Materiale Bacalaureat Istorie.

8/21/2019 Materiale Bacalaureat Istorie.

http://slidepdf.com/reader/full/materiale-bacalaureat-istorie 1/65

Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a

Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

Sintagma “romanitatea românilor” se referă la descendenţa romană a românilor dincoloniştii aduşi de romani în Dacia Traiană, latinitatea limbii române, unitatea de neam aromânilor din întreg teritoriul locuit de ei, păstrarea esenţei romane în datini şi obiceiuri.Romanitatea este sintetiată de etnonimul ,,român” care face trimitere la originea neamului ! România. Romanitatea este legată de continuitatea geto"dacilor sub stăpânire romană şicontinuitatea daco"romană la nord de Dunăre după retragerea aureliană #$%&"$%'($%)*.Do+eile acestei continuităţi sunt de ordin logic, areologic, ling+istic, etnografic, istoric.

Romanitatea orientală este o realitate ce nu poate fi pusă în discuţie şi ea se identificăcu poporul român, care este de altfel singurul moştenitor direct al romanităţii orientale.

Romanitatea românilor a reţinut atenţia cronicarilor, filosofilor, etnografilor,geografilor, literaţilor, dar cei care s"au ocupat cel mai mult de această temă au fost istoricii.-i au stăruit să demonstree continuitatea romană în Dacia după retragerea aureliană, originealatină a limbii române, formarea conştiinţei de neam, a originii romane a românilor.Romanitatea românilor a determinat multe contro+erse, polemici, teorii contradictorii sau total

greşite, unele urmărind alte scopuri decât cele ştiinţifice.Romanitatea românilor în conştiinţa europeană în secolele VII-XIIIn secolul /00, se e1ercită influenţa 0mperiului biantin, care stăpânea teritorii la

Dunărea de 2os. 3ceştia au fost primii care au adus informaţii cu pri+ire la originea romană a poporului român. n i+oarele biantine, locuitorii de la nordul Dunării apar sub denumirea deromani. 3cest lucru se poate +edea în tratatul militar biantin, Strategikon, scris în timpuldomniei împăratului 4auricius. 3lte informaţii ne oferă călătorii străini, printre care armeni şi

persani. 5 altă sursă o repreintă Cronica rusă de la Kiev, cea mai +ece cronică rusă, dinsecolul 60. 7răitoare în acest sens sunt şi i+oarele magiare, precum Gesta hungarorum,scrisă în secolul 600, în timpul regelui 8ella al 0/"lea. 5 altă lucrare este cea a lui Simon de9ea, Gesta Hunorum et Hungarorum, din secolul 6000.

n ceea ce pri+eşte etnonimele folosite de di+erse i+oare pentru a desemna locuitoriide la nordul Dunării, aceştia apar la cumpăna dintre primul şi cel de"al doilea mileniu al ereicreştine sub numele de vlahi #volohi, valahi*, termen care desemneaă un nesla+, un popor deorigine romanică. :umele de vlahi, volohi, dat de către străini românilor marceaă sfârşituletnogeneei poporului român şi e1primă caracterul său romanic. 3lte denumiri folosite suntblachi, olohi #ultimul folosit de magiari*. Toate aceste etnonime au semnificaţia de latinofoni#+orbitori de limbă latină*.

naintând cronologic pe firul istoric, în secolul al /000"lea, informaţiile se înmulţesc.3pare însemnarea de la ;astamonitu #o mănăstire situată în sudul 7reciei*, în care apar menţionaţi vlaho-rinchinii de pe râul Rin<os. Totodată, în lucrarea Cronographia, Teopanes;onfesor face referire la prima formă păstrată din limba protoromânească, şi anume îndemnul

rostit de un soldat= Torna, torna fratre!n secolul al 06"lea, repreentati+e sunt Cronica armeanului 4oise ;orenati, în care

se +orbeşte despre ţara alak şi cronica turcă gu"name, în care se menţioneaă locuitorii dinspaţiul carpato"dunăreano"pontic cu numele de uluk-ili.

Secolul al 6"lea se afirmă prin tratatul biantin #e administratio imperii, redactat de;onstantin al /00"lea >orfirogenetul, împăratul biantin. -l denumeşte populaţia nesla+ă din8alcani, în conte1tul aşeării sla+ilor, cu numele de romani, în opoiţie cu biantinii, care suntdenumiţi romei. $lahii mai sunt menţionaţi şi în corespondenţa împăratului biantin /asile al00"lea 4acedoneanul, din secolul al 60"lea. Tot atunci, se menţioneaă şi răscoala +lailor şi

bulgarilor de către 9?nnamos.n secolul al 600"lea sursele se di+ersifică. 3pare lucrarea magiară Gesta

hungarorum, care aminteşte de blachii ac pastorem %omanorum şi de +oie+odatele conduse

&



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-ade 4enumorut, 7lad şi 7elu, &uidam lachus #un oarecare rom'n*, făcând referire deci laetnie.

n secolul al 6000"lea, a+em corespondenţa lui 0oniţă ;aloian cu >apa 0nocenţiu al 000"lea, în care se pune în e+idenţă originea romană a vlahilor . Tot atunci apare şi lucrarea luiSimon de 9ea, Gesta Hunorum et Hungarorum, în care locuitorii din >annonia apar sub subnumele de vlahi.

Toate aceste i+oare narati+e susţin ideea unei conştiinţe europene pri+ind romanitatearomânilor.

Romanitatea românilor în Epoca Renaşterii (secolele XIV-XVI)n această perioadă, interesul pentru acestă realitate creşte, datorat pe de o parte

creşterii interesului pentru 3nticitatea greco"romană. n acelaşi timp, originea latină a limbiişi a poporului român, precum şi preenţa neîntreruptă a românilor în teritoriile nord"dunărene,au fost pentru multe secole un fapt de conştiinţă istorică europeană, în condiţiile apariţiei şi

de+oltării pericolului otoman " implicarea @ărilor Române în ,,cruciada târie.”Repreentanţii acestei perioade au fost umaniştii italieni= >oggio 8racciolini, Ala+io 8iondo,-nea Sil+io >iccolomini cu cea mai cunoscută lucrare Cosmographia, 3ntonio 8onfinius,Arancesco della /alle. Toţi aceştia susţin ideea romanităţii românilor, afirmând că rom'nii

sunt urma(ii coloni(tilor romani adu(i de Traian )n #acia. ;a mărturie stă limba latină, ceamai pură limbă neolatină +orbită în -poca Renaşterii. Denumirea de rom'ni +ine de latermenul %omanus.

n secolele 6/00"6/000, ideea descendenţei românilor din coloniile romane ale luiTraian a prins şi mai mult contur, iar mărturiile asupra originii românilor sunt tot mainumeroase şi atestate pe tot continentul european. n afirmarea autotoniei românilor înţinuturile carpato"dunărene un rol important l"au Bucat cărturarii saşi din Transil+ania, aflaţi

direct în contact cu românii. Cnul dintre cei care au abordat latinitatea poporului român a fostermann Da+id, care arăta că at't cei de dincolo de Carpa*i, c't (i cei din Transilvania, )(itrag originea (i numele, ba chiar (i limba rom'nă, din coloni(tii adu(i de Traian . Cn altuleste 4artin 5pit. nsă sunt şi unii cărturari magiari care îşi e1primă neîncrederea faţă deteoria originii romane a românilor şi a autotoniei lor, ca 0st+an Samos<os? #primelecontestaţii apar încă de la sfârşitul +eacului al 6/0"lea, începutul +eacului al 6/00"lea*. :ulipsesc însă nici cei care susţin teoria descendenţei românilor din romani, ca 3ndras usti, lamiBlocul +eacului al 6/000"lea. nsă în general istoriografia e1ternă susţine în aceste secole

problema romanităţii românilor. Dintre repreentanţii străini, amintim şi pe 3ndras usti,4artin Eebrect şi -dFard 7ibbon. 0storiografia internă se remarcă prin lucrarea Hungaria alui :icolaus 5laus, personalitate de an+ergură europeană, umanist, care considera ca românii

din 4oldo+a, @ara Românească şi Transil+ania sunt descendenţii coloniştilor romani, ceea cee1plică limba lor latină. n secolul al 6/00"lea, se afirmă cronicarii 7rigore Crece, 4iron;ostin # #e neamul moldovenilor *, :icolae ;ostin. >e lângă aceştia, se remarcă şi ;onstantin;antacuino şi Dimitrie ;antemir, care e1primă în scrierile lor, baate pe tradiţiile locale şiscrierile umaniştilor străini autotonia şi romanitatea românilor. Eucrarea de seamă pentru;antacuino este +storia ării %om'ne(ti. Dimitrie ;antemir, domn al 4oldo+ei între &%&G"&%&&, scrie o lucrare sub influenţa iluminismului #escriptio oldaviae. n+ăţatul domn maiscrie în lucrarea sa repreentati+ă Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor că ace(tiadară ./0 vesti*i romani ./0 sunt mo(ii, strămo(ii no(tri, ai moldovenilor, muntenilor,ardelenilor ./0.

Secolul al 6/000"lea aduce politiarea problemei, pe fondul afirmării mişcării de

emancipare naţională din Transil+ania. -+enimentele derulate îşi au punctul de plecare în

$



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a&HII, când Transil+ania a intrat oficial sub stăpânirea 0mperiului absburgic, prin pacea de la9arloFit. n &HIJ s"a întrunit Sinodul de la 3lba 0ulia, format din KJ de protopopi româniortodocşi care acceptă unirea cu 8iserica Romei şi astfel ia fiinţă 8iserica 7reco";atolică. n&HII, împăratul emite nişte diplome prin care recunoaşte drepturile protopopilor iar în &%G& lee1tinde aceste patente asupra celorlalti români greco"catolici. 4agiarii se opun aplicăriiacestor norme. n &%$J, 0oan 0nocentie 4icu, înnobilat cu particula Klein, episcop greco"catolic, alcătuieşte memorii precum cel intitulat Supple1 2ibellus. n &%'', 0. 0. 4icu trimiteaceste memorii împărătesei 4aria Terea, la /iena şi le fundamenteaă cu argumente istorice,filosofice şi umanitare. 0. 0. 4icu con+oacă apoi la 8laB un sinod, format din cele două

biserici. 4aria Terea îl e1ileaă la Roma, unde +a muri în &%HJ. 0deile sale sunt preluate şide+oltate de preoţi, pătrund în mediile intelectuale, în rândul negustorimii, funcţionarilor români care se aflau în administraţia 0mperiului. n &%J', are loc răscoala lui orea, ;loşca şi;rişan. n &%I&, se alcătuieşte primul program politic românesc, Supple1 2ibellus$alachorum. ;a reacţie în plan cultural, te1tul este adnotat critic de Aran 2osep Suler, careneagă romanitatea şi autotonia românilor în Transil+ania, susţine că retragerea aureliană afost totală şi că poporul român s"a format în >eninsula 8alcanică la sud de Dunăre, de unde aemigrat la nord de Dunăre în secolul 6000. -ste deci un popor de păstori nomai, de aceea nu

se cu+ine să aibă drepturi. Se naşte astfel teoria imigraţionistă, care le neagă românilor dreptulde a se fi constituit în spaţiul carpato"danubiano"pontic. 4agiarii susţin această idee, ca 2osef 9arl -der, 2oann ;ristian +on -ngel şi 8ella 4arton. ;ombaterea se face pe fondul unei

polemici +iolente de către repreentanţii Lcolii 3rdelene, mişcare culturală şi ideologicăiluministă a intelectualităţii româneşti din Transil+ania de la sfârşitul secolului al 6/000"lea şiînceputul secolului al 606"lea= >etru 4aior, 7eorge Lincai, Samuel 4icu şi 0on 8udai"Deleanu. -i scriu lucrări cu caracter istoric şi filologic, demonstrând latinitatea limbii române,+ecimea şi continuitatea românilor, descendenţa romană. nsă, în focul debaterilor, ei comitşi o eroare şi anume admit e1terminarea dacilor, susţinând originea pur romană a poporuluiromân. 0deea purismului latin +a fi reluată în prima Bumătate a secolului al 606"lea, de ogrupare care susţine “purismul latin”, în frunte cu 3ugust Treboniu Eaurian. 0storiografia

e1ternă nu acordă atenţie teoriei lui Suler. 3utotonia românilor este susţinută în continuare.Secolul al 606"lea aduce în prim plan politiarea problemei. După reprimareare+oluţiei de la &J'J" &J'I #e1presia luptei pentru emancipare naţională*, imperiul cautăsoluţii pentru adaptare. >e fondul situaţiei politice, pe baa 3ronunciamentului de la la4, din&JHJ şi constituirii partidelor naţionale >.:.R. din Transil+ania #pasi+ism* şi >.:.R. din 8anat#acti+ism* se reacti+eaă teoria imigraţionistă. n &J%&, Robert Roesler publică la EeipigStudii rom'ne(ti5 Cercetări de istorie veche a rom'nilor . -l încearcă să dea contur ştiinţificteoriei imigraţioniste. De acum încolo aceasta se +a numi teoria roesleriană după numele celuicare a fondat"o.

0dei de baă= dacii au fost e1terminaţi în urma răboaielor cu Traian ! do+ada=dispariţia toponimelor. 3cest argument este fals, întrucât do+eile narati+e, istorice arată că

oraşele continuă să aibă nume +eci dacice, precum :apoca, 3pullum, >otaissa, Drobeta,>orolissumM dacii nu au putut fi romaniaţi în &H) de ani cât a durat ocupaţia efecti+ă romană#în realitate, romaniarea a fost un proces total şi ire+ersibil*M 3urelian a retras întreaga

populaţie din Dacia " i+oare medie+ale timpurii, care au ca te1t de plecare -utropius şicreeaă impresia e+acuării întregii Dacii. 3rgumente aduse în fa+oarea acestei afirmaţii="lipsa elementelor germane în limba română " nu lipsesc totalM"preenţa cu+intelor sud"sla+e în limba românăM"dialectele sud"dunărene ale limbii româneM"cu+intele comune cu albaneaM"românii s"au creştinat în >eninsula 8alcanică, de aceea folosesc în biserică limba sla+onă şialfabetul cirilic. #cultura medie+ală românească până în secolul al 6/0"lea*. Se susţine că

K



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a poporul român s"a format în +estul >eninsulei 8alcanice, ca popor nomad şi a emigrat lanordul Dunării în secolul al 6000"lea, după +enirea magiarilor.

>e plan e1tern, teoria nu preintă ecou deosebit. >e plan intern, se afirmă 8ogdan>etriceicu aşdeu cu un studiu 3erit-au dacii6 în care susţine supra+ieţuirea elementuluiautoton geto"dac în urma cuceririi Daciei. -ste urmat de 3. D. 6enopol, care a dat cea maisistematică şi +iguroasă replică imigraţioniştilor baându"se pe argumente solide. 3 scrisTeoria lui %oesler5 Studiu asupra stăruin*ei rom'nilor )n #acia Traiană . ;omponentelefundamentale ale etnogeneei sunt dacii şi romanii. Susţine continuitatea, unitatea pe timpulmigraţiilor şi latinitatea limbii române. 3ltă lucrare este +storia rom'nilor din #acia Traiană.3lţii precum Dimitrie 5nciul, 4iail 9ogălniceanu, susţin că aria de formare a romanităţiiorientale se găseşte atât la nordul cât şi la sudul Dunării.

Din e1terior, >aul Scafari<, +orbeşte despre linia 2irece<, care delimita romanitateaorientală. n dialectele sud"dunărene ale limbii române el +ede rămăşiţele limbii

protoromâneşti. 3lţii din istoriografia e1ternă au fost Tomas 4ommsen, >aul 4acandric<,2oann 2ung, ;arl >arc susţin latinitatea, romanitatea, autotonia românilor.

n secolul al 66"lea, în perioada interbelică, se afirmă :icolea 0orga prinmonumentala lucrare în &G +olume +storia rom'nilor . 3ltul este /asile >âr+an, primul mare

areolog, totodată mare istoric, care demonstreaă cu argumente areologice romanitatea poporului român în lucrările 7nceputurile vie*ii romane la gurile #unării şi Getica. Cnrăspuns bine argumentat cu pri+ire la continuitatea şi romanitatea românilor l"a dat istoricul7eorge 8rătianu în lucrarea enigmă (i un miracol istoric8 poporul rom'n #&IK%* în caredemonstreaă fără drept de apel, în conte1t european, că romanitatea şi continuitatearomânilor sunt procese reale şi nu miracole.

n perioada comunistă, în prima etapă, a lui 7eorge 7eorgiu"DeB, istoriografia sesubstituie tendinţelor de so+ietiare. n &I'%, Roller scrie +storia rom'nilor şi încearcă prinaceastă lucrare să anulee rolul românilor în formarea poporului român, punând accent peelementul sla+. n a doua etapă, a lui ;eauşescu, se remarcă tendinţe de e1agerare a influenţeielementului dac în formarea poporului român.

După prăbuşirea comunismului din &IJI, are loc o demitiare a istoriei românilor.Spre e1emplu, Eucian 8oia spune că ideea de romanitate trimite la limba latină şi la denumire.Realitatea istorică este e1istenţa poporului român, continuator al romanităţii orientale şifăuritorul unei ci+iliaţii de factură romană, parte componentă a ci+iliaţiei europene.Românii au a+ut conştiinţa originii comune, a unităţii de neam, a +ecimii, continuităţii şioriginii latine în tot cursul secolelor trecute, ceea ce a stat la baa formării conştiinţeinaţionale şi făuririi statului român modern.

ROM!I""E ROM#!I$OR %! VI&I'!E I"ORII$OR

e tre*uie să înţele+em prin romanitatea românilor, descendenţa romană a românilor din colonişti aduşi de romani în Dacia Traiană latinitatea limbii române continuitatea geto"dacilor după &GH continuitatea daco"romană după $%G"$%) unitatea de neam a românilor pe întreg teritoriul locuit de ei păstrarea esenţei romane în datini şi obiceiuri

'



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-aRomanitatea orientală #poporul român*, apare documentar la cumpăna dintre primul şi cel deal doilea mileniu al erei creştine sub numele de +lai #+oloi, blaci, +alai*, nume dat destrăini românilor şi marceaă sfârşitul etnogeneei.Românii s"au numit mereu cu termenul de români.

Izvoare

. Izvoare *izantine/• Strategikon #tratat militar biantin din sec. al /00"lea* ne spune despre români că Ndatorită

limbii aceştia erau numiţi romani.”• ;onstantin al /00"lea >orfirogenetul #I&$"I)I*, în lucrarea sa N #espre administrarea

imperiului”, precia că Naceştia se mai numesc şi romani, pentru că au +enit din Roma şi poartă acest nume până în iua de astăi.”

• 0oan 9?nnamos, afirmă în cronica sa= Nse ice că sunt +eniţi demult din 0talia.”• Sursele biantine menţioneaă la nord de Dunăre, între sec. 6"6000, populaţii sub numele

de Ndaci” şi Ngeţi.”

0. Izvoare ma+1iare• 3non?mus, în cronica NGesta Hungarorum” #Aaptele ungurilor*, afirmă că Nla sosirea lor,

ungurii au găsit în >annonia sla+i, bulgari şi blaci, adică păstorii romanilor.”• Simion de 9ea, în NGesta Hunnorum et Hungarorum”, că românii erau în >annonia la

+enirea unilor, iar în +remea lui 3ttila, romanii, locuitori ai oraşelor #ci+itas*, s"auînapoiat în 0talia, doar N+laii, care au fost păstorii şi agricultorii acestora, au rămas de

bună+oie în >annonia.”

2. 3apalitatea a luat la cunoştinţă despre e1istenţa românilor şi apartenenţa lor la Nritulgrecilor.”

4. 'maniştii• ntre sec. 6/"6/0 sunt preocupaţi să e1plice e1istenţa insulelor de romanitate din

răsăritul -uropei şi să cunoască poporul român care dăduse mari luptători antiotomani.• Ea toţi se găseşte ideea descendenţei românilor din Ncoloniile romanilor.”• >oggio 8racciolini a afirmat Noriginea romană a poporului român.”• Ala+io 8iondo, afirma că românii Nin+ocau cu mândrie originea lor romană.”• -nea Sil+io >iccolomini, de+enit papă cu numele de >ius al 00"lea, a introdus în circuitul

ştiinţific european ideea Noriginii romane a românilor.”• Eaonic ;alcocondil îi numeşte Ndaci” pe locuitorii din nordul Dunării şi N+lai” pe cei

din sudul flu+iului.• 3ntonio 8onfini precia că Ndin legiunile romane şi din coloniile duse în Dacia de Traian

şi ceilalţi împăraţi s"au tras românii.”• Ailippo 8ounaccorsi, află despre Ndescendenţa românilor din colonişti romani.”

5. %n secolul al XVI-lea• 2an Eas<i, +orbind în ;onciliul din Eateran #&)&'* despre 4oldo+a, a semnalat originea

romană a populaţiei Ncăci ei spun că sunt oşteni de odinioară ai romanilor.”• :icolaus 5laus, în lucrarea N Hungaria” #&)KH*, este primul care susţine unitatea de

neam, limbă, obiceiuri şi religie a românilor.

)



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a• 2oannes onterus, înscrie în arta sa #&)'$* numele Dacia pe întreg teritoriul locuit de

români.

6. %n secolul al XVII-lea• 7rigore Crece în N 2etopise*ul ării oldovei”• 4iron ;ostin în N #e neamul moldovenilor ”, +orbesc despre originea latină a românilor

NDe la Râm ne tragem şi cu a lor cu+inte ni"i amestecat graiul.”• ;onstantin ;antacuino, în N +storia ării %om'ne(ti”, a subliniat Ncontinuitatea de +iaţă a

dacilor sub stăpânire romană, unitatea şi continuitatea românilor.”

7. ărturarii români• :icolaus 5laus, 7rigore Crece, :icolae ;ostin, 0on :eculce, ;onstantin ;antacuino,

Dimitrie ;antemir e1primă Nautotonia şi romanitatea românilor.”• Dimitrie ;antemir în lucrarea N Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor ”, spune că

N3ceştia dară #O* +estiţi romani #O* sunt moşii, strămoşii noştri, a moldo+enilor,muntenilor, ardelenilor.”

8. ecolul al XVIII-lea • mpăratul 3ustriei, 0osif al 00"lea #&%JG"&%IG*, îi socotea pe români Nincontestabil cei mai

+eci şi mai numeroşi locuitori ai Transil+aniei.”• ;ontele Tele<i recunoştea în &%I& că Nromânii sunt locuitorii cei mai +eci ai

Transil+aniei.”• 0storicul usti 3ndras afirma că N:icio naţiune nu are limba atât de apropiată de cea

+ece romană ca naţiunea +alailor, ceea ce este un semn sigur şi care nu poate înşele căei sunt în Transil+ania urmaşii +ecilor colonii romane.”

Secolul al 6/000"lea a repreentat momentul luptei pentru drepturile politice refuate de

Nnaţiunile pri+ilegiate” românilor din Transil+ania. n &%I& a fost elaborat Supple1 2ibellus$alachorum în care se subliniaă că românii sunt cei mai +eci locuitori ai Transil+aniei, fiindurmaşi ai coloniştilor lui Traian.

n această atmosferă a fost lansată Nteoria imigraţionistă” a lui Aran 2osep Suler, înlucrarea NGeschichte des transalpinischen #aciens” potri+it căreia românii nu se trag dincoloniştii romani din Dacia, ci, s"au născut ca popor la sud de Dunăre, într"un spaţiunepreciat, unde+a între bulgari şi albanei. De aici, ei au emigrat către miBlocul secolului al6000"lea, în nordul Dunării şi Transil+ania, unde ii +or găsi stabiliţi pe unguri şi saşi. Scopullansării acestei teorii era anularea argumentelor istorice ale românilor în lupta politică înTransil+ania şi Bustificarea pri+ilegiilor deţinute de magiari, saşi şi secui, precum şi astatutului de Ntoleraţi” atribuit românilor.

După realiarea dualismului austro"ungar în &JH%, care îngloba Transil+ania, 8anatulşi 8uco+ina, teoria imigraţionistă a fost reluată de Robert Roesler, în lucrarea ” Studiirom'ne(ti5 Cercetări cu privire la istoria veche a rom'nilor ” #&J%&*. I9ei/ dacii au fost e1terminaţi în timpul celor două răboaie lipsa cu+intelor dacice în limba română imposibilitatea romaniării în cei &H) ani de stăpânire romană Dacia a fost complet părăsită după retragerea aureliană românii s"au format ca popor la sud de Dunăre românii sunt un popor de păstori nomai

ine1istenţa i+oarelor istorice anterioare secolului al 6000"lea, care să"i ateste pe români lanord de Dunăre

H




:eor+e ;ariţiu obser+ă că disputa pe această temă Nnu a fost atât dorinţa sinceră de adescoperi ade+ărul, cât mai +ârtos tendinţe curat politice #O*.”

n legătură cu e+oluţia romanităţii de la nordul Dunării şi din ;arpaţi s"au conturat douăopinii= continuitatea daco"romană în Dacia imigrarea târie din sudul DunăriiSer+ind interese politice, începând cu secolul al 6/000"lea, unii istorici au elaborat teorii

potri+it cărora românii nu s"ar fi format în ţara lor de ai.

zamos<oz= Istvan&. într"o lucrare din &)IK, susţinea că românii sunt urmaşii coloniştilor romani.$. după domnia lui 4iai /iteaul şi"a scimbat radical părerea afirmând că românii

nu pot fi urmaşii coloniştilor romani deoarece au fost mutaţi la sudul Dunării în

+remea împăratului 7allienus.-l a fost combătut de =&. Eaurentius Toppeltinus

$. 2oannes Troster " care afirmă că Nromânii de ai ce trăiesc în @ara Românească,4oldo+a şi 4unţii Transil+aniei nu sunt decât urmaşii legiunilor romane” prin urmare “cei mai+eci locuitori ai acestei ţări.”

;en<o Iozse> (778)? în cartea “Transilvania, sive magnusTransilvaniae 3rincipatus” aratăcă la abandonarea pro+inciei traiane Nmulţi români împreună cu dacii indigeni au rămas peloc.”

Teoria imigraţionistă a fost susţinută şi de 0.;. -der, 8olla 4arton, 0.;. -ngel. 3ceştiaidentificau absenţa surselor scrise asupra românilor în mileniul marilor migraţii cu absenţaînsăşi a românilor. n replică, în &%J', în+ăţatul sas 4icael Eebrect scria că românii caurmaşi ai romanilor sunt “cei mai +eci locuitori ai acestei regiuni.”n &%J%, istoricul engle -. 7ibbon arată că în Dacia după retragerea aureliană, a rămas “o

parte însemnată din locuitorii ei, care mai mare groaă a+eau de migrare decît de stăpînitorulgot.”Teoria imigraţionistă a mai fost combătută şi de >aul 0osep Scafari<, care în &J'', susţineacă N+alaii de la nord şi de la sud de flu+iu au toţi aceeaşi origine” e+oluând din “amestecultracilor şi geto"dacilor cu romanii.“>rimul istoric român care ia atitudine faţă de teoria imigraţionistă este 8. >. aşdeu. 3cesta

susţine în lucrările sale= supra+ieţuirea elementului autoton geto"dac în urma cuceririi Daciei continuitatea daco"romană continuitatea românilor în cursul -+ului 4ediu la nord de Dunăre-ste urmat de 3. D .6enopol care a dat cea mai +iguroasă replică imigraţioniştilor. n lucrareaNTeoria lui %oesler5 Studiu asupra stăruin*ei rom'nilor )n #acia Traiană”, din&JJ', contestăteoria lui Robert Roesler.

I9ei/ elementul tracic repreintă baa etnică a poporului român

suprapunerea elementului roman daco"romanii s"au retras în munţi din calea migratorilor

%



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a continuarea procesului de romaniare după retragerea romană, prin creştinism şi

menţinerea legăturilor cu 0mperiul Roman la sud de Dunăre e1istă numeroase do+ei ale continuităţii dacilor şi dacă"romanilor contribuţia elementului sla+ la formarea poporului şi a limbii române caracterul romanic al poporului roman

:etemeinicia afirmaţiilor lui Suler şi a susţinătorilor săi a fost reliefată şi de repreentanţiiLcolii 3rdelene #Samuel 4icu, 7eorge Lincai, >etru 4aior, 0on 8udai Deleanu* dar şi desla+istul 2osep Scafari<, care susţinea în &J'', că N+alaii de la nord şi de la sud de flu+iuau toţi aceeaşi origine” e+oluând din Namestecul tracilor şi geto"dacilor cu romanii.”

Romanitatea românilor a >ost susţinută şi 9e/ Dimitrie 5nciul Dimitrie Aotino 4iail 9ogălniceanu 3le1andru Rosetti :icolae 0orga #prin i+oare scrise* /asile >âr+an #cu argumente areologice care pun în e+idenţă ideea latinităţii

poporului român* 7eorge 8rătianu în lucrarea N enigmă (i un miracol istoric8 poporul rom'n”,

#&IK%*, în care demonstreaă că romanitatea şi continuitatea românilor sunt procesereale şi nu miracole.

3lături de istorici şi filologii români au susţinut romanitatea= 3urelian Sacerdoţeanu ;onstantin ;. 7iurescu Da+id >rodan ;onstantin Daico+iciu

Se1til >uşcariu :icolae Drăgan -mil >etro+ici

>e aceeaşi poiţie s"au situat şi istoricii străini= Teodor 4ommsen ;arl >atsc >aul 4ac<endric<, care consideră că românii sunt urmaşii daco"romanilor şi că s"au

format ca popor în Dacia Traiană.Teoriile istoriografice tendenţioniste referitoare la formarea poporului român au fost lansate înscopul menţinerii controlului asupra teritoriilor româneşti de către statele dominante, în

condiţiile luptei pentru emancipare naţională a românilor din pro+inciile româneşti aflate substăpânire străină.

