Backstage rumänisch româneşte

M A G A Z I N E

G A R A N Ţ I A Z Ă P E Z I I T E C H N O A L P I N

rom

âneş

te

Înzăpezirea artifi cialăBazele turismului de iarnă reuşit

Garan

ţia ză

pezii

2 BACKSTAGEMAGAZINE

... CAUTĂ SĂRBĂTORILE DE IARNĂ CU ZĂPADĂ

În sezonul de iarnă, peste 70% dintre turiștii austrieci

se duc la munte să schieze. Ceea ce caută, în special,

în vacanţa lor de iarnă sunt zăpada și soarele. Produ-

... ALEG STATIUNILE DE IARNĂ ÎN FUNCŢIE DE CA-

LITATEA ZĂPEZII LOR

Calitatea zăpezii este principalul criteriu în alegerea des-

tinaţiei pentru sporturile de iarnă. Siguranţa de pe pârtii

... SE ÎNTORC DACA SUNT CONVINȘI DE MAREA

VARIETATE A PÂRTIILOR DE BUNĂ CALITATE

Acest lucru a fost confirmat în mod repetat în chesti-

onarele completate de clienţi. Zăpada foarte bună și

calitatea pârtiilor se numără printre cerinţele de bază

... SE AȘTEAPTĂ CA PÂRTIILE SĂ RĂMÂNĂ ÎN CON-

DIŢII OPTIME PENTRU SCHI DE DIMINEAŢA PÂNĂ

NOAPTEA

Începând din 1989 capacitatea de transport (capaci-

tatea de transport a persoanelor/oră înmulţită cu dife-

renţa de altitudine în metri) a echipamentelor din Alpi

sele care nu depind de zăpadă,

cum sunt piscinele sau saunele,

sunt doar o compensaţie și re-

prezintă un simplu accesoriu.

– un alt criteriu bazat pe zăpadă –

este pe locul al doilea.1) 2) Instala-

ţiile comode de transport cu cablu

sunt pe locul al treilea în ordinea

importanţei.

ale unei staţiuni de schi de suc-

ces. Tehnologia producerii ză-

pezii este indispensabilă pentru

prezervarea staţiunii de schi.

este în creștere. Între 2004 și

2006 aceasta a crescut numai în

Tirol de la 422.122 la 457.402

de persoane3). O pârtie de schi

cu zăpadă 100% naturală nu mai

poate face faţă acestei cereri.

1) Mountain Quality Check

Winter 2005 and 2006,

Mountain Management

Consulting, www.mountain-

management.com

2) Principalele chestionare

online privind sporturile

de iarnă efectuate în iarna

2006/2007 în Austria, Elve-

ţia, Germania, Italia, Moun-

tain Manager 06/2007.

3) “Ropeways, lifts in the

Tyrol” 01.12.2006, publicat

de guvernul landului Tirol,

Direcţia pentru Sport.

PASIONAŢII DE SPORTURILE DE IARNĂ...

PASIONAŢII DE SPORTURILEDE IARNĂ CAUTĂ ZĂPADĂ GARANTATĂŞI PÂRTII DE BUNĂ CALITATE

BACKSTAGEMAGAZINE 3

TEHNOLOGIA PRODUCERII ZĂPEZII PE SCARĂ LARGĂ…

jumătate. Fără tehnologia produ-

cerii zăpezii, schiatul în condiţii

bune ar fi imposibil după-amiaza.

... FACE CA SEZONUL DE SCHI

SĂ FIE MAI UȘOR DE PLANIFI-

CAT PENTRU TURIȘTII AFLAŢI

ÎN VACANŢĂ DE IARNĂ ȘI PEN-

TRU STAŢIUNILE DE SCHI

Toate companiile din lanţul valoric

se pot concentra pe aceste date și,

prin urmare, pot realiza un volum

relativ echilibrat de muncă, garan-

tând o valoare adăugată excelentă.

... CREȘTE CONSIDERABIL SIGURANŢA REALĂ ȘI

CEA PERCEPUTĂ

Căderile cauzate de neuniformitatea suprafeţei pârti-

ilor, zonele cu gheaţă sau fără zăpadă și diferenţele

mari ale calităţii zăpezii, pot fi evitate mulţumită tehno-

logiei producerii zăpezii.

... PERMITE EXPERIENŢE DE SCHI POZITIVE PEN-

TRU ÎNCEPĂTORI ȘI PENTRU SCHIORII DE NIVEL

MEDIU ÎNTR-UN SCURT INTERVAL DE TIMP

Copiii entuziaști sunt un factor esenţial în promova-

rea schiului ca sport de masă. Numai prin experien-

ţe pozitive ei pot avea satisfacţii de durată în schi.

Sentimentul de satisfacţie ușoară, riscul minim de

accidentare și aspectul plăcut al pârtiilor reprezin-

tă, de asemenea, principalele motive pentru a schia

printre grupurile de tineri și adulţi de un nivel mediu

(aprox. 12,9 milioane de potenţiali schiori de nivel

mediu de pe principalele pieţe din Austria, Germania

și Olanda4)). Pârtiile bine pregătite, cu o bună ade-

renţă și fără gheaţă de la munte la vale sunt cerinţele

de bază.

