigura

evacuarea bron$iilor) 9i bron ?iectazii (dilatatii patologice fn care secretiile stagneaza ).

Sinuzite cronice

Ozena ( atrofia mucoasei olfactive cu pierderea mirosului )

Cura externa se poate efectua in statiuni cum ar fi: Herculane, Govora, Pucioasa,

Nicolina la$i, Calimane9ti, Olane$ti.

/1 2 3 5 Apele carbogazoase

Se

caracterizeaza prin prezenta. in concentratie de peste 1 g/I a

C02

Originea acestor

ape este data de impregnarea apelor vadoase cu

C02

Daca emisia de

C02

nu intalne9te in

drumul spre suprafata apa, se va exterioriza sub forma de gaz, ceea

ce

se n u m ~ t mofeta.

De

fapt,

in

compozitia chimica a

apei

intalnim

H2C03

pentru ca exista o capacitate mare de

dizolvare a

C02

in apa. Apele carbogazoase simple sunt rare, mai frecvent sunt mixte:

bicarbonatate, cloruro-sodice, feruginoase, sulfuroase.

Efectele produse de apele carbogazoase, administrate in cura interna sunt multiple:

Stimuleaza secre\ia salivara gastrica. Apa

cu un

continut crescut de NaCl stimuleaza

secretia gastrica in timp ce apa cu un

c o n ~ i n u t

crescut de

NaHC03

scade secre\ia

gastrica.

Stimuleaza motilitatea gastrica

i

este folosita in patologii ca hipotoniile, hipokineziiie,

ulcerul gastric.


18/23

Apefe mixte carbogazoase sulfatate sodice au efect de stimulare a secretiilor pancreatice

i

biliare.

Stimuleaza peristaltismul intestinal.

o Dispepsii hipostenice insotite de

voma

greata i meteorism

o Gastrite hipoacide sau anacide cronice.

o Sindroame dispeptice cu varsaturi incoercibile

o Sindroame diareice

o Sindroame disgravidice (disgravidia de prim trimestru)

Cresc diureza. C02

la

niveful tubului renal

i

glomerului stimuleaza mai mult diureza

apoasa. De aici rezulta

un

efect de lavaj

al

cailor urinare i o eliminare crescuta de acid

uric i sarurilor biliare. lndicatiile terapeutice sunt procesele inflamatorii, infectiile,

intoxicatiile.

Crete eliminarea microcalculilor

i

calculilor urinari, mai ales de urati, ca

i

diluarea

i

preventia

in

formarea unor noi calculi. Pentru calculi, se folosesc mai mult ape mixte

carbogazoase alcalino-teroase de la Ciunget i Bodoc. Pentru litiaza oxalica se beau ape

carbogazoase simple de la Borsec i Lipova.

Diateza urica

lnflamatia

i

infectiile urinare dezvoltate pe fond de litiaza.

Cura externa genereaza la suprafata tegumentului senzatia subiectiva de in{epatura

i

caldura, pentru ca

C02

se resoarbe la suprafa\a tegumentului i este eel mai fiziologic

vasodilatator.

La

imersia in apa carbogazoasa se produce hiperemia pielii (se vede o

delimitare foarte neta a suprafe{ei aflate in contact cu apa).

Efectele curei externe sunt foarte diverse i importante:

Vasodilatatie

i

scaderea tensiunii arteriale diastolice.

Crete debitul cardiac, in conditiile in care tensiunea arteriala i alura ventriculara scad,

deci inima lucreaza cu efort mai mic. Debitul cardiac crete, prin creterea randamentului

functional

al

cordului. Aceasta apa este singura care are o actiune energetica de crutare

i

se utilizeaza, in cura externa, pentru cardiaci (Covasna, Tunad).

Crete volumul bataie. Ritmul lent crete diastola

i

umplerea este mult mai buna.

Realizeaza o reglare vegetativa

i

este corectat orice dezechilibru neuro-vegetativ.

Crete mai ales diureza apoasa.

Stimuleaza peristaltismul ureteral.

In cura extema,

C02

poate fi UOr absorbit la nivelul mucoasei respiratorii ?i digestive

C02

inhalat, inghitit) deci cantitatea de

C02

sanguin crete fara

sa bem,

folosind celelalte

cai de acces.

Cura externa este indicata in suferin\ele aparatului locomotor, arteriopatii se poate face la

Bodoc, Covasna, Tu$nad, Vatra Dornei, Lipova.

11 3 Lacurile ter peutice

Sunt lacuri, de regula continentale, avand calitati fizico-chimice deosebite ale apei, la

care

se

adauga

i

alti factori naturali, cum ar fi : microclimatul, baile de aer ii soare, namolul

(onctiuni).

