CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE

7/23/2019 CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE

http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-universitare-balneoclimatologie 1/25

-BALNEOCLIMATOLOGIE-

20-02-2009

Curs nr. 1

Introducere

Balneologia = este un domeniu ştiinţific conectat medicinei; în

România fiind introdusă de balneoclimatologie şi fizioterapie !e foloseşte

în noţiunile geografice termenul de staţiune balneoclimatică şi nu

balneoclimaterică

!taţiunile balneoclimatice au rol de oprire a "iciilor ca tabagismul

sau alcoolismul; rela#are fizică şi psi$ică; ca nucleu de acti"ităţiindi"iduale; loc în care se poate determina unitatea familiei etc

!taţiunile balneare climatice sunt legate de 2 componente% cea a

cadrului natural & redate de climă şi de resurse minerale 'iz"oare şi ape

termale(

!taţiunile clasice sunt distribuite geografic după starea climatică ce poate fi fa"orabilă practicării acestui tip de turism& 'zonele temperate de tip

continentale şi c$iar oceanice(& des întâlnire în zonele depresionare şi

montane

Curs nr. 2



Concepte ale balneoclimatologiei

balneum 'lat( ) baie;logos 'gr( ) studiu;

balneologie 'fr( ) balneologie;

*+,./,/1. sf ramură a medicinei care studiază acţiunea

profilactică şi curati"ă a apelor termale sau minerale şi a nămolurilor

,34+5/,/1. sf ramură a meteorologiei care se ocupă cu studiereaclimei de pe glob şi cu importanţa ei pentru "iaţa organică

4etodele de tratament în cura balneară%

-metodele terapuetice in medicina sunt grupate in 6 categorii%

a metode artificiale& care încearcă înlăturarea bolilor prin inter"enţiile

c$irurgicale;

b substituţia& înlocuirea unor substanţe "itale din organism care sunt

produse în cantităţi insuficiente 'insulina(; înlocuirea unor organisme

afectate cu organizări artificiale;

c dirijarea funcţiilor & 'farmatoterapia sau dietoterapia(& făcând parte şi

cura internă;

d factorii naturali& în staţiunile climatice +ceasta terapie poate fi grupată

în 7 categorii de cură%

- cură profilactică;

- cură terapeutică;



- cură de recuperare

urele de recuperare în staţiunile balneoclimatice sunt a#ate pe

următoarele direcţii%- recuperarea afecţiunilor sistemice locomotore;

- recuperarea afecţiunilor neurologice;

- eficienţa foarte mare& recuperarea şi tratarea afecţiunilor cardio"asculare;

- afecţiuni-crono-respiratorii

8-07-2009

Curs nr. 3

rincipalii factori naturali pe care se bazează cura balneoclimatică%

- apele minerale şi termale;

- lacuri cu valenţe terapeutice;

- nămolurile terapeutice;

- gazele terapeutice;

- litoralul marin;

- clima.

1. Apele minerale



onform acestora& apa minerală este considerată o apă ce pro"ine

dintr-o sursă naturală& cu un anumit conţinut de săruri minerale şi

microelemente +ceasta are o componenţă constantă în raport cufluctuaţiile ciclice anuale

onţinutul acestora în săruri trebuie să fie de cel puţin :000 mgl

<e asemenea& este considerată apă minerală& apa care are un conţinut de

cel puţin 20 mg /2l entru utilizarea lor în scop terapeutic& apa

minerală trebuie sa fie pură din punct de "edere bacteriologic& sa aibăacţiune terapeutică demonstrată şi un debit suficient de mare

>n funcţie de aceasta& apele termale apele termale sunt clasificate

după temperatură în următoarele

categorii%

- hipotermale '5 20-7?@(;

- izotermale '5 7?-6:@(;

- hipertermale '5A6:@(

!taţiuni cu ape termale% Panukkale '5urcia(& ermopile 'recia(&

!ajduszoboszb 'Bngaria(& !eviz sa +pele termale pro"in din mai multe

surse& de foarte multe ori acestea combinându-se în apariţia unui iz"or%

- apele de profunzime& pro"in din apa de condensare a magmelor "ulcanice

denumite şi ape Cu"enile; intruziunile magmatice ce se răcesc la adâncimi

mari în scoarţa terestră produc apa Cu"enilă deoarece cristalizarea



magmelor pune în libertate constituenţi "olatili& preluaţi de apele de mare

adâncime

- apele de suprafaţă& cele pro"enite din precipitaţii înfiltrate în sol şimineralizate la ni"elul formaţiunilor geoc$imice& cunosute şi sub

