Bacalaureat istorie

7/17/2019 Bacalaureat istorie

http://slidepdf.com/reader/full/bacalaureat-istorie-568e61e31babc 1/64

Definiţie: istoria este ştiinţa care studiază trecutul omenirii din cele mai vechi timpuri până în prezentdin punct de vedere social, economic, politic şi cultural.

Scrierea istoriei se face prin analiza urmelor ramase din trecut, numite surse istorice, care sunt:

Surse (izvoare) istorice scrise: inscripţii, documente, cărţi, hărţi etc.

Surse (izvoare) istorice nescrise: unelte, arme, vase, podoabe, construcţii etc.

Epocile istorice:O primă împărţire a timpului în istorie este în două mari epoci:- Preistoria: de la apariţia omului până la apariţia scrierii sau a izvoarelor scrise despre un popor,- Istoria: de la apariţia scrierii până în prezent.Apoi, istoria se împarte la rândul său în patru poci: - Antichitatea: de la apariţia scrierii la căderea !mperiului roman de apus, 476 d!r. - Evul "ediu: de la "#$ d.%r. la &arile descoperiri 'eo'rafice (#4$% - descoperireaAmericii). - Epoca "odern&: de la &arile descoperiri 'eo'rafice la &area *evoluţie francezădin #7'$ - Epoca conte"poran&: de la &area *evoluţie franceză până astăzi.

Această împărţire pe epoci se realizează în funcţie de schimbările fundamentale la nivel politic,economic, social sau cultural care apar la un moment dat în istorie. +e eemplu antichitatea secaracterizează, din punct de vedere social, prin eistenţa aristocraţilor şi sclavilor, evul mediu prineistenţa nobilimii şi ţărănimii dependente, epoca modernă prin dezvoltarea economiei capitaliste şiapariţia ideilor de libertate şi e'alitate în faţa le'ii. poca contemporană ar putea fi definită ca

perioada în care ideile de libertate şi e'alitate sunt puse în practică. recerea de la o epoc& la alta nuse face ntr*un sin+ur an, ci ntr*o perioad& de -. pan& la #..*%.. de ani Istoricii consider&

nceputul unei epoci un eveni"ent care a avut drept consecinţe schi"/&ri funda"entale nistoria societ&ţii o"ene0ti la toate nivelurile +e asemenea istoria fiecărei ţări are propria sa

periodizare. ea de mai sus este valabilă mai ales pentru uropa Occidentală.

Pentru istoria ro"1nilor, o posi/il& "p&rţire a epocilor istorice arat& astfel: - Antichitatea: de la menţionarea primelor evenimente scrise despre daci (istoricul 'rec %erodotaminteşte o luptă între nişte triburi dacice şi +arius, re'ele perşilor, în /" î. %r.) la retra'ereaadministraţiei romane din +acia, 0#/ d.%r.- Perioada "i+raţiilor: de la sfârşitul secolului !!! (retra'erea romanilor) până în secolul !1(menţionarea în izvoare scrise a cnezatelor şi voievodatelor)- Evul "ediu: din secolul !1 până în secolul 12!!! (începutul epocii fanariote).- Epoca pre"odern& (nceputurile "odernit&ţii): secolul 12!!! (epoca fanariotă)- Epoca "odern&: din /30/ (revoluţia lui 4udor 2ladimirescu) până în /5/3 (&area 6nire).- Epoca conte"poran&: din /5/3 până astăzi.

&ult timp s-a considerat că evul mediu românesc ţine din secolul !1 până în /30/. Această cronolo'ienu a mai fost acceptată de către istoricii români în ultimii ani. 4ot mai mulţi cercetători sunt de părerecă secolul al 12!!!-lea nu poate fi considerat ca aparţinând evului mediu, de aceea a fost introdusă şinoţiunea de epocă premodernă, pentru a caracteriza societatea de la sfârşitul secolului al 12!!-lea şidin secolul al 12!!!-lea. Deci, secolul al 23III*lea poate fi considerat nceputul "odernit&ţiipentru &rile 5o"1ne



A Popoare 0i spaţii istoriceI 5o"anitatea ro"1nilor n viziunea istoricilor

*omanitatea românilor, adică ori'inea romană a poporului român, reprezintă o realitate istorică pecare astăzi o acceptă aproape toţi cercetătorii. Această idee a fost afirmată încă din zorii evului mediude cronicari, oameni politici sau diverşi oameni de cultură. 7n epoca modernă unii istorici ma'hiari şi

austrieci au contestat, din motive politice, ori'inea latină a poporului român şi formarea poporuluiromân în spaţiul de la nordul +unării. !storicii şi oamenii de cultură români au combătut acea teorie(numită şi teoria imi'raţionistă), care susţinea că românii sunt un popor de ori'ine slavă care s-auformat la sudul +unării de unde au emi'rat apoi la nordul +unării. A început astfel o dispută întreistorio'rafia română şi austriacă dar mai ales ma'hiară cu privire la ori'inea românilor şi formarea

poporului român, care s-a prelun'it până astăzi.

% 5o"anitatea ro"1nilor n izvoarele istorice "edievale7n perioada "edieval& cronicile bizantine, ma'hiare sau ale altor popoare au menţionat faptul căromânii sunt un popor de ori'ine romană, care s-a aflat în spaţiul carpato-dunăreano-pontic, nimănuinetrecându-i prin minte să conteste acest lucru. *omânii, atât cei de la nordul cât şi cei de la sudul

+unării, erau numiţi în izvoarele străine vlahisau valahi (cu variaţiile fonetice vlasi, blachi, olahi,volohi etc.).

8rimele menţiuni care îi amintesc pe români drept urmaşi ai coloniştilor romani aparţin unor surse/izantine. 7n secolul 2!!, "p&ratul /izantin auricius a precizat o astfel de informaţie în tratatulsău militar Strategikon. ronicarul bizantin Ioan Kinnamos scria, în secolul 1!!, că locuitorii de lanord de +unăre 9sunt veniţi demult din !talia.

6na dintre cele mai importante mărturii medievale este cea a cronicarului "a+hiar numit deistorici Anon"us(deoarece nu şi-a semnat opera). ronica lui Anon;mus (Gesta hungarorum, întraducere, Faptele ungurilor ), scrisă în secolul 1!!, narează evenimentele petrecute în timpul aşezăriima'hiarilor pe teritoriul de astăzi al 6n'ariei, în 35$. <copul acestei cronici era să prezinte fapteleeroice ale primilor conducători ma'hiari. 7n acest contet sunt povestite şi epediţiile unor căpeteniima'hiare în 4ransilvania, unde Anon;mus menţionează eistenţa românilor, locuitori de ori'ineromană. i erau conduşi de voievozii =elu, =lad şi &enumorut.

7n epoca *enaşterii, cărturarii umanişti occidentali (8o''io >racciolini, nea <ilvio 8iccolomini) sauromâni (?icolaus Olahus, =ri'ore 6reche, &iron ostin) au scris în operele lor despre ori'inearomană a poporului român, aducând ar'umente istorice şi etno'rafice.

8 eoria i"i+raţionist& despre for"area poporului ro"1n Ar+u"ente pro 0i contra

7n secolul al 23III*lea, istoricul austriac @ranz <chulzer a elaborat o teorie 'reşită despre formarea

poporului român, numită teoria i"i+raţionist& (în lucrarea Istoria Daciei transalpine din 1781). lsusţinea că românii s-au format ca popor la sudul +unării de unde au emi'rat la nordul +unării însecolul 1!!!. l afirma că dacii au fost eterminaţi total de către romani în anul /$, iar împăratulAurelian a retras toată populaţia din +acia, în secolul !!!, lăsând aici un teritoriu 'ol. 8e acest teritorius-au aşezat ma'hiarii în secolul 1. 4ot el mai spunea că poporul român este de ori'ine slavă.

4eoria imi'raţionistă a fost elaborată în contetul în care, în 4ransilvania, stăpânită de austrieci şicondusă politic de nobilimea ma'hiară, românii îşi cereau e'alitatea în drepturi politice cu celelaltenaţionalităţi. *omânii îşi cereau drepturi pornind de la ar'umentele istorice că sunt cei mai vechilocuitori ai 4ransilvaniei, urmaşi ai ilustrului popor roman şi că drepturile lor le-au fost uzurpateabuziv în evul mediu de către nobilimea ma'hiară, care a cucerit 4ransilvania în secolele 1!-1!!!.



5eprezentanţii 9colii Ardelene, =heor'he Bincai, <amuil &icu şi 8etru &aior, au adus ar'umentelin'vistice şi istorice care să combată teoria imi'raţionistă. i au demonstrat ştiinţific ori'inea romanăa poporului român şi păstrarea tradiţiei culturale romane în civilizaţia românească. 4otuşi, ei aususţinut, în mod ea'erat, că influenţele dace şi slave în cultura română sunt nesemnificative,demonstrând ori'inea pur romană a poporului român. Ar'umentele lor au fost sintetizate într-un

document numit <upple Cibellus 2alachorum, scris în /#5/ de intelectualii români din 4ransilvania şitrimis urţii imperiale la 2iena pentru apărarea românilor şi drepturilor lor.

n a doua ;u"&tate a secolului al 2I2*lea, după formarea Austro-6n'ariei (/3$#), când românii au protestat faţă de desfiinţarea autonomiei 4ransilvaniei, istoricii austrieci şi ma'hiari au reluat teoriaimi'raţionistă. !storicul austriac5o/ert 5oesler a ar'umentat ştiinţific teoria imi'raţionistă înlucrarea Studii româneşti din #'7#, de aceea teoria imi'raţionistă se mai numeşte şi teoria lui *oesler.l a susţinut, pe baza scrierilor unor istorici latini târzii şi nesi'uri,eterminarea totală a dacilor înrăzboaiele cu romanii, imposibilitatea romanizării într-un timp de mai puţin de 0 de ani, retra'ereacompletă a populaţiei din +acia la sudul +unării în secolul !!!. Aşezarea ma'hiarilor în 4ransilvania s-ar fi făcut pe un teritoriu pustiu, iar românii ar fi venit aici abia în secolul 1!2. *omânii vorbesc o

limbă slavă, considera el, o dovadă importantă fiind aceea că prima oară au scris cu litere chirilice. lconsidera că nu eistă ştiri care să ateste prezenţa românilor la nordul +unării în mileniul !.

!storicii români au adus ar'umente arheolo'ice şi lin'vistice arătând că teoria lui *oesler este falsă.6nul dintre cei mai cunoscuţi este Ale<andru D 2enopol 8rincipalele ar+u"ente 0tiinţifice aleistoricilor români sunt:

4oponimele (numele de locuri) şi hidronimele (numele de râuri) de ori'ine daco-romană eistente până azi în limba română nu ar fi putut fi păstrate fără o continuitate neîntreruptă de locuire dinantichitate până în evul mediu.

8entru perioada secolelor !2-2!!!, când au loc marile mi'raţii pe teritoriul *omâniei, au fostdescoperite unelte utilizate în muncile a'ricole. um mi'ratorii nu se ocupau cu a'ricultura, estefoarte clar că sin'ura populaţie sedentară de aici nu putea fi decât cea daco-romană.

8entru aceeaşi perioadă de început a evului mediu pe teritoriul *omâniei s-au descoperit obiecte decult creştine. um mi'ratorii erau pă'âni, aceasta este o altă dovadă arheolo'ică a continuităţii daco-romanilor.

*omanizarea se putea realiza în /# de ani, aşa cum s-a întâmplat şi în alte teritorii cucerite de romani.

&ărturiile lui Anon;mus şi ale altor cronicari medievali ma'hiari sau bizantini arată că poporul româna eistat la nordul +unării la venirea ma'hiarilor aici (în 35$).

hiar dacă românii au scris iniţial cu litere chirilice (până la Dumătatea secolului 1!1), caracterul latinal limbii române nu a fost cu nimic afectat.

4 eoria i"i+raţionist& n secolul 22

4eoria imi'raţionistă a fost reluată de istoricii ma'hiari până astăzi şi rear'umentată. 7n /50, printratatul de pace de la 4rianon, 6n'aria a trebuit să cedeze *omâniei 4ransilvania. 8entru istorio'rafiama'hiară această teorie a devenit un punct de plecare pentru a demonstra drepturile teritoriale ale6n'ariei asupra 4ransilvaniei.

!storicii români din perioada interbelică au revenit cu noi ar'umente pentru a combate teoriaimi'raţionistă. ei mai importanţi dintre aceştia au fost ?icolae !or'a, 2asile 8ârvan şi =heor'he



>rătianu. 3asile P1rvan a adus numeroase izvoare arheolo'ice în spriDinul continuităţii. =heor+he>r&tianu, în lucrarea sa enigm! şi un miracol istoric" poporul român (/5E#, scrisă iniţial în limbafranceză) , a realizat o sinteză a ar'umentelor istorice, 'eo'rafice, arheolo'ice, etno'rafice şi lin'vistice care combat teoria imi'raţionistă. Aceasta este până astăzi cea mai compleă lucrare peaceastă temă.

7n perioada comunistă, cu precădere în epoca lui ?icolae eauşescu, teoria imi'raţionistă a fostcombătută constant, de data aceasta ar'umentele care au fost invocate priveau mai ales civilizaţiadacilor. *e'imul comunist a privile'iat elementul dac în comparaţie cu cel roman deoarece în

propa'anda comunistă romanii erau consideraţi asupritori.

- eoria i"i+raţionist& ast&zi

+eşi istorio'rafia europeană nu a acceptat teoria imi'raţionistă, considerând-o drept insuficientar'umentată, unii istorici ma'hiari au reluat-o până astăzi, publicând-o în principalele limbi europene.+ar disputa în Durul continuităţii românilor nu mai poate avea în prezent o miză politică maDoră.

=raniţele statelor europene nu se mai trasează astăzi pe baza ar'umentelor istorice, iar inte'rarea în6niunea uropeană presupune ca rezolvate conflictele teritoriale. 4otuşi, această dispută tulbură încăspiritele în rândul românilor şi ma'hiarilor.

*omanitatea românilor este acceptată oficial la nivel internaţional, 'raţie lucrărilor de înaltă valoareştiinţifică elaborate de istoricii români dar şi străini care au adus ar'umente în acest. <intezele oficialede istorie ori dicţionarele enciclopedice ('en #arousse sau $nc%clopedia &ritanica) au acceptat poziţiaoficială a istorio'rafiei române cu privire la formarea poporului român. +eci romanitatea românilortrebuie studiată nu ca o ipoteză, ci ca o realitate istorică.

?&rturarii u"ani0ti despre ori+inea ro"an& a poporului ro"1n

?&rturarii u"ani0ti occidentali din secolele 1!2-12! au arătat un interes deosebit românilor şi prezentării ori'inii acestora datorită preocupării pe care o aveau pentru redescoperirea valorilorculturale ale antichităţii 'reco-romane. &ulţi dintre ei au călătorit în spaţiul românesc pentru a vedealocurile pe care le stăpânea altă dată !mperiul roman şi au descoperit surprinşi că aici trăia un poporcare se tră'ea din foştii colonişti romani. Astfel, umanistul italian Po++io >racciolini vorbeşte despreori'inea latină a românilor, aducând şi ar'umente lin'vistice culese din spaţiul românesc. l spune şiun alt lucru important, că românii înşişi se consideră descendenţi ai romanilor aduşi de 4raian în+acia.

*omânii au atras atenţia umaniştilor europeni şi prin luptele lor împotriva !mperiului otoman. EneaSilvio Piccolo"ini, viitorul papă 8ius al !!-lea, a contribuit, prin scrierile sale istorice, la popularizareaori'inii romane a poporului român dar şi a victoriilor repurtate de români împotriva turcilor.

&ulţi călători străini în Fările *omâne au menţionat faptul că românii sunt mândri de ori'inea lorromană şi că, prin anumite obiceiuri, fac cinste ori'inii lor ilustre. Aceste informaţii sunt foarteimportante pentru cercetătorii de astăzi deoarece unii istorici care au contestat romanitatea românilorau ar'umentat opinia lor şi prin faptul că în perioada medievală limba de cultură şi limbadocumentelor de cancelarie a fost slavona. i au susţinut astfel că românii la vremea respectivă nu se

puteau considera descendenţi ai romanilor dacă în mod oficial acceptaseră cultura slavonă. *elatărilecălătorilor străini au arătat că românii aveau conştiinţa romanităţii lor înainte de apariţia culturii scriseîn limba română.

@"ani0tii ro"1ni au elaborat primele teorii ar'umentate istoric privitoare la formarea poporului



român. el mai cunoscut umanist român a fost icolaus Blahus, din secolul al 12!-lea. l s-a născutîn 4ransilvania, familia sa fiind însă de ori'ine din Fara *omânească, şi a aDuns unul dintre cei maiimportanţi prelaţi catolici ai 6n'arie (a fost arhiepiscop de <tri'onium). ea mai importantă lucrare asa este 'ungaria, scrisă în limba latină. l a afirmat ori'inea latină a românilor şi unitatea de limbă,reli'ie şi obiceiuri a românilor din cele trei ţări medievale.

8rimele cronici în limba română au fost publicate în secolul 12!! de către cronicarii moldoveni=ri'ore 6reche şi &iron ostin. =ri+ore @reche, în #etopise(ul )!rii *oldovei, afirmă ori'inearomană a moldovenilor, muntenilor şi ardelenilor în epresia devenită celebră to(i de la +âm netragem. l aduce, în spriDinul afirmaţiei sale, ar'umente lin'vistice. iron ?ostin a dedicat o lucrarespecială ori'inii românilor, De neamul moldovenilor, din ce (ar! au ieşit str!moşii lor . l afirmă, ca şi6reche, ori'inea romană a locuitorilor din &oldova, Fara &untenească şi a românilor din p!r(ileungureşti(4ransilvania), dar ar'umentaţia sa este mult mai bo'ată decât cea a lui =ri'ore 6reche.ostin aduce ar'umente lin'vistice, etno'rafice şi arheolo'ice în spriDinul romanităţii românilor,recur'ând chiar la comparaţia între tradiţii şi obiceiuri ale italienilor şi românilor.

Colosirea li"/ii slavone ca li"/& de cultur& @tilizarea alfa/etului chirilic pentru scrierea li"/ii

ro"1ne n evul "ediu 0i epoca "odern&

+e ce limba litur'ică (limba folosită în biserică) în evul mediu a fost, pentru români, limba slavonăG +e ce limba română s-a scris în evul mediu şi în epoca modernă cu litere chiriliceG plicaţia estefoarte simplă şi ţine de or'anizarea bisericii medievale. !niţial ierarhii bisericilor creştine au acceptatdoar câteva limbi pentru traducerea tetului biblic, considerate limbi sacre. Abia în //#, 'ermanul&artin Cuther, iniţiatorul *eformei, propunea traducerea tetelor reli'ioase şi a litur'hiei în limbilevorbite de popor. Astfel, în uropa, catolicii au folosit limba latină, iar ortodocşii limbile 'reacă şislavonă ca limbi litur'ice. Cimba slavonă a fost acceptată ca limbă de cult în secolul !1 deoarece8atriarhul de la onstantinopol dorea evan'helizarea slavilor, fapt dificil de realizat dacă nu eratradusă litur'hia în limba lor. 7n spaţiul românesc creştinismul este atestat încă din secolul !2, cândlimba de cultură era latina. 7n secolele !1-1!2 teritoriul românesc era supus, din punct de vedere al

Durisdicţiei bisericeşti, episcopilor de la sudul +unării, din >ul'aria, de aceea limba bisericii româneştia devenit slavona inclusiv în 4ransilvania. +upă întemeierea statelor Fara *omânească şi &oldova,limba oficială a cancelariei a fost tot slavona, care era sin'ura limbă de cultură din spaţiul românesc dela acea vreme. Abia în secolul 12!! româna este acceptată ca limbă de cult (în /$33 a fost tradusă

pentru prima dată inte'ral >iblia în limba română). ând au început să apară documente în limbaromână, în secolul 12!, constatăm că acestea erau scrise cu alfabet chirilic, alfabetul folosit pentruscrierea limbii slavone. Alfabetul chirilic s-a folosit în mod curent în spaţiul românesc până în /3$,când oamenii de cultură români au impus, atât în 4ransilvania cât şi în *omânia, utilizarea alfabetuluilatin, mult mai potrivit cu structura limbii române.

Statutul ransilvaniei 0i al ro"1nilor din ransilvania n evul "ediu 0i epoca "odern&

I Statutul ransilvaniei

- 7n secolele 2I*2III, 4ransilvania a fost cucerită de ma'hiari şi a făcut parte din @n+aria până în/"/, fiind provincie autonomă, numită voievodat, condusă de un voievod ma'hiar şi +ietă .

- 7n #-4#*#6'' a fost stat vasal I"periului Bto"an, condus de un principe ma'hiar şi +ietă.

- 7n #6$$ a fost ocupată de austrieci şi or'anizată ca provincie autono"& a I"periului ha/s/ur+ic

(Austria). 7mpăratul austriac (toţi împăraţii erau din familia de %absbur') şi-a luat titlul de principe al4ransilvaniei.



- 7n#'67, !mperiul habsbur'ic şi-a schimbat numele şi or'anizarea politică, devenind Austro*@n+aria

Austro*@n+aria s-a realizat prin împărţirea !mperiului habsbur'ic în două provincii, Austria şi6n'aria, fiecare cu 'uvernul şi parlamentul său. ransilvania a fost ane<ata la @n+aria,desfiinţându-i-se astfel autonomia.

II Statutul ro"1nilor din ransilvania

7n secolele 1!2-12!!!, 4ransilvania a fost condusă de cele trei naţiuni privile+iate nobilii (ma'hiari),saşii şi secuii, care alcătuiau o adunare a stărilor numită +ietă. *omânii, deşi erau populaţiamaDoritară, nu aveau drepturi politice, iar limba română şi reli'ia ortodoă nu erau recunoscute oficial.8opulaţia românească era alcătuită în marea maDoritate din ţărani dependenţi. *omânii nu aveau o elităcare să-i reprezinte.

Schi"/&ri n statutul ro"1nilor din ransilvania n ti"pul "p&raţilor ha/s/ur+i (#6$$*#'67)

7n timpul împăraţilor habsbur'i, românii din 4ransilvania primesc anumite drepturi economice, politice şi culturale. i îşi creează o elită, care să-i reprezinte şi să lupte pentru drepturile lor.

- 7n #7.#: se creează /iserica +reco*catolic&. 8reoţii 'reco-catolici obţin anumite privile'ii şialcătuiesc prima comunitate de intelectuali români din 4ransilvania. Aceştia luptă pentru drepturile

politice ale tuturor românilor. piscopul 'reco-catolic este sin'urul român care are dreptul să facă parte din +ietă. piscopul Inochentie icu lein(/#03-/#/) începe lupta de emancipare politică aromânilor din 4ransilvania. l scrie numeroase petiţii către instituţiile administrative din 4ransilvaniasau către cele din 2iena, cerând anularea le'ilor care îi discriminau pe români şi acordarea de drepturie'ale cu celelalte naţionalităţi. el mai important document scris de el este memoriul numitSupple<i/ellus (#744), înaintat împărătesei &aria 4ereza. Ca sfârşitul secolului al 12!!!-lea, lupta pentru

drepturile românilor este reluată de mişcare culturală numită 9coala Ardelean&

Apariţia teoriei imi'raţioniste este o consecinţă a luptei românilor pentru drepturi în 4ransilvania.

- /#$": românii primesc dreptul de a face parte din armata austriacă, în re+i"entele de +raniţ&

- /#3/: împăratul !osif al !!-lea recunoaşte oficial şi /iserica ortodo<&

- #'-4: împăratul @ranz Hoseph desfiinţeaz& io/&+ia şi îi împroprietăreşte pe ţăraniI astfel toţi româniiaDun' să fie liberi şi să aibă o mică proprietate.

Statutul ro"1nilor n Austro*@n+aria

7n #'67 Austria (!mperiul habsbur'ic) devenea statul dualist Austro*@n+aria prin împărţireaimperiului în două provincii, Austria şi 6n'aria, fiecare cu 'uvernul şi parlamentul său. <in'ureleinstituţii comune erau ministerele de război, de finanţe şi de eterne. 7mpăratul avea puteri simbolice.8opoarele din imperiu, cu ecepţia austriecilor şi ma'hiarilor, erau nemulţumite de noua or'anizaredeoarece toate instituţiile lor autonome au fost suprimate. Cimba oficială era 'ermana pentru teritoriileadministrate de la 2iena şi ma'hiara pentru teritoriile administrate de la >udapesta. 7mpăratul a hotărâtsă recur'ă la această nouă or'anizaţie a statului pentru a avea un aliat, ma'hiarii, în lupta împotrivamişcărilor de eliberare naţională ale diverselor popoare din imperiu. +ecizia a fost luată ca urmare aînfrân'erii suferite în războiul cu 8rusia şi !talia din /3$$.

4ransilvaniei i s-a suprimat autonomia şi a făcut parte din provincia 6n'aria. *omânii au protestatfaţă de suprimarea autonomiei şi alipirea la 6n'aria. Ce'ile statului ma'hiar au recunoscut totuşi



următoarele drepturi ale românilor: învăţământ primar şi secundar în limba maternă, folosirea limbiimaterne în administraţie, libertatea reli'ioasă, dreptul de vot cenzitar. 4reptat s-au dat le'i careintensificau ma'hiarizarea şcolii şi administraţiei. 5o"1nii au fost ne"ulţu"iţi de faptul că toţilocuitorii erau consideraţi ca făcând parte din naţiunea ma'hiară, că pentru a vota, censul era foarteridicat, că limba ma'hiară era obiect de studiu obli'atoriu în şcoală, că nu eista o universitate

românească. *omânii au luptat pentru drepturile lor prin intermediul 8artidului ?aţional *omân (creatîn /3$5), a asociaţiei culturale sta şi a diverselor ziare şi reviste.

Ideile principale ale lecţiei5o"anitatea ro"1nilor n viziunea istoricilor

Poporul ro"1n este un popor de ori'ine romană, care s-a format prin amestecul dacilor, romanilor şislavilor, la nord şi la sud de +unăre, în secolele !! î. %r. J !1 d. %r.

5o"anitatea ro"1nilor a fost "enţionat& n evul "ediu de cronicari străini (de e. Anon;mus), decărturarii umanişti occidentali sau români (8o''io >racciolini, =ri'ore 6reche, &iron ostin).

5o"anitatea ro"1nilor a devenit su/iect de disput& n epoca "odern& când a fost elaborată teoria

imi'raţionistă de către istoricul austriac *obert <chulzer, în secolul 12!!!, reluată de *obert*oesler, în secolul 1!1 şi de alţi istorici ma'hiari în secolul 11. eoria i"i+raţionist& contestăori'inea romană a poporului român şi formarea sa în teritoriul de la nordul +unării. O cauză care a dusla elaborarea acestei teorii a fost lupta românilor din 4ransilvania pentru drepturi politice.

Istoricii ro"1ni au co"/&tut teoria i"i+raţionist& prin ar'umente istorice, arheolo'ice şilin'vistice. 8rincipalii istorici care au combătut această teorie au fost reprezentanţii Bcolii Ardelene (însecolul 12!!!), A. +. 1enopol (în secolul 1!1), 2asile 8ârvan, =h. >rătianu (în secolul 11).

Ar+u"ente ale teoriei i"i+raţioniste (care combat romanitatea românilor):- eterminarea totală a dacilor în războaiele cu romanii,- retra'erea completă a populaţiei din +acia la sudul +unării în secolul !!!,

- aşezarea ma'hiarilor în 4ransilvania s-ar fi făcut pe un teritoriu pustiu, - prezenţa românilor la nordul +unării în mileniul ! nu poate fi atestată.

Ar+u"ente care co"/at teoria i"i+raţionist& (0i susţin ro"anitatea ro"1nilor):- toponimele şi hidronimele de ori'ine daco-romanăI- uneltele a'ricole şi obiectele de cult creştine descoperite în sec. !2-2!!!I

- mărturiile lui Anon;mus şi ale altor cronicari medievaliI - structura 'ramaticală a limbii române şi vocabularul de bază al său este de ori'inelatină.

Secolele I2*23III+upă retra'erea romanilor din +acia (0#/), locuitorii rămaşi nu au mai avut stat. i au trăit numai însate, deoarece oraşele romane au fost părăsite. ând unii dintre mi'ratori ('oţii, 'epizii în secolele !2-2, avarii, slavii în secolul 2!) s-au aşezat pe teritoriul ţării noastre, şi-au impus autoritatea militarăasupra locuitorilor din anumite zone, punându-i probabil să le plătească tribut. +ar pentru că numărullor a fost mic, în timp au fost asimilaţi de populaţia locală, trecând şi ei la viaţa sedentară.+espre or'anizarea politică a locuitorilor din spaţiul românesc la începutul evului mediu se cunoscfoarte puţine informaţii. <e ştie că în secolul al !1-lea eistau or+anizaţii politiceprestatale numite cnezate, voievodate sau ţări , alcătuite din mai multe sate. onducătorii acestorteritorii autonome, cnezi sau voievozi, erau fie români, fie mi'ratori, dar populaţia era maDoritar

românească. *omânii apar, în izvoarele medievale străine, sub numele de vlahi,blachi, olahisau valahi- i erau de reli'ie ortodoă şi adesea erau supuşi unor presiuni de către papă



sau re'ii ma'hiari să treacă la catolicism. @ormaţiunile prestatale româneşti erau sub controlul unorforţe politice străine (ma'hiarii în 4ransilvania şi Fara *omânească, tătarii şi cumanii în &oldova,

bizantinii în +obro'ea).

a Cor"aţiuni prestatale (autono"ii) n ransilvania

8rimele formaţiuni prestatale pe care le cunoaştem din sursele istorice scrise sunt în4ransilvania. ?ronica lui Anon"us (Gesta hungarorum - Faptele ungurilor ) scrisă de notarul unuire'e ma'hiar din secolul 1!!, prezintă istoria venirii ma'hiarilor în 6n'aria (în 35$) şi, în acestcontet, precizează informaţii despre or'anizarea politică a 4ransilvaniei.

Anon;mus aminteşte că, la sfârşitul secolului I2, eistau în 4ransilvania voievodatele lui =elu, =lad0i enu"orut l îl numeşte pe =elu, blac, adică român, ceilalţi doi e posibil să fie slavi. Aceştivoievozi au luptat cu şefi de trib ma'hiari, care au pătruns în anumite zone ale 4ransilvaniei.Arheolo'ii au încercat să localizeze aceste voievodate, după cetăţile întărite descoperite pentru această

perioadă. <e pare că voievodatul lui =elu se afla în centrul 4ransilvaniei şi avea sediul probabil încetatea +ăbâca, cel al lui &enumorut era în >ihor, iar cel al lui =lad în >anat. =elu este înfrânt de o

căpetenie ma'hiară, 4uhutum, şi teritoriul voievodatului său va fi stăpânit de urmaşii acestuia. =lad îiînvin'e pe ma'hiari şi formaţiunea sa politică îşi păstrează independenţa. enu"orut este învins denişte căpetenii ma'hiare şi în final hotărăşte ca fiica sa să se căsătorească cu fiul ducelui ma'hiarArpad. Ca moartea lui &enumorut voievodatul său rămâne 'inerelui pentru că nu avea un alt fiu. +eci,la sfârşitul secolului !1, două voievodate locuite de români aDun' sub stăpânirea unor căpetenii de tribma'hiare.7n anul / ma'hiarii se creştinează şi îşi formează un stat, sub conducerea re'elui Btefan !.+upă acest an, statul ma'hiar începe cucerirea 4ransilvaniei. !nformaţii despre formaţiuni politiceeistente în 4ransilvania în secolul 1! aflăm din izvorul istoric Viaţa Sfântului Gerard - 7n centrul4ransilvaniei, la conducerea unui voievodat se afla =;ula. l intră în conflict cu re'ele 6n'ariei,Btefan !, şi teritoriul său este cucerit şi alipit 6n'ariei. 7n >anat se afla Ahtum, un urmaş al lui =lad. leste ucis de trupele re'elui Btefan şi teritoriul său este alipit 6n'ariei.