Efectele terapeutice sunt exercitate prin :

Termalitate (contrast cald -

rece)

Osmolaritate

Componen\a chimica a apei

n general, din punctul

de

vedere

al

genezei, exista trei categorii

de

lacuri terapeutice:

1 Lacuri de liman

Acestea iau

n ~ t e r e

prin separarea definitiva de mare a unei suprafete

de

apa,

far

prin

actiunea unui climat uscat

(de

stepa), apa s-a concentrat foarte mult temperatura a crescut

sub actiunea razelor solare. Temperatura apei depinde

de

mai multi parametri:

temperatura aerului,

5


19/23

durata intensitatea radiatiei calorice

(la

campie, perioadele de insorire sunt

mai

mari),

volumul lacului.

La Techirghiol este o apa cloruro-sodica sulfatata de concentratie medie.

2.

Lacurile de campie

Dupa Mrazec (balneolog ceh), compozitia chimica a unui lac de campie depinde de

compozitia solului

nu

ne referim

la

solul de suprafata,

ci

la

constitutia celui aflat sub stratul

loess (care izoleaza o zona de argila impregnata cu saruri). Prezenta stratului de argila

impregnat cu saruri, transforma apele freatice in ape sarate salcii; daca sunt amare, apele

contin magneziu. La

noi,

apar de regula pe resturile fostei mari Pontice (Marea Thetis), fiind

reprezentate de bazine de apa sarata concentrata, care in timp, a dizolvat sarurile

impregnate in argila. Domina foarte mult sulfatii fata de cloruri, apele sunt amare, iar

solubilitatea este mai mica pentru CaS04.

Caracteristica denumita "eflorescenta de sare" semnifica faptul

ca

sarurile pot

sa

migreze

prin argila loess, 9i sa ajunga la suprafata prin efect capi ar. Apele contin

Na2S04

MgS04

care migreaza mai rapid decat

NaCl $i

dau gustul amar al apei..

Primul element care influenteaza compozitia chimica a apei este argila impregnata. Al

doilea element este reprezentat de vanturile de stepa. Acestea au capacitatea de a depune

aluviunile

in

anumite zone.

De

regula, lacurile concentrate sunt sarate

$i

salcii. Exemplele cele mai cunoscute sunt

Lacul Sarat, care

se

gase$te langa Braila, Lacul Amara, aflat

Tn

judetul lalomita; un

alt

exemplu, Balta Alba, aflat langa Buzau. Toate depun namoluri sapropelice care se

recolteaza $i se folosesc pentru onctiuni.

3. Lacurile din masivele de sare

Drept exemple, putem aminti Lacul Ursu de la Sovata

9i lacurile de la Ocna Mure9,

Cojocna, Ocna Sibiu, Ocnele Mari, Telega, Slanic Prahova.

Eroziunile 9i degradarile realizeaza un contact important, de lunga durata, determina o

c o n c e n t r ~ i e crescuta a apelor sarate.

La

concentratia finala participa precipitatiile

atmosferice. Exista lacuri sarate rezultate din inecarea unor saline : Targu Ocna, Slanic,

Ocnele Mari, Cojocna.

Lacul Ursu este un lac stratificat, format printr-un fenomen particular. Radiatia solara

determina incalzirea apei la peste 30C, producand un lac helioterm sau termosolar. La

inceputul verii, exista o stratificare a apei in lac: sub

un

strat de 15 cm mai rece, exista apa

la

temperatura de 45-55C. Un strat de apa calda se afla intre doua straturi de termalitate mai

mica. La adancimea de 10-14 m apa este rece i i are 18-22C.

Mineralizarea lacului variaza. Asfel, la suprafata este mai mica datorita surselor de apa

dulce care contamineaza

apa,

iar la adancimi mai mari de 3 metri, mineralizarea ajunge la

250 g/I.

Cre9terea temperaturii este dependenta de diferenta de concentratie salina dintre

suprafata i i profunzime. Lacul Ursu este un prototip de lac helioterm. Aceasta caracteristica

este foarte evidenta in perioada

de

presezon, mai-iunie. Cand

Tncepe

sa

se

faca balneatie,

straturile se amesteca.

Mai exista alte tipuri

de

lacuri, cum ar fi

eel cu

mineralizare omogena. Incalzirea

omogena rezulta i datorita

f e n o m ~ n u l u i

de convectie interna: prin curenti descendenti

ascendenti, straturile se amesteca. In cazul Lacului Ursu nu exista fenomenul de convectie,

iar caldura se acumuleaza 9i se mentine.