denumirea de ape "adoase +pa meteorică este lipsită de săruri minerale

dar se încarcă în ascendenţă din atmosferă cu /2& /7& & ceea ce îi

asigură o reacti"itate ridicată faţă de rocile cu care "in în contact cu scoarţa

terestră- apele fosile& pro"in din pânze subterane capti"e formate în perioadele

geologice foarte "ec$i rincipala problemă ale acestor ape este că nu pot fi

regenerabile / altă clasificare este cea după viteza apei în subteran%

: ape cu dinamică mare& cu o circulaţie rapidă ce nu permite o

mineralizare comple#ă de cele mai multe ori acestea fiind ape

bicarbonatate Diteza ridicată a acestor ape nu permite dizol"area iodului

sau bromului c$iar dacă acestea sunt prezente în rocă

2 ape cu dinamică medie& sunt apele sulfatate calcice şi magneziene

7 ape cu dinamică redusă& care au timp să dizol"e iodul sau bromul

Clasificarea fizico-cimic! ale apelor minerale

lasificările româneşti încadrează apele minerale sub aspect fizico-

c$imic în 7 grupe%

- apele oligominerale 'in cantiatte redusa( cu un conţinut mai mic de : gl

de substanţe dizol"ate +pele oligominerale sunt de foarte multe ori şi ape



termale care sunt utilizate în cura e#ternă 'ălani * Eeli#& eoagiu *ăi(

+pele oligominerale reci sunt utilizate în cura internă la ălimăneşti&

/lăneşti& !lănic 4oldo"a şa& iar pe plan e#tern sunt cunoscute ape deacelaşi tip în 3talia 'Eiuggi(& +puania& *ormio(& în Eranţa sunt cunsocute

apele minerale de la ."ian& în masi"ul centr fr 'eris& !aint-errier(&

e$ia 'Foac$imo(& BG '*ot$(

a efecte terapeutice aceste ape au efect rela#ant pentru sistemul

muscular şi furnizeazî eliminarea sărurilor din organismapele carbogazoase& au un conţinut de cel puţin : gl /2; apele

carbogazoase simple sunt rare >n România '*uziaş& *orsec& *iborţeni(; pe

plan e#tern sunt cunoscute cele din Rusia 'Gislo"odsH(& Eranţa 'Dals les

*uins(& 3talia 'ellegrino(& ermania '*ad *rucH$nan( rincipala utilizare

terapeutică în cura internă este pentru afecţiunile gastrice& intestinale&

pancreatice şi biliare& iar în cura e#ternă au rol "asodilatator şi $ipotensi"

rincipala "alenţă terapeutică este pentru bolile cardio"asculare

apele alcaline& conţin cel puţin : gl bicarbonat de sodiu& acestea sunt

folosite în special în cura internă& făcând parte apele de la âangeorz *ăi şi

Ialnaş *ăi sau din Eranţa 'Dic$J(& Rusia '*orConi(& ermania '.ms(& 3talia

'3sc$ia( +ceste ape sunt eficiente în reducerea acidităţii stomacale şi

scăderea colesterolului

apele alcalino-feroase& au conţinut de A : gl substanţe dizol"ate în care

predomină şi anionul bicarbonic& precum cationii de a şi 4g >n România



sunt prezente la ,ipo"a& Kizin& *orsec şi sunt indicate pentru cura internă

în tratarea stărilor alergice& a dermatozelor şi a tulburărilor în metabolismul

aapele feruginoase& au un conţinut de cel puţin :0 mgl Ee& acestea trebuie

încarcate suplimentar cu /2 care preîntampină precipitarea Ee după

îmbuteliere ,ocalizate la *ăile 5uşnad& Datra <ornei& pe plan e#tern în

*elgia '!pa(& ermania '*rucH$nan( +ceste ape feruginoase au acţiune

benefică asupra bolilor metaboliceapele arsenicale& 0&8 mgl arseniu& în România 'o"asna(; pe plan e#tern