@icţionar

;ontinuitate P persistenţa populaţiei băştinaşe dacii şi daco"romanii pe teritoriul +ecii Dacii.Dialect P particularitate locală a unei limbi-migrarea P părăsirea ţării de origine pentru a se stabili într"o altă ţară.-tnogeneă P procesul de formare a unui popor.

0migrare P deplasarea şi stabilirea într"o ţară străină.

J



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a0migraţionism P curent în istoriografie care se opune ideii continuităţii de locuire a poporuluiromân în spaţiul fostei pro+incii Dacia, da la formarea sa şi până astăi.Romanitate P caracter romanic al unui popor sau al unei culturiM origine, descendenţă romană.

plicatii

“Rapiditatea procesului de romaniare în +eacul al 00"lea şi la începutul secolului al000"lea a fost fa+oriată pretutindeni în 0mperiul Roman de a+antaBele oferite celor care seintegrau în sistem şi care dobândeau un statut social superior, practic fară limite. Sub adriansunt diminuate pri+ilegiile specifice 0taliei, Septimius Se+erus desfiinţeaă pri+ilegiilemilitare ale italicilor, la sfârşitul secolului al 00"lea. ntr"o pro+incie atât de militariată cumera Dacia, măsura ar fi a+ut cu deosebire ecou. ;âţi+a ani mai târiu, punct culminant alacestei politici, ;aracala acordă prin Constitutio 9ntoniana #în anul $&$* cetăţenie romanăoamenilor liberi din 0mperiu. Dacă romaniarea nu s"a născut dintr"un proiect anume, aceasta nu înseamnă că ar fifost un fenomen superficial. Cn fenomen superficial ar fi însemnat atragerea la ci+iliaţia

romană doar a elitelor locale, ceea ce în Dacia este imposibil, în lipsa c+asitotală a acestor elite. 5 romaniarea superficială nu ar fi supra+ieţuit unei dislocări politice a Daciei din0mperiul Roman. Eimba dacică strămoşească nu ia locul latinei după retragerea aurelianăMdimpotri+ă, latina face acum progrese teritoriale, o dată cu alte atribute ale romanităţii în one

până atunci e1terioare procesului de romaniare.“

>ornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe=

. :umiţi împăratul care desfiinţeaă pri+ilegiile militare ale italicilor. 0p0. >reciaţi, pe baa sursei date, o informaţie referitoare la Constitutio 9ntoniana. 0p2. 4enţionaţi două spaţii istorice preciate în sursă. 6p

4. 4enţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la limba latină. 6p5. Aormulaţi, pe baa sursei date, un punct de +edere referitor la procesul de romaniare aDaciei, susţinându"l cu două informaţii selectate din sursă. Ap 6. 3rgumentaţi, printr"un fapt istoric rele+ant, afirmaţia conform căreia romanitatea românilor constituie un subiect de dispută istorică în secolul al 606"lea. #Se puncteaă pertinenţaargumentării elaborate prin utiliarea unui fapt istoric rele+ant, respecti+ a conectorilor caree1primă caualitatea şi concluia.* 4p

Romanitatea românilor B variante eseu

-laboraţi, în apro1imati+ două pagini, un eseu despre ideea romanităţii românilor în +iiuneaistoricilor, a+ând în +edere=" preciarea unei epoci istorice în care a fost abordată ideea romanităţii românilorM" preentarea unui moti+ pentru care, în abordarea acestei idei, s"au implicat istoriciiM" numirea a doi istorici care au abordat problema romanităţii românilorM" menţionarea a două idei prin care istoricii au susţinut romanitatea românilorM" formularea unui punct de +edere referitor la necesitatea studierii romanităţii românilor şisusţinerea acestuia printr"un argument istoric.Varianta 57-laboraţi, în apro1imati+ două pagini, un eseu despre implicarea istoricilor în abordarea

romanităţii românilor, a+ând în +edere=

I



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a" numirea a doi istorici care au abordat problema romanităţii românilor şi preciarea unuisecol în care au apărut scrieri referitoare la ideea romanităţii românilorM" preentarea unui moti+ pentru care s"au implicat istoricii în abordarea romanităţii românilorM" menţionarea a două idei prin care istoricii au susţinut romanitatea românilorM" formularea unui punct de +edere referitor la implicarea istoricilor în abordarea romanităţiiromânilor şi susţinerea acestuia printr"un argument istoric.

-laboraţi, în apro1imati+ două pagini, un eseu despre ideea romanităţii românilor, a+ând în+edere=" menţionarea a două epoci istorice în care a fost studiată ideea romanităţii românilorM" numirea unui istoric şi preentarea unei caue pentru care acesta a abordat ideea romanităţiiromânilorM" menţionarea a două idei formulate pentru susţinerea ideii romanităţii românilorM" formularea unui punct de +edere referitor la semnificaţia studierii romanităţii românilor şisusţinerea acestuia printr"un argument istoric.

:otăQ Se puncteaă şi utiliarea limbaBului istoric adec+at, structurarea preentării,

e+idenţierea relaţiei cauă"efect, susţinerea unui punct de +edere cu argumente istorice#coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utiliarea unui fapt istoric rele+ant,respecti+ a conectorilor care e1primă caualitatea şi concluia*, respectarea succesiuniicronologice(logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu preciată.

Menţionaţi un motiv pentru care istoricii s-au implicat în a*or9area i9eiiromanităţii românilor.Cn moti+ pentru care s"au implicat istoricii a fost cel al politiării ideii romanităţii românilor.

3rezentaţi un motiv pentru care istoricii s-au implicat în a*or9area i9eeiromanităţii românilor.

5dată cu cristaliarea şi afirmarea conştiinţei naţionale în întreaga -uropă, şi mai ales printre popoarele aflate sub stăpânire străine la cumpăna secolelor 6/000 606, ideea romanităţiiromânilor este în atenţia istoricilor.Cnii dintre ei folosesc argumentul istoric pentru susţinerea luptei de eliberare, alţii pentru aargumenta politica de dominaţie.n prima situaţie se înscriu istoricii Lcolii 3rdelene #Samuil 4icu, >etru 4aior, 7eorgeLincai* care susţineau că românii trebuie să obţină drepturi politice în Transil+ania pentru căsunt cei mai +eci, au trăit neîntrerupt aici şi sunt cei mai numeroşi locuitori ai acestei

pro+incii.n a doua situaţie este istoricul austriac Robert Roesler care, pentru a demonstra temeiniciaimperiului absburgic #ce păstra ca naţiuni pri+ilegiate pe magiari, saşi şi secui, iar ca

tolera*i pe români* afirmă întâietatea magiarilor în Transil+ania. Teoria sa cunoscută cateoria roesleriană a fost combătută de istoricii români 3.D. 6enopol, 8.>. aşdeu, 7rigoreTocilescu etc. care au formulat contraargumente baându"se pe surse istorice numeroase şi+ariate prin care susţin continuitatea dacilor după cucerirea romană, romaniarea durabilă aspaţiului nord"dunărean, continuitatea daco"romanilor după retragerea aureliană.

r+umentaţi? printr-un >apt istoric relevant? a>irmaţia con>orm căreia înperioa9a comunismului? in>luenţa slavă a >ost eCa+erată.

n primii ani ai regimului comunist, instaurat după cel de"3l Doilea Răboi 4ondial,istoricul oficial al acestui regim a fost 4iai Roller. n manualul de istorie a României Roller şi colaboratorii săi negau romanitatea românilor, e1agerând rolul elementului sla+ în

etnogenea românească. 0deologia comunistă care, conform teoriilor staliniste, sublinia

&G



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-acaracterul imperialist, si deci reprobabil al ci+iliaţiei romane, +aloarea ci+iliatoare asla+ilor, a deteriminat şi rescrierea, conform modelului, a etnogeneei românilor.

3poi, când :icolae ;eauşescu a susţinut naţionalismul comunist, rescrierea, din noudeformând ade+ărul istoric, constă în +aloriarea unicităţii ci+iliaţiei geto"dacilor.

'"O!OMII $O$E DI I!"I"'II E!"R$E %! 3I'$ ROM#!E(EO$E$E IX-XIV)

@e la o*ştea sătească la 9omnie

n secolele /00"06 forma de organiare specifică spaţiului românesc a fost obşteasătească. ;a instituţie colecti+ă ea se baa pe proprietatea comună asupra pământului,conducere şi răspundere comună precum şi organiarea colecti+ă a muncii.

Ea începuturile e1istenţei sale, obştea se baa pe o deciie colecti+ă"sfatul #adunarea*satuluiM cu timpul deciia se indi+idualieaă şi atribuţiile militare, Buridice, sociale suntîncredinţate unor membri, numiţi în documente Bupân, cnea, +oie+od.

0n acest fel procesul de maturiare politică a cunoscut o nouă etapă, desfăşurată însă pe fundalul continuităţii elementului autoton, moti+ pentru care :icolae 0orga a numit acestestructuri Nromanii populare.” 3ceste nuclee politice dispuneau de un centru fortificat#reşedinţă* ce Buca rol de sediu politico"administrati+.

onteCt/ ECtern 0n+oluţia teritorială a Regatului Cngar, pierderea poiţiilor sale e1tracarpatice şi e1tinderea

influenţei oardei de 3ur în aceste teritorii, au alcătuit trăsătura principală a cadrului e1ternîn care s"a constituit cel dintâi stat românesc la nordul Dunării. -lementul decisi+ alconstituirii statelor l"a repreentat înlăturarea dominaţiei teritoriale a Regatului Cngar.

Internntărirea raporturilor feudale, ca şi pericolul e1tern, lupta împotri+a tătarilor şi a RegatuluiCngar, au determinat concentrarea formaţiunilor politice prestatale în Burul uneia mai

puternice, în interesul stăpânilor de pământ, aBunşi să se constituie în clasă socială.Eărgirea scimburilor comerciale, fa+oriate de apariţia târgurilor şi oraşelor, precum

şi comerţul de tranit dintre ;arpaţi şi 4area :eagră, a contribuit la pregătirea premiselor economice care au impulsionat efortul de unificare politică a teritoriului 4oldo+ei.

Aormarea statului românesc de la sud de ;arpaţi a e1ercitat o influenţă puternică în grăbirea procesului de încegare a unui stat asemănător şi pe teritoriul 4oldo+ei.>rocesul de întemeiere a @ării Româneşti şi a 4oldo+ei s"a realiat în mai multe etape dee+oluţie= concentrarea formaţiunilor politice în cadre teritorial"politice unitare formarea principalelor instituţii laice şi eclesiastice eliberarea teritoriului celor două state de sub dominaţiile străine.

Aormarea statelor medie+ale româneşti repreintă o consecinţă a intrării otărâte pe scenaistoriei a unor noi forţe sociale şi politice, interesate să asigure progresul economic şi să"l

apere, o dată cu pământul şi ţara.

&&



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a Sfârşitul secolului al 6000 lea, repreintă momentul de biruinţă al statalităţii româneşti,care +a continua, nu fără a întâmpina destule alte obstacole, mai cu seamă e1terne, +reme deun secol şi Bumătate. -ste un lung răstimp, în cursul căruia societatea noastră, în continuăe1tensie în Burul unui nucleu de personalităţi şi de instituţii, îşi +a găsi marginile teritoriale şiimplicit, etnice, care îi +or conferi locul definiti+ în istorie.

tatele me9ievale româneşti sunt= Transil+ania, @ara Românească, 4oldo+a, Dobrogea şiStatul 3săneştilor.

"ransilvania

;on+ieţuirea româno"sla+ă din sec. /000"06 are loc în cadrul unor formaţiuni politicemedie+ale timpurii. 3semenea state incipiente, H ducate din Burul anului IGG, sunt atestate în“regiunea daco"pannoniană.“

"rei 9intre ele? situate la est 9e "isa ? sunt cele mai cunoscute/ ducatul lui 4enumorut cu centrul în ;rişana

ducatul lui 7lad în 8anat ducatul lui 7elu în Depresiunea Transil+aniei #de la >orţile 4eseşului şi +alea Someşului până la cursul miBlociu al 4ureşului*.

-tnia primilor doi duci nu este menţionată de 3non?mus, în cronica NGesta Hungarorum”#Aaptele ungurilor*. Despre al treilea duce, 7elu, aflăm că este “un anumit român.” Supuşiilui sunt români şi sla+i, pe care cronicarul ungur îi consideră “cei mai sărmani oameni dintoată lumea.” -i trăiesc însă într"un spaţiu #ţara de dincolo de păduri* caracteriat prin

bunătatea sa, un pământ fertil, la roadele căruia 3non?mus adaugă bogăţia în aur şi sare.

nsă la începutul sec.al 60 lea, un strănepot al lui Tuutum, ducele 7eula cel tânăr seîmpotri+eşte misiunilor apostolice ale regelui Ltefan cel Sfânt. >otri+it aceluiaşi 3non?mus,regele Ltefan ocupă întreaga ţară, totodată el desfiinţeaă episcopia ortodo1ă #situată probabilla 3lba 0ulia*.

Sub urmaşii lui Ltefan cel Sfânt începe organiarea Transil+aniei ca entitate politică+asală regelui Cngariei.

n &G%), cancelaria arpadiană emite un document referitor la cetatea Turda, menită săstă+ilească atacurile pecenegilor şi românilor.>entru secolul al 60 lea din 2egenda Sf'ntului Gerard aflăm despre e1istenţa lui 3tum, unurmaş al lui 7lad, care se află în conflict cu regele magiar Ltefan cel Sfânt şi despre+oie+odatul lui 7?ula.

După anul &&GG, în teritoriul intercarpatic, regalitatea magiară încearcă să impunămodele religioase, politico"administrati+e şi socio"economice apusene= n &&&&, este atestat un episcop Cltrasil+anus Simion catolic. n &&&K, este atestat un principe Cltrasil+anus 4ercurius. n &&H', este atestat un comite de Dăbâca. n &&%H, acesta de+ine căpetenia ţării cu numele de Eeustacius /oie+oda.

>entru conducătorul Transil+aniei, re+enirea la numele tradiţional de +oie+od este o do+adă ae1istenţei populaţiei româneşti./oie+odul Transil+aniei un +asal al regelui Cngariei. 0niţial, autoritatea sa era e1ercitată

asupra a % comitate= Solnocul 0nterior, Dăbâca,;luB, Turda, 3lba, unedoara, Târna+a.

&$



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a n celelalte one ale Transil+aniei, cuceritorii îi colonieaă pe secui şi pe saşi,

organiaţi în scaune, ai căror conducători sunt subordonaţi direct regelui Cngariei. n sec. al 6000 lea, cucerirea şi organiarea Transil+aniei de către unguri par a fiînceiate.

Spre sfârşitul +eacului al 6000"lea şi începutul celui următor, +oie+oii Transil+anieiRonald 8orşa #&$J$, &$J'"&$J), &$JJ"&$IK* şi Eadislau 9an #&$I'"&K)I* îşi asumă

prerogati+e sporite. >rimul, în numele unui regatum Transivanum, con+oacă la De+a, în &$JJ, prima 3dunare obştească #;ongregaţia generală*, la care participă nobili din cele % comitate,clerul superior, orăşenii şi repreentanţii ţărănimii libere. Cltimul +oie+od amintit îşiconstituie în cetatea De+a o ade+ărată curte, unde primeşte soli ai su+eranilor străini. 9an

profită de cria politică declanşată de stingerea dinastiei 3rpadiene pentru a"şi e1ercitaatributele de şef al unui stat autonom= stăpâneşte cetăţi, oraşe şi domenii interne şi înceieînţelegeri cu ţări de sine stătătoare. ;urând, 3nge+inii readuc Transil+ania la statutul de+oie+od +asal regelui Cngariei.

Formatiuni politice prestatale românesti

N#...* la sfârsitul +eacului al 06"lea, ungurii cărora li se icea pe atunci cu un cu+ânt pe care îl păstreaă si până astăi pentru a numi ei însisi neamul lor= magiarii, se ridicară în sus, prin+ăile 8asarabiei, aBunseră în 4untii 7aliţiei, trecură prin această parte a ;arpaţilor în +ăilemaramureşene si din aceste +ăi, în sfârsit se coborâră în >annonia. ntărindu"se ungurii, eicăpătară pentru un sef /aB<, titlul de rege. Ducele acesta #...* trecu la legea crestină în formacatolică si astfel putu să capete de la Sfântul Scaun din Roma titlul regal si să se încununeecu o coroană de obârşie biantină. - Stefan cel Sfânt. De aici înainte ungurii aBunseră un

&K



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a popor tare si de +iitor...#...* ei trecură Tisa, luară în stăpânire tinutul crişan si cel bănăţean,dădură de apa 4urăşului si urmând"o aBunseră la >oarta de Aier a 3rdealului. 3ici întăriră dinnou o cetate +ece sla+ă, 8ălgradul şi făcură castele la Turda si DeB. Euară în stăpânire siocnele de sare, minele de aur si începură să umble cu luntrile lor în apele 3rdealului. Secredea că au trimes ciar o straBă depărtată pentru ca să apere granita răsăriteană de cătrecumani, secuii.”

# :icolae 0orga, +storia rom'nilor pentru poporul rom'nesc*

%ntemeierea arii Româneşti

I. ituaţia internaţională

n secolul al 60/"lea, ca urmare a luptelor interne inter+enite în urma stingeriidinastiei arpadiene, puterea statului magiar a slăbit. De asemenea a slăbit şi puterea tătarilor.

3ceste împreBurări au înlesnit formarea statelor medie+ale de sine stătătoare, la sudul şi estul;arpaţilor.

ncegarea statelor medie+ale româneşti s"a înfăptuit într"o perioadă când, în apusulşi centrul -uropei, feudalismul atinsese de+oltarea ma1imă, iar în unele ţări ca, 3nglia, intrăîn descompunere. n răsăritul -uropei se ridică marele cneat al 4osco+ei, iar în 3sia 4ică şiîn >eninsula 8alcanică, 0mperiul 8iantin se destramă sub lo+iturile turceşti. Ea începutul secolului al 6000"lea, regii unguri încearcă să"şi e1tindă stăpânireaasupra regiunilor e1tracarpatice. >entru realiarea acestui obiecti+, ei apeleaă la ca+aleriiteutoni, care primesc +remelnic în stăpânire @ara 8ârsei. n+ingători ai cumanilor, teutoniiacţioneaă încă din primii ani pe cont propriu atât la miaănoapte de ;arpaţi, cât şi la miaăi.;a urmare, pe la Bumătatea celui de"al treilea deceniu la +eacului al 6000"lea armata regală îialungă din Transil+ania. După marea in+aie tătaro"mongolă din &$'&"&$'$, regii unguri reiau planurile decoloniare a 8anatului şi sud"+estului Transil+aniei. 4ai mult, formuleaă tot mai clar obiecti+ul principal al politicii e1terne= stăpânirea drumului spre Dunărea de 2os şi 4area

:eagră. >rin Diploma din &$'%, 8ela al 0/"lea, dăruieşte ;a+alerilor Sf. 0oan de la 0erusalim

@ara Se+erinului până la 5lt, mai puţin acea parte a “ţării”, organiată anterior în 8anatul deSe+erin. ;oloniarea ioaniţilor este efemeră, dar contractul care o consacră rămâne un i+or istoric semnificati+. -l atestă e1istenţa unor formaţiuni statale româneşti din spaţiul carpato"dunărean şi două cneate.

I. Formaţiuni politice prestatale

Voievo9atul lui $itovoi, care cuprinde @ara aţegului şi nordul 5lteniei Voievo9atul lui eneslau, care include @ara Aăgăraşului şi nordul 4unteniei nezatul lui Farcaş, situat la sud de munţi #în /âlcea* nezatul lui Ioan, localiat între 2iu şi 5lt, aproape de Dunăre.

;u e1cepţia +oie+odatului lui Seneslau, +ecin cu ona denumită ;umania, celelalteformaţiuni politice menţionate sunt controlate de regalitatea magiară, prin banul de Se+erin.Eito+oi +a încerca să anulee acest raport de +asalitate faţă de coroana magiară. Ccis în lupta

&'



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-acu armata regală #&$%%"&$%I*, el este urmat la conducerea +oie+odatului de fratele său8ărbat.3ceastă transmitere ereditară a puterii denotă= e1istenţa unor structuri politico"sociale medie+ale bine conturate +iaţă economică prosperă armată condusă de +oie+od

biserici coordonate de o episcopie ortodo1ă, la 3rgeş curte +oie+odală +ece ridicată în sec. al 600"lea ctitorie religioasă, în stil biantin.

II. @escălecatul lui !e+ru Vo9ă

n iarna dintre anii &$J' şi &$J), statul mongol al oardei de 3ur organieaă o nouăin+aie în Cngaria. ;ria politică din ultimii ani ai domniei lui Eadislau ;umanul, seagra+eaă. /asalii să manifestă tendinţe de independenţă. Cltimul repreentant al dinastieiarpadiene, 3ndrei al 000"lea #&$IG"&KG&*, încearcă să e+ite destrămarea Cngariei în principatede sine stătătoare. n &$I& soseşte în Transil+ania pentru a o readuce sub ascultare.

n acest conte1t, +oie+odul semilegendar Radu :egru trece ;arpaţii şi se instaleaă la;âmpulung. NDescălecatul” la ;âmpulung este urmat de întemeierea ţării. Aormaţiunile

politice e1istente se unesc treptat în Burul descălecătorului.

III. onsoli9area statului

Ea începutul secolului al 60/"lea este atestat ca stat /alaia nord"dunăreană.0+oarele menţioneaă titlurile conducătorului= mare +oie+od #conducător militar* şi domn#stăpân al ţării*. 0storia certă a @ării Româneşti începe cu 8asarab 0 ntemeietorul # &K&G "&K)$*.

>uterea domnului de la 3rgeş se întindea asupra 8anatului de Se+erin, 5lteniei,4unteniei, până la Dunăre şi 8asarabiei, teritoriul de la gurile flu+iului smuls tătarilor, poartănumele derobitorului. Din primele documente în care este menţionat, 8asarab apare cu titlulde +oie+od al @ării Româneşti, stat de sine stătător în nordul Dunării. >uterea sa militară eraconsiderată, în epocă, mai importantă decât a regelui magiar, apreciere ce se +a confirmacurând, în ilele luptei de la >osada.;aua permanentelor înfruntări între coroana magiară şi 8asarab, a constituit"o stăpânirea

8anatului de Se+erin.n &K&%, ţinutul şi cetatea se aflau în posesia 3nge+inilor, dar în &K$', negocieri

îndeplinite ,,în cip credincios şi +rednic de laudă“ arată că între părţi se aBunsese la o

înţelegere. 8asarab se do+edeşte nu numai un priceput şef militar, ci şi un bun diplomat. n&K$', el înceie un acord prin care regele Cngariei recunoaşte unitatea statului condus de“8aarab, +oie+odul nostru transalpin.“ Ea rândul său, +oie+odul recunoaşte sueranitatearegelui Cngariei, dar şi faptul că Terra Transalpina .Terra a"arab* este inclusă “)n aria

spiritualită*ii catolice“ #Lerban >apacostea*.

:emulţumiţi de condiţiile acordului, nobilii unguri îl con+ing pe rege să suprime statullui 8asarab. ;arol Robert iniţiaă o acţiune militară pe care şi"o doreşte otărâtoare. DinCronica pictată de la $iena, singurul i+or care nareaă e+enimentul, reultă că +oie+odul s"astrăduit prin toate miBloacele să păstree pacea. După ce trupele regale au ocupat Se+erinul şiau instalat acolo un dregător, 8asarab a reluat tratati+ele cu ;arol Robert căruia îi oferă o

despăgubire de %GGG de mărci de argint, sumă apreciabilă, care atestă potenţialul economic alţării

&)



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a n dialogul indirect dintre cei doi conducători, 8asarab îşi pre+ine sueranul că +aa+ea de înfruntat o mare primeBdie, ;arol Robert îi răspunde cu trufia marilor seniori= este

păstorul tuturor oilor sale " aluie la +asalitatea ţării şi a lui 8asarab " şi că"l +a scoate pedomnul român din ascunişurile sale de barbă. Ea >osada însă, pe drumul întoarcerii, pe +alea 3rgeşului după ' ile de luptă #I"&$noiembrie &KKG*, +oie+odul român obţine +ictoria “ (i )nsă(i regele abia a scăpat cu c'*ivain(i.” Soldată cu înfrângerea armatei lui ;arol Robert, la o posadă, această campanieconsfinţeşte independenţa statului condus de 8asarab. ;ât de umilitoare a fost înfrângerea

pentru ;arol Robert, deducem din mânia neputincioasă care se abate asupra în+ingătoruluisău ori de câte ori acesta este in+ocat “8asarab, scimaticul, necredinciosul nostru român,ră+rătit şi trădător.“

Crcarea pe tron a lui Eudo+ic 0 de 3nBou #&K'$"&KJ$* a adus împăcarea negociată+iitorul domn :icolae 3le1andru.

n &K)I, :icolae 3le1andru #&K)$"&KH'* îşi ia titlul de domn autocrat şi întemeiaă4itropolia Cngro"/laiei. >oiţia sa independentă s"a concretiat prin formula ”de sinestătător.” >uterea domnească era considerată de origine di+ină, e1primată prin apelati+ulsimbolic +o " sau prin formula biantină Ndin mila lui Dumneeu.” 3tribuţiile domnului sunt

foarte largiM succesiunea la tron era ereditar"electi+ă, dar nu e1ista dreptul primului născut,ceea ce a determinat pe unii domni să"şi asociee la domnie pe unul din fii încă din timpul+ieţii. Aiul său /ladisla+ /laicu #&KH'"&K%%* trece cu pricepere peste conflictele militare,

politice şi religioase cu regele Eudo+ic 0, respinge un prim atac otoman la Dunărea de 2os,organieaă instituţiile ci+ile şi ecleiastice ale statului, intitulându"se, “ 0o /ladisla+, mare+oie+od, domn şi singur stăpânitor a toată Cngro+laia.”>entru a încuraBa comerţul, /laicu a dat un pri+ilegiu comercial braşo+enilor şi a bătut

primele monede. n a doua Bumătate a sec. al 60/"lea, turcii au ocupat partea europeană a 0mperiului8iantin cu e1cepţia ;onstantinopolui. n lupta lor cu turcii, ţarii bulgari şi sârbi au întreţinut

strânse legături cu domnii români, /laicu 0 şi Radu 0. ;onstrucţia statului medie+al românesc repreintă o operă politică ce aparţine tuturor românilor. %ntemeierea Mol9ovei

>rocesul istoric care a condus la constituirea statului medie+al al 4oldo+ei este asemănător celui desfăşurat la sud de ;arpaţi.

I. Formaţiuni politice prestatale>entru anul &GGG la est de ;arpaţi, sunt atestate=

ţări # ara 8rodnicilor, ţara 8oloo+enilor*Ț co9ri #;odrii ;osminului,;odrii erţei, ;odrii 5reiului, ;odrii Eăpuşnei* câmpuri,#;âmpul lui Dragoş* pentru ţinuturile Dorooiului, :eamţului, 8acăului, /asluiului, tradiţia istorică se referă la

co*âle ocoale, sunt localiate la ;âmpulung, în /rancea şi alte one est carpatice.Eiteratura biantină din secolul al 6"lea denumeşte spaţiul de la răsărit de ;arpaţi >atina<ia#după numele pecenegilor care migreaă pe aceste meleaguri*.Din secolul al 6000"lea i+oarele e1terne se referă adesea la ;umania, ;umania :eagră,Tartaria, după migratorii perioadei cumanii şi tătarii.

II. Etapele procesului istoric al constituirii statului me9ieval al Mol9ovei

&H




;onstituirea statului românesc dintre ;arpaţi şi :istru s"a petrecut în două etape.ntr"o primă etapă, &K')"&K)', figura proeminentă a acţiunii politice şi militare din

care se +a naşte 4oldo+a medie+ală este Dragoş. -l a condus o marcă de apărare, constituităde Eudo+ic 0 în partea nord"+estică a 4oldo+ei, împotri+a tătarilor..

>aralel cu e+enimentele de la răsărit de ;arpaţi, se afirmă, în 4aramureş, 8ogdan din;uea, pe +alea 0ei, unde stăpânea I sate. -forturile regilor ange+ini, ;arol Robert şiEudo+ic 0, de a licida +ecile autonomii locale şi de a e1tinde, şi aici, rânduielile apusene, auîntâmpinat o puternică reistenţă. ncă în &K'K, 8ogdan era declarat infidelM în &K'I, într"undocument este numit “ fost voievod necredincios al nostru.“

n &K)I 8ogdan trece ;arpaţii, îl înlătură pe 8alc ce menţinea dependenţa faţă de regeleCngariei şi cu spriBinul localnicilor care se răscoală “descălecatul “ este urmat de proclamarea4oldo+ei ca stat independent. n perioada &KH'"&KH), regele Cngariei este obligat deîmpreBurările internaţionale să recunoască independenţa celui de al doilea stat românesc.