... ASIGURĂ O CALITATE OP-

TIMĂ A PÂRTIEI ÎNCĂ DE LA

SFÂRȘITUL TOAMNEI

... PERMITE PÂRTII COMPACTE

CU FIXAREA BUNĂ A ZĂPEZII

DE LA MUNTE LA VALE ȘI DE

DIMINEAŢA PÂNĂ NOAPTEA

Creșterea capacităţii de transport

a telefericelor - și, prin urmare, a

numărului de schiori - înseamnă

că astăzi, într-o zi, pe pârtie sunt

tot atâţia schiori câţi erau în urmă

cu câţiva ani, într-o săptămână și

ZĂPADA GARANTATĂ ADEVENIT CEL MAI IMPORTANTINSTRUMENT DE MARKETING PENTRU STAŢIUNILE DE SCHI

Garan

ţia ză

pezii

4 BACKSTAGEMAGAZINE

SISTEMELE DE PRODUCERE A ZĂPEZII SE NUMĂRĂ PRINTRE ECHIPAMENTELE FUNDAMENTALE ALE DESTINAŢIILOR DE SUCCES PENTRU SPORTURILE DE IARNĂ

... CONSTITUIE BAZELE PEN-

TRU UN TURISM CU VALOARE

ADĂUGATĂ

Niciun alt sector din Tirol nu

contribuie la prosperitatea ţă-

rii și a poporului său pe o su-

prafaţă atât de mică. Industria

telefericelor din Tirol produce

o valoare adăugată anuală de

aprox. 550 milioane de Euro5).

Referitor la veniturile din secto-

rul staţiunilor montane (sectorul

primar), aceasta are un efect de

multiplicare cu 6, de exemplu,

1.000 de euro - retribuţii, salarii

și profit în domeniul telefericelor

din staţiunile montane duc, prin

utilizarea acestora, la un venit

total de 6.000 de euro - în re-

giune. 502,2 milioane de euro,

reprezentând taxa pe valoarea

adăugată, sunt colectate anual

de stat6). În pofida încercărilor

firmelor de transport cu cablu de a crea o a doua sur-

să de venit în timpul verii, 93% din cifra de afaceri

din acest sector se obţine în timpul iernii. Aproximativ

14.300 de persoane, în special din regiunile structural

mai puţin dezvoltate, sunt angajate în transporturile cu

cablu din Austria7).

... PERMITE SCHIATUL FĂRĂ PROBLEME ÎN IMEDI-

ATA APROPIERE A LOCALITĂŢILOR FĂRĂ A FI NE-

CESARĂ DEPLASAREA PE DISTANŢE LUNGI

Telefericele din localităţi, micile staţiuni familiale de

schi care rămân deschise, datorită tehnologiei produ-

cerii zăpezii, asigură practicarea regulată și posibilităţi

de antrenament, fără a fi necesară deplasarea pe dis-

tanţe lungi.

4) Asociaţia Profesională a Transpor-

tatorilor pe cablu din Austria, www.

seilbahnen.at/winter/wiedereinsteiger,

noiembrie 2009

5) Raport economic 2007 al Camerei de

Comerţ din Tirol

6) dwif München (Institutul Economic

German pentru Cercetare în Turism),

studiu 2005 privind valoarea adăugată

din domeniul transporturilor pe cablu, T-

MONA 06 Tourism Monitor Austria, Aso-

ciaţia Profesională a Transportatorilor

per cablu din Austria, www.seilbahnen.

at/heute/wertschoepfung

7) Asociaţia Profesională a Transportato-

rilor per cablu din Austria, www.seilbah-

nen.at/seilbahnen/heute/wirtschaftsfaktor

BACKSTAGEMAGAZINE 5

Fapte şi cifreTehnologia de producere a zăpezii

• Tirolul are peste 2.500 km de pârtii de schi cu o suprafaţă a

pârtiilor de aproximativ 7300 de hectare. Aceasta corespunde, în

linii mari, cu 0,6% din suprafaţa întregului Tirol (conform guver-

nului landului Tirol, Direcţia de Planificare)8).

• 5.300 de hectare, reprezentând 73% din suprafaţa pârtiilor din

Tirol sunt acoperite cu zăpadă ce provine de la instalaţiile de

înzăpezire9).

• În comparaţie:10) vezi ilustraţia de la pagina alăturată

• 254 de transportatori pe cablu din Austria au investit 562

milioane de euro în anul financiar 2010. Din această sumă,

287 de milioane de euro au fost investite în infrastructuri pentru

transporturile pe cablu, 122 de milioane de euro în construirea

de pârtii, sisteme de acces, parcări, drumuri de acces, catering,

echipamente pentru pârtii, piste pentru sănii etc. și 153 de

milioane de euro în tehnologia de producere a zăpezii11). În com-

paraţie: 2009: 163 de milioane, 2008: 127 de milioane, 2007:

115 de milioane 2006: 55 de milioane.12)

• Costurile instalaţiilor de producere a zăpezii se ridică la 17%-20%

din costurile totale ale firmelor de transport cu cablu.13)

• În fiecare an, în Elveţia, se investesc mai mult de 80 de

milioane de franci elveţieni în producerea zăpezii artificiale. Acest

lucru a dus la o creștere semnificativă a numărului de pârtii dota-

te cu tunuri de zăpadă. În anii 1999/2000 doar 5% din pârtii au

fost înzăpezite prin folosirea tunurilor de zăpadă. În 2009/2010

acest procent a crescut până la 36%14).