se găsesc în 3talia 'azzuoli(& ermania '*ad <urcH$eim(

apele clorurate sodice& cu o concentraţie de : gl clorură de sodiu şi sunt

indicate în special în cura internă& localizate în regiunile salifere din

subcarpaţi sau în 5ransil"ania& iar pe plan e#tern în ermania '*aden

*aden(& Eranţa '4ontecaltini( +ceste ape stimulează circulaţia periferică

şi au acţiune terapeutică asupra mucoasei interne respiratorii

apele iodurate& au un conţţinut de : mgl iod& în ţara noastră '/lăneşti&

o"ora& ălimăneşti( +ceste ape reglează acţiunea glandei tiroide şi

inter"in în metabolismul grăsimilor

apele sulfuroase& au un conţinut de cel putin : mgl sulf titrabil& aceste ape

sunt folosite în cura e#ternă& în concentraţii ridicate fiind periculoase în

cura internă +ceste ape pro"in din depozite de gips sau bitum& dar pot

pro"eni şi din acţiuni reducătoare e#ercitat de bacterii asupra substanţelor



organice !unt limpezi şi incolore la iz"or dar în contact cu aerul&

$idrogenul sulfurat se o#idează& ceea ce duce la precipitarea sulfului% 3aşi

'icolina(& Ierculane '* Ierculane(& ucioasa& iar pe plan e#tern sedetermină cele din ermania '+ac$en(& Eranţa 'Briage(; printre efectele

terapeutice se remarcă stimularea secreţiei biliare& stimularea pancreasului

şi al acţiunii inflamatorii

apele sulfatate& conlin sulf în formă o#idată utilizată în cura internă; e$ia

'Garlo"J DarJ(& Eranţa 'Ditrel( +cestea pro"in din depozite bogate în gips&iar principalele efecte constau în stimularea secreţiei $epatice

apele radioactive& eficiente în problemele sistemului endocrin

"ro#$c%ia #e ap! mineral!

>n România producţia de apă minerală naturală în 2008 era de :02:

mil l& faţă de :2 mil l în :992& cu un consum mediu de apă de cca ?

lpers toate aceste statistici ce arată că producţia actuală este mai mare faţă

de trecut nu reprezintă altce"a decât o cifră care este de 7 ori mai mica faţă

de statele "estice europene

+pele minerale din România& grupate în 9 areale geoc$imice%

- pod. moldovenesc& Daslui '<rânceni(& 3aşi 'icolina& !trunga&

Răducăneni(;

- "obrogea& ape mezotermale '4angalia(;

- c. #om$nă& cu pânze freatice minerale în preaCma lacurilor sărate *ărăgan

'+mara& , !ărat(;



- %. &rientali cu 7 zone& respecti" depresiunea pericarpatică '/glinzi&

*ălţăteşti& 5g /cna(& unitatea flişului& aria mofetică legată de lanţul

"ulcanic- %. 'eridionali& sunt reduse& dar principalele regiuni '* Ierculane& şa(;

- depr. (etică& ape minerale din sedimentarul regiunilor respecti"e& de la

/lăneşti& o"ora& ălimăneşti& ăciulata& ozia;

- mţ. )puseni& cu ape minerale legate de depozite de calcar cum sunt cele

de la 4oneasa& eoagiu *ăi;- depr. ransilvaniei& cu ape de mineralizaţie salină& !o"ata& /cna !ibiului&

/cna 4ureş etc;

- c. de *est & localităţi principale în apropierea surselor de apă termală& *ăile

Eeli#& *ăile L: 4aiM& ălacia& !atu 4are

:7-07-2009

Curs nr. 4

&. Lac$ri c$ 'alen%e terapae$tice

!unt date de%

limane maritime ', 5ec$irg$iol(& caracterul lor terapeutic& este dat de

prezenţa unor pelicule de apă dulce la suprafaţa pro"enită din alimentarea

plu"ială şi orizonturile din profunzime care au o salinitate ridicată;

limane fluviale sau lacuri de c$mpie& componenţa c$imică a acestor lacuri

depinde de solul din bazinele de alimentare <e multe ori fundul lacului

este format din argile care înpiedică înfiltrarea apelor din pânza freatică şi



pot conţine şi apă din depozite geologice mai "ec$i şi pe fundul acestor

lacuri datorită unor dinamici reduse se pot depune mâluri sapropelice;

limane formate +n masivele de sare& proprietatea cea mai importantă aacestor lacuri pro"ine din procesul de $eliotermie& care este specific şi

constă în încălzirea puternică a stratului superficial care este si mai dur ce

poate aCunge la 6-0@ până la adâncimi de 2 m şi c$iar de ?0@ până la

2-7 m +ceastă proprietate este dată de căldura specifică ridicată a sării a

cărei concentraţie poate aCunge şi la 20N faţă de salinitatea mărilor careeste de 7-60N

