1 Balneoclimatologie

Lucrări practice 2

1. Parametri climatici ca indici bioclimatici (variaŃia temperaturii de la o zi la alta,

frecvenŃa temperaturilor zilnice minime şi maxime, undele de încălzire sau de răcire în 48 de ore, numărul de zile de vară, variaŃia presiunii medii de la o zi la alta).

2. Confortul termic 2.1. Temperatura efectiv echivalentă (TEE) 2.2.Confortul termic în funcŃie de radiaŃie (TEE, TEER)

3. Stresul bioclimatic. Indicele de vânt rece 4. Indici turistici (indicele de vreme de vară, indicele de atracŃie climato – marin, indicele

climato - turistic). .

Indici bioclimatici

1) TEE (Temperatura Efectiv-Echivalenta)

2) THI (Indicele Termohigrometric)

3) DI THOM (Indicele de Disconfort THOM)

4) RSI (Indicele de Tensiune / Stres relativ)

5) HI (Indicele de Stres Caloric)

6) HUMIDEX (Indicele Humidex)

7) SSI (Indicele Simmer estival)

8) ISE (Indicele Scharlau Estival)

9) ISH (Indicele Scharlau Hibernal)

10) Pr (Indicele Puterii de Racire a Vantului)

5. Analiza SWOT "Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats". Adica "Puncte tari, puncte slabe,

oportunitati, amenintari". Un pas important în analiza situaŃiei este stabilirea calităŃilor, defectelelor, oportunităŃilor de piaŃă şi amenintărilor, printr-o analiza SWOT. Acesta este un proces foarte simplu care poate oferi întelegere foarte profundă a problemelor potenŃiale şi critice care pot afecta o afacere. 1. Puncte forte, 2. Puncte slabe, 3. Oportunitati şi 4. Amenintari

1. Indicele temperaturii efectiv-echivalente (TEE) (°C)

Temperatura echivalentă este temperatura internă a unui volum considerat de aer, în condiŃii de presiune constantă, pe care acesta ar atinge-o prin eliberarea căldurii latente de vaporizare (a vaporilor de apă) din conŃinutul său.

Temperatura echivalentă reprezintă, aşadar, temperatura efectivă a aerului, la

care se adaugă căldura latentă de vaporizare, care s-ar elibera prin condensarea tuturor vaporilor de apă conŃinuŃi în volumul respectiv de aer. Ea se exprimă în °C şi este relativ constantă în procesele umed-adiabatice, exprimate prin mişcări ascendente şi descendente ale aerului saturat, în absenŃa oricărui schimb de căldură cu mediul/aerul înconjurător .

Dacă presiunea atmosferică variază între 800 şi 1100 hPa, acest indice poate fi calculat pentru un interval de temperatură a aerului cuprinsă între +20°C şi +45°C. Trebuie reŃinut însă că, pentru temperaturi mai mari de +450C, chiar în condiŃiile variaŃiei umezelii relative a aerului şi presiunii atmosferice, indicele TEE va indica numai valori corespunzătoare clasei superioare extreme, care descriu condiŃii de zăpuşeală.

2 EcuaŃia utilizată pentru calcularea Indicelui temperaturii echivalente (TEE) implică, pe

lângă temperatura aerului (măsurată la termometrul uscat), şi alŃi parametri meteorologici :

TEE (°C) = Tusc + w · ( r – 2.326 · Tusc ) / ( cp + w · cw ) * în care :

Tusc = temperatura aerului (măsurată la termometrul uscat) (°C);

r = căldura latentă de vaporizare a apei (cal·g-1), valoarea ei fiind egală cu 585 cal·g-1; w = raportul amestecului real, adică raportul dintre masa vaporilor de apă şi masa aerului uscat (g / Kg-1); cp = căldura specifică a aerului, la presiune constantă (cal °C ·g-1) ; valoarea ei fiind egală cu 0.24 cal°C·g-1;

cw = căldura specifică a apei (cal°C·g-1); valoarea ei fiind egală cu 1 cal·°C·g-1.