Fapte şi cifre8) Raportul economic 2007 al

Camerei de Comerţ din Tirol,

p. 1 f.

9) Raportul economic 2007 al


p. 3.

10) Asociaţia Profesională a

Transportatorilor per cablu din

Austria, www.seilbahnen.at/

presse/aktuell/factsheet-winter

11) Asociaţia Profesională a

Transportatorilor per cablu din

Austria, www.seilbahnen.at/

presse/aktuell/factsheet-winter



p. 13.



p. 28.

14) Fapte şi cifre privind industria

elveţiană a transporturilor pe ca-

blu emise de Seilbahnen Schweiz

Garan

ţia ză

pezii

6 BACKSTAGEMAGAZINE

Austria

suprafaţa pârtiilor de 25.400

de hectare, 66% acoperite

cu zăpadă artificialăTirol



cu zăpadă artificială

Dolomiti Superski

1.200 km de pârtii, 95%

acoperite cu zăpadă artificială

Franţa




Bavaria

suprafaţa pârtiilor de 3.700 de hectare,

13% acoperite cu zăpadă artificială

Cantonul Graubünden

20% pârtii acoperite


Elveţia

suprafaţa pârtiilor

de 80 km2, 36% acoperite

cu zăpadă artificialăTirolul de Sud

Peste 80% din suprafaţa

pârtiilor acoperită


BACKSTAGEMAGAZINE 7

ATÂT ZĂPADA NATURALĂ,CÂT ŞI CEA DE CULTURĂ, SUNT FORMATENUMAI DIN ELEMENTELE APĂ ŞI AER

tă numai din elementele apă și aer. Singura diferenţă

este că zăpada de cultură este produsă de o mașină.

Prin urmare, este incorect să se vorbească de „zăpadă

artificială”. Zăpada artificială este, de fapt, zăpada din

plastic sau din polistiren folosită la teatru sau în filme.

Termenul corect pentru zăpada făcută cu instalaţiile de

producere a zăpezii este „zăpadă de cultură”.

Zăpada de cultură este produsă prin reproducerea for-

mării zăpezii naturale. Indiferent de tipul generatoru-

lui de zăpadă (tun sau lance), apa este atomizată în

picături mici prin intermediul duzelor. Apa atomizată

intră în contact cu amestecul de apă fin atomizată/aer

comprimat eliberat prin nucleatori, amestec ce conţine

așa numiţii „nuclizi” (= nuclee de zăpadă). Turbina tu-

nului cu ventilator proiectează nuclizii și apa atomizată

în aerul înconjurător. De-a lungul procesului de cădere

la sol, amestecul de apă/aer îngheaţă și se transformă

în fulgi de zăpadă.

Apă şi aer, nimic altceva!Formarea zăpezii naturaleAtât zăpada naturală, cât și cea de cultură, sunt formate numai din

elementele apă și aer. Zăpada se formează din picăturile de apă fin

pulverizate în aer, prin fenomenul de răcire și suprasaturare în contact

cu aerul atmosferic. La temperaturi foarte scăzute, se formează cristale

mici de gheaţă care cad pe pământ prin forţa gravitaţiei. Cum acestea,

în procesul de cădere, în câteva minute trec prin diferite straturi de

aer, cristalele de gheaţă cresc de-a lungul axelor lor, formând cristale

tipice de zăpadă.

Cristalele de zăpadă se unesc între ele formând fulgii de zăpadă. În

funcţie de conţinutul de apă și de forma fulgilor de zăpadă, se formează

diferite tipuri de zăpadă naturală, de la praful de zăpadă, la zăpada

granulată și zăpada udă de primăvară (lapoviţă).

Principiile de bază ale tehnologiei de producere a zăpeziiÎn același fel ca și zăpada naturală, zăpada de cultură este forma-