(. N!mol$rile terape$tice

Btilizarea ştiinţifică a acestor nămoluri a fost fundamentată prin

analize c$imice abia începând în sec OD333 riteriile de clasificare şi

indicaţiile terapeutice fiind puse la punct în anii P70 5oate sedimentele şi

pământurile cu prorietăţi terapeutice& poartă denumirea de peloid& acestea

sunt substanţe ce se formează în condiţii naturale sub influenţa factorilor

geoecologici şi care în stare indi"izată şi în amestec cu apa sunt folosite în

practica medicală sub formă de băi sau proceduri locale !edimenetele cu

proprietăţi terapeutice se pot depune fie în mediul lic$id 'nămolurile

sapropelice şi nămolurile de iz"or(& fie se pot forma în mediul aerian prin

dezagregarea unor minerale sau roci >n structura nămolurilor se disting 7

faze%



- faza solidă& ce cuprinde substanţe minerale şi organice care se găsesc în

stare coloidală !c$eletul solid al nămolului este constituit dintr-o structură

cristalină compusă din săruri insolubile în apă 'sulfatate sau silicate( şi ostructură argiloasă formată din dio#izi de siliciu şi cantităţi mici de o#izi;

- faza lichidă& reprezentată de soluţia apoasă a substanţei solubile organice

şi anorganice care îmbină spaţiile din particulele solide;

- faza gazoasă& reprezentată de $idrogen sulfurat& /2& metan sau $idrogen

propriu-zis;>n funcţie de origine e#istă mai multe categorii de nămoluri%

nămolurile sapropelice& sunt nămoluri negre& sulfuroase produse în urma

proceselor de putrefacţie în lipsa

/2 !e formează în bazinele ac"atice cu o dinamică redusă a apelor de

profunzime ămolurile acestea au o parte lic$idă clorurată sulfatată sau

carbonatată şi o parte solidă compusă din roca de bază a bazinului& cu fito

şi zooplancton şi c$iar materiale solide aduse de "ânt / categorie a

acestora este prezenţa $idrogenului sulfurat& a cărui acţiune a o#izilor de

Ee& conduce la formarea $idrosulfurii de Ee& care dă amestecul de culoare

neagră >n România cele mai cunoscute nămoluri sapropelice sunt cele de

la 5ec$irg$iol& +mara şi , !ărat& nămoluri fosile de la !o"ata şi /cna

!ibiului precum şi nămolurile din 4 eagră ele mai mari rezer"e de

nămoluri sunt în bazinele marine



nămolurile de izvoare minerale& acestea iau naştere la emergenţa unor

iz"oare prin sedimentarea sărurilor

pe care acestea le conţin Eaza lor solidă depinde de mineralizarea acestor ape& cele mai cunoscute iz"oare din ţara noastră sunt cele de la !ângeorz

*ăi

turbele& sunt forme de trecere de la lemn la cărbune cu "ârstă cuaternară&

fiind compuse din humus şi materiale vegetale& >n stadiul de descompunere

sau de mlăştinire +u culoare brună şi se formează în regiunile mlăştinoasesau cu pantă redusă ele mai mari rezer"e de turbă din România sunt

concentrate in depr /rientali

Caractere balneare ale peloizilor

în afara componentelor c$imice aceste nămoluri trebuie să aibă şi o

capacitate mare de fi#are a apei& trebuie să fie plastici cu dispersie bună&

densitate ridicată& capacitate mare de absorbţie şi de reţinere a căldurii;

peloizii sunt de obicei bazici a"ând un $ de 9-:0;

proprietăţile terapeutice sunt determinate de componentele c$imice&

organice şi anorganice& solubile ce pot străbate bariera cutanată şi pot

constitui subtanţe capabile să inter"ină în metabolismul celular

ămolurile au şi un conţinut ridicat de "itamine ce pot acţiona ca

factori densibilizanţi& antialergici antiflamatori prin acţiune bactericidă;

>n România staţiunile care folosesc peloizi în cura balneară sunt

+mara& *alta +lbă& , !ărat& 5ec$rg$iol pentru nămoluri sapropelice;



o"asna& D <ornei& pentru turbă; o"ora& /cna !ibiului şi iarăşi o"asna

pentru nămolurile minerale

). Gazele terape$tice

ro"in din emanaţii naturale ce sunt specifice manifestărilor

"ulcanice şi post "ulcanice cunsocute şi sub denumirea de ultimele forme

de "ulcanism rincipalele gaze libere emanate în aceste situaţii sunt /2& & $idrogenul sulfurat& metanul şi c$iar gaze rare +zotul nu lipseşte din