In cazul Lacului Ro9u, perioada cea mai propice pentru incalzire este primavara

iii

prim a

parte a verii, cand razele cad sub un unghi ascutit pe suprafata apei, realizeaza o incalzire

mai importanta.

Pentru lacurile stratificate se descriu patru perioade

pe an

Perioada

de

incalzire, la Tnceputul sezonului balnear

La

suprafata apei,

la

15-20

cm,

temperatura este de 20-25C, iar

la

o adancime de

1 5-2

m

aceasta atinge 40 - 50C.

6

Perioada calda,

Tn

timpul sezonului balnear:

se

amesteca straturile pentru intreg lacul

$i apa ajunge la o temperatura medie de 35-38C.


20/23

Perioada racoroasa, de final al verii: temperatura apei ajunge la o valoare medie de

26-33C pentru o adancime de 2 metri.

Perioada

de

reincalzire, in timpul toamnelor lungi i calde.

Este foarte avantajos, din punct de vedere terapeutic, pentru baile

cu

temperaturi mai mari in

jumatatea inferioara a corpului. Gradul vasodilatatiei difera

i

efortul cordului este mai mic.

La aceasta se adauga efectul apei concentrate, sarate.

11.4.Namolurile terapeutice sau peloidele

Sunt substante complexe, formate In conditii naturale, sub influenta proceselor geologice

i biologice. Aceste substante

se

gasesc in stare fin divizata i In amestec

cu

apa.

Din punct de ve ere medical, se utilizeaza ca bai sau proceduri locale. Se folosesc ca

atare sau dupa o pregatire prealabila cu ape minerale, pregatire mecanica sau incalzire.

Din punct de vedere fizico-chimic, namolurile sunt amestecuri heterogene de substante

oiganice i minerale, in stari de agregare i structurale diferite. '

Namolurile terapeutice con\in trei faze:

Faza solida

Aceasta poate fi macroeterogena, microeterogena sau ultramicroeterogena, atat din

punct de vedere coloidal cat i molecular mineral.

Componenta organica contine :

hidrati de carbon : celuloza, lignina,

componente humice : acizi humici, humati,

componente bituminoase : raini, ceruri,

lipide,

proteine.

Componenta minerala contine sulfati. carbonati, silicati.

Faza lichida - este o solu\ie apoasa a substantelor organice i anorganice.

Este rezultata din :

apa lacurilor, in bazinul carora se produce namolul,

precipitatiile,

impactul apelor minerale.

Faza gazoasa - contine H2S,

C02

02 H2, hidrocarburi. Aceasta faza este rezultata

din procesele fizico-chimice i biochimice care

au

stat la baza formarii namolului.

Din punctul de vedere al clasificarii, peloidele terapeutice se impart in doua mari categorii :

1.

Namolurile propriu-zise sau nediagenizate

2. Rocile sedimentare

1. Namolurile propriu-zise sau nediagenizate

Acestea se subclasifica in :

Namoluri sapropelice - ele pot

f ide

lac continental sau de laguna

Namoluri minerale :

de lac continental, sau

de lac

pe

masiv de sare.

Namolurile sapropelice i i primele doua tipuri de namoluri minerale, sunt caracterizate de

sedimentarea sub apa a materiilor organice i minerale, sub influenta proceselor biologice,

fizico-chimice i microbiologice. Datorita acestor mecanisme substanta organica in namolul

uscat este peste 10 . Se pot produce in doua modalitati:

- In jurul emergentelor naturale

Recunosc un mecanism de formare natural, prin procese fizico-chimice microbiologice

ce se produc la contactul dintre apa minerala i patul argilos. Concentratia substantelor

organ ce din namolul

uscat va

fi

sub 10 .

- f

n bazine artificiale

Formarea lor este dirijata. Sunt cele mai slabe, din punct de vedere terapeutic. Prin

procese microbiologice i i fizico-chimice controlate, se obtine substanta organica, in namolul

uscat in concentratie sub

10 .

7


21/23

Namoluri de turba

Se

produc

de

regula in zonele mlatinoase. Sunt cele mai tinere. Rezulta

din

transformarea incompleta a materialului vegetal. Datorita originii, vor con\ine mult mai mult

de 10% substanta erg anica.

2.

Rocile sedimentare

fn aceasta categorie intra :

argile sarate,

marne sarate:

argilele $i marnele sarate se gasesc in lagunele limitrofe zonelor litorale. Se ob\in prin

sedimentogeneza in climat arid uscat);

tufuri calcare:

se gasesc in jurul emergen\elor naturale carbogazoase. De regula, rezulta prin precipitare

chimica.