Garan

ţia ză

pezii

8 BACKSTAGEMAGAZINE

Cerinţele climatice pentru producerea zăpezii de culturăPentru producerea zăpezii trebuie respectaţi numeroși

parametri. Termenul „temperatura zăpezii” se referă la

„temperatura bulbului umed”. Temperatura bulbului

umed rezultă din combinarea valorii temperaturii bul-

bului uscat (= temperatura care poate fi citită pe un

termometru standard) cu valoarea

umidităţii aerului atmosferic, ex-

primat ca procent. Datorită vân-

tului rece, temperatura bulbului

umed este întotdeauna mai mică

decât temperatura aerului. Cu cât

aerul din mediul înconjurător este

mai uscat, cu atât mai mare este

diferenţa de temperatură. La o

umiditate atmosferică de 100%

apa nu se mai poate evapora, iar

temperatura bulbului umed este

egală cu temperatura bulbului us-

cat. Temperatura scăzută a bul-

bului uscat și umiditatea atmo-

sferică scăzută asigură condiţiile

optime pentru producerea zăpe-

zii. Cu cât este mai mare umidita-

tea atmosferică, cu atât condiţiile

pentru producerea zăpezii sunt

mai nefavorabile, deoarece aerul

din mediu este deja umed și mai

poate absorbi doar o cantitate

mică de umiditate sau nu o poate

absorbi deloc. La generatoarele

de zăpadă, temperatura bulbului

umed este măsurată de staţia

meteo. La începutul sezonului de

iarnă, foarte adesea predomină

temperaturile marginale, iar

acest lucru reprezintă o provoca-

re majoră pentru producerea ză-

pezii și pentru calitatea acesteia.

Încă de la crearea sa, societatea

TechnoAlpin s-a confruntat întot-

deauna cu producerea zăpezii în

aceste condiţii extreme.

În cazul în care temperatura

bulbului umed scade, se poate

produce mai repede mai multă

zăpadă. De asemenea, tempe-

ratura apei joacă un rol esenţial

în producerea eficientă a zăpezii

de bună calitate și, în mod ideal,

aceasta este cu puţin deasupra

punctului de îngheţ. Dacă apa

este prea caldă, se folosesc tur-

nurile de răcire pentru a aduce

apa la temperatura corectă.

Temperatura în °C

Temperatura bulbului umed

Um

idit

atea

atm

osfe

rică

în

%

-7° -6° -5° -4° -3° -2° -1° 0° +1° +2° +3°

90% -7,3 -6,3 -5,4 -4,5 -3,6 -2,5 -1,5 -0,6 0,5 1,5 2,4

80% -7,7 -6,8 -5,8 -4,9 -4,0 -3,1 -2,1 -1,1 -0,1 0,9 1,8

70% -8,1 -7,2 -6,3 -5,5 -4,6 -3,7 -2,6 -1,7 -0,7 0,1 1,1

60% -8,5 -7,6 -6,7 -5,9 -5,0 -4,1 -3,2 -2,3 -1,5 -0,7 0,3

50% -9,0 -8,1 -7,2 -6,4 -5,6 -4,7 -3,8 -3,0 -2,2 -1,3 -0,5

40% -9,4 -8,5 -7,7 -6,9 -6,1 -5,2 -4,4 -3,7 -2,9 -2,1 -1,3

30% -9,8 -9,0 -8,1 -7,4 -6,7 -5,8 -5,0 -4,3 -3,5 -2,8 -2,0

20% -10,2 -9,4 -8,7 -7,9 -7,2 -6,5 -5,7 -5,0 -4,3 -3,5 -2,9

10% -10,6 -9,9 -9,2 -8,5 -7,8 -7,1 -6,3 -5,6 -5,0 -4,3 -3,5

BACKSTAGEMAGAZINE 9

Focus pegeneratoarele de zăpadăGeneratoarele de zăpadă sunt doar o componentă a instalaţiei de pro-ducere a zăpezii - chiar dacă cea mai vizibilă. Mai multe componente şi elemente trebuie să interacţioneze între ele, în vederea aprovizionării generatorului de zăpadă cu cantitatea corectă de apă, aer comprimat şi electricitate, la presiunea corectă, în locul potrivit şi la timpul potrivit.

Distingem două tipuri diferite de generatoare de zăpadă:

Tunuri cu ventilator și lănci.

Principiul generării zăpezii este același pentru ambele tipuri de

utilaj, diferenţa constând în cantitatea de zăpadă produsă, costul și

domeniul de utilizare. Alegerea celui mai potrivit tip de generator de

zăpadă depinde de orientarea versantului, de temperatură, de lăţimea

pârtiei, de cantitatea de zăpadă necesară, de panta terenului, de situaţia

vântului și de circulaţia aerului. Caracteristicile individuale ale muntelui

trebuie să fie luate în considerare.

Atât tunurile cu ventilator, cât și

lăncile sunt disponibile ca modele

reglabile manual sau complet

automatizate.

Ambele tipuri pot produce ză-

padă de diferite calităţi (de la

cea complet uscată până la cea

umedă).

Garan

ţia ză

pezii

10 BACKSTAGEMAGAZINE

TOT CEEA CE AŢI DORIT ÎNTOTDEAUNA SĂ ŞTIŢI...

Câte ore este folosit, în medie, un tun de zăpadă în fiecare sezon?Acest lucru depinde de suprafaţa pârtiei care trebuie

să fie înzăpezită și de numărul tunurilor de zăpadă dis-

ponibile. În medie, se poate considera că fiecare tun de

zăpadă va funcţiona 800 de ore pe sezon.