III. onsoli9area statului

>etru 4uşatinul #&K%)"&KI&*, preocupat să asigure ţării sale o poiţie recunoscută +a

alege alianţa poloneă ca o contrapondere pentru tendinţele agresi+e magiarilor. la $H sept. &KJ% inaugureaă tradiţia prestării Burământului omagial regelui polone, actul+asalic însemna o legătură politică pe care se +a spriBini apărarea fermă a neatârnării4oldo+ei.

în &KJJ, la cererea regelui polone lad?sla+ 2agello, >etru 4uşat îi +a acorda unîmprumut de KGGG de ruble pentru care i s"a dat amanet, +oie+odului moldo+ean, aliciulcu teritoriul aferent, inclusi+ >ocuţia. Suma era eci+alentă cu 'IK,''G <g de argint finsau )$ <g de aur fin.

domnitorul +a bate primele monede moldo+ene de argint lui i se atribuie instituţionaliarea societăţii româneşti din 4oldo+a şi organiarea

cancelariei domneşti

de la el pro+in primele documente interne ale acestei ţări este cel care şi"a ales Sucea+a drept reşedinţă. a construit prima ;atedrală ortodo1ă #8iserica 4irăuţilor* Crmaşii lui Roman 0 #&KI&"&KI'* şi Ltefan 0 #&KI'"&KII*, au consolidat opera politicăîncepută de antecesori. Ea &) ianuarie &KIK, Roman se intitula “mare singur stăp'nitor, dinmila lui #umne"eu, domn/ stăp'nitor al ării oldovei, de la munte p'nă la mare.”

@o*ro+ea

I. Formaţiuni plitice prestatale/

ecolul al X-lea un i+or epigrafic sla+ se referă la Bupan Dimitrie un Teodor, “strateg de Distra”, este confirmat de un i+or sigilografic în anii I%&"&$G', este atestată tema >aristrion #sau >araduna+on*, circumscripţie

militaro"administrati+ă condusă de un strateg.

&%



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a în acelaşi timp, este menţionat conducătorul unei formaţiuni politice locale, 7eorge.

:umele acestuia apare pe o inscripţie probabil românească, descoperită în in+entarul celeide a patra bisericuţe din comple1ul areologic de la 8asarabi" 4urfatlar.

Timp de aproape trei +eacuri, spaţiul istro"pontic este in+adat de pecenegi, ui, pecenegi,cumani, tătari. Cnităţile militare de graniţă apără acest teritoriu din cetăţile +eciului limesdanubian. $a s>ârşitul secolul al XI-lea

3na ;omnena în lucrarea 3le1iada aminteşte trei şefi locali= Tatos de la Dârstor Sestla+ de la /icina Sata #Saccea* de la >resla+, contribuie la apărarea temei >araduna+on, dar şi a

temei 8ulgaria pentru anul &GI', acelaşi i+or narati+ menţioneaă şi un fruntaş al +alailor, pe

>udilă.%n secolul al XIII-lea

o tradiţională ţară este menţionată pe la &$KG, între 4angalia şi /arna. sub împăratul 4iail al /000"lea >aleologul #&$H&"&$J$*, stăpânirea biantină este

reinstaurată la Dunărea de 2os. începând cu &$J) se organieaă la /icina, o ariepiscopie, apoi o mitropolie.

ecolul al XIV-lea n Burul anului &K$G, >atriaria din ;onstantinopol numeşte şi un 4itropolit de /arna

şi de ;arbona. >otri+it unui geograf străin, la &K$&, 0saccea face parte din 3luala< #@ara /alailor*.

0ntegrarea acestei regiuni în statul lui 8asarab are menirea să asigure controlulromânesc asupra gurilor Dunării.

:icolae 3le1andru continuă să stăpânească spaţiul nord"dobrogean, unde sedesfăşoară conflicte cu tătarii.

ntre timp, în sud, spaţiul istro"pontic este condus de 8alica. n &K'H, 8alica trimite un corpde ostaşi, conduşi de Dodrotici şi Teodor, pentru a o aButa pe 3na de Sa+oia, mamaîmpăratului 0oan al / lea >aleologul. Dobrotici se remarcă în lupte şi obţine titlul de strateg.;ând 0oan al /0"lea ;antacuino de+ine împărat, acesta atacă ona istro"pontică, în nordulcăreia îi trimite pe turci. n cursul acestei campanii 8alica şi Teodor sunt ucişi.

Rămas singur stăpânitor, Dobrotici se împacă cu împăratul şi redobândeşte rangul destrateg, ca supus +remelnic al 8ianţului. După ce este numit despot, unifică ţările dintreDunăre şi 4are. :oul stat medie+al, Dobrogea, se afirmă pe plan internaţional graţieconducătorului său.

n &KHH respinge o acţiune cruciată condusă de 3medeo de Sa+oia. Trei ani mai târiu,împreună cu /laicu /odă, îl aBută pe Stracimir să ocupe tronul /idinului.

n &KJH, la conducerea statului dobrogean autonom urmeaă fiul lui Dobrotici, 0+anco#&KJH"&KJJ*. Doi ani mai târiu, acesta moare în luptele cu turcii, Dobrogea este inclusă înstatul condus de 4ircea cel 8ătrân.

&J




Etapa >ormării statale propriu-zise(uni>icarea su* o con9ucere unitară a >ormaţiunilor politice preeCistente)

tatul Formarea statală

Transil+ania

" formarea Transil+aniei ca stat s"a realiat odată cu cucerirea magiară#&G)G ! începutul sec. 6000*M" magiarii au încercat să organiee Transil+ania ca principat #&&&&=

ercurius princeps :ltrasilvanus*, dar s"a impus +oie+odatul #&&%H=Eeustacius +oie+od*M" magiarii au folosit miBloace comple1e= militare, politice #instituţii

după model apusean*, administrati+e, religioase #catolicismul*, etnice#saşii, secuii, ca+alerii teutoni &$&&"&$$)*.

@araRomânească

" unificarea formaţiunilor prestatale sub 8asarab 0 #&K&G"&K)$*= /alaianord"dunăreanăM" tradiţia istorică a ,,descălecatului” lui :egru /odă sau Radu :egru dinAăgăraşM5bs.= Tradiţia istorică a ,,descălecatului” nu are acoperire în documente.formula de stat a fost +oie+odatulM" &KKG= lupta de la >osada ! cucerirea independenţei de sub sueranitateamagiarăM e înlăturată dominaţia tătară.

4oldo+a

-tape=

&. rgani"area statală incompletă ; organi"area )n marcă deapărare=" pe fondul e1pediţiilor antitătăreşti #&$')"&K)'* ! în nordul 4oldo+ei ! marcă de apărare împotri+a tătarilor ! numele ,,4oldo+a 4ică”M" ,,descălecatul” lui Dragoş ! +oie+od de 4aramureşM urmaşi Sas şi 8alc

! sub sueranitate ungară ! centrul la 8aia.$. <ormarea statală deplină ; organi"area )ntr-o domnie=

" &K)I= ,,descălecatul” lui 8ogdan din ;ueaM" aButorul boierimii moldo+ene= 8ogdan i"a înlăturat pe Sas şi 8alcM" conflict cu regalitatea magiarăM" &KH)= recunoaşterea noului stat independent.

Etapa consoli9ării statale şi instituţionale (a >ormării şi consoli9ării instituţiilor statale)

tatul Evoluţii

Transil+ania

" statul sub sueranitate magiară până în secolul al 6/0"leaM" secolele 6000"60/= consolidarea autonomiei= Roland 8orşa, Eadislau9anM" menţinerea indi+idualităţii.

@araRomânească

" :icolae 3le1andru #&K)$"&KH'* ! &K)I= 4itropolia Cngro"/laiei la

3rgeşM" /ladisla+ /laicu #&KH'"&K%H* ! &K%G= 4itropolia de la Se+erin,

&I



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-acancelaria domnească, bate monedă.

4oldo+a

" Eaţcu 0 #&KHI"&K%)*M" >etru 0 4uşat #&K%)"&KI&* ! &KJH(&KJ%= mitropolia 4oldo+ei laSucea+a #nerecunoscută de patriaria de la ;onstantinopol*, &KJ%=sueranitate >olonieiMRoman 0 #&KI&"&KI'*= e1tinderea teritorială până la 4area :eagră.

Evoluţii instituţionale (secolele XIV-XVIII)

"ransilvania ara RomâneascăGMol9ovaInstituţiicentrale

Secolele 6000"60/= +oie+odat sub sueranitatemagiarăM$oievodul ! autonomieM$icevoievodul MCancelariaM

9dunarea stărilor privilegiate.

&$JJ= con+ocată pentru prima datăM&KHH= desă+ârşirea constituirii sistemului degu+ernare a +oie+odatului, sistem baat perecunoaşterea unei singure religii recepte,catolicismulM&'K%= eliminarea românilor din +iaţa politică.

Secolele 60/"6/0= #omnia ! autocrată, ereditară,stăpână absolută a ţării,legitimare di+ină, largi

prerogati+e politice,administrati+e, militare,

Budecătoreşti, financiare,religioase, rol în luptaantiotomanăMSfatul domnesc ! rolconsultati+, dregătoriiM

9dunarea stărilor privilegiate ! rol consultati+M iserica.

Evoluţii Secolele 60/"6/00= principat autonom subsueranitate otomană=

9dunarea stărilor privilegiate

Congrega*ie ; #ietăM 3rincipele ! ales de Dietă, largi prerogati+eMSecolul al 6/000"lea= principat sub stăpânireaustriacă=)mpărat ; principeCurtea aulică de la $iena.

Secolele 60/"6/00=sueranitate otomană ! regim+asalic=

#omnia ! degradare ! domninumiţi de >oartăM aproapedispare principiul ereditar.Secolele 6/00"6/000=sueranitate otomană ! regimfanariot=

#omnia ! degradare=" dispare domnia pământeanăM" domnia ! simplă funcţie însistemul administrati+ otoman.

utonomii locale si institutii centrale in spatiul me9ieval romanescKG puncte

itiţi cu atenţie sursele 9e mai Hos/

. N3pariţia #O* @ării Româneşti şi 4oldo+ei în cursul secolului al 60/"lea, proces care a

consacrat politic supra+ieţuirea romanităţii nord"dunarene în îndelungata perioadă amigraţiilor, a fost reultatul împletirii a trei linii de e+oluţie interdependente= concentrarea

$G



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-aformaţiunilor politice în cadre teritorial"politice unitareM crearea instituţiilor supreme, laice şiecleiastice, ale puterii autonomeM eliberarea teritoriului celor două state de sub dominaţiilestrăine #O* în secolul al 60/"lea. 4omentul decisi+ al constituirii statelor #O*, a fostînlăturarea dominaţiei teritoriale a Regatului Cngar.” #4. 8ărbulescu, D. Deletant, 9. itcins, S. >apacostea, >. Teodor,

+storia %om'niei*

;. NSituaţia socială din Transil+ania a fost sensibil diferită de cea din teritoriile româneştie1tracarpatice. ;ucerirea magiară, din secolele 6"600, a dus la suprapunerea peste osocietate românească incomplet diferenţiată a unui sistem feudal de inspiraţie occidentală.#O* ntărirea puterii regale sub ;arol Robert şi sub Eudo+ic 0 cel 4are s"a manifestat şi prinîncercarea de a e1tinde organiarea comitală şi în regiunile de tradiţională autonomieromânească. Reacţiile nobililor români care se +edeau ameninţaţi în baele puterii lor, apariţiastatelor @ara Românească şi 4oldo+a #O* au determinat regalitatea să treacă în &KHH lacondiţionarea statutului de nobil la apartenenţa la religia catolică.” #8. 4urgescu, +storie rom'nească ; istorieuniversală HGG"&JGGU*

3ornin9 9e la aceste surse? răspun9eţi următoarelor cerinţe/

&. :umiţi dominaţia străină la care face referire sursa 3. 0p$. >reciaţi o consecinţă a cuceririi magiare pentru organiarea administrati+ă a Transil+aniei,la care se referă sursa 8. 0pK. :umiţi cele două state româneşti preciate atât în sursa 3 cat şi in sursa 8. 6p '. Scrieţi, pe foaia de e1amen, litera corespunătoare sursei care se referă la formarea statelor medie+ale româneşti e1tracarpatice. 2p). Scrieţi, pe foaia de e1amen, două informaţii aflate într"o relaţie cauă"efect, selectate dinsursa 8. 7p

H. >reentaţi un miBloc folosit de magiari în cucerirea şi organiarea Transil+aniei. 6p%. 4enţionaţi o asemănare între formarea statelor medie+ale româneşti 4oldo+a şi @araRomânească. 4p

;ititi cu atentie sursele de mai Bos=

. “n anii &&&&"&&&K, două documente menVioneaă pe primul conducător al Transil+anieinumit de regale ungar. -l a+ea titlul de principe si se numea 4ercurius. OU Timp de +reosaieci si cinci de ani nu mai sunt mentionati alti conducători ai Transil+aniei, pentru ca în&&%H să fie pomenit Eeustacius, cu titlul de +oie+od. >robabil că în acest inter+al, au a+ut locconflicte si opoitii, iar populaVia română si româno"sla+ă

cucerită nu s"a resemnat cu situatia sa. Spre a o atrage, autoritătile ungare au trebuit să accepte pentru conducătorul Transil+aniei titlul traditional de +oie+od #în locul celui occidental de principe*, titlu cunoscut, recunoscut si respectat de români #parte a mostenirii traditionalesla+o"române*.” #0oan 3urel >op,

+storia %om'nilor *

;. “;onstituirea statului moldo+ean a urmat un tipar asemănător în multe pri+inte. Teritoriulde la est de ;arpati s"a aflat si el sub dominatia mongolă, fiind controlat din centre militare,ca, de pildă, cel alcătuit din alani O.U.>entru a proteBa frontiera de est a Regatului ungar si a bloca pasurile #trecătorile* ;arpatilor

răsăriteni, în e+entualitatea unor incursiuni tătare, ona din +ecinătatea trecătorilor a fost

$&



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-aorganiată sub aspect militar, a+ând statutul unei WmărciX #onă de frontieră, cu functiimilitare de apărare*, condusă de +oie+odul Dragos din 4aramures.” #Alorin ;onstantiniu, istorie sinceră a

poporului rom'n0

>ornind de la aceste surse, răspundeti următoarelor cerinte=

. >reciati secolul la care se referă sursa 3. 0 puncte0. :umiti un spatiu istoric românesc din sursa 8. 0 puncte2. 4entionati câte un +oie+od preciat în sursa 3, respecti+ în sursa 8. 6 puncte4. Scrieti, pe foaia de e1amen, litera corespunătoare sursei care susVine că românii nu s"auresemnat în fata scimbărilor impuse de Regatul ungar . 2 puncte5. Scrieti, pe foaia de e1amen, două informatii aflate în relatie cauă ! efect selectate din sursa8. 7 puncte6. >reentati două institutii centrale din spatiul românesc din -+ul 4ediu. 6 puncte7. 4entionati o caracteristică a autonomiilor locale din spatiul românesc alta decât ceamentionată în sursele istorice date. 4 puncte

$$




RI$E ROM#!E %! $I!E$E RED"I!E (EO$E$E XIV-XV)

MIRE E$ ;"R#! (286-48)

ituaţia politică europeană în secolul al XIV-lea şi la începutul secolului al XV-lea

n a doua Bumătate a secolului 60/ au loc scimbări importante în ceea ce pri+eşteraportul de forţe din estul şi sud estul -uropei.

Cngaria aBunge o mare putere în timpul regelui $u9ovic cel Mare #&K'$"&KJ$*, cândane1eaă @aratul de /idin, iar din &K%G intră în uniune dinastică cu >olonia, Eudo+ic

de+enind şi rege al acesteia. Dupa moartea lui Eudo+ic cel 4are, Cngaria îşi menţineinfluenţa în 8alcani şi în răsăritul -uropei, în timpul regelui Sigismund de Eu1emburg #&K'%"&'K%*, statul magiar de+enind unul din factorii politici cei mai importanţi ai luptei împotri+ae1pansiunii otomane.

Statul polon se consolideaă în timpul domniei regelui ;aimir al 000"lea #&KKK"&K%G*şi mai ales în timpul regelui /ladisla+ 2agiello #&KJH"&'K'*, dar el nu +a a+ea rol în luptaantiotomană, datorită răboaielor pe care le susţinea în faţa e1pansiunii ca+alerilor teutoni.

Scimbările cele mai importante se produc în peninsula 8alcanică, unde se ridica curepeiciune o nouă forţă politică şi militară= turcii otomani.

-1pansiunea otomană +enea într"un moment în care statele balcanice erau di+iate, iar 0mperiul 8iantin nu mai a+ea forţa militară necesară opririi ei. Dupa ce ocupă 7allipoli

#&K)'* şi se instaleaă definiti+ în -uropa, turcii otomani încep e1pansiunea rapidă în 8alcani.3Bunşi la Dunăre, otomanii nu +or găsi de cu+iinţă ca aceasta era un obstacol de netrecut pentru ei, timp de peste un secol făcând repetate încercări de a aBunge în -uropa centrală. nalianţele statelor creştine, formate pentru a opri e1pansiunea otomană, @ările Române au a+utde Bucat un rol important, domnii români, când în alianţă, când pe cont propriu, susţinândapărarea lumii creştine. >rimul dintre aceştia a fost 4ircea cel 8atrân.

3olitica eCternă a lui Mircea cel ;ătrân

4ircea cel 8atrân s"a orientat către o alianţă cu >olonia miBlocită de domnul4oldo+ei, >etru 4uşat #&K%H"&KI&* înceiată la Radom #&G decembrie &KJI* şi ratificată la

Eublin #$G ianuarie &KIG*. 3ceastă alianţă era menită să asigure @ara Românească în faţa uneiacţiuni a Cngariei, care re+endica 8anatul de Se+erin. 3meninţarea otomană era însă resimţităşi de regele Cngariei, Sigismund de Eu1emburg, ceea ce a făcut ca @ara Românească şiCngaria să înceie o alianţă antiotomană, pe picior de egalitate #% martie &KI), 8raşo+*. >rinacest tratat cei doi îşi făgăduiau spriBin reciproc împotri+a turcilor şi organiarea unei cruciadeantiotomane la sud de Dunăre #este primul tratat de alianţă pri+ind organiarea unei cruciadeantiotomane din S- -uropeiQ*.

>rimele confruntări ale lui 4ircea cu otomanii au a+ut loc în &KJJ, când Dobrogea, în primeBdie de a fi cucerită de turci, a fost alipită @ării Româneşti. n &KI$, 4ircea a atacat o baa otomană de la sud de 8alcani, pentru a opri e1pediţiile pornite de la acea baă spreteritoriul @ării Româneşti. Sultanul otoman, 8aiaid 0, a ripostat, atacând #în toamna anului

&KI' sau în primă+ara anului următor* @ara Românească. Eupta decisi+ă a a+ut loc la Ro+ine

$K



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a#&G octombrie &KI' sau &% mai &KI)* şi s"a înceiat cu +ictoria românilor. 5 parte a boierimiil"a spriBinit pe un pretendent, /lad Curpatorul, care a aBuns la o înţelegere cu turcii, ceimplica recunoaşterea autonomiei interne a @ării Româneşti în scimbul unui tribut.

n faţa succeselor otomane a fost reîn+iat idealul cruciadelor, sub forma aşa"numitelor cruciade târii. Ea :icopole, o armată creştină formată din ca+aleri occidentali #burguni,germani, englei etc.*, oastea regelui Sigismund de Eu1emburg şi cea a lui 4ircea cel 8ătrân,a suferit un mare deastru ! $H septembrie &KIH. 3ceastă gra+ă înfrângere a fost cauată detactica militară defectuoasă adoptată de ca+alerii occidentali şi punea în e+idenţăsuperioritatea artei militare medie+ale românesti în confruntările cu turcii.

n anul &'G$, într"una din marile bătălii ale -+ului 4ediu, sultanul 8aiaid era înfrântşi luat prionier de cuceritorul Timur Een<. 3cest fapt a aruncat 0mperiul 5toman într"o criăcaracteriată de lupte pentru tron între fiii lui 8aiaid. n aceste lupte a inter+enit şi 4ircea,care a spriBinit pe doi dintre pretendenţii la tron= 4usa #&'GI"&'&K* şi 4ustafa, ca şi răscoalacondusă de un agitator social, 8edreddin, trimis de 4ircea în posesiunile otomane din8alcani. -ra o e1presie a puterii şi influentei de care se bucura domnul @ării Româneşti.3mbii pretendenţi susţinuti de 4ircea au fost înfrânţi de fratele lor, 4aomed 0 #&'&K"&'$&*,iar 8edreddin a fost prins şi ucis.

n &'G'"&'GH, teritoriul @ării Româneşti atinge ma1ima sa întindere, lucru care reiesee1plicit din titulatura pe care o a+ea 4ircea cel 8atrân= =>555? domn a toată ara :ngrovlahiei (i a păr*ilor de peste mun*i, )ncă (i spre păr*ile tătăre(ti (i her*eg, >duce? al 9mla(ului (i <ăgăra(ului (i domn al anatului, Severinului (i de am'ndouă păr*ile peste toata 3odunavia>#obrogea? )ncă p'nă la area cea mare (i singur stăp'nitor al cetă*ii #'rstor >Silistra?5@

4ircea duce o politică e1ternă acti+ă, menită să"i asigure alianţele necesare în caulreluării răboaielor cu otomanii. n aprilie &'GG, în 4oldo+a îl înlătură pe 0uga /odă de ladomnie şi îl înscauneaă pe 3le1andru cel 8un. ;u noul domn, 4ircea reglementeaă

problemele de otar printr"un tratat de alianţă şi bună +ecinătate, relaţii care se +or menţine întot restul domniei sale. >rin intermediul acestuia domnul muntean reia legăturile cu /ladisla+2agiello, regele >oloniei, cu care semneaă un nou tratat în septembrie &'GK. De asemenea,

restabileşte legături cu cneaul sârbilor, Stefan Eaare+ici. Sigismund de Eu1emburg iniţiaăşi el tratati+e cu 4ircea, pri+ind organiarea unei cruciade împotri+a turcilor, cei doi su+eraniîntâlnindu"se la Se+erin, la sfârşitul lunii noiembrie &'GH.

Ea sfârşitul domniei lui 4ircea sau în timpul domniei urmaşului sau, 4iail #&'&J"&'$G*, otomanii au cucerit Dobrogea, cetăţile Turnu şi 7iurgiu şi au obligat @ara Româneascăsa plătească tributul #suma modică*, respectând însă autonomia statului românesc.

;oncluii= Domnia lui 4ircea cel 8ătrân este cea mai lungă din istoria @ăriiRomâneşti şi a însemnat o perioadă de întărire a instituţiilor interne ale statului medie+alromânesc. n timpul domniei sale teritoriul Tării Româneşti atinge ma1ima sa e1pansiuneteritorială, iar diplomaţia sa a făcut din Tara Românească un factor politic important în sud"estul -uropei, +ecinii căutându"i alianţa împotri+a duşmanului comun= otomanii. Euând în

considerare conte1tul e1tern în care a domnit, 4ircea a reuşit sa păstree pentru ţară cele douaatribute ale su+eranităţii= organiarea politică proprie şi credinţa creştină.

$EX!@R' E$ ;'! (4AA-420)

n relaţiile cu statele +ecine 3le1andru cel 8un s"a do+edit a fi un bun diplomat,reuşind să sal+ee ţara de la deastrul unui răboi. n primul an de domnie înceie un tratat dealianţă şi bună +ecinătate cu 4ircea cel 8ătrân, prin care se reol+a problema de otar dintrecele două ţări.

>roblema cea mai importantă a domnului moldo+ean pe plan e1tern, era înlăturareatendinţelor e1pansioniste ale Cngariei asupra 4oldo+ei şi gurilor Dunării. Crmând politica

predecesorilor săi, 3le1andru a continuat legăturile cu >olonia, la &$ martie &'G$ depunând

$'



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a Burământ de +asalitate regelui /ladisla+ 2agiello, la Sucea+a. >rin acest act, reînnoit în &'G',&'G%, &'&& şi &'&), se promitea regelui polon spriBin şi sfat împotri+a oricărui duşman.

>e baa acestor acte 3le1andru cel 8un l"a aButat pe regele >oloniei în luptele pe careacesta le purta împotri+a ca+alerilor teutoni. 3stfel, în anul &'&G îi trimite un corp de oastecare uşureă +ictoria polonilor în lupta de la 7rYnFald.

n &'&G, regele Cngariei, Sigismund de Eu1emburg de+ine şi împărat al 0mperiuluiRomano"7erman, astfel că puterea acestuia creşte, de+enind o ameninţare pentru >olonia. naceste condiţii, regele >oloniei înceie cu Sigismund tratatul de la Eublau din &) martie &'&$,care conţinea şi pre+ederi referitoare la împărţirea 4oldo+ei în e+entualitatea în care3le1andru cel 8un ar fi refuat să ia parte la lupta antiotomană. n mai multe rânduriSigismund a cerut aplicarea tratatului, însă de fiecare dată a cunoscut opoiţia regelui polon.

3le1andru cel 8un a continuat să"l spriBine pe /ladisla+ 2agiello împotri+a teutonilorMîn &'$$, în lupta de la 4arienburg, călăreţii moldo+eni, atacându"i pe germani, Ns"au întors întabăra armatei regale biruitori”, cum scrie cronicarul polon 2an Dlugos. Domnitorul4oldo+ei nu a primit însă acelaşi spriBin din partea regelui polon în &'$G, când otomanii ataca;etatea 3lbă, el reuşind să respingă atacul prin forţe proprii, cu daruri şi luând măsuri deîntărire a idurilor cetăţii, prin noi lucrări.

n a doua parte a domniei sale, 3le1andru cel 8un de+ine un factor important de luatîn seamă în relaţiile internaţionale din -uropa răsăriteană. 0nter+ine în Tara Românească şi"lspriBină pe Radu 00 #>leşu+ul*, unul din fiii lui 4ircea cel 8atrân, împotri+a lui Dan 00,susţinut de Sigismund de Eu1emburg. n &'$K inter+enţia lui Sigismund împotri+a lui Radu 00a a+ut drept urmare înlocuirea acestuia cu Dan 00. De altfel, relaţiile lui 3le1andru cu regelemagiar au fost mai tot timpul tensionate, acesta fiind nemulţumit de stapânirea domnuluimoldo+ean asupra ;iliei #primită în &'$$ de la Radu 00*. ncercările lui Sigismund de a

prelua ;ilia au întâmpinat opoiţia lui 3le1andru, spriBinit şi de marele cnea al Eituaniei,/itold.

n &'$I Dan 00, domnul Tării Româneşti, a făcut o încercare de recuperare a ;iliei, pătrunând cu oştile în 4oldo+a. După ce este înfrânt în campanie, Dan este înlocuit cu

pretendentul 3ldea, proteBatul lui 3le1andru cel 8un.;ătre finalul domniei relaţiile cu regele polon s"au înrăutăţit, datorită reane1ării>ocuţiei la >olonia. n aceste condiţii domnul moldo+ean aderă la coaliţia magiaro"lituanianăîmpotri+a >oloniei. 5astea 4oldo+ei intră în regat, aBungând până la Eio+, dar a fost respinsăde cea polonă în august &'K&, înceindu"se un armistiţiu. Ea puţină +reme 3le1andru cel 8unînceta din +iaţă #& sau K ianuarie &'K$*.

I!' @E J'!E@OR (44-456)

ituaţia politică europeană în prima Humătate a secolului XV

>rima Bumătate a secolului al 6/"lea se caracterieaă prin confruntarea politico"militară dintre lumea creştină #susţinută prin forţele >apei, republicilor italiene, Cngariei,>oloniei şi Tărilor Române* şi ceamusulmană #repreentată de statul otoman*.

0mperiul 8iantin, redus la un teritoriu în Burul ;onstantinopolului nu se mai puteaopune e1pansiuniiotomanilor, care de+eniseră stăpânitori ai peninsulei 8alcanice şi asteptau momentul fa+orabilcuceririi capitalei împaraţilor biantini. 3pelurile repetate ale acestora de aButor cătremonarii creştini şi conducătorii 8isericii catolice au rămas fără un răspuns concret. 3cestlucru se e1plică prin două moti+e, unul de natură religioasă, celălalt de natură politică şiconBuncturală. 4oti+ul religios se referă la debinarea 8isericii creştine #în catolică şi

ortodo1ă* şi la opoiţia >atriarului de la ;onstantinopol la reunificarea ei. 4oti+ul politic şi

$)



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-aconBunctural consta în faptul că 5ccidentul se confrunta la rândul său cu gra+e probleme deordin politic, lucru care îi diminua interesul pentru e1pansiunea musulmană în sud"estuleuropean.