nici o degaCare de gaze libere fiind prezent atât în degaCările puternice de

/2 din regiunile "ulcanice sau cele de metan din câmpurile petroliere sau

de gaze naturale +zotul nu are proprietăţi terapeutice& cel mai important

gaz fiind /2& care apare în regiunile "ulcanice reprezentând ultima formă

de manifestare a "ulcanismului .manaţiile de /2 sunt cunoscute sub

numele de mofetî; e#istă 2 tipuri de mofete%

naturale& ce constau în captarea gazului emanat şi folosirea lui ca atare în

scop terapeutic& în încăperi special amenaCate ce permit manifestarea

gazului;

prin e,tractia de /2 este obţinut din apele minerale carbogazoase

Bneori mofetele pot fi asociate cu emanaţii sulfuroase& caz în care

sunt cunsocute sub denumirea de sulfatare >n galerii subterane& s-au

e#ca"aţii naturale dacă atmosfera este suprasaturată în "apori de apă



putâand apărea unele mofete naturale ele mai cunoscute mofete din

România sunt cele de la o"asna; cele mai recomandabile mofete pentru

curele terapeutice sunt cele cu /2& dar cele cu ape minerale carbogazoasesunt cu mult mai eficiente în cazul curelor interne sau e#terne rincipalele

efecte terapeutice rezultă din efectul ce-l au asupra "aselor dilatatoare&

recomandate în special pentru afecţiunile cardio"asculare şi locomotorii

20-07-2009

Curs nr. 5

*. +a#ioacti'itatea

Radiţia naturală pe care o pot prezenta apele minerale şi gazele

mofetice este cauzată de izotopi radioacti"i ce pot fi dizol"aţi în apa din pânza freatică sau în gazele care difuzează sau emană din rocă

.lementele radioacti"e deţin factori instabili şi emit radiaţii nucleare

alfa şi gama +ceste radiaţii au capacitate de a ioniza elemente gazoase şi

pe cele solide& acti"ează $idrogenul& descompune apa& proces care stă la

baza acţiunii lor farmaceuticeRadiaţia naturală este cauzată în cea mai mare parte de dezintegrarea

uraniului şi a radiului

Braniul este concentrat în depozite geologice& urme de cantităţi

foarte mici găsindu-se în toate apele naturale de adâncime



Kăcămintele de origine biologică au o capacitate ridicată de

absorbţie faţă de uraniu oncentraţia ma#imă în apa de băut este de

Q:0 g BlRadiul face parte din metodele alcalino feroase si este răspandit în

roci şi fiinţe "ii& iar prin migrări geoc$imice este acumulat în tufuri

calcaroase sau depozite cu origine biologică >n apa potabilă concentraţia

ma#imă permisă este de Q:0:: g Rl Radiul constituie prin dezintegrare

principala sursă de radon.lementul gazos ce intra în categoria gazelor mobile& timpul foarte

scurt de înCumătăţire permite utilizarea sa în terapia balneară

oncentraţia elemntelor radioacti"e& în apa minerală& depinde de

felul zăcământului şi de tipul de contact al apei subterane cu acesta

omponentele şi proprietăţile c$imice ale apei minerale influenţează

concentraţia acestuia în elemente radioacti"e +stfel& apele acide sau cele

alcaline au o putere de dizol"are mai ridicată decat cele de tip neutru <e

asemenea ionii alcalino-feroşi 'a& 4g( şi saturarea apei în /2 grăbesc

dizol"area sărurilor de B

>n România apele radioacti"e sunt repartizate în regiunile mţ

Iarg$ita şi depr anonică +ceste ape au "alori de radioacti"itate mult sub

"aloarea internaţională admisă

<intre iz"oarele cu o radiaţie ce"a mai ridicată& sunt cele de la

!ângeorz *ăi& *orsec& * 5uşnad& * Ierculane 3ndicaţiile de cură se



adresează în primul rând bolilor reumatice dereglărilor $ormonale&

afecţiunile cutanate şi imbunătăţirea circulaţiei periferice .ficienţa cea

mai mare a fost demonstrată în cazul artritei '!B+- staţiuni la *oulden&*asin(

,. Clima

%himismul aerului - ceea ce conţine aerul pur& din ceea ce ar putea

e#ista "alenţe terapeutice /2 prezintă o proporţie în atmosferă de 2:S

restul fiind dat de 'azot( 86S si alte gaze S!căderea sub :TS rezultată fie prin scăderea presiunii atmosferice