Diplo"aţie 0i conflict n Europa central& 0i de esta) Diplo"aţie 0i conflict n Europa central& 0i de est

Ca Dumătatea secolului al 1!2-lea !mperiul otoman pătrunde în uropa (în /E" ocupă primul teritoriueuropean, cetatea =allipoli), începând o serie de cuceriri care se va opri doar după mai bine de E deani. 7n tot acest timp uropa creştină simte ameninţarea turcilor musulmani. <tatele cele mai epusesunt cele din 8eninsula >alcanică (care vor fi dealtfel cucerite până la sfârşitul secolului al 12-lea),Fările *omâne, 6n'aria, apoi, din secolul 12, 8olonia şi, din secolul 12! Austria (!mperiulhabsbur'ic). Aceste state au încercat să facă faţă pericolului otoman fie prin lupte directe cu turcii fie

prin realizarea unor alianţe diplomatice şi coaliţii militare împotriva lor. *ăzboiul din estul şi centruluropei împotriva turcilor a fost numit cruciada târzie deoarece nu era doar lupta pentru apărarea

'raniţelor statelor, ci şi lupta creştinilor împotriva pă'ânilor. Fara *omânească şi &oldova au avut unrol foarte important în această cruciadă târzie, fiind şi cele mai epuse atacurilor turcilor deoarece'raniţa !mperiului otoman era pe linia +unării.

Statutul internaţional al unui teritoriu faţ& de I"periul oto"an 7n dreptul islamic al popoarelor (elaborat de învăţaţii arabi în secolele 2!!!-!1), întrea'a lume eradivizată în două părţi:Casa Islamului ( Dar al.Islam) şi Casa Războiului ( Dar al.harb). 7n /asa

Islamului se aflau toţi cei de reli'ie islamică, iar în /asa +!0boiului, toţi cei de alte credinţe, pe careislamicii trebuiau să-i convertească la islam prin războiul sfânt (dihad ). 7n timp a apărut şi o a treiadelimitare, Casa Păcii ( Dar al.ahd , ce se poate traduce şi prin /asa 2actului) care este considerată

provizorie şi presupune că teritoriile cuprinse aici au încheiat o înţele'ere prin care îşi răscumpără

pacea prin plata unui tribut. 4ributul capătă sensul, în dreptul musulman, de sumă de bani plătită



pentru a răscumpăra pacea. 7n cazul în care se refuză plata sa, automat teritoriul trecea din nou în /asa +!0boiului-

7n mod practic statutul unui teritoriu faţ& de I"periul oto"an putea să fie următorul:

stata independentIstat pl&titor de tri/ut J stat care plăteşte o taă pentru răscumpărarea păciiI

stat vasal oto"anilor sau su/ suzeranitate oto"an& J stat obli'at să plătească tribut, să aDuteotomanii cu armată de câte ori se solicită şi să nu încheie alianţe cu alte popoare împotriva !mperiulotoman sau fără acordul otomanilor (se folosea formula s! 3ie prietenul prietenilor şi duşmanulduşmanilor )I

pa0al1c F provincie otomană. Cocuitorii care se aflau pe teritoriul unui paşalâc erau desemnaţi cutermenul deraiale, în sensul de supuşi, şi erau datori să plătească un impozit numit, pentrucreştini, di0ie.

7n teritoriile paşalâc, creştinii trebuiau să arate respect faţă de musulmani şi reli'ia lor (să nu ia încăsătorie femei musulmane, să nu mănânce carne de porc şi să nu bea vin în prezenţa musulmanilor, sănu le vândă vin), să nu poarte arme, să călărească doar catâri şi nu cai, să nu-şi facă locuinţe mai înaltedecât musulmanii, să nu-şi construiască biserici la vedere, să nu tra'ă clopotele ca să audă musulmaniietc. Aceste interdicţii nu s-au respectat însă cu stricteţe, re'imul otoman dovedindu-se mult maitolerant decât alte re'imuri de ocupaţie.4ermenii de stat vasal sau sub su0eranitate sunt de ori'ine europeană, venind din sistemul relaţiilorfeudale ale uropei occidentale şi au fost folosiţi de istoricii europeni. +in punct de vedere al

Durisdicţiei musulmane, statul plătitor de tribut şi statul vasal făceau parte din /asa 2!cii. <ultanii nufăceau o distincţie Duridică foarte clară între cele două tipuri de stat deoarece nu aveau o terminolo'iediferită, dar, distincţia se poate observa din obli'aţiile pe care le fiau în tratatele pe care le încheiau

cu şefii acestora. 8lata tributului se făcea prin 4nchinarea în faţa sultanului otoman şi acesta eratermenul folosit atât pentru şefii statelor plătitoare de tribut cât şi pentru cei ai statelorvasale. 5nchinarea o făcea fie şeful statului fie un trimis al său. 8oliteţea cerea ca, la închinare, să sefacă daruri sultanului şi celor din anturaDul său.

ratatele ncheiate ntre turci 0i statele cre0tine se numeau, în limba turcă, adname ( pact,leg!mânt ). reştinii le numeau capitulaţii (de la faptul că erau redactate pe capitole). Aceste tratate seîncheiau şi cu statele independente dar şi cu statele plătitoare de tribut sau vasale. le re'lementaurelaţiile comerciale, re'imul străinilor, diverse obli'aţii ale părţilor (e.: plata tributului, navi'aţialiberă într-o anumită zonă etc.), având şi rolul unor tratate de pace. Astfel de tratate s-au încheiat şiîntre !mperiul otoman şi Fările *omâne, dar s-au păstrat până astăzi puţine dintre acestea. 8rimele se

pare că au fost în timpul lui &ircea cel >ătrân. +in secolul 12 se păstrează doar un astfelde ahdname din timpul lui Btefan cel &are, din secolele 12!-12!! se păstrează mai multe. O astfel deînţele'ere dura atâta timp cât era respectată de statele semnatare.4ratatele specificau obli'aţiilefinanciare şi militare ale românilor faţă de turci dar şi dreptul românilor de a se 'uverna sin'uri.Otomanii îi acuzau pe români de trădare deoarece ei erau cei care încalcă primii aceste tratate, prinrefuzul de a plăti tribut sau prin atacul militar, care însemna încălcarea păcii. 7n secolul 12!!! şiromânii îi acuzau pe turci că au încălcat vechile capitulaţii deoarece îi obli'au pe locuitorii Fărilor*omâne să presteze prea multe serviciu economice faţă de !mperiul otoman şi nu le respectau dreptulde a-şi ale'e conducătorul.

/) arii voievozi ro"1ni i"plicaţi n relaţiile internaţionale

Situaţia internaţional& la sf1r0itul secolului al 2I3*leaCa sfârşitul secolului al 1!2-lea, !mperiul otoman şi-a stabilit 'raniţa pe linia +unării, prin cucerirea



celei mai mari părţi a 8eninsulei >alcanice: după /E" a ocupat treptat teritoriile bizantine, în /E35 atransformat în stat vasal <erbia, cea mai puternică ţară din zona balcanică (învin'ându-i pe sârbi în

bătălia de la KossovopolDe), în /E5" şi /E5$ a ocupat teritoriile bul'arilor. 7n acest moment era clar căurmătoarele state ameninţate de turci vor fi Fara *omânească şi 6n'aria, care aDunseseră să aibă'raniţă cu !mperiul otoman.

Alte două mari puteri în uropa centrală şi de est la vremea respectivă erau 6n'aria şi 8olonia, statecatolice, le'ate de uropa occidentală prin relaţiile lor cu papa de la *oma.

# ircea cel >&tr1n, do"nitor n ara 5o"1neasc& (#8'6*#4#')

Pri"ele lupte cu turcii >&t&lia de la 5ovine (#8$4 sau #8$-) . 8rimele lupte dintre turci şi români, pe teritoriu românesc, au fost duse de domnitorul &ircea cel >ătrân. l a declanşat conflictul cu turciidatorită atitudinii sale ofensive la sudul +unării: în /E33 a cucerit +obro'ea, pe care turcii urmăreausă o ocupe, iar în /E35 a acordat spriDin militar sârbilor în bătălia de la KossvopolDe. 7n #8$4 sau#8$- (anul nu este si'ur) sultanul >aiazid ! a or'anizat o epediţie de pedepsire a domnitorului român.&ircea i-a lăsat pe turci să înainteze pe teritoriul românesc, evacuând satele din zona pe unde urmau sămear'ă oştile inamice. *omânii îi hărţuiau pe turci, dând atacuri prin surprindere, de obicei în timpul

nopţii. Cupta decisivă s-a dat într-un loc numit 5ovine (nu se cunoaşte si'ur localizarea sa), probabilîn apropiere de urtea de Ar'eş, capitala Fării *omâneşti. 3ictoria a fost de partea românilor, iarturcii s-au retras.

ratatul cu re+ele @n+ariei, Si+is"und de u<e"/ur+ (#8$-) >&t&lia de la icopole (#8$6)

ara 5o"1neasc& 0i oldova n secolele 2I3*23II, o privire de ansa"/lu asupra politiciiinterne 0i e<terne

+acă studiem istoria Fărilor *omâne doar prin prisma politicii eterne a marilor domnitori victorioşiîn lupta antiotomană suntem puşi în situaţia de a ne ima'ina cu 'reu ce s-a întâmplat în perioadele

dintre aceste domnii ecepţionale. 8entru a umple acest 'ol este nevoie de o privire oricât de sumarăasupra evenimentelor ai căror eroi au fost domnitori ecepţionali care au avut mai puţine şanse dereuşită, domnitori pra'matici care au condus fără multă 'lorie dar cu înţelepciune, domnitori care aulăsat în urmă doar amintiri sinistre sau domnitori atât de puţin vizibili încât au fost repede uitaţi până şide contemporanii lor. Bi aceşti actori mai mult sau mai puţin importanţi ai istoriei merită atenţianoastră întrucât, toţi laolaltă, au imprimat un curs istoric al evenimentelor la fel de mult ca domnitorii'lorioşi. 8entru a uşura înţele'erea evenimentelor şi a reduce confuzia pe care o poate provoca unnumăr mare de personaDe istorice, am optat pentru o prezentare distinctă a situaţiei în fiecare stat în

parte, în ordine cronolo'ică, încercând totodată să delimităm caracteristicile fiecărui secol în parte.

ara 5o"1neasc&

<ecolul al 1!2-lea este secolul întemeierii şi consolidării statului Fara *omânească, marcat destabilitate pe plan intern şi de afirmare pe plan etern. 6rmaşii lui >asarab ! au fost domnitori capabili,care s-au preocupat de consolidarea instituţiilor statului şi de menţinerea independenţei câşti'ate deînaintaşul lor. 4otodată, domnitorii se implică activ în politica statelor balcanice, aşa cum au făcut2ladislav 2laicu, &ircea cel >ătrân, +an !.

icolae Ale<andru (/E0-/E$"), fiul lui >asarab !, a întemeiat &itropolia Fării *omâneşti, la urteade Ar'eş, în /E5, aducându-l în scaunul acesteia pe !achint, mitropolit al 2icinei (localitate aflată în+obro'ea sub Durisdicţie bizantină). l a avut iniţial relaţii bune cu 6n'aria, recunoscând suzeranitateare'elui Cudovic ! şi acceptând Durisdicţia episcopului 4ransilvaniei asupra catolicilor din ţara*omânească. A doua soţie a sa, doamna lara, era dintr-o familie nobiliară ma'hiară şi catolică. Casfârşitul domniei aDun'e în conflict cu CudovicI din documentele rămase nu se poate desluşi cauzaconflictului. +ouă fiice ale sale s-au căsătorit cu şefi de state importanţi din >alcani: una cu Btefan



6roş, cneazul <erbiei, iar cealaltă cu !oan <traţimir, ţarul bul'ar de 2idin, fapt ce arată importanţastatului Fara *omânească în zonă.

3ladislav 3laicu (/E$"-/E##), fiul lui ?icolae Aleandru, îşi începe domnia cu un război declanşatde 6n'aria, pentru că nu recunoaşte suzeranitatea ma'hiară, acceptată de părintele său. Atacul ma'hiar

se îndreaptă mai întâi împotriva cumnatului lui 2laicu, <traţimir, aliat al său, care este înlăturat de laconducerea ţaratului de 2idin. +upă ocuparea ţaratului, ma'hiarii nu mai continuă războiul. 7n /E$$2ladislav recunoaşte suzeranitatea ma'hiară şi primeşte în schimb feudele Amlaşul, @ă'ăraşul şi<everinul în 4ransilvania. 7n /E$3 domnitorul român ocupă 2idinul, cu scopul de a-l restituicumnatului său. *e'ele Cudovic ! reuşeşte să recucerească 2idinul şi trimite o oaste în Fara*omâneascăI aceasta suferă o înfrân'ere pe râul !alomiţa, comparabilă cu cea de la 8osada, în caremoare chiar voievodul 4ransilvaniei, ?icolae CacLfi, comandantul armatei ma'hiare. Cudovic încheie

pace cu 2ladislav 2laicu şi este obli'at să îi redea lui <traţimir stăpânirea supra 2idinului. 2ladislav2laicu a participat şi la primul conflict al românilor cu turcii, trimiţând trupe în /E$5, în aDutorulre'elui Cudovic ! la o luptă cu sultanul &urad şi ţarul de 4ârnovo. 8e plan intern, a bătut primelemonede ale Fării *omâneşti, a întemeiat o nouă mitropolie, la <everin, în /E#, şi prima mănăstire,

2odiţa.

5adu I (/E##-/E3EG), fiul lui ?icolae Aleandru, şi-a început domnia, se pare, tot printr-o luptă cuCudovic !, căreia nu i se recunoaşte rezultatul. <e ştie că el nu mai poseda teritorii în 4ransilvania,ceea ce ne face să credem că nu era vasal al re'elui 6n'ariei. *adu ! a rămas în memoria populară prinimportantele sale ctitoriri bisericeşti: 4ismana, ozia veche, otmeana, numeroase renovări de bisericişi mănăstiriI a ctitorit şi în <erbia şi onstantinopol. 7n tradiţia populară el este confundat cuîntemeietorul ţării, fiind amintit cu numele de *adu ?e'ru 2oievod. *adu ! a întemeiat episcopiacatolică de la <everin şi episcopia catolică de la Ar'eş şi a bătut trei tipuri de monede.

Dan I (/E3EG-/E3$), este fiul lui *adu !. l a murit într-un război la sudul +unării în care i-a acordataDutor ţarului bul'ar <traţimir contra fratelui său, Bişman, vasal turcilor.

ircea cel >&tr1n (/E3$-/"/3) era fiul lui *adu ! şi frate al lui +an !. <ituaţia de la sudul +unăriieste pe primul plan şi la începutul 'uvernării sale. 7n /E5 otomanii, comandaţi de @iruz-bei, îl înlătură

pe <traţimir din 2idin, trimiţând trupe de pradă şi în Fara *omânească. &ircea îi alun'ă pe otomani şiîl reinstalează pe <traţimir. 7n /E5 a încheiat un tratat de alianţă cu re'ele 8oloniei, 2ladislav al !!-leaHa'ello, în care cei doi promiteau să-şi acorde reciproc aDutor în caz de atac din partea 6n'ariei. 8ânăla urmă şi relaţiile cu 6n'aria au fost foarte bune, astfel că tratatul nu s-a mai pus în aplicare. Cun'asa domnie a fost perturbată de un pretendent la tron, numit 2lad 6zurpatorul, chiar în perioada

luptelor cu turcii din /E5"-/E5. 2lad era probabil fiul lui +an ! şi a fost susţinut de o parte a boierilor care nu erau de acord cu lupta antiotomană. 6nii istorici susţin că ar fi stăpânit doar Dumătate din ţară,iar alţii că timp de mai bine de un an ar fi fost sin'urul domnitor. &ircea l-a alun'at cu spriDin din

partea re'elui 6n'ariei, <i'ismund de Cuembur', aliatul său începând cu /E5.

Secolul al 23*lea a debutat cu a doua parte a domniei lui &ircea cel >ătrân, aflat în plină 'lorie, darîn /"/# Fara *omânească a trebuit însă să plătească tribut !mperiului otoman. +upă moartea lui&ircea cel >ătrân, fii şi nepoţii săi au continuat lupta antiotomană până la sfârşitul domniei lui 2ladFepeş (/"$0)I domnitorii care au urmat acestuia, până la sfârşitul secolului, s-au arătat însă supuşiturcilor. +in punctul de vedere al politicii interne, acest secol aduce numeroase lupte pentru tron între

diverşi urmaşi cu drept de moştenire ai lui &ircea cel >ătrân şi +an ! (lupte între fraţi, veri, unchi şinepoţi) şi anumite comploturi ale boierilor, care aDun' până la uciderea domnitorilor. *adu al !!-lea



8rasna'lava este alun'at de vărul său, +an al !!-lea, iar *adu reuşeşte să îl alun'e de două ori pe +an,fără a se putea menţine în scaun mai mult de câteva luni. Aleandru Aldea, care se considera fiul al lui&ircea, îl alun'ă pe +an în /"E/. *adu cel @rumos îl înlătură pe fratele său, 2lad Fepeş. +omnia lui*adu este întreruptă de patru ori de Caiotă >asarab. 8e 2lad Fepeş în a treia domnie (/"#$) se pare căl-au ucis boierii. >asarab Fepeluş este înlăturat de 2lad ălu'ărul şi apoi ucis de boieri. ei mai

importanţi domnitori au fost &ihai !, +an al !!-lea, 2lad +racul şi 2lad Fepeş.

? II Statul ro"1n "odern: de la proiect politic la realizarea 5o"1niei ari (secolele 23III*22)

?onceptul de stat "odern n Principatele 5o"1ne 0i 5o"1nia@n stat "odern este un stat care se 'uvernează după o constituţie ce prevede drepturi şi libertăţicetăţeneşti şi separaţia puterilor în stat, 'arantează dreptul la proprietate privată şi asi'ură participareatuturor cate'oriilor sociale la viaţa politică, are o industrie dezvoltată şi numeroase instituţii de cultură.odernizarea n spaţiul ro"1nesc a presupus în primul rând desfiinţarea privile'iilor feudale,desfiinţarea dependenţei ţăranilor şi împroprietărirea lor, adoptarea unor constituţii moderne dar şiindependenţa de sub suzeranitatea otomană şi unirea tuturor românilor într-un sin'ur stat.&odernizarea a fost iniţial concepută teoretic, în diverse proiecte, şi apoi pusă în practică prin reforme.

odernizarea social& presupune:

desfiinţarea privile!iilor feudale ale marilor boieri. +intre cele mai importante privile'ii amintim: boierii nu plăteau tae la stat, puteau să încaseze tae la trecerea pe pământul lor, erau Dudecaţi dupăalte le'i decât oamenii de rând, doar ei aveau posibilitatea să aibă funcţii în stat şi să participe la viaţa

politică.

desfiinţarea dependenţei ţăranilor . Făranii liberi erau, în secolul 12!!!, în număr foarte mic.&aDoritatea ţăranilor erau dependenţi (numiţi şerbi, ioba'i, vecini sau rumâni). Făranii dependenţi nu

aveau pământI ei munceau o bucată de pământ primită de la boier, în schimbul căreia erau obli'aţi sădea o parte din recoltă (dim!) sau să plătească o sumă de bani (cens) şi să facă muncă 'ratuită pe

pământul boierului (clac!). Făranii dependenţi nu aveau voie să se mute de pe o moşie pe alta sau săse ocupe cu altceva.

acordarea e!alităţii "n drepturi #i a e!alităţii "n faţa le!ii .

odernizarea politic& presupune:

adoptarea unor constituţii care să prevadă drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, e'alitatea în faţa le'ii,separaţia puterilor în statI

participarea tuturor cate!oriilor sociale la viaţa politicăIrealizarea statului naţional #i independent *omânii trăiau, în secolul 12!!!, în mai multe state. idoreau să alcătuiască un stat care să-i cuprindă pe toţi românii (stat naţional) şi care să nu depindă denicio putere străină (stat independent). Fările *omâne erau state vasale !mperiului otoman (sau subsuzeranitate otomană), adică plăteau tribut turcilor şi nu aveau politică eternă proprie (în relaţiileinternaţionale erau reprezentate de turci, adică nu aveau ambasadori proprii şi nici nu primeau, peteritoriul românesc ambasade ale altor ţări). *omânii locuiau în mai multe state, unele teritoriiromâneşti aflându-se sub stăpânire străină. 7n !mperiul habsbur'ic trăiau românii din 4ransilvania,>anat şi >ucovina, iar, din /3/0, >asarabia a fost ocupată de *usia. +obro'ea a făcut parte din!mperiul otoman încă din secolul 12.

7n secolul 12!!! se creează con0tiinţa naţional&, adică apare conştiinţa identităţii de tradiţii, istorie,limbă şi cultură a tuturor românilor. Aceasta se formează mai întâi în rândurile boierilor în Fara



*omânească şi &oldova. 6n rol important în formarea conştiinţei naţionale la români l-au avutreprezentanţii Bcolii Ardelene, <amuil &icu, =heor'he Bincai şi 8etru &aior, ale căror scrieri istorice,literare şi lin'vistice au arătat unitatea de limbă şi cultură a românilor. onştiinţa naţională a apărutmai întâi în rândul elitelor societăţii şi apoi a aDuns, până la /5/3, la toate cate'oriile sociale, prinintermediul şcolii şi al presei.

Cactorii "oderniz&rii <tatul român modern s-a realizat prin eforturile unora dintre oa"enii politici0i de cultur&, care mai întâi au propus realizarea unor reforme sociale, politice şi naţionale şi apoi auîncercat să le pună în practică. 7n statele occidentale modernizarea a fost susţinută în special de/ur+hezie, cate'oria socială reprezentată de comercianţi, bancheri, industriaşi, diverşi întreprinzătorimari şi mici. 7n Fările *omâne bur'hezia era destul de slab reprezentată, prin câţiva proprietari deateliere meşteşu'ăreşti şi ne'ustori, de aceea rolul cel mai important în modernizare l-auavut intelectualii cu studii în străinătate, în special la 8arisI mulţi dintre ei erau fii de boieri.!ntelectualii români au avut ca model în special revoluţiile politice şi reformele realizate în @ranţa.6nii dintre do"nitori, până la /35, au fost favorabili modernizării anumitor aspecte sociale şiculturale, dar mai rar politice. ele mai multe reforme modernizatoare au fost adoptate în timpul luiAl. !. uza şi arol !.

Cr1ne n calea "oderniz&rii. 8rincipalul inamic al modernizării Fărilor *omâne a fost I"periuloto"an, care accepta cu 'reu orice schimbare politică sau socială. arii /oieri s-au opus reformelorsociale, iar do"nitorii, reformelor care le reduceau puterea politică. 6n caz special îlreprezintă Rusia, care până în /3E a susţinut modernizarea Fărilor *omâne, iar după aceea, până în/3$, s-a opus oricărei reforme.

# Proiecte politice din Principatele 5o"1ne p1n& la ;u"&tatea secolului al 2I2*leaa 5efor"ele n ti"pul do"niilor fanariote (#7##*#'%#)

Epoca fanariot& este perioada în care domnitorii Fărilor *omâne au fost numiţi direct de către<ultanul turcilor, din rândul unor 'reci din cartierul @anar al onstantinopolului. 4urcii au aDuns astfel

să încalce foarte 'rav autonomia Fărilor *omâne, deoarece nu au mai respectat dreptul Adunării Făriide a ale'e domnitorul şi nici măcar nu au mai numit domnitori români. i au sperat ca în acest fel săevite revoltele românilor împotriva suzeranităţii otomane. poca fanariotă a început în /#// în&oldova şi /#/$ în Fara *omânească.

7n timpul domnitorilor fanarioţi, Fările *omâne au aDuns într-o situaţie financiară foarte dificilă, iarmaDoritatea locuitorilor erau în cea mai nea'ră sărăcie din cauza creşterii permanente a tributului către!mperiul otoman, creşterii birurilor şi taelor către stat şi datorită corupţiei care era atât de mare încâtorice funcţie în stat era cumpărată.

+omnitorii cumpărau ei înşişi tronul de la turci, cu bani împrumutaţi de la cămătari, iar când aDun'eau

în funcţie încercau prin toate miDloacele să câşti'e, pe seama locuitorilor, banii daţi, şi destul de multîn plus, ca să aibă în zilele ne're ce vor urma după domnie. +omnitorii erau schimbaţi frecvent (după/-0 ani şi chiar mai repede), unii dintre ei fiind chiar eecutaţi din ordinul sultanului. 7n Fara*omânească au fost E5 de succesiuni la domnie, iar în &oldova E#. ?umărul domnitorilor a fost maimic (EE în total în cele două ţări, din // familii) deoarece unii au avut mai multe domnii sau au fostmutaţi din Fara *omânească în &oldova şi invers. Fările *omâne nu au mai avut armată deoarece nicioastea cea mică nici cea mare nu au mai fost convocate. +omnitorul era apărat de o 'ardă personalăalcătuită din soldaţi plătiţi numiţi arnăuţi, care erau albanezi.

5efor"is"ul do"nesc u toate aceste neaDunsuri, domnitorii fanarioţi au avut şi o contribuţie

importantă la începerea procesului de modernizare în Fările *omâne. ei mai mulţi dintre ei erauadevăraţi oamenii de cultură, cu studii şi cunoscători ai mai multor limbi străine.



el mai important domnitor fanariot a fost ?onstantin avrocordat (/#"/-/#"5). l a domnitalternativ în Fara *omânească şi &oldova şi făcut în ambele ţări importante reforme sociale şiadministrative:

a desfiinţat şerbia (dependenţa ţăranilor) dându-le ţăranilor libertate personală. 8entru că ţăranii nu au primit pământ, maDoritatea au rămas să muncească în continuare pământul boierilor, prestând munci

a'ricole în schimbul loturilor primite. Aceştia s-au numit ţărani clăcaşi (de la clacă, muncă 'ratuită)I

a impus o dare unică pe cap de locuitor, care se putea plăti în " rate. 8ână atunci eistau tot felul deimpozite şi tae pe diverse produse: văcărit, porcărit, vinărit etc. ea mai importantă era fumăritul,care era un impozit pe coşul casei (de fapt pe familieI acolo unde erau mai multe fumuri, era o familiemai mare)I

a introdus funcţionarii publici plătiţi (ispravnicii) şi a făcut cărţi de identitate pentru locuitoriI

a elaborat chiar un proiect de constituţie pe care l-a publicat într-o revistă franceză.

O altă reformă importantă din timpul fanarioţilor au fost adoptarea primelor coduri de le'i: odul

alimah în &oldova (/3/#) şi Ce'iuirea ara'ea în Fara *omânească (/3/3), după numeledomnitorilor reformatori.

5efor"is"ul /oieresc 7n a doua Dumătate a secolului al 12!!!-lea, o parte a boierilor români şi-a datseama că societatea românească are nevoie de reforme pentru a-şi putea continua eistenţa. >oierii auînceput să redacteze proiecte de reformă pe care le-au înaintat domnitorilor, dar mai ales marilor puteristrăine: 4urciei, Austriei, *usiei şi la începutul secolului al 1!1-lea şi @ranţei. >oierii reformişti aualcătuit 'ruparea numită partida naţional& deoarece se opunea domniilor străine, dar şi boierilor 'recicare pătrunseseră în Fările *omâne în număr mare în timpul domniilor fanariote. &aDoritatea acestor

proiecte cereau:

înlocuirea fanarioţilor cu domni pământeni şi autonomia deplină a Fărilor *omâne în raporturile cu

!mperiul otoman, ca în vremea marilor voievozi.reor'anizarea politicii interne a 8rincipatelor, prin adoptarea unor constituţii care să limiteze putereadomnitorilor. Au fost chiar şi proiecte care au propus transformarea ţării în republică.

unele proiecte au cerut şi unirea românilor într-un sin'ur stat.

?ele "ai i"portante "e"orii 0i proiecte /oiere0ti au fost:

&emoriile boierilor din Fara *omânească trimise Austriei în perioada /#/$-/#/3, prin care se cerea protecţia Austriei şi recunoaşterea dreptului boierilor români de a ale'e domnitorul.

&emoriile boierilor din Fara *omânească şi &oldova din /##0, redactate cu ocazia unor tratative de

pace purtate la @ocşani (în urma unui război ruso-turc) prin care se cerea revenirea la domniile pământene, autonomia internă şi unirea celor două ţări sub protecţia Austriei, *usiei şi 8rusiei.

8roiectele >oierului !ordache *osetti *osnovanu din /3/#-/3/3. l a propus instaurarea unui re'im încare puterea politică să fie în mâna unei Adunări Obşteşti şi a unui +ivan controlate de boierime, iardomnitorul să aibă un rol minor. Acest tip de conducere se apropia de sistemul parlamentar en'lez. Adorit desfiinţarea privile'iilor fiscale prin plătirea impozitelor de către toată lumea.

Societatea n &rile 5o"1ne la nceputul secolului al 2I2*leaPrincipalele cate+orii sociale

>oierii erau cate'oria socială conducătoare. 4ermenul de boier îşi modificase sensul din a doua Dumătate a secolului al 12!!!-lea, nu însemna un mare proprietar de pământ, ci desemna o persoanăcare deţinea dre'ătorii în stat (numite boierii). +omnii fanarioţi oferiseră o serie de dre'ătorii unor



oameni de încredere 'reci pe care îi aduseseră în 8rincipate. Aceştia rămăseseră aici şi după plecaredomnitorilor respectivi şi îşi cumpăraseră moşii. i nu erau a'reaţi de boierii pământeni deoareceocupau funcţii înalte şi le făceau concurenţă. u timpul, cei mai vechi dintre ei se împământeniseră,

prin căsătorii cu fete ale boierilor pământeni. onflictul dintre boierii 'reci şi boierii pământeni aeistat pe toată perioada domniilor fanariote. +in /##, boierii erau împărţiţi în cate'orii, în funcţie

de dre'ătoriile deţinute. +ar toţi dre'ătorii erau şi proprietari de moşii, aşa că sensul iniţial de boier proprietar de moşie se păstrase. >oierii nu plăteau impozite şi aveau monopol asupra producţiei dealcool şi asupra măcinării cerealelor, adică clăcaşii nu puteau cultiva vie şi pomi fructiferi şi nu aveauvoie să macine la morile din satele libere. +e asemenea, aveau dreptul să impună restricţii de păşunatclăcaşilor Aceste avantaDe îi făceau foarte urâţi printre ţărani, inclusiv printre cei liberi, de care abuzauadesea, răpindu-le păşunile, livezile sau pământurile arabile.

7ntre cate'oriile privile'iate se 'ăseau şi neamurile şi mazilii care erau descendenţi ai boierilor deran'ul ! şi !! şi care nu mai aveau dre'ătorii. i erau scutiţi de impozite. Alte cate'orii scutite deimpozite erau scutelnicii şi posluşnicii, nişte ţărani de pe pământul mănăstirilor, respectiv al boierilor,care erau scutiţi de impozite către stat pentru că prestau mai multe dări către moşieri.

&r&ni"ea era alcătuită în maDoritate de către ţărani clăcaşi, ţărani care nu aveau pământ şi cultivauloturi pe pământul boierilor, pentru care dădeau diDma (o parte din recoltă) şi prestau clacă (muncă'ratuită). Milele de clacă erau /0 pe an în Fara *omânească şi 0" pe an în &oldova (situaţia ţăranilorclăcaşi era mult mai bună decât a ioba'ilor din 4ransilvania care prestau E-" zile de muncă 'ratuită pesăptămână). +ar ţăranii clăcaşi erau liberi să îşi 'ăsească şi alte ocupaţii sau să plece în alt sat. 8este5N din populaţie era rural&

Populaţia ur/an& era alcătuită din ne'ustori şi meşteşu'ari. Oraşele erau puţineI maDoritateaaşezărilor urbane erau târ'uri, unde se practica şi a'ricultura. &arii ne!ustori, numiţi toptangii, seocupau cu achiziţionarea şi vânzarea de cereale, vite şi sare. &ulţi dintre ei erau străini ('reci,'ermani, armeni, evrei). i urmăreau ascensiunea socială prin cumpărarea de pământ şi funcţii în stat

pentru a aDun'e în cate'oria boierilor. O altă activitate care aducea mulţi bani era arendarea minelor desare şi a vămilor. omerţul în Fările *omâne nu s-a putut dezvolta normal datorită obli'aţiile pe careromânii le aveau de a aproviziona !mperiul otoman cu cele necesare la preţuri stabilite de turci. O altăfrână în cale dezvoltării comerţului erau vămile interne, care trebuiau plătite la trecerea pe moşiile

boiereşti. e0te0u+arii aveau mici ateliere în care produceau alimente, îmbrăcăminte, bunuri'ospodăreşti şi materiale de construcţie. i erau or'anizaţi în bresle. Autorizaţia de înfiinţare a

breslelor era dată de domnitor. Atelierele meşteşu'ăreşti în care lucrau mai mulţi an'aDaţi (ucenici şicalfe) erau puţine. 7n 'eneral lucra un sin'ur meşteşu'ar şi un aDutor.