Există indicaţii cu privire la numărul tunurilor de zăpadă pe hectar?În ultimii ani, numărul recomandat a ajuns la 100 ore

deoarece, atunci când vremea este bună, în 100 de

ore se acoperă suprafaţa pârtiei cu un strat gros de 40

cm de zăpadă de cultură. Aceasta corespunde cu două

tunuri cu ventilator pe hectar.

Cât costă un tun cu ventilator?Un tun cu ventilator tip T60 complet automatizat costă

la fel ca o mașină station-wagon de nivel mediu.

Care este durata de viaţă a unui tun cu ventilator?În multe zone de schi, diferite

generaţii de tunuri de zăpadă

funcţionează împreună. Ultimul

model T40 funcţionează alături

de M90, care este cu 20 de ani

mai vechi. Reinvestirea în tunu-

rile de zăpadă este mai mult o

problemă de tehnologie și efi-

cienţă decât o lipsă a eficienţei

funcţionale.

De cât timp este nevoie pen-tru a asambla un tun cu ven-tilator?Toate tunurile de zăpadă

TechnoAlpin sunt asamblate la

sediul central al companiei din

Bolzano (Tirolul de Sud, Italia).

În ultimii 20 de ani, 20.000 de

tunuri de zăpadă au fost vându-

te la peste 950 de clienţi în mai

mult de 40 de ţări din întreaga

lume. 40 de tunuri cu ventilator

sunt produse într-o săptămână

de 40 de ore.

Cât costă un metru cub de zăpadă?Costurile pentru un metru cub de

zăpadă depind de condiţiile indi-

viduale ale zonei care urmează

să fie acoperită: alimentarea cu

apă, puterea pompei, rezervorul,

condiţiile zăpezii, sistemul de

amortizare etc. Din documente

rezultă între 3,5 și 5 Euro/m3.

BACKSTAGEMAGAZINE 11

Tunurile cu ventilatorTehnologia avansată din industria aeronautică

Tunurile cu ventilator au o istorie mai lungă decât

lăncile de zăpadă. Timp de mulţi ani, s-au folosit doar

tunurile cu ventilator mobile. Pe măsura dezvoltării

tehnologiei producerii zăpezii, s-au implementat

instalaţiile fixe, în vederea evitării timpului respectiv

de mutare.

Tunurile cu ventilator se caracterizează printr-o acope-

rire largă, o producţie ridicată de

zăpadă, o sensibilitate scăzută la

vânt şi o utilizare flexibilă. Acestea

sunt utilizate, în principal, pe pârtii

largi, în zone cu o cerere mare de

zăpadă, pe terenuri abrupte sau în

zone deschise, expuse la vânt.

Garan

ţia ză

pezii


Măsoară temperatura şi umiditatea

atmosferică relativă

Amestecă agenţii de nucleere şi

picăturile de apă şi proiectează

zăpadă la distanţe de până la 60

de metri

Vană compactă cu filtru de apă integrat:

reglează alimentarea cu apă în funcţie de

condiţiile atmosferice

Furnizează aerul comprimat pentru

sistemul de nucleatori în mod ecologic

Poziţionează turbina vertical şi

orizontal pentru a asigura o

distribuţie cât mai amplă a zăpezii

Panou de comandă cu meniuri:

permite operarea simplă şi rapidă

a tunului de zăpadă şi vizualizarea

stării de funcţionare

Atomizează apa şi formează agenţii

de nucleere din aer şi apă. Un sistem

de încălzire previne îngheţarea duzei

la temperaturi extrem de scăzuteStaţia meteo

Ventilator High-Tech

Tehnologia vanelor compacte

Compresor fără ulei

Dispozitive de oscilare

Unitatea de control

Nucleatori şi duze

Conector central de alimentare

cu apă montat pe un dispozitiv

ce permite rotaţii de 360°

Conector dealimentare cu apă

Permite transportul tunului de zăpadă în

condiţii de siguranţă

sistem de transport în 3 puncte


Lancea poate fi furnizată

ca o versiune automată pentru

configurarea reţelei sau cu

unitatea sa proprie de control LCD,

uşor de folosit

Unitatea de control

Creează aerul comprimat pentru siste-

mul de nucleatori în mod ecologic

Compresor fără ulei

Măsoară temperatura şi umiditatea

atmosferică relativă

Staţia meteo

Conţine conductele de apă

şi de aer comprimat şi

permite granulei de zăpadă să

îngheţe de-a lungul braţului

Braţ

Garan

ţia ză

pezii


Cap de lance din aluminiu turnat

Un sistem special, încercat şi testat în capul de

lance menţine lancea fără gheaţă, chiar şi la

temperaturi extrem de reci şi cu vânturi laterale

Nucleatorii şi duzele de apă

atomizează apa şi formează agentul

de nucleere din aer şi apă

Lancea de zăpadăÎntreaga performanţă este în cap

Zăpada este generată de lăncile de zăpadă în același

fel ca și de tunurile cu ventilator, dar la o înălţime mai

mare (prin intermediul braţelor). Braţele măsoară până

la 9 metri în lungime. Înălţimea căderii este necesară

pentru a permite fulgului de zăpadă să cristalizeze, dar

spre deosebire de tunul cu ventilator, nu există niciun

ventilator. Acest lucru înseamnă că distanţele de proiecţie sunt mult

mai scurte, iar sensibilitatea vântului este mai mare. Cantitatea de

zăpadă produsă de o lance este similară cu cea a unui mic tun cu ven-

tilator. Lăncile se folosesc, în general, ca sisteme complete, echipate

cu un sistem central de aer comprimat.