totale cu altitudinea& fie prin poluare atmosferică antrenează tulburări de

respiraţii& care sunt însemnate cu cât /2 se află în cantitate redusă

!e consideră ca scăderea U:S din "aloarea presiuniii la ni"elul de 0

m este limita suportabilă pentru organism

+ceastă "aloare se atinge în altitudine cam la 2800 m '800mb(& sau

la 000 m '00mb(

/ scădere dozată de /2 poate fi utilizată sub aspect terapeutic prin

caracterul stimulent determinat de răspunsul organismului prin creşterea

numărului de $ematii în sânge

<intre celelalte gaze cu e#cepţia radiului nu au mai fost demonstrate

"alenţe terapeutice



)eronizarea - între parametrii fizici ai atmosferei cu importanţă în

desfăşurarea proceselor biologice intră şi cei electrici dintre care mai

importanţi sunt%- câmpul electric terestru;

- conductibilitatea electrică;

- ionizarea aerului

âmpul electric poziti" este considerat fa"orabil "ieţii prin comparaţie cu

cel nul sau negati"& s-a demonstrat în timp că în câmp nul sau negati"generaţiile degenerează treptat şi de"in sterile

/rganismul uman reacţionează la sc$imbarea câmpului electric ceea

ce e#plică atât unele manifestări meoteorotrope& în cazul fronturilor reci&

care produc sc$imbări rapide de câmp electric cât şi efectele poziti"e

înregistrate în e"oluţia 5*-ului& în tratamentele din sanatoriile de la

altitudini& se consideră că e#istă o legatură între tulburările câmpului

electric şi durerile la amputaţii& creşterea frec"enţei naşterilor şi a

mortalităţii

Ridicarea bruscă a tensiunii câmpului electric în timpul furtunilor

poate determina simptome patologice la cardiaci şi în general la perioade

meteolabile

+erul din e#terior sau din încăperi conţine în cantităţi "ariabile

particule purtătoare de sarcini electrice& prin deplasarea cărora este

dobândită conductibilitatea electrică +ceşti aerosoli după semnul sarcinii



electrice pot fi negati"i sau poziti"i iar după starea de agregare pot fi

gazoşi& lic$izi sau solizi

Eactorii moderatori ai aeroionizării pot fi%- cosmici 'radiaţia corpusculară care constituie aport material de la !oare(;

- termici;

- meteorologici 'mai ales în preaCma cascadelor prin efectul enard prin

apariţia sarcinilor electrice la ruperea picăturilor de apă sau efectul

Blanchard la spargerea bulelor de aer la suprafaţa apei(;- furtuni de zăpadă;

- fenomene oraCoase

3onii din atmosferă au dimensiuni mici prin fi#area pe particule fine

determinate de apariţia ionilor grei ce constituie atât un poluant cât şi un

indiciu pentru poluare

3onii mici au mobilitate ridicată si durata lor de rezistenţă nu

depăşeşte câte"a minute în timp ce ionii grei au mobilitate redusă şi pot

persista mai bine de : oră

>n general în atmosferă se inregistrează o ionizare medie de 00-?00

ioni mici şi miClociicmV

4obilitatea ionilor creşte odată cu temperatura şi scade odată cu

creşterea presiunii şi a umezelii



<e asemenea ionizarea are un regim diurn cu 2 ma#ime dimineaţa şi

seara şi un minim la amiază iar la ni"el anual se pune în e"idenţă un

ma#im de prima"ară şi un minim de iarnăredominaţa ionilor negati"i este fa"orabilă în terapia unor astfel de

afecţiuni precum $ipertensiune& astmul bronşic& ne"roză şi reumatism

!e consideră că sc$imbalitatea unui mediu este determinată de

proportia de ioni negati"i din atmosferă; s-a constatat ca longitudinea este

mai frec"entă în regiunile montane ce se caracterizează şi printr-oconcentraţie mare a ionilor negati"i

!e consideră ca ionii negati"i îmbogăţesc tonusul muscular&

stimulează metabolismul şi grăbesc "indecarea rănilor& s-a constatat că o

ionizare negati"ă foarte ridicată conduce la o stare de oboseală sau c$iar a

depresiei

3onii 'W( pro"oacă c$iar şi în concentraţii reduse dar constituie

oboseală& manifestări ne"rotice sau depresie

>n regiunile depresionare din .l"eţia cu o frec"enţă ridicatî a foe$nu-

lui morbilitatea are o incidenţă mai ridicatî e lângă regiunile montane

sunt şi regiunile litorale& în acest caz ionizarea este determinată de

caracterul brizei marine ce antrenează zone cu mase de aer dinspre mare

spre uscat& cu o ionizare mai redusă şi noaptea dinspre uscat spre mare cu o

ionizare mai ridicată 3onoterapia este recomandatî în special în afecţiunile

pulmonare şi cele endocrine



%limatoterapia ) elementele mediilor naturale pot fi generate în mai

multe asociaţii de factori în funcţie de rolul lor climatoterapeutic

- comple#ul de factori climatici cu acţiune termică include '@(&umezeala& "ântul şi radiaţia

calorică +cestia determină starea de confort sau stresul bioclimatic cu

acţiune stimulentă ce se reflectă în intensitatea proceselor de termoreglare;

- comple#ul de factori cu acţiune biologică este constituită din radiaţia

luminoasă şi ultra"ioletî Radiaţia luminoasă stimulează glandele desecreţie internă iar radiaţia ultra"ioletă produce pigmentaţie;

omple#ul de factori barici prin scăderea presiunii atmosferice

totale dar mai ales a celei parţiale a /2& determină unele efecte ce se

produc la ni"elul organismului& care constau în modificarea globulelor roşii

datorită presiunii aerului ura de altitudine este indicată doar în cazul

anemiilor şi contrindicată afecţiunilor cardio"asculare şi respiratorii

a"ansate; comple#ul de factori electrici au efect de congestionare asupra

mucoaselor căilor respiratorii

28-07-2009

Curs nr. 6

Infl$enta elementelor climatice as$pra organism$l$i $man

entru organismul uman percepţia sc$imbărilor la ni"elul mediului

se face în primul rând prin receptorii te$nici localizaţi la ni"elul pielii&



aceştia transmiţănd informaţiile la ni"elul principalului centru ner"os

implicat în termoreglare adică $ipotalamusul

5emperaturile indicate în alte aspecte fiziologice& legate defuncţionarea glandelor cu secreţie internă& de componentul sângelui&

capacitatea de "entilare pulmonară sau aspectul ner"os în ansamblu

Temperatura aerului & sub aspect termic& în cazul mamiferelor care

au sânge cald au această calitate de heliotermie 'capacitatea de a-şi păstra

temperatura constantă între anumite limite indiferent de structurilee#terioare(& organismul uman este înzestrat cu un mecansim de

termoreglare pentru menţinerea bilanţului 'sistemul ner"os periferic&

reţeaua fină de capilare sang"ine şi stratul de grăsime& precum şi de

conţinutul de apă al corpului( ţinând cont ca celulele corpului '8S apă(&

substanţă cu o caldură specifică ridicată& modificările de temperatură în

ansamblu& la ni"elul organsimului se realizează foarte greu

Activitatea musculară& are un alt rol important& unde prin

temperaturi scăzute are loc contracţii musculare& care ulterior produce

căldură <e asemenea prin procese c$imice& ficatul reprezintă o altă sursă

de căldură

roducerea normală de caldură poartă denumirea de rata

metabolismului basalt şi aceasta depinde de numeroşi factori precum

suprafaţa corpului sau "ârsta ierderea de caldură se realizează prin

diferite mecanisme%



- conducţia& se realizează prin contactul pielii cu orice alt corp& a"ând o

temperatură mai redusă;

- convecţia& are o pondere de cca :S din pierderea totală de căldură;- radiaţia căldurii de la suprafaţa căldurii ce deţine ?0S din pierderea

totală de caldură;

- evaporaţia transpiraţia/& care se realizează atât la ni"elul pielii cât şi a

plămânilor& se determină 20S din

pierderea totală de caldură şi se declanşează atunci când temperaturae#terioară depăşeşte un anumit prag

Rata e"aporaţiei depinde de%

- temperatura e#terioară;

- concentraţia aerului în "apori de apă din stratul din imediata "ecinătate;

- de "iteza curenţilor de aer;

roducerea de căldură se realizează printr-o serie de procese

fiziologice precum%

- cresterea flu#ului de sânge& în piele şi ţesuturi subcutanate;

- încetarea transpiraţiei;

- "asodilataţie;

- creşterea "entilaţiei pulmonare

!e poate "orbi de un regim al temperaturii corpului cu un ma#im

după amiaza şi un minim dimineaţa <incolo de acest regim temperatura

corpului diferă de la un sector la altul& în felul următor; la ni"elul



abdomenului sunt în medie de 7?@& membrele 7:-77@& iar pieptul şi

fruntea la fel 77@

/rgansimul uman la condiţii de termogeneză& în cazul în care a"emtemperaturi minime& fie termoliză când sunt temperaturi mari& trecerea apei

din sânge în ţesut şi in"ers este cauzat de stimuli ce fac trecerea de la rece

la cald >n cazul temperaturii ridicate pot apărea cazuri de şoc $eliotermic&

iar în cazul celor reduse să apară şocul hipotermic

Insolaţia& partea "izibilă a spectrului electromagnetic are o acţiune benefică a sistemului ner"os şi asupra glandelor cu secre ie internăț

Radiaţia infraroşie are efecte calorice conducând la "asodilataţie& iar

radiaţia ultra"ioletă 'BD(& are acţiune c$imică la ni"elul pielii fiind

implicate în producerea de "itamina < cu rol important în asimilarea

calciului .fectele negati"e ale radiaţiei sunt legate de e#punerea

îndelungată ce poate determina insolaţie& cefalee& fotooftalmie şa& lipsa

luminii are un rol foarte important în ra$itism

Bmezeala aerului şi precipitatiile& pe lângă rolul pe care-l are

umezeala în intensitatea proceselor de e"apotranspiratie& umezeala are un

rol important în proliferarea insectelor& a paraziţilor şi a altor

microorganisme ce pot cauza& în special boli infecţioase

Bmezeala asociată temperaturilor reduse a fost admisă ca o cauză a

durerilor reumatice& deşi în prezent aceaste dureri sunt mai degrabă un



răspuns la sc$imbările complete de "reme <e asemenea aceste condiţii

agra"ează crizele de astm şi în general complică problemele pulmonare

>n condiţii de umezeală ridicată sau rece c$iar şi în zonele temperatecreşte puterea de diseminare şi de penetrare a agenţilor patogeni pentru

diferite boli& în special bolile date de gripă

Presiunea atmosferică& "ariaţiile neperiodice care se produce sub

influenţa condiţiilor sinoptice& aceste modificări pot conduce la "ariaţii de

pâna la : mb& în 26 $resiunea se face resimţită în special în combinaţie cu temperatura şi

umezeala el mai mare impact al presiunii se resimte la ni"elul presiunii

sang"ine care poate conduce şi la alte dereglări fiziologice

!nturile& aceste mişcări ale aerului contribuie la starea de confort

termic& fiind direct implicate în procesul de termoreglare& în condiţii de

"ânt& confortul creşte& iar la temperaturi ridicate& disconfortul creşte

Dântul poate da naştere la tulburări respiratorii prin efectul mecanic

Bn rol foarte important îl are acţiunea "ânturilor locale%

cele care se formează pe baza contrastelor de temperatură şi presiune

create prin diferenţele de încălzire 'e# musonul(;

cele care se formează în urma acţiunilor de barare orografică a "ânturilor

integrate în circulaţia atmosferică 'foe$nul si bora(

Brizele de mare aduc un aer răcoros şi umed cu aerosoli de sodium si

de iod& cu aeroionizare moderată şi negati"ă& în timp ce brizele de uscat



sunt încarcate cu pulberi solide şi deţin o aeroionizare poziti"ă Dalenţele

terapeutice sunt deţinute de briza de mare care acţionează ca factori

stimulenţi a funcţiilor cutanate& cât şi ca element de confort termic prinaccelerarea proceselor de transpiraţie

Brizele de munte şi de vale au un rol foarte important în reducerea

poluării atmosferice în regiunile depresionare

Dânturile de tip foehn& prin influenţa lor biologică este contro"ersată

în general foe$n-ul s-a constatat a fi asociat cu creşterea tensiunii şi airitabilităţii& oboseală& dureri de cap& ameţeli şi c$iar $emoragii ca urmare a

unui stres ridicat pe care-l impune asupra circulaţiei sângelui

Bora& are efecte mai reduse sub aspect climatic dar "ânturi similare

din Eranţa pot determina migrene& insomnii& probleme respiratorii

>n general& acolo unde "ânturile locale sunt mai frec"ente se "orbeşte

despre un sindrom ce poartă numele "ântului respecti"

"idrometeorii & cea mai mare parte este asociată cu "alori ridicate ale

umezelii aerului şi cu o insolaţie redusă& efectele fiind legate de ceaţă&

rouă& brumă& c$iciură

Eenomenele e#treme actionează asupra sistemului ner"os prinspectaculozitate 'trăsnetul & prin $ipotermie şi edemi pulmonari& furtunile care sunt asociate condiţiilor de presiune&umezeală(

CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE

Documents

Transcript of CURSURI UNIVERSITARE BALNEOCLIMATOLOGIE