Ciscalitatea e<cesiv& Alte pro/le"e create de dependenţa oto"an&

+ependenţa otomană era resimţită în primul rând la nivelul fiscalităţii. 4ributul faţă de turci a crescutconstant. <pre eemplu, în /##" acesta era de $/5 pun'i de 'albeni pentru Fara *omânească şi /E

pentru &oldova. 7n /3/0 aceste sume se ridicau la / şi respectiv de pun'i. &ult mai mult plăteau domnitorii pentru a se menţine în scaun. +e eemplu, Aleandru &avrocordat şi-a cumpăratscaunul domnesc, în /#30, cu un milion de piaştri, în timp ce venitul anual al &oldovei era de "milioane de piaştri. Ca aceste sume se adău'au cele pentru confirmarea în funcţie, o dată la trei ani(mucarer), peşcheşurile (daruri oficiale prevăzute în re'istrele otomane, care se plăteau la sărbători saudiverse evenimente festive). Ca aceste plăţi oficiale se adău'au cele neoficiale (ruşfeturi), pe care

domnitorii le plăteau diverşilor funcţionari otomani pentru a avea spriDin permanent pe lân'ă sultan.



Cocuitorii din 8rincipatele române trebuiau să suporte toate cheltuielile datorate dependenţei otomane,să achite impozitele datorate statului şi erau obli'aţi să 'ăzduiască funcţionarii publici care strân'eaudările. Aceşti funcţionari îşi cumpărau şi ei sluDbele şi scoteau pa'uba de pe spatele contribuabililor.>a mai mult, trebuia să aibă şi ei un câşti' substanţial în plus din strân'erea dărilor. 8rin urmare, viaţa

locuitorilor devenise de nesuportat la începutul secolului 1!1. 7n perioadele de secetă, situaţia era atâtde dificilă încât chiar şi domnitorii renunţau să mai strân'ă anumite dări.

a şi când toate acestea nu ar fi fost suficiente, în această perioadă de început de secol anumite trupemilitare rebele din !mperiul otoman Defuiau periodic Fara *omânească. el mai celebru a fost paşa din2idin, 8azvanto'lu, care îşi crease un teritoriu aproape independent la sudul +unării. 4rupele lui,numite de popor pazvan'ii, au prădat constant în perioada /#53-/3#. 7n /3 au ars aproape completoraşul raiova. <ultanul trimitea alte trupe pentru a-i anihila pe pazvan'ii, dar de multe ori şi trupeleoficiale se aliau cu paşa din 2idin pentru a prăda. O altă problemă la fel de dramatică în vremeafanarioţilor a fost faptul că pe teritoriul 8rincipatelor s-au dus numeroase războaie între turci, ruşi şiaustrieci. 8opulaţia era obli'ată să aprovizioneze armata otomană, iar celelalte armate de ocupaţie îşi

luau sin'ure ce aveau nevoie, producând pa'ube imense.

/ Proiectul lui udor 3ladi"irescu 0i revoluţia de la #'%#

7n /30/ câţiva boieri din partida na(ional! din Fara *omânească pun la cale înlăturarea domniilorfanariote printr-o revoltă populară. i îl ale', pentru a conduce revolta, pe 4udor 2ladimirescu, unne'ustor oltean care luptase, ca ofiţer în armata rusă, în războiul ruso-turc din/3$-/3/0 şi eracomandantul 'rănicerilor din Dudeţul =orD, numiţi panduri. &omentul prielnic pentru a începe revoltaeste 'ăsit la începutul anului /30/, când moare domnitorul Aleandru Buţu, iar conducerea ţării, pânăla venirea altui domnitor, este preluată de un or'anism alcătuit din boieri pământeni, numit omitetul

de Oblăduire.

4udor a colaborat cu societatea secretă 'reacă teria, care avea sediul în *usia (la Odesa) şi avea dreptscop eliberarea 'recilor de sub stăpânirea !mperiului otoman. teriştii plănuiau o răscoală 'enerală a

popoarelor din >alcani împotriva !mperiului otoman. O revoltă a Fării *omâneşti în aceeaşi perioadăar fi aDutat foarte mult pentru că i-ar fi făcut pe turci să îşi disperseze armat în mai multe direcţii.4udor a semnat cu doi dintre membrii teriei o înţele'ere prin care se an'aDa să participe împreună cuei la revolta antiotomană. 8rincipala cauză pentru care el a acceptat colaborarea cu eteriştii era aceeacă ei promiseseră că vor obţine spriDinul militar al *usiei. 7n final însă ţarul *usiei a refuzat să susţinăoficial această mişcare.

&isiunea lui 4udor 2ladimirescu era foarte dificilă întrucât boierii români, locuitorii ţării şi eteriştiiaveau un obiectiv comun, lupta antiotomană, dar şi alte obiective specifice care îi puneau încontradicţie pe unii cu ceilalţi. >oierii români doreau înlăturarea domnilor fanarioţi şi a boierilor 'reci,care erau maDoritari în +ivan (<fatul Fării). Făranii aveau nemulţumiri împotriva tuturor boierilor,făcând cu 'reu distincţie între 'reci şi români sau între boierii care erau de partea lui 4udor şi cei careerau împotriva lui. Obiectivele lor erau scăderea fiscalităţii şi împroprietărirea cu pământ. ?e'ustoriiîşi doreau libertatea comerţului etern, prin desfiinţarea obli'aţiilor de aprovizionare a !mperiuluiotoman şi eportul libert precum şi libertatea comerţului intern, prin desfiinţarea vămilor interne (taece trebuiau plătite la trecerea pe pământurile boiereşti).

Proiectul lui udor 3ladi"irescu



+ocumentele pro'ramatice ale revoluţiei lui 4udor arată dorinţa acestuia de a evita o intervenţiearmată otomană în Fara *omânească, spunând că revolta este împotriva fanarioţilor şi nu a turcilor. +easemenea, ca să ridice ţara la luptă, a inclus şi revendicări sociale, dar având 'riDă să aminteascăţăranilor să nu facă pa'ube boierilor români patrioţi. el mai important document elaborat de 4udor afost ererile norodului românesc, un proiect de or'anizare a ţării prin care să se limiteze abuzurile şi

nedreptăţile. 8rincipalele puncte ale acestuia erau:limitarea boierilor 'reci din +ivan (trebuiau să fie doar patru)I

plata impozitelor de către cate'oriile scutiteI

desfiinţarea vămilor interne şi libertatea comerţuluiI

înfiinţarea unei armate naţionaleI

numirea dre'ătorilor după merite personale şi desfiinţarea obiceiului cumpărării funcţiilor.

6nele dintre cererile lui 4udor se întâlneau şi în memoriile boiereşti. 8ro'ramul lui 4udor nu estefoarte radical, în primul rând pentru că îşi propunea să adune lân'ă el cât mai multe cate'orii sociale şi

apoi pentru că a încercat să evite intrarea trupelor turceşti în ţară. &ult timp istoricii români auconsiderat ridicarea la luptă a lui 4udor drept răscoală şi nu revoluţie, tocmai datorită revendicărilorsale moderate şi participării masive a ţărănimii. eea ce îndreptăţeşte ca mişcarea lui 4udor să fieconsiderată revoluţie este scopul său fundamental, acela de a răsturna ordinea politică eistentă:în 2roclama(ia de la 2adeş el spune că revolta este împotriva c!peteniilor noastre, atât celebisericeşti, cât şi cele politiceşti. 4otodată mişcarea lui 4udor s-a bucurat de participarea unor lar'icate'orii sociale: pandurii, ne'ustorii, micii boieri şi iniţial, unii dintre marii boieri.

Desf&0urarea revoluţieiG

7n ianuarie /30/, boierii din partida naţională l-au chemat pe 4udor 2ladimirescu la >ucureşti şi audiscutat cum să înceapă revolta. 4udor s-a întors la 4âr'u-Hiu unde şi-a alcătuit rapid o armată al căreinucleu îl constituiau trupele de 'răniceri numite panduri. Ca 0E ianuarie, el a citit 2roclama(ia de la

2adeş, prin care le cerea locuitorilor să vină la luptă alături de el, de boierii patrioţi şi de Adunareaobştească. Această proclamaţie a fost tipărită şi citită de emisari ai revoluţiei în sate. ei care i sealăturau lui 4udor au alcătuit dunare obşteasc! sau Adunarea norodului (poporului). *evoluţionariişi-au aşezat tabăra în satul Fânţăreni din Dudeţul =orD, unde au petrecut timp de o lună. Aici au venitlocuitori din toată Oltenia, aşa încât Adunarea obştească a aDuns la peste de membri. &ănăstirileşi schiturile din nordul Olteniei au fost or'anizate pentru o rezistenţă militară în cazul unei năvăliriturceşti.

7n mai multe sate, ţăranii au distrus proprietăţi ale boierilor şi au refuzat să mai presteze muncă'ratuită în folosul lor, în ciuda proclamaţiilor lui 4udor. Aceste acţiuni i-au făcut inclusiv pe unii dintre

boierii patrioţi să fu'ă din ţară în 4ransilvania. dunarea norodului s-a manifestat, însă, ca o armatădisciplinată. 4udor 2ladimirescu a interzis orice acte de vandalism, aDun'ând până la a-i eecuta pe ceicare comiteau furturi şi omoruri. <pre deosebire de alte armate de la vremea respectivă, care Defuiau

populaţia civilă, oastea lui 4udor cumpăra de la locuitori toate proviziile de care avea nevoie. 8entru aevita o intervenţie otomană, el a trimis mai multe scrisori sultanului în care l-a asi'urat că ridicarea laluptă a românilor este împotriva fanarioţilor şi nu a stăpânirii otomane.

*evoluţionarii au plecat spre >ucureşti, unde au aDuns la sfârşitul lunii martie, fiind atunci în număr de

aproimativ 3. 4udor şi-a aşezat tabăra la otroceni şi a obţinut colaborarea oficială cu boierii carealcătuiau 'uvernarea provizorie până la venirea noului domnitor, încheind cu ei un pact. >oierii au



recunoscut le'itimitatea mişcării lui 4udor şi poziţia acestuia de comandant militar şi de decizie în politica eternă. 4udor a dat mai multe proclamaţii în care cerea poporului să-şi unească eforturile cucele ale boierilor pentru a câşti'a drepturile (!rii. l a renunţat să mai menţioneze revendicărilesociale, pentru a obţine alăturarea tuturor cate'oriilor privile'iate la lupta naţională. 8resti'iul lui2ladimirescu a aDuns atât de mare încât populaţia îi spunea Domnul 6udor , chiar dacă el nu a pretins

că este domnitor.

5elaţiile cu eteri0tii nfr1n+erea revoluţieiG

Armata eteristă, condusă de Aleandru !psilanti, a aDuns pe teritoriul ţării, venind din *usia prin&oldova. +omnitorul &oldovei, &ihail Buţu, prin faptul că a permis trecerea eteriştilor prin ţara sa, acontribuit la revolta 'enerală a românilor din /30/. Ca sfârşitul lunii martie au aDuns şi trupele eteristeîn apropiere de >ucureşti. 4udor 2ladimirescu nu dorea o colaborare directă cu teria după ce a aflatcă ţarul *usiei nu-i spriDinea, de teama unei intervenţii otomane. ând !psilanti a aDuns cu armata înapropiere de >ucureşti, 4udor nu i-a permis să intre în capitală, ci l-a convins să mear'ă în partea denord a ţării, şi să-şi stabilească tabăra la 4âr'ovişte.

7n luna mai, trupele otomane au reacţionat în sfârşit la dezordinile de la nordul +unării şi au intrat înFara *omânească. 2ladimirescu trimisese mai multe scrisori unor comandanţi militari din cetăţile de'raniţă pentru a evita o intervenţie armată otomană, dar condiţia pusă de aceştia era depunerea armelor şi colaborarea cu turcii împotriva eteriştilor. l a refuzat aceste condiţii şi a plecat din >ucureşti,îndreptându-se cu Adunarea ?orodului spre mănăstirile fortificate din Oltenia. teriştii au interceptatnişte scrisori şi l-au acuzat pe 4udor că s-a înţeles cu turcii împotriva lor, l-au arestat şi l-au Dudecat

pentru trădare, astfel că el a fost ucis şi trupul său aruncat într-o fântână. Arestarea lui 4udor a fost posibilă şi datorită faptului că disciplina foarte severă pe care a impus-o pandurilor i-a nemulţumit pemulţi dintre apropiaţii săi. Această severitate aDunsese până la eecutarea unor căpitani de panduri.

+upă moartea lui 2ladimirescu, o parte a pandurilor s-a împrăştiat şi o alta s-a alăturat eteriştilor.4rupele otomane au învins fără dificultate armata eteristă aliată cu o parte a pandurilor în bătălia de+ră'ăşani (# iunie /30/).

?onsecinţele revoluţiei

+eşi revoluţia de la /30/ a fost înfrântă, consecinţele ei au fost imediate şi au arătat pra'matismul pro'ramului revoluţionar susţinut de 4udor 2ladimirescu. 7n anul /300 sultanul a consimţit laînlăturarea domniilor fanariote şi revenirea la domnii pământeni, atin'ându-se astfel principalul scopal revoluţiei. 8rin 4ratatul de la Adrianopol (/305), dintre *usia şi !mperiul otoman, s-a revenit la

libertatea comerţului în Fările *omâne. 7n /3E/, /3E0, prin adoptarea primelor constituţii,*e'ulamentele Or'anice, s-au pus în aplicare alte două dintre prevederile /ererilor noroduluiromânesc şi anume desfiinţarea vămilor interne şi înfiinţarea armatei naţionale.

c 5e+ula"entele or+anice Do"niile re+ula"entare

*evoluţia lui 4udor 2ladimirescu, deşi înfrântă, a avut ca urmare înlăturarea domniilor fanariote şirevenirea la domniile p!mântene. 7n 18 turcii au numit ca domnitori pe =ri'orie +imitrie =hica înFara *omânească şi !oniţă <andu <turdza în &oldova. +eşi cei doi domni au încercat unele reforme,ei s-au confruntat cu o 'rava criză financiară.

7n /305 un nou război ruso-turc s-a încheiat cu victoria *usiei. 8rin $ratatul de pace de la %drianopol, Rusia devenea putere protectoare a Principatelor Române, ceea ce presupunea că acest



stat avea dreptul să intervină în scopul proteDării intereselor Fărilor *omâne în faţa !mperiului otomandar şi că avea un anumit drept de control asupra politicii acestora. 4ot acest tratat a prevăzut şilibertatea comerţului în Fările *omâne, fără obli'aţia de a aproviziona !mperiul otoman. 8rotectoratulrusesc a avut în primă instanţă un rol modernizator pentru ca apoi să devină o piedică în caleaschimbării.

a urmare a drepturilor ei de putere protectoare, *usia a convins !mperiul otoman să accepteadoptarea unor le'i cu valoare constituţională în 8rincipatele *omâne. Aceste prime constituţii s-aunumit Re!ulamente or!anice& le au fost elaborate de boierii români împreună cu reprezentanţii*usiei, ţinând cont de tradiţia le'islativă românească de până atunci, de memoriile boiereşti şi de alte

proiecte de constituţie. *e'ulamentul Or'anic pentru )ara +omâneasc! a intrat 4n vigoare 4n 181, iar cel pentru *oldova 4n 18- *e'ulamentele or'anice prevedeau separa(ia puterilor 4n stat-

8uterea le'islativă era deţinută de Adunarea Obştească, alcătuită în maDoritate din boieri. &arii boierierau membrii de drept ai Adunării, iar dintre boierii mici şi orăşeni se ale'eau deputaţi prin votcenzitar (votau doar cei cu avere). Adunarea Obştească avea ca atribuţii ale'erea domnitorului, votareale'ilor şi votarea bu'etului.

8uterea eecutivă era deţinută de domnitor şi de un <fat administrativ alcătuit din $ miniştrii.+omnitorul era ales pe viaţă de către Adunare. l avea următoarele atribuţii: numea şi revoca miniştrii,

putea dizolva Adunarea cu acordul puterilor suzerană şi protectoare, conducea miliţia naţională, aveadrept de 'raţiere.

8uterea Dudecătorească era deţinută de tribunale locale şi centrale. 7naltul +ivan +omnesc era instituţiasupremă. rau instituiţi procurorii, Dudecătorii şi avocaţii. Astfel au fost puse bazele sistemului Duridicmodern.

O altă prevedere importantă a fost cea prin care erau desfiinţate vămile interne.

u toate aceste elemente de modernitate, *e'ulamentul Or'anic menţinea privile'iile boiereşti şi nu

prevedea drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, ceea ce l-a făcut repede contestat de societate. +e asemenea,el era un simbol al protecţiei ruseşti şi al suzeranităţii otomane.

+omnitorii care au condus 8rincipatele după aceste *e'ulamente, din /3E" până la /3"3, s-aunumit domni re!ulamentari . i au fost Aleandru =hica şi =heor'he >ibescu în Fara *omânească şi&ihail <turdza în &oldova. +eşi ei au făcut unele reforme administrative şi culturale, au avutconflicte cu Adunarea obştească sau au fost contestaţi de boieri datorită 'uvernării lor autoritare.

ea mai importantă activitate contestatară a fost în Fara *omânească. 7n anii E boierii din partidanaţională, 'rupaţi în Durul lui Ioan ?1"pineanu, au elaborat mai multe proiecte de reformă, cerând

independenţa Fării *omâneşti şi unirea românilor într-un sin'ur stat. âmpineanu a alcătuit un proiectde constituţie liberală care prevedea e'alitatea tuturor în faţa le'ii, libertatea presei, responsabilitateaminiştrilor, reprezentarea tuturor cetăţenilor în Adunare, monarhie ereditară.

7n /3"E a luat fiinţă societatea secretă de tip masonic 9Cr&ţiaH, condusă de ?icolae >ălcescu, !on=hica şi hristian 4ell. &embrii ei şi-au propus înlăturarea re'imului re'ulamentar prin revoluţie,unirea românilor şi instaurarea unei republici democratice.

4otodată au apărut, în ambele principate, o serie de reviste şi cărţi care au promovat, în spiritromantic, idealul unităţii naţionale, mai ales prin scrieri istorice şi culturale ale tuturor românilor (deeemplu, revistele +acia literară, !aşi, /3",a+azin istoric pentru Dacia, >ucureşti, /3").



d 5evoluţiile de la #'4' n Principate 0i proiectul politic pa0optist

5evoluţia european&G 7n /3"3 au izbucnit revoluţii în maDoritatea statelor europene, având ca scopînlocuirea re'imurilor politice absolutiste sau autoritare cu re'imuri liberale, adoptarea unor constituţiimoderne (care să prevadă respectarea drepturile şi libertăţile cetăţeneşti şi separaţia puterilor în stat),etinderea dreptului de vot, împroprietărirea ţăranilor, reforme pentru muncitori. 4oate aceste revoluţii

au fost pre'ătite de o societate secretă, &asoneria, care avea filiale (numite loi masonice) în fiecareţară şi la fiecare popor. Astfel, revoluţionarii din toate ţările au colaborat între ei şi au pus la caleînceperea revoluţiilor peste tot în acelaşi an.

?auzele 0i pre+&tirea revoluţiei ro"1ne0tiG *evoluţia în 8rincipatele *omâne a fost or'anizată deintelectualii cu vederi liberale, maDoritatea proveniţi din rândul micii boierimi. ei mai mulţi dintre eifăcuseră studii la 8aris, unde luaseră contact cu ideile liberale promovate de &asonerie sau de unii

profesori universitari. 7n /3" s-a creat <ocietatea <tudenţilor *omâni din 8aris, al cărei liderincontestabil a devenit ?icolae >ălcescu. &embrii ei şi-au propus schimbări fundamentale înor'anizarea socială, politică şi economică a 8rincipatelor. *evoluţia a fost pre'ătită şi de mişcarea

contestatară din anii E-" iniţiată de !on âmpineanu, de societatea 9@răţia dar şi de alte societăţisecrete.

7n /3"3 toate cate'oriile sociale aveau nemulţumiri cu privire la or'anizarea socială sau politică. &arii boieri şi boierimea mică erau nemulţumiţi de conducerea autoritară a domnitorilor, bur'hezii eraunemulţumiţi de impozitele prea mari şi de le'islaţia care nu le permitea să se dezvolte. Făranii erauîntr-o situaţie materială foarte dificilă deoarece crescuseră atât dările către stat cât şi obli'aţiile faţă de

boieri (zilele de clacă sporiseră constant deoarece boierii doreau să producă pentru eport). Ca aceste'reutăţi se adău'ase o secetă foarte mare în anii anteriori revoluţiei.

B/iective +enerale ale revoluţiei ro"1ne (proiectul politic pa0optist) Obiectivele revoluţiei de la

/3"3 pot fi deduse din proiectele politice elaborate, din articolele din presa vremii, din memoriilerevoluţionarilor. 8roiectul politic paşoptist românesc a cuprins, în mare, următoarele revendicări:

Politice' - înlăturarea re'imului re'ulamentar care menţinea privile'iile sociale, acorda puteri prea mari domnitorului şi încuraDa corupţiaI adoptarea unor constituţii moderne care să acorde drepturişi libertăţi cetăţeneşti:

Sociale' - desfiinţarea privile'iilorI desfiinţarea clăcii şi împroprietărirea ţăranilor.

(aţionale'

- obiectiv maimal: obţinerea independenţei 8rincipatelor (adică desfiinţarea protectoratului rusesc şi asuzeranităţii otomane)I

- obiectiv minimal: îmbunătăţirea statutului internaţional (autonomia faţă de *usia şi 4urcia) I- unirea românilor într-un stat naţional.

*evoluţionarii din Fările *omâne au alcătuit mai multe pro'rame revoluţionare, mai moderate sau mairadicale, în funcţie de împreDurările în care au fost elaborate. +in cauza condiţiilor politice specifice,

pro'ramele nu conţin toate obiectivele revoluţionarilor întrucât acestea au fost restrânse din dorinţa dea le face mai practice la momentul respectiv (revoluţionarii din &oldova au sperat ca domnitorul să leaprobe unele revendicări, de aceea pro'ramul lor este foarte moderatI revoluţionarii din Fara*omânească nu au cerut unirea românilor şi independenţa de teama unor prea mari complicaţiiinternaţionale).

Desf&0urarea revoluţiilor 0i pro+ra"ele revoluţionare n ara 5o"1neasc& 0i oldova:



oldova (%7 "artie #'4')

&oldova era condusă din /3E" de către domnitorul &ihail <turdza, care se remarcase prin 'uvernareasa autoritară, cenzură severă, vinderea funcţiilor publice şi înlăturarea oricărei opoziţii. +atorităvi'ilenţei sale, aici mişcările conspirative şi societăţile secrete nu au avut amploarea celor din Fara*omânească. *evoluţionarii de la /3"3 trebuiau să ţină cont atât de eperienţa politică autoritară a

domnitorului, cât şi de faptul că ţara se învecina cu puterea protectoare, *usia, care ar fi pututinterveni rapid cu armata în cazul unor mişcări politice radicale. &. <turdza era, dealtfel, în relaţiifoarte bune cu *usia.

&ai mulţi boieri liberali şi intelectuali moldoveni (între care 2asile Alecsandri, Al. !. uza, &ihailKo'ălniceanu) au or'anizat o amplă întrunire la hotelul 8etersbur' din !aşi, la care au participat circa/ de persoane, boieri şi orăşeni. i au alcătuit un document, numit Petiţia)Proclamaţie (carecuprindea E de puncte), pe care l-au înaintat spre aprobare domnitorului &ihail <turdza. Pro+ra"ulrevoluţiei a fost unul "oderat cer1nd printre altele: respectarea 5e+ula"entului Br+anic,

"/un&t&ţirea situaţiei ţ&ranilor, li/ertatea presei, responsa/ilitatea "ini0trilor, refor"a 0colilor,noi ale+eri pentru Adunarea B/0teasc&, nfiinţarea unei +&rzi cet&ţene0ti *evoluţionariimoldoveni s-au temut de o intervenţiei a armatei ruse, de aceea nu au pus în pro'ram revendicăriradicale.

6n comitet al revoluţionarilor a înaintat domnitorului pro'ramul revoluţionar spre aprobare. &ihail<turdza a discutat propunerile 2eti(iei.2roclama(ie şi a acceptat maDoritatea acestoraI nu a fost deacord doar cu două dintre revendicări, dealtfel cele mai importante: dizolvarea Adunării obşteşti şi înfiinţarea 'ărzii cetăţeneşti. 7n aceeaşi seară însă a or'anizat reprimarea revoluţiei prin arestarea aE de persoane. 6nii revoluţionari au reuşit să evadeze şi au plecat în străinătate, continuândactivitatea politică în 4ransilvania şi >ucovina. Aici au elaborate alte pro'rame de revendicări, de

această dată radicale, cerând unirea tuturor românilor şi independenţa. &ihail Ko'ălniceanu a scrischiar un proiect de constituţie. 7n 8ro'ramul numit Prinţipiile noastre pentru reformarea patrie,

redactat la *ra#ov, revoluţionarii moldoveni aflaţi în eil în 4ransilvania au cerut: împroprietărireaţăranilor fără despă'ubire, desfiinţarea privile'iilor, întemeierea instituţiilor pe principiile libertăţii,e'alităţii şi fraternităţii, unirea &oldovei şi 2alahiei într-un stat independent. Acest pro'ram a cuprinsde fapt obiectivele maimale ale revoluţiei române.

ara 5o"1neasc& ($ iunie*#8 septe"/rie #'4')

Fara *omânească era condusă din /3"0 de către domnitorul =heor'he >ibescu. l a moştenit de la

predecesorul său, Aleandru =hica, o opoziţie puternică a boierimii liberale în Adunarea Obştească.8entru a scăpa de această problemă, >ibescu a 'uvernat în perioada /3""-/3"$ într-un mod autoritar,fără să convoace Adunare, prin emiterea unor decrete cu putere de le'e. >ibescu a fost susţinut înaceastă atitudine de *usia şi !mperiul otoman. 7n /3"$ a or'anizat ale'eri pentru o nouă Adunare dar afolosit toate miDloacele pentru a evita ale'erea opozanţilor săi politici, astfel că a rezultat un le'islativfoarte obedient.

*evoluţia a fost pre'ătită de societatea secretă masonică Fr!(ia, care în luna mai a alcătuit un /omitet revolu(ionar-omitetul a popularizat ideile revoluţionare în toate colţurile ţării şi a căutat adepţi înrândul populaţiei. &embrii comitetului şi-au propus ridicarea la luptă a ţăranilor şi a locuitorilororaşelor în mai multe localităţi simultan. 8lanul lor nu a reuşit decât la !slaz (lân'ă orabia), la 5iunie, şi la >ucureşti, la // iunie.



Ca 5 iunie revoluţia a început cu o marea adunare populară la !zlaz, unde a fost prezentat pro'ramulnumit Proclamaţia de la Islaz + în 0/ de puncte). Pro!ramul revoluţiei a fost unul radical, cerând'

desfiinţarea privile!iilor, adunare reprezentativă aleasă din toate stările sociale, domn ales pe ani

din toate stările sociale, drepturi #i libertăţi cetăţene#ti, desfiinţarea clăcii #i "mproprietărirea

ţăranilor cu despă!ubire, dezrobirea ţi!anilor, libertate reli!ioasă, responsabilitatea mini#trilor,libertatea presei, !ardă naţională&

Ca // iunie a avut loc o insurecţie armată în >ucureşti, în urma căreia populaţia a luat cu asalt palatuldomnesc. +omnitorul =heor'he >ibescu s-a văzut silit de mulţime să aprobe 8roclamaţia de la !zlaz,care a avut rol de constituţie. 8este două zile domnitorul a părăsit ţara de teama revoluţionarilor dar şide temea *usiei şi 4urciei. 8uterea a fost preluată de un Guvern provi0oriu din care făceau parte: !on%eliade *ădulescu, hristian 4ell, .A. *osetti, !on . >rătianu, ?icolae >ălcescu etc. 6n rolimportant în 'uvern şi în succesul iniţial al revoluţiei l-a avut hristian 4ell care era ofiţer în armată şia or'anizat 'arda naţională. =uvernul a încercat să aplice pro'ramul revoluţionar, luând mai multemăsuri reformatoare:

abolirea *e'ulamentului Or'anic şi desfiinţarea privile'iilor boiereştiI

înfiinţarea unei =ărzi ?aţionale (o armată revoluţionară) şi a unor omisari de 8ropa'andă (care sămear'ă în fiecare Dudeţ să eplice scopurile 'uvernului revoluţionar)I

înfiinţarea unei omisii a proprietăţii care să facă o reformă a'rarăI din această comisie au făcut partereprezentanţi ai ţăranilor şi ai boierilor şi a funcţionat în luna au'ust, fără a aDun'e la un rezultatconcretI

adoptarea tricolorului ca stea' naţional, trimiterea unor a'enţi diplomatici pe lân'ă marile puteri.

nfr1n+erea revoluţieiG !mperiul otoman a reacţionat abia la sfârşitul lunii iulie, când <uleiman 8aşa

a fost trimis la >ucureşti în fruntea unui corp de 0 de militari. l era însă un politician moderat şia acceptat să discute atât cu marii boieri cât şi cu revoluţionarii. 8entru că se afla pe o poziţie de forţă,reprezentantul otoman a impus înlocuirea 'uvernului revoluţionar cu o locotenenţă domnească ('rupde persoane care ţinea locul domnitorului), revenind astfel la o situaţie politică în spiritul*e'ulamentului Or'anic. 4otuşi, locotenenţa a fost alcătuită din trei revoluţionari moderaţi, astfel cămişcarea protestatară a obţinut o le'itimare. +rept urmare, nici sultanul turc nici ţarul *usiei nu au fostmulţumiţi de activitatea lui <uleiman 8aşa. <ultanul, la insistenţele ruşilor, a trimis o nouă armatăcondusă de @uad 8aşa, care avea ca misiune reprimarea revoluţiei. *evoluţionarii au or'anizat orezistenţă armată folosind bri'ada de pompieri a oraşului şi un batalion de infanterie. 7n urma luptelordin +ealul <pirii (/E septembrie) românii au fost înfrânţi şi turcii au ocupat >ucureştiul. Ca scurt timpau venit şi trupe ruseşti de ocupaţie. Administraţia militară rusească a restaurat *e'ulamentul Or'anic.

Se"nificaţia revoluţiilor 0i a proiectului politic pa0optist 8ro'ramele revoluţiilor de la /3"3 aucuprins cele mai importante revendicări politice ale românilor, preluând multe dintre ideile proiectelor

politice anterioare, cărora le-au dat însă o formă unitară şi aplicabilă. 8ro'ramul paşoptist a cuprins, înstadiu de proiect, principalele reforme care vor fi înfăptuite în a doua Dumătate a secolului al 1!1-lea.

% @nirea Principatelor 5o"1ne (#'-$) 0i do"nia lui Ale<andru Ioan ?uza (#'-$*#'66)

Situaţia Principatelor 5o"1ne dup& revoluţiile de la #'4'G



4urcia şi *usia au semnat, în /3"5, onvenţia de la >alta-Ciman care prevedea: reintroducerea*e'ulamentelor or'anice, numirea domnitorilor de către 4urcia şi *usia pe o durată de # ani şiînlocuirea Adunărilor cu +ivanuri alcătuite din boieri numiţi de domn. +omnitorii aveau din nou statutde funcţionari otomani. Au fost numiţi domnitori =ri'ore Aleandru =hica în &oldova şi >arbuBtirbei în Fara *omâneascăI ei au continuat reformele modernizatoare. *evoluţionarii au plecat în eil

unde au militat pentru unirea românilor într-un sin'ur stat şi au făcut cunoscută problema româneascăîn presa şi în rândul oamenilor politici din @ranţa, An'lia şi statele italiene. +omnitorul &oldovei a permis revenirea revoluţionarilor în ţaraI aceştia au or'anizat o mişcare unionistă (au creat asociaţii şiau înfiinţat reviste care militau pentru unire).

a ?onte<tul internaţional care a favorizat unirea Principatelor

?on+resul de Pace de la Paris (#'-6) 7n /3E-/3$ are loc Războiul Crimeei dintre *usia şi 4urciacare se încheie cu înfrân'erea *usiei. 7n /3$, &arile 8uteri, @ranţa, An'lia, *usia, 4urcia, Austria,8rusia (un stat 'erman), <ardinia (sau 8iemont, un stat italian) s-au întrunit la /ongresul de 2ace dela 2aris pentru a discuta pacea dintre ruşi şi turci. Ca propunerea @ranţei, care susţinea unirearomânilor, se analizează şi problema 8rincipatelor. 4urcia şi Austria se opuneau unirii, An'lia a avut o

atitudine neutră, iar celelalte state erau favorabile. 7n $ratatul de Pace de la Paris +-./0, actuladoptat la acest con'res, eista o secţiune separată pentru 8rincipate, care prevedea:

desfiinţarea protectoratului rusesc şi trecerea sub 'aranţia colectivă a celor şapte &ari 8uteri. <e păstraînsă suzeranitatea otomanăI

*usia ceda 8rincipatelor trei Dudeţe din sudul >asarabiei (ahul, !smail şi >ol'rad)I

onvocarea unor Adunări ad-hoc (alcătuite din reprezentanţii tuturor claselor sociale), una în Fara*omânească şi alta în &oldova, prin care românii să fie consultaţi cu privire la or'anizarea ţării şiunire.

Proiectul Adun&rilor ad*hoc (#'-7) d.hoc în limba latină înseamnă special pentru aceasta.

Adunările ad-hoc se întruneau doar pentru hotărârea unei probleme apoi erau dizolvate. Ale'erile pentru Adunările ad-hoc au fost câşti'ate de partida unionistă (partida naţională) în ambele ţări. 7naceste adunări au fost reprezentate toate cate'oriile sociale, inclusiv clăcaşii, care aveau dreptul săalea'ă un dele'at în fiecare Dudeţ. %otărârile Adunărilor ad-hoc au fost aproape similare atât în&oldova cât şi în Fara *omânească:

unirea 8rincipatelor într-un sin'ur stat cu numele de *omânia

conducerea unui prinţ dintr-o familie domnitoare europeană. l şi moştenitorii săi să fie crescuţi înreli'ia ţăriiI

respectarea autonomiei ţării şi trecerea sub 'aranţia colectivă a celor şapte

8roiectul Adunărilor ad-hoc a cuprins o parte dintre revendicările de la /3"3, dar într-o formămoderată pentru că acestea trebuiau acceptate de &arile 8uteri.

?onvenţia de la Paris (#'-'). 7n /33 &arile puteri s-au reunit la 8aris pentru a discuta propunerileromânilor. +atorită neînţele'erilor dintre ele, hotărăsc o unire trunchiată a românilor. le adoptă un actnumit ?onvenţia de la Paris care are rol de constituţie pentru 8rincipate. Aceasta prevedea:

unirea 8rincipatelor într-un stat, numit 2rincipatele 9nite ale *oldovei şi :alahiei, dar în fiecare principat să se alea'ă câte un domn şi câte o Adunare (tetual se spunea 2uterile publice vor 3i4ncredin(ate, 4n 3iecare principat, unui domnitor şi unei adun!ri elective) .

sin'urele instituţii comune sunt: omisia centrală de la @ocşani (care elabora proiectele de le'i) şi7nalta urte de Hustiţie şi asaţie (cea mai înaltă instituţie Dudecătorească)



8uterile în stat erau reprezentate astfel: puterea le+islativ& J domn, Adunare, omisiaentrală, puterea e<ecutiv& - domn şi 'uvern, şi puterea ;udec&toreasc&

+omnul era ales pe viaţă de către AdunareI Adunarea era aleasă pe # ani prin vot cenzitar.

<e prevedeau drepturi şi libertăţi cetăţeneşti şi desfiinţarea privile+iilor

onvenţia de la 8aris a înlocuit *e'ulamentele Or'anice. a era mai modernă decât acestea deoarece prevedea e'alitatea în faţa le'ii şi desfiinţarea privile'iilor. 8rincipatele rămân sub suzeranitateotomană şi 'aranţia colectivă a celor şapte &ari 8uteri.

/ 5ealizarea unirii

u toată opoziţia &arilor 8uteri, românii au reuşit realizarea unirii, profitând de faptul că în onvenţiade la 8aris nu se specifica niciunde că aceeaşi persoană nu are voie să ocupe funcţia de domnitor înambele principate. !ată cum au evoluat principalele evenimente care au dus la realizarea unirii:

- Ca - ianuarie #'-$, Al. !. uza este ales domn în &oldova de către Adunare.

- Ca %4 ianuarie #'-$, uza este ales domn şi în Fara *omânească (cu unanimitate de voturi).

- 7n "artie #'-$ are loc o nouă onferinţă la 8aris unde cinci dintre &arile 8uteri recunosc dublaale'ere a lui uza. 6lterior Austria şi 4urcia, care refuzaseră iniţial, vor recunoaşte şi ele acest act

politic.

- 7n /3$ uza hotărăşte unificarea Adunărilor şi 'uvernelor, deci realizarea unei uniri depline.

- 7n #'6#, la onferinţa de la ?onstantinopol, &arile 8uteri recunosc unirea deplin& doar pe timpuldomniei lui uza. <ultanul dă un firman în acest sens.

- 7n ianuarie /3$0 este alcătuit primul 'uvern unic, condus de conservatorul >arbu atar'iu. Adunările

se reunesc la >ucureşti, care devine capitala ţării.

c Do"nia lui Al I ?uza Cor"area statului "odern

7n timpul lui uza a continuat realizarea principalelor puncte ale proiectului paşoptist, prin reformeleînfăptuite de acesta. 7n viaţa politică s-au format două +rup&ri politice, provenite din partidana(ional!" conservatorii, reprezentaţi de marii proprietari funciari, şi liberalii (foştii revoluţionari de la/3"3), care aveau două facţiuni, moderată şi radicală. Ciberalii şi conservatorii nu erau încă partide

politice în adevăratul sens al cuvântului deoarece nu aveau o or'anizare statutară: sediu, lider, filialeetc. =rupările erau reprezentate de personalităţi care aveau în comun aceleaşi vederi privindor'anizarea statului. 8roiectul de modernizare 'ândit de domnitorul Aleandru !oan uza cuprindearezolvarea a două probleme fundamentale ale societăţii româneşti: împroprietărirea ţăranilor şietinderea dreptului de vot. uza a colaborat în realizarea acestui pro'ram cu liberalii moderaţi,întrucât conservatorii erau ostili reformelor, iar liberalii radicali doreau un re'im constituţional în care

puterile domnitorului să fie foarte reduse. +upă /3$", datorită instaurării re'imului său autoritar, aaDuns în conflict cu toată clasa politică.

Pri"ul +uvern a fost conservator, deoarece conservatorii câşti'aseră maDoritatea locurilor în Adunare.8rim ministru era liderul 'rupării conservatoare, >ar/u ?atar+iu (#'6%) Acesta refuza realizareareformei a'rare prin împroprietărirea ţăranilor din moşiile boiereşti deoarece considera că se încălcăastfel dreptul de proprietate. l a rostit în Adunare un discurs în care a spus voi prefera moartea,înainte de a se încălca vreuna dintre instituţiile ţării. 7n aceeaşi zi el a fost asasinatI nici astăzi nu s-aemis vreo ipoteza plauzibilă cu privire la autorii asasinatului. el mai important 'uvern a fost cel

liberal moderat condus de ihail o+&lniceanu (#'68*#'6-), în timpul căruia s-au realizat marilereforme.



Principalele refor"e din ti"pul do"niei lui ?uza (#'68*#'6-):

le!ea secularizării averilor mănăstire#ti +-./10' trecerea în proprietatea statului a averilormănăstirilor închinate <fântului &unte Athos dar şi a averilor celorlalte mănăstiri. &ănăstirile

închinate erau cele care fuseseră înzestrate în trecut, de către boieri, cu pământuri şi date în proprietatea călu'ărilor de la Athos. Aceste lăcaşuri de cult deţineau o parte foarte mare din pământurile ţării de pe care toate veniturile mer'eau în străinătate, de aceea oamenii politici români audorit trecerea averilor lor în proprietatea statului. 8entru a nu determina opoziţia !mperiului otomanfaţă de această le'e care ar fi fost discriminatorie, în final s-a hotărât preluarea de către stat a tuturoraverilor mănăstireşti, care totalizau cam un sfert din terenul a'ricol al ţării. &ănăstirile au fostdespă'ubite cu o sumă de bani, pe care cele 'receşti au refuzat-o în semn de protest faţă de actulstatului român, sperând să câşti'e până la urmă bunurile naţionalizate.

refor"a a+rar& (#'64): împroprietărirea ţăranilor cu loturi de pământ în funcţie de numărul de vite pecare îl deţineauI ţăranii plăteau despă'ubiri boierilor timp de / aniI timp de E de ani nu aveau voiesă-l vândă. <e puteau epropria maim 0PE din suprafaţa unei moşii.

le+ea instrucţiunii pu/lice (#'64): învăţământul primar devenea 'ratuit şi obli'atoriuI liceul avea #clase (clasa ! echivala cu actuala clasă a 2-a)I se prevedea pre'ătirea peda'o'ică a cadrelor didactice.

înfiinţarea @niversit&ţilor din Ia0i (#'6.) 0i >ucure0ti (#'64).

adoptarea odului civil şi a odului penal (/3$).

=uvernarea autoritar& a lui ?uza (#'64*#'66)

7n /3$" uza a dat o lovitura de stat prin care a dizolvat Adunarea, pentru că aceasta a refuzat săadopte le'ea rurală. l a supus votului popular o nouă constituţie şi o nouă le'e electorală. Ce'eaelectorală a redus censul (cuantumul averii pe care trebuia să o aibă ale'ătorii cu drept de vot). (oua

constituţie, numită Statutul 2ezvoltător al Convenţiei de la Paris, prevedea puteri foarte mari în statale domnitorului, atât eecutive cât şi le'islative:

domnul sin'ur avea iniţiativă le'islativă (adică doar el propunea le'i spre aprobare, Adunării, prinintermediul unui or'anism, numit onsiliu de <tat, alcătuit din membrii numiţi de domnitor)I

Adunarea era împărţită în două camere: Adunarea +eputaţilor, alcătuită din membrii aleşi prin votcenzitar, şi <enatul (orpul 8onderator), alcătuit din membrii de drept şi membrii numiţi de domn(ultimii erau maDoritari).

uza a reuşit, prin ne'ocieri dificile, să obţină recunoaşterea schimbării constituţionale de către puterile 'arante. Această conducere autoritară i-a îndepărtat pe toţi oamenii politici de domnitor. uza

a fost silit să abdice în februarie /3$$ de către o alianţă alcătuită din conservatori şi liberali radicali,intrată în istorie sub numele de monstruoasa coali(ie(pentru că cele două 'rupări erau total opuse caideolo'ieI sin'ura idee comună care le-a unit a fost înlăturarea lui uza). +upă înlăturarea lui uza,

puterea a fost preluată de o Cocotenenţă domnească alcătuită din trei persoane.

?oncluzie +omnia lui Aleandru !oan uza a pus bazele statului român modern deoarece în această perioadă au fost create sau reor'anizate o serie de instituţii fundamentale. Armata naţională,6niversităţile, Arhivele <tatului, urtea de conturi, ...-ul au fost înfiinţate acum. <-a introdussistemul metric de măsuri şi 'reutăţi, s-a creat moneda naţională, leul, s-a adoptat o le'islaţie modernăîn multe domenii. *omânia a deschis a'enţii diplomatice în străinătate, fapt care a făcut casuzeranitatea otomană să fie aproape formală.

S& aprofund&" anu"ite cuno0tinţe



i0carea unionist& din Principate ntre "arile puteri europene 0i /oieri"ea conservatoare

*evoluţionarii de la /3"3 plecaţi în eil după înfrân'erea mişcărilor revoluţionare au militat pentruunirea 8rincipatelor prin redactarea unor articole de presă în publicaţii străine, înfiinţarea unor ziare şireviste româneşti, a unor asociaţii revoluţionare, prezentarea unor memorii către oameni politici aimarilor puteri. 8rincipalul centru al emi'raţiei româneşti a fost 8arisul, dar mulţi revoluţionari au

activat şi în alte oraşe europene: Condra, 2iena, 8alermo şi chiar onstantinopol. mi'rarea înonstantinopol se eplică prin faptul că revoluţia a fost înfrântă la cererea *usiei, turcii manifestând orelativă toleranţă pe parcursul evenimentelor.

7n /3"5 s-au constituit la 8aris /omitetul Democratic +omân (înfiinţat de +imitrie >rătianu şi . A.*osetti) şi socia(ia +omân! pentru /onducerea $migra(iei (la iniţiativa lui ?icolae >ălcescu), cuscopul informării 'uvernelor şi opiniei publice internaţionale despre cauza românească. ?icolae>ălcescu şi +imitrie >rătianu au reprezentat interesele emi'raţiei române şi la Condra: >ălcescu l-aîntâlnit pe ministrul afacerilor eterne, Cordul 8almerston, iar +. >rătianu a ţinut un discurs în

parlamentul en'lez. 4ot la Condra a fost înfiinţat de către revoluţionarul italian =iuseppe &azzini

omitetul +emocratic uropean, la care au aderat şi românii de la 8aris.

7n Fara *omânească, turcii l-au numit domnitor pe >arbu Btirbei, un boier cu vederi conservatoare,care a refuzat revenirea în ţară a revoluţionarilor eilaţi. 7n &oldova însă, domnitorul =ri'ore Al.=hica a fost apropiat de cercurile liberale şi a permis unui număr mare de paşoptişti să se întoarcă,încuraDând activitatea pro unionistă a acestora. 6nii dintre ei, ca &. Ko'ălniceanu şi 2. Alecsandri, au

primit chiar funcţii administrative. 7n &oldova au apărut şi două 'azete unioniste: +omânia literar! şiSteaua Dun!rii- 8rincipatele au suferit din nou de pe urma ocupaţiei armatelor străine: ocupaţiarusească din /3"3-/3/ şi /3E-/3" şi ocupaţia austriacă din /3"-/3#, aceasta din urmă cu mandatotoman. Aceste evenimente l-au făcut şi pe domnitorul >arbu Btirbei să ceară autonomia 8rincipatelor

printr-un memoriu trimis onferinţei marilor puteri de la 2iena, din /3.

Ca on'resul de 8ace de la 8aris din /3$ problema românească începuse să fie bine cunoscută, deaceea ministrul de eterne francez, contele QaleRsLi, a cerut reprezentanţilor celorlalte mari puteri săaccepte unirea 8rincipatelor *omâne. *eprezentanţii 8rusiei şi <ardiniei erau de acord deoarece şiaceste state luptau pentru unificarea 'ermanilor, respectiv a italienilor într-un stat naţional. ontele=eor'e larendon, ministrul de eterne britanic, şi contele AleLsei Orlov, reprezentantul *usiei au fostşi ei de acord. Ali paşa, reprezentantul sultanului, a respins ideea spunând că populaţia din cele douăstate româneşti nu doreşte unirea. &inistrul de eterne austriac, contele Karl von >uol, s-a arătat şi elostil unirii, spunând că populaţia 8rincipatelor nu fusese consultată. larendon ar fi spus atunci:

9@oarte bine, să le consultăm. Astfel s-a aDuns la hotărârea de a convoca adunările ad-hoc.

7n /3$ epira mandatul de # ani al celor doi domni, >arbu Btirbei şi =ri'ore Al. =hica, numiţi prinonvenţia de la >alta-Ciman, de aceea sultanul a desemnat în locul lor doi caimacami (locţiitori dedomn) care să se ocupe de or'anizarea ale'erilor pentru adunările ad-hoc. 7n &oldova a fost iniţialcaimacam boierul antiunionist 4eodor >alş, iar în Fara *omânească fostul domnitor re'ulamentarAleandru +. =hica (pe care îl ceruse ambasadorul britanic la !stanbul). Al. =hica a permis mişcăriiunioniste să se dezvolte prin apariţia presei libere şi reîntoarcerea paşoptiştilor din eil.

7n &oldova, 4eodor >alş s-a dovedit foarte dur, instaurând cenzura presei. +ar el a murit în /3# şi afost înlocuit cu un alt caimacam, ?icolae 2o'oride, un 'rec ce primise cetăţenia moldovenească cu /ani în urmă. 4urcii i-au promis domnia &oldovei dacă împiedica unirea, aşa că el a folosit toate



miDloacele pentru a împiedica unioniştii să câşti'e ale'erile pentru adunarea ad-hoc: mită, falsificarealistelor electorale, controlul presei, înlocuirea unioniştilor din miliţie şi serviciul civil cu oameni de-aisăi. 7n aceste condiţii, antiunioniştii au câşti'at, dar membrii 8artidei ?aţionale au protestat, trimiţândcomisiei marilor puteri documente care atestau falsificarea ale'erilor (inclusiv corespondenţa

personală al lui 2o'oride cu persoane din onstantinopol, pe care soţia sa, caterina onachi le-a

descoperit şi le-a trimis unioniştilor). Al. !oan uza, pe atunci pârcălab (prefect) de =alaţi, şi-a datdemisia din funcţia sa în semn de protest, fapt ce a avut un lar' ecou internaţional.

7n aceste condiţii, @ranţa a cerut sultanului să anuleze ale'erile din &oldova. ând sultanul a refuzat,@ranţa, *usia, 8rusia şi <ardinia au rupt relaţiile diplomatice cu !mperiul otoman. Această crizădiplomatică era pe punctul de a determina un nou război. An'lia, care iniţial fusese de partea statelorfavorabile unirii, îşi modificase între timp opţiunea, având o atitudine neutră sau chiar defavorabilădatorită intereselor ce o le'au de !mperiul otoman: le'ătura dintre ea şi întinsele teritorii coloniale dinAsia se făcea trecând pe teritoriul acestui stat. 8entru a împiedica reluare războiul, împăratul @ranţei,

?apoleon al !!!-lea, şi re'ina 2ictoria a &arii >ritanii s-au întâlnit la Osborne (în sudul An'liei) undeau 'ăsit o cale de compromis. i au hotărât ca @ranţa să renunţe la unirea deplină a 8rincipatelor, în

favoarea unei uniri administrative, iar An'lia să-l determine pe sultan să anuleze ale'erile din&oldova.

7n noile condiţii, unioniştii au câşti'at ale'erile în ambele ţări. +emn de remarcat este faptul că pentru prima dată în istoria românilor au fost aleşi şi deputaţi ţărani. 8rin firmanul sultanului din /3#,clăcaşilor li se permitea să aibă un dele'at din fiecare Dudeţ, aDun'ând astfel la o cincime din locurilefiecărei adunări. &arii boieri formau însă maDoritatea. +in punct de vedere politic, se distin'eau patru'rupări în rândul clasei politice: conservatori, conservatori moderaţi, liberali moderaţi şi liberaliradicali, ultimele trei fiind însă în interiorul 8artidei ?aţionale (toate aceste 'rupări politice nu aveauun statut ca şi partidele moderne, ci reprezentau doar nişte indivizi pe care îi unea o opţiune politică

eprimată public). +in cauza prea multor diver'enţa între deputaţi, s-a decis să se adopte hotărâri doarîn problema unirii şi să se lase celelalte problema importante (ca împroprietărirea ţăranilor) să fiediscutate cu altă ocazie.

+upă ce marile puteri au adoptat onvenţia de la 8aris din /33, trebuia să se or'anizeze ale'eri pentru domnitori. Ce'ea electorală prevedea un cens foarte ridicat, de aceea au intrat foarte mulţiconservatori în adunările care trebuiau să voteze domnitorul. Ale'erile pentru parlamente au fostor'anizate în fiecare principat de către trei caimacami numiţi de sultan. aimacamii din Fara*omânească erau boieri conservatori. Aceştia au interzis presa liberă, au impus restricţii cu privire laadunările publice şi au manipulat listele de ale'ători, astfel că adunarea acestui principat a fostmaDoritar conservatoare. 7n &oldova însă, doi dintre caimacami au fost membrii ai partidei ?aţionale,de aceea liberalii au avut aici mai mulţi deputaţi, EE din totalul de . +upă îndelun'ate discuţii cu

privire la ale'erea candidatului (la un moment dat s-au aflat în cursă E3 de candidaţi), partida naţionalăl-a propus pe Al. !oan uza. onservatorii i-au susţinut la domnie pe &ihail <turdza şi pe fiul acestuia,=ri'ore <turdza. uza a câşti'at ale'erile cu unanimitate de voturi.

7n Fara *omânească "$ din cei #0 de membrii ai adunării erau conservatori, dar şi ei şi membrii partidei naţionale erau împărţiţi în numeroase facţiuni şi nu reuşeau să cadă de acord asupra unuicandidat. onservatorii îi susţineau pe =heor'he >ibescu şi >arbu Btirbei, foşti domnitori (cei doi eraufraţi buni, dar Btirbei fusese adoptat de un unchi bo'at şi îi preluase numele). ei din 8artida ?aţionalănu reuşeau să cadă de acord asupra unui candidat. +upă trei zile de discuţii furtunoase în clădirea din

+ealul &itropoliei, +imitrie =hica l-a propus, din partea 8artidei ?aţionale pe Aleandru !oan uza.l a fost adoptat şi de maDoritatea conservatorilor. +ealtfel, ale'erea lui uza s-a făcut sub presiunea



unei mulţimi imense, peste E de oameni, adunaţi cu spriDinul liberalilor radicali, în Durul clădirii.uza a fost Ales domn cu unanimitate de voturi.

8 odernizarea 5o"1niei n ti"pul do"niei re+elui ?arol I (#'66*#$#4)

+upă înlăturarea lui uza, oamenii politici români sunt de acord să aducă la conducerea ţării un prinţstrăin, aşa cum prevedeau pro'ramele politice de la /3"3 şi cererile Adunărilor ad-hoc din /3#. uspriDinul @ranţei este ales prinţul ?arol de !ohenzollern*Si+"arin+en, rudă cu re'ele 8rusiei (8rusiaeste statul în Durul căruia s-a format =ermania modernă, capitala sa fiind chiar >erlin). Aducerea luiarol ! este aprobată prin votul poporului (un plebiscit cerea să se răspundă prin da sau nu laîntrebarea privind 'uvernarea *omâniei de către prinţul arol). 4itulatura sa va fi iniţial aceeade do"n (în /3#3 cea de alte(! regal!, iar din /33/ cea de rege).

7n timpul re'elui arol ! *omânia devine un stat modern, 'uvernat după principiile liberalismului (statliberal). 7n /3$$ este adoptată onstituţia liberală, una dintre cele mai moderne din uropa vremii.

=rupările politice liberalii şi conservatorii devin partide politice moderne. +in punct de vedereeconomic şi cultural este creată >anca ?aţională a *omâniei (/33), sunt construite căile ferate, sedau le'i care pun bazele industriei naţionale, este reor'anizat învăţământul, este creată Academia*omână.

*omânia câşti'ă un presti'iu deosebit şi pe plan internaţional. 7n /3## are loc războiului deindependenţă în urma căruia ţara noastră nu mai este vasală !mperiului otoman. Acest fapt esterecunoscut la on'resul de 8ace de la >erlin din /3#3. +upă proclamarea re'atului, în /33/, *omâniaeste considerată una dintre cele mai importante state din zona uropei răsăritene şi balcanice. arol !avea un presti'iu atât de mare încât bul'arii i-au propus să devină şi re'ele ţării lor (oferta esterefuzată).

2iaţa politică românească a fost dominată de partidele liberal şi conservator care au alternat la'uvernare şi au avut fiecare propriul proiect de modernizare.

Proiectele de "odernizare li/eral 0i conservatorG

Partidul i/eral a luat fiinţă oficial în #'7- (sub numele de 8artidul Ciberal), prin unirea liberalilormoderaţi ('ruparea &ihail Ko'ălniceanu) şi a liberalilor radicali ('ruparea !on . >rătianu şi . A.*osetti). &embrii săi erau în 'eneral marii bur'hezi (industriaşii, bancherii, comercianţii) dar şi mici

boieri.

7n perioada #'66*#$#' liberalii s-au aflat la conducerea *omâniei aproape E de ani, în alternanţă cu8artidul onservator. 8reşedinţii partidului au fost !on . >rătianu (/3#-/35/), +imitrie A. <turdza(/350-/55), !onel >rătianu (/55-/50#). ea mai lun'ă 'uvernare a fost în /3#$-/333, prim-ministru fiind >rătianu.

Ideolo+ia li/eral& 0i proiectul de "odernizare li/eral Ciberalii doreau modernizarea *omâniei prinrealizarea unor reforme accelerate, având ca model statele dezvoltate din occidentul uropei. +e aceeaei au fost acuzaţi de conservatori că au importat modelul occidental fără să-l adapteze la realităţileromâneşti (acuzaţia este în parte ea'erată). 7n acelaşi timp ei au încuraDat industria naţională şicomerţul românesc. 8olitica lor economică era sintetizată în deviza prin noi "n#ine care presupuneaspriDinul direct al statului pentru industrializarea ţării şi folosirea capitalului românesc şi nu a celuistrăin. Această politică de intervenţie a statului în economie era total opusă ideolo'iei liberale

occidentale care mer'ea pe principiul libertăţii economice totale şi neintervenţiei statului. ele maiimportante le+i 0i refor"e li/erale au fost:



7nfiinţarea >ăncii ?aţionale a *omâniei(/33) şi a diverse instituţii de credit.

Ce'ea de încuraDare a industriei (/33#) care acorda scutiri de tae vamale şi terenuri de construcţii (petimp de 5 de ani) pentru cetăţenii români şi străini care înfiinţau întreprinderi industriale cu un capitalde de lei şi minim 0 de muncitori.

8entru a apăra industria românească de concurenţa străină, au impus tarife vamale protecţioniste(taele vamale erau mai mari la acele articole care le concurau pe cele româneşti).

Ce'ea învăţământului din /353 (ministru <piru %aret) reor'aniza învăţământul secundar în treisecţiuni: clasică, modernă şi realăI instituia bacalaureatulI reor'aniza şcolile de arte şi meşteşu'uri,şcolile teolo'ice şi peda'o'ice şi liceele militare. 7n /35$ ministrul 8etru 8oni înfiinţa 'rădiniţele decopii.

Partidul ?onservator a luat fiinţă oficial în #''.. 8reşedinţi săi au fost Cascăr atar'iu (/33-/355),=heor'he antacuzino (/355- /5#), 8etre arp (/5#-/5/E), 4itu &aiorescu (/5/E-/5/"). Partiduldispare dup& #$#', când se adoptă votul universal. &embrii 8artidului onservator au fost la începutmarii proprietari funciari, dar cu timpul au aderat şi o serie de intelectuali care se opuneau politicii

8artidului Ciberal. onservatorii au alternat la 'uvernare cu liberalii. ele mai importante 'uvernăriale conservatorilor au fost în /3#/-/3#$ şi /333-/35, primul ministru fiind Cascăr atar'iu.

Ideolo+ia conservatoare 0i proiectul de "odernizare conservator. onservatorii erau de părere cămodernizarea trebuia să se producă treptat, printr-o evoluţie proprie a societăţii româneşti şi nu prin

preluarea instituţiilor occidentale. 8rin aceasta, ei îi criticau pe liberali că ar fi acceptat fărădiscernământ modelul politic şi cultural occidental, aplicându-l fără a ţine cont de tradiţiileinstituţionale, structura socială şi spiritualitatea românilor. i au considerat că, astfel, liberalii au creatdoar nişte 3orme 3!r! 3ond . $eoria formelor fără fond a fost elaborată de membrii 'rupuluiliterar 3unimea, care făceau parte din 8artidul onservator sau erau simpatizanţi ai acestuia. ei mai

importanţi Dunimişti au fost 8etre arp, 4itu &aiorescu, ara'iale şi minescu. 8entru conservatori,cea mai importantă ramură a economie era a'ricultura.

+rept urmare, 8artidul onservator a dat mai multe le+i pentru or'anizarea creditului rural şi a unor bănci populare. 6na dintre cele mai importante le'i ale 'uvernării conservatoare a fost însă le'eaminelor din /35, care proclama dreptul statului asupra resurselor subsolului (cu ecepţia petrolului) şi

permitea străinilor să deţină proprietăţi funciare.

4 Cerdinand I (#$#4*#$%7) 0i realizarea 5o"1niei ari

&odernizarea statului român în sensul în care a fost proiectată la /3"3, s-a înfăptuit în toate punctele

sale în timpul domniei re'elui @erdinand !. 7n /5/3, după participarea *omâniei la 8rimul războimondial, este realizat statul naţional unitar român (&area 6nire) prin alipirea >asarabiei, >ucovinei şi4ransilvaniei. 7n /500 @erdinand şi &aria au fost încoronaţi, la Alba-!ulia, ca re'i ai *omâniei &ari.7n /5/3 s-a dat şi le'ea care introducea votul universal, iar în /5/5 au fost or'anizate primele ale'eri

pe baza sa. 7n /50/ s-a realizat o nouă reformă a'rară, mai amplă decât cea a lui uza, prin care*omânia devine un stat în care predomină proprietatea mică şi miDlocie. 7n /50E a fost adoptată oconstituţia democratică.

7n acest moment pro'ramul secolului al 1!1-lea unire, independenţă, "mproprietărirea ţăranilor,

le!islaţie modernă putem spune că era pe deplin realizat.

Din viaţa politic& 0i privat& a re+ilor 5o"1niei



?arol I (#'66*#$#4) s-a bucurat de un presti'iu deosebit fiind un monarh foarte sobru şi cu autoritate,un adevărat factor de echilibru în viaţa politică românească. +upă proclamarea re'atului, în /33/,*omânia era considerată una dintre cele mai importante state din zona uropei răsăritene şi balcanice.arol ! avea un presti'iu atât de mare încât bul'arii i-au propus, în /33$, să devină şi re'ele ţării lor(oferta a fost refuzată).

arol ! de %ohenzollern-<i'marin'en (numele său 'erman era Karl) provenea din familia domnitoarea 8rusiei, cel mai important stat 'erman. 4atăl său, Karl-Anton, a fost prim ministru al 8rusiei (/33-/3$0). arol a urmat şcoala de artilerie din >erlin şi a fost ofiţer în armata 8rusiei, participând larăzboiul cu +anemarca din /3$". ând a fost ales domnitor al *omâniei, arol avea 0# de ani.

+upă înlăturarea lui uza, oamenii politici români s-au consultat cu împăratul @ranţei, ?apoleon al!!!-lea, pentru a 'ăsi un prinţ străin care să accepte tronul *omâniei. +upă ce arol a fost de acord în

principiu, s-a or'anizat un plebiscit (vot popular care solicită răspunsul la o întrebare prin da sau nu)care a cerut opinia poporului cu privire la instaurarea principelui arol ca domnitor. +in cele $3$/5Ede voturi eprimate, $3$5$ au fost în favoarea prinţului 'erman. 7n data de / mai, 8arlamentul l-a

proclamat pe arol din dinastia de %ohenzollern-<i'marin'en noul domnitor al *omâniei. Autorităţileotomane au trebuit să facă faţă unor răscoale în reta şi <erbia în acelaşi an şi au acceptat fără preamulte proteste această realitate politică.

4otuşi, primii ani de domnie ai lui arol nu au fost foarte liniştiţi. 7n /3$3 domnitorul a aDuns înconflict liberalii radicali (condusă de !. >rătianu şi .A. *osetti) datorită spriDinului pe care îl acordaurevoluţionarilor bul'ari refu'iaţi în *omânia şi mişcării naţionale a românilor din 4ransilvania.+omnitorul a fost presat de marile puteri să-i înlăture de la 'uvernare, ceea ce i-a convenit şi luideoarece radicalii acţionau pentru diminuarea puterii şefului statului. 7n /3#, în contetul izbucniriirăzboiului franco-prusac, 8arlamentul a votat o rezoluţie în spriDinul @ranţei, fapt pe care arol ! nu l-aa'reat. 4ot atunci s-a creat o mişcare antidinastică, la insti'area unora dintre liberalii radicali. 7n 3au'ust, Aleandru andiano 8opescu a or'anizat, la 8loieşti, o acţiune de răsturnare a monarhiei,intrată în istorie sub numele de republica de la 8loieşti, mişcare ce a fost dealtfel ridiculizată în presavremii. " de participanţi la aceasta au fost arestaţi şi apoi eliberaţi de tribunalul din 4âr'ovişte.

+atorită mişcării antidinastice, conflictelor cu radicalii şi deselor schimbări de 'uverne, arol s-asimţit neputincios şi s-a 'ândit să renunţe la conducere. &ai întâi el a cerut, printr-o scrisoare adresatămarilor puteri 'arante, să accepte modificare constituţiei în sensul întăririi puterii re'ale şi restrân'erii

puterii 8arlamentului. Acest fapt a stârnit protestele liberalilor. 7ntr-o altă scrisoare, de data aceastaanonimă (dar toată lumea a bănuit că a fost redactată de domnitor), publicată într-un ziar 'erman, aacuzat liberalii că aplicau fără discernământ ideile politice şi sociale occidentale care nu se potriveau

nivelului de maturitate politică al poporului. <crisoarea a produs mişcări de protest în toată ţara. 7n /martie /3#/ a avut loc o puternică manifestaţie antidinastică în Durul sălii <lătineanu din >ucureşti.arol şi-a manifestat dorinţa de a abdica, dar conservatorul Cascăr atar'iu şi liberalul radical ?icolae=olescu l-au convins să rămână.

8ână la urmă arol a pus capăt crizei politice prin aducerea conservatorilor la 'uvernare, numindu-l ca prim-ministru pe Cascăr atar'iu. onservatorii au stat la putere din /3#/ până în /3#$. arol a numitapoi prim ministru pe !on >rătianu, 'uvernarea liberalilor fiind foarte lun'ă şi plină de realizări, din/3#$ până în /333. Alternanţa la putere a celor două 'rupări politice a fost miDlocul prin care arol şi-a câşti'at reputaţia de monarh echilibrat şi corect. Obţinerea independenţei *omâniei în /3##-/3#3 şi

proclamarea re'atului în /33/ au contribuit la câşti'area unui presti'iu deosebit. oroana folosită

pentru ceremonia de încoronare din /33/ a fost făcută din oţelul unui tun capturat de la turci înrăzboiul de independenţă.



arol a fost căsătorit cu lisabeta de 2ied, prinţesă de ori'ine 'ermană (nunta a avut loc în /3$5). eidoi au avut un sin'ur copil, o fetiţă care a murit la vârsta de " ani. Bi re'ina lisabeta s-a bucurat de unmare presti'iu. a s-a implicat în spriDinirea artelor, în or'anizarea unor societăţi caritabile şi înor'anizarea serviciului sanitar în timpul războiului de independenţă (a înfiinţat spitale, servicii de

ambulanţă şi a procurat medicamente pentru răniţi). *e'ina lisabeta a fost şi scriitoare, publicând subnumele armen <;lva în limbile română, franceză şi 'ermană.

Cerdinand I (#$#4*#$%7) a fost nepotul de frate al lui arol !I el s-a născut în =ermania şi lamaturitate a venit în *omânia. @erdinand a fost un monarh echilibrat, care a respectat re'imuldemocratic şi nu a utilizat în eces prero'ativele lar'i pe care i le acorda constituţia (de eemplu nu arespins niciodată o le'e votată de 8arlament). +eşi 'erman prin naştere şi educaţie, @erdinand aacceptat neutralitatea *omâniei în 8rimul *ăzboi mondial în /5/" şi apoi trecerea de partea Antanteiîn /5/$. 7n octombrie /5/", la urcarea sa pe tron, a declarat: u sunt un re'e constituţionalI prinurmare, dacă ţara crede că interesele ei îi dictează să mear'ă împotriva 8uterilor entrale, nu în mine

va 'ăsi o piedică la realizarea idealului ei naţional. @erdinand a fost unul dintre susţinătorii votuluiuniversal şi ai reformei a'rare. 7n /500, re'ele @erdinand şi re'ina &aria au fost încoronaţi, la Alba-!ulia, ca re'i ai *omâniei &ari.

@erdinand a sosit în ţară în /333, când a devenit moştenitor al unchiului său, re'ele arol. l şi-amanifestat dorinţa de a se căsători cu

lena 2ăcărescu, domnişoara de onoare a re'inei lisabeta. *e'ina l-a susţinut în acest proiect al său,dar re'ele şi oamenii politici români nu au fost de acord întrucât în /3$$, la sosirea lui arol !,

politicienii de atunci i-au pus condiţia lui arol ca niciun membru al familiei domnitoare să nu ia încăsătorie persoane din înalta societate românească pentru a nu implica vechile familii boiereşti în

probleme complicate de succesiune la tron. 8entru a pune capăt le'ăturii lor, oamenii politici şi re'eleau hotărât ca lena 2ăcărescu să fie trimisă în eil. a a locuit apoi la 8aris şi a devenit o cunoscută

poetă de limbă franceză, fiind de două ori premiată de Academia @ranceză. +e aici a susţinut*omânia la con'resele de pace de la 8aris după cele două războaie mondiale. 8rinţul @erdinand asuferit foarte mult din cauza despărţirii de lena 2ăcărescu, dar a fost nevoit să accepte căsătoria cu&aria de dinbur'h, tot în /35E. 8rinţesa &aria de dinbur'h era nepoata re'inei 2ictoria a An'lieişi a ţarului *usiei, Aleandru al !!-lea. arol şi &aria au avut $ copii (trei băieţi şi trei feteI unul dintre

băieţi a murit la vârsta de E ani). *e'ina &aria a avut un rol social important, fiind foarte iubită de popor datorită actelor caritabile pe care le făcea. 7n primul război mondial s-a ocupat de serviciulsanitar românesc şi a în'riDit personal răniţii din spitale.

?arol al II*lea (#$8.*#$4.) a fost fiul cel mare al re'elui @erdinand şi al re'inei &aria. 2iaţa privată asa a fost ecesiv de tumultoasă şi a avut consecinţe în plan politic. 7n /5/3, în plin război, s-a căsătoritîn secret cu fiica unui 'eneral român, !oana &aria (Mizi) Cambrino, încălcând interdicţia impusă caseire'ale. ăsătoria s-a realizat în secret, la Odessa, în *usia. *e'ele @erdinand şi oamenii politiciromâni nu au recunoscut această căsătorieI din punct de vedere Duridic,o sentinţă a tribunalului !lfov aanulat-o. 8rinţul arol a hotărât să renunţe la drepturile sale de moştenitor al tronului pentru a putea sărămână alături de soţia sa, dar @erdinand nu a acceptat nici această variantă. 8entru a-l face pe prinţ săuite problema l-a trimis într-o călătorie în Durul lumii pe timp de un an. +in le'ătura lui arol cu MiziCambrino s-a născut un fiu, &ircea, care s-a considerat moştenitor de drept al tronului. l a murit în0$ şi a lăsat un fiu, 8aul Cambrino, care astăzi susţine drepturile tatălui sau şi ale sale de moştenitor.

@amilia re'ală l-a considerat însă pe &ircea ca fiu nele'itim.



Ca dorinţa familiei, arol s-a căsătorit în /50/ cu principesa lena a =reciei. +in această căsătorie s-anăscut re'ele &ihai. Apoi arol a cunoscut-o pe lena Cupescu, născută într-o familie de evreicreştinaţi, fostă soţie a unui ofiţer român. 7n /50 şi-a manifestat dorinţa de a se căsători cu ea şi

pentru aceasta a renunţat a doua oară la drepturile de moştenitor al tronului. l a fost considerat de

re'ele @erdinand ca eclus din familia re'ală şi a primit numele de arol araiman. arol s-a stabilitla 8aris unde a declarat însă că plecarea sa se datora neînţele'erilor cu primul-ministru !onel >rătianuIîn /503 a divorţat de soţia sa le'itimă. 7n /5E a revocat decizia de renunţare, revenind în ţară cuaDutorul primului ministru, !uliu &aniu, care i-a condiţionat spriDinul de rămânerea lenei Cupescu îneil. arol nu a renunţat însă niciodată la le'ătura sa cu lena Cupescu, pe care a adus-o în ţară lascurt timp după ce 8arlamentul l-a acceptat din nou ca monarh. +upă abdicarea din /5", a trăit în eilalături de lena Cupescu pe care a luat-o în căsătorie. arol al !!-lea a murit în /5E, în 8ortu'alia.

ihai I (#$4.*#$47) a aDuns efectiv la conducerea statului la vârsta de /5 ani. 7n /5" s-a instaurat,însă, dictatura mareşalului !on AntonescuI mareşalul deţinea întrea'a putere în stat şi 'uverna fără

constituţie şi fără parlament. *e'ele a reuşit, la 0E au'ust /5"", să-l înlăture de la conducere, dar rolulsău a devenit din nou minor din pricina dictaturii comuniste, instaurată începând cu /5". omuniştiil-au obli'at pe re'e să abdice în decembrie /5"#, când au proclamat republica. &ihai s-a căsătorit în/5"3 cu prinţesa Ana de >ourbon-8arma, având patru fete. @amilia re'ală a trăit în lveţia până în/55#, când re'ele a reprimit cetăţenia română şi a putut veni în ţară. 7n lveţia, re'ele a lucrat ca pilotde avioane comerciale.

Ideile principale ale capitolului Statul român modern

@n stat "odern este un stat care se 'uvernează după o constituţie ce prevede drepturi şi libertăţicetăţeneşti şi separaţia puterilor în stat, 'arantează dreptul la proprietate privată şi asi'ură participareatuturor cate'oriilor sociale la viaţa politică.

odernizarea n spaţiul ro"1nesc a presupus în primul rând desfiinţarea privile'iilor feudale,desfiinţarea dependenţei ţăranilor şi împroprietărirea lor, adoptarea unor constituţii moderne dar şiindependenţa de sub suzeranitatea otomană şi unirea tuturor românilor într-un sin'ur stat.&odernizarea a fost iniţial concepută teoretic, în diverse proiecte, şi apoi pusă în practică, prinreforme.

?ate+oriile sociale n epoca "odern& sunt: boierimea, bur'hezia (oamenii de afaceri), intelectualii şiţăranii.

Instituţiile politice "oderne sunt: 8arlamentul (puterea le'islativă), =uvernul şi şeful statului(puterea eecutivă). 8rimul parlament în 8rincipatele *omâne s-a numit Adunare obştească (/3E0).

Principalele proiecte de refor"& ale românilor au fost: proiectele /oiere0ti din perioada do"niilorfanariote, proiectul lui udor 3ladi"irescu, proiectele revoluţionarilor de la #'4' n oldova,ara 5o"1neasc& 0i ransilvania, proiectul Adun&rilor ad*hoc din #'-7, proiectul liberal şi

proiectul conservator în timpul lui arol !S, proiectul liberal şi cel ţărănist în timpul re'elui @erdinand!S.

Principalele refor"e n Principatele 5o"1ne 0i 5o"1nia au fost: reformele fanariote, adoptarea*e'ulamentelor Or'anice, reformele 'uvernului revoluţionar la /3"3 în Fara *omânească, reformelelui uza, reformele din timpul domnitorilor arol ! şi @erdinand !.

Principalele docu"ente ;uridice internaţionale care au favorizat "odernizarea n spaţiul

ro"1nesc: 4ratatul de 8ace de la Adrianopol (/305), 4ratatul de 8ace de la 8aris (/3$), onvenţia dela 8aris (/33).



Principalele docu"ente internaţionale se"nate de 5o"1nia: onvenţia militară româno-rusă din/3##, 4ratatul de 8ace de la >erlin (/3#3), 4ratatul de aderarea la 8uterile entrale (/33E), 4ratatul de8ace de la >ucureşti (/5/E), 4ratatul de alianţă cu Antanta (/5/$) şi onvenţia militară cu Antanta,4ratatul de 8ace cu 8uterile entrale de la >uftea->ucureşti (/5/3), 4ratatul de la <aint =ermain cuAustria (/5/5), 4ratatul de la 4rianon cu 6n'aria (/50).

Capte istorice ale "oderniz&rii (proiecte 0i refor"e)

5e+i"ul fanariot (secolul 23III, nc sec 2I2):

reformele fanariote

desfiinţarea şerbiei,

introducerea funcţionarilor publici plătiţi (administraţia modernă),

primele coduri de le'i.

proiectele boiereşti propun:

revenirea la domniile pământene, reforme interne,

autonomia internă,

unire românilor.

5evoluţia lui udor 3ladi"irescu (#'%#)

obiectivele revoluţiei: înlăturarea domniilor fanariote, reforme pentru toate cate'oriile sociale.

8roiectul ererile norodului românesc:

limitarea boierilor 'reci din +ivan,

plata impozitelor de către cate'oriile scutite,

desfiinţarea vămilor interne şi libertatea comerţului,

înfiinţarea unei armate naţionale.

5e+ula"entele or+anice (#'8#, #'8%)

reforme

separaţia puterilor în stat

introducerea votului cenzitar

crearea Dustiţiei moderne (cu funcţionari speciali: Dudecători, procurori avocaţi)

desfiinţarea vămilor interne

păstrarea unor realităţi specifice evului mediu:

sunt menţinute privile'iile boiereşti

nu se prevăd drepturi şi libertăţi cetăţeneşti

5evoluţiile de la #'4'

obiectivele revoluţiilor: revoluţiilor: adoptarea unor constituţii moderne, împroprietărirea ţăranilor,unirea românilor şi independenţa.



proiecte de modernizare:

8etiţia J 8roclamaţie de la !aşi J pro'ram moderat

cere respectarea *e'ulamentului Or'anic.

8roclamaţia de la !slaz J pro'ram radical, prevede:

desfiinţarea privile'iilor,

împroprietărirea ţăranilor,

domn ales pe ani din toate cate'oriile sociale,

Adunare aleasă din toate cate'oriile sociale

câteva reforme au fost realizate de către 'uvernul revoluţionar din Fara *omânească (desfiinţarea privile'iilor, abolirea *e'ulamentului Or'anic) dar acestea au fost anulate după înfrân'erea revoluţiei.

@nirea Principatelor 5o"1ne (#'-$)

on'resul de 8ace de la 8aris (/3$) J hotărăşte întrunirea adunărilor ad-hoc.

8roiectul Adunărilor ad-hoc (/3#) cere:

unirea 8rincipatelor într-un sin'ur stat

conducerea unui prinţ străin

onvenţia de la 8aris (/33), ţine loc de constituţie şi prevede:

unirea 8rincipatelor într-un stat, dar cu instituţii politice alese separat (domn, Adunare, =uvern),

drepturi şi libertăţi cetăţeneşti,

desfiinţarea privile'iilor.

+ubla ale'ere a lui uza ( şi 0" ianuarie /35)I

&arile puteri recunosc unirea deplină, acceptând unificarea Adunărilor şi 'uvernelor, doar pe timpulvieţii lui uza (/3$/).

Do"nia lui Al Ioan ?uza (#'-$*#'66)

principalele reforme (/3$E-/3$):

secularizarea averilor mănăstireşti,reforma a'rară: împroprietărirea ţăranilor, în funcţie de numărul de vite deţinute,

învăţământul primar 'ratuit şi obli'atoriu,

înfiinţarea universităţilor (!aşi, >ucureşti).

re'imul autoritar (/3$"-/3$$):

dizolvarea AdunăriiI

noua le'e electorală prevede scăderea censuluiI

noua constituţie, <tatutul +ezvoltătorT, prevede:două camere ale 8arlamentului (Adunarea +eputaţilor şi <enatul)



puteri mari pentru domnitor

domnul are sin'ur iniţiativă le'islativă,

numeşte maDoritatea membrilor <enatului.

Do"nia re+elui ?arol I (#'66*#$#4)

reforme:

adoptarea onstituţiei liberale (/3$$),

crearea partidelor politice moderne (8artidul Ciberal, 8artidul onservator),

proclamarea *omâniei ca re'at (/33/),

crearea >ăncii ?aţionale a *omâniei (/33/),

le'i de încuraDare a industriei,

reor'anizarea învăţământului (/353) J se instituie bacalaureatul. politică eternă:

recunoaşterea independenţei (4ratatul de la >erlin, /3#3),

proclamarea independenţei (/3##),

aderarea *omâniei la 8uterile entrale (/33E),

participarea la al +oilea *ăzboi balcanic (/5/E).

Do"nia re+elui Cerdinand I (#$#4 *#$%7)

reforme:

formarea statului naţional unitar (&area 6nire, /5/3),

votul universal (/5/3),

reforma a'rară (/50/),

constituţia democratică (/50E).

politică eternă:

participarea la 8rimul război mondial (/5/$-/5/3)

recunoaşterea internaţională a 6nirii (<aint-=ermain - /5/5, 4rianon - /50)

area @nire,#$#'Eveni"ente

>asara/ia (%7 "artie) >ucovina (#- noie"/rie) ransilvania (# dece"/rie)

?onte<tInternaţional

8reluarea puterii de cătrecomunişti în *usia

+estrămarea Austro-6n'ariei

+estrămareaAustro-6n'ariei

Br+anizareaAutono"&

<fatul Fării(!on !nculeţ)

onsiliul ?aţional *omân(!ancu @londor)

- onsiliul ?aţional *omânentral



- onsilii naţionaleromâneştilocale

Independenţa*epublica +emocratică

&oldovenească

* *

Intervenţiaar"atei ro"1ne

+in cauza trupelor ruseşti demobilizate

+in cauza pericoluluianeării la 6craina

*

@nirea8roclamată de <fatulFării

8roclamată de on'resul=eneral al >ucovinei

8roclamată de &areaAdunare

?aţională de la Alba-!ulia

5ecunoa0tereaInternaţional&

*usia (6*<<)nu a recunoscut unirea

4ratatul de la <aint-=ermaincu Austria (/5/5)

4ratatul de la 4rianon cu6n'aria (/50)

5evoluţiile de la #'4'

A

/. !ndependinţa administrativă şi le'islativă a popolului român, pe temeiul tractatelor lui &ircea şi2lad 2, şi neamestec al nici unei puteri din afară în cele din întru ale sale.

0. 'alitatea drepturilor politice.

E. ontribuţie 'enerală.

". Adunanţă 'enerală compusă de reprezentanţi ai tutulor stărilor societăţii.

. +omnul responsabil ales pe căte cinci ani şi căutat în toate stările societăţii. UTV

#. *esponsabilitatea miniştrilor şi a tutulor funcţionarilor în funcţia ce ocupă.

3. Cibertate absolută a tiparului. UTV

/. +reptul fiecăruia Dudeţ de a-şi ale'e dre'ătorii săi, drept care purcede din dreptul 8opolului între'de a-şi ale'e +omnul.

//. =uardie naţională.

/0. mancipaţia mănăstirilor închinate./E. mancipaţia clăcaşilor ce se fac proprietari prin despă'ubire.

/". +esrobirea ţi'anilor prin despă'ubire.

/$. !nstrucţie e'ală şi întrea'ă pentru tot *omânul de amândouă secsele.

/#. +esfiinţarea ran'urilor titulare ce nu au foncţii.

/3. +esfiiţarea, pedepsei de'rădătoare cu bătaia.

/5. +esfiinţarea, atât în faptă, cât şi în vorbă, a pedepsei cu moarte.

0. Aşezăminte penitenţiare unde să se spele cei criminali de păcatele lor şi să easă îmbunătăţiţi.0/. mancipaţia !zraeliţilor şi drepturi politice pentru ori-ce compatrioţi de altă credinţă.



00. onvocare în dată a unei adunanţe 'enerale estraordinare constituante, alese spre a representa toateinteresele sau meseriile naţiei, care va fi datoare a face constituţia ţărei pe temeiul acestor 0/ articoledecretate de 8opolul român.

( Proclamaţia de la Islaz , $iunie #'4')

>

/. <fânta păzire a *e'ulamentului în tot cuprinsul său i fără nici o răstălmăcire. UTVș

E. <i'uran a personală, adecă nimeni să nu poată fi pedepsit decât pe temeiul le'ilor i în urmarea uneiț ș

hotărâri Dudecătore ti. @ieştecare arestat să fie înfă i at în vreme de 0" ceasuri dinaintea tribunaluluiș ț ș

competinte.

". =rabnica îmbunătă ire a stării locuitorilor săteni, atât în rela ia lor cu proprietarii mo iilor, cât i înț ț ș ș

acelea cu cârmuirea, precum contenirea tuturor beilicurilorS sub numirea de plată i celelalte. UTVș

3. *eforma coalelor pe o temelie lar'ă i na ională spre răspândirea luminărilor în tot poporul.ș ș ț

/. *idicarea pedepselor trupe ti înDositoare caracterului de mili ie na ională, îmbunătă irea hranei saleș ț ț ț

i mai ales dreapta înaintire în ran'uri după merituri personale.ș

/0. &ini trii să aibă deplină libertate praviliceascăSS în lucrările lor, pentru ca să poarte toatăș

răspunderea acestor lucrări.

/". 7mbunătă irea portului =ala ii, ca cel mai mare canal al înfloririi comer ului i a'riculturii ării.ț ț ț ș ț

0/. Ciberarea tuturor arestui ilor în pricini politice atât civile, cât i militareI reîntoarcerea driturilorț ș

politice

0E. 4o i amploia iiSSS să fie răspunzători pentru faptele lor în lucrărilre sluDbelor.ț ț

05. <ean ele UşedinţeleV Ob te tii Adunări să fie publice. inerea rânduielii în sânul ei să atârne deț ș ș Ț

însă i adunarea, iar nu de vornicia de aproziSSSS, potrivit *e'ulamentului.ș

E0. hipul ce s-a întrebuin at la ale'erile deputa ilor fiind împotriva le'ilor i, în urmare, i Ob teascaț ț ș ș ș

Adunare de astăzi fiind rodul acestui chip, nu insuflă nici o încredere ob tei, deci această adunare să seș

desfiin eze i îndată să se înD'hebe o nouă ameră, fără nici o înrâurire asupra ale'ătorilor din parteaț ș

ârmuirii, pentru ca acea ameră să fie adevărată reprezenta ie a na iei i adevărată încheză luireț ț ș ș

fericirii patriei.

E". *idicarea censurei în privirea tuturor trebilor i a intereselor dinlăuntrul ării.ș ț

E. !nformare 'rabnică a unei 'arde cetă ene ti prin toate târ'urile ării alcătuită atât de români, cât iț ș ț șde străini proprietari.

Sbeilic W muncă 'ratuită în favoarea boierilorI SSpravilicesc W le'al (arh. pravilă W le'e)I

SSSamploiat W funcţionar (din fr. emplo%e W angaat ), SSSS aprod W funcţionar care introduce publiculîntr-o instituţie.

( Petiţiunea 4 Proclamaţiune, Ia0i, %7 "artie#'4')

?



/. ?aţiunea română pretinde să aibă reprezentanţii săi în dieta ţării în număr direct proporţional cunumărul său. <ă aibă dre'ători în administraţia ţării, în funcţii Dudecătoreşti şi în armată în aceeaşi

proporţie.

0. ?aţiunea română pretinde ca biserica română, fără deosebire de confesiune, să fie şi să rămânăliberă, independentă de la orice altă biserică, e'ală în drepturi şi foloase cu celelalte biserici din

4ransilvania. a cere restabilirea mitropoliei române şi a sinodului 'eneral anual după vechiul dreptUTV

E. ?aţiunea română cere UTV desfiinţarea iobă'iei fără nicio despă'ubire din partea ţăranilor ioba'iUTV

#. ?aţiunea română cere libertatea de a vorbi, de a scrie şi de a tipări fără nicio cenzură UTV

3. ?aţiunea română cere asi'urarea libertăţii personaleI nimeni să nu se poată prinde Usă nu poată fiarestatV sub vreun pretest politic. u acestea dinpreună cere libertatea adunărilor UTV

/. ?aţiunea română cere înarmarea poporului sau 'ardă naţională UTV &iliţia română să aibă ofiţerii

ei români./E. ?aţiunea română cere înfiinţarea şcoalelor române la toate satele şi oraşele, a 'imnasiilor române,a institutelor militare şi tehnice şi a seminarelor preoţeşti, precum şi a unei universităţi române dotatedin casa statului UTV

/". ?aţiunea română pretinde purtarea comună a sarcinilor publice după starea şi averea fiecăruia şişter'erea privile'iilor.

/. ?aţiunea română pofteşte ca să se facă o onstituţie nouă pentru 4ransilvania printr-o adunareconstituentă din naţiunea ţării, care onstituţiune să se întemeieze pe principiile dreptăţii, libertăţii,e'alităţii şi fraternităţii. UTV

/$. ?aţiunea română cere ca conlocuitoarele naţiuni nicidecum să nu ia la dezbatere cauza uniunii4ransilvaniei cu 6n'aria, până când naţiunea română nu va fi naţiune constituită şi or'anizată cu votdeliberativ şi decisiv, reprezentată în amera le'islativă UTV

( Petiţiunea naţională, >la;, 8 "ai#'4')

?onstituţiile 5o"1niei

A

Art. / 8rincipatele &oldovei şi 2alahiei, constituie de acum înainte sub denumirea de 98rincipatele6nite ale &oldovei şi 2alahieiX, rămân sub suzeranitatea &.<. <ultanul. 8rincipatele se vor administraliber şi în afară de orice amestec al <ublimei 8orţi, în limitele stipulate prin acordul puterilor 'arantecu curtea suzerană. UTV

Art. $ Ce'ile prezentând un interes special pentru fiecare principat vor fi pre'ătite de către hospodarSşi votate de către adunare. Ce'ile prezentând un interes comun pentru ambele principate vor fi

pre'ătite de către comisia centrală şi supuse votării adunărilor de către hospodari.

Art. 3 8rincipatele vor plăti curţii suzerane un tribut anual al cărui total rămâne fiat la suma de / de piaştri pentru &oldova şi 0 de piaştri pentru 2alahia. UTV



Art. 0# omisia entrală îşi va avea sediul la @ocşani. a va fi compusă din /$ membri, 3 moldovenişi 3 valahi, " vor fi aleşi de către fiecare hospodar dintre membrii adunării ori dintre persoanele careau îndeplinit funcţii înalte în stat şi " de către fiecare adunare din sânul ei.

Art. EE UTV omisia entrală va pre'ăti le'ile de interes 'eneral comune ambelor principate, şi va propune aceste le'i, prin miDlocirea hospodarilor, la dezbaterile adunărilor.

Art. E" <unt considerate le'i prezentând un interes 'eneral toate acelea care au ca obiect unitateale'islaţiei, înfiinţarea, menţinerea sau îmbunătăţirea unirii vămilor, a poştelor, a tele'rafului, fiareavalorii monetare şi deosebitele materii de folos public comune ambelor principate. UTV

Art. "$ &oldovenii şi valahii vor fi cu toţii e'ali în faţa impozitului şi vor fi în aceeaşi măsură admişiîn sluDbele publice într-unul sau într-altul din principate. Cibertatea lor individuală le va fi 'arantată.

?imeni nu va putea fi reţinut, arestat sau urmărit decât conform le'ii. ?imeni nu va putea fi epropriatdecât le'al, din motive de interes public şi contra unei despă'ubiri. &oldovenii şi valahii de orice ritcreştin se vor bucura deopotrivă de drepturile politice. U...V 4oate privile'iile, scutirile saumonopolurile de care se bucură încă unele clase, vor fi desfiinţate U...V

Shospodar (slav.) W domn

(Convenţia de Pace de la Paris dintre Puterile +arante privind Principatele 5o"1ne,#'-')

>

Art. / 8rincipatele-6nite-*omâne constituie un sin'ur <tat indivizibil sub denumire de *omânia.

Art. 0 4eritoriul *omâniei este nealienabil.

Art. *omânii se bucură de libertatea conştiinţei, de libertatea învăţământului, de libertatea presei, delibertatea întrunirilor.

Art. / ?u eistă în <tat nici o deosebire de clasă. 4oţi *omânii sunt e'ali înaintea le'ii şi datori acontribui fără deosebire la dările şi sarcinile publice.

Art. /E Cibertatea individuală este 'arantată. ?imeni nu poate fi urmărit decât în cazurile prevăzute dele'i şi după formele prevăzute de ele. ?imeni nu poate fi oprit sau arestat, decât în puterea unuimandat Dudecătoresc motivat, şi care trebuie să-i fie comunicat la momentul arestării sau cel mult în 0"ore după arestare.

Art. / +omiciliul este neviolabil. ?ici o vizitare a domiciliului nu se poate face decât în cazurileanume prevăzute de le'e şi potrivit formelor de ea prescrise.

Art. /# ?ici o le'e nu poate înfiinţa pedeapsa confiscării averilor.

Art. 0/ Cibertatea conştiinţei este absolută. Cibertatea tuturor cultelor este 'arantată, întrucât însăcelebraţiunea lor nu aduce o atin'ere ordinei publice sau bunelor moravuri. *eli'ia ortodoă a*ăsăritului este reli'ia dominantă a <tatului român.

Art. /5 8roprietatea de orice natură, precum şi toate creanţele asupra <tatului, sunt sacre şineviolabile. ?imeni nu poate fi epropriat decât pentru cauză de utilitate publică, le'almenteconstatată şi după dreaptă şi prealabilă despă'ubire. 8rin cauză de utilitate publică urmează a seînţele'e numai comunicaţiunea şi salubritatea publică, precum şi lucrările de apărarea ţării.

Art. E/ 4oate puterile <tatului emană de la naţiune, care nu le poate eercita decât numai prindele'aţie şi după principiile şi re'ulile aşezate în onstituţia de faţă.



(Constituţia României , # iulie#'66)

?

Art. / *e'atul *omâniei este un <tat naţional unitar şi indivizibil.

Art. 0 4eritoriul *omâniei este nealienabil.

Art. *omânii, fără deosebire de ori'ină etnică, de limbă sau de reli'ie, se bucură de libertateaconştiinţei, de libertatea învăţământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea deasociaţie şi de toate libertăţile şi drepturile stabilite prin le'i.

Art. /# 8roprietatea de orice natură precum şi creanţele asupra <tatului sunt 'arantate. (...)?imeni nu poate fi epropriat decât pentru cauză de utilitate publică şi după o dreaptă şi prealabilă despă'ubirestabilită de Dustiţie. O le'e specială va determina cazurile de utilitate publică, procedura şi moduleproprierii. 7n afară de epropriere pentru căile de comunicaţie, salubritate publică, apărarea ţării şilucrări de interes militar, cultural şi acele impuse de interesele 'enerale directe ale <tatului şi

administraţiilor publice, celelalte cazuri de utilitate publică vor trebui să fie stabilite prin le'i votate cumaDoritate de două treimi.

Art. 00 Cibertatea conştiinţei este absolută. <tatul 'arantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate şi protecţiune, întrucât eerciţiul lor nu aduce o atin'ere ordinei publice, bunelor moravuri şi le'ilor deor'anizare ale <tatului. >iserica creştină ortodoă şi cea 'reco-catolică sunt biserici româneşti.>iserică ortodoă română fiind reli'ia marei maDorităţi a *omânilor este biserica dominantă în <tatulromânI iar cea 'reco-catolică are întâietatea faţă de celelalte culte.

(Constituţia României , %$ "artie#$%8)

Constituţia este le!ea fundamentală a unui stat, în care sunt prevăzute principiile de bază aleconducerii statului, atri/uţiile instituţiilor fundamentale ale statului şi drepturile, libertăţile şiobli'aţiile cetăţenilor.8rimele constituţii româneşti au fost *e'ulamentele Or'anice (în Fara *omânească în /3E/ şi în&oldova în /3E0). le au fost înlocuite în /33 de onvenţia de la 8aris, care a fost urmată, în /3$",de <tatutul +ezvoltător al onvenţiei de la 8aris, constituţia autoritară a domnitorului Al. !. uza.8rima constituţie modernă a *omâniei a fost constituţia liberală din /3$$. 7n /50E a fost adoptată

prima constituţie democratică. 7n /5"3, instaurarea re'imului comunist în mod oficial s-a făcut prinadoptarea unei constituţii prin care *omânia devenea republică şi care a deschis calea către un re'imtotalitar. *omânia a redevenit democraţie în /535, fapt consfinţit prin constituţia din /55/.

onstituţia liberală din /3$$

ontetul şi cauzele elaborării constituţiei:

- ontetul este cel le'at de instaurarea dinastiei străine. 7n /3$$ este adus în *omânia ca domn şiconfirmat de votul poporului ?arol I, un prinţ din familia nobiliară 'ermană !ohenzollern*Si+"arin+en. 4itulatura sa va fi iniţial aceea dedo"n (în /3#3 cea de alte(! regal!, iar din /33/ ceade rege).- 8rincipalele cauze ale elaborării constituţiei au fost: dorinţa oamenilor politici români de a or'anizaun stat cu adevărat modern şi dorinţa lor şi a re'elui de a crea o ima'ine favorabilă *omâniei pe planinternaţional.Adunarea Ce'islativă a adoptat o constituţie liberală, după modelul celei bel'iene, în /3$$.

Principiile de /az& ale constituţiei din #'66 au fost următoarele: separa(ia puterilor 4n stat (le'islativă, eecutivă, Dudecătorească),



guvernare repre0entativ! (parlamentul este ales prin vot, conducerea statului reprezintă întrea'anaţiune),

suveranitate na(ional! (puterile statului emană de la naţiune),

responsabilitatea ministerial! (miniştrii răspund în faţa le'ii pentru actele lor),

monarhie ereditar! şi constitu(ional!: *omânia este condusă de moştenitori din casa de %ohenzollern-<i'marin'en. Aceştia trebuiau crescuţi în reli'ia ortodoă.

Puterile statului:Putere le+islativ& era deţinută de 8arlament şi re'e.

Parlamentul era alcătuită din Adunarea +eputaţilor şi <enat. &embrii celor două camere erau aleşi prin vot cenzitarI în <enat însă erau şi unii membrii de drept: foşti parlamentari aleşi în douăle'islaturi, foşti miniştrii, 'eneralii, mitropoliţii şi episcopii, reprezentanţi ai universităţilor, membriitrimişi de Academia *omână etc.Atribuţiile 8arlamentului erau următoarele: elaborarea proiectelor dele'i, votarea le'ilor, adoptarea bu'etului ţării (bu'etul este reprezentat de banii ce revin într-un an

fiecărui minister din produsul intern brut)I@uncţia de re!e putea fi deţinută de descendenţi pe linie masculină ai re'elui arol ! (femeile şidescendenţii lor se ecludeau de la acest drept). +acă nu eistau descendenţi direcţi pe linie masculinăai re'elui, atunci succesiunea revenea fratelui cel mai în vârstă al re'elui sau moştenitorilorlui. Atribuţiile le'islative ale re'elui erau: sancţionarea şi promul'area le'ilor (re'ele îşi dădeaacordul, prin semnătură, pentru punerea în aplicare a le'ilor votate de 8arlament)I dreptul de vetoabsolut asupra le'ilor (re'ele putea respin'e o le'e, pe care apoi o trimitea 8arlamentului sprereanalizare), propunerea unor proiecte de le'i spre votul 8arlamentului.

Puterea e<ecutiv& era deţinută de =uvern şi re'e.

Atribuţiile Guvernului erau de a pune în aplicare le'ile şi de a elabora proiecte de le'i. &iniştrii eraurăspunzători pentru faptele lor în faţa 8arlamentului.

Atribuţiile eecutive ale re!elui erau următoarele: numea şi revoca miniştrii, numea şi confirmă înfuncţii publice, putea dizolva 8arlamentul, conducea armata, bătea monedă (emitea monedă cu chipulsău), acorda 'raţiere (suspendarea pedepselor, de obicei pentru cazuri umanitare). ea mai importantăatribuţie a re'elui era cea de a dizolva 8arlamentul, dar re'ii *omâniei până la arol al !!-lea nu aueercitat-o. onstituţia prevedea că în caz de dizolvare a 8arlamentului trebuiau or'anizate ale'eri

parlamentare în cel mai scurt timp. 8arlamentul putea fi dizolvat o sin'ură dat într-un an.

Puterea ;udec&toreasc& se eercita prin urţi de Hudecată şi 4ribunale. ea mai înaltă instanţă eraurtea de Hustiţie şi asaţie.

+repturile şi libertăţile cetăţeneşti erau:

libertatea persoanei (nimeni nu poate fi urmărit sau arestat decât în cazuri prevăzute de le'e), libertateaîntrunirilor (dreptul de a or'aniza adunări publice), libertatea asocierilor (dreptul de a alcătuior'anizaţii: e. partide, sindicate etc.), libertate conştiinţei (dreptul de a avea propriile, idei, credinţe,dar respectând ordinea publică şi bunele moravuri), libertatea presei (dreptul de a publica propriileidei)I

inviolabilitatea domiciliului, inviolabilitatea proprietăţii, inviolabilitatea corespondenţei (aceste prevederi care interzic pătrunderea în domiciliu fără acordul persoanei sau fără mandat Dudecătoresc, preluarea unei proprietăţi sau citirea corespondenţei private au rolul, în primul rând, de a apăracetăţeanul în faţa abuzurilor reprezentanţilor instituţiilor statului şi abia apoi în faţa abuzurilor

persoanelor fizice)I



libertatea învăţământuluiI învăţământul primar era 'ratuit şi obli'atoriu.

<istemul electoral era bazat pe votul cenzitar (votau cei care aveau o anumită avere, prevăzută dele'e).

8opulaţia era împărţită în " cole'ii electorale, după avere: la cole'iul ! şi !! votau marii proprietari

funciari, la cole'iul !!! votau bur'hezii, liber profesioniştii şi ofiţerii în retra'ere, iar la cole'iul !2votau ţăranii. Ca cole'iul !2 votul era indirect, prin reprezentanţi (adică ţăranii îşi ale'eau dintre einişte reprezentanţi şi doar aceia votau). 7n /33" s-a modificat le'ea electorală prin desfiinţareacole'iului !2 şi a votului indirect. 2otau toţi cei care plăteau un impozit către stat.

onsecinţele elaborării constituţiei din /3$$:

*omânia devine un stat modern, 'uvernat după principiile liberalismului: separaţia puterilor în stat,drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, 'arantarea proprietăţii private.

*omânia va avea o viaţă politică stabilă, al cărei 'arant este re'ele, care are, prin constituţie, rolul de a păstra echilibrul între forţele politice şi instituţiile statului.

onstituţiile comuniste

/. onstituţia din /5"3

?onte<tul 0i cauzele ela/or&rii constituţiei din #$4':

8rimul 'uvern comunist s-a format în /5", dar, pentru că şeful statului era încă re'ele &ihai,comuniştii nu au reuşit să instituie atunci un re'im totalitar. Ca E decembrie /5"#, re'ele a fost silit săabdice, *omânia fiind proclamată republică. ?oile condiţii politice, dar mai ales schimbarea formei de'uvernare, au făcut necesară adoptarea altei constituţii, fapt realizat în /5"3. onform acesteia,numele ţării era 5epu/lica Popular& 5o"1n&

Principiile constituţiei:6nele prevederi su'erau că noul re'im se conduce aparent după principii de"ocratice, ca deeemplu:

e'alitatea tuturor cetăţenilor în faţa le'ii ( 3!r! deosebire de se;, na(ionalitate, ras!, religie sau grad decultur!)I

'arantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti fundamentale (libertatea conştiinţei, a presei, aîntrunirilor etc.)I

responsabilitatea miniştrilor (miniştrii răspund în faţa Dustiţiei pentru faptele lor)I

suveranitatea poporului, principiu cuprins în formula puterea de stat eman! de la popor .4otuşi, unele elemente arată caracterul totalitar al re'imului:

nu se respectă principiul separaţiei puterilor în stat (le'islativul are puteri eecutive, eecutivul seimplică în Dustiţie)I

deşi este menţionată proprietatea particulară, se specifică faptul că la baza dezvoltării economice a*omâniei se află proprietatea de stat (cuprinsă în formula bunurile comune ale poporului)I

constituţia prevede că economia naţională este planificată de către 'uvern (nu este o economie liberă).

?onducerea statului era împărţită între &area Adunare ?aţională şi =uvern. area Adunare

aţional&, de fapt noul parlament, este considerată 9or'anul suprem al puterii de stat. a are atâtatribuţii le'islative, cât şi eecutive: votează le'ile şi bu'etul, se ocupă de problemele de pace şi derăzboi, dar formează şi 'uvernul şi stabileşte atribuţiile ministerelor. &area Adunare ?aţională este



condusă de Prezidiul arii Adun&ri aţionale, alcătuit din /5 membri, dintre care unul este preşedinte. 8rezidiul are atribuţii pe care de obicei le deţine un şef de stat cu puteri sporite: emitedecrete, interpretează le'i, numeşte în unele funcţii publice, are drept de 'raţiere, conferă decoraţii,reprezintă ţara în relaţiile internaţionale, numeşte ambasadorii etc. =uvernul coordonează şi planificăeconomia naţională, realizează bu'etul şi asi'ură ordinea publică şi securitatea statului. Ca nivel local,

conducerea este deţinută de consilii populare (din /5, sfaturi populare), alese prin vot universal.Instituţiile ;udec&tore0ti sunt supuse presiunii politice. +eoarece nu se specifică inamovibilitatea

Dudecătorilor, se permite amestecul puterii politice în numirea şi destituirea acestora. Ca toateinstanţele, cu ecepţia urţii <upreme, Dudecarea are loc cu asesori populari (un fel de Duraţi). !nstituţiaasesorilor este eplicată în le'ea privind or'anizarea instanţelor Dudecătoreşti. +e aici aflăm că asesoriisunt de fapt, subordonaţi direct puterii politice. 7n cadrul tribunalelor locale, ei sunt aleşi la propunereaunor or'anizaţii ale muncitorilor, ale partidului, ale tineretului, or'anizaţii culturale etc. 7n realitate,absolut toate or'anizaţiile eistente în perioada comunistă erau controlate de partidul unic, deci şiaceşti asesori erau aleşi, sub îndrumarea or'anelor de partid. Asesorii populari pentru tribunalelespeciale şi 4ribunalul apitalei, erau aleşi de <fatul 8opular (pentru consultare, vezi Ce'ea nr. din /5iunie /50).

Drepturile 0i li/ert&ţile cet&ţene0ti erau asemănătoare cu cele prevăzute într-o constituţiedemocratică: e'alitatea în faţa le'ii, libertatea conştiinţei, libertatea reli'ioasă, libertatea persoanei,libertatea presei, libertatea întrunirilor, libertatea de asociere, inviolabilitatea domiciliului, secretulcorespondenţei. O noutate este prevederea conform căreia femeia are drepturi e'ale cu bărbatul.4otuşi, pentru unele drepturi sunt introduse limitări, ceea ce poate da loc la interpretări abuzive (deeemplu, orice asociaţie cu caracter antidemocratic este interzisă), iar dreptul de proprietate nu este'arantat. &ai mult, se specifică faptul că atunci când interesul general o cere proprietatea privată poatedeveni proprietatea statului.

?onsecinţele adopt&rii constituţiei din #$4':

8uterea politică are drepturi nelimitate, fapt care se deduce atât din prevederile le'ale, dar, mai ales prin aplicarea abuzivă a acestora (ele nu sunt întotdeauna eplicite, ceea ce lasă loc interpretării însens totalitar). 7n practică, orice funcţionar de stat era şi membru al partidului, deci era subordonatşefului partidului.

Articolele despre proprietate deschid drumul măsurilor de naţionalizare. <e menţionează că ap!rarea şi de0voltarea bunurilor comune ale poporului sunt o 4ndatorire a 3iec!rui cet!(ean, iar un alt articoldefineştebunurile comune ale poporului ca proprietate de statI deci, cetăţenii au datoria constituţionalăsă dea o parte din proprietate la stat.

Aplicarea acestei constituţii a transformat *omânia în stat totalitar deoarece drepturile şi libertăţilecetăţeneşti nu au fost deloc respectate. +e fapt, adevăratul conducător era şeful 8artidului &uncitoresc

*omân, =heor'hiu-+eD. 2oinţa sa arbitrară, dar şi a altor oameni politici sau funcţionari publici, eraadevărata le'e.

?onstituţia din #$-%G (facultativ)

7n /50, în condiţiile amestecului 6.*.<.<. în treburile interne ale statului român, a fost adoptată onouă constituţie care nu aducea modificări fundamentale în or'anizarea politică, dar încălca foarte'rav independenţa statului român. 7n capitolul introductiv se specifica aDutorul acordat de 6.*.<.<.

pentru eliberarea teritoriului românesc de ocupaţia 'ermană şi faptul că politica eternă a *omânieieste una de prietenie cu 6.*.<.<. 8revederile obişnuite despre independenţa şi suveranitatea statuluilipseau. Astfel, constituţia consfinţea faptul că *omânia nu avea politică eternă proprie. onstituţiadin /50 a fost schimbată în /5$, când *omânia şi-a recăpătat atributele statului independent.

% ?onstituţia din #$6-



?onte<tul 0i cauzele ela/or&rii constituţiei din #$6-:

7n /5$ a murit =heor'he =heor'hiu-+eD şi noul şef al 8artidului omunist a fost ales ?icolaeeauşescu. l a afirmat deschis independenţa ţării faţă de 6.*.<.<. +e asemenea, considera că*omânia făcuse un drum important înspre crearea unei societăţi e'alitare, adică socialiste (avusese loccolectivizarea în /5$0). Aceste două aspecte necesitau modificarea constituţiei. Articolul / al

constituţiei din /5$ menţionează că numele statului este5epu/lica Socialist& 5o"1nia şi că este unstat suveran, independent 0i unitar, cu un teritoriu inaliena/il(adică nu se poateînstrăina) 0i indivizi/il 7n #$74 se creeaz& funcţia de pre0edinte al repu/licii, fapt ce duce lamodificarea constituţiei pentru a include prero'ativele preşedintelui.

!ată cele "ai i"portante "odific&ri ale constituţiei în raport cu le'ile fundamentale anterioare:

<e introduce principiul partidului unic, specificându-se faptul că forţa politică conducătoare a

"ntre!ii societăţi este Partidul Comunist Român, ceea ce arată fără nicio îndoială caracterul totalitaral re'imuluiI

Econo"ia 5o"1niei este proclamată ca socialist&, adică economie ba0at! pe proprietatea de stat şi

cooperatist! asupra miloacelor de produc(ie. Acest lucru este reafirmat prin prevederea conformcăreia/o+&ţiile de orice natur& aparţin statului. ste menţionată şi proprietatea personală, dar eaeste limitată la casa de locuit şi construcţiile 'ospodăreşti anee, terenul pe care se află, animalele de

producţie şi inventarul a'ricol mărunt.

<e introduc li"it&ri ale li/ert&ţilor cet&ţene0ti, întrucât se menţionează faptul că libertateacuvântului, presei, 4ntrunirilor, mitingurilor şi demonstra(iilor nu pot 3i 3olosite 4n scopuri potrivniceorânduirii socialiste şi intereselor celor ce muncesc. +e asemenea, se menţionează eplicit faptul căstatul şi partidul spriDină şi ocrotesc or'anizaţiile eistente, ceea ce înseamnă, de fapt, că oriceor'anizaţie este controlată de partid. O noutate pozitivă este însă dată de 'arantarea proprietăţii

private (dreptul de proprietate personal! este ocrotit de lege), prevedere care dispăruse din celelalte

constituţii comuniste, sau de stabilirea duratei maime a zilei de muncă la 3 ore.7n ceea ce priveşte instituţiile statului, apar modificări importante faţă de constituţiile anterioare.&area Adunare ?aţională este condusă de un or'anism numit ?onsiliul de Stat, care înlocuieşte8rezidiul &arii Adunări ?aţionale. onsiliul de <tat fusese creat în /5$/, printr-o le'e care revizuiaconstituţia din /50. +in acest or'an poate face parte şi primul ministru, iar din /5#", onsiliul de <tateste prezidat de preşedintele statului, ceea ce demonstrează o nouă întrepătrundere între putereale'islativă şi cea eecutivă.Pre0edintele este ales de &area Adunare ?aţională şi are şi funcţia decomandant suprem al forţelor armate. ele mai importante atribuţii ale sale sunt: numeşte şi revocăminiştri şi alţi funcţionari publici, acordă 'radele militare, conferă decoraţiile şi titlurile de onoare,acordă 'raţierea, acordă cetăţenia română, încheie tratate internaţionale, emite decrete prezidenţiale şidecizii etc.

?onsecinţele adopt&rii constituţiei din #$6-:

8rin această constituţie se conferă statului român un clar caracter totalitar comunist, deoarece seafirmă rolul politic conducător al partidului comunist şi se specifică faptul că economia este bazată pe

proprietatea de stat.

*evizuirea din /5#" îi conferă şefului statului puteri dictatoriale.

<e afirmă statutul internaţional al *omâniei de stat independent şi suveran, ceea ce lipsea constituţieidin /50.

?onstituţia din #$$#



?onte<tul 0i cauzele ela/or&rii constituţiei

7n contetul revenirii *omâniei la pluripartidism, în /535, constituţia comunistă trebuia înlocuită pentru a menţiona noua stare de fapt, dar şi pentru a 'aranta respectarea drepturilor cetăţeneşti şi pentru a permite dezvoltarea re'imului politic democratic.

Principii de /az& ale constituţiei din #$$#8rimul capitol al constituţiei este intitulat chiar 2rincipii generale şi cuprinde principiilefundamentale, specifice unui re'im democratic: separa(ia puterilor 4n stat , suveranitatena(ional!, egalitatea tuturor cet!(enilor 4n 3a(a legii, pluripartidismul . @orma de 'uvernare a statuluieste republica, iar *omânia este considerată stat de drept, democratic şi social . <inta'ma stat de dreptdemocratic şi social subliniază ideea că în *omânia sunt 'arantate, prin instituţiile statului,respectarea le'ii şi accesul liber la Dustiţie (statul de drept), se respectă principiile democratice (statuldemocratic), statul respectă personalitatea umană şi intervine pentru realizarea binelui comun, prinmăsuri de protecţie a cetăţenilor săi în situaţii ordinare dar şi etraordinare, în caz de calamitate saucriză, ori prin protecţia şi asi'urarea de şanse pentru cate'oriile defavorizate (statul social). 7ntre

principiile 'enerale menţionate în acest prim capitol amintim şi 'arantarea dreptului minorităţilornaţionale de a-şi păstra limba şi tradiţiile, întărirea le'ăturilor cu românii aflaţi în afara ţării,dezvoltarea relaţiilor paşnice cu toate statele, respectarea tratatelor internaţionale.

Puterile statului:

Puterea le!islativă este deţinută de 8arlament, alcătuit din amera +eputaţilor şi <enat. 8arlamentuleste ales pentru o perioadă de patru ani şi are ca principale atribuţii adoptarea le'ilor şi a bu'etului.!niţiativa le'islativă (adică propunerea unor proiecte de le'i) aparţine membrilor parlamentului,membrilor 'uvernului, dar şi cetăţenilor, dacă un proiect este semnat de cel puţin 0 de cetăţenidin cel puţin un sfert din Dudeţele ţării.

Puterea e5ecutivă este reprezentată de =uvern şi 8reşedintele *omâniei. =uvernul urmăreşte punerea

în aplicare a le'ilor. 8rimul ministru este propus de preşedinte, în urma consultării cu partidul sau partidele care deţin maDoritatea parlamentară. l propune 8arlamentului spre aprobare o listă deminiştri. =uvernul răspunde politic în faţa 8arlamentuluiI el poate fi demis de 8arlament prinacordarea votului de neîncredere.

8reşedintele *omâniei este ales prin vot universal pe o perioadă de " ani (la revizuirea constituţiei, în0E, s-a ridicat mandatul la ani). Aceeaşi persoană are voie să obţină maim două mandate. *olulfundamental al 8reşedintelui este acela de a eercita funcţia de mediere între puterile statului.8reşedintele are următoarele atribuţii: desemnează primul-ministru, promul'ă le'ile (lecontrasemnează, pentru a le aproba intrarea în vi'oare), poate dizolva 8arlamentul, în cazul în careacesta a respins de două ori învestitura unui 'uvern (dar poate dizolva 8arlamentul o sin'ură dată într-

un an), este comandant suprem al armatei, conferă decoraţii, acordă 'raţiere, încheie tratateinternaţionale pe care le propune aprobării 8arlamentului, emite decrete.

Puterea 6udecătorească. Hudecătorii sunt independenţi de puterea politică şi inamovibili (nu pot fitransferaţi, înlocuiţi sau destituiţi decât de onsiliul <uperior al &a'istraturii). ea mai înaltă instituţie

Dudecătorească este urtea <upremă de Hustiţie.

Drepturile 0i li/ert&ţile cet&ţene0ti

<unt specificate drepturile şi libertăţile obişnuite într-o constituţie democratică: libertatea persoanei,libertatea întrunirilor şi asocierilor, libertatea presei, inviolabilitatea domiciliului, inviolabilitatea

proprietăţii, dreptul de vot. <pre deosebire de constituţia democratică din /50E, cea din /55/ specifică

şi protecţia din partea statului român de care se bucură cetăţenii români aflaţi în străinătate, cetăţeniistrăini şi apatrizi (cei care nu au niciun fel de cetăţenie) pe teritoriul *omâniei, respectarea tuturortratatelor privind drepturile omului, semnate de *omânia. onstituţia din /55/ prevede şi dreptul la



viaţă, interzicerea torturii, a muncii forţate şi a pedepsei cu moartea, protecţia persoanelor cuhandicap, protecţia familiei, a copiilor şi a tinerilor.

8entru a 'aranta apărarea drepturilor cetăţeneşti, este înfiinţată instituţia Avocatul Poporului, la care poate să facă apel orice cetăţean care se consideră nedreptăţit.

?onsecinţele adopt&rii constituţiei din #$$# 8rin constituţia din /55/, *omânia redevine stat democratic şi stat de drept (adică un stat ale căruile'i se bazează pe respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, un stat în care funcţionareainstituţiilor se face pe baza le'ilor, Dustiţia este independentă, iar cetăţenii sunt proteDaţi de ecesul deautoritate al instituţiilor). 4recerea de la statul autoritar comunist la statul de drept a întâmpinatanumite dificultăţi. !ntrarea *omâniei în 6niunea uropeană în 0# a fost o recunoaştere la niveleuropean a faptului că în ţara noastră statul de drept funcţionează.

D II 5o"1nia 0i concertul europeanJ de la Kcriza oriental&H la "arile alianţe ale secolului 22

?oncertul european 0i principiul echili/rului puterilor 7ncă din secolul 12!! marile puterieuropene au stabilit un principiu de rezolvare a conflictelor internaţionale numit principiulechili/rului puterilor. Acesta presupunea că schimbările teritoriale trebuia să se facă astfel încât sănu producă o slăbire sau creştere prea mare a puterii unui stat. <tatele care au avut un rol important înmenţinerea acestui sistem în secolul 1!1, &area >ritanie, *usia, Austria şi 8rusia (cel mai puternicstat 'erman) au alcătuit aşa-numitul concert european- Acesta a fost creat în /3/, la on'resul de la2iena (convocat după înfrân'erea lui ?apoleon).

K?riza oriental&H n secolele 23III*22 K?riza oriental&H sau Kchestiunea oriental&H, cum a maifost numită, a fost o pro/le"& diplo"atic& pe care a creat*o criza I"periului oto"an n perioadacuprins& ntre secolul al 23III*lea 0i nceputul secolului 22 7n /$3E turcii, care asediau 2iena, au

fost înfrânţi de o coaliţie de state creştine, punându-se astfel capăt epansiunii lor. 7n secolul al 23III*lea a început o lun'ă perioadă de declin a !mperiului otoman, de care încercau să profite marile puteridin centrul şi estul uropei: *usia, Austria şi 8rusia. Acestea urmăreau să-şi etindă teritoriile şiinfluenţa politică în est în dauna turcilor. 7ntre cele patru mari puteri s-au dus numeroase războaie cares-au desfăşurat de multe ori pe teritoriul românesc care era ocupat câte o scurtă perioadă de timp decătre *usia sau Austria.

*usia s-a considerat apărătoarea ortodocşilor din !mperiul otoman şi mai ales a popoarelor din8eninsula >alcanică. 7nsecolul al 2I2*lea ea a spriDinit lupta de eliberare a acestor popoare urmărindîn acelaşi timp să-şi etindă influenţa politică asupra lor sau să cucerească noi teritorii. 7n acestcontet, *usia a contribuit la elaborarea *e'ulamentelor or'anice pentru Fările *omâne. Austria (după

/3$# Austro-6n'aria) era un concurent al *usiei în politica de epansiune în est. elelalte mari puteriau încercat, conform principiului echilibrului, să împiedice o prăbuşire totală a !mperiului otoman sauo creştere prea mare a puterii *usiei, de aceea toate tratatele internaţionale din secolul 1!1 care

priveau zona estică a uropei şi 8eninsula >alcanică au încercat să ţină cont de acest aspect. u toateacestea, până la nceputul secolului 22 toate popoarele din !mperiul otoman au reuşit să seelibereze. /hestiunea oriental! s-a menţinut însă ca o problemă a statelor balcanice (=recia, <erbia,&untene'ru, >ul'aria, Albania) care încercau să-şi modifice 'raniţele în dauna vecinilor sau aveau

probleme pe care le puneau amestecurile de etnii şi reli'ii din cadrul aceluiaşi stat.

% ?onstituţia de"ocratic& din #$%8D II 5o"1nia 0i concertul europeanJ de la Kcriza oriental&H la "arile alianţe ale secolului 22

?oncertul european 0i principiul echili/rului puterilor 7ncă din secolul 12!! marile puterieuropene au stabilit un principiu de rezolvare a conflictelor internaţionale numit principiul



echili/rului puterilor. Acesta presupunea că schimbările teritoriale trebuia să se facă astfel încât sănu producă o slăbire sau creştere prea mare a puterii unui stat. <tatele care au avut un rol important înmenţinerea acestui sistem în secolul 1!1, &area >ritanie, *usia, Austria şi 8rusia (cel mai puternicstat 'erman) au alcătuit aşa-numitul concert european. Acesta a fost creat în /3/, la on'resul de la2iena (convocat după înfrân'erea lui ?apoleon).

K?riza oriental&H n secolele 23III*22 K?riza oriental&H sau Kchestiunea oriental&H, cum a maifost numită, a fost o pro/le"& diplo"atic& pe care a creat*o criza I"periului oto"an n perioadacuprins& ntre secolul al 23III*lea 0i nceputul secolului 22 7n /$3E turcii, care asediau 2iena, aufost înfrânţi de o coaliţie de state creştine, punându-se astfel capăt epansiunii lor. 7n secolul al 23III*lea a început o lun'ă perioadă de declin a !mperiului otoman, de care încercau să profite marile puteridin centrul şi estul uropei: *usia, Austria şi 8rusia. Acestea urmăreau să-şi etindă teritoriile şiinfluenţa politică în est în dauna turcilor. 7ntre cele patru mari puteri s-au dus numeroase războaie cares-au desfăşurat de multe ori pe teritoriul românesc care era ocupat câte o scurtă perioadă de timp decătre *usia sau Austria.

*usia s-a considerat apărătoarea ortodocşilor din !mperiul otoman şi mai ales a popoarelor din8eninsula >alcanică. 7n secolul al 2I2*lea ea a spriDinit lupta de eliberare a acestor popoare urmărindîn acelaşi timp să-şi etindă influenţa politică asupra lor sau să cucerească noi teritorii. 7n acestcontet, *usia a contribuit la elaborarea *e'ulamentelor or'anice pentru Fările *omâne. Austria (după/3$# Austro-6n'aria) era un concurent al *usiei în politica de epansiune în est. elelalte mari puteriau încercat, conform principiului echilibrului, să împiedice o prăbuşire totală a !mperiului otoman sauo creştere prea mare a puterii *usiei, de aceea toate tratatele internaţionale din secolul 1!1 care

priveau zona estică a uropei şi 8eninsula >alcanică au încercat să ţină cont de acest aspect. u toateacestea, până la începutul secolului 22 toate popoarele din !mperiul otoman au reuşit să seelibereze. /hestiunea oriental! s-a menţinut însă ca o problemă a statelor balcanice (=recia, <erbia,&untene'ru, >ul'aria, Albania) care încercau să-şi modifice 'raniţele în dauna vecinilor sau aveau

probleme pe care le puneau amestecurile de etnii şi reli'ii din cadrul aceluiaşi stat.

# Politica Principatelor 5o"1ne 0i 5o"1niei n conte<tul Kcrizei orientaleH

7n secolul al 12!!!-lea, 8rincipatele *omâne nu aveau o politică eternă proprie, iar domnii fanarioţiau reuşit foarte rar să aibă vreo iniţiativă în acest domeniu. eea ce s-a reuşit a fost doar deschidereaunor consulate străine ale unor mari puteri (An'lia, @ranţa, *usia, Austria) la !aşi şi >ucureşti.onsulatele sunt a'enţii diplomatice cu ran' mai mic decât ambasadele.

+ar Fările *omâne (aici includem şi 4ransilvania) au fost 'rav afectate de riza orientală. *ăzboaieledintre *usia, Austria şi 4urcia au fost frecvente şi s-au desfăşurat de multe ori pe teritoriile româneşti

dar, mai 'rav, s-au sfârşit adesea cu împărţirea unor teritorii locuite de români. 8rincipalele conflictecare au adus modificări teritoriale au fost:

*ăzboiul austro-otoman încheiat cu 8acea de la KarloRitz (/$55), prin care !mperiul otomanrecunoaşte trecerea 4ransilvaniei sub stăpânirea !mperiului habsbur'ic (Austria).

*ăzboiul austro-otoman încheiat cu 8acea de la 8assaroRitz (/#/3), prin care >anatul şi Oltenia trecsub stăpânirea !mperiului habsbur'ic. Oltenia va fi stăpânită până în /#E5, iar >anatul până în /5/3.

*ăzboiul ruso-austro-otoman încheiat cu 8acea de la >el'rad (/#E5), prin care Oltenia este restituităFării *omâneşti.

*ăzboiul ruso-otoman încheiat cu 8acea de la >ucureşti (/3/0), prin care >asarabia este cedată *usiei.



Schi"/&ri n statutul internaţional al Principatelor *ăzboaiele între &arile 8uteri au avut dreptconsecinţă şi schimbarea statutului internaţional al Fărilor *omâne. Astfel:

în #774, prin Pacea de la uciuL*ainar+i, în urma unui război ruso-turc, *usia obţinea dreptul de ainterveni pe lân'ă otomani în favoarea 8rincipatelor. Acest lucru echivala cu impunerea unui

protectorat.

Protectoratul rusesc devine oficial în urma ratatului de la Adrianopol din #'%$, când *usia se vaintitula putere protectoare, până în /3$. 8rin acest tratat, raialele 4urnu, =iur'iu şi >răila revin Fării*omâneşti. 7n /3$ protectoratul rusesc va fi înlocuit cu 'aranţia celor # &ari 8uteri europene.2asalitatea otomană va fi menţinută până în /3##. 8rotectoratul a fost o formă de amestec al *usiei în

politica internă a 8rincipatelor.

a Acţiuni ale ro"1nilor n cadrul Kcrizei orientaleH (#'%#*#'-$)

5evoluţia lui udor 3ladi"irescu din /30/. 4udor 2ladimirescu a colaborat cu teria, societatea

secretă pentru eliberarea 'recilor de sub stăpânirea otomană, care îşi avea sediul în *usia. teriştii aufost iniţial susţinuţi de ţarul *usiei, dar interesele diplomatice ruseşti pe plan european l-au făcut pe ţar să condamne activitatea eteriştilor în /30/. 8entru detalii, vedeţi lecţia cu revoluţia de la /30/ dincapitolul despre modernizare.

5evoluţia de la #'4' din Fările *omâne. 7nfrân'erea revoluţiei, mai ales în Fara *omânească, şiocupaţia ruso-turcă a spaţiului românesc la sfârşitul revoluţiilor a demonstrat colaborarea *usiei şi4urciei în cazul în care interesele lor erau ameninţate de lupta de eliberare naţională a popoarelor.+ealtfel, românii au început să considere *usia un stat mai periculos decât !mperiul otoman pentruidealurile politice româneşti. 8entru detalii, vedeţi lecţia cu revoluţia de la /3"3 din capitolul despremodernizare.

@nirea din #'-$. 8entru detalii, vedeţi lecţia cu 6nirea 8rincipatelor din capitolul despremodernizare.

6nirea s-a realizat în contet internaţional favorabil creat de *ăzboiul rimeei (/3E-/3$) dintre*usia şi 4urcia, pierdut de ruşi. Acest război a fost unul dintre principalele evenimente ale 9crizeiorientale din secolul al 1!1-lea. Ca Con!resul de Pace de la Paris +-./0 &arile puteri au consideratcă *usia reprezintă cel mai mare pericol pentru echilibrul de forţe din uropa. +e aceea prevederileacestui document internaţional, inclusiv cele referitoare la 8rincipate, au urmărit să blochezeascensiunea ruşilor: se desfiinţa protectoratul rusesc asupra 8rincipatelor, care treceau sub 'aranţiacolectivă a celor şapte &ari 8uteri şi rămâneau sub suzeranitatea otomanăI 5usia cedaPrincipatelor trei Dudeţe din sudul >asarabiei (ahul, !smail şi >ol'rad).

Prevederile ?onvenţiei de la Paris din #'-', documentul internaţional unde se accepta o unire parţială a românilor, au fost realizate tot în spiritul menţinerii echilibrului puterilor în Orient. +eaceastă dată se urmărea ca !mperiul otoman să nu slăbească prea mult prin pierderea influenţei înspaţiul românesc. 6n stat român unitar ar fi fost mult mai puternic şi mai 'reu de controlat. 5ealizareaunirii depline prin efortul diplo"aţiei ro"1ne0ti a avut, n final, drept consecinţ& "odificareaechili/rului de forţe n est deoarece controlul I"periului oto"an asupra spaţiului ro"1nesc adevenit unul si"/olic



/ Acţiuni ale 5o"1niei n cadrul Kcrizei orientaleH (#'77*#$#8)# 5&z/oiul de independenţ& din #'77*#'7'

+eşi *omânia devenise un stat modern după /3$$, continua să depindă de !mperiul otoman printr-ovasalitate formală. onsecinţa cea mai neplăcută era faptul că *omânia nu avea voie să aibă ambasadeşi să încheie tratate internaţionale. +ar diplomaţia românească îşi arătase eficienţa din perioada

domniei lui Aleandru !oan uza, când obţinuse recunoaşterea internaţională a dublei ale'eri, apoi aunirii pe timpul vieţii lui uza şi a constituţiei autoritare din /3$". 4ot un succes diplomatic a fost şiinstaurarea prinţului străin şi păstrarea statului unificat după înlăturarea lui uza. 4oate aceste realizăriau fost obţinute atât prin susţinerea împăratului @ranţei, ?apoleon al !!!-lea, cât şi prin abilitateane'ocierilor diplomaţilor şi miniştrilor români. 4rebuie remarcat şi faptul că încă în primele 'uvernedin /35 a eistat funcţia de ministru de eterne, ceea ce arată cât de puţin semnificativă devenisesuzeranitatea otomană.

*omânia a încercat să obţină independenţa pe cale diplomatică, dar autorităţile otomane erau neclintite pe poziţia lor ne'ativă. 7n /3#$ a fost o ultimă încercare de acest fel, iniţiată de ministrul de eterne

&ihail Ko'ălniceanu. Atunci a devenit evident că numai calea armelor a rămas sin'ura soluţie.

?onte<t internaţional favora/il 7n /3# se declanşează o nouă etapă a 9crizei orientale: în8eninsula >alcanică izbucnesc răscoale ale bul'arilor şi bosniacilor şi apoi un război al sârbilor pentrueliberarea de sub stăpânirea !mperiului Otoman. 7n /3## *usia doreşte să trimită trupe în aDutorulacestor popoare. *omânia consideră aceste evenimente un prileD favorabil pentru a obţineindependenţa naţională. +iplomaţii români doresc o alianţă cu *usia. 7ntre *usia şi *omânia seîncheie o Convenţie militară prin care *usia poate să treacă armata prin *omânia spre >alcani, dar sean'aDează să respecte inte'ritatea teritorială a ţării noastre şi ca trupele sale să urmeze un traseu

prestabilit în drumul lor spre !mperiul otoman. *uşii refuză iniţial aDutorul militar al românilor, deteamă să nu fie nevoiţi să împartă victoria cu alt stat.

Procla"area independenţei 0i desf&0urarea r&z/oiului:

Ca trecerea armatei ruse pe teritoriu *omâniei (aprilie /3##), turcii bombardează localităţile româneştide la +unăre: alafat, >echet, orabia, =iur'iu. *omânii bombardează şi ei localităţile turceşti de lasudul +unării.

Ca 5 mai /3##, 8arlamentul *omâniei proclamă independenţa naţională.

*uşii, care obţinuseră câteva succese militare în >ul'aria, aDun' la 8levna, cea mai importantăfortificaţie a turcilor, unde sunt pe punctul de a fi înfrânţi. i cer atunci aDutor militar *omâniei. 8levna

era o fortificaţie otomană alcătuită din /" redute (forturi), apărată de de soldaţi.Armata română, condusă de domnitorul arol !, trece la sudul +unării. +upă 0 luni de asediu, 8levnaeste cucerită (noiembrie) de către români şi ruşi. 6rmează şi alte victorii ale armatei române (la*ahova, <mârdan şi 2idin). *ăzboiul se încheie în februarie /3#3, prin înfrân'erea turcilor de cătretrupele ruso-române.

Ca încheierea războiului *usia doreşte să obţină E Dudeţe româneşti din sudul >asarabiei, de aceeaizbucneşte un conflict diplomatic între ea şi *omânia

ratatele de pace de la San Stefano 0i >erlin (#'7'). 7n urma războiului, se încheie mai întâi untratat de pace la San Stefano, unde doar *usia şi !mperiul otoman participă la discuţii. 7n urma acestui

trata *usia obţine o influenţă prea mare în >alcani, de aceea restul marilor puteri nu îl acceptă. &arile puteri europene solicită reluarea discuţiilor la >erlin. Aici au participat =ermania, &area >ritanie,Austro-6n'aria, !talia, *usia şi !mperiul otoman, pentru ca marile puteri să arbitreze încheierea



conflictului. Fara noastră a trimis o dele'aţie condusă de !. . >rătianu şi &. Ko'ălniceanu.8revederile pentru *omânia din tratatul de la >erlin erau identice cu cele din tratatul de la <an<tefano. 8rin aceste tratate este recunoscut& internaţional independenţa 5o"1niei, dar *usia obţinecele trei Dudeţe din sudul >asarabiei. a recompensă pentru aceste pierderi, 5o"1nia pri"e0teDo/ro+ea, teritoriu cucerit de turci în timpul lui &ircea cel >ătrân. 4ratatul de la >erlin a recunoscut

şi independenţa <erbiei şi autonomia >ul'ariei.c Politica e<tern& a 5o"1niei: #'7'*#$#4

S& aprofund&" anu"ite cuno0tinţeAcţiuni ale ar"atei ro"1ne n r&z/oaiele din #'77*#'7' 0i #$#6*#$#'

5&z/oiul de independenţ& (#'77*#'7')

*ăzboiul de independenţă a semnificat afirmarea pe plan internaţional a unei armate româneşti, dupămai mult de un secol şi Dumătate în care românii nu mai avuseseră ocazia să trimită în luptă o armatăre'ulată.

ând *omânia a încheiat convenţia militară cu *usia din " aprilie /3##, ruşii au refuzat să accepteaDutorul militar oferit de partea română, considerând că !mperiul otoman aflat în declin va fi uşor deînvins. +ealtfel nici nu ar fi dorit să împartă succesul cu un alt stat. 8rimele victorii ruseşti la sudul+unării, din lunile iunie-iulie /3##, soldate cu ocuparea localităţilor Biştov, 4ârnovo, <tara Ma'ora,

?icopole, au fost obţinute şi cu concursul armatei române, care, la solicitarea ruşilor, a eecutat tiruride artilerie asupra malului turcesc din localităţile Mimnicea, alafat, !zlaz şi 4urnu &ă'urele. u toate

acestea, ruşii nu acceptau trecerea armatelor române la sudul +unării. Ca # iulie, ruşii au începutasediul 8levnei, cea mai puternică cetate otomană. +upă /0 zile pierderile erau uriaşe, iar cetatea păreade neînvins. Atunci marele duce ?icolae, comandantul armatei ruseşti, a trimis re'elui arol ! otele'ramă care solicita intervenţia trupelor române la sudul +unării, spunând: 6urcii, adunând celemai mari mase de trupe la 2levna ne 0drobesc- +og s! 3aci onc(iune, demonstra(ie şi, dac! se poate

s! treci Dun!rea cu armata, dup! cum doreşti- 5ntre <iu şi /orabia, demonstra(ia aceasta esteneap!rat necesar! pentru 4nlesnirea mişc!rilor mele-

arol ! a acceptat trecerea armatei române şi a preluat comanda trupelor ruso-române care asediau8levna. l era asistat de 'eneralul rus 8avel Motov şi de 'eneralul român Aleandru ernat. Asediul8levnei a durat din # iulie (armata română a aDuns în 0$ au'ust) până în 03 noiembrie /3##. 4rupeleromâne numărau "E de soldaţi şi aveau // de tunuri, cele ruseşti 0 de soldaţi şi E/$ tunuri,iar trupele otomane aveau între " şi de ostaşi şi / de tunuri. <istemul întărit de la 8levnaavea /" redute (fortificaţii în formă poli'onală) şi avea o lun'ime de circa " de Lm. omandantultrupelor turceşti din cetate era Osman 8aşa. Ca 05 au'ust, pe o ceaţă densă, armatele ruso-române auînceput al treilea atacat asupra 8levnei, din trei direcţii.

II Secolul 22 ntre de"ocraţie 0i totalitaris"

#5e+i"urile politice de"ocratice n Europa n secolul 22

+emocraţia ca re'im politic a apărut în antichitate, în oraşul-stat Atena (secolul 2! î. %r) şi se baza pe participarea tuturor cetăţenilor la votarea le'ilor şi ale'erea în funcţii publice prin tra'ere la sorţi.



Acest tip de democraţie s-a numit democraţie directă pentru că toţi cetăţenii participau în mod direct laactul de 'uvernare. +emocraţia modernă presupune participarea la actul de 'uvernare prinreprezentanţi aleşi prin vot universal, de aceea se şi numeşte democraţie reprezentativă.

5e+i"ul politic de"ocratic se caracterizeaz& prin:

- separaţia puterilor în stat,- respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti,- eistenţa mai multor partide şi ideolo'ii politice (pluripartidism),- dreptul de vot universal.

Anii de"ocraţiei 0i ai prosperit&ţii (#$#$*#$%$)ea mai veche democraţie modernă a fost <.6.A., unde votul universal s-a introdus treptat în toatestatele în secolul 1!1. &aDoritatea statelor europene care avuseseră re'imuri politice liberale însecolul al 1!1-lea (adică re'imuri care respectau drepturile şi libertăţile cetăţeneşti şi separaţia

puterilor în stat), devin, după /5/3, state de"ocratice, prin introducerea dreptului de votuniversal, mai întâi pentru bărbaţi, apoi, treptat şi pentru femei. <tatele democratice reprezentative au

fost <.6.A., &area >ritanie şi @ranţa, care au impus modelele lor politice maDorităţii statelor europene.&odelul politic en'lez şi american presupune eistenţa a două partide politice care alternează la'uvernare (sistem bipartidist): 8artidul +emocrat şi 8artidul *epublican în <.6.A., 8artidulonservator şi 8artidul Caburist (o variantă a socialismului) în &area >ritanie. &odelul francez

presupune eistenţa mai multor partide politice care participă la 'uvernare prin realizarea unor coaliţiide dreapta sau stân'a (pentru că, de re'ulă, nici un partid nu câşti'ă peste N din voturi ca sărealizeze 'uvern sin'ur).

O altă caracteristică a democraţiei interbelice o reprezintă al&turarea partidelor socialiste lasiste"ul de"ocratic. <ocialiştii au acceptat proprietatea privată şi pluripartidismul. +in rândul lor s-au desprins comuniştii care doreau desfiinţarea proprietăţii private şi instaurarea dictaturii

proletariatului, după modelul socialismului marist, ce se va numi de aici înainte simplu, comunism.8artidele socialiste fac presiuni pentru realizarea de către 'uverne a unor reforme care să asi'ure protecţie socială: acordarea de aDutoare de şomaD, de pensii, concedii plătite, creşterea salariilor etc.6neori aDun' ele la 'uvernare şi impun măsuri de protecţie socială.

Din punct de vedere econo"ic asistăm la o creştere constantă a productivităţii şi a bunăstării populaţiei până în /505. 8rosperitatea în ţările occidentale se observă, în anii 0, din numărul mare deaparate casnice pe care le cumpără populaţia, din faptul că mulţi cetăţeni îşi permit să-şi petreacătimpul liber sau concediul în locuri de vacanţă. 8entru acestea, mulţi dintre ei iau credite de la bănci,fapt ce va avea în timp consecinţe nefaste.

?riza de"ocraţiilor n perioada inter/elic& (#$%$*#$8')7n perioada /505-/5EE statele democratice se confruntă cu cea mai 'ravă criză economică a secolului11, care se manifestă prin: inflaţie (devalorizarea monedelor), creşterea preţurilor la anumite produseşi scăderea preţurilor la altele, falimentul multor bănci şi întreprinderi dar şi a fermierilor, şomaD.=uvernele democratice se văd atunci silite să renunţe la politica liberală tradiţională, care presupuneaca statul să nu intervină prea mult în viaţa socială şi economică. ele mai importante măsuri împotrivacrizei au fost luate în <.6.A., unde preşedintele @ranLlin *oosevelt a lansat o politică economicănumită =e> Deal ( =oul /urs): statul a fiat limite ale preţurilor la produsele de bază, a început o seriede lucrări publice pentru a an'aDa şomerii, a aDutat financiar câteva bănci pentru a-şi putea reluaactivitatea, a acordat credite fermierilor. Această criză economică a avut consecinţe importante pe plan

politic în multe state europene: partidele democratice au pierdut încrederea populaţiei, partidele

etremiste, mai ales cele de etremă dreaptă, după modelul fascist sau nazist, încep să câşti'e un rol politic important.



5e+i"urile de"ocratice n a doua ;u"&tate a secolului 22

4ra'edia provocată de cel de-al +oilea război mondial, iniţiat de un re'im totalitar, a re'rupatmaDoritatea populaţia uropei occidentale în Durul re'imurilor democratice, care s-au dezvoltat în adoua Dumătatea a secolului 11 tot după modelul interbelic. reşterea economică datoratăreconstrucţiei de după război a adus un plus de încredere faţă de re'imurile democratice. 7n /5#

@ranţa, =ermania @ederală, !talia, >el'ia, Olanda şi Cuembur' au creat 8iaţa omună (omunitateaconomică uropeană), or'anizaţia suprastatală care a stat la baza actualei 6niuni uropene. 8iaţaomună a promovat valorile re'imului politic democratic şi ale economiei libere. 8rin libera circulaţiea bunurilor, serviciilor, persoanelor şi capitalurilor, 8iaţa omună a facilitat prosperitatea economică astatelor uropei Occidentale. +upă /535, fostele state comuniste din uropa au revenit şi ele lare'imul democratic tocmai pentru că acest model de re'im politic a 'enerat bunăstare în Occident.

% De"ocraţia n 5o"1nia n perioada inter/elic&

?aracteristicile re+i"ului politic de"ocratic n 5o"1nia

*omânia a devenit stat democratic în /5/3, prin introducerea dreptului de vot universal. 7n /5/5 au loc primele ale'eri conform votului universal. onsecinţele noului tip de scrutin au fost dispariţia8artidului onservator (partidul marilor proprietari funciari), care se aflase până atunci la 'uvernare înalternanţă cu liberalii, şi apariţia a numeroase partide mici.

6n rol fundamental în consolidarea re'imului democratic l-a avut schimbarea constituţiei liberale din/3$$, cu oconstituţie democratică, "n -781& ?oua constituţie prevedea egalitatea tuturor cet!(enilor4n 3a(a legii 3!r! deosebire de origine etnic!, limb! şi religie- Alte drepturi şi libertăţi prevăzute înconstituţie erau: libertatea persoanei, libertatea întrunirilor şi asocierilor, libertatea presei,inviolabilitatea domiciliului, inviolabilitatea proprietăţii, libertatea învăţământului. a şi în constituţia

din /3$$, şi în cea din /50E era menţionat principiul separaţiei puterilor în stat: puterea le'islativă eradeţinută de 8arlament şi re'e, puterea eecutivă de re'e şi 'uvern şi puterea Dudecătorească deinstituţii Dudecătoreşti.

Principalele partide politice în perioada interbelică au fost Partidul aţional i/eral şi Partidulaţional &r&nescdeoarece ele s-au aflat mai mult timp la 'uvernare. Alături de ele au eistat şi alte

partide. Partidul Poporului, condus de mareşalul Aleandru Averescu, a fost la 'uvernare în /50-/50/, /50$-/50#, dar în spatele său s-au aflat totdeauna liberalii. 8artidul <ocialist a fost înfiinţat în/35E, fiind de mai multe ori reor'anizat, de-a lun'ul eistenţei sale schimbându-şi şi numele (un altnume pe care l-a avut a fost 8artidul <ocial +emocrat). inorit&ţile naţionale ma'hiarii, evreii, saşii,

secuii aveau şi ei propriile lor partide.7n *omânia au eistat şi partide etremiste. Partidul ?o"unist a fost înfiinţat în /50/ dar a fostinterzis prin le'e în /50" datorită faptului că pro'ramul său prevedea desfiinţarea *omâniei &ari.Acest partid a acţionat în ile'alitate, avea sub / de membrii, iar activitatea sa era controlată directde <talin. 7n /50# a fost creat partidul de etremă dreaptăe+iunea Arhan+helului ihail (numit şi=arda de @ier), condus de orneliu Melea odreanu. l a fost interzis în /5EE şi apoi a apărut cunumele de 8artidul 4otul 8entru Fară.

8 5e+i"uri politice totalitare n Europa

?aracteristicile re+i"ului politic totalitar:



controlul total al statului asupra economiei, culturii şi societăţii în 'eneralI

nerespectarea principiului separaţiei puterilor în statI

eistenţa unui sin'ur partid politic, cu un lider dominatorI

nerespectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneştiI

eistenţa unei poliţii politice care reprimă orice protest împotriva re'imuluiI

realizarea unei intense propa'ande care promovează ideolo'ia partidului unic şi oima'ine înfrumuseţată a realizărilor re'imului şi ale liderului său.

*e'imurile politice totalitare au apărut în secolul 11 şi au fost de două tipuri: r egimuri de e;trem! stâng! (comuniste) şi de e;trem! dreapt! (fasciste). *e'imurile de etremă stân'ă au avut ca ideolo'iemarismul, pe care l-au interpretat abuziv. 8rincipala caracteristică a lor a fost desfiinţarea proprietăţii

private, prin trecerea industriei, băncilor şi terenurilor a'ricole în proprietatea statului. *e'imurile deetremă dreaptă au avut ca ideolo'ie naţionalismul etremist care promova dra'ostea faţă de propriul

poporul şi ura faţă de alte naţionalităţi.

a 5e+i"ul totalitar co"unist din 5usia (@5SS)

5usia n #$#7G. *usia era un imperiu uriaş (/# milioane locuitori) în care un sfert din populaţie erade altă etnie decât rusă (polonezi, finlandezi, români etc.), datorită politicii de cucerire dusă de ţari.Farul ?icolae al !!-lea conducea autoritar, fără a ţine seamă de constituţie şi de parlamentul numit+umă. 7n februarie /5/# a avut loc o revoluţie condusă de bur'hezie şi de nobilimea reformatoare înurma căreia s-a instaurat un re'im politic liberal. 8uterea a fost preluată de un 'uvern provizoriu şi denişte adunări ale muncitorilor şi soldaţilor, numite soviete, aflate în principalele oraşe ale *usiei. Farula abdicat şi *usia a devenit republică.

a # 5e+i"ul totalitar co"unist condus de enin (#$#7*#$%%)

8artidul comunist rus (creat în /5E), numit şi 8artidul /ol0evic, condus de 2ladimir !lici Cenin aaDuns la putere prin revoluţia din 0 octombrie /5/#. >olşevicii au înlăturat 'uvernul liberal şi au instaurat un 'uvern al lui CeninI la scurt timp, comuniştii şi-au impus controlul în rândul tuturorsovietelor (parlamentelor re'ionale). <uccesul lor a fost determinat de faptul că re'imul liberalinstaurat prin revoluţia din februarie /5/# nu a reuşit să rezolve problemele economice ale populaţiei.+in /500 *usia s-a numit 6.*.<.<. (6niunea *epublicilor <ovietice <ocialiste).

?aracteristicile ideolo+iei co"uniste:

*e'imul comunist rus s-a bazat pe ideolo'ia socialismului a lui Karl &ar (elaborată după /3"3),reluată de Cenin în mai multe scrieri ale sale. 8rincipalele idei preluate din ideolo'ia maristă au fost:

upta de clas&, concept folosit pentru a eplica evoluţia istorică a omenirii. &ar considera că întoate epocile istorice au eistat două clase sociale anta'onice (opuse): deţinătorii miDloacelor şiforţelor de producţie, numiţi de &ar asupritori, şi cei ce muncesc, numiţi asupriţi. 7ntre asupritori şiasupriţi a eistat o luptă permanentă, luptă de clasă. 7n secolul 1!1 cele două clase sociale erau

bur'hezia şi muncitorimea (proletariatul). 7n *usia, unde industria era mai puţin dezvoltată, comuniştiiau considerat că din rândul asupritorilor fac parte şi nobilii şi ţăranii înstăriţi (numiţi culaci).

B societate cu adev&rat dreapt& nu se poate realiza at1ta vre"e c1t e<ist& "area proprietate

privat&8entru a face o lume mai bună, &ar a propus trecerea proprietăţii private la stat, astfel încâtsă nu mai eiste bo'aţi şi săraci, deci să se creeze o societate fără clase.



5ealizarea unei societ&ţi e+alitare (comuniste) nu se poate face decât prin preluarea puterii de cătreclasa muncitoare (proletariat) prin revoluţie. Astfel se va instaura o dictatură a proletariatului, care vatrece averile celor bo'aţi (miDloacele de producţie) în proprietatea statului. &ar considera aceastădictatură ca fiind le'itimă deoarece este dreptul celor ce muncesc să conducă doar ei.

Ateis"ul, ne'area eistenţei oricărei divinităţi. &ar considera că în toate timpurile reli'ia a fost

folosită de cate'oriile bo'ate pentru a-i asupri şi a-i minţi pe cei săraci. l a numit reli'ia opiul popoarelor.

Aceste idei ale lui &ar, promovate de către Cenin, au le'itimat măsurile dure luate de toatere'imurile comuniste împotriva elitelor economice şi culturale ale societăţii pe motiv că fac parte dinclasa asupritorilor şi că sunt duşmani ai poporului (prin popor înţele'eau muncitorii şi ţăranii săraci).

Practici totalitare n perioade re+i"ului lui enin (#$#7*#$%4)

a fost creată poliţia politică, eLa, pentru a-i urmări pe cei care erau consideraţi duşmanii poporului,

@amilia ţarului a fost eecutată (în total // persoane).libertatea presei a fost desfiinţatăI

băncile şi fabricile au fost trecute în proprietatea statuluiI

ţăranii trebuia să dea la stat surplusul lor de cereale. ei care refuzau, erau eecutaţiI

toate instituţiile erau controlate de membrii partidului comunist.

a% 5e+i"ul totalitar co"unist condus de Stalin (#$%4*#$-8)

7n /500 Cenin s-a îmbolnăvit (paralizează parţial). Ca vârful partidului a apărut un conflict pentru putere între mai mulţi membrii, care este câşti'at de !osif 2issarionovici <talin, un om foarte ambiţios,

abil şi viclean. <talin, proclamat <ecretar =eneral al 8artidului omunist, a instaurat un re'im de teroare nemaiîntâlnit.

Practici totalitare staliniste:

$eroarea practicată cu a6utorul poliţiei politice (&K&V&2& (apoi K.=.>.), condusă de >eria, l-a aDutat pe <talin să elimine toţi adversarii politici şi posibilii adversari. l a etins represiunea asupra tuturorlocuitorilor care erau bănuiţi de nesupunere faţă de re'imul comunist. 4uturor li se făcea un processumar în care erau acuzaţi de trădare şi în care nu aveau nicio şansă să se apere (nu aveau nici dreptulla un avocat), apoi erau condamnaţi la moarte sau muncă silnică. Această acţiune de eliminare a

persoanelor nedorite a fost numită epurare. a urmare a epurărilor, au fost eecutaţi din ordinul lui<talin #N dintre membrii comitetului central al partidului (aproape / de persoane), 3N dintreofiţerii superiori ai armatei, iar din rândul populaţiei se apreciază că numai în anul /5E" au fosteecutate / milion de persoane. 8ână în /5E#, /3 milioane de persoane au fost transportate în la'ăre,/ milioane murind acolo. *eprimarea a continuat până la moartea lui <talin, victimele totale fiind de/#, milioane de morţi.

?ontrolul ri+uros al statului asupra econo"iei

7n perioada /503-/5EE s-a realizat colectivi0area 3or(at! în a'ricultură, pământul fiind trecut în

proprietatea statului. l era muncit în comun de ţărani în cooperative numite colho0uri. ei care se



opuneau colectivizării erau eecutaţi împreună cu familiile lor. 2ictimele colectivizării au fost cam "milioane de morţi.

7n industrie, s-au introdus planurile cincinale, nişte planuri care fiau cât va trebui să fie producţia pentru următorii ani pentru fiecare ramură industrială. 7n întreprinderile unde nu se îndeplinea planul, cei 'ăsiţi vinovaţi erau acuzaţi de sabotaD (împiedicarea intenţionată a activităţilor economice),

putând fi chiar eecutaţi. 6.*.<.<. a aDuns, totuşi, să fie a treia mare putere economică a lumii în urmaindustrializării forţate.

Br+anizarea politic& f&r& respectarea principiului separaţiei puterilor n stat

<tatul era condus de un 'uvern şi de o adunare numită Sovietul Suprem al 9&R&S&S&, alcătuită dinreprezentanţii tuturor republicilor sovietice, care avea atribuţii le'islative şi

Dudecătoreşti. Stalin era Secretar !eneral al Partidului, dar, de fapt el era sin'urul conducător. Oricefuncţionar public trebuia să facă parte din 8artidul comunist. Ocupanţii funcţiilor înalte în partid şi înstat au alcătuit nomenclatura, care era de fapt o clasă de privile'iaţi pentru că aceştia beneficiau dediverse favoruri economice şi sociale.

Propa+anda de partid ?ultul personalit&ţii. 7n toate instituţiile statului şi în miDloacele decomunicare în masă (presa, radioul, cinemato'raful, televiziunea) eistau membrii de partid careaveau 'riDă de 'lorificarea partidului şi a lui <talin. 8ropa'anda arăta realizările partidului multînfrumuseţate, îl prezenta pe <talin ca pe un tată iubitor care ve'hează la bunul mers al societăţii.8entru el se or'anizau serbări oficiale, se puneau statui în pieţele marilor oraşe, se făceau afişe care îl

prezentau ca pe un erou popular. Această propa'anda a fost atât de eficientă încât chiar şi astăzi o partea populaţiei *usiei îl consideră pe <talin un erou civilizator.

/ 5e+i"ul totalitar fascist din Italia (#$%%*#$48)

Italia dup& 5&z/oiG a0terea fascis"uluiG!talienii au fost nemulţumiţi de tratatele de pace de la 8aris de după 8rimul război mondial deoarecenu au primit nişte teritorii din fostul !mperiu austro-un'ar, pe care aliaţii le-au dat !u'oslaviei. 7n plus,imediat după război !talia s-a confruntat cu o 'ravă criză economică. &uncitorii au făcut 'reve de

proporţii nemaivăzute până atunci. 8artidul socialist (o variantă mai blândă a comunismului) câşti'adin ce în ce mai mulţi adepţi. 7n acest contet a apărut Partidul aţional Cascist, de etremă dreaptă,creat în #$%# de ziaristul >enito &ussolini. Anterior apăruseră >ri'ăzile fasciste, 'rupuri de tineri(mulţi erau ofiţeri şi studenţi), conduse tot de &ussolini, care se remarcaseră prin a'resareasocialiştilor şi muncitorilor 'revişti, pe care îi băteau, îi torturau (de eemplu îi forţau să bea litri deulei de ricin) şi chiar îi omorau. &embrii partidului aveau ca uniformă cămaşa nea'ră. 8rincipiul de

bază al oricărui fascist era supunerea totală faţă de liderul partidului, &ussolini, căruia i se spunea 9!l+uce. @asciştii nu s-au ocupat de elaborarea unei ideolo'ii, declarându-se chiar anti.ideologici, fiindde principiu că faptele sunt mai importante decât vorbele. 4otuşi se pot stabili câteva principii 'eneraleale 'ândirii lor politice.

III 5o"1nia post/elic& Stalinis", naţional*co"unis" 0i dizidenţ& antico"unist&

# 5o"1nia post/elic& ranziţia spre co"unis" (#$44*#$47)

7n /5"/-/5"" *omânia, condusă dictatorial de mareşalul !on Antonescu, a participat la cel de-al+oilea *ăzboi &ondial alături de =ermania, împotriva ?aţiunilor 6nite (&area >ritanie, <.6.A.,

6.*.<.<. etc.). Ca %8 au+ust #$44, re'ele &ihai a or'anizat o lovitur& de stat prin care l-a arestat pemareşalul Antonescu (pentru că refuza trecerea imediată a *omâniei de partea ?aţiunilor 6nite) şi a



numit un nou 'uvern, condus de 'eneralul <ănătescu. Covitură de stat a fost spriDinită de principalele partide democratice ale ţării, 8.?.C., 8.?.F., 8.<.+. dar şi de 8artidul omunist. Aceste partide auformat noul 'uvern. omuniştii aveau un sin'ur ministru, Cucreţiu 8ătrăşcanu. 4otodată *omânia aieşit din războiul alături de =ermania, aliindu-se ?aţiunilor 6nite. u toate acestea, când armatasovietică a pătruns pe teritoriul românesc s-a comportat ca o armată de ocupaţie. *e'ele şi oamenii

politici români doreau revenirea la re'imul democratic, dar foarte curând s-a dovedit că acest lucrueste imposibil atâta timp cât armata sovietică se afla în *omânia.

Cactorii care au favorizat instaurarea re+i"ului co"unist n 5o"1nia au fost:

Bcuparea teritoriului 5o"1niei de c&tre ar"ata sovietic& la sfârşitul celui de-al +oilea *ăzboi&ondial. &area >ritanie şi <.6.A. şi-au dat acordul tacit ca pe teritoriile ocupate de rmata

+oşie (armata sovietică) să lase libertate de acţiune sovieticilor. A eistat chiar o înţele'ere secretăîntre !. 2. <talin, conducătorul 6.*.<.<, şi Q. hurchill, primul ministru britanic, rămasă în istorie subnumele de cordul procentaelor , în care cei doi lideri împărţeau sferele de influenţă în uropa întrecapitalism şi comunism. Astfel, *omânia intra în proporţie de 5N în sfera sovietică. Alte ţări precum>ul'aria, 6n'aria, 8olonia, ehoslovaci se aflau tot în sfera de influenţă sovietică, dar în procente mai

mici. *ealitatea a fost că în toate statele ocupate de armata sovietică s-a instaurat re'imul comunist, prin falsificarea ale'erilor parlamentare.

ratatul de pace dintre 5o"1nia 0i aţiunile @nite (#$47) nu a recunoscut cobeli'eranţa(participarea la război) *omâniei alături de ?aţiunile 6nite şi a obli'at *omânia să plătească o imensădatorie de război faţă de 6.*.<.<. Acest fapt a accentuat dependenţa ţării noastre faţă de *usiasovietică.

Presiunile f&cute de sovietici pe plan intern, pentru a aduce 8artidul omunist la putere: numireaunor miniştrii comunişti, apoi numirea unui şef de 'uvern comunist (/5", 8etru =roza) şi, în final,falsificarea ale'erilor din /5"$.

Eli"inarea forţelor de"ocratice din 5o"1nia: dezbinarea şi în final desfiinţarea partidelordemocratice, înlăturarea re'elui &ihai (/5"#).

venimentele care i-au adus la putere pe comunişti s-au succedat foarte rapid. 7n /5"", 8artidulomunist a participat în 'uvern cu un ministru, apoi cu şapte, în /5" re'ele a fost obli'at de sovieticisă numească un 'uvern comunist sub conducerea lui 8etru =roza. 7n /5"$ comuniştii au falsificatale'erile parlamentare. 7n /5"# 'uvernul a eliminat toate partidele de pe scena politică a ţării şi l-aobli'at pe re'e să abdice. 7n /5"3 *omânia a aDuns o republică la conducerea căreia se afla un partidunic.

S& aprofund&" anu"ite cuno0tinţe

Instaurarea re+i"ului co"unist n 5o"1nia: #$44*#$47

+upă înlăturarea lui Antonescu, 'uvernul, alcătuit din reprezentanţii tuturor partidelor, a fost condusde 'eneralul S&n&tescu. 8rimul 'uvern <ăntescu nu avea decât un ministru comunist. Autorităţilesovietice de ocupaţie au făcut presiuni pentru remanierea 'uvernului prin numirea a şapte miniştricomunişti. Aceştia controlau, între altele, ministerele cheie Hustiţie şi 4elecomunicaţii şi postul devicepremier. <ănătescu şi-a dat demisia datorită faptului că ruşii se amestecau în 'uvernarea *omâniei.*e'ele a numit un nou premier, pe 'eneralul5&descu. Aici comuniştii controlau şi mai multeministere, dar ruşii doreau un 'uvern cu premier comunist. omuniştii au început să facă tot felul de

presiuni asupra 'uvernului: au or'anizat demonstraţii de stradă şi 'reve muncitoreşti, au înlocuitabuziv prefecţii şi primarii consideraţi reac(ionari, au atacat în presă în mod vehement tot ceea cereprezenta trecutul interbelic.

8entru a 'răbi instaurarea unui 'uvern comunist, <talin l-a trimis în *omânia pe adDunctul ministrului



de eterne, Andrei 2âşinsLi. Acesta folosea un ton brutal, fără să respecte eticheta diplomaţiei (loveacu pumnul în masă, trântea uşi, folosea un ton inadecvat în faţa re'elui). l i-a cerut re'elui să formezeun 'uvern condus de dr. 8etru =roza (conducătorul @rontului 8lu'arilor, partid aliat al comuniştilor).ând re'ele a refuzat, i-a dat un ultimatum de 0 ore pentru a-l demite pe *ădescu, eplicându-i că încaz de refuz *omânia nu se va mai 'ăsi printre statele independente. Astfel a fost instaurat, la 6 "artie

#$4-, pri"ul +uvern co"unist condus de dr Petru =roza

=uvernul =roza a eliminat din viaţa publică pe cei care se opuneau comuniştilor. *e'ele, în semn de protest, a refuzat să semneze actele emise de 'uvern, intrând în aşa-numita 'revă re'ală (au'ust /5").Acest eveniment nu a avut consecinţe importante deoarece comuniştii au pus în aplicare hotărârile'uvernului chiar dacă nu erau semnate de re'e. <in'ura consecinţă concretă a fost condiţionarea decătre <.6.A. şi &area >ritanie a includerii în 'uvern a doi miniştrii din partea opoziţiei.

7n /5 noiembrie /5"$ au fost or'anizate ale'eri parlamentare. 8entru a simula democraţia, 8artidulomunist a făcut o alianţă cu mai multe partide mici, care se aflau în orbita sa, şi cu 8artidul <ocial+emocrat, formând >locul 8artidelor +emocrate (>.8.+.). 8ropa'anda comunistă, care a fost realizată

din fondurile statului, era foarte a'resivă: broşuri, foi volante, afişe, caricaturi tipărite. 8este tot sespunea că >.8.+. va câşti'a ale'erile cu 3N din voturi. ampania electorală şi ale'erile s-audesfăşurat într-o atmosferă de violenţe, create de detaşamente ale >.8.+.: opozanţii au fost adesea

bătuţi în timpul campaniei electorale şi împiedicaţi să participe la întruniri, s-au făcut presiuni asupraale'ătorilor, au fost împiedicate unele persoane să voteze, unele secţii de vot s-au închis înainte determenul le'al, s-au fraudat masiv ale'erile prin introducerea de buletine false, după numărătoareavoturilor s-au întocmit procese verbale în alb de către preşedinţii omisiilor lectorale Hudeţene, carefuseseră mituiţi cu sume uriaşe de bani. *ezultatele oficiale arătau că ale'erile au fost câşti'ate de>.8.+. cu $3,#N şi că 8.?.F. avea /0,#N, iar 8.?.C. E,#N. Adevărul, descoperit după cercetareaarhivelor în anii 5, a fost că 8.?.F. a câşti'at de fapt, iar comuniştii au publicat rezultatele invers. ?use cunosc eact procentele obţinute, dar se ştie că au câşti'at ţărăniştii din mai multe tipuri de surse:

din localităţile de unde s-au păstrat rezultatele, din documentele confidenţiale întocmite de comunişti pentru ca să ştie care era susţinerea lor reală.

7n /5"# mai mulţi membrii ai 8.?.F au încercat să părăsească ţara pentru a mer'e în Occident săeplice adevărata stare a lucrurilor din *omânia. i au fost arestaţi în comuna 4ămădău, când erau pe

punctul de a se îmbarca într-un avion particular, şi acuzaţi de spionaD. Apoi a fost arestată întrea'aconducere a 8.?.F., iar partidul a fost interzis. !uliu &aniu şi !on &ihalache au primit pedeapsa cuînchisoarea pe viaţă, deşi nu au avut nici un amestec în încercarea de emi'rare a acelor membrii. Cascurt timp 8.?.C. s-a autodizolvat. Ca E decembrie /5"# re'ele &ihai a fost obli'at să abdice, iar*omânia a fost declarată republică.

% 5e+i"ul co"unist n 5o"1nia (#$4'*#$'$)

*e'imul comunist din *omânia a avut două etape: cea a re'imului stalinist, când la conducere s-a aflat=h. =heor'hiu +eD, şi cea a re'imului naţionalist-comunist, condus de ?icolae eauşescu.

a 5e+i"ul stalinist al lui =heor+he =heor+hiu*De; (#$4'*#$6-)

*e'imul de tip stalinist este o formă de comunism foarte dur, asemănător cu cel instaurată de <talin în

6.*.<.<. l se caracterizează prin dictatura şefului partidului care elimină prin forţă toţi adversarii sau potenţialii adversari politici cu aDutorul poliţiei politice, represiunea dură a oricărei forme de protest în



rândul populaţiei (deportarea, folosirea torturii, falsificarea probelor la procese etc.), planificareafoarte ri'idă a economiei etc.

Partidul ?o"unist 5o"1n s-a înfiinţat în /50/, prin despărţirea de socialişti. l a fost scos în afarale'ii deoarece dorea desfiinţarea *omâniei &ari, pe motivul că este stat imperialist. 8artidul omunist

a avut, până în /5"", sub / de membrii, fiind compus din două aripi: aripa internă, a comuniştilordin ţară care se aflau maDoritatea în închisoare (în urma 'revelor din /5EE) şi aripa e5ternă, acomuniştilor care activau în 6.*.<.<. (mulţi dintre ei erau evrei, ruşi sau de altă etnie decât cearomână). +in aripa internă făceau parte Cucreţiu 8ătrăşcanu, =heor'he =heor'hiu-+eD, ?icolaeeauşescu. +in aripa eternă cei mai marcanţi membri au fost Ana 8auLer (devenită ministru deeterne), 2asile Cuca, mil >odnăraş.

Ascensiunea lui De; n fruntea partidului 0i eli"inarea adversarilor

7n /5"3, =heor+he =heor+hiu*De; este ales în funcţia de secretar 'eneral al 8artidului omunist

(adică preşedinte de partid). Partidul se va nu"i Partidul uncitoresc 5o"1n (P5) întrucâtfuzionase cu 8.<.+. (de fapt socialiştii fuseseră obli'aţi să fuzioneze), devenind astfel partid unic.8entru a nu fi concurat de alţi cole'i de partid, +eD a trecut la eliminarea pro'resivă a celor maiimportanţi membrii ai conducerii. Cucreţiu 8ătrăşcanu, printre puţinii intelectuali din partid, a fostarestat în /5"3, condamnat la moarte şi eecutat în /5". 7n /50 +eD a eliminat şi aripa eternă, dar şialţi lideri care-l incomodau. l i-a acuzat pe fiecare de abuzuri în funcţiile deţinute în partid sau în stat,obţinând ecluderea lor din partid sau eliminarea din conducere. el mai dur tratament a fost aplicatfostului ministrul de finanţe, 2asile Cuca: el a fost torturat şi condamnat la închisoare pe viaţă. 7n /50+eD a preluat şi funcţia de prim-ministru, astfel că a devenit cel mai important om din partid şi din stat.

*omânia în perioada 9*ăzboiului rece

7n a doua Dumătate a secolului al 11-lea, relaţiile internaţionale au fost dominate de un conflictideolo'ic, numit K5&z/oiul receH, dus între două blocuri politice: <.6.A. şi statele democratice, pe deo parte, şi 6.*.<.<. şi statele comuniste pe de altă parte. 8erioada de desfăşurare este /5"$-/55/(începe după terminarea celui de-al +oilea război mondial şi se încheie odată cu desfiinţarea 6.*.<.<.)7n /5"$ se vorbea deDa despre împărţirea lumii în două tabere, lumea comunistă, încătuşată, şi lumealiberă şi despre o cortin! de 3ier , care desparte estul şi vestul. ?umele r!0boi rece vine de la faptul cărelaţiile dintre cele două tabere erau foarte încordate, fără a se aDun'e la o confruntare militară directă.

ele două superputeri care au dominat relaţiile internaţionale, <.6.A. şi 6.*.<.<., au folosit în acest

conflict toate resursele, economice, politice şi culturale pentru a-şi învin'e adversarul. *ăzboiul rece s-a purtat pe multiple planuri, de la diplomaţie şi spionaD până la competiţiile sportive şi cucerireaspaţiului cosmic. 7n relaţiile internaţionale cele două state au susţinut armat şi diplomatic diverseconflicte militare cum au fost: r&z/oiul din ?oreea, între oreea de ?ord comunistă şi oreea de<ud, capitalistă, războiul din 2ietnam, conflictul israeliano*ara/, unde <.6.A. a susţinut !sraelul, iar6.*.<.<. statele arabe. ea mai 'ravă criză a *ăzboiului rece a fost criza cubaneză din /5$0. Atunci6.*.<.<. a încercat să-şi plaseze în uba nişte rachete care puteau ţinti pe teritoriul american.8reşedintele <.6.A., H. @. Kenned;, a cerut retra'erea bazelor rachetelor, ameninţând 6.*.<.<. Atuncilumea a avut impresia că se află în preaDma unui război atomic. +ar Kenned; şi %ruşciov au rezolvatconflictul pe cale diplomatică.

ele două tabere şi-au creat or'anizaţii economice şi militare pentru a se apăra mai eficient deadversari. 7n #$47 <.6.A. a propus un aDutor financiar important pentru redresarea ţărilor europene



după război, numit Planul arshall <talin a refuzat acest aDutor şi a obli'at statele comuniste să facăacelaşi lucru, considerându-l o încercare a americanilor de control asupra statelor care primesc baniilor. <tatele comuniste şi-au creat, ca o reacţie la planul &arshall, propriaor'anizaţieeconomică: ?onsiliul de A;utor Econo"ic 5eciproc (?AE5, #$4$) 7n cadrul acesteia, făceauschimburi de produse de la alimente până la maşini şi utilaDe. @iecare dintre cele două tabere şi-a creat

şi propria or'anizaţie militară:AB (#$4$) ţările capitaliste şi Pactul de la 3ar0ovia (#$--) ţărilecomuniste europene.

Politica e<tern& ro"1neasc& n perioada re+i"ului De; (#$4'*#$6-)

7n anii Y nu se poate spune că *omânia a avut o politică eternă proprie deoarece a adoptat poziţiasovietică în toate problemele de politică internaţională: a fost membră fondatoare a A*-ului şi a8actului de la 2arşovia, a susţinut politica 6.*.<.<. în toate conflictele pe care le-a avut aceastăsuperputere chiar şi cu statele comuniste: !u'oslavia şi 6n'aria. !u'oslavia, condusă de 4ito, adoptaseo poziţie de nealiniere la politica sovietică, refuzând să facă parte din alianţele conduse de 6.*.<.<. 7nconflictul 4ito-<talin, +eD l-a susţinut activ pe <talin. el mai important spriDin pe care l-a acordat*omânia sovieticilor a fost pentru înăbuşirea revoluţiei anticomuniste din 6n'aria din /5$. O

consecinţă a acestui eveniment a fost retra'erea trupelor sovietice din *omânia, în /53. 2edeţi şi para'raful despre relaţiile lui +eD cu 6.*.<.<. din lecţia despre re'imul comunist în *omânia.

7n anii Y$ re'imul politic de la >ucureşti se distanţează de 6.*.<.<. atât în plan intern cât şi în planetern: *omânia a început o colaborare economică importantă cu !u'oslavia (construcţiahidrocentralei 8orţile de @ier). 7n /5$", la o întrunire a 8artidului &uncitoresc *omân, s-a respins înmod oficial o propunere făcută de sovietici (planul 2alev) pentru ca sudul *omâniei să facă partedintr-un comple a'ricol împreună cu nordul >ul'ariei şi sudul 6.*.<.<. Aceasta ar fi dus laîncetinirea ritmului dezvoltării industriei româneşti.

?onte<t internaţional al pr&/u0irii re+i"ului co"unist 7n anul /535 s-a prăbuşit re'imul comunistîn toate statele uropei de est. Acest proces a fost favorizat de politica de reforme economice şi sociale

(numită perestroika ?restructurare@ introdusă de conducătorul 6niunii <ovietice, &ihail =orbaciov,începând cu /53.

7n anii 3 a devenit evident că re'imurile comuniste au eşuat din punct de vedere economic din cauzacontrolului ecesiv al statului asupra economiei. =orbaciov a încercat prin perestroika să corectezesistemul politic şi economic comunist: a introdus proprietatea privată limitată asupra pământului şi a

permis apariţia unor mici întreprinderi private. ea mai importantă schimbare a fost însă revenirea lalibertatea de epresie ( glasnost ? transparen(!) prin încuraDarea dezbaterilor publice. =orbaciov a puscapăt şi *ăzboiului rece, prin politica sa de colaborarea cu preşedinţii americani. 8rin politica sainternă şi eternă, =orbaciov a câşti'at un presti'iu internaţional imens. 7n /55 a primit premiul

?obel pentru pace, ca recunoaştere în lumea occidentală a eforturilor sale. 8e plan intern însă,

=orbaciov a devenit prea reformator pentru comuniştii conservatori şi prea conservator pentru cei caredoreau un re'im total democratic. l nu a dorit prăbuşirea re'imului comunist, ci corectarea lui, darre'imul comunist nu putea eista decât în măsura în care partidul controla strâns toată societatea.=orbaciov şi-a dat seama în final că politica sa duce la prăbuşirea comunismului şi a acceptat resemnatacest lucru. 7n /55/ 6.*.<.<. s-a destructurat, prin proclamarea independenţei mai multor republicisovietice, iar el a demisionat.7n anii 3, =orbaciov a încuraDat politica de reforme în toate statele comuniste. 8olitica reformelor adeschis drumul către democraţie. 7n /535 re'imul comunist s-a prăbuşit şi s-au instaurat re'imuridemocratice, prin revenirea la pluripartidism şi or'anizarea unor ale'eri libere (în 8olonia, 6n'aria,ehoslovacia, =ermania +emocrată, >ul'aria).

Pr&/u0irea co"unis"ului n 5o"1nia. +intre toţi liderii comunişti, eauşescu a fost cel mairefractar la politica reformatoare, refuzând orice schimbare de structură. +acă după /5$3 el era



considerat de către occidentali un reformator, în anii 3 ima'inea sa era a unui dictator nemilos careîşi priva poporul de cele mai elementare aspecte ale unui trai decent.7n decembrie /535 au izbucnit manifestaţii de stradă împotriva lui eauşescu şi a re'imului comunist,mai întâi la 4imişoara (/$ decembrie) şi apoi la >ucureşti (0/ decembrie) dar şi în alte oraşe. Armataşi securitatea au tras în demonstranţi, producând peste / de victime. 7n ziua de 00 decembrie

eauşescu a părăsit >ucureştiul. l a pierdut susţinerea armatei şi a securităţii. *omânia a fost sin'uraţară din uropa de est în care prăbuşirea comunismului s-a produs violent.

5evenirea la de"ocraţie +upă fu'a lui ?icolae eauşescu, s-a format un or'anism revoluţionar curol eecutiv numit @rontul <alvării ?aţionale (@<?), condus de !on !liescu, fost membru al 8artiduluiomunist care era considerat dizident. 7n E/ decembrie, @<? a dat un decret-le'e care permitearevenirea la pluripartidism. Astfel, în ianuarie /55 au reapărut 8?C şi 8?F, la iniţiativa unor membriiai acestora din anii ". +ar în lunile următoare sunt înfiinţate un număr mare de partide de toatecoloraturile politice. +e asemenea, @<? se transformă în partid politic. 7n mai /55 au loc primeleale'eri libere după /5E#, care sunt câşti'ate de @<? şi !on !liescu.6n rol important în construcţia re'imului democratic l-au avut or'anizaţiile non-'uvernamentale care

au luptat pentru apărarea drepturilor omului, ale minorităţilor sau cate'oriilor defavorizate, pentrulibertatea cuvântului, sau au avut iniţiative importante în or'anizarea unei societăţi democratice. 6nadintre cele mai importante a fost Alianţa ivică, alcătuită din numeroşi oameni de cultură recunoscuţica luptători anticomunişti.

@undamentele re'imului democratic sunt puse de noua constituţie adoptată în /55/. 7n /550 au loc alteale'eri, de data aceasta într-un re'im constituţional, nu într-unul de provizorat. le sunt câşti'ate tot de!on !liescu şi formaţiunea sa politică numită atunci, @+<? (@rontul +emocrat al <alvării ?aţionale).6n alt rol important în susţinerea re'imului democratic a fost revenirea la proprietatea privată îna'ricultură (familiile care au fost deposedate în anii $ au primit din nou loturile a'ricole în /55) şiîn industrie (aici privatizarea s-a făcut cu dificultăţi şi cu pierderi economice uriaşe.

Partidele politice ele mai importante schimbări pe scena vieţii politice în primii ani de după /535au fost le'ate de transformările în cadrul :S( . +upă ce !liescu este ales preşedinte al *omâniei, şeful@<? devine primul ministru 8etre *oman. 7n /55/ premierul *oman a pierdut susţinerea politică a lui!on !liescu şi a fost demis. 7n /550 oamenii politici din Durul lui !on !liescu se desprind din @<? şialcătuiesc un nou partid politic, @rontul +emocrat al <alvării ?aţionale (@+<?).

7n /55E :S( şi-a luat numele de Partidul 2emocrat +P20. 8artidul +emocrat a fost condus de 8etre*oman până în 0/ şi apoi de 4raian >ăsescu, până la ale'erea sa ca preşedinte, în 0". 7n 0#,8artidul +emocrat s-a unificat cu o aripă a 8?C şi a format 8artidul +emocrat Ciberal (8+C). Acest

partid s-a aflat la 'uvernare în /55$-0 împreună cu 8artidele care au alcătuit onvenţia +emocrată,în 0"-0 împreună cu 8?C şi în 03. !niţial a fost un partid de centru stân'a, iar în 0" a

devenit de centru dreapta, prin modificarea doctrinei sale.

:2S(, devenit în /55E Partidul De"ocraţiei Sociale din 5o"1nia (PDS5), s-a unificat în 0/ cuun alt partid socialist (8<+*) şi şi-a schimbat numele în Partidul Social De"ocrat (PSD). Aceastăunificare a avut scopul ca partidul să fie primit în !nternaţionala <ocialistă, o alianţă a partidelorsocialiste din întrea'a lume. 2echiul 8<+* era considerat de socialiştii europeni un urmaş al 8artiduluiomunist şi deci un partid nedemocratic. 8ână în 0" la conducerea sa au fost !on !liescu şi Adrian

?ăstase. Acest partid s-a aflat la 'uvernare în /550-/55$, 0-0".

Partidul aţional &r&nesc a fost reînfiinţat de către orneliu oposu, lider ţărănist de marcă din perioada interbelică, fost secretar al lui !uliu &aniu, care a stat în închisorile comuniste. 6n alt liderimportant al partidului în anii 5 a fost !on *aţiu, fost eilat politic în An'lia. 7n /55 orneliu



oposu a murit, iar partidul nu a mai 'ăsit un lider de valoare. 8?F şi-a luat numele de 8artidul ?aţional Fărănesc reştin şi +emocrat (8?F+) pentru a putea face parte din 8artidul 8opularuropean, o alianţă a partidelor de centru dreapta cu ideolo'ie bazată pe valorile creştinismului.8?F+ a fost principala formaţiune politică din cadrul alianţei +* aflată la 'uvernare în perioada/55$-0.

Partidul aţional i/eral a fost reînfiinţat de către *adu âmpeanu, lider al tineretului liberal în

perioada interbelică, fost deţinut politic în închisorile comuniste şi eilat politic în @ranţa. Alţi lideri politici importanţi, care s-au aflat la conducerea partidului au fost &ircea !onescu Zuintus, 4heodor<toloDan, ălin 8opescu 4ăriceanu. 8?C a fost al doilea partid politic din +*, aflându-se în acestcontet la conducerea ţării în /55$-0, în 0" s-a aflat la conducere în alianţă cu 8+ apoi sin'ur,

până în 03.

@D5 , partidul minorităţii naţionale a ma'hiarilor a fost o altă or'anizaţie politică importantă care acâşti'at constant în ale'eri $-#N din procentele electoratului. 6+&* a participat la toate 'uvernările

din *omânia începând cu /55$.

Alternanţa la putere la conducerea 5o"1niei 7n perioada /55-/55$ scena vieţii politice româneştia fost dominată de !on !liescu şi 'ruparea politică din rândul căreia provenea (8+<*, în toatevariantele sale). 7n /55$ ale'erile au fost câşti'ate de E"il ?onstantinescu, susţinut de o alianţă de

partide numită onvenţia +emocratică din *omânia. +* era alcătuită din 8?F+, 8?C, 6+&* şialte partide mai mici). +* s-a confruntat cu 'rave probleme economice, aşa că în 0 ale'erile aufost câşti'ate din nou de 8+<* şi !on !liescu. 7n 0" raian >&sescu a devenit preşedinte al*omânie, spriDinit de o alianţă a partidelor 8+ şi 8?C.

>. !!!. onstituţia din /55/

ontetul şi cauzele elaborării constituţiei. 7n contetul revenirii *omâniei la pluripartidism,constituţia comunistă trebuia înlocuită pentru a menţiona noua stare de fapt, dar şi pentru a 'arantarespectarea drepturilor cetăţeneşti şi pentru a permite dezvoltarea re'imului democratic.

ndru"&ri pentru analiza unor surse istorice (te<te) (su/iectele I 0i II)Su/iectele I 0i II cuprind cerinţe cu privire la:

# Sta/ilirea ti"pului n care au loc eveni"entele: de obicei se cere secolul.*ezolvarea: se caută în tet informaţia. +e obicei se menţionează anul sau anii evenimentelor, care setransformă, de către voi, apoi în secol, ori (mai rar), este specificat direct secolul şi se transcrie acesta.

% Sta/ilirea spaţiului în care se produc evenimentele: re'iunea, ţara, continentul sau partea unuicontinent. *ezolvarea: se transcrie din tet spaţiul cerut.

8 Sta/ilirea su/iectului istoric despre care este vorba în tet sau a unei caracteristici a acestuia.*ezolvarea: de obicei se transcrie din tet răspunsul eact la întrebarea cerută.

Atenţie 7n eerciţiile în care se cere:a) precizarea unei infor"aţii menţionate atât "n sursa % cât #i "n sursa * trebuie să avem un sin'urrăspuns care redă informaţia comună din cele două surse./) precizarea c1te unei infor"aţii menţionate "n sursa %, respectiv "n sursa * trebuie să avem douărăspunsuri, câte unul pentru fiecare sursă.



4 enţionarea unui punct de vedere cu privire la o pro/le"& 0i susţinerea sa cu o e<plicaţie dinte<t *ezolvarea: se menţionează ideea cerută folosind propriile noastre cuvinte şi apoi se transcriedin tet, folosind 'hilimelele, para'raful pe care l-am folosit pentru a etra'e acea idee.

- Selectarea, dintr*una sau dou& surse, a dou& infor"aţii aflate n relaţie cauz&*efect

*ezolvarea: se citeşte cu atenţie tetul sursei sau surselor şi se transcrie din tet o informaţie cau0! şio informaţie e3ect .

a să fim si'uri că informaţiile alese sunt corecte facem următorul test de control: punem informaţiileîntr-o construcţie de 'enul: 2in cauză că ( pentru că, deoarece0 in3orma(ia a, atunci in3orma(ia b.+acă rezultă un tet valabil din punct de vedere lo'ic şi istoric, atunci am oferit răspunsul corect. +eeemplu: 2in cauză că Ate3an cel *area a re3u0at plata tributului 3a(! de turci atunci el a 3ost atacatde o armat! otoman! condus! de Suleiman paşa-

Atenţie 7n eerciţiile pentru stabilirea cauzalităţii putem întâlni două situaţii:a) 6neori informaţiile sunt aşezate în tet chiar în această formă evidentă cau0!.e3ect . 7n acest caz le

'ăsim foarte uşor deoarece ne uităm după termenii care ne arată cauzalitatea, numiţi conectori: dincau0! c! Bdeoarece@. atunciBde aceea, pentru aceea@./) Alteori trebuie să descoperim noi în sursa sau în sursele citate relaţia cază-efect. 7n acest caz trebuiesă fim atenţi să avem ca element de control şi următoarele aspecte:- eveni"entul cauz& a avut loc naintea eveni"entului efect şi evenimentul efect este o urmarealo'ică a evenimentului cauzăI- evenimentele pe care noi le 'ăsim în relaţie cauză-efect sunt corect stabilite numai atuncicând r&spunsul nostru este lo+ic 0i convin+&tor pentru oricine l cite0te, chiar dac& nu a v&zutsursa pe care a" consultat*o. 8entru aceasta ne ima'inăm situaţia că o altă persoană citeşterăspunsul nostru şi nu a văzut sursa istorică. *euşeşte ea să înţelea'ă ce am scris noi acoloG

Ar+u"entarea unei afir"aţii istorice

7 Ar+u"entarea, printr*un fapt istoric relevant, a unei afir"aţii istorice

*ezolvarea presupune realizarea unui scurt eseu despre problema respectivă, ţinând cont că faptulistoric relevant este orice informaţie istorică pe care o putem aduce în spriDinul ideii de prezentat.8entru a fi mai uşor să înţele'em cum realizăm ar'umentarea luăm ca eemplu două cerinţe:

a) Ar'umentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia autonomiile locale aucontribuit la constituirea statului în spaţiul medieval românesc.

b) Ar'umentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia un proiect politic din secolul al1!1-lea a avut un rol important în modernizarea statului.

8entru a realiza ar'umentarea putem să parcur'em următorii paşi:

identific&" cei doi ter"eni istorici cheie (cele dou& aspecte istorice funda"entale) despre caretrebuie să vorbim în ar'umentaţia cerutăI

"n cazul a0' autonomii locale şi constituirea statului medieval românesc şi în cazul b): modernizareastatului şi proiecte politice din secolul 1!1I

defini" fiecare dintre cei doi ter"eni 0i oferi" infor"aţii despre cele două probleme istorice, pornind de la cunoştinţele dobândite în lecţiile studiate. ste bine să pornim de la problema cea mai'enerală spre cazul particular pentru a nu face referire la amănunte inutile.

"n cazul a0 menţionăm etapele procesul de întemeiere şi cum s-a realizat acesta (aspectul 'eneral) şiapoi definim autonomiile locale şi dăm eemple de autonomii (cazul particular)I



"n cazul b0 definim modernizarea (aspectul 'eneral), apoi menţionăm mai multe proiecte politice şi neale'em unul pentru a-l prezenta pe scurt(cazul particular)I

în final redactăm o fraz& ar+u"entativ& care dă răspunsul eact la problema cerută, folosindconectorii cauză obişnuiţi: din cauză că, de aceea, pentru aceea şi conectorii efect: aşadar, ca urmare.

n cazul a) din cauză că autonomiile locale au fost T.atunci ele au contribuit la întemeierea statuluiI n cazul /) din cauză că proiectul politic a cuprins T. atunci el a avut un rol politic în modernizareastatului.

Atenţie Pentru a u0ura redactarea 0i lectura te<tului, totul tre/uie scris n fraze c1t "aiscurte Ciec&rei pro/le"e istorice a/ordate tre/uie s&*i acord&" una sau "ai "ulte fraze u v&+r&/iţi s& scrieţi totul ntr*un sin+ur enunţ pentru c& aceasta este calea cea "ai si+ur& spre e0ec?orectorii nu o s& nţelea+& ce aţi vrut s& spuneţi dac& a+lo"eraţi infor"aţii 0i ar+u"ente de*aval"a

E<erciţii rezolvate:

Ar'umentările următoare sunt foarte lun'i deoarece folosesc mai multe fapte istorice relevante, şi nudoar unul, aşa cum se cere. Am optat pentru a oferi mai multe informaţii pentru ca voi să puteţiînţele'e mai bine cum să folosiţi diverse informaţii în ar'umentare şi apoi să le selectaţi doar pe cele

pe care le reţineţi mai uşor.

+e reţinut[[[ Ar'umentarea se punctează astfel: #punct pentru pertinenţa ar'umentării, %

puncte pentru selectarea oricărui fapt istoric, # punct pentru utilizarea conectorilor care eprimăcauzalitate (din cauză că, deoarece etc. ) şi concluzie (atunci, de aceea etc.)

# Ar+u"entaţi, printr*un fapt istoric relevant, afir"aţia confor" c&reia autono"iile locale aucontri/uit la constituirea statului n spaţiul "edieval ro"1nesc

*, varianta /: Statele "edievale ro"1ne0ti s*au constituit în mai multe etape: într-o primă etapă seîntemeiază autonomii locale, cnezate şi voievodate, în a doua etapă cnezatele şi voievodatele se unescîntr-un sin'ur stat, în etapa următoare se formează principalele instituţii politice.

Izvoarele istorice arat& c&, n teritoriul locuit de ro"1ni, pentru "ai "ulte secole, or+anizareapolitic& nainte de nte"eierea statului a fost aceea a unor autono"ii locale nu"ite cnezate 0ivoievodate, create prin unire mai multor sate. <pre eemplu, primele autonomii atestate documentarsunt cele din 4ransilvania din secolul !1, voievodatele lui =elu, =lad şi &enumorut (menţionateîn /ronica lui non%mus@. 7n Fara *omânească primele autonomii sunt atestate abia în secolul 1!!!,în Diploma /avalerilor Ioani(i (/0"#): voievodatele lui Citovoi şi <eneslau, cnezatele lui !oan şi@arcaş şi Fara <everinului. 7n &oldova nu cunoaştem numele unor astfel de autonomii, dar tradiţia

populară menţionează eistenţa unor (!ri, câmpuri sau codri.

7ntemeierea statului Fara *omânească s-a realizat pe la /E/, de către >asarab !, prin unificare unorautonomii locale de felul celor menţionate în documentele din secolul 1!!!. 7n &oldova, autonomiile



au fost unite de +ra'oş şi apoi >o'dan în perioada /E-/E$". Fara *omânească şi &oldova s-aucreat ca state vasale 6n'ariei, apoi şi-au obţinut independenţa. 7n 4ransilvania, autonomiile locale aufost cucerite treptat de statul ma'hiar în secolele 1!-1!!! şi nu au reuşit să formeze un statindependent, dar au format un teritoriu autonom în cadrul re'atului 6n'ariei, numit chiarvoievodat. (#p pertinenţa ar+u"ent&rii M %p faptul istoric relevant)

Din cauz& c& principala for"& de or+anizare politic& a ro"1nilor nainte de nte"eierea statelora fost aceea a autono"iilor locale, cnezate 0i voievodate, iar nte"eierea statului s*a realizat prinunificare teritoriilor locuite de ro"1ni pe un spaţiu foarte ntins (la est de ?arpaţi, la sud de?arpaţi sau n interiorul arcului ?arpaţilor), atunciautono"iile locale au un rol foartei"portant n constituirea statului "edieval ro"1nesc (#p conectorii cauzalit&ţii)

Bacalaureat istorie

Documents

Transcript of Bacalaureat istorie