1

3

2

4

De la folosirea ocazională a tunurilor de zăpadă

la instalaţii complet automatizate de producere

a zăpezii

Dacă, în anii optzeci, tunurile de zăpadă au fost folosite

doar ocazional pentru îmbunătăţirea unor zone fără ză-

padă, astăzi sunt folosite numai pentru a efectua ope-

raţiuni de înzăpezire pe scară largă, pentru a acoperi

cu zăpadă întreaga pârtie. Trecerea de la tehnologia

manuală la cea complet automatizată a avut loc, de

asemenea, în aceeași perioadă, în special în Europa. Doar sistemele

complet automatizate permit exploatarea ușoară și eficientă a interva-

lelor de temperatură din ce în ce mai scurte pentru a genera zăpadă

și, de asemenea, permit reacţia în cel mai scurt timp la schimbările

semnificative ale parametrilor. Condiţiile de funcţionare și consumul de

resurse pot fi monitorizate și evaluate cu precizie, timpul de reglare nu

mai există, costurile de operare pot fi optimizate și se poate asigura o

zăpadă consistentă de calitate în întreaga staţiune. În prezent, aproape

toate staţiunile de schi din Alpi folosesc sisteme complet automatizate.

Sistemele de producere a zăpezii Cantitatea şi calitatea necesară de zăpadă în locul potrivit lamomentul potrivit – produsă în mod efi cient şi economisind resursele

Garan

ţia ză

pezii


5

Componentele sistemului de

producere a zăpezii

Sistemele de producere a zăpe-

zii sunt dispozitive tehnologice

complexe care conţin numeroase

componente.

Pe pârtii se văd numai tunurile de

zăpadă și staţiile de alimentare,

dar aceste dispozitive reprezintă

doar o mică parte a întregului

sistem. În afara faptului că fieca-

re sistem de producere a zăpezii

este special conceput pentru fie-

care munte, când se proiectează

sistemele trebuie să se răspundă

la următoarele întrebări:

Când va fi instalat pe munte, cum se va alimenta tu-

nul de zăpadă cu cantitatea de apă necesară la pre-

siunea corectă?


nul de zăpadă cu energia electrică necesară?


nul de zăpadă cu aerul comprimat necesar?

Cum va fi controlat dispozitivul, astfel încât obiec-

tivele (calitatea și cantitatea de zăpadă, timpul

necesar pentru a acoperi o anumită distanţă cu

zăpadă etc.) să poată fi realizate eficient și econo-

misind resursele în cazul schimbării parametrilor,

precum: temperatura, umiditatea aerului, direcţia

vântului, forţa vântului, temperatura apei, consu-

mul de apă și condiţiile de operare?

Individual ca pârtia de schi

Sistemul de producere a zăpezii

este la fel de unic ca staţiunea de

schi în care este utilizat.

Sistemul trebuie să se potriveas-

că perfect mediului natural al

zonei.

Proiectarea sistemului necesi-

tă o expertiză corespunzătoare.

TechnoAlpin are propriul său

departament de proiectare în

care sunt concepute toate sis-

temele utilizate în întreaga lume.

Proiectarea se face în strânsă

colaborare cu clientul și ia în

considerare etapele ulterioare

de extindere. Se elaborează un

proiect principal, în care sunt lu-

ate în considerare toate etapele

posibile ale extinderii ulterioare.

Datele geografice, care permit o

precizie maximă, constituie baza

proiectării.

1 Staţia centralizată de

compresoare pentru alimen-

tarea cu aer comprimat

2 Computer complet

automatizat de monitorizare

a sistemului

3 Centrul de control

4 Staţia de pompare

5 Masterplan-ul

Răspunsul la aceste întrebări se află în diferitele componente ale sistemului tehnic

care sunt implementate conform cerinţelor:

SISTEMELE DE CAPTARE A APEI, REZERVOARELE, STAŢIILE DE POMPARE,

COMPRESOARELE sau staţiile centralizate de compresoare, CONDUCTELE de

aer și apă, CABLURILE DE ALIMENTARE, ALIMENTAREA INSTALAŢIILOR, CA-

BLURILE DIN FIBRĂ OPTICĂ pentru transferul de date, TURNURILE DE RĂCIRE

pentru răcirea apei pentru zăpadă, CĂMINELE, VANELE pentru reglarea cantităţii

de apă și aer, SOFTWARE-UL DE CONTROL pentru controlul complet automatizat

al sistemului.