3stfel, Aranta şi 3nglia îşi măcinau forţele în Răboiul de &GG de ani #&KK%"&')K*,statele italiene #4ilano, :eapole, /eneţia, Alorenţa* se răboiau între ele pentru preponderenţaîn peninsula 0talică, 7ermania era fărâmiţată în numeroase stătuleţe, care promo+au politici

proprii intereselor lor. 3cţiunile militare pentru stă+ilirea e1pansiunii militare nu mai eraususţinute decât de >apă #care pusese capăt conflictelor din interiorul 8isericii catolice*,/eneţia #care a+ea interese comerciale în răsăritul 4ării 4editerane şi în >eninsula8alcanică*, Cngaria şi Tările Române #ale căror graniţe erau cele mai ameninţate de pericolulotoman*.De cealaltă parte, 0mperiul 5toman, după ce depăşeşte perioada de criă de la începutulsecolului al 6/"lea, re+ine la politica ofensi+ă în timpul sultanilor 4urad 00 #&'$&"&')&* şi4aomed 00 #&')&"&'J&*. 4urad 00, după ce este înfrânt în luptele na+ale cu /eneţia îşiangaBeaă forţele în peninsula 8alcanică şi împotri+a Cngariei şi Tărilor Române. Cngaria, slabită de luptele interne dintre marii baroni după moartea regelui Sigismundde Eu1emburg, suferă înfrângeri în Serbia #&'KJ*, după ce nu a putut împiedica incursiunile

aapilor şi a<îngiilor #din &'K)"&'KH* în Transil+ania, când Sibiul, ;etatea de 8altă, 8raşo+ulsunt asediate, iar 4ediaşul şi Sigişoara arse. >ierderile teritoriale suferite ca şi a influenţei politice în 8alcani au determinat statul magiar să fie principalul factor în organiareaultimelor cruciade antiotomane, desfăşurate în prima Bumătate a secolului al 6/"lea. nsusţinerea acestor campanii au fost angaBate şi Tările Române, prin politica de coaliare aforţelor creştine de către +oie+odul Transil+aniei, 0ancu de unedoara.

3rimele con>licte militare cu otomanii

n toamna anului &''&, 0ancu de unedoara începe campaniile pentru îndepartarea şi

alungarea turcilor de la otarele Tărilor Române. n octombrie, oastea sa pătrunde în Serbia şi pricinuieşte o gra+ă înfrângere beiului de Semendria. Turcii răspund cu o incursiune rapidă înTransil+ania, asediaă Sibiul şi înfrâng oastea transil+ană la Sântimbru #lânga 3lba"0ulia, &Jmartie &''$*. n retragerea lor, otomanii sunt urmăriţi de 0ancuşi înfrânţi lângă Sibiu, unde sunt ucişi comandantul trupelor turceşti, beiul de /idin, şi fiul său#$$ martie &''$*.

După alungarea otomanilor din Transil+ania, 0ancu inter+ine în Tara Românească şi"lalungă de la domnie pe 4ircea 00, fiul lui /lad Dracul #iulie"august &''$*. n locul acestuia îlaşaă în scaun pe 8asarab 00, din familia Dăneştilor, cu care 0ancu se înrudea. Scimbarea dedomnie facută de 0ancu determină inter+enţia unui corp de oaste otoman condus de beilerbeiulRumeliei. 3cesta este înfrânt şi ucis în lupta care are loc pe 0alomiţa, la $ septembrie &''$.

;ampania cea lungă #&''K"&'''*

/ictoriile anterioare ale +oie+odului Transil+aniei determină /eneţia şi >apa să propună reluarea cruciadelor împotri+a necredincioşilor, mai ales că 8ianţul se afla într"osituaţie foarte delicată şi cerea insistent aButor. 3pelul >apei -ugeniu 0/ la cruciadă nu a fost

primit cu prea mare încredere la ;urţile europene, astfel că proiectata e1pediţie apuseană în8alcani, însoţită de blocarea strâmtorilor de către flota +eneţiană, a fost amânata.

n acest conte1t, 0ancu de unedoara şi regele Cngariei /ladisla+ 0 #&''G"&'''*, încep pregătirile cu forţe proprii pentru o nouă campanie antiotomană, în primă+ara anului &''K.5astea creştină se pune în mişcare în septembrie &''K, când trece Dunărea şi în drum spre

trecătorile 8alcanilor îi înfrânge pe otomani pe malurile 4ora+iei, la :iş şi Sofia, ocupând

$H



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-acetăţile de aici. 4urad 00 înceie în grabă pace cu emirul ;aramaniei şi bloceaă trecătorilemunţilor 8alcani, pentru a"i opri pe creştini să pătrundă spre 3drianopol.Ea &$ decembrie &''K, în lupta de la Zlatiţa #la est de Sofia*, oastea lui 0ancu este oprită înfaţa unei trecători încisă de turci cu palisade, +aluri de pământ şi copaci răsturnaţi. ;ondiţiileiernii determină întreruperea campaniei, pe drumul de întoarcere creştinii înfrâng forţele

beilerbeiului Rumeliei #ianuarie &'''*. n februarie &''' oastea magiară şi transil+ană intrăîn 8uda, unde era întâmpinată cu mare fast de populaţia oraşului ieşită în stradă.

N;ampania cea lungă” se înceie după H luni, în care au fost susţinute şase lupte şi s"a pătruns în peninsula 8alcanică pe o distanţă de KGG de <ilometri.

;ruciada de la /arna #&'''*

;onfruntat în peninsula 8alcanică cu lupta albaneilor condusă de 7eorge9astriotul #S<anderbeg*, cu răscoala din 3sia 4ică a emiratului ;aramaniei şi cu pregătirileflotei +eneţiene de a +eni în aButorul ;onstantinopolului, sultanul 4urad 00 începe tratati+elede pace cu Cngaria. >adişaul oferea condiţii foarte a+antaBoase= încetarea conflictelor militare timp de &G ani, retragerea otomanilor din Serbia şi nordul 3lbaniei, înapoierea

reciprocă a prionierilor de răboi, plata unei despăgubiri de &GG.GGG de scui de aur şi aButor în ca de răboi.Regele Cngariei, neîncreător în propunerile de cruciadă care erau a+ansate de

apuseni, acceptă conditiile păcii, înceiată la Segedin în iulie &'''.nceierea tratatului de pace a grăbit trecerea la acţiune a +eneţienilor, care îşi trimit

flota spre ;onstantinopol. Ea insistenţele legatului papal, regele Cngariei nu mai recunoaştetratatul şi începe pregătirile de cruciadă. n septembrie &''' unităţile regale, oastea ardeleanăcondusă de 0ancu, reunite cu oastea lui /lad Dracul, domnul Tării Româneşti trec Dunărea,îndreptându"se spre :icopole şi /arna. 4urad 00, în fruntea trupelor otomane #care nufuseseră împiedicate de flota +eneţiană să treacă strâmtoarea 8osfor +enind din 3sia 4ică* aBunge în urma unui marş rapid în apropierea taberei creştine de la

/arna. 3ici are loc lupta din &G noiembrie &''', în care un atac necibuit al regelui Cngarieişi moartea sa

produc panică şi derută în tabăra aliaţilor şi conduc către o ine+itabila +ictorie a otomanilor. nadar încearca0ancu de unedoara sa"i întoarcă pe fugari #Nnoi n"am +enit aici pentru rege, ci pentrucredinţă”*, soarta luptei nu mai putea fi scimbată. nfrângerea de la /arna do+edea căotomanii erau o putere în plină ascensiune, fa+oriată şi de neînţelegerile dintre monariiapuseni şi cei balcanici, care nu spriBiniseră îndeaBuns campania.

Reultatele cruciadei de la /arna l"au con+ins pe 0ancu de necesitatea unei alianţemilitare antiotomane cu participarea Cngariei, Tărilor Române şi a despoţilor din 8alcani. n

&'') reia ofensi+a împotri+a otomanilor la Dunăre, prin care cucereşte 7iurgiu, arde cetăţileTurtucaia şi :icopole şi asediaă Silistra.

4oartea regelui /ladisla+ 0 #&'''* a fost urmată de o nouă criă politică interă. Ea &iunie &''H a fostcon+ocată Dieta de la >esta care propunea alegerea lui 0ancu de unedoara ca gu+ernator alCngariei, pe timpul minoratului regelui Eadislau / #>ostumul*. ;a gu+ernator, 0ancu a puscapăt luptelor interne, menţinând stabilitatea internă, a continuat legăturile cu domnii4oldo+ei şi Tării Româneşti şi a încercat înceierea de alianţe cu sârbii şi albaneii.

9osso+opolBe #&''J*

$%



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a;ampania planuită pentru anul &''J a+ea acelasi caracter= ofensi+a în teritoriul deţinut

de otomani. >entru reuşita planului său, 0ancu încearcă atragerea lui 7eorge 8raco+ici,despotul sârb, în tabăra creştină, dar mai ales obţinerea aButorului din partea lui S<anderbeg,conducătorul luptei antiotomane a albaneilor.

;u scopul de a angaBa şi forţele muntene şi moldo+ene în cruciadă, 0ancu inter+ine înluptele pentru domnie din Tara Românească şi 4oldo+a. 3stfel, în decembrie &''% intră cuoştile în Tara Românească, îl înlatură pe /lad Dracul #care de+enise fidel politicii otomane* şiîl aşaă pe scaun pe /ladisla+ 00. n documente, 0ancu se intitula N+oie+od al partilor transalpine.” n lunile februarie"martie &''J 0ancu inter+ine în 4oldo+a şi îl spriBină ladomnie pe >etru 00 #care îi era şi cumnat* împotri+a lui Roman 00, susţinut de poloni. >entruaButorul acordat, >etru 00 a cedat lui 0ancu cetatea ;ilia, +oie+odul Transil+aniei trimiţândaici o garnioana proprie. 3lianţele stabilite cu acest prileB creaseră condiţii fa+orabileînceperii noii campanii antiotomane. :u tot atât de fa+orabile au fost împreBurările din8alcani determinate de politica sârbilor şi albaneilor. Aaptul a a+ut consecinţe nefaste asuprareultatelor campaniei lui 0ancu.

n septembrie &''J oastea creştină, condusă de 0ancu, trece Dunărea şi în octombrieaBunge la 9osso+opolBe #sau ;âmpia 4ierlei, în centrul Serbiei*. /enirea neaşteptată a turcilor

îl determină să pornească lupta, în condiţiile în care nu sosise aButorul lui S<anderbeg iar 8ranco+ici se aratase ostil crestinilor.8ătălia de la 9osso+opolBe a ţinut K ile #&%"&I octombrie &''J*, înceiată cu mari

pierderi pentru oastea lui 0ancu şi +ictoria otomanilor. 3ceastă înfrângere însemna sfârşitulofensi+ei creştinilor pentru alungarea otomanilor din 8alcani şi o perioadă grea pentruCngaria #frământată iar de lupte interne* şi pentru0ancu de unedoara, confruntat cu scăderea influenţei sale interne.

Eupta de la 8elgrad #&')H*

>âna în &')K, 0ancu de unedoara s"a preocupat de apărarea otarelor şi de întărirea

8elgradului ca punct principal al opririi ofensi+ei otomanilor în -uropa centrală. n anul &')K,0ancu renunţă la titlul de gu+ernator al Cngariei şi"l aduce pe Eadislau / pe tronul Cngariei.>rimeşte în scimb titlul de căpitan general al Cngariei şi Transil+aniei, pe care îl +a deţine

până la finalul +ieţii./enirea lui 4aomed 00 #&')&"&'J&* la conducerea 0mperiului 5toman a scimbat

politica militară astatului otoman, care trece la pregătiri susţinute pentru a cuceri ultimul teritoriu biantin ! ;onstantinopolul.Dupa ce a blocat oraşul, la H aprilie &')K 4aomed 00 începe asediul capitalei biantine.;ererile ultimului împărat biantin, ;onstantin 600 Dragasses, către monarii apuseni să"itrimită aButoare a rămas fără răspuns. Ea $I mai &')K, turcii pătrund în oraş, pe care îl Befuiesc

timp de K ile. ;onstantinopolul înceta să mai fie capitala 0mperiului 8iantin, de+enindcapitala a 0mperiului 5toman sub numele de 0stanbul, pentru circa )GG de ani.

Ea începutul lunii iulie 8elgradul este înconBurat de oştile otomane, începând asediulorasului. 0ancu trece Dunărea cu armata sa şi începe luptele de ărţuială a turcilor, până la+enirea aButoarelor. n acelaşi timp a dat porunca să fie adunate toate +asele de pe Dunărecare, împreună cu cele ale 8elgradului, distrug flota turcească de pe flu+iu, desciând pe olatură încercuirea oraşului. 4aomed 00 otărăşte atacul general pentru iua de $& iulie, acestafiind deosebit de puternic şi prelungindu"se până noaptea târiu. 3 doua i, 0ancu trece laatacul direct al taberei otomane, în timpul căreia sultanul este rănit, aga ienicerilor moareapărându"şi stăpânul, iar creştinii captureaă tunurile otomanilor. Ea $K iulie &')H, 4aomed00 dă ordin de retragere şi părăseşte în grabă tabăra, mai ales că ibucnise şi molima de ciumă.

/ictoria nu a putut fi fructificată însă de 0ancu de unedoara, pentru că la && august &')H

$J



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-amoare de ciumă, în apropierea taberei de la Zemun, pe piatra sa funerară fiind scriseurmătoarele cu+inte= NS"a stins lumina lumii.”

/E3D T->-S #&''JM &')H"&'H$M &'%H*

Relaţiile cu Tările Române

n relaţiile cu +ecinii, domnia lui /lad Tepeş a fost deosebit de agitată. ncă din primele lunide domnie a intrat în conflict cu fiul lui 0ancu de unedoara, Eadislau, care aBunsese capităngeneral al Cngariei şi care îl spriBinea pe un pretendent, din familia Dăneştilor, la tronul TăriiRomâneşti. Relaţiile cu ;or+ineştii s"au îmbunătăţit în anii următori, dar /lad Tepeş a trebuitsă facă o serie de incursiuni împotri+a oraselor săseşti din Transil+ania pentru alungarea

pretendenţilor la tronul său, care erau susţinuti de către patriciatul săsesc.;ontinuând tradiţia în relaţiile dintre domnitorii români, Tepeş a acordat spriBin lui

Stefan cel 4are la înscăunarea sa ca domn al 4oldo+ei, în &')%. Dorea sa aibă, astfel, un aliatsigur în lupta contra numeroşilor

pretendenţi la tron sau un loc de refugiu în ca de necesitate.

Relaţiile cu turcii

>ână în anul &')I, a plătit sultanului araciul anual de &G.GGG de galbeni şi a datNtributul sângelui”, de )GG de copii pentru corpul ienicerilor. ntărindu"şi poiţia internă şicunoscând politica ofensi+ă a otomanilor în sud"estul european, în &')I, domnul munteanrefuă să mai platească tributul anual. 4aomed 00 nu a reacţionat imediat, dar în &'H& trimitesecretarul cu redactarea documentelor oficiale ale >orţii şi pe beiul de :icopole, ama"paşa,

pentru a"l prinde pe /lad prin +icleşug. >rete1tul folosit era lămurirea unor probleme degraniţă, la 7iurgiu. /oie+odul, neîncreător în trimişii sultanului a +enit la întâlnire însoţit degarda sa, care îi prinde pe turci şi îi trage în ţeapă, cea mai lungă fiind reer+ată lui ama"

paşa. 3cţiunea lui continua prin asedierea şi alungarea turcilor din cetatea 7iurgiu. TreceDunărea, atacă cetăţile de acolo, printre care Dîrstor, Turtucaia, Rusciuc. >rin aceastăatitudine şi prin e+enimentele iniţiate, /lad Tepeş apare ca un precursor al lui 4iai /iteaul,care +a începe lupta antiotomană în mod asemănător. Succesele lui Tepeş au fost descrise încronicile germane şi ale autorilor biantini ca pro+ocând mânia padişaului şi otărâreaacestuia de a"l alunga de la tron.

n aprilie &'H$, 4aomed 00 începe marea campanie împotri+a Tării Româneşti. 5uriaţă armată otomană #cea mai mare de la cucerirea ;onstantinopolului* se pune în mişcarede la 3drianopol spre Dunăre. n faţa pericolului otoman, Tepeş pustieşte teritoriul de la nordde Dunăre şi ceamă oastea mare a ţării. ;ontemporanii apreciaă că sub steagul domnuluimuntean s"a strâns circa KG.GGG de oşteni, cifră mult inferioară efecti+elor otomane angaBate

în luptă.n mai &'H$ un corp de oaste otomană pătrunde în Tara Românească pe la 8răila, dar

este drobit de români şi aruncat peste Dunăre. Sultanul porunceşte trecerea grosului armateisale peste flu+iu pe la :icopole, /lad încercând să"i oprească pe malul românesc #la Turnu*,fără succes. n condiţiile în care oastea otomană se îndreaptă spre Târgo+işte, domnulmuntean scimbă tactica de luptă şi ărţuindu"0 continuu, îi pro+oacă mari pierderi. napropiere de Târgo+işte, /lad Tepeş să+ârşeşte +estitul atac de noapte asupra tabereisultanului, din &H(&% iunie &'H$, pro+ocând panica în rândul otomanilor.

:eputând să"l înfrânga pe Tepeş într"o luptă decisi+ă, 4aomed 00 a dat ordin de retragere,îndreptându"şi oastea spre 8răila, de unde urma să fie îmbarcată pe na+ele care îl aşteptauacolo. 5 parte a oastei sultanului s"a întors la 3drianopol prin Dobrogea, care se afla atunci

sub stăpânire otomană. Retragerea otomanilor s"a făcut Nîn grabă”, cum scriu cronicarii, iar

$I



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-asultanul a organiat serbări ca şi cum ar fi obtinut o mare +ictorie. ;ampania în sine a fost uneşec total, sultanul nereuşind să"şi atingă scopul propus= prinderea şi uciderea lui /lad Tepeşşi transformarea ţării în paşalâc.

;eea ce nu a reuşit sultanul au reuşit boierii munteni, ostili lui /lad Tepeş, care l"auspriBinit pe fratele său la tron, Radu cel Arumos. Ea aceasta se adaugă şi faptul că 4atei;or+in nu a trimis aButorul solicitat de Tepeş, mulţumindu"se să apere cetatea 8raşo+ului înfaţa unei e+entuale in+aii otomane. /lad Tepeş este ne+oit să se retragă în Transil+ania,sperând în reluarea tronului cu aButorul regelui Cngariei. 4atei ;or+in însă, nu"l aBută, maimult, sub prete1tul unor scrisori pri+ind o înţelegere #ine1istentă* între domnul muntean şisultan, îl pune sub arme şi"l încide în apropiere de 8uda, unde a stat timp de &K ani.

/ictoria lui Tepeş +a fi fructificată însă de boierii munteni, care în &'H$(&'HK, înceieun act #capitulaţie* cu sultanul prin care obţineau promisiunea acestuia de a nu mări araciulanual peste &G.GGG de galbeni. Turcii se obligau să apere ţara, domnul urmând să fie ales de

boieri iar padişaul îşi dădea numai confirmarea. 3stfel, prin acţiunea lui /lad Tepeş TaraRomânească îşi menţine statutul de autonomie, era limitată politica otomanilor de a inter+eniîn +iaţa internă a ţării iar Dunărea era menţinută ca otar al românilor cu 0mperiul 5toman.

;reşterea pericolului repreentat de turci, în anii următori, l"a îndemnat pe 4atei

;or+in să"l eliberee pe /lad Tepeş şi să"l aBute să"şi recapete tronul în Tara Românească, în&'%). 3ceastă a doua domnie a fost însă foarte scurtă, deoarece boierii nu uitaseră miBloacelefolosite împotri+a lor în timpul primei domnii. n urma unui complot al boierilor munteni,spriBiniti de turci, /lad Tepeş este ucis într"o luptă în decembrie &'%H sau ianuarie &'%%.

;oncluii= /lad Tepeş rămâne o figură contro+ersată în istoria românilor, prin faptele saleimpresionând pe contemporani în otărârea cu care îşi realia programul politic= subordonarea

boierilor faţă de puterea domnească şi menţinerea statutului politic al ţării în raporturile cuturcii. 4etodele sale de conducere #cu nimic mai crude decât cele ale lui Eudo+ic 60 alAranţei sau ale ţarului 0+an cel 7roanic al Rusiei* trebuie înţelese în conte1tul epocii, în caretendinţele centrifuge ale boierilor şi e1istenţa pretendenţilor la domnie nu puteau fi înlăturate

prin miBloace paşnice.

D"EF! E$ MRE (457-5A4)

ituaţia politică europeană în a 9oua Humătate a secolului XV

3 doua Bumătate a secolului al 6/"lea se caracterieaă prin câte+a trăsături carereflectă politica dusă de statele europene creştine, pe de o parte, şi 0mperiul 5toman, pe dealtă parte.

După înfrângerea otomanilor la 8elgrad, statele creştine au renunţat la planurile deorganiare a cruciadelor pentru alungarea acestora din -uropa, sau cel puţin de oprire a lor la

Dunăre. Aaptul se datora următoarelor e+enimente de pe continent=" 0mperiul 5toman abia acum îşi începea perioada de ascensiune şi aspira să de+ină un arbitruîn politica europeanăM" su+eranii din 3pus şi statele italiene se aflau într"un permanent conflict şi nu îşi puteauconcentra forţele pentru oprirea e1pansiunii otomane.

După cucerirea ;onstantinopolului, 4aomed 00 ;uceritorul iniţiaă marea ofensi+ăde licidare a punctelor de reistenţă care mai ramăseseră în 8alcani, astfel că ocupă Serbia#&')J"&')I*, 4oreea #&'HG*, 8osnia #&'HK*, erţego+ina #&'%I*, 3lbania #&'JG*. >e litoralul

pontic, otomanii ocupă cele doua cetăţi de la ;ilia şi ;etatea 3lbă #&'J'* şi aduce în stare de+asalitate anatul ;rimeii #&'%)*. n 4area 4editerană se desfăşurau, cu reultatescimbătoare, luptele na+ale otomano"+eneţiene, înceiate prin pacea din &' decembrie &)G$.

KG



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-aDe cealaltă parte, >apa lansa apeluri repetate la organiarea cruciadei împotri+a

Nnecredincioşilor”M 3nglia se afla în perioada de criă dinastică generată de NRăboiul celor doua roe” #&'))"&'J)*, Aranţa trecea prin perioada conflictelor cu 8urgundia, în Spania sedesfăşura ultima etapă de alungare a arabilor şi realiare a unificării teritoriale, iar stateleitaliene se răboiau între ele, punctul culminant constituindu"l începutul NRaboaielor pentru0talia” #&'I'"&))I*, cu participarea Aranţei, împăratului 7ermaniei şi Spaniei.

n acest conte1t european, Tările Române, care erau cele mai ameninţate de pericolulotoman, au trebuit să se orientee către alianţele cu puterile +ecine #Cngaria şi >olonia* lucrunu tocmai facil, deoarece acestea nu doreau alianţe prin respectarea statutului politic propriuci angaBarea statelor româneşti la susţinerea politicii lor şi desfiinţarea lor ca factori politici cuinterese proprii. Domnitorii români nu s"au confruntat numai cu primeBdia otomană dar şi cu

pericolul repreentat ciar de +ecinii lor, animaţi de planuri e1pansioniste pe seama statelor mici din spaţiul sud"est european.

3olitica eCternă a lui Dte>an cel Mare

>olitica e1ternă a lui Stefan cel 4are s"a desfăşurat într"o perioadă în care se

manifestau asupra 4oldo+ei tendinţele de sueranitate ale +ecinilor= Cngaria, >olonia,0mperiul 5toman.>erioada relaţiilor internaţionale desfăşurate de Stefan cel 4are poate fi urmărită de"a

lungul a trei perioade= &')%"&'%&, &'%&"&'JI, &'JI"&)G'. Aiecare din ele însumeaăe+enimentele care au orientat relaţiile cu statele +ecine. Dacă în relaţiile şi conflictele cuCngaria şi >olonia, Stefan a urmărit să aducă 4oldo+ei un statut de independenţă şi factor acti+ al relaţiilor internaţionale din această parte a -uropei, în relaţiile cu 0mperiul 5tomanStefan a acti+at ca apărător al credinţei, stârnind admiraţia -uropei.

3A%+9#9 BDE-BEB

n primii ani de domnie, Stefan s"a orientat în primul rând pentru normaliarearelaţiilor cu >olonia. 3cest fapt era determinat de preenţa lui >etru 3ron la ;ameniţa #înapropierea otarelor ţării acesta aştepta aButorul regelui polon pentru a"şi relua tronul*, dar şide interesul pe care îl a+eau polonii în restabilirea legăturilor comerciale, prin 4oldo+a, cucetăţile porturi de la 4area :eagră şi Dunăre= ;ilia şi ;etatea 3lbă.>lanurile lui Stefan cel 4are a+eau sorţi de ibândă datorită faptului că >olonia era angaBatăîn luptele cu ca+alerii teutoni iar regele Cngariei, 4atei ;or+in, era amestecat în luptele

pentru obţinerea coroanei sale. Totodată, domnul moldo+ean nu a negliBat menţinerea unor relaţii normale cu otomanii, continuând să plătească tributul anual de $.GGG de galbeni până înanul &'%&.

n &')J Stefan face o incursiune în regiunea sudică a >oloniei, unde se afla ri+alul său

la tron, suştinut de nobilimea locală. ;a+aleria moldo+eană bloceaă puternica cetate aotinului, fapt care determină pe ;aimir 0/ #regele >oloniei între &''%"&'I$* să înceapătratati+ele de reglementare a relaţiilor cu 4oldo+a.Ea data de ' aprilie &')I, în urma unor negocieri moldo"polone, se înceie tratatul de la5+ercelăuţi #pe :istru*, prin care regele polon îl recunoaşte pe Stefan ca domn şi intericelui >etru 3ron apropierea de otarele 4oldo+ei. Tratatul înscria şi obligaţia celor două părţi laspriBin militar în ca de necesitate. >entru ada mai multă autoritate actului, Stefan recunoaşte formal sueranitatea polonă. -ra o măsurăde pre+edere în măsura în care >etru 3ron rămânea o primeBdie pentru tron, iar în interior încănu"şi consolidase poiţia faţă de boieri. Tratatul a fost reînnoit la $ martie &'H$, în aceleaşicondiţii.

K&



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-aEegăturile cu regatul polon au fost şi mai mult întărite în anul &'HK, prin căsătoria lui

Stefan cu -+docia, fiica cneaului 9ie+ului #Ccraina, aflată la +remea respecti+ă încomponenţa >oloniei*. n anul următor #&'H'*, regele polon a restituit 4oldo+ei cetateaotin, unde Stefan cel 4are l"a aşeat pe unciul său, /laicu, ca pârcălab.

n această perioadă, relaţiile cu Cngaria au fost încordate din mai multe moti+e= pretenţiile de sueranitate ale lui 4atei ;or+in asupra 4oldo+ei, preenţa la curtea acestuia alui >etru 3ron #care se refugiase din >olonia ca urmare a înţelegerii dintre Stefan cel 4are şi;aimir 0/* şi stăpânirea de către unguri a cetăţii ;ilia, de la gurile Dunării. Relaţiile s"auînrăutăţit şi mai mult în &'H) când Stefan a ocupat şi ane1at ;ilia la 4oldo+a.;a urmare a e+enimentului din &'H), în anul &'H% are loc e1pediţia magiară în 4oldo+a.5astea regală, cu un efecti+ de 'G.GGG de oameni, pătrunde în ţară pe la pasul 5itu, dupa careincendiind Tg.Trotuş, 8acăul şi oraşul Roman, s"a îndreptat spre 8aia, unde aBunge la &'decembrie &'H%. Stefan atacă cu oastea sa în noaptea de &'"&) decembrie &'H%.

/ictoria de la 8aia întarea poiţia lui Stefan în interior, faţă de boieri, şi ridica prestigiul său în relaţiile cu +ecinii. n &'HJ şi în &'HI, domnul 4oldo+ei face două incursiuniîn părţile răsăritene ale Transil+aniei, unde era informat că se găsea >etru 3ron, în ultimareuşind să"l prindă şi să"l ucidă.

n anul &'HI #sau &'%G*, Stefan cel 4are este ne+oit să facă faţă unei puterniceincursiuni a tătarilor, în părţile de nord ale 4oldo+ei. >entru apărarea otarelor de răsărit, înfaţa incursiunilor tătarilor, domnitorul a poruncit ridicarea cetăţii de la 5rei, lângă :istru.

n februarie &'HI, Stefan întreprinde o acţiune militară în Tara Românească împotri+alui Radu cel Arumos, +asal otomanilor.

>rima etapă a domniei lui Stefan se înceie printr"un act ce a+ea scopul de a"i întăriautoritatea internă= pedepsirea boierilor trădători, în ianuarie &'%&, la /aslui, care, cu spriBinullui Radu cel Arumos, urmăreau înlăturarea de la tron şi uciderea sa. 5astea domnului munteaneste înfrântă apoi de Stefan la Soci, în martie.

3A%+9#9 BEB-BF

;u o poiţie internă întărită şi cu influenţa mare în relaţiile cu statele +ecine creştine,Stefan cel 4arerefuă plata tributului către >oarta în &'%&.

Sultanul, 4aomed 00, nu reacţioneaă imediat, susţinând în acea perioadă raboaiegrele cu /eneţia în 4area 4editerană şi cu anul turcoman din 3sia #0ran si 0ra<*, Cun"asan.

