referat.clopotel.ro

Monastirea Argesului

-balada populara-

Monastirea Argesului este o creatie reprezentativa pentru spiritualitatea romaneasca. A fost publicata de Vasile Alexandri in prima culegere de creatii populare romanesti din 1852 "Poezii populare balade" (cantece batranest).

Ca orice creatie populara, are caracter oral, anonim, colectiv si sincretic. Ilustreaza mitul jertfei pentru creatie, conform careia nimic durabil di unic prin frumusete nu se poate cladi fara sacrificiul de sine al autorului. Are elemente de balda, deoarece explica existenta reala a manastirii Argesului, monument de o frumusete deosebita. Apartine genului epic pentru ca autorul anonim isi exprima indiresct sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii, al personajelor si al naratorului. In balada se imbina armonios elementele lirice cu cele epice si dramatice.

Este alcatuita din 5 tablouri, in care se manifesta mai multe motive populare. Balada incepe cu motivul zidului parasit si fixeaza timpul si spatiul in care se desfasoara actiunea: in vremea domniei lui Negru Voda, pe malul Argesului. Domnitorul insotit de 9 mesteri priceputi si de Manole "care-i si intrece" merg sa aleaga un loc anume pentru zidirea manastirii. Ei sunt indrumati de uin ciobanasi spre un zid parasit si blestemat, loc stapanit de fortele malefice, care pot fi invinse prin inaltarea unui lacas sfant. Negru Voda promite mesterilor averi si ranguri in caz de reusita, dar ii si ameninta caii va zidi in temelii in caz de esec.

In tabloul al doilea se declanseaza intriga, prin motivul surparii zidurilor fiindca ce construiau ziua se surpa naptea. Desfasurarea actiunii incepe cu prezentarea lui Manole care, nemaiputatnd in zadar adoarme si viseaza ca Dumnezeu ii dezvaluie taina creatiei: manastirea va putea fi ridiacata numai dcaa vor zidi prima sotie sou sora care va sosi cu mancare. Povestindu-le visul, toti fac juramant sa pastreze taina(motivul visului si al juraantului). In zorii zilei, Manole O vede pe sotia sa, Ana venind cu mancare. El invoca divinitatea sa dezlantuie stihiile naturii pentru a o intoarce din drum, dar iubirea si devotamentul Anei ii dau putere sa le invinga (motivul probelor).

Scena zidirii Anei este dramatica si constituie punctul culminant pe masura ce constructia se inalta, creste gradat si durerea femeii(motivul zidirii treptate) si tensiunea dramatica din sufletul lui Manole. Cand Negru Voda vine sa vada manastirea terminata este pus in antiteaza cu Manole, ilustrand motivul conflictului feudal si deznodamantul baladei. Voda ii intreaba pe mesteri daca pot construi o alta manastire mai frumoasa. Deoarece ei raspund afirmativ, porunceste sa fie abandonati pe acoperis. Acestia incearca sa se salveze construindu-si aripi din sindrila, dar se prabusesc (motivul lui Icar).

Manole aude din nou glasul indurerat al Anei, se prabuseste si pe locul unde cade se iveste o fantana cu apa sarata(motivul fantanii), provenita din lacimile suferintei celor doi soti.

Manole este simbolul artistului genial, al creatorului capabil de sacrificiu pentru a realiza o opera unica prin maretia ei. Este un erou exceptional, inzestart cu trasaturi iesite din comun, care isi subordoneaza faptele si gandurile nelinistii sale creatoare.

Caracterizarea indireacta este realizata prin interediul faptelor, relatiilor cu celelalte persoane, al antitezei cu domnitorul crud. Este caracterizat direct de catre autorul anonim, care isi exprima simpatia si admiratia in finalul baladei "Mort bietul cadea". Naratiunea subliniaza calitatile morale ale eroului, deoarece evidentiaza comunicarea cu natura iar dialogul, starile sufletesti si relatiile dintre personaje. Limbajul popular reiese din figurile de stil si din sintaxa poetica(paralelism sintactit): repetitii("Noua mesteri mari/ Calfe si zidari/ Si manoli zece/ Care-i si intrece"), epitete("Manoli se inalta"), verbe sugestive la imperfect ("Lucra", "tacea", "zidea"). Ca orice creatie populara are versuri scurte de 5-6 silabe, rima imperecheata si ritm trohaic.