11 4 1 Principalele moda itafi de aplicare

a

n molurilor terapeutice

Baile de namol

Temperatura apei in baie este de 36- 40C. Namolul se

i n c l z e ~ t e la

44C sau peste.

Namolul este

un

factor terapeutic important datorita hidropexiei capacitatea

de

a re\ine apa)

i

termopexiei capacitatea de a

re1ine

o cantitate de caldura, pe care este capabil

sa

o

pastreze un interval destul de lung de timp

i

pe care o elimina treptat

in

mediu).

Baile pot

fi

locale sau generale, dureaza

15 30

minute i pot fi facute zilnic, sau

la

2 zile.

f

ntr-o cura balneara se fac 12 bai sau mai multe.

impachetarile de namol

Se fac

cu

namal incalzit la 38-40C, chiar pana

la

46C, i de 1 2

cm

grosime. Tipurile

de fmpachetari se difereniiaza dupa suprafa\a impachetata.

8

Cataplasmele - aplicatii

pe

o anumita suprafa\a

Onctiuni

cu

namol rece - vezi anterior

Principalele indica\ii ale aplicaVilor de namol

Bali degenerative reumatismale

Bali inflamatorii cronice reumatismale spondilita )

Lombalgii cronice

Sechele dupa hernii de disc operate

Suferin\e de diferite tipuri de reumatism abarticular: tendinite, miozite, bursite

Sechele posttraumatice

Unele afec\iuni ale sistemului nervos periferic

Unele suferinte cranice ginecolagice : inflama\ii de tip utero-anexial sau cansecin\a

or,

sterilitatea

Unele suferinte de tip endacrin : hipafunc\ii tiroidiene, ovariene, paratiraidiene.

Principalele

contraindicatii ale apficatiilor

de

namof

Contraindica\ii generale ale oricarui tip de terapie fizica :

lnfec\ii

Stari febrile

Bali decompensate cardio-respiratorii

lnsuficien\a hepatica

?i

renala decompensate

Sarcina

Bali hematolagice grav leucoze)

Sindroame

cu

sangerare crescuta fibramatoza uterina)

Bali infectioase In perioada activa sau de canvalescen\a TBC

in

arice lacalizare)


22/23

Contraindica\ii speciale :

Astmul

Suferin\e digestive : hepatita, ulcerul duodenal

Suferin\e renale : litiaza, nefrite

Suferin\e cardiovasculare : HT A > 180 mm Hg i hTA < 100 mm

Hg.

Sta\iunile in care se pot face aplicatiile de namol sunt

Namol de turb8 : Vatra Oornei, Borsec, Felix, 1

Mai,

Someeni

Namol de liman : Lacul Techirghiol

Namol de lac sarat continental : Amara, Lacul Sarat, Bazna, Sovata

Namoluri minerale :

- silicos-iodat : Govora

- feruginos: Geoagiu (forma particulara).

11 4 2 rincipalele acfiuni asupra fesuturilor aparatelor

Aparatul cardiovascular

Baile de name , chiar sub\iri, reprezinta un efort pentru cord i organism, prin

vasodilata\ia cutanata i subcutanata, fiind inso\ite de creterea importanta a debitului

cardiac

i

a alurii ventriculare. Terapia cu bai de namol trebuie foarte bine aleasa,

monitorizata i condusa.

Sangele

Recoltarile

de

sange in acut au demonstrat ca intr-o prima faza se produce, paradoxal,

neutropenie cu leucopenie. In faza a doua se produce leucocetoza cu devierea la stanga a

formulei albe, e stimulat mecanismul

de

producere a elementelor figurate i in timp scurt va fi

stimulat elementul fundamental de aparare ( prin elementele figurate ). Complementul sangui

sufera acelai mecanism bifazic : ini\ial scade i apoi cre$te. Concentra\ia acidului uric

scade.

Aparatul digestiv

lndiferent de modalitatea de aplicare, namolul determina echilibrarea secre\iei gastrice:

Scade secre\ia gastrica daca este exagerata.

Cre$te secre\ia gastrica daca este patologic scazuta.

Efectul este paralel cu temperatura aplica\iei.

Cu

cat temperatura este mai mare, f i

aplica\ia mai localizata (epigastru), efectul este mai important la nivelul stomacului.

Crete secretia biliara, mai mult in cataplasmele pr hipocondrul drept.

Aparatul urinar

Scade secre\ia renala i cantitatea de unna,

in

condi\iile in care este stimulata

transpira\ia. Densitatea urinei poate cre$te periculos, daca procedura este prelungita, de

regula, in alte litiaze decat cea urica.