Dintre toate aceste mărimi date, w (raportul amestecului real) se poate calcula astfel:

E = 6.112 × 10.07.5 × Tusc / (237.7 + T usc), în care: E = tensiunea de saturaŃie a vaporilor (hPa).

W = E / P, în care:

W = raportul amestecului de saturaŃie, adică raportul dintre masa vaporilor de apă care ar produce saturaŃia unui volum dat de aer şi masa aerului uscat (g / Kg-1) şi P = presiunea aerului la nivelul

mării (hPa).

w = UR × W / 100, în care: UR = umezeala relativă a aerului (%) şi w = raportul amestecului real.

Dacă viteza vântului nu depăşeşte 1,0 m/s, pe baza claselor de valori TEE se pot individualiza 5 tipuri de bioclimate:

Indice TEE (°C) Tip de bioclimat

TEE ≤ 27 Rece 27 < TEE ≤ 34 Răcoros 34 < TEE ≤ 47 Confort 47 < TEE ≤ 51 Cald

TEE > 51 Sufocant

* Bründl W. & Höppe P. (1984) Advantage and disadvantage of the Urban Heat Island. An evaluation according to

the hygro-thermic effects. Arch. Met. Geoph. Biocl., Ser. B 35, 55-66.

2. Indicele termo-higrometric – THI (°C)

Indicele termohigrometric (THI) reprezintă o variantă aproximativă de calcul a Indicelui de disconfort al lui Thom, pe baza temperaturii şi umezelii relative a aerului, evitându-se astfel utilizarea temperaturii termometrului umed, care de cele mai multe ori nu este disponibilă.

Formula utilizată pentru determinarea acestui indice este:

THI (°C) = Tusc – ( 0.55 – 0.0055 · UR ) · ( Tusc – 14.5 ) * în care :

Tusc = temperatura aerului (°C) măsurată la termometrul uscat; UR = umezeala relativă (%).

Spre deosebire de indicele Thom, acest indice permite clasificarea condiŃiilor şi tipurilor de climă atât pentru perioadele calde, cât şi pentru cele excesiv de reci.

Trebuie avut însă în vedere faptul că, atât în condiŃiile în care temperatura aerului (Tusc) depăşeşte 460C, cât şi în condiŃiile variaŃiei umezelii relative ale aerului (UR), indicele TEE va dobândi numai valori corespunzătoare clasei superioare extreme de caniculă.

Pragurile de valori ale THI (exprimate în °C) corespunzătoare diferitelor tipuri de bioclimate sunt:

3 Indice THI (°C) Tip de bioclimat

THI < – 40 Hiper-glacial –40 < THI < –20 Glacial

–20 < THI ≤ –10 Frig excesiv

–10 < THI ≤ –1.8 Foarte frig

–1.8 < THI < 13 Frig

13 < THI < 15 Răcoare

15 < THI < 20 Confort

20 < THI < 26.5 Cald

26.5 < THI < 30 Foarte cald

THI > 30 Caniculă

* Kyle W.J. (1994) - The human bioclimate of Hong Kong, Brazdil R, Kolář M. (eds.) Proceedings of the Contemporary Climatology Conference, Brno. TISK LITERA, Brno, pp 345-350. 3. Indicele de disconfort THOM (DI THOM) (°C)

Indicele de disconfort propus de E.C. Thom, numit Indice de disconfort Thom (DI Thom), este considerat unul dintre cei mai buni indici de apreciere a temperaturii efective.

Aceasta reprezintă un „indice bioclimatic arbitrar ce exprimă printr-o singură valoare, efectul combinat al temperaturii, umezelii şi mişcării aerului asupra senzaŃiei de cald sau frig percepută de organismul uman”. Temperatura efectivă se calculează pe baza temperaturii termometrului uscat (Tusc) şi a celui umed (Tum) măsurate în interiorul adăpostului meteorologic standard. Indicele de disconfort Thom descrie condiŃiile de disconfort fiziologic datorate căldurii şi umezelii, fiind aplicabil pe un interval de temperatură a aerului (măsurată la termometrul uscat) cuprins între +21 şi +47 °C.