SCOPUL COMUN AL TEHNOLOGIEI DE PRODUCERE A ZĂPEZII ŞI AL PREGĂTIRII PÂRTIEI DE SCHI ESTE ACELA DE A REALIZA PÂRTII PERFECTE, OFERIND O BUNĂ ADERENŢĂ DE LA MUNTE LA VALE

Tehnologia de producere a zăpezii și pregătirea

pârtiei: o simbioză

Scopul tehnologiei de producere a zăpezii și al pregăti-

rii pârtiei este acela de a realiza pârtii de schi perfecte,

oferind o bună aderenţă de la munte la vale. Calitatea

zăpezii determină numărul de ore necesar pentru pre-

gătirea pârtiei. Chiar și cu folosirea extensivă a frezei

de pe mașinile de bătut zăpada, pârtiile cu granulaţie

fină, ce oferă o bună aderenţă nu pot apărea din senin

dintr-o zăpadă udă. Zăpada trebuie să fie distribuită

mecanic, mixată și omogenizată

în grosime în măsura potrivită,

în timp util pentru a menţine o

pârtie omogenă și compactă.

Pregătirea pârtiei este luată în

considerare încă de la începutul

etapei de proiectare a instalaţi-

ei de producere a zăpezii. Acest

lucru înseamnă că operaţiunile

costisitoare de netezire a zăpezii,

prin folosirea mașinilor de bătut

zăpada pot fi evitate. Sistemele

automatizate de măsurare a gro-

simii stratului de zăpadă au fost

dezvoltate astfel încât preţioasa

zăpadă să poată fi furnizată în

zonele în care aceasta este cu

adevărat necesară. Acest lucru

este cunoscut sub numele de

management al zăpezii.

O relaţie simbiotică

Garan

ţia ză

pezii


Un număr tot mai mare de

producători utilizează această

tehnologie pentru conectarea

wireless a notebook-urilor elec-

tronice și a accesoriilor de tele-

fonie mobilă, de exemplu.

TechnoAlpin a aplicat acum

tehnologia Bluetooth în dome-

niul producerii zăpezii. Multe

firme de transport pe cablu au adoptat această

tehnologie pentru facilitarea sarcinilor zilnice ale

echipelor de zăpadă, iar operatorii pot controla tu-

nurile de zăpadă de la distanţă, din cabinele lor,

atunci când acestea sunt în mișcare. Toate funcţiile

tunului de zăpadă pot fi citite

și controlate cu ajutorul teleco-

menzii. Operarea este ușoară

și identică cu cea a unei tasta-

turi obișnuite.

Controlarea tunurilor de zăpadă din mers

TOATE FUNCŢIILE TUNULUI DE ZĂPADĂPOT FI CITITE ŞI CONTROLATE FĂRĂ GREŞ PRIN UTILIZAREA TELECOMENZII

Tehnologia Bluetooth


1903 Osborne Reynolds (1842-1912) a dezvol-

tat un dispozitiv pentru a produce artificial grindina.

1937 Prima încercare de a reproduce zăpada

naturală a avut loc la New York pentru un spectacol de

schi pe gheaţă pisată de la o fabrică de bere.

În jurul anului 1940 Atunci

când au analizat efectul brumei asupra motoarelor cu

reacţie, cercetătorii au descoperit principiul de bază

al producerii zăpezii, pulverizând apa într-un tunel de

vânt la o temperatură joasă.

1950 Primul tun de zăpadă cu aer comprimat

a fost fabricat în America de Art Hunt, Dave Richey și

Wayne Pierce de la compania Tey Manufacturing.

1952 Inginerul Joe Tropeano sponsorizat de Tey

Manufacturing patent și Larchmont a produs prima se-

rie de tunuri de zăpadă de înaltă presiune.

1958 Alden Hanson a dezvoltat primul tun cu ventilator și l-a

brevetat în 1961.

1959/1960 Instalarea primului sistem european de

producere a zăpezii la St. Andreasberg/Harz (Germania), cu tunuri de

zăpadă Larchmont.

1964 Fritz Jakob din Austria, inventator și fondator al companiei

Linde, a înregistrat brevetul său de producere a zăpezii. Pentru mult

timp, Linde (Austria) a fost singurul producător de tunuri de zăpadă

din Europa.

1964 Jocurile Olimpice de iarnă de la Innsbruck: tunurile de

zăpadă au fost folosite pentru a pregăti pârtiile de bob și sanie.

1964/65 John Caviezel din St. Moritz a construit primul sis-

tem de producere a zăpezii din Elveţia și Suedia.

1969 Hedco din SUA a început producţia în masă a tunurilor

cu ventilator.

Garan

ţia ză

pezii


1978/79 Firmele austriece de teleferice au

achiziţionat primul tun cu ventilator de la compania

Hedco.

1980 Compania americana York a dezvoltat

primele sisteme complet automatizate de producere a

zăpezii.

1980-85 Producerea zăpezii a fost promo-

vată în Alpi și în Scandinavia după mai multe ierni fără

zăpadă. Tunurile de zăpadă au mai fost utilizate, în

principal, pentru a îmbunătăţi acoperirea naturală cu

zăpadă.