Tesuturi

Oatorita modificarii hidrofiliei tesuturilor, este accelerata capacitatea de resorbiie (in

inflamatii cronice, bursite).

Glande

cu

secretie interna

Ovarele

Func\ia ovarelor este stimulata de aplicatiile de namol cald, generale sau locale. Este

normalizat ciclul menstrual stabilita o ritmicitate a ovula\iei, la persoanele cu tulburari de

ciclu menstrual.

Hipofiza

Glanda hipofiza este influen\ata de aplicaiiile generale, in general prin stimulare.

49


23/23

11.5.Gazele terapeutice

virile carbogazoase (emana\iile) sunt rezultatul unor fenomene de tip vulcanic ?i

se

produc in \ara noastra fn zona Carpa\ilor Orientali (concentratie

de

C02 de 94,55 - 99%) $i

partial Mun\ii Apuseni (con\inut mare

de

azot). Emana\iile carbogazoase con\in, de cele

mai

multe ori

apa,

sau se gasesc sub forma de vapori de apa, incarcati

cu

C02, H2S.

Mofetele sunt emana\ii de

C02

gaz uscat, fenomen unic in lume. Mofetele naturale sunt

in exclusivitate emana\ii

de

gaz uscat. Actualmente,

se

pot produce artificial mofete

paf"tiale

sau generale (dupa zona

de

aplica\ie)

yi

exista capacitatea

de

extrac\ie a

C02 din

ape

carbogazoase.

Tratamentul se face in incinta de tip amfiteatru (circ roman). Este o terapie de grup.

Sursa se gaseeyte in mijlocul incaperii, la baza amfiteatrului, iar subiec\ii se situeaza

pe

diferite trepte in cadrul amfiteatrului. Se insemneaza nivelul la care

se

ridica C02. Acest gaz

este mai greu decat aerul

i

se situeaza in partea inferioara a incintei. Dupa nivelul pe

treapta la care se aeyeaza subiectul, C02 ajunge la un anumit nivel al corpului individului,

avand un impact mai mult sau mai pu\in important, deci ajungand intr-o concentra\ie mai

mare sau mai mica in sangele subiectului. De obicei, este bine

ca

subiectul sa

nu

se afle

pe

treptele inferioare (concentra\ii periculoase)

yi

nivelul C02 sa fie la jumatatea corpului

individului.

Efectele sunt superpozabile efectelor obtinute

cu

baile carbogazoase, dar

la

mofeta

ac\ioneaza in exclusivitate C02, deci se exclud efectele baii.

La

mofetele din Covasna,

deeyi

domina

C02

exista yi o componenta importanta de

H2S,

precum i o incarcare

semnificativa in aerosoli pozitivi

yi

negativi. Aerosolizarea este suficienta

i

H2S este

suficient de important, astfel incat efectele

se

combina.

11 6 Salinele ter peutice

Am descris anterior caracteristicile

yi

parametri fizici

ai

salinelor (vezi bioclimatul de

crutare).

Principalele indicatii de utilizare terapeutica a salinelor sunt :

Astmul

b r o n ~ i c

Terapia

are

impact foarte important

pe

toate mecanismele fiziopatologice

$i

trebuie facuta cat

mai

precoce inainte de aparitia complica\iilor.

Bron$ite cronies simple

Bali alergice ale cailor respiratorii superioare, in afara puseelor

Contraindica\iile folosirii terapeutice a salinelor sunt prezentate mai jos:

TBC pulmonar activ

i la

3 - 4 ani

de la

vindecare

Cord pulmonar cronic decompensat

lnsuficien\a cardiaca

Neoplasm pulmonar

Reumatism inflamator cronic

Reumatism degenerativ in puseu

lnfeciii

Stai febrile

Status astmaticus - forma

de

astm bronic complicata,

cu

crize subintrante.

Metodologia recunoaeyte expunerea progresiva a s u b i e c ~ i l o r la microclimatul de salina, de

la

cateva

ore la 16

ore/zi. Cura totala dureaza 2 3 saptamani, iar

la

copii

i;;i

tineri ajunge

la

cateva luni.

La noi, tratamentul

se

face cca. patru ore dimineata

i

consta in:

odihna in salina,

program de

kinetoterapie respiratorie

i

generala,

program

de

antrenament fizic dozat.

Efectul terapeutic al unei cure, corect conduse, dureaza cateva uni. La pacientii cronici, sunt

suficiente 1 2 cure

pe

an.

Balneologie - SIDENCO

Documents

Transcript of Balneologie - SIDENCO