Stefan inter+ine în Tara Românească, în e+entualitatea unui răboi cu turcii. ;on+inscă într"un asemenea conflict nu +a fi spriBinit de Radu cel Arumos, întreprinde campania

pentru înlăturarea lui, mai ales că domnul muntean susţine complotul boierilor moldo+eniîmpotri+a sa, din &'%&. n noiembrie &'%K, oastea

moldo+eană intră în Tara Românească, îl înfrânge pe Radu cel Arumos şi"l alungă de la tron.n locul sau este înscăunat Eaiotă 8asarab, dar după retragerea moldo+enilor din TaraRomânească, Radu cel Arumos +ine cu aButor otoman şi îşi reia tronul în decembrie &'%K. nanul următor, Stefan mai face două încercări de înscăunare a lui Eaiotă 8asarab, dar acestanu"i susţine politica antiotomană şi trece de partea sultanului.

n faţa pericolului otoman, domnul 4oldo+ei adreseaă o scrisoare >apei, înnoiembrie &'%', prin care propunea organiarea unei cruciade împotri+a Npăgânilor”, apelrămas fără urmări.

nainte de a porni campania împotri+a 4oldo+ei, 4aomed 00 a trimis un sol laSucea+a pentru a"i cere lui Stefan să"i aducă personal tributul restant şi să"i cedee ;ilia şi;etatea 3lbă. Refuul categoric al domnitorului moldo+ean l"a determinat pe padişa să"şi

trimită oastea din 3lbania, condusă de Suleiman paşa, în 4oldo+a. 5astea sultanului, cu un

K$



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-aefecti+ de &$G.GGG de oameni, cărora li s"au adăugat &$.GGG de munteni, intră în ţară şi seîndreaptă spre Sucea+a.

n faţa puoiului otoman, Stefan cel 4are a ridicat o oaste de 'G.GGG de oameni#boieri, curteni, răeşi*, în aButorul moldo+enilor +enind ).GGG de secui, apro1. $.GGG detransil+ăneni şi $.GGG de poloni. 0nferioritatea numerică a fost suplinită printr"o tactică abilăce a slăbit capacitatea de luptă a turcilor. 3 poruncit retragerea locuitorilor din drumul lor,lipsindu"i să se apro+iionee pe seama lor, şi i"a ărţuit continuu. Ea începutul lunii ianuarie&'%) Stefan, prin ărţuieli permanente, îi atrage pe +alea 8ârladului, unde îşi crease un sistemdefensi+, la sud de târgul /aslui. 8ătălia finală s"a dat la &G ianuarie &'%), când turcii au fostmăcelăriţi de armata lui Stefan cel 4are. ;ampania din &'%) se înceiase cu un deastru

pentru sultan. /estea +ictoriei de la /aslui s"a răspândit în -uropa cu repeiciune. >apa, principii şi monarii +remii s"au întrecut în laude la adresa domnitorului din 4oldo+a, dar acesta nu dorea numai atât. 3+ând în +edere +erosimilitatea unei noi campanii otomaneîmpotri+a sa şi a 4oldo+ei, dorea să obţină un aButor concret. 3ceştia, însă, s"au multumit să"i trimită numai scrisori de încuraBare şi încredere în atotputernicia luiDumneeu.

3Butorul cerut de Stefan se do+edea cu atât mai necesar cu cât otomanii, în ofensi+a

din +ara anului&'%), pun sub controlul lor litoralul nordic al 4ării :egre până la :istru, cucerind coloniileitaliene de la gura Donului şi din ;rimeea #3o+ şi ;affa*, principatul 4angop #din ;rimeea*,iar anatul tătar din ;rimeea de+ine +asalul sultanului.

n aceste împreBurări grele pentru 4oldo+a, Stefan cel 4are începe negocierile pentruînceierea unuiact de alianţă cu regele Cngariei, 4atei ;or+in. Ea &$ iulie &'%), la 0aşi, domnul îşi pune

pecetea pe tratatul de alianţă, prin care cei doi monari îşi făgăduiau aButor reciproc împotri+aotomanilor, îndepărtarea oricărui pretendent de la tronul Cngariei(4oldo+ei, neînţelegeriledintre cele două părţi să fie reol+ate prin tratati+e.

Ea &K mai &'%H o uriaşă armată otomană, cu un efecti+ de &)G.GGG de oameni se

punea în mişcare #părăsind 3drianopolul* pe ţărmul 4ării :egre, aBunge la &I mai la /arna.Totodată, flota padişaului primise poruncă să blocee ţărmul moldo+ean, între :istru şigurile Dunării. anul tătarilor din ;rimeea, acum +asal turcilor, îşi trimise şi el cete să"i atace

pe moldo+eni dinspre răsărit.Stefan, cu oastea sa de &H.GGG de luptători, după ce"i aruncă peste :istru pe tătari şi

încearcă adarnicsă"i oprească pe turci să treacă Dunărea, îşi fi1eaă tabăra într"un punct întărit pe malul>ârâului 3lb #afluental râului 4oldo+a*, la nord +est de Roman. Datorită +eştilor despre o nouă in+aie a cetelor de tătari, domnul trimite pe răeşi să"şi apere gospodăriile, astfel că în faţa turcilor a rămasnumai cu boierii şi curtenii.

>adişaul, în fruntea oştirii sale, după ce a trecut Dunărea, a înaintat pe +alea Siretului,spre Sucea+a. Domnul 4oldo+ei a adoptat aceeaşi tactică folosită în iarna anului &'%)=retragerea locuitorilor şi ărţuirea duşmanului prin lo+ituri rapide, ceea ce pro+ocă mâniasultanului că nu putea angaBa lupta decisi+ă.

Ea $) iulie &'%H, a+angarda otomană, comandată de Suleiman paşa, în+insul de la/aslui, a a+ut o scurtă luptă cu ca+aleria moldo+eană, care se retrase în spatele fortificaţiilor de la >ârâul 3lb. 3 doua i, +ineri $H iulie &'%H, turcii atacă cu toate forţele tabăra întărită amoldo+enilor. Sunt aruncate asupra fortificaţiilor trupele de elită ale padişaului= ienicerii.3rtileria moldo+eană mătură primele rânduri ale ienicerilor, iar celelalte s"au culcat cu faţa la

pământ, ceea ce n"au mai făcut până atunci. 0nter+enţia lui 4aomed 00 otărăşte soartaluptei. Stefan se retrage cu oastea sa în desimea codrului aşteptând întoarcerea răeşilor,

plecaţi să"şi apere gospodăriile de tătari, cu aButorul lui 4atei ;or+in.

KK



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a3Buns în faţa cetăţii Sucea+a, sultanul îşi împarte oastea în două corpuri= unul a rămas săasediee cetatea de scaun, iar celălalt a fost îndreptat către cetatea otin. 3mbele cetăţi aureistat asalturilor date de otomani. ;orpul de oaste condus de 4aomed 00, pe drumul deîntoarcere a asediat şi cetatea :eamţului, dar fără succes.

-şecul în faţa cetăţilor 4oldo+ei, foametea şi ciuma care bântuiau printre turci,atacurile oastei lui Stefan, care se refăcuse şi +estea apropierii aButoarelor trimise de 4atei;or+in, l"au silit pe padişa să părăsească ţara şi să se retragă peste Dunăre. ;ampaniaotomană din &'%H s"a înceiat cu un eşec total, Stefan rămânând domn iar 4oldo+anepierând niciun teritoriu. n -uropa s"a răspândit +estea înfrângerii sultanului şi ca o bună

parte din oastea sa se înecase în Dunăre, pe care o trecuse Nîn grabă.”n anul &'%%, Stefan trimitea o noua solie /enetiei, prin care cerea spriBin, la cererile de aButor a primit numai elogii şi încuraBări, fără ca /eneţia să întreprindă ce+a concret.De altfel, în &'%I, /eneţia înceie pace cu sultanul, la ;onstantinopol, prin care, în scimbulunui tribute anual, obţinea dreptul de a face comerţ în 4area :eagră. >acea înceiată cu+eneţienii nu a diminuat ofensi+a otomană împotri+a Cngariei. n octombrie &'%I beii de laDunăre, 3li şi S<ender, atacă, pornind dinTara Românească, sudul Transil+aniei dar sunt înfrânţi de +oie+odul Stefan 8ator? şi

comitele Timisoarei, >a+el ;ineu #;neau*, la ;âmpul >âinii #lânga 5răştie*.n anii aceştia Stefan cel 4are a făcut alte încercări de atragere într"o alianţă politică a@ării Româneşti, spriBinind succesi+ la tronul acesteia pe /lad Tepeş, 8asarab cel Tânăr #Tepeluş*, 4ircea şi /lad ;alugărul, dar toţi, cum au aBuns în scaunul domnesc, s"au supusturcilor. Speranţa în spriBinul Cngariei s"a spulberat în &'JK, când 4atei ;or+in înceie şi el

pace cu turcii.n aceste condiţii are loc, în &'J', campania otomană, condusa de noul sultan, 8aiaid

00 #&'J&"&)&$*, în urma căreia sunt cucerite ;ilia #&' iulie &'J'* şi ;etatea 3lbă #) august&'J'*. ;ucerirea celor două cetăţi şi instalarea unor garnioane otomane a însemnat o grealo+itură pentru Stefan, care se +edea astfel supra+egeat şi amenintat permanent. Totodată,turcii controlau comerţul pe 4area :eagră, care de+enea Nlac turcesc.”

>ierderea ;iliei şi ;etăţii 3lbe însemna o mare primeBdie pentru sistemul defensi+ al4oldo+ei, singurul în care Stefan îşi mai pusese nădeBdea. De la regele Cngariei nu mai puteaspera aButor, iar regele >oloniei condiţionase spriBinul împotri+a turcilor de prestarea

Buramântului de +asalitate. n &'J), ;aimir 0/con+ocase Dieta de la Torun, cu scopul de a cere sfatul nobililor în pri+inta aButorului către4oldo+a. Dieta arespins acest aButor şi a pretins înceierea tratatului de +asalitate. Stefan cel 4are nu a a+utîncotro şi la &) septembrie &'J), la ;olomeea #în >ocuţia*, în preenţa nobilimii polone şi a

boierilor săi a depus Burământul de +asalitate regelui polon, ;aimir 0/.Tratatul înceiat nu s"a do+edit prea folositor, pentru că în &'J), Stefan cel 4are a

respins cu forţe proprii incursiunile turcilor în ţară ! ;ătlăbuga #&H noiembrie &'J)* şi Sceia

#H martie &'JH*.DescuraBat şi deamăgit de politica +ecinilor săi creştini, Cngaria şi >olonia, domnul

4oldo+ei îşi reorienteaă politica e1ternă şi începe tratati+ele cu 8aiaid 00, pentru înceierea păcii. 3ceasta are loc în &'JI, prin care Stefan se obliga să plătească tributul anual de K.GGGde florini +eneţieni, în scimbul recunoaşterii sueranităţii sultanului. n acelaşi an, înceie untratat de alianţă cu 4atei ;or+in, lucru care a produs reacţia lui ;aimir 0/, acesta protestând

pe lânga >apă, ce recunoscuse noul act. n scimb, Stefan primea ;iceul #pe malurileSomeşului* şi ;etatea de 8altă #pe malurile râului Târna+a 4ică* drept posesiuni.>rin aceste acte, domnitorul 4oldo+ei îşi asigura frontierele şi înlocuia tratatul de +asalitate,nefolositor, înceiat cu regele polon.

3A%+9#9 BF-BD

K'




Relaţiile 4oldo+ei cu >olonia s"au înrăutăţit mai mult după moartea lui ;aimir 0/,căruia îi succede la tron fiul sau mai mare, 0oan 3lbert #&'I$"&)G&*. ;onflictul dintre Stefancel 4are şi noul rege al >olonieia+ea moti+e mai +eci. n &'IG, Stefan nu"l spriBinise la tronul Cngariei #dupa moartea lui4atei ;or+in* iar în &'IK ocupase >ocuţia, locuită în mare parte de români de rit ortodo1.

0oan 3lbert, încă din &'IH, începe pregătirile pentru o campanie prin 4oldo+a, spuneael, pentru a elibera cetăţile ;ilia şi ;etatea 3lba de ocupaţia turcă. n realitate el urmăreaîndepărtarea lui Stefan de la tron şi readucerea 4oldo+ei sub sueranitate polonă. Stefan aacceptat campania, dar a cerut regelui polon să"şi deplasee oastea pe malul lituanian al

:istrului, promiţându"i apro+iionare cu rană.5astea polonă, al cărei efecti+ se ridica la JG.GGG de oameni, pătrunde în 4oldo+a pe

la ;ernăuţi şi mergând pe /alea Siretului, se îndreaptă spre Sucea+a. Stefan cel 4are îşistabileşte tabăra la Roman, unde refăcuse ;etatea :ouă. Totodată, solicită aButor Cngariei şi+oie+odului Transil+aniei, 8artolomeu Dragff?.

n septembrie &'I%, 0oan 3lbert asediaă Sucea+a timp de K săptamâni, fără a o puteacuceri. Ea sugestia regelui Cngariei, /ladisla+ 00 #fratele lui 0oan 3lbert*, +oie+odul

Transil+aniei a început negocierile pentru încetarea luptelor dintre 4oldo+a şi >olonia.nţelegerea s"a înceiat în octombrie &'I%, în urma căreia 0oan 3lbert a ridicat asediulSuce+ei. Domnul 4oldo+ei a cerut ca oastea polonă să se retragă pe acelaşi drum pe care+enise, pentru a se e+ita alte distrugeri. 0oan 3lbert se abate din drum la Târgu Siret, mergândspre cetatea otin. Stefan cel 4are i"a atacat pe poloni în ;odrii ;osminului #$H octombrie&'I%*,

pro+ocându"le o mare înfrângere comandantul gării regale, trimis în aButor, fiind luat prionier. Ea KG octombrie &'I%, 0oan 3lbert se afla la Eio+.

După alungarea polonilor din 4oldo+a conflictul a continuat până în &'II, prinatacuri ale lui Stefan în >olonia. 3stfel, în iunie &'IJ ostile sale aBung până aproape de Eio+,îndreptându"se apoi către alici şi

>rem?sl. ndemnaţi de Stefan, au făcut incursiuni în >olonia şi tătarii, distrugând întinseregiuni ale acesteia din sud si răsărit. Ea inter+enţia regelui Cngariei #/ladisla+ 00*, în aprilie&'II încep tratati+ele de pace între trimişii domnului 4oldo+ei şi cei poloni #la ;raco+ia*.

Ea &$ iulie &'II se înceie, între Stefan şi 0oan 3lbert, tratatul de pace de la ârlău, prin care cei doi îşi făgăduiau spriBin reciproc în ca de răboi şi Nlinişte şi pace +eşnică” întrecele două ţări. >roblema >ocuţiei nu a fost reol+ată datorită refuului regelui polon de arecunoaşte drepturile lui Stefan asupra ei.

Datorită acestui fapt relaţiile dintre cei doi nu s"au îmbunătăţit în următorii ani, cutoate că se înceiase un tratat de pace. De altfel, regele polon moare în &)G&, urmat la tron defratele său, 3le1andru #care era şi 4are cnea al Eituaniei*. Stefan spera într"o reglementare a

problemei >ocuţiei cu noul rege, dar acest fapt nu a a+ut loc. n octombrie &)G$, Stefan a

ocupat >ocuţia, instalând pârcălabi în cetăţile acesteia şi +ameşi în târguri şi oraşe.-+enimentul a încordat relaţiile dintre domnul 4oldo+ei şi regele 3le1andru, în noiembrie&)GK, Stefan declarând solemn că >ocutia aparţine 4oldo+ei.

Stefan cel 4are s"a stins din +iaţă în iua de marţi, $ iulie &)G'. ;u cât+a timp înainteîşi stabilise succesorul la tron, în persoana fiului său, 8ogdan, care +a domni între &)G'"&)&%.

RI$E ROM#!E %! EO$'$ XVI

ituatia politică europeană în secolul al XVI-lea

Europa apuseană

K)



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a" confruntarea dintre ;asa de /alois #Aranţa* şi ;asa de absburg #3ustria* P se manifestă înspecial în timpul NRaboaielor pentru 0talia” #&'I'"&))I*" ;arol de absburg= &)&H ! rege al Spaniei &)&I ! împărat al 0mperiului Romano"7erman#sub numele de ;arol /*" dinastia de absburg de+ine cea mai puternica din -uropa #Spania, 0R7, Tarile de2os, ;eia, nordul Cngariei*." ameninţare puternică în epocă pentru Aranţa, care se orienteaă către o alianţă politică şimilitară cu 0mperiul 5toman.Imperiul Otoman- îşi măreşte teritoriul #se întinde pe K continente*=Soliman 4agnificul #&)$G"&)HH* cucereşte &)$& ! 8elgrad #Nceia -uropei ;entrale”* &)$$ ! 0.Rodos #Nceia 4arii 4editerane 5rientale”* &)$H"&)'& ! campania împotri+a Cngariei P[>aşalâcul de la 8uda #$I aug.&)'&* 3olonia- mare putere în timpul lui Sigismund 0 #&)GH"&)'J* şi Sigismund 00 3ugust #&)'J"&)%$* dindinastia de 2agielloM perioada de ma1imă întindere teritorială #cucerite >rusia şi Eituania*M nus"a opus e1pansiunii otomaneM principal ri+al= dinastia de absburg

Rusia- începe ridicarea ca mare putere europeană în timpul lui /asile 000 #&)G)"&)KK* şi 0+an 0/#&)KK"&)J'*M nu este încă un ri+al pentru 0mperiul 5tomanM

Se instituie asupra Tărilor Române regimul sueranităţii otomane manifestare prin=\ ştirbirea autonomiei P domni numiti(re+ocaţi de sultan fără a consulta ţaraM cumpărareatronului #@ările Române şi"au păstrat instituţiile şi politica internă proprie*\ creşterea dependenţei politice P integrarea treptată a politicii e1terne a @ărilor Române încea otomană #domnii Tărilor Române a+eau obligeţia de a nu a+ea iniţiati+e în politicae1ternă*\ pierderi teritoriale= Tigina de+ine raiaua 8ender #&)KJ*, 8răila în &)'$, iar 8anatul este

organiat sub forma >aşalâcului de la Timişoara #&))$*\ creşterea obligaţiilor materiale= tributul creşte foarte multM noi obligaţii P pesceşuri şimucarerul #mare şi mic*M se instituie monopol otoman asupra comerţului e1terior al Tărilor Române

MIJI VI"E&'$ (5K2-6A)

ituaţia politică europeană la s>ârşitul secolului XVI

n a doua Bumătate a secolului al 6/0"lea, -uropa răsăriteană este regiunea unde se

confruntă interesele celor trei puteri= 0mperiul 5toman, 0mperiul absburgic şi >olonia.-+oluţia relaţiilor dintre acestea a influenţat situaţia internă şi statutul european al Tărilor Române.

0mperiul 5toman aBunge în această perioadă la ma1ima e1pansiune, mai ales în urma politicii offensi+e promo+ată de Soliman 4agnificul. Aorţa militară a 0mperiului era foartemare şi bine organiatăM după model european, s"au constituit unităţi specialiate pe arme, cuatribuţii bine stabilite în timpul operaţiunilor. 3stfel, după moartea lui Soliman #&)HH*,0mperiul 5toman desfăşura acţiuni militare în 4area 4editerană, în 0ran şi în -uropa ;entrală#împotri+a absburgilor*.

0mperiul absburgic, după ce încercase în adar să"i alunge pe otomani din Cngariacu forţe proprii, caută noi aliaţi care să"i spriBine în acest efort. De aceea, în anii &)IG"&)I$

iniţiaă crearea unei alianţe antiotomane, numită Eiga Sfântă, care unea Spania, /enetia, >apa,

KH



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-aşi ducatele italiene 4antua, Aerara şi Toscana. 3cest lucru era necesar cu atât mai mult cu câtnoul împarat Rudolf 00 #&)%H"&H&$* nu se bucura de prea multă autoritate în rândul statelor germane. Totodată, absburgii urmăreau atragerea Tărilor Române în alianţa creştină, încondiţiile creşterii dependenţei lor faţă de otomani.

;ealaltă putere, >olonia, aflată într"o perioadă de criă politică, datorită stingeriidinastiei 2agiellonilor #&)%$*, a+ea bune raporturi cu 0mperiul 5tomanM mai mult, turcii seamestecă în cria dinastică şi în anul &)%$, la propunerea lor, principele Transil+aniei, Stefan8ator?, credincios politicii otomane, este ales rege al >oloniei. >rin urmare, statul polon nu

pri+ea cu prea multă îngaduinţă e1tinderea influenţei absburgilor asupra Tarilor Române.>olonii s"au do+edit, de asemenea, ostili unui stat românesc unit, inter+enţia lor fiind una dincauele căderii marelui +oie+od 4iai.

%nceputurile 9omniei lui Mi1ai Viteazul

;onform obiceiului din epocă, 4iai, fost mare ban al ;raio+ei, îşi cumpară domniaîn &)IK. Dar acest semn de fidelitate este superficial. n anul următor, începe colaborarea cuEiga Sfântă, alianţa a statelor

creştine condusă de împaratul romano"german Rudolf 00 de absburg, la care aderase şi principatul transil+ănean.$upta antiotomană

Declanşarea luptei împotri+a 0mperiului 5toman s"a făcut în &)I', prin ucidereacreditorilor turci instalaţi la 8ucureşti în asteptarea recuperării sumelor cu care îlîmprumutaseră pe 4iai în +ederea cumpărării domniei.

n &)I'"&)I), 4iai luptă cu tătarii şi declanseaă o campanie în sudul Dunării.>articiparea în comun la Eiga Sfântă, dar şi ne+oile luptei antiotomane i"au impus lui 4iaireglementarea raporturilor cu principele Transil+aniei, Sigismund 8ator?, care fuseserecunoscut ca sueran de domnii 4oldo+ei, >etru 3ron şi Stefan Ra+an şi care se doreaconducător al luptei comune împotri+a turcilor. :egociat de marii boieri în propriul a+antaB, la

3lba"0ulia se înceie la $G mai &)I) un tratat între Transil+ania şi Tara Românească, care îltransforma pe domn într"un simplu locţiitor al principelui Transil+aniei.n august &)I), marele +iir Sinan >aşa trece Dunărea cu o armată e+aluata la circa

&GG.GGG de oameni. Domnitorul muntean dispunea de &H.GGG de oameni, la care se adăuga%.GGG conduşi de 3lbert 9iral?, ca aButor trimis din Transil+ania. Eupta prin care se încercaoprirea in+aiei otomane a a+ut loc la ;ălugăreni, la $K august &)I). Românii au cauat mari

pierderi armatei otomane, dar nu au putut opri înaintarea acesteia. 8ucureştiul era ocupat şifortificat de turci, Târgo+iştea, +ecea capitală, de asemenea, iar otomanii începeauorganiarea ţării în paşalâc.

n aceste condiţii, în toamnă se declanşeaă ofensi+a care angrena forţe din TaraRomânească, Transil+ania şi 4oldo+a, silindu"l pe Sinan >aşa să se retragă spre Dunăre. Ea

7iurgiu, între &)"$G octombrie, s"a dat bătălia care s"a soldat cu o mare +ictorie creştină.n prima+ara anului &)IH, domnitorul muntean declanşeaă o campanie peste Dunăre,

aBungând până la >le+na şi Sofia.Datorită scimbării raportului de forţe pe plan internaţional, era ne+oie de o redefinire

a raporturilor internationale ale ţării, prin înceierea păcii cu turcii, în condiţii foartea+antaBoase pentru Tara Românească= în ianuarie &)I% 0mperiul 5toman îi recunoştea lui4iai domnia pe +iaţă şi diminua semnificati+ tributul. n &)I%, raporturile cu Sigismund8ator? erau reaşeate pe picior de egalitate, anulându"se, în practică, tratatul de la 3lba"0ulia.4iai /iteaul dorea însă continuarea apropierii de puterile creştine în +ederea reluării lupteiantiotomane, astfel că la I(&I iunie &)IJ înceia şi un tratat de prietenie cu împăratul germanRudolf 00, care pre+edea recunoaşterea domniei ereditare a lui 4iai şi promisiunea unui

aButor financiar pentru întreţinerea a ).GGG de lefegii. n scimb, împaratul de+enea sueranul

K%



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a@ării Româneşti iar 4iai trebuia să"i oprească pe otomani la Dunăre şi să"i aBute pe ardeleniîmpotri+a acestora.

-cilibrul politico"militar în care se găsea Tara Românească între cele două imperii afost însă afectat de e+enimentele din Transil+ania şi din 4oldo+a. Sigismund 8ator? renunţăla tronul Transil+aniei şi re+ineasupra otărârii, renunţă din nou, în fa+oarea +ărului sau, 3ndrei 8ator?, apropiat de >oloniaşi partian al păcii cu otomanii. n 4oldo+a, noul domn 0eremia 4o+ila acţiona în +edereaobţinerii tronului 4unteniei pentru fratele său, Simion 4o+ilă.

'nirea 9e la 6AA

Ea &J($J octombrie &)II, 4iai obţinea la Lelimbăr +ictoria împotri+a lui 3ndrei8ator?, ceea ce îi

permitea ca în noiembrie #acelaşi an* să"şi facă intrarea triumfală la 3lba"0ulia, capitala principatului ardelean. 3 urmat apoi campania împotri+a 4oldo+ei, unde nu a întâmpinatreistenţă prea mare ! cetatea Suce+ei, care reista în +remea lui Stefan otomanilor, şi"adescis porţile în faţa lui 4iai. 3stfel, la $% mai &HGG, 4iai se intitula NDomn al Tării

Românesti, al 3rdealului şi a toată Tara 4oldo+ei.”n urma unor negocieri destul de complicate, 0mperiul absburgic, care părea acumfactorul de deciie în onă, îi recunoaşte domnia asupra celor trei ţări române. Dar măsurile pecare le luase în +ederea consolidării puterii centrale, iar în Transil+ania şi în fa+oarearomânilor, au declanşat reacţii ale elitelor locale.Ea &J septembrie &HGG, nobilimea magiară se re+oltă şi este spriBinită ciar de trupeleimperiale, conduse de generalul 7eorge 8asta, care de fapt fusese trimis în aButorul lui4iai. Ea 4irăslău, domnul muntean este înfrânt şi pierde Transil+ania. n octombrie, cuaButor polon, 4o+ileştii cuceresc 4oldo+a şi apoi 4untenia, unde este instalat domn Simion4o+ilă, recunoscut şi de otomani.

ntre &HGG şi &HG&, 4iai se află în pribegie la >raga şi /iena, încercând să"l con+ingă

pe Rudolf să"laBute să"şi recapete domnia. Deoarece nobilii magiari se răsculaseră şi împotri+a lui 8asta,alungându"l, şi îlreînscaunaseră pe Sigismund 8ator?, împăratul, conştient că a pierdut Transil+ania, îl aBută

pe 4iai cu bani şi contribuie la reconcilierea cu generalul 8asta.

Ea &K august &HG&, la 7uruslău, 4iai obţinea +ictoria împotri+a lui 8ator?,rede+enind stăpân alTransil+aniei.

>erspecti+a ca 4iai să"şi redobândească puterea era însă neliniştitoare pentruabsburgi şi la &I august, în tabăra militară aflata pe ;âmpia Turii, domnul român este

asasinat din ordinul lui 8asta.

KJ




paţiul românesc între 9iplomaţie şi con>lict în evul me9iu şi la începuturile mo9ernităţii

3rezentaţi 9ouă con>licte militare 9es>ăşurate 9e români în perioa9a 25A-5K2.Răspunsul se poate referi la oricare două conflicte militare, pe durata a apro1. patru sute deani= Ro+ine #&KI'(&KI)* şi :icopole #&KIH*, în timpul lui 4ircea cel 8ătrân, ;ampania cealungă #&''K* şi lupta de la 8elgrad #&')H* conduse de 0ancu de unedoara, /aslui #&'%)* şiRăboieni #&'%H* purtate de Ltefan cel 4are.

Eupta de la Ro+ine. ;onfruntate cu pericolul cuceririi otomane, @ările Române s"auangaBat în cruciada târie. 3astfel, domnitorii români s"au integrat eforturilor occidentalilor dea se opune e1pansiunii otomane în -uropa. ;um @ara Românească era direct ameninţată,+oie+odul acesteia, 4ircea cel 8ătrân s"a confruntat cu otomanii, una dintre cele maiimportante confruntări militare ale acestuia cu otomanii fiind lupta de la Ro+ine.

>ro+ocat de acţiunile antiotomane ale lui 4ircea, sultanul 8aiaid a întreprins oe1pediţie la nord de Dunăre pentru eliminarea domnului român. După o serie de acţiuni de

ărţuire a ad+ersarului, 4ircea a dat lupta decisiă la Ro+ine #loc mlăştinos, neidentificat peartă*. Deşi nu e1istă o dată fi1ă #&KI'(&KI)* +ictoria lui 4ircea a consolidat independenţa@ării Româneşti.

Eupta antiotomană a fost continuată în secolul următor de 0ancu de unedoara,+oie+odul Transil+aniei. 3cesta a organiat ,,campania cea lungă” la sud de Dunăre cu scopulde a"i alunga pe turci din -uropa. 3 cucerit oraşele :iş şi Sofia, dar +enirea iernii a determinatretragerea armatelor sale. 5bţine o pace a+antaBoasă, în iulie &'''. >acea a fost ruptă deregele Cngariei /ladisla+ 0 la solicitarea papei şi astfel a fost organiată cruciada de la /arna#noiembrie &'''*. ;ruciada s"a înceiat tragic pentru creştini, însuşi regele murind pe câmpulde luptă. ;el mai răsunător succes al +oie+odului transil+an l"a repreentat bătălia de la8elgrad #&')H*, reuşind să stopee înaintarea otomanilor spre centrul -uropei pentru

apro1imati+ %G de ani.Euptele purtate de români în secolele 60/"6/0 au a+ut nu doar o semnificaţie internă,întrucât au permis păstrarea fiinţei statale şi a confesiunii religioase, ci şi una europeană.

r+umentaţi? printr-un >apt istoric relevant? a>irmaţia con>orm căreiacon>runtările militare con9use 9e voievozii români >ac parte 9in relaţiile internaţionaleale Evului Me9iu.