1983 Walter Rieder și Georg Eisath, în acel

moment încă managerii tehnici de la Obereggen AG

(Tirolul de Sud - Italia), au dezvoltat primele tunuri cu

ventilator.

1990 S-a înfiinţat TechnoAlpin AG. Piaţa este

împărţită între producătorii de tunuri cu ventilator și

producătorii de lănci de zăpadă.

Din 2000 Staţiunile de

schi au început să crească în mod

constant investiţiile în instalaţii

tehnice. Ponderea investiţiilor s-a

îndreptat continuu de la sistemele

de transport cu cablu către tehno-

logia producerii zăpezii.

2004 Calitatea zăpezii și a

pârtiei sunt principalii factorii de

succes pentru o staţiune de schi.

TechnoAlpin este lider mondial

în tehnologia producerii zăpezii.

Alte 20 de companii activează pe

piaţă.

2010 Eficienţa și gestio-

narea resurselor sunt principalele

aspecte ale tehnologiei produce-

rii zăpezii. Calitatea zăpezii se

dovedește a fi adevărata asigu-

rare pe viaţă pentru staţiunile de

schi.

Tunul cu ventilator TechnoAlpin în 1990

O retrospectivă istoricăDe la gheaţa pisată la pulberea fină de zăpadă

Canada în jurul anului 1940: Atunci când au analizat efectul brumei asupra motoarelor cu reacţie, cercetătorii au descoperit principiul de bază al producerii zăpezii, pulverizând apa într-un tunel de vânt la o temperatură joasă.


Mediul şi schimbările climaticeProducerea zăpezii

Garan

ţia ză

pezii


ZĂPADA DE CULTURĂESTE FORMATĂ NUMAIDIN APĂ ŞI AER

Apa este modificată atunci când se produce zăpada

de cultură?

Absolut deloc. Este la fel ca zăpada naturală, apa este

pur și simplu transformată într-o altă stare fizică. Cali-

tatea apei utilizate este esenţială. În Tirol, apa trebuie

să fie de calitatea apei potabile.

Ce efect are zăpada de cultură asupra vegetaţiei?

Zăpada de cultură nu are un efect negativ asupra

vegetaţiei. Cercetările efectuate de Institutul Federal

Elveţian pentru Zăpadă și Cercetarea Avalanșelor de

la Davos a arătat că „zăpada de cultură” are mai pu-

ţine efecte asupra vegetaţiei decât „pârtia de schi”

în general14).

Dimpotrivă, zăpada de cultură protejează gazonul

faţă de uzura provocată de mașinile de bătut zăpada

și de marginile ascuţite ale schiurilor. O acoperire

suficientă cu zăpadă izolează terenul, prevenind în-

gheţul toamna și primăvara. Primăvara, zăpada topită

pătrunde în sol.

Cât de mult influenţează încălzirea globală zăpada de

cultură?

Oamenii de știinţă de la Institutul de Meteorologie și

Geofizică al Universităţii din Innsbruck și de la filiala

regională din Tirol și Vorarlberg a ZAMG (Institutul

Central de Meteorologie și Geodinamică) au efectuat

cercetări asupra condiţiilor de producere a zăpezii și

a evoluţiei acestora în ultimii ani. Rezultatele studii-

lor: schimbările climatice naturale și iernile cu

zăpadă și fără zăpadă au existat din timpuri

imemoriale.

Altitudinea ridicată, temperatura aerului, umidita-

tea atmosferică și temperatura apei nu sunt singurii

factori de producere a zăpezii. Condiţiile climatice

pe scară mică, precum orientarea zonei, influenţe-

le vântului și inversiunile de temperatură trebuie să

fie, de asemenea, luate în con-

siderare. De exemplu, din cau-

za văii înguste din zona Schlad-

ming, condiţiile de producere a

zăpezii sunt adesea mai bune în

zonele mai joase decât în zone-

le peste 1.000 de metri.16)

Doriţi să utilizaţi tehnologia de

producere a zăpezii pentru a

extinde sezonul de iarnă în pri-

măvară?

Nu. Tehnologia de producere

a zăpezii se folosește, în prin-

cipal, pentru a asigura zăpada

toamna. Cele mai multe zile cu

ninsoare sunt toamna și la înce-

putul iernii. În majoritatea cazu-

rilor, sezonul de producere a ză-

pezii se termină la sfârșitul lunii

ianuarie. În orice caz, interesul

pentru sporturile de iarnă scade

semnificativ de la mijlocul lunii

martie. Acoperirea gheţarilor cu

zăpadă a dobândit o importanţă

considerabilă, deoarece permite

sezonului de schi să înceapă

mai devreme pe gheţari și înce-

tinește deglaciaţia.

15) Zăpada artifi cială

în Alpi, raport alpMedia,

decembrie 2004, p. 12,

www.alpmedia.net

16) Prof. Dr. Ulrike Pröbstl,

Universität für Bodenkultur

Wien, 2007


O P R I V I R E Î N S P A T E L E S C E N E I

Backstage rumänisch româneşte

Documents

Transcript of Backstage rumänisch româneşte