În afara acestui interval şi în condiŃiile variaŃiei umezelii relative (UR), indicele DI Thom dobândeşte numai valorile corespunzătoare claselor (inferioară şi, respectiv, superioară) extreme de temperatură, care descriu o stare de confort pentru temperaturi mai mici de +210C şi respectiv, o stare de urgenŃă medicală, pentru temperaturi mai mari de +47°C.

Indicele DI Thom se poate calcula pe baza următoarelor ecuaŃii: DI Thom (°C) = 0.4 · ( Tusc + Tum ) + 4.8 *

în care : Tusc = temperatura termometrului uscat (°C); Tum = temperatura termometrului umed (°C);

ObservaŃie! Având în vedere faptul că Tum = temperatura termometrului umed (°C) nu este

disponibilă, ea poate fi derivată din formula: UR = 98 – 5 · (Tusc - Tum ), deci, T um = [(UR – 98) + (5 · Tusc)] / 5 **

In final, DI Thom (°C) = 0.8 · Tusc + 0,08 · UR – 3,2 în care :

Tusc = temperatura termometrului uscat (°C); UR = umezeala relativă (%); Nivelul de disconfort bioclimatic variază în funcŃie de clasele de valori ale DI Thom: DI THOM (°C) Disconfort bioclimatic DI < 21 Confort 21 ≤ DI < 24 Mai puŃin de 50% dintre persoanele expuse resimt un lejer disconfort 24 ≤ DI < 27 Mai mult de 50% dintre persoanele expuse resimt un disconfort din ce în ce mai accentuat

27 ≤ DI < 29 Majoritatea persoanelor expuse resimt o stare de disconfort accentuat şi acuză o deteriorare a condiŃiei psihico-fizice.

29 ≤ DI < 32 Toate persoanele expuse resimt o stare de accentuat disconfort

DI ≥ 32 Stare de urgenŃă medicală, disconfort extrem de accentuat, risc crescut de şoc hipercaloric.

* Thom E.C. and Bosen J.F. (1959) - The discomfort index, Weatherwise, 12: 57-60. ** Raffaello Bellofiore, Paolo Corazzon, Andrea Giulacci (2005) – Meteorologia in mare, Edizioni Alpha Test, Seria collana Meteo, Milano. *** Alfio Giuffrida, Girolamo Sansosti (2006) – Manuale di Meteorologia, Gremese Editore, Roma.

4

SchiŃă LP 2

1. Stabilire detalii orar+detalii notare 2. Predare 3 indici bioclimatici 3. Atribuire staŃiuni, repartizare date, 15 – 20 min, câte 2 prezentări,

SchiŃă caracterizare balneoclimaterică a unei staŃiuni

1. Localizare. Descriere geografică a regiunii. Un mic istoric (dacă există ceva anume, particular

ca şi punct de atracŃie turistică) 2. Acces. 3. Caracterizare climatică cu menŃionarea tipurilor de microclimate (de salină, peşteră). Analiza indicilor bioclimatici 4. Factori naturali de cura. Renumele staŃiunii. Baza de tratament 5. Indicatii terapeutice 6. Planuri de dezvoltare regională, locală. Nota Lp-uri, 30% din nota finală: 15% dosarul cu indici: (1. cei 10 indici bioclimatici- teoria;

2. Analiza indicilor la 3 staŃii cu listarea valorilor principalilor indici bioclimatici, ataşat explicaŃiilor+hartile)

15% prezentarea Power Point a staŃiunii. AtenŃie! Nu se intră in examen scris fără nota de trecere la LP. Ambele subpuncte sunt obligatorii (minin 5).