e & i@'funfurt preuniversitar

pl fualanreat.

raicf profiIict!fr&ifb

ile,€tat€ intel€curall

.,-..j*--

Dorica Boltagu-N icolae

Dragog Silviu Pdduraru

Dumitrita Stoica

Bacalaureat 201 ILimba si literatura rom6nd

,

Filiera teoreticS, profil real

Filiera tehnologicd; filiera vocationale -toate profilurile, cu exceptia profilului pedagogic

Sinteze, eseuri, 110 teste, sugestii de rezolvare

Editura Paralela 45

:videnld relafia de dragos-redreptdfit de ceilal1i, uni-

;ntal, sufletesc al poetului:, scrisoare citre Veronicarrile de la iubita sa. Doarla,ta fericit[ a lumii.

i qi cel mai complex. Co-a fireasc[ de comunicare,ermanent sentimentele.rist"., dovezi ale sentimentelor

e se iubesc este colosalda comunicbrii.

?ze $r esean

Guprins

r. pRoBA ORALA..... ........................6A. Probleme de limbd rom0n6 qi comunicare .......................6

1. Exprimarea unei opinii argumentate - DS...........2. Tipuri de comunicare - DS........ ................73. Tipuri de text - DS ............. .......................84. Elemente ale situafei de comrmicare gi funcliile limbajului - DBN..................95. Registre lingvistice (variante ale limbii romdne) - DSP ...............106. Stilurile firnclionale - DSP....-... ..............12

B. Modele de subiecte ..................15II. PROBA SCRISA. SINTEZE $TESEURT ......42

TrpuRr DE Esru...-_ ........................42Poezie ........................42Prozd-........- ................43Dramatnrgie ...............44PnnczAnr iN rrcArunA cu pLTNCTAJUL .............. .............461. Literatura veche. Curente culturale in secolele XVII-XVil: Umanismul9i Iluminismul .............46

Umanismul - DBN....... ............46Iluminismul - DBN ..................48

2. Literatura modernS. Secolul al XIX-lea ......49Paqoptismul. Dacio literqrd - DBN ............49C. Negruzzi, Alexandru Ldpuqneanul - DBN ................50Vasile Alecsandri, Iarna - DS.............. .......53

Curente literare din secolul al XIX-lea.. ..........54Romantismul - DSP .................54Realismul - DS........... ..............56

Epocalunimii. Marii clasici .........58Junimea. Titu Maiorescu - DS ....................58Mihai Eminescu, Floctre albastrd - DSP .......................60Mihai Eminescu, Luceafdrul - DS .......... .......................62Ion Creang[, Povestea lui Harap-Alb - DS ...................64Ioan Slavici, Moara cu noroc - DSP......... .....................67I.L. Caragiale, O scrisoare pierdutd - DS........... ...........69

3. Literatura modernS. Secolul al XX-lea... ........................73Simbolismul - DS......... ............73G. Bacovia, Lacustrd - DSP......... ...............75

Literatura interbelicd ....................77Modernismul interbelic - DBN ...................77Tradilionalismul interbelic - DBN.. ............78

Poezia modernistd. ........................79

Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii - DS........... ....................79Tudor Atghezi, Testament - DBN........... ................;.........................81Ion Barbu, Riga Crypto Si lapona Enigel - DS ............. ....................83

Poezia tradilionalistb ............... ........................85Ion Pillat, Aci sosi pe vremuri - DS .......... .....................85

Prozatradi[ionalistd..... .................87Liviu Rebrearttr,Ion - DS........... .................87Mihail Sadoveanu, Fdntdna dintre plopi - DSP ............91G. Cdlinescu, Enigma Otiliei - DSP......... ......................94

Proza modernist6.......... ................96Camil Petrescu, (Iltima noapte de dragoste, intdia nrbapte de rdzboi- DSP.......96

Literatura postbelic6 .....................98Marin Preda, Moromelii - DBN....... ...........98Nichita St[nescu, Ploaie in luna lui Marte - DS........... .............,....103Marin Sorescu, Iona - DS ............. ............105Postmodernismul - DSP............ ................109

PROBA

SUGESTII DE REZOLVARE .......301

I PROBA ORALA

A. Probleme de limbd romdnd si comunicare

1. Exprimarea unei opinii argumentate DS

Introducerea. Precizez tema supusi discufiei (de exemplu, dacdtema argumentaliei este educalia, putem incepe cu oidee din categoria locurilor comune).Educalia este unfenomen complex, realizat tnforme dincele mai diverse; nu fntdmpldtor se spune cd omul tnva-

ld cdt trdieqte.

b. tr'ormulez opinia.in opinia mea, unul dintre beneficiile maiore ale educa-

liei este un stil de viald mai pldcut qi mai confortabil,din anumite puncte de vedere.

CuprinsOpinia trebuie susfinutdcu un argument sau maimulte, in funcfie de ce-flnle.

E nevoie sb fac diferenfaintre opinie qi argument:opinia este o idee cu uncar acter relativ personal,argumentul e de preferats[ fie selectat din cate-goria ideilor general ac-

ceptate (cum ar fi aceea cd

educalia ne civllizeazd)sau a faptelor incontes-tabile (cum ar fi faptulcd trebuie sI urmezi ofacultate dacd vrei s[ fiiprofesor, medic etc.; inplus, opinia este marcatdde conectori specifici).

a. Formulez un argument.Educalia ne oferd, printre altele, instrumentele necesa-

re adaptdrii la viala sociald.

b.Prectzez cffteva exemple (situafii de via{i) care facargumentul mai clar gi il intiresc.Cititul qi scrisul, de exemplu, sunt asemenea instrumen-

te, absolut necesare pentru omul modern. Imaginali-vdun om singur, care ajunge din tntdmplare in aeroportulCharles de Gaulle. Nu Stie sd citeascd, nici sd scrie, nucunoa$te nicio limbd strdind. E ca Si cum s-ar trezibrusc tntr-un labirint sau pe altd planetd. Dacd ar Sti sdciteascd tn francezd sau englezd, ar descifra indicatoa-rele care-l ajutd sd-Si gdseascd drumul.

6

tAtre

DS

lsrSei (de exemplu, dacdG4ia, Efen incepe cu orc).qlcr', t@Iizst tnforme dinfu s ryrEE cd omul tnva-

*-*A- ryjore ale educa-a tr $i Mi confortabil,a

&, j*ww*ele necesa-

(ft4ii de viaffl care facllrs.u, sunt asemenea instrumen-ormtl modern. Imaginali-vdlin fntdmplare tn aeroportul;d citeascd, nici sd scrie, nufi. E ca Ei cum s-ar trezialtd planetd. Dacd ar Eti sdyled, ar desctfra indicatoa-icd drumul.

2. Tipuri de comunicare DS

a. Comunicare orali/comunicare scrisiCanalul diferit de comunicare (oral sau scris) determind o serie de diferenfe la nive-

lul limbajului. Apar mdrci specifice" Acestea vaiazd de la o situa,tie de comunicare laalta. De cele mai multe ori, comunicarea orald tinde c6tre colocvialitate qi spontaneita-te (limbaj colocvial, enunfmi mai simple, formule de adresare etc.), in timp ce comu-nicarea scrisd, cbtre un limbaj mai formal. Monologul qi dialogul sunt moduri deexpunere ale comunicirii orale (apar gi in scris, atunci cdnd se reproduce comunicareaoral6).

b. Comunicare verball/comunicare paraverbali/comunicare nonverbaliComunicarea verbalS se realizeazd printr-o limbi naturalfl (romdn6, englezl., fran-

cezd etc.). Cormrnicarea paraverbald include in special accentul, intonalia qi pauza.De exemplu, afrma\ia de mai jos, diferit6 la nivelul intonafiei, transmite, pe l0ngi in-formafia debazd, qi o stare sau o atitudine diferiti a celui care comunicS:a. E frumos afard.b. E frumos afar6!

Comunicarea nonverbalS se realizeazd prin alte mijloace dec6t cuvdntul: gestic6,mimic6, pozilie a corpului, diverse limbaje (imagine, semne de circulafie etc.).

c. Comunicare fic{ionali/comunicare nonficfionali/literaturi,,de grani{["Literatura ficfional[ qeeazd lumi imaginare (fictive). Exist6 trei genuri literare

clasice ale literaturii fic,tionale: liric, epic qi dramatic. Literatura nonficlionaldprezintdfapte reale. in aceastd categorie intrS o diversitate de texte: gtiin{ifrc, publicistic, utili-tar, juridic, administrativ (fiecare cu numeroase specii) etc. Literatura ,,de granil[" in-clude texte care prezintd fapte reale intr-un limbaj expresiv, precum corespondenlaliterard, memoriile qi jurnalele literare.

Incheiere I Formulez concluzia.Concluzia este o reluare I in concluzie, educalia ne civilizeazd qi ne ajutd sd nenuanfatd a ideii (nu o I bucurdm de lumea in care trdim. Sintagma ,,un om edu-reluare mecanicd a ei, I cqt" este sinonimd, intr-unul dintre sensurile ei, cu ,,unadicd nu e recomandabll I om civilizat".ca enunful prin care am

I

precizat opinia sd mai I

apard o dati, in finalulcomuilcanl

Pot fi definite plec6nd de la diverse criterii:a. rela{ia dintre realitate gi ficfiune: fic{ional, nonficfional, ,,de granifi";b. scopul comunicdrii: argumentativ, descriptiv, diaristic (iurnaiul), divertis-

mentul, epistolar, eseistic, informativo memorialistic, narativ, normativ, oratoricoreflexiv;

c. domeniul specific: literar (betetristic), gtiinfifico publicistic, juridic, adminis-trativ.

tlt! t Precizeazdtipurile de text de mai jos, lindnd cont de criteriile prezentate.1. ,,circulafia rutierd este inchis6, duminicd, in piala constituliei, pe bulevardele

unirii, Libeftefii, Decebal, Basarabia, I.c. Brdtianu, Naliunile unite 9i pe SplaiulIndependenfei, pentru Semimaratonul Bucuregti, care se desftgoard pe un traseu de 21de kilometri. Organizatorii se aqteapt| ca la cea de-a gasea edilie a oMV petromBucharest Half Marathon sd participe peste 16.000 de alergdtori.,'

(Adev drul, 13 ma| 2017)2. ,,Nu ii spusesem incd rispicat cd o iubesc. Amdndoi ghiciserlm asta; aga mi se

pdruse mie. $i eu tdlcuisem, multi vreme, orice gest al ei ca pe un semn de simpatiesau dragoste. Nu md indoiam o clipi cd md iubeqte gi nu mi indoiam ci ea gtie toi at6tde bine aceasta despre mine. De aceea md mdhneau gi mi nelinigteau rdzvrdtirile ei(mufenia aceea speriati, ochii aceia de panicd, mdinile cu care-qi acoperea fala) de cateori ii vorbisem pdni acum de o unire a noastri. Nu inlelegeam; cdci mi se p-irea c6 eagi pirinlii favoizeazd" necontenit aceasta."

(Mircea Eliade, Maitreyi)3. ,,2 decembrie 1972Dragul meu Sergiu Georgi,

t...1Am incercat sd-l uit pe Mircea, m-am strdduit cdt am putut gi credeam cd am reugit.

Uneori md intrebam de ce n-am putut sd pistrdm o legiturb fireascd de prietenie. Mdgdndeam cE mi-aq fi gbsit liniqtea dacd ne-am fi scris din c6nd in cdnd. I-am scris dedoul ori, nu mi-a rispuns niciodati. [...]"

(fragment reprodus din volumul in arsila dragostei. Poeme Si confesiuni despreMircea Eliade, traducere de Adelina Patrichi, Editura Taj, BucureSti,2}I2)

4.,,Art.5(l) Copiii au dreptul la proteclie gi asistenfi inrealizarea gi exercitarea deplin[ a drep-turilor 1or, in condiliile prezentei legi.(2) Rispunderea pentru cregterea gi asigurarea dezvoltdrii copilului revine in primulrdnd pirinfilor, acegtia avdnd obliga{ia de a-gi exercita drepturile gi de a-gi indepliniobligaliile fa,til de copil lindnd seama cu prioritate de interesul superior al acestuia.i,

(Legea privind proteclia Si promovarea drepturilor copiilor)

Rezolvare: I - text nonfic{ional, publicistic, informativ (o gtire); 2 - text ficfional,beletristic, narativ (un roman); 3 - text de granild, epistolar, reflexiv (o scrisoare);4 - text nonficlional, juridic, normativ (o lege).

I

DS 4. Elemente ale situaliei de comunicare $ifuncliile limbaiului DBN

Situafia de comunicare cuprinde mai mulli factori, inventariali de c6tre iingvistul gi

teoreticianul literar de origine rus6, Roman Jakobson. Orice situalie de comunicarepresupune urmdtoarele instanle ale comunicSrii:

Emifltorul (sau transmifbtorul, cel care emite discursul, cel care se adreseazl);Receptorul (sau destinatarul, cel care primegte, receplioneazi discursul); cei doi

poli ai comunicdrii, emi16toru1 gi receptorul, sunt de fapt roluri interganjabile, adic[ celcare ernite mesajul poate fi apoi receptor gi invers, exact ca intr-un dialog in care unulintreabb la un moment dat, iar irnediat poate fi la rdndul lui intrebat;

Mesajul (comunicarea propriu-zis6, ansamblul de semne qi ceea ce comunicd ele -de exemplu, acest text despre elementele situaliei de comunicare);

Contextul (sau referentul la care se referd emifdtorul, realitatea la care trimite dis-cursul - aceasta poate fi una concretl, o realitate obiectivi, imediatd, sau poate fi abs-

tract6, ori indepdrtatd in timp sau spafiu);Codul (conrun transmildtorului qi destinatarului, pentru ca aceqtia sb poati coda gi

decoda mesajul. Poate fi un cod verbal - limba comunS, romdnfl francezd, englez[ g.a. -sau un cod nonverbal - sisteme de comunicare precum alfabetul morse, semnele de

circulalie, semnele celor care nu pot vorbi, lumina unui far care semnalizeazd ,,caleliber6" etc.);

Canalul (legdtura, conducta materiali sau psihologicd dintre emilitor gi receptor,

care face posibild comunicarea - poate fi: distanla dintre doi sau mai mulli vorbitori,legdtura telefonic[, releaua de internet g.a.).

Comunicarea poate fi directl, atunci cAnd emi16torul qi receptorul se afl[ fa![ infaf6, sau indirectS, atunci c0nd se efectueazd la distanfd, de reguli in scris sau prin mij-loace audio-video.

CONTEXTMESAJ

EMITATOR RECEPTORCANAL

COD

Fiecare dintre acegti qase factori determinl o anumitb funclie a comunicdrii, care

poate fi dominantd la un moment dat, intr-o situalie de comunicare.

Astfel, pot fi stabilite urmbtoarele funclii:

REFERENTIALAPOETICA

EMOTIVA CONATIVAFATICA

METALINGVISTICA

Func{ia emotivl este centratd pe emildtor qi are scopul de a transmite informaliidespre acesta, de a-i evidenlia stdrile afective sau reacliile sufletegti. Se expriml prin:interjecfii, tonalitate, mijloace stilistice ca epitetele, anumite expresii etc. Exemplul pe

g

ionalr rrde grani{i";iliaristic (iurnalul), divertis-narativ, normativ, oratorico

publicistic, juridic, adminis-

I cont de criteriile prezentate.

a Constituliei, pe bulevardele\agirmile Unite gi pe SplaiuldesfisoarA pe un traseu de 2lgasea edilie a OMV Petrom

rgirori."'lAdevdrul, 13 mai, 2017)

Joi ghiciserem asta; aga mi se

ei ca pe un semn de simpatier d indoiam cd ea gtie tot atdtrrri neliniyeau rdzwdtirile ei

r care-;i acop€rea fafa) de cdte€gem: ceci mi se p6rea ci ea

tUircea Eliade, Maitreyi)

putut gi credeam cd am reuqit.inrl fneascd de prietenie. Mdin crind in cdnd. I-am scris de

'ei- Poeme Si confesiuni despre, Editura Taj, Bucureqti,2012)

r gi exercitarea deplind a drep-

irii copilului revine in primuldrepturile qi de a-9i indeplini:resul superior al acestuia."tmovarea drepturilor copiilor)

v (o gtire); 2 - text ficfional,istolar, reflexiv (o scrisoare);

care il dd Roman Jakobson este al unui actor rus care a reugit si redea circa 40de sifu-alii emofionale prin simpla rostire, diferiti, a expresiei ,,astd_sear[,,.Func,tia conativl

^este centratb pe receptor gi-iqi gar.gt" e*frimarea indeosebi prinvocativ gi imperativ. in exemplul: ,,Matei, inciriol iqut; uc 'rrtol

cade pe receptor,care trebuie s[ rlspund[ la rug[minte/porunci.

Funcfia referenfiali- este axatd pe context, pe referent. Aceste trei prime frrncliipot fi uqor raportate la cele trei persoine ale prorrum"r"ir p.rcoun aintdi,care vorbeqte,Eu (emildtod), persoana a r-a, "ur"

ur"ulta, Tu (rec$t"*rl si persoana a III_a,despre care se vorbegte, El/Ea (referentul).

^ tr'unc{ia fatici pune in eviden}5 canalul de transmisie, contactul, gi este evident'in cazurile in care emitdtorul vedfici, de exemplu, stabilirea tegaturii telefonice: ,,Alo,alo! Mi a]trzi?". Uneori gesturile, atitudinea care pdstreaz6 contactul vizualcu interlo-cutorul sau rbspunsul ,,The message has been sent', din adresa de e_mail inaeftinescaceastd funcfie.

. fulc{ia metalingvistici accentueazr codul qi este vizibild,mai ales in enunfurile!e11nut ,f merge este un verb la modul infinitiv', sau ,,ce inseamna incomprehensi_bil?". Este utilizatd frecvent in lingvistic 6, gramaticd,, istoria limbii.

Func{ia poetici se axeazdpe mesaj, rnai exact pe forma mesajului. Este specificdliteraturii, fiind marcatd de variatere procedee ale expresivitatiiFunclia poeticd nu trebuie confundatd cu poezia. ie regbseqte in toati literatura, dar

este evidentd in poezie (figuri de stil, versificalie etc.).Comunicarealiterar|-ateln statut aparte deoarece existi instanfe extratexfuale qiintratextuale. Astfel, in planul rear, autontl : emildtorul, iar cititorul : receptarul, atobservalia cE rolurile nu mai sunt interqanjabile, adicd ..i

"ur" citeqte nu are cum s6 seconfunde cu autorul sau s[ preia din atribu,tille acestuia. in interi,orul textului n4ioouf,

apar, de obicei, naratorul gi.personajele (in textul epic), vocea liricd (in textul'liricj,personajele (in textul dramatic).

Celelalte funcfii pot avea rolul unor procedee. in lirica subiectiva domini funcliaemotivS, pentru cd este vorba despre informalii despre emildtor, stiri afective ale su-biectului ca.re spune ,,eu", marcat iextual prin'forme ale ,,eului li.i.;l^i" p."";;;;;domini funclia referenfiald, care oferd informalii despre o i"t euga lume, despre ,,con_textul" social-istoric al unei epoci, al unui univers.

5. Registre lingvistice (variante ale limbii romane) DSPa. Registrul literar (cult/scris)

o reprezintd aspectul cel mai ingrijit al limbii;' presupune un set de norme (ortoepice, ortografice, morfologice, sintactice).

b. Registrul popular (colocvial/oral)e constifuie aspectul spontan, natural al limbii;r este asociat cu existenla unor graiuri (variante teritoriale) romAnegti, cu diferenlefonetice, lexicale gi morfosintactice specifice;o oralitate (vocative, interjecfii, exclamafii, interogafii, proverbe, zicdtori etc.).

10

rcu$it sA redea circa 40 de situ-astii-seari".egte exprimarea indeosebi prinr!", accentul cade pe receptor,

rent. Aceste trei prime funclii: p€noana intii, care vorbegte,ceptorul) qi persoana a III-a,

sie, contactul, qi este evidentdlirea legfturii telefonice: ,,Alo,zi contactul vintal cu interlo-l adresa de e-mail indeplinesc

vizibili mai ales in enunfurile

-Ce inseamnd incomprehensi-ria limbii-irma mesajului. Este specificdi$i6tii-Wis€$e in toati literatura, dar

crisrii insfanle extratextuale qil-

-w cititorttl : receptorul, cu{ care citegte nu are cum si se

In inaiorul textului ficlional,L r-@ lirici (in textul liric),

i:a $bi€ctivi dominl funcliaenf@r. stiri afective ale su-

-$lui liric"'. in proza realistdo inteaga lume, despre ,,con-

DSP

mfologice, sintactice).

riale) mmine$ti, cu diferenfe

r, proverbe, zicltori etc.).

:l

c. Registrul regionalo este o variantii teritorial6 a limbajului popular;o cuvintele sunt cunoscute doar de vorbitorii unei regiuni.

o regionalisme fonetice : chiatrd (Moldova), s d v dz (Muntenia) ;

. regionalisme gramaticale: is (Moldova), mdncd (Transilvania);o regionalisme lexicale: pdpuqoi -,Borumb" (Moldova), nilel -,,pu{in" (Munte-

nia\. birdu - ..notar" (Transilvania

d. Registrul neologicr neologismele sunt asociate cu procesul de modemizare a vocabularului limbii ro-

mdne;o marcat neologic este discursul tehnico-$tiinfific.

o latine gi grecegti: teatru, generos;o romanice: bacalaureat, editor (fuancezd); solfegiu, capodoperd (italianS);o germanice: blil, fasung;o ruse$ti: activist, gulag;. anglo-americane: corner, fault, scaner.

e. Registrul arhaice variant[ invechitd, cuprinzdnd cuvinte qi forme iegite din uz;o in literaturI, de exemplu, arhaismele prezintd un rol evocator.

o arhaisme fonetice: pdrete (perete);o arhaisme lexicale: agd, vistiernic;o arhaisme morfologice: aripe;o arhaisme semantice: carte (qt sensul de.,scrisoare

f. Jargonul. specific unor categorii sociale bine situate (in literatura secolului al XIX-lea, fran-

fuzismele) sau unor categorii profesionale fiargonul informatic, al modei, al mediciloretc.).

o jargon informatic: a downloada, a printa, a naviga, a deschide o fereastrd, adistribui (a share-ui/a sharui);

ejargondidactic: atncadra, amenliona, apreciza, areda, aredacta, areprezen-o

g. Argoulo specific unor grupuri sociale marginale (infractori, de exemplu) sau relativ inchi-

se (elevi, studenfi, soldati etc.) care doresc si se diferenfieze de ceilalli vorbitori;

o pentru ,ltol": junior, diurnist, angrosist;. pentru soare": mititica, incu bator, academ ie.

11

6. Stiludle funclionale DSp

a. Stilul oficial (iuridic-administrativ)Este spbcific relafiilor oficiale (administrative, juridice, diplomatice etc.).Caracteristici:. respectarea normelor limbii literare;o accesibilitatea discursului;. lipsa expresivitilii;o claritatea gi precizia limbajului;o utilizarea unor formule standard (cliqee lingvistice);o exemple: cerere, adeverinf[, proces-verbal, lege etc.

,,Art.1-Statulromdn(1) Romdnia este stat nafional, suveran qi independent, unitar gi indivizibil.(2) Forma de guverndmdnt a statului romdn este republica.(3) Romdnia este stat de drept, democratic qi social, in care demnitatea omului,drepturile gi libertnlile cetSfenilor, libera dezvoltare a personalitalii umane, dreptateagi pluralismul politic reprezintd,valori supreme, in spiritul tradiliilor democratiie alepoporului romdn gi idealurilor Revolufiei din decembrie 1989, gi sunt garantate.(4) Statul se organizeazd potivit principiului separafiei gi echilibrului puterilor -legislativi, executivl gi judec[toreascd - in cadrul democrafiei constitulionale.(5) in Romdnia, respectarea Constituliei, a supremaliei sale 9i a legiloi este obliga-torie."

ia Romdniei

b. Stilul tehnico-qtiinfificApare in lucrdri de specialitate, dintr-un anumit domeniu gtiinfific sau tehnic.Caracteristici:. respectaxea normelor limbii literare;o prezentare obiectivd, fdri incdrcituri afectivd;o evitarea ambiguiteflor, a figurilor de stil;o limbajul este specializat;o predomin[ termenii neologici.

,,EPITETFigur6 de stil (trop); in accepfia restrdnsd a vechilor retorici - adjectiv care determi-n[ un substantiv, pe l6ng[ care indeplineqte func{ia de atribut sau de nume predica-tiv/element predicativ suplimentar; in accepf;e ldrgitd - determinare adjectival6/substantival[ (pe ldngi un substantiv) sau adverbiali/substantivald (pe l6ng6 unverb). in ambele accepfii, epitetul trebuie s[ aducl un plus semantic, siintrodice inenun! o valoare expresiv[."

(Mihaela Mancag, ,,Epitet", in Diclionar de Stiinle ale limbii, edilia a II-a,EdituraNemi 2005. o. I

12

DSP

liplomatice etc.).

unita gi indivizibil.ica-

h care demnitatea omului,:rsonatitefi umane, dreptateaud tnadi,Lilor democratice aler 19E9, gi sunt garantate.ei qi echilibrului puterilor -tcratiei constitulionale.sale gi a legilor este obliga-

Eiinlific sau tehnic.

rrici - adjectiv care determi-rtribut sau de nume predica-i - determinare adjectivali//substantivall (pe l0ng6 unlus semantic, si introduci in

tiinle ale limbii, edilia a II-a,

c. Stilul publicisticEste specific mass-mediei. Caracteristici:r respectarea normelor limbii literare;o discurs accesibil;o varietate lexicald;o scop informativ gi persuasiv;. apeleazfh mijloace extralingvistice (grafice, tabele, fotografii ce vin in sprijinul textului).

d. Stilul beletristicEste specific operelor literare. Caracteristici:. expresivitate;. originalitate;r inc[rcdturb afectivd;e bogdfie lexicalb;r sensuri multiple ale unor cuvinte.

,rSuedia, {ara invitati de onoare din acest an a Salonului Internafional de Car-te Bookfest (24-28 rnfi 2017, Romexpo), de{ine una dintre cele mai de succesmodele de piafi de carte din lume.

Ficliunea suedezd se afl6 in topul 10 al celor mai traduse literaturi ale lumii, cir-file autorilor suedezi vlzdnd lumina tiparului in peste 50 de limbi, 98yo dintre sue-

dezi auvizitat la un moment dat o biblioteci, designul de carte suedez este apreciatin intreaga lume, iar autoare precum Astrid Lindgren sau Selma Lagerlof au reugitsI creeze personaje-cult, iubite de copiii de pe tot mapamondul (Pippi $ose,tica, NilsHolgerson). In plus, Suedia gdzduieqte cea mai rdwit[ distinclie din intreaga lumece revine unui scriitor in via{i, Premiul Nobel pentru Literaturd, precum gi unul din-tre cele mai frumoase parcuri tematice din lume: Junibacken, creat din dorinla de a

celebra spiritul lui Astrid Lindgren, un centru care gdzdluiegte anual peste 1500 de

spectacole pentru copii.Acesta este motivul pentru care programul pregdtit anul acesta de lara invitatd de

onoare a Salonului de Carte Bookfest include, pe ldngd evenimentele dedicate lite-raturii gi intdlnirilor cu scriitorii, qi o serie consistent[ de manifest[ri dedicate profe-sionigtilor care activeaz[ in lumea publishing-ului de carte: editori, graficieni,ilustratori, traducdtori sau manageri culturali."

(,,Suedia - {ara invitatd de onoare la Bookfest 2017",in Dilema Veche - 2 mai 201

,,IMama avea dou[ vief, gi, adesea, cea din timpul nopfi era nelinigtitoare. Cu ochii des-

chigi, nimic nu i se pirea greu de indurat, ar fi putut rlbda chiar gi izgonirea din cas6.

Noaptea, insE, in vis, faptele ei qi ale altora incepeau din nou sb tr6iasc5 gi in aceasti a

doua via!6 puterea ei de a inlelege gi a indura se prdbugea sau se ?nAlF fhre vointa ei.

Trecuseri ani ?ndelungaf, gi nu izbutise sd afle decdt foarte puf;n din taina acestei vief,."rin Preda,

13

e. Stilul colocvial (familiar)Se intdlnegte in sfera relaliilor neoficiale (presupune interlocutori familiari) qi este cu-noscut tuturor vorbitorilor. Caracteristici :

. derapaje de la normele limbii literare;o exprimare relaxati;o inc[rciturd emolionall;e folosirea unor termeni argotici sau a unor englezisme curente etc.;r ticuri verbale;o in comunicarea otald, de exemplu, vorbitorii apeleazdla mijloace nonverbale (mimi-c6, gestici).

- Salut! Care-i treaba? Oe ce m-ai

- D-aia. Acas[ ce frceai?! weekg4du' ista exersdm trezitrt'devreme.

14

terlocutori familiari) gi este cu- B. Modele de subiecte

Testul I DS

curente etc.;

la mijloace nonverbale (mimi-

Citeqte textul cu voce tare.

in ,,Moromelii 2", Horaliu Mdldete (Ilie Moromete), Dctna Dogaru (CatrinaMoromete) Si losif Pa;tina (Niculae) joacd rolurile principale, aldturi de RdmanVasilescu, George Mihditd, Andi Vasluianu, Oanq Fellea, Ion Carqmitru, GheorgheVisu, Florin Zamfirescu, Marian Rdlea, Paul lpate, Cuzin Toma, Liviu Pintileasct,Dorina Chiriac.

Pelicula are la bazd un scenariu inspirat din Morome[ii, volumul 2, Yia\a ca o pra-dd qi publicistica lui Marin Preda. Scenariul reiafirul poveStii familiei Moromete du-pd cel de-al Doilea Rdzboi Mondial, fntr-un context istoric extrem de frdmdntat:instalarea comunismului. Cele doud personaje principale, Ilie Moromete ;i fiul sdu,