;onfruntările militare conduse de +oie+oii români fac parte din relaţiileinternaţionale ale -+ului 4ediu. 3stfel, luptele purtate de +oie+odul @ării Româneşti, 4irceacel 8ătrân, se înscriu în răspunsul dat de statele din >eninsula 8alcanică politicii dee1apansiune a 0mperiului otoman. /oie+odul român nu a purtat doar lupte pentru apărarea

teritoriului ţării #Ro+ine*, ci s"a angaBat şi în cruciada târie. -ste unu dintre participanţii lacampania iniţiată de regele Cngariei, Sigismund de Eu1emburg. Eupta de la :icopole a fost

pierdută de ca+alarii creştini, dar +oie+odul român şi"a continuat politica antiotomană. >rinurmare, s"a implicat în luptele dintre fiii lui 8aiaid, cu scopul de a fi recompensat în situaţiaîn care candidatul susţinut de el câştigaM probabil că este şi un alt scop, şi anume prelungireaacestei situaţii de criă care nu mai lăsa timp 0mperiului otoman să continue cuceririle.

3rezentaţi 9ouă acţiuni 9iplomatice care au vizat spaţiul românesc în EvulMe9iu.

3lianţa antiotomană a @ării Româneşti cu Cngaria #&KI)*ncepând cu secolul al 60/"lea, statele -uropei şi 0mperiul otoman au intrat într"o

lungă perioadă de conflict, în timpul căreia, alături de Cngaria şi >olonia, @ările Române au

KI



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a Bucat rolul unor bastioane de reistenţă ale creştinătăţii împotri+a turcilor islamici, reistenţăcunoscută sub numele de ,,cruciadă târie.” 3meninţate de e1pansiunea otomană, stateleromâneşti şi Cngaria s"au apropiat înceind alianţe. 5 astfel de alianţă a fost cea înceiatăîntre 4ircea cel 8ătrân şi Sigismund de Eu1emburg, regele ungar, în martie &KI) la 8raşo+,aceasta fiind prima aliaţă antiotomană din sud"estul -uropei.

3lianţa dintre 4oldo+a lui Ltefan cel 4are şi >olonia #&')I*3flată sub semnul plăţii tributului către >oartă #&')H*, domnia lui Lterfan cel 4are a

fost marcată şi de ri+alităţile dintre Cngaria şi >olonia pentru 4oldo+a, gurile Dunării şi;ilia. ;onfruntat cu ostilitatea Cngariei, Ltefan s"a orietat într"o primă faă către o alianţă cu>olonia aceasta permiţându"i să"şi asigure stăpânirea asupra ;iliei. n aprilie &')I esteînceiat tratatul de la 5+ercelăuţi cu regele ;aimir al >oloniei, Ltefan obţinând în scimbulrecunoaşterii sueranităţii îndepărtarea de la otarele ţării ale ri+alului său >etru 3ron.Restabilirea relaţiilor cu >olonia a însemnat îndepărtarea de Cngaria şi @ara Românească, iar această apropiere a fost mult timp o direcţie importantă a politicii e1terne duse de Ltefan cel4are.

r+umentaţi? printr-un >apt istoric relevant? a>irmaţia con>orm căreia 9iplomaţia

statelor române a >ăcut parte 9in relaţiile internaţionale 9e la începutul epocii mo9erne. :u numai în -+ul mediu, ci şi la începutul epocii moderne, diplomaţia domnitorilor români s"a înscris în diplomaţia europeană. 3ceasta se e1plică atât prin faptul că, prinaşearea lor, @ările Române sunt în ona de interes a puterilor timpului, cât şi prin

preocuparea conducătorilor de a menţine fiinţa statală şi identitatea religioasă. Ea începutulsecolului al 6/000"lea se +orbeşte deBa despre cria 0mperiului otoman, care nu a reuşitasediul /ienei #&HJK* şi începe să se retragă din centrul -uropei. De această situaţie +or să

profite noile puteri= 0mperiile austriac şi rus. ;ătre aceste forţe se +a îndrepta şi diplomaţiadomnitorilor români. 3stfel, Dimitrie ;antemir, domnul 4oldo+ei, înceie tratatul de la Euţ< #Euc<* cu ţarul >etru 0 #&%&&*, iar ;onstantin 8rânco+eanu stabileşte legături cu absburgii. nciuda faptului că amaândoi +or fi pedepsiţi de turci şi îşi +or pierde tronul #8rânco+eanu şi

+iaţa*, e semnificati+ă deciia lor de a colabora cu puterile timpului interesate în luptaantiotomană.

r+umentaţi? printr-un >apt istoric relevant? a>irmaţia con>orm căreia 9iplomaţiapromovată 9e statele române a >ost o componentă a relaţiilor internaţionale la s>ârşitulEvului Me9iu şi la începutul mo9ernităţii. #Se puncteaă coerenţa şi pertinenţaargumentării elaborate prin utiliarea unui fapt istoric rele+ant, respecti+, a conectorilor caree1primă caualitatea şi concluia.*

Răspunsul se poate referi atât la politica lui 4iai /iteaul #implicarea în Eiga Sfântă*,cât şi diplomaţia lui Dimitrie ;antemir #alianţa cu >etru cel 4are* sau ;onstantin8rânco+eanu #apropierea de 0mperiul absburgic sau soliile trimise în Rusia*.

n secolul 6/000 şi în prima Bumătate a secolului al 606"lea, statutul Buridic al>rincipatelor Române a fost influenţat de ri+alitatea dintre 3ustria, Turcia şi Rusia, care îşidisputau dominaţia în sud"estul -uropei, dar soarta lor a fost adusă în debatereainternaţională de boierimea autotonă.

0nstaurarea domniilor fanariote în 4oldo+a şi @ara Românească a fost e1presia criei0mperiului otoman, interesat să păstree controlul său asupra teritoriilor dependente. Regimulfanariot a modificat regimul politic al instituţiilor statului. Domnii de+in simpli funcţionari,numiţi de sultan fără asentimentul ţării, le"au fost restrânse prerogati+ele de politică e1ternăiar oastea ţării a fost desfiinţată.

>rincipatele au de+enit teatrul operaţiunilor militare în confruntarea dintre cele treiimperii ri+ale. 3stfel, aceste răboaie s"au soldat cu pierderea unor teritorii importante=

'G



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a8anatul şi 5ltenia în &%&J, 8uco+ina în &%%' şi 8asarabia în &J&$. n urma acestor răboaieamestecul rusesc în @ările Române de+ine tot mai accentuat.

4odificarea regimului politic al >rincipatelor nu a însemnat abandonaraea +ecilor obiecti+e politice româneşti, de a obţine autonomia şi ciar independenţa. 8oierimea mare şimiBlocie are meritul de a fi elaborat şi trimis memorii puterilor creştine prin care re+endicau+ecile drepturi ale ţării. >rin aceste memorii soarta >rincipatele române a aBuns în debatereinternaţională, >oarta otomană fiind obligată să emită o serie de documente care au garantatunele pri+ilegii ale acestora, iar în &J$$ a acceptat re+enirea la domniile pământene.

Menţionaţi o asemănare şi o 9eose*ire între 9ouă con>licte la care au participatromânii în Evul Me9iu.

Realiarea unor alianţe între ţările române, dar şi cu ţările +ecineM strategii militareeficienteM aplicarea politicii blocului rom'nescM participarea la cruciadele antiotomaneMutiliarea tacticii pământului pârBolit.

Cneori @ările Române au fost ne+oite să facă faţă singure în faţa armatelor otomane,fără a a+ea spriBin e1tern.

3plicaţie;itiţi cu atenţie sursele de mai Bos=

. Nn septembrie &KI' oastea otomană, în Bur de 'G.GGG de oameni, #O* a trecut Dunărea, pela :icopole, în @ara Românească. DeoareceU oastea românească nu a+ea mai mult de &G.GGGde oameni, 4ircea cel 8ătrân a adoptat tactica luptelor de ărţuială ceea ce a făcut ca înmomentul în care detaşamentele otomane au aBuns în apropiere de ;urtea de 3rgeş, +eceacapitală a @ării Românesti, ele să fie foarte slăbite. Eupta decisi+ă #O* s"a dat la &G octombrie&KI' la ]Ro+ine[ #O*. Reistenţa arătată de români, ca şi teama de inter+enţia, în spriBinullui 4ircea cel 8ătrân, a regelui Sigismund, ale cărui oşti sosiseră la Timişoara, l"au

determinatU pe8aiaid " cel dintâi sultan care a condus oşti pe teritoriul românesc ! să otărască retragerea lasudul Dunării.” #St. Stefănescu, +storiamedie a %om'niei*

;. Nntr"ade+ăr, în faţa uriaşei forţe concentrate de sultanulU 4emed al 00"lea împotri+a @ăriiRomâneşti, /lad @epes nu a cedat, deşi rămăsese singur, doar cu relati+ puţina sa oaste#KGGGG*. ;a şi în campania din anul precedent în 3natolia, 4emed al 00"lea a recurs laspriBinul flotei şi în e1pediţia împotri+a @ării Româneşti, din &'H$. #O*

Din punct de +edere militar, #...* 4emed al 00"lea nu a obţinut +reun succes decisi+e

împotri+a lui /lad @epes. #O* Dar, din punct de +edere politic, sultanul a reuşit să"şiconsolidee stăpânirea la Dunăre şi să întărească controlul otoman în @ara Românească.” #7. Tasin, %om'nii si otomanii )n

secolele I+$-I$+ *

>ornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe=

. :umiţi capitala statului medie+al românesc preciată în sursa 3. 0p0. >reciaţi secolul în care se desfăşoară e+enimentele descrise de sursa 8. 0p2. 4enţionaţi câte un domnitor al @ării Româneşti, preciat în sursa 3, respecti+ în sursa 8.6p

'&



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a4. Scrieţi, pe foaia de e1amen, litera corespunătoare sursei care susţine că acţiunea militară a0mperiului 5toman a a+ut consecinţe nefa+orabile pentru statul român în plan politic. 2p5. Scrieţi, pe foaia de e1amen, două informaţii aflate în relaţie cauă"efect, selectate din sursa3. 7p6. >reentaţi alte două conflicte din spaţiul românesc, desfăsurate în -+ul 4ediu şi laînceputurile modernită" ţii, în afara celor preciate în surse. 6p7. 4enţionaţi o asemănare între două acţiuni diplomatice la care au participat românii în -+ul4ediu. 4p

DESCRIEREA BATALIEI DE LA POSADA, ROVINE SI CALUGARENI

'$




;ătălia 9e la 3osa9a(K B 0 noiem*rie 22A).

;onfruntare munteano"magiară în urma căreia domnul muntean 8asarab 0 #&K&G(a. iulie&K$' ! între & septembrie &K)& şi K& august &K)$* se emancipeaă de sub sueranitateamagiară, @ara Românească de+enind independentă. ;auele conflictului reidă în încercarealui 8asarab 0 de a unifica sub autoritatea sa tot spaţiul dintre ;arpaţi şi Dunăre, prin ocupareaSe+erinului. ;a urmare, încă din Burul anului &K$G, 8asarab 0 era socotit un inamic al regelui;arol Robert d^3nBou #&KGJ ! &K'$*.

;ampania regelui magiar în @ara Românească începe în septembrie &KKG, cândocupă, fără luptă, ;etatea Se+erinului, instalând aici, ca ban, pe Dionisie S_csi.

>ropunerile de pace făcute de 8asarab ! plata unui tribut de %GGG de mărci deargint şi lăsarea unui fiu ca ostatic ! sunt respinse de regele magiar. DinSe+erin, armata magiară porneşte către reşedinţa +oie+odală de la 3rgeş,străbătând No *ară necunoscută, )ntre mun*i (i dealuri cu păduri” #probabil princuloarul depresionar Tismana"Târgu 2iu" oreu"/âlcea*. 3şeându"şi tabăralângă 3rgeş, ;arol Robert a atacat cetatea, fiind atestate areologic distrugericauate de incendii. n acest conte1t urmeaă o înţelegere între 8asarab şi ;arol

Robert, regele magiar amintind în &KK$ despre o N pace fă*arnică” la adăpostul căreia ar fiacţionat în continuare 8asarab. Cronica pictată de la $iena arată că N s-a ordonat o )mpăcarecu asarab”, +oie+odul român indicându"i ange+inului un Ndrum drept ” de întoarcere#probabil un traseu mai scurt*. >e acest drum, care nu se cunoaşte cu certitudine, la o

N posadă” #loc întărit*, aproape de graniţa cu Transil+ania, românii pregătesc un dispoiti+ deluptă cu care +or drobi oastea magiară, fiind aButaţi şi de Nvecinii lor păg'ni” #probabil

'K

;R; I %!"EMEIE"OR'$ RO$ RO;ER" @L!O'



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-atătari*. Eupta a durat de +ineri, I, până luni, &$ noiembrie &KKG. Cronica terae 3russiae a lui>etru de Duisburg, arată că N *ăranii acelui *inut tăiară pe 4umătate cu fierăstraie, copacii

pădurii prin care trebuia .regele0 să-i treacă pe unguri la )ntoarcere )nc't de ar cădea unul să-l atingă pe altul (i să-l doboare (i tot a(a )n continuare5 #e unde (i faptul că tocmai intrauungurii )n pomenita pădure, că (i sus"i(ii *ărani mi(cară copacii ca să cadă unul peste altul

(i astfel to*i cei dobor'*i dintr-o parte (i cealaltă striviră gloata mare a ungurilor ”. ;el maiimportant i+or rămâne însă Cronica pictată de la $iena, care descrie locul şi bătălia astfel=Nregele a a4uns pe o cale oarecare cu toată oastea sa, dar calea aceasta era cotită (i )nchisăde am'ndouă păr*ile de r'pe foarte )nalte de 4ur )mpre4ur (i pe unde această cale era mailargă, acolo vlahii )n mai multe locuri o )ntăriseră )mpre4ur cu prisăci, iar regele (i ai săineg'ndindu-se )n adevăr la a(a ceva, mul*imea nenumărată a vlahilor sus pe r'pe a alergat din toate păr*ile (i a aruncat săge*i asupra oastei regelui care se găsea )n fundul unei văiad'nci ce nici nu se putea numi cale, ci mai cur'nd un fel de corabie str'mtă, unde din

pricina )nghesuielii cei mai sprinteni cai (i osta(i cădeau din toate păr*ile )n luptă, căci din pricina urcu(ului prăpăstios din acea vale nu se puteau sui )n contra vlahilor pe nici una dinr'pele de pe am'ndouă laturile drumului, nici nu puteau merge )nainte, nici nu aveau loc de

fugă, fiind făcute acolo prisăci, ci erau cu totul prin(i osta(ii regelui ca ni(te pe(ti )ntr-o

v'r(e sau mrea4ă”. Scenele miniaturale din Cronică arată pe români, sus pe râpe, trăgând cuarcurile, dar şi lupte corp la corp, care s"au dat la sfârşit, când magiarii erau deBa măcinaţi.Aorţele regale au suferit pierderi grele, căând aici Ntineri (i bătr'ni, principi (i nobili fărănici o deosebire”. Regele a scăpat scimbându"şi ainele cu unul din nobilii săi, pe careromânii creându"l Na fi )nsu(i regele l-au omor't cu cru"ime”. /ictoria a a+ut consecinţeimediate şi, mai ales, durabile, asupra statutului politico"Buridic al @ării Româneşti, fiindconsfinţită e1istenţa sa de sine stătătoare. 8asarab 0 se +a intitula Nsingur stăpânitor”, iar maiapoi domn şi mare +oie+od.

;i*lio+ra>ie selectivă

&. ;onstantiniu, Alorin, istorie sinceră a poporului rom'n, 8ucureşti, $GG$.$. 7iurescu, ;.;., +storia %om'nilor ̀ , +olumul 00, 8ucureşti, &I%&.K. alic, 8"3, 3ace (i ră"boi )n ara %om'nească )n secolele I+$-I$+ , 8ucureşti, $GGK.'. entea, ;ălin, 9rmata (i luptele rom'nilor , 8ucureşti, $GG$.). 4arcu, 7eorge #coord.*, Anciclopedia bătăliilor din istoria rom'nilor , cu+ânt înainte

de acad. Alorin ;onstantiniu, 8ucureşti, $G&&.H. 4ărculeţ /asile #coord.*, #ic*ionarul domnilor ării %om'ne(ti (i ai oldovei,

8ucureşti, $GGI.%. 5tu, >etre #coord.*, B de mari bătălii din istoria %om'niei, 8ucureşti, $GGI.J. >op, 0oan 3urel, +storia Transilvaniei medievale8 de la etnogene"a rom'nilor p'nă la

ihai $itea"ul , ;luB":apoca, &II%.

I. Reace+ici, ;onstantin, Cronologia domnilor din ara %om'nească (i oldova, +ol.0, 8ucureşti, $GG&.

&G. Ltefănescu, Lt., ara %om'nească de la asarab + =7ntemeietorul@ p'nă la ihai$itea"ul, 8ucureşti, &I%&.

''




;ătălia 9e la Rovine(A octom*rie 2K4 sau 7 mai 2K5).

>rima mare confruntare armată între români şi otomani, desfăşurată în conte1tul e1pansiuniiotomane în 8alcani. n &KIK, oştile otomane conduse de sultanul 8a?eid 0 0ldîrîm #&KJI ! &'G$* cuceresc ţaratul bulgar de Târno+o, ţarul 0+an iman #&K%& ! I)* şi renumitul patriar-ftimie fiind capturaţi. ;a urmare, otomanii aBung în +ecinătatea directă a @ării Româneşti, petoată linia Dunării, între :icopole şi Silistra, şi în Dobrogea, acolo unde unele posesiuni ale

domnului 4ircea cel 8ătrân #&KJH ! &'&J*, cum ar fi Silistra, aBunseseră în mâinile turcilor cu prileBul e1pediţiei îndreptate împotri+a lui iman.

;ampania otomană în @ara Românească, soldată cu înfruntarea de la Ro+ine, a a+ut probabil un caracter de pedepsire, atât din caua spriBinirii de către 4ircea a reistenţeisârbilor, la 9oso+opolBe #&KJI*, cât şi a alungării garnioanei otomane din 9arino+asî #ai9arnobat, la sud de 4unţii 8alcani*, în primă+ara anului &KI', când domnul român a fostîncuraBat în acţiunea sa de conflictul e1istent între 8a?eid şi unii emiri seldBu<ii din 3sia4ică. ;a răspuns, 8a?eid întreprinde o amplă campanie la nord Dunării, cu efecti+e militarede peste 'G GGG de oameni, cărora li s"au adăugat detaşamentele +asalilor sârbi Ltefan

Eaare+i #&'G$ ! $%*, ;onstantin Dragas #&K)) ! I'(I)* şi 4ar<o 9ralBe+i #&K%& ! I'(I)*

')

40R;-3 ;-E 8TR: 83-Z0D 0 0EDR4



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a#totaliând c. J GGG de oameni*. 4ircea dispunea de o oaste mult inferioară ca număr, estimatăla c. &G GGG de ostaşi. n pri+inţa datării şi localiării luptei de la Ro+ine, istoricii au păreriîmpărţite deoarece i+oarele e1istente #cronici turceşti, sârbeşti şi biantine* menţioneaădouă confruntări, una pe &G octombrie &KI' #pe baa cronicilor sârbeşti*, alta pe &% mai &KI)#i+oare biantine*. 3stfel, unii specialişti consideră că a e1istat o singură confruntare, care aa+ut loc la una dintre aceste date #cealaltă fiind greşită*, în timp ce alţii susţin posibilitateae1istenţei a două confruntări diferite, una pe 3rgeş, la &G octombrie &KI', alta pe 2iu, la &%mai &KI). 0+oarele +orbesc despre o Nro+ină” #loc mlăştinos*, toponim nelocaliat. 0storiciicare plaseaă e+enimentul unde+a aproape de râul 3rgeş se baeaă pe menţionarea denumiriiN3r<âş”, sau N3r<aş” în surse turceşti şi pe faptul că cel mai apropiat drum de la Dunăre sprecapitala ţării trecea peste acest râu. 5 localiare probabilă ar fi @uţuleşti, pe /alea7ligănelului, unde e1istă o pădure numită Ro+ina, un toponim Npuţul lui 8aiaid” şi tradiţii

populare despre o bătălie cu turcii dată cu câte+a ile înainte de sărbătoarea Sf. >arasce+a#&' octombrie*. 0+oarele ne arată că a fost o încleştare militară crâncenă şi că +ictoria aaparţinut lui 4ircea. ;ronicarul turc 5rudB consemneaă că N s-a dat o mare bătălie”, că Ndinam'ndouă păr*ile au murit mul*i oameni” şi că, la sfârşit, sultanul N se retrăgea plin dedemnitate”. Ea rândul lor, cronicile sla+e arată că Nlănci nenumărate s-au fr'nt (i s-au tras

at'tea săge*i, )nc't cerul nu se putea vedea de mul*imea lor ”, adăugând că, din caua pierderilor suferite, 8a?eid N s-a spăim'ntat (i a fugit5 +ar r'ul acela curgea ro(u de s'ngelece ie(ea din mul*imea trupurilor că"ute”. ;ronicarul biantin 4o1a nota şi el că N fu ră"boimare, c't se )ntuneca vă"duhul de mul*imea săge*ilor, a(a de mult s'nge se vărsa, c't erauvăile crunte (i mai pierdu aJe"id oastea lui cu totul ”. 4ircea nu a putut beneficia cum secu+ine de reultatul +ictoriei, tronul său fiind pus în discuţie de un nepot sau +ăr de"al său,/lad, susţinut de noul domn al 4oldo+ei, Ltefan, de >olonia şi de otomani. >entru scurt timp,4ircea şi /lad 0 #&KIH ! &KI%* îşi +or împărţi ţara, a+ând fiecare o reşedinţă proprie, pentruca, ulterior, 4ircea să"l înlăture definiti+ pe /lad.

ibliografie selectivă

'H




&. ;onstantiniu, Alorin, istorie sinceră a poporului rom'n, 8ucureşti, $GG$.$. Diţă, 3le1andru, BE mai BD5 dată importantă )n istoria universală, 8ucureşti,

&II).K. 0dem, =<uga@ (i =restaurarea@ lui ircea cel are, 8ucureşti, &II).'. DBu+ara, :eagu, A1istă istorie adevărată6, umanitas, 8ucureşti, $GG'.). 7iurescu, ;.;., +storia %om'nilor ̀ , +olumul 00, 8ucureşti, &I%&.H. alic, 8"3, 3ace (i ră"boi )n ara %om'nească )n secolele I+$-I$+ , 8ucureşti, $GGK.%. entea, ;ălin, 9rmata (i luptele rom'nilor , 8ucureşti, $GG$.J. 4arcu, 7eorge #coord.*, Anciclopedia bătăliilor din istoria rom'nilor , 8ucureşti,

$G&&.I. 4ărculeţ /asile #coord.*, #ic*ionarul domnilor ării %om'ne(ti (i ai oldovei,

8ucureşti, $GGI.&G. 4ureşan, Dan 0oan, 9vant Licopolis 8 la campagne de BD pour le contrMle du as-

#anube în NRe+ue 0nternationale distoire 4ilitaire”, E666000, $GGK, p. &&) ! &K$&&. 5tu, >etre #coord.*, B de mari bătălii din istoria %om'niei, 8ucureşti, $GGI.&$. >apacostea, Lerban, ările %om'ne (i primul asalt al puterii otomane .sf'r(itul

secolului I+$NBDOP0 în 4iai 8ărbulescu, Dennis Deletant, 9eit itcins, Lerban>apacostea, >ompiliu Teodor, +storia %om'niei, -ditura -nciclopedică, 8ucureşti,&IIJ.

&&. Reace+ici, ;onstantin, Cronologia domnilor din ara %om'nească (i oldova, +ol.0, 8ucureşti, $GG&.

&K. Ltefănescu, Lt., ara %om'nească de la asarab + =7ntemeietorul@ p'nă la ihai$itea"ul, 8ucureşti, &I%&.

'%




;ătălia 9e la ălu+ăreni(2G02 au+. 5K5)

;onflict otomano"muntean, parte a campaniei otomane din aug. ! oct. &)I) ce a+ea cascop înlocuirea lui 4iai /iteaul #&)IK ! &HG&* şi transformarea @ării Româneşti şi4oldo+ei în pro+incii otomane. Ea iniţiati+a domnilor muntean şi moldo+ean de a ieşi de substăpânirea 0mperiului 5toman, prin acţiunile de la 8ucureşti şi 0aşi, mai ales datorită

distrugerilor masi+e

produse prin atacurile de+astatoare de la 7iurgiu, 8răila, ârşo+a, Târgul de Aloci, Silistra,>utineiu, Stăneşti, Lerpăteşti, Rusciu<, ori Tigina #8ender*, ;ilia, ;etatea 3lbă şi 0smail,marele +iir Aerad paşa porneşte cu oastea împotri+a lor #$% apr. &)I)*. >reent la

3drianopol, la &' mai &)I), marele +iir decide transformarea @ării Româneşti şi 4oldo+ei învil'Jete otomane, conducători ai acestora au fost numiţi ;afer paşa #înlocuit cu a?dar paşa*,

'J

MIJI VI"E&'$ RO! "IR!'$I:IM'!@ ;"JORN



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a pentru oQdan #4oldo+a* şi Sathrch 4emed paşa, pentru +fl'k #@ara Românească*. Situaţianou creată de ieşirea celor două ţări române, la care se adaugă şi Transil+ania, din relaţia cu>oarta, a produs o criă alimentară la ;onstantinopol, unde săracii capitalei şi trupele aflate pefront încep să simtă pri+aţiunile. Aerad paşa începe construirea unui pod pentru a"şi trecearmata în @ara Românească, dar din % iul. &)I), mare +iir este numit octogenarul 9ocaSinan paşa #pentru a patra oară*, care porneşte spre Dunăre. 4iai încearcă să împiedicetrupele otomane să treacă Dunărea şi trece la ofensi+ă. 3tacă fulgerător :icopole undenimiceşte o oaste formată din & KGG de oşteni şi distruge cele o mie de +ase cu care otomanii

+oiau să construiască un pod. De aici un corp de oaste se îndreaptă spre /idin, care este ars,iar altul spre Turtucaia, căreia i se distruge citadela. n urma acestei campanii, sunt transmutaţiîn @ara Românească &H GGG de creştini. Ea && aug. Sinan paşa aBunge la Rusciu<, iar la &'aug. începe trecerea Dunării pe un pod de +ase spre 7iurgiu. >e $$ aug. &)I), cele două oştise aflau la o distanţă mică una de alta. 5tomanii dispuneau de o armată alcătuită din )G GGG ! HG GGG de oameni, la care se adaugă personalul au1iliar, în timp ce sub comanda lui 4iai/iteaul se găseau între &G GGG şi &H GGG de oşteni plus &$ tunuri. 3lături de steagurile

boierilor şi câte+a unităţi ţărăneşti, domnul muntean se mai baa pe un detaşament demercenari caaci, precum şi pe ' GGG de magiari şi secui, aflaţi sub comanda lui 3lbert9irl?. Trupele ardelene au fost trimise de principele Transil+aniei, Sigismund 8tor? #&)J&

! &)II, &HG& ! &HG$*, în baa tratatului de la 3lba 0ulia #$G mai &)I)*, prin care, în scimbulacceptării sueranităţii sale de către domnul muntean, acesta se obliga să"l aBute împotri+aotomanilor. 4iai a ales ;ălugăreni #Bud. 7iurgiu*, pe :eaBlo+, ca loc de bătălie pentru că erao onă mlăştinoasă, a optat pentru acest teren deoarece putea să blocee uşor flancurilearmatei otomane. 5astea munteană a fost aşeată la nordul localităţii, lângă o pădure, în timpce patrulele ţineau sub obser+aţie malurile :eaBlo+ului şi ;âlniştei. 3+angarda otomană eracondusă de asan paşa, flancul drept era asigurat de Sathrch 4emed paşa, iar cel stâng dea?dar paşa. 4iai /iteaul atacă în orii ilei de &K($K aug. &)I) cu grosul oştirii sale #c. &G

GGG de oameni*, în timp ce 3lbert 9irl? cu oamenii săi alcătuiau reer+a. >entru că nu erasigur de buna intenţie a acestora, domnul muntean mai păstreaă un corp de & $GG de călăreţi,sub comanda lui popa Stoica din Aărcaşe, menit a asigura retragerea. Scopul acestei operaţiuniera atragerea infanteriei otomane în bătaia tunurilor muntene. Sinan paşa ordonă un atacfrontal pe podul peste :eaBlo+, în timp ce asan paşa, cu apro1. &G GGG de oşteni, încearcă oîn+ăluire largă prin partea de +est, iar 4emet paşa face acelaşi lucru prin est. 4untenii pierdartileria şi se retrag ordonat către trupele de reer+ă. După ce reuşesc să se regrupee, oameniilui 4iai resping efecti+ele lui 4emed paşa şi ale lui assan paşa, pro+ocându"le pierdericonsiderabile şi datorită celor două tunuri păstrate cu trupele de reer+ă. 5tomanii se retrag îndeordine, mulţi cad în mlaştină şi mor înecaţi, situaţie care dă posibilitatea lui 4iai săcontraatace. Sunt recuperate tunurile şi este creată o stare de degringoladă pe malul sudic al

:eaBlo+ului. -pisodul este sugesti+ preentat de cronicarul 8altaar alter= N Aranevoie neapărat )n clipa aceea de o ac*iune eroică de ispravă mărea*ă care să cutremure

'I

R'@O$F II MEJME@ III I!! 3D



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-ainimile păg'nilor (i să le )nal*e pe ale cre(tinilor5 9tunci mărinimosul +on ihai, invoc'nd ocrotirea salvatoare a 'ntuitorului, a smuls o secure sau suli*ă ostă(ească (i pătrun"'nd el )nsu(i )n (irurile sălbatice ale du(manilor străpunge pe un stegar al armatei, taie )n bucă*i cu

sabia o altă căpetenie (i lupt'nd bărbăte(te se )ntoarce nevătămat5 7n acest timp,comandantul de oaste KirRlJ 9lbert, adun'nd pe r'nd pe ai săi, slobo"e(te două tunuri )nmi4locul celei mai dese grupări a du(manului, deschi"'nd o mare spărtură pe care ienicerii se

străduiesc )n "adar să o )mplinească cu focurile lor de pu(că, pentru că de )ndată două sutede unguri (i tot at'*ia pedestra(i ca"aci, cu comandantul lor Cocea, năvălind cu furie, stricăr'ndurile, a(tern la păm'nt (i taie o(tile turcilor, pe c'nd din spate (i din coastă )i love(te cubărbă*ie domnul cu ai săi, făc'ndu-se a(a mare )nvălmă(eală, )nc't p'nă )n seară au fost redob'ndite cele BB tunuri (i, )n fugă, erau m'na*i spre tabără ca vitele5 7n această)nvălmă(eală ce seamănă a fugă, Sinan-3a(a )n partea din fa*ă a taberei cade de pe podul r'ului Lea4lov, pierde doi din*i (i se rostogole(te fericit scăp'nd cu via*ă”. 0nferioritateanumerică şi apariţia trupelor lui asan paşa, l"au obligat pe domn, în cele din urmă, să seretragă la lăsarea întunericului. n raportul către marele duce al Alorenţei, Aerdinando de4edici, 4iai /iteaul preenta faptele astfel= Nmă )ncăierai cu ei )ntr-o bătălie )n a(a fel că

*inu toată "iua, unde făcui mare pagubă turcilor, spre ru(inea lui Sinan pa(a, căci )n lupta

aceea )nsu(i Sinan pa(a se prăvăli de pe cal )ntr-o mla(tină foarte )ntinsă, de unde cu mare greutate fu scos 555 i după ce Sinan a )ndurat o a(a bat4ocură de la noi, se m'nie foarte, (ia(a se hotăr) să pornească cu to*i ai săi asupra noastră5 #eci eu vă"'nd că nu voi putea *ine

piept, venii la T'rgovi(te”. >ierderile otomane au fost deosebite, trei conducători şi"au pierdut+iaţa pe câmpul de luptă= a?dar paşa, 4ustafa paşa şi Yse?n be?, iar Sathrch 4emed paşa,gra+ rănit, abia a reuşit să scape cu fuga. Domnul muntean se retrage spre /alea >rao+ei

pentru că 8ucureştiul şi Târgo+işte au fost ocupate imediat de către otomani. n tabăra de laStoeneşti se aşteaptă aButoarele de la aliaţi. n tot acest timp, Sinan paşa începe procesul detransformare a ţării în vil'Jet . N ătălia de la Călugăreni răm'ne un episod semnificativ, dar nu decisiv, din marea confruntare dintre cre(tini (i otomani, )nscrisă sub semnul 2igii Sfinte (itrecută )n cadrul %ă"boiului de BD ani5 Aa nu a fost o victorie hotăr'toare a lui ihai

$itea"ul (i a glorio(ilor rom'ni ; cum se mai spune uneori ; ci o victorie de moment acre(tinilor, care se aliaseră tocmai ca să dea o replică turcilor5 #acă termenul de victorie pare prea puternic, se poate vorbi de o replică cre(tină demnă (i fermă, cu mari pierderi pentru otomani, răma(i de"orienta*i la finele bătăliei” #0on 3urel >op*.

)G




;i*lio+ra>ie selectivă

&. 3tanasiu, 3le1andru, ătălia de la Călugăreni, BDD, 8ucureşti, &I$J.$. 8ălcescu, :icolae, %om'nii supt ihai-voievod $itea"ul , în pere, +ol. 000, 8ucureşti,

&IJH.K. ;iobanu, Tiberiu, #ouăspre"ece povestiri adevărate despre ihai $itea"ul , Timişoara,$GG).

'. 0dem, ihai $itea"ul domnul primei uniri, Timişoara, &IIJ.). 0dem, (tile rom'ne (i cruciadele antiotomane, Timişoara, $GG$.H. ;onstantiniu, Alorin, istorie sinceră a poporului rom'n, 8ucureşti, $GG$.%. 7iurescu, ;.;., +storia %om'nilor ̀ , +olumul 00, 8ucureşti, &I%&.J. 7uboglu 4., 4ustafa, 4, Cronici turce(ti privind ările %om'ne )n secolele I$-I$+,

+olumul 0, 8ucuresti, &IHH.I. alic, 8"3, 3ace (i ră"boi )n ara %om'nească )n secolele I+$-I$+ , 8ucureşti, $GGK.&G. entea, ;ălin, 9rmata (i luptele rom'nilor , 8ucureşti, $GG$.

&&. 0orga, :icolae, +storia lui ihai $itea"ul , 8ucureşti, &IHJ.&$. 4arcu, 7eorge, Anciclopedia bătăliilor din istoria rom'nilor , cu+ânt înainte de acad.Alorin ;onstantiniu, 8ucureşti, $G&&.

&K. 4ărculeţ /asile #coord.*, #ic*ionarul domnilor ării %om'ne(ti (i ai oldovei,8ucureşti, $GGI.

&'. 5tu, >etre #coord.*, B de mari bătălii din istoria %om'niei, 8ucureşti, $GGI.&). Reace+ici, ;onstantin, Cronologia domnilor din ara %om'nească (i oldova, +ol.

0, 8ucureşti, $GG&.

)&




paţiul românesc între 9iplomaţie şi con>lict în evul me9iu şi la începuturile mo9ernităţii

3rezentaţi 9ouă con>licte militare 9es>ăşurate 9e români în perioa9a 25A-5K2.

Răspunsul se poate referi la oricare două conflicte militare, pe durata a apro1. patru sute de ani=Ro+ine #&KI'(&KI)* şi :icopole #&KIH*, în timpul lui 4ircea cel 8ătrân, ;ampania cea lungă #&''K* şi

lupta de la 8elgrad #&')H* conduse de 0ancu de unedoara, /aslui #&'%)* şi Răboieni #&'%H* purtatede Ltefan cel 4are.Eupta de la Ro+ine. ;onfruntate cu pericolul cuceririi otomane, @ările Române s"au angaBat în

cruciada târie. 3astfel, domnitorii români s"au integrat eforturilor occidentalilor de a se opunee1pansiunii otomane în -uropa. ;um @ara Românească era direct ameninţată, +oie+odul acesteia,4ircea cel 8ătrân s"a confruntat cu otomanii, una dintre cele mai importante confruntări militare aleacestuia cu otomanii fiind lupta de la Ro+ine.

>ro+ocat de acţiunile antiotomane ale lui 4ircea, sultanul 8aiaid a întreprins o e1pediţie lanord de Dunăre pentru eliminarea domnului român. După o serie de acţiuni de ărţuire a ad+ersarului,4ircea a dat lupta decisiă la Ro+ine #loc mlăştinos, neidentificat pe artă*. Deşi nu e1istă o dată fi1ă#&KI'(&KI)* +ictoria lui 4ircea a consolidat independenţa @ării Româneşti.

Eupta antiotomană a fost continuată în secolul următor de 0ancu de unedoara, +oie+odul

Transil+aniei. 3cesta a organiat ,,campania cea lungă” la sud de Dunăre cu scopul de a"i alunga peturci din -uropa. 3 cucerit oraşele :iş şi Sofia, dar +enirea iernii a determinat retragerea armatelor sale. 5bţine o pace a+antaBoasă, în iulie &'''. >acea a fost ruptă de regele Cngariei /ladisla+ 0 lasolicitarea papei şi astfel a fost organiată cruciada de la /arna #noiembrie &'''*. ;ruciada s"a înceiattragic pentru creştini, însuşi regele murind pe câmpul de luptă. ;el mai răsunător succes al+oie+odului transil+an l"a repreentat bătălia de la 8elgrad #&')H*, reuşind să stopee înaintareaotomanilor spre centrul -uropei pentru apro1imati+ %G de ani.

Euptele purtate de români în secolele 60/"6/0 au a+ut nu doar o semnificaţie internă, întrucâtau permis păstrarea fiinţei statale şi a confesiunii religioase, ci şi una europeană.

r+umentaţi? printr-un >apt istoric relevant? a>irmaţia con>orm căreia con>runtărilemilitare con9use 9e voievozii români >ac parte 9in relaţiile internaţionale ale Evului Me9iu.

;onfruntările militare conduse de +oie+oii români fac parte din relaţiile internaţionale ale

-+ului 4ediu. 3stfel, luptele purtate de +oie+odul @ării Româneşti, 4ircea cel 8ătrân, se înscriu înrăspunsul dat de statele din >eninsula 8alcanică politicii de e1apansiune a 0mperiului otoman./oie+odul român nu a purtat doar lupte pentru apărarea teritoriului ţării #Ro+ine*, ci s"a angaBat şi încruciada târie. -ste unu dintre participanţii la campania iniţiată de regele Cngariei, Sigismund deEu1emburg. Eupta de la :icopole a fost pierdută de ca+alarii creştini, dar +oie+odul român şi"acontinuat politica antiotomană. >rin urmare, s"a implicat în luptele dintre fiii lui 8aiaid, cu scopul dea fi recompensat în situaţia în care candidatul susţinut de el câştigaM probabil că este şi un alt scop, şianume prelungirea acestei situaţii de criă care nu mai lăsa timp 0mperiului otoman să continuecuceririle.

3rezentaţi 9ouă acţiuni 9iplomatice care au vizat spaţiul românesc în Evul Me9iu.

3lianţa antiotomană a @ării Româneşti cu Cngaria #&KI)*ncepând cu secolul al 60/"lea, statele -uropei şi 0mperiul otoman au intrat într"o lungă perioadă de conflict, în timpul căreia, alături de Cngaria şi >olonia, @ările Române au Bucat rolul unor bastioane de reistenţă ale creştinătăţii împotri+a turcilor islamici, reistenţă cunoscută sub numelede ,,cruciadă târie.” 3meninţate de e1pansiunea otomană, statele româneşti şi Cngaria s"au apropiatînceind alianţe. 5 astfel de alianţă a fost cea înceiată între 4ircea cel 8ătrân şi Sigismund deEu1emburg, regele ungar, în martie &KI) la 8raşo+, aceasta fiind prima aliaţă antiotomană din sud"estul -uropei.

3lianţa dintre 4oldo+a lui Ltefan cel 4are şi >olonia #&')I*3flată sub semnul plăţii tributului către >oartă #&')H*, domnia lui Lterfan cel 4are a fost

marcată şi de ri+alităţile dintre Cngaria şi >olonia pentru 4oldo+a, gurile Dunării şi ;ilia. ;onfruntatcu ostilitatea Cngariei, Ltefan s"a orietat într"o primă faă către o alianţă cu >olonia aceasta

permiţându"i să"şi asigure stăpânirea asupra ;iliei. n aprilie &')I este înceiat tratatul de la5+ercelăuţi cu regele ;aimir al >oloniei, Ltefan obţinând în scimbul recunoaşterii sueranităţii

)$



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-aîndepărtarea de la otarele ţării ale ri+alului său >etru 3ron. Restabilirea relaţiilor cu >olonia aînsemnat îndepărtarea de Cngaria şi @ara Românească, iar această apropiere a fost mult timp o direcţieimportantă a politicii e1terne duse de Ltefan cel 4are.

r+umentaţi? printr-un >apt istoric relevant? a>irmaţia con>orm căreia 9iplomaţiastatelor române a >ăcut parte 9in relaţiile internaţionale 9e la începutul epocii mo9erne.

:u numai în -+ul mediu, ci şi la începutul epocii moderne, diplomaţia domnitorilor români s"

a înscris în diplomaţia europeană. 3ceasta se e1plică atât prin faptul că, prin aşearea lor, @ărileRomâne sunt în ona de interes a puterilor timpului, cât şi prin preocuparea conducătorilor de amenţine fiinţa statală şi identitatea religioasă. Ea începutul secolului al 6/000"lea se +orbeşte deBadespre cria 0mperiului otoman, care nu a reuşit asediul /ienei #&HJK* şi începe să se retragă dincentrul -uropei. De această situaţie +or să profite noile puteri= 0mperiile austriac şi rus. ;ătre acesteforţe se +a îndrepta şi diplomaţia domnitorilor români. 3stfel, Dimitrie ;antemir, domnul 4oldo+ei,înceie tratatul de la Euţ< #Euc<* cu ţarul >etru 0 #&%&&*, iar ;onstantin 8rânco+eanu stabileştelegături cu absburgii. n ciuda faptului că amaândoi +or fi pedepsiţi de turci şi îşi +or pierde tronul#8rânco+eanu şi +iaţa*, e semnificati+ă deciia lor de a colabora cu puterile timpului interesate în luptaantiotomană.

r+umentaţi? printr-un >apt istoric relevant? a>irmaţia con>orm căreia 9iplomaţiapromovată 9e statele române a >ost o componentă a relaţiilor internaţionale la s>ârşitul Evului

Me9iu şi la începutul mo9ernităţii.

#Se puncteaă coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utiliarea unui fapt istoricrele+ant, respecti+, a conectorilor care e1primă caualitatea şi concluia.*

Răspunsul se poate referi atât la politica lui 4iai /iteaul #implicarea în Eiga Sfântă*, cât şidiplomaţia lui Dimitrie ;antemir #alianţa cu >etru cel 4are* sau ;onstantin 8rânco+eanu #apropiereade 0mperiul absburgic sau soliile trimise în Rusia*.

n secolul 6/000 şi în prima Bumătate a secolului al 606"lea, statutul Buridic al >rincipatelor Române a fost influenţat de ri+alitatea dintre 3ustria, Turcia şi Rusia, care îşi disputau dominaţia însud"estul -uropei, dar soarta lor a fost adusă în debaterea internaţională de boierimea autotonă.

0nstaurarea domniilor fanariote în 4oldo+a şi @ara Românească a fost e1presia criei0mperiului otoman, interesat să păstree controlul său asupra teritoriilor dependente. Regimul fanariot

a modificat regimul politic al instituţiilor statului. Domnii de+in simpli funcţionari, numiţi de sultanfără asentimentul ţării, le"au fost restrânse prerogati+ele de politică e1ternă iar oastea ţării a fostdesfiinţată.

>rincipatele au de+enit teatrul operaţiunilor militare în confruntarea dintre cele trei imperiiri+ale. 3stfel, aceste răboaie s"au soldat cu pierderea unor teritorii importante= 8anatul şi 5ltenia în&%&J, 8uco+ina în &%%' şi 8asarabia în &J&$. n urma acestor răboaie amestecul rusesc în @ărileRomâne de+ine tot mai accentuat.

4odificarea regimului politic al >rincipatelor nu a însemnat abandonaraea +ecilor obiecti+e politice româneşti, de a obţine autonomia şi ciar independenţa. 8oierimea mare şi miBlocie aremeritul de a fi elaborat şi trimis memorii puterilor creştine prin care re+endicau +ecile drepturi aleţării. >rin aceste memorii soarta >rincipatele române a aBuns în debatere internaţională, >oartaotomană fiind obligată să emită o serie de documente care au garantat unele pri+ilegii ale acestora, iar în &J$$ a acceptat re+enirea la domniile pământene.

Menţionaţi o asemănare şi o 9eose*ire între 9ouă con>licte la care au participat românii în Evul Me9iu.

Realiarea unor alianţe între ţările române, dar şi cu ţările +ecineM strategii militare eficienteMaplicarea politicii blocului rom'nescM participarea la cruciadele antiotomaneM utiliarea tacticii

pământului pârBolit.Cneori @ările Române au fost ne+oite să facă faţă singure în faţa armatelor otomane, fără a

a+ea spriBin e1tern.

)K




RI$E ROM#!E %!"RE @I3$OMIE DI O!F$I" %! EV'$ ME@I'

RI$E ROM#!E %!"RE @I3$OMIE DI O!F$I" %! EV'$ ME@I'onteCtul istoric/

n secolele al 60/"lea ! al 6/0"lea, statutul internaţional al @ărilor Române a depinsîn mare măsură de raporturile dintre marile puteri +ecine şi de obiecti+ele politice e1terneromânești. Cn nou factor în politica internațională a epocii l"a repreentat pătrundereaotomanilor în -uropa #&K'H*. 5tomanii au profitatat de slăbiciunile tuturor statelor din8alcani, incapabile să reiste. n &KIK Țaratul de Târno+o și &KIH Țaratul de /idin au fostcucerite de 8aiaid 0#&KJI" &'G$*.

-senţiale în raporturile internaţionale au fost relaţiile dintre @ările Române şi >oartă.0storicul Alorin ;onstantiniu le"a asemănat cu ,,u co!lict asi"etric# prin disproporţia de

potenţial demo"militar dintre combatanţi, iar răboaiele au fost r$%&oaie 'e u%ur$. Țărileromâne beneficiau de resurse materiale, economice, militare și demografice inferioare

+ecinilor lor mai puternici. De e1emplu, la apogeul 0mperiului 5toman, acesta ocupa osuprafață enormă, un teritoriu care se întindea din Cngaria până în 0ran și până la 5ceanul3tlantic peste 3frica de :ord, care în întregime era ocupată de otomani.

>entru a compensa inferioritatea militară față de ad+ersar, Țările Române au utiliat ostrategie militară în principal 'e!esi($ şi urmăreau să împiedice >oarta să instauree la nordde Dunăre regimul de paşalâc.

4ai toţi +oie+oi români, de la 4ircea cel 8ătrân şi până la 4iai /iteaul, auîncercat să împiedice bătăliile cu turcii în câmp descis şi au aplicat o tactică militară proprie,

,,tactica )$"*tului )*r+olit @5 3ceasta semnifica distrugerea resurselor economice pentru caade+ersarul să își rănească trupele. 3stfel populaţia se retrăgea în onele mai ferite,distrugea recoltele şi ataca detaşamentele turceşti trimise după pradă, punând în pericol

apro+iionarea turcilor. 3şa a fost caul campaniei din &'H$ a lui 4aomed al 00"leaîmpotri+a lui /lad @epes sau a celei din &'%H împotri+a lui Ltefan cel 4are. n final, bătăliadecesi+ă se dădea în locuri alese cu griBă de comandanții români pentru a aniilasuperioritatea ad+ersarului. Dea+antaBul acestei strategii militare era aceea că ducea la

pierderi economice uriase, care au contribuit la creșterea decalaBelor dintre Țările Române și3pusul -uropei.

;onflictul româno"otoman a înregistrat, în desfăşurarea sa multiseculară, această pendulare a clasei conducătoare între politica de reistenţă armată şi de acceptare asueranităţii otomane. 5biecti+ul a fost întotdeauna acelaşi ! salvare i9entităţii politice?miHloacele au fost diferite/ RBOIUL SAU NEGOCIERELE 5 %n plan 9iplomatic Țările Române s"au orientat spre alianțe care puneau în e+idență

ri+alitățile dintre puterile +ecine. 5 altă strategie diplomatică a constituit"o încercarea derealiarea a unui N*loc românesc. 0ancu de unedoara a încercat să impună pe tronul ȚăriiRomânești și 4oldo+ei, domni atașați cauei antiotomane #8asarab al 00"lea, >etru al 00"lea,/lad Țepeș*.

)'




I'!I @I3$OM"IEMIRE E$ ;"R#! "R""'$ @E $ ;ROV/

>reenţa otomană la Dunăre impunea însă cooperarea dintre @ara Românească şiCngaria, astfel că 4ircea cel 8ătrân a tras concluiile din noul cadru geostrategic. >entru a"şi consolida poiţia în perspecti+a unei in+aii otomane, 4ircea a înceiat un "ratatcu Sigismund de Eu1emburg, la 8raşo+ 7 martie 2K5, primul tratat de alianţă antiotomanădin S"- -uropei. /iând modalitatea de cooperare militară împotri+a turcilor, alianta cuCngaria s"a înceiat pe baa recunoaşterii stăpânirii domnului @ării Româneşti în 3mlaş şiAăgăras, în sudul Transil+aniei, cu titlu de feudă fiind şi 8anatul de Se+erin.D"EF! E$ MRE "R""'$ ' RE:E$E M:JIR? M"EI ORVI!? îniulie-au+ust 475= :egocierile din +ara anului 475 au condus la un singur reultat concret=tratatul cu re+ele ma+1iar, Matei orvin? în iulie-au+ust 475. Regele promitea aButor militar şi refuul de a acorda ail politic duşmanilor lui Ltefan. 4oldo+a garanta negustorilor

din regat libertatea de a face comerţ pe întregul ei teritoriu. /asal al Cngariei şi >oloniei,deopotri+ă, domnul înceia acest tratat în condiţii de egalitate deplină, într"o poiţie, practic,de independenţă. Ea 0 iulie 475 în 0aşi, Ltefan cel 4are iscăleşte actul prin care făgăduieşte, întocmai caşi predecesorii săi, credinţa regelui şi coroanei magiare şi obliga să dea aButor împotri+aturcilor oricărui duşman afară de regele >oloniei cu care predecesorii săi au a+ut întotdeauna

pace. Ea 8uda, la 5 au+ust? 4atei ;or+in îşi ia angaBamentul să"i dea aButor împotri+a

duşmanilor şi, de +a fi ne+oie, adăpost, împreună cu familia şi boierii săi.

"R""'$ @E $ J#R$'/

>rin tratatul 9in 0 iulie 4KK, se cons>iinţa situaţia Mol9ovei ca statin9epen9ent >aţă 9e 3olonia, prin încetarea oricărei forme de +asalitate faţă de aceasta. :oitensiuni în relaţiile dintre cele două ţări +a alimenta c1estiunea 3ocuţiei? ocupată în 5A0,

precum şi îndemnul de a păstra 4oldo+a în cadrul sueranităţii otomane #,,testamentul” luiLtefan*. Tratatul este un succes diplomatic al lui Ltefan ;el 4are. 5rice pretenţie desueranitate este înlăturată. >ărţile sunt deplin egale, cei $ monari sunt datori să se aButereciproc Ncu sabia şi cu sfatul şi ... cu toată puterea”, împotri+a tuturor +răBmaşilor. Domnul4oldo+ei i se ofereau două cetăţi ;iceiul şi ;etatea de 8altă în care să se refugiee în ca de

primeBdie.MIJI VI"E&'$ "R""'$ @E $ $;-I'$I/

Ea 0A mai 5K5 s"a înceiat un tratat între @ara Românească şi Transil+aniaM practic, 4iai/iteaul de+enea membru în alianţa antiotomană. -1primând raporturile tensionate între domnitor şimarea boierime, tratatul îl dea+antaBa pe 4iai, care de+enea locţiitorul lui Sigismund8tor?.>uterea reală re+enea Sfatului Domnesc, compus din doispreece boieri mari. Tratatulsatisfăcea interesele boierimii muntene, care, asumându"şi prerogati+ele domniei, îşi manifesta intenţiade a se integra stărilor sociale pri+ilegiate din Transil+ania repreentate în Dietă. n acelaşi timp,tratatul pre+edea ca biserica ortodo1ă din Transil+ania să fie aşeată sub Burisdicţia 4itropoliei de laTârgo+işte.

"R""'$ @E $ M#!"IRE @E$'/

5K8 - Domnul @ării Româneşti primea bani pentru o armată de )GGG de oameni şi se

oblige să spriBine acţiunile antiotomane ale împăratului. mpăratul recunoştea domniaereditară în familia lui 4iai /iteaul, care la rîndul său recunoştea sueranitatea lui Rudolf al

))



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a00"lea. După semnarea acestui tratat, luptele cu turcii au reînceput, desfăşurându"se la sud deDunăre, de unde au fost coloniaţi în @ara Românească circa &H GGG de ţărani şârbi şi bulgari.

I'!I MI$I"RE;R; I %!"EMEIE"OR'$ (. 2AG20A-250)

3 lărgit grani ele ării Române ti până în sudul 8asarabiei #numită a a după numeleț Ț ș ș

său* prin lupte cu tătarii. 8asarab a participat la conflicte în 8alcani, de partea bulgarilor,împotri+a 8ian ului i a sârbilorț ș (202? 22A). Aiind +asal al regelui Cngariei, ;arol Robertd3nBou, acesta era deranBat de ini iati+ele îndrăne e ale +oie+odului muntean la sud deț ț

Dunăre. n consecin ă, o tile ungure ti au in+adat ara Românească i au ocupat Se+erinul.ț ș ș Ț ș

8asarab 0 a oferit pacea, în scimbul căreia era gata să plătească o mare sumă de bani#eci+alentă cu circa %' de <g de aur*. 3 fost refuat, iar o tirea magiară i"a continuatș ș

înaintareaM în curând însă, în fa a strategieiț =păm'ntului p'r4olit ” adoptată de către români, afost ne+oită să înceapă retragerea. >e drumul de întoarcere, la o =posadă”, a fost surprinsă dearmata lui 8asarab i a suferit o grea înfrângere laș K-0 noiem*rie 22A. /ictoria de la

>osada înseamnă sfâr itului sueranită ii Regatului Cngariei i ob inerea independen ei deș ț ș ț țcătre ara RomâneascăȚ .MIRE E$ ;"R#! ;"$I @E $ ROVI!E/

-pisodul principal al înfruntării dintre domnul @ării Româneşti şi sultanului 8aiaid 0, înarmata căruia se aflau şi contigentele +asalilor săi balcanici, a fost *ătălia 9e la Rovine#toponimicul înseamnă “şanţuri”*, loc situat probabil în regiunea muntoasa a @ării Româneşti#A octom*rie 2K4* sau la 7 mai 2K5, 8aiaid a fost înfrânt. nţelegând dificultăţilesoluţiei radicale ! cucerirea, 8aiaid inaugureaă politica de atragere a @ării Româneşti înorbita 0mperiului 5toman. n aplicarea acestei politici, sultanul s"a spriBinit pe un alt

pretendent la domnie, /lad, care a acceptat să plătească tribut >orţii.

R'I@ @E $ !IO3O$E=

Aidel cauei creştine, 4ircea a participat în fruntea unui contigent românesc la cruciada dela :icopole, organiată de Sigismund de Eu1emburg, cu spriBinul ca+alerilor burguni. 3taculcelor din urmă de la :icopole " 05 septem*rie 2K6, desfăşurat după tipul luptei ca+alerilor feudali, s"a sfârşit cu un deastru cumplit, în care creştinii au fost masacrati.

3ceastă gra+ă înfrângere a fost cauată de tactica militară defectuoasă adoptată de ca+aleriioccidentali i punea în e+iden ă superioritatea artei militare române ti în confruntările cuș ț ș

otomanii. n ciuda înfrângerii oştilor creştine, el reuşeşte în cursul anului următor să"şirestauree puterea în @ara Românească.

I!' @E J'!E@OR ;"$I @E $ ;E$:R@/

4area faptă de arme ce a încununat cariera militară a lui 0ancu de unedoara a fostapărarea 8elgradului ”ceia regatului Cngariei”#“cla+is regni ungariae”*. n fruntea uneiarmate de 0AA.AAA oşteni se afla 4aomed al 00"lea " ;uceritorul ;onstantinopolului 0K mai452. 8elgradul a fost asediat de la 4 la 0 iulie 456. 0ancu a respins asediul şi a trecut laatac. /ictoria de la 8elgrad a a+ut un puternic ecou în lumea crestină, papa ;ali1t al 000"leaconsiderând"o “evenimentul cel mai >ericit al vieţii sale”./ictoria de la 8elgrad a opritînaintarea turcilor spre centrul -uropei" în 50,turcii cuceresc 8elgradul. Ea au+ust 456

! moare la Zemun ucis de ciuma. -ste înmormântat la 3lba 0ulia, în epitaful alcătuit de 0oan

de ;apistrano, călugărul ostaş citadin= ,,3 căut coroana regatului, s"a stins lumina lumii “.

)H




D"EF! E$ MRE ;"$I @E $ V$'I/

3cţiunile militare şi diplomatice ale lui Ltefan i s"au părut sultanului 4emed al 00"leaatât de primeBdioase, încât a trimis împotri+a lui Ltefan, în iarna 474-475, o oaste e+aluatăde Ltefan la 0A.AAA 9e oameni, aflată sub conducerea *eiler*eiului Rumeliei oliman,însoţit de trupele munte ale lui Radu cel Arumos. Ltefan dispunea de o armată 9e 4A.AAA 9eoameni, cărora li s"a alăturat un corp polon, trimis de regele ;aimir al 0/"lea şi altul ungur de la regele 4atei ;or+in. 8ătălia s"a dat la 3o9ul %nalt (Vaslui) la A ianuarie 475 şi s"aînceiat cu biruinţa lui Ltefan. Li"au spus cu+ântul tactica pământului pârHolit, care a lipsitde rană ca+aleria otomană, precum şi Budicioasa folosire a pământului, care nu a permisdesfăşurarea oastei lui SolimanM ceaţa coborâtă în dimineaţa bătăliei a fost folosită de Ltefan

pentru a deorienta forţele in+adatorilor şi a le deorgania.3şa cum scria, la 05 ianuarie 475, Ltefan în scrisoarea sa adresată principilor creştini

Nam luat sabia în mână şi cu aButorul Domnului Dumneeului nostru atotputernic am mersîmpotri+a duşmanilor creştinităţii, i"am biruit şi i"am călcat în picioare, şi, pe toţi i"am luatsub ascuţişul săbiei noastre”. Domnul 4oldo+ei aştepta replica sultanului ciar în primă+ara

aceluiaşi an şi cerea aButor lumii creştine, subliniind că 4oldo+a este Npoarta creştinităţii” şică o dată cucerită de turci Natunci toată creştinătatea +a fi în primeBdie”. 3tacul otoman s"a produs însă în anul următor, în faţa oastei otomane aflându"se acum însuşi sultanul 4emedal 00"lea. n cursul anului precedent el cucerise a>>a "şi fapt cu urmări gra+e pentru4oldo+a"adusese în dependenţa sa Janatul tătarilor 9in rimeea. -i au de+enit de atunciun instrument militar de mare eficacitate împotri+a 4oldo+ei, fie ca forţă de atacindependentă, fie ca parte într"o acţiune conBugată turco"tătară.

;"$I @E $ R&;OIE!I/

n 476, 4emed a folosit cea de"a doua +ariantă. 3tacul tătarilor l"a obligat pe Ltefan să

îngăduie oştenilor"ţăranii, cemaţi sub arme pentru a respinge in+aia otomană, să"şi aperegospodăria şi după ce tătarii luaseră o mulţime de robi să"i eliberee pe capti+i, cum s"a şiîntâmplat.mpotri+a sultanului, Ltefan a utiliat din nou tactica +olului 9emo-economic,

producând astfel mari dificultăţi de apro+iionare a oştii otomane, iar prin atacuri de ărţuialăa creat o stare de nesiguranţă. naintarea ad+ersarului spre capitală trebuia însă oprită şiLtefan. ;u toate că efecti+ele sale erau împuţinate, a încercat să"i oprească pe in+adatori dândel bătălia de la Valea l*ă sau Răz*oieni (06 iulie 476), terminată cu înfrângereamoldo+enilor, aşa cum spune Ltefan însuşi în pisanta bisericii ridicată acolo NS"a ridicat

puternicul împărat 4emed, împărat turcesc, cu toate puterile sale răsăritene şi încă şi8asarab +oie+od, numit Eaiotă, a +enit cu el toată ţara sa basarabească. Li au +enit să prade şisă ia @ara 4oldo+ei şi au aBuns până aici, la locul numit /alea 3lbă. 0ar noi, Ltefan +oie+od şi

cu fiul nostru, 3le1andru, am ieşit înaintea lor şi am făcut mare răboi cu ei, în luna iulie $H şicu +oia lui Dumneeu, am fost înfrânţi de păgâni. Li am căut aici mulţime mare de oşteni ai4oldo+ei. Tot atunci şi tătarii au lo+it @ara 4oldo+ei de ceea parte”.

/ictoria lui 4emed al 00"lea a rămas nefructificată= nici una din cetăţile 4oldo+ei şi,în primul rând Sucea+a, nu a putut fi cucerită, oastea otomană, slăbită de lipsuri şi pri+ată deaportul tătarilor, siliţi să re+ină în ;rimeea, în urma unui atac al oardei de pe /olga, alăturatăcoaliţiei antiotomană, a început retragerea, mai ales că din Transil+ania +enea, în spriBinul luiLtefan, un corp de oaste. ;ampania lui 4emed al 00"lea s"a soldat, aşadar cu un eşec politic,dar 4oldo+a a suferit mari distrugeri şi pierderi umane însemnate

MIJI VI"E&'$ ;"$I @E $ $':RE!I/

)%



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-an vara anului 5K5? infidelitatea lui 4iai a determinat reacţia >orţii. ncă de la 4

mai 5K5? sultanul declarase 4oldo+a şi @ara Românească pro+incii turceşti şi numise laconducerea lor paşale.

;ampania lui Sinan >aşa la nord de Dunăre a atins apogeul la 2G02 au+ust 5K5 în bătălia de la ;ălugăreni, terminată cu +ictoria lui 4iai. Românii au obţinut o +ictoriestrategic, întrucât armata @ării Româneşti a ramas intact, constituind o ameninţare constanta

pentru inamici. S"a remarcat e1emplul personal al +oie+odului. -l se retrage spre munţi şiaşteaptă aButorul lui Sigismund. ntre timp, Sinan ocupă 8ucureştiul şi îşi numeşterepreentanţii în administraţie. ;u aButorul lui 8tor?, 4iai reia ofensi+a obţinând ostrălucită +ictorie la 7iurgiu 5-0A octom*rie 5K5. >rin +ictoriile de la ;ălugăreni şi7iurgiu, 4iai redobândeşte independenţa ţării şi e+ită transformarea lor în paşalâc.

$'3" @E $ DE$IM;R

@in 8G08 octom*rie 5KK, unde l"a înfrânt pe 3ndrei 8tor?, a făcut din domnitor stăpânulTransil+aniei. >oarta l"a recunoscut ca atare, împăratul l"a socotit doar gu+ernator, iar Dieta

principatului l"a acceptat ca “locţiitor” al împăratului.n Transil+ania. /oie+odul a urmărit, în

principal, îmbunătăţirea situaţiei ţăranilor români şi statutul de religie receptă pentru bisericaortodo1ă. 3u fost reconfirmate pri+ilegiile secuilor, iar mica nobilime românească dinTransil+ania şi"a +ăut la rândul ei pri+ilegiile reconfirmate şi scutirea de robotă a ţăranilor.

)J




;acalaureat Istorie

"ipuri 9e cerinţe eCplicate

•

;erinţe de tipul Scrie*i, 3reci"a*i, en*iona*i, Lumi*i din sursa/la care se referă sursa pe ba"a sursei/ solicită formularea unui răspuns scurt, precis, punctual,indicând sursa, utiliând, po+estind informaţia din sursă referitoare la cerinţă.;erinţele de tipul 3reci"a*i, en*iona*i, Lumi*i solicită construirea unui răspuns scris,

precis, punctual, şi nu descriere sau preentare. Solicitarea poate +ia un fapt istoric, odată istorică, un secol, un nume, o locaţie, un punct de +edere etc. De menţionat căNpunct de +edere” înseamnă părerea, opinia, afirmaţia, aserţiunea despre un fapt sau

proces istoric.

• ;erinţa Selecta*i/din sursa/solicită preluarea răspunsului din sursa indicată. Selecţia poate +ia una sau mai multe informaţii, unele a+ând rol e1plicati+, iar altele aflate în

relaţie cauă ! efect.

• ;erinţe de tipul 3re"enta*i solicită preciarea sau menţionarea unei lupte, a uneiacţiuni diplomatice sau tratat, a unei instituţii, caue sau consecinţe, şi apoi

preentarea, descrierea sau lămurirea acesteia.

• ;erinţe de tipul 9rgumenta*i printr-un fapt istoric relevant afirma*ia/indică faptul căo anumită idee, opinie, părere sau aserţiune trebuie argumentată pro sau contra,susţinută sau contraisă, cu unul sau mai multe fapte istorice rele+ante, adică

semnificati+e. -ste procesul de Bustificare logică a unei opinii pe care +rem să osusţinem sau s"o combatem. 3rgument înseamnă o propoiţie care susţine saucontraice ce+a.

• 3lcătuirea unui eseu presupune utiliarea competenţelor şi a cunoştinţelor dobândite pentru a fi capabil să reflectei asupra subiectului, răspunând cerinţelor date. 3sta nuînseamnă Nrecitarea” unui curs de istorie repetând ceea ce e scris în manual sau ceeace profesorul a preentat în timpul orei. 3ltfel spus, se cere o reflectare şi apoi o

preentare argumentată şi coerentă.

• Subiecte cu mai multe +ariante de răspunsuri

Cnele duc la răspunsuri asemănătoare în această categorie intrând

3reci"a*i secolul la care se referă sursa/ Lumi*i voievodul la care se referă sursa/Scrie*i pe foia de e1amen litera corespun"ătoare sursei care sus*ine/Scrie*i pe foia de e1amen litera corespun"ătoare sursei care combate /

Lumi*i c'te un stat la care se referă sursa 9, respectiv sursa en*iona*i nivelul/ preci"at at't )n te1tul 9, c't (i )n te1tul 5

Cnele cerinţe permit mai multe +ariante de răspunsuri

)I




u*iectul I= 3re"enta*i două caracteristici ale/ 9rgumenta*i printr-un fapt istoricrelevant afirma*ia conform căreia/

u*iectul al II-lea= #cerinţele H şi % sau % şi J* 3re"enta*i/ 9rgumenta*i/u*iectul al III-lea= en*ionarea a două caracteristici ale/ 3re"entarea unui fapt

istoric <ormularea unui punct de vedere cu privire la/ (i sus*inerea acestuia printr-unargument istoric

ECemple

';. I? varianta 8

6. >reentaţi două conflicte militare desfăşurate de români în perioada &K)G"&)IK.6p.

Răspunsul se poate referi la oricare două conflicte militare, pe durata a apro1. patrusute de ani= Ro+ine #&KI'(&KI)* şi :icopole #&KIH*, în timpul lui 4ircea cel 8ătrân,

;ampania cea lungă #&''K* şi lupta de la 8elgrad #&')H* conduse de 0ancu de unedoara,/aslui #&'%)* şi Răboieni #&'%H* purtate de Ltefan cel 4are.

';. I? varianta A

6. 3rgumentaţi, printr"un fapt istoric rele+ant, afirmaţia conform căreia statele românes"au implicat, prin diplomaţie, în relaţiile internaţionale de la începutul epocii moderne.4p.

Răspunsul se poate referi atât la politica lui 4iai /iteaul #implicarea în Eiga Sfântă*,cât şi diplomaţia lui Dimitrie ;antemir #alianţa cu >etru cel 4are* sau ;onstantin

8rânco+eanu #apropierea de 0mperiul absburgic sau soliile trimise în Rusia*. ';. al II-lea? varianta 22

6. >reentaţi două caracteristici ale democraţiei în -uropa secolului al 66"lea.6p.

;aracteristicile democraţiei sec. al 66"lea sunt= pluralismul politic, principiulseparării puterilor în stat, gu+ernare repreentati+ă şi responsabilă, naţiunea ca sursă asu+eranităţii, respectarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţeneşti.

7. >reentaţi un curent cultural în -uropa modernă şi(sau contemporană, preciând şisecolul apariţiei sale.

n sec. 606 şi 66, în -uropa s"au manifestat mai multe curente culturale, între care=romantismul, impresionismul, e1presionismul #sec. 606* şi cubismul, e1istenţialismul#sec. 66*. Desigur că răspunsul +ostru se baeaă şi pe cunoştinţele dobândite în timpulorelor de literatură, arte, filosofie etc.

';. I? varianta 77

6. >reentaţi două acţiuni diplomatice întreprinde de români între &K)G şi &)GG.6p.

-1istă multiple +ariante de răspuns= alianţa lui 4ircea cel 8ătrân cu /ladisla+ 2agello

#&KJI*, alianţa antiotomană a @ării Româneşti cu Cngaria #&KI)*, amestecul lui 4ircea

HG



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-acel 8ătrân în luptele pentru tronul 0mp. 5toman #&'G$"&'&K*, tratatele de alianţă între3le1andru cel 8un, domnul 4oldo+ei, cu >olonia #&'G$, &'G', &'G%, &'&&*, tratatul de la5+ercelăuţi #&')I* dintre Ltefan cel 4are şi regele ;aimir al >oloniei, tratatul moldo"ungar din &'%) etc.

ările Române între 9iploma ie i con>lict în Evul Me9iuȚ ț ș

-labora i, în apro1imati+ două pagini, un eseu despre ările Române între diploma ie iț Ț ț ș

conflict în -+ul 4ediu, a+ând în +edere=" preciarea unei mari puteri a -uropei estice interesată de spa iul românesc în -+ulț

4ediu i men ionarea unui moti+ al manifestării acestui interesMș ț

" men ionarea unei caue a implicării ărilor Române în conflictele medie+ale i a doiț Ț ș

domnitori români care au participat la aceste conflicte medie+aleM" preentarea unei ac iuni diplomatice a românilor din -+ul 4ediuMț

" formularea unui punct de +edere referitor la consecin ele modificării conte1tuluiț

interna ional din -uropa estică în secolul al 6/0"lea asupra statutului ărilor Româneț Ș

i sus inerea acestuia printr"un argument istoric.ș ț

ările Române între diploma ie i conflict în -+ul 4ediuȚ ț ș

;onte1tul istoric al -+ului 4ediu se caracterieaă printre altele i prin rela iiș ț

interna ionale care influen eaă e+olu ia statală i statutul politico"Buridic al statelor dinț ț ț ș

-uropa. n secolele 60/"6/, rela iile interna ionale europene sunt dominate de cea mai mareț ț

putere a +remii, 0mperiul 5toman, care, în raporturile cu statele europene se conduce după principiul dreptului islamic. >olitica agresi+ă i rapidă de e1pansiune teritorială aș

0mperiului 5toman e1punea statele din >eninsula 8alcanică i sud"estul -uropei. >oarta aș

urmărit i în statele române ti impunerea sueranită ii i înceierea de capitula ii, astfelț ș ț ș ț

încât ările române să nu constituie o piedică în calea e1pansiunii otomane spre centrulț

-uropei. >rincipalul obiecti+ al domnitorilor ărilor Române era men inerea autonomiei iȚ ț ș

e+itarea transformării lor în pa alâc.ș

>rintre principalele personalită i ale -+ului 4ediu se remarcă domnitorul 4oldo+ei,ț

tefan cel 4are #&')%"&)G'*. Domnia lui s"a caracteriat printr"o politică e1ternă acti+ă iȘ ș

rela ii diplomatice, dar i conflictuale.ț ș

n conte1tul creării unui front antiotoman, pentru a scoate 4oldo+a din luptă, sultanul4emed al 00"lea a organiat o e1pedi ie militară condusă de beglerbegul Rumeliei,ț

Soliman. 8ătălia s"a dat la >odul nalt #/aslui*, la &G ianuarie &'%) i s"a înceiat cu +ictoria luiș

tefan. >apa, principii i monarii +remii se întreceau în laude la adresa principeluiȘ ș

cre tin, dar tefan li se adreseaă direct prin scrisoarea din $) ianuarie &'%), solicitându"ș Ș

le spriBinul, deoarece se a tepta la o nouă campanie otomană împotri+a sa. n +ara anuluiș

&'%H, sultanul însu i, a pornit în fruntea unei numeroase o tiri împotri+a unei numeroaseș ș

o tiri împotri+a 4oldo+ei, cerând i tătarilor să atace dinspre răsărit. tefan a încercat să"iș ș Ș

oprească pe in+adatori angaBându"se în bătălia de la /alea 3lbă # Răboieni*, la $H iulie&'%H.

4ica o tire moldo+eană a fost înfrântă. /ictoria lui 4emed nu a putut fi consolidată,ș

deoarece 4emet nu a putut fi consolidată, deoarece cetă ile 4oldo+ei în frunte cuț

Sucea+a reistă asalturilor otomane. -1pedi ia din &'%%, tefan trimitea o nouă solieț Ș

/ene iei, solicitând spriBin. :ici aceste apeluri nu găsesc ecoul scontatM mai mult, /ene iaț ț

înceie pace cu turcii în &'%I.

H&



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-a ;re terea puterii otomane, în secolul al 6/0"lea, duce la accentuarea dependen ei ărilor ș ț ț

române i slăbirea autonomiei, fapt ce îl determină pe 4iai /iteaul #&)IK"&HG&* să intreș

în contact direct cu împăratul absurgic, Rudolf al 00"lea. n &)IJ, la Târgo+i te, se înceie tratatul dintre 0mperiul absburgic i domnul ăriiș ș Ț

Române ti, prin care împăratul Rudolf al 00"lea îi recuno tea lui 4iai /iteaul domniaș ș

ereditară i îi promitea un aButor financiar pentru între inerea a ).GGG de lefegiiș ț

#mercenari*. n scimb, împăratul de+enea sueranul ării Române ti, iar 4iai trebuiaȚ ș

să"i oprească pe otomani la Dunăre i să îi aBute pe ardeleni împotri+a acestora.ș

-u consider că, i în secolul al 6/0"lea, ările noastre au fost angrenate în disputeleș ț

politico"militare dintre puterile competitoare= 0mperiul 5toman, 4onaria absburgică iș

>olonia. >entru a sus ine acest punct de +edere mă bae pe următoarele argumente= ărileț Ț

Române se men in în continuare în sfera intereselor economice ale >or ii, seeranitateaț ț

otomană de+enind tot mai e+identăM conflictele turco"absburgice +or aduce ărileȚ

Române în planul politicii europene în amurgul cruciadei târiiM a doua Bumătate asecolului al 6/0"lea a însemnat totodată i afirmarea >oloniei, care re+ine în politicaș

pontică. ;ria 0mperiului 5toman, acutiată în ultimele decenii ale secolului al 6/0"lea, s"a

răsfrânt i asupra ărilor Române, conducând la agra+area domina iei otomane. 3ceastăș Ț țsitua ie a determinat o sporire fără precedent a obliga iilor tradi ionale ale ărilor Româneț ț ț Ț

fa ă de >oartă, araciul i pe ce urile.ț ș ș ș

n plan politic, amestecul >or ii este tot mai e+ident prin nesocotirea tradi iei dinasticeț ț

i introducerea arbitrariului în numirea domnilor. Desele scimbări de domnie,ș

cumpărarea tronului cu sume în continuă cre tere i"au pus amprenta asupra condi ieiș ș ț

economice a ărilor române ti, prin destabiliarea gospodăriei libere ărăne ti iț ș ț ș ș

accentuarea rumâniei, consecin ă a fiscalită ii e1cesi+e.ț ț

H$




"arile Romane in secolele XVII-XVIII

Secolul al 6/00"lea este caracteriat printr"o mare stabilitate politica. Domnitoriiromani au renuntat la conflictul descis cu 0mperiul 5toman, inlocuindu"l cu actiunidiplomatice menite sa stranga legaturile dintre cele trei Tari Romanesti si sa le apropie de

puterile europene ostile turcilor #0mperiul absburgic, >olonia si Rusia*. Daca in prima Bumatate al sec. al 6/00"lea, regimul dominatiei otomane a fost mai usor, din a doua Bumatatea secolului, acest regim a de+enit tot mai apasator culminand, la inceputul sec. al !6/000"leacu instaurarea in Tara Romaneasca si 4oldo+a a regimului fanariot . Regimul politic aldominatiei otomane asupra Tarilor Romane s"a manifestat sub doua forme= dominatiaeconomica si dominatia politica. #ominatia economica a constat in obligatiile banesti cetrebuiau platite >ortii= araciul sau tributul, pescesurile, mucarerul sau darul pentruconfirmarea domniei, cumpararea domniei prin sume de bani platite sultanului, obligatii innatura si munca, si monopolul comercial= dreptul turcilor de a cumpara produse agricole la

preturi foarte mici. #ominatia politica s"a e1ercitat prin= amestecul sultanilor in numirea

domnilor a fost caua duratei mici a domniilor, pe tronul Tarilor Romane perindandu"se, inaceasta perioada, un numar foarte mare de domnitori, controlul asupra politicii duse dedomnitor prin intermediul boierilor romani de la curtea domneasca cat si prin trimisi >ortii #inspecial greci*. 3cest lucru a permis instaurarea unui climat de insecuritate politica, domnii si

principii din cele trei Tari Romane fiind e1pusi intrigilor de la curte si subordonati intereselor boierilor, respecti+ nobililor . S"a instituit astfel, astfel, regimul boieresc in Tara Romaneascasi 4oldo+a si regimul nobiliar in Transil+ania. ;iar si in conditiile criei de autoritate cucare s"a confruntat domnia, in Tarle Romane, pe parcursul sec. al"6/00"lea, au e1istatdomnitori si principi #in Transil+ania* care s"au distins prin politica abila dusa cu scopul iesiriidin sfera de influenta a 0mperiului 5toman. Domnitorii romani au urmarit sa duca o politicade ecilibru intre turci si marile puteri intrate in competitie cu acestia= +mperiul Habsburgic,

3olonia si %usia. ;ria 0mperiului 5toman declansata dupa asediul /ienei din &HJK, a permisaustriecilor sa initiee o politica de e1pansiune catre sud"estul -uropei, manifestand dorintade a controla aceste one, inclusi+ cea a Tarilor Romane. Domnitorii romani au urmarit saobtina independenta fata de turci si limitarea pretentiilor puterilor europene asupra spatiuluiromanesc. ;ei mai importanti domnitori care au dus o politica de ecilibru intre marile puteriri+ale in interesul statalitatii au fost= atei asarab, $asile 2upu, Serban Cantacu"ino,Constantin rancoveanu si #imitrie Cantemir5

Matei Basara& /0123-01456" a domnit in Tara Romaneasca. 0n politica interna cuspriBinul boierilor romani a incercat inlaturarea boierilor greci din sfatul domnesc. 3 urmaritde+oltarea economica a tarii, a spriBinit construirea de locasuri de cult. 0n politica e1terna ainitiat legaturi cu absburgii si cu regele >oloniei in scopul realiarii unei aliante antiotomane.

3 intretinut relatii cu principele Transil+aniei, Gheorghe %acko"i +, cu care a inceiat, in &HKKun tratat de alianta prin care cei doi isi promiteau spriBin reciproc. 3cest tratat a fost reinoit in&HK), &HKH, &HKJ, &H'G, &H'% si cu fiul acestuia Gheorghe %acko"i ++ , in &H)G si &H)& princare a obtinut aButor militar impotri+a tuturor dusmanilor sai, inclusu+ al otomanilor sitatarilor. 0n &H)G a inceiat o intelegere de aButor reciproc cu atmanul caacilor, ogdan

Hmelnitki. atei asarab s"a aflat in conflict cu domnul 4oldo+ei $asile 2upu care urmareasa"0 ocupe tronul.

Vasile Lu)u /0125-01426- a domnit in 4oldo+a. 0n politica interna s"a spriBinit pe boierii greci in conducerea tarii ceea ce i"a nemultumit pe boieri pamanteni. 3 fost un om decultura, a ridicat numeroase biserici si manastiri #8iserica Trei 0erari din 0asi*. 0n politicae1terna in &HKI a incercat sa"l indepartee de la tron pe atei asarab, dar a fost infrant inluptele de pe +alomita. 0n &HKJ a semnat un tratat de alianta cu principele Transil+aniei

HK



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-aGheorghe %acko"i +5 0n &H''"&H'J a fost o perioada de imbunatatire a relatiilor cu 4atei8asarab. 0n &H'H a inceiat o conventie de buna +ecinatate si de e1tradare cu Transil+ania. 0n&H)K are loc ultima incercare a lui /asile Eupu de a ocupa tronul Tarii Romanesti s"a inceiatcu infrangerea suferita la <inta si indepartarea sa de pe tron.

Ser&a Catacu%io /0178-01886- a domnit in Tara Romaneasca. 0n politica interna aurmarit intarirea autoritatii domnesti pentru a pune capat anariei pro+ocate de grupurile

boieresti. 0n +ederea realiarii unei aliante antiotomane a Tarii Romanesti, a initiat actiunidiplomatice secrete cu 0mperiul absburgic in +ederea imbunatatiri situatiei crestinilor din0mperiul 5toman si obtinerea autonomiei tarii. Desi a participat alaturi de turci la asediulesuat al turcilor asupra /ienei din &HJK, a aButat trupele imperiale oferindu"le informatiidespre actiunile turcesti. Dupa infrangerea armatelor turcesti la /iena, Serban ;antacuino aintrat in tratati+e cu imparatul german in +ederea inceierii unei aliante antiotomane. 0n &HJ'"&HJJ au a+ut loc contacte diplomatice cu 0mperiul absburgic, promitandu"0 domnia ereditarasi titlul de baron in cadrul imperiului. Tratati+ele nu au fost finaliate datorita mortiidomnitorului.

Costati Braco(eau /0188-07056- a domnit in Tara Romaneasca. 0n politicainterna s"a preocupat de intarirea autoritatii domnesti in raport cu boierii. 3 reorganiat

sistemul fiscal, a spriBinit 8iserica prin construirea de locasuri de cult si prin danii acordateacesteia. 3 promo+at relatii stranse cu 4oldo+a si Transil+ania. 3 contribuit la inflorireaculturii prin spriBinul acordat tiparirii de carti in tipografiile din Targo+iste si Ramnic. 0n&%&', datorita intrigilor boierilor de langa sultan, a fost mailit, apoi e1ecutat impreuna cu cei

patru fii ai sai, la 0stambul. 0n politica e1terna a urmarit permanent mentinerea unor relatii bune cu 0mperiul 5toman pentru a nu trei suspiciuni cu pri+ire la politica sa e1ternaantiotomana. 3 continuat politica e1terna acti+a a predecesorilor sai. >entru a nu treisuspiciunea >ortii, a practicat politica ,, pungilor cu aur j care erau mereu trimise otomanilor.3 do+edit calitati de bun diplomat in relatiile cu puterile europene, mai ales in relatiile cu0mperiul absburgic si Rusia. Desi la inceputul domniei relatiile cu 0mperiul absburgic aufost incordate, domnitorul muntean fiind ne+oit sa respinga doua atacuri ale absburgilor

asupra Tarii Romanesti= in &HJI si in anul &HIG la Zarnesti cand domnul i"a alungat peabsburgi din Transil+ania. Domnitorul si"a creat un ade+arat cabinet diplomatic, cu oameni priceputi in negocieri si a stabilit legaturi cu Aranta, /enetia, Statul >apal, Rusia, >olonia etc.3 incercat inceierea unei aliante cu >olonia indreptate impotri+a turcilor, dar a renuntat laacest proiect datorita incapacitatii de lupta a >oloniei. Desi recunoscut domn pe +iata de catreotomani, dupa inceierea pacii de la KarloUit", 8ranco+eanu a continuat sa se implice, insecret, in negocieri antiotomane, obtinand, in anul &%G&, protectia imparatului 2eopold + de

Habsburg . 0n &%GI intre Tara Romaneasca si Rusia lui 3etru cel are s"a inceiat o con+entiesecreta indreptata impotri+a turcilor. 0n raboiul ruso"otoman din &%&G"&%&& 8ranco+eanu aadoptat o politica de e1pectati+a, concentrandu"si fortele in tabara de la Crlati. Cn grup de

boieri in frunte cu Toma ;antacuino a trecut insa de partea rusilor, participand la cucerirea

8railei. >e fondul intrigilor dusmanilor sai, acest lucru a+ea sa fie +aut de otomani ca otradare si sa conduca la mailirea si, in cele din urma la e1ecutarea sa.

Di"itrie Cate"ir /0709-07006- domn al 4oldo+ei. 0n politica interna a luat masuri pentru intarirea puterii centrale. S"a spriBinit pe mica boierime si pe oraseni impotri+a marilor boieri, a realiat o reforma fiscala. 0n politica e1terna5 3 fost crescut in capitala 0mperiului5toman, cand a aBuns domn al 4oldo+ei, s"a orientat descis catre Rusia care promiteaeliberarea tuturor ortodocsilor de sub dominatia turceasca. 3 inceiat cu tarul 3etru + in &%&&la 2utk, prin care de+eneau aliati. 5btinea recunoasterea de drept a independentei siintegritatii 4oldo+ei, domnia ii era recunoscuta ereditar, spriBinul Rusiei in campaniaantiotomana. 3ctiunea sa a+ea sa esuee odata cu infrangerea de la Stanilesti pe >rut, rusii simoldo+enii au fost infranti, prin pacea de la $adul Husilor , rusii au capatat dreptul sa se

H'



Materiale Bacalaureat Istorie Clasa a-XII-aintoarca in tara si au cedat cetatea 9"ov, ;antemir a fost ne+oit sa se refugiee la curteatarului, unde +a trai pana la moarte.

0ncepand cu anul &%&&, in 4oldo+a si &%&H, in Tara Romaneasca 0mperiul 5toman ainlocuit domniile pamantene cu domniile fanariote #fanariotii erau greci din cartierul Aanar al;onstantinopolului, considerati diplomati foarte abili, moti+ pentru care erau folositi desultani in cestiuni de politica e1terna*. De asemenea, in Rara romaneasca si in 4oldo+a aufost descise si primele agentii si consulate ale Rusiei, 3ustriei, >rusiei, Arantei si 4arii8ritanii, la sf. sec. al 6/000 !lea si la inceputul sec. al 606"lea. 0ncalcarea autonomiei>rincipatelor de catre otomani s"a manifestat si prin cedarea de catre acestia a unor teritoriiromanesti, prin tratatele de pace inceiate in urma raboaielor ruso"austro"otomane= 8anatulsi 5ltenia, cedate absburgilor, prin pacea de la 3assaroUit", in &%&J #5ltenia a re+enit laTara Romaneasca in &%KI, prin pacea de la elgrad *, 8uco+ina cedata absburgilor, in &%%),dupa pacea de la Kuciuk-Kainargi, 8asarabia, cedata rusilor, prin pacea de la ucuresti, din&J&$. Cnii domnitori fanarioti au a+ut curaBul sa protestee la >oarta fata de aceste cedariteritoriale, precum domnitorul fanariot al 4oldo+ei Grigore al +++ lea Ghica, asasinat deotomani pentru atitudinea sa.

Materiale Bacalaureat Istorie.

Documents

Transcript of Materiale Bacalaureat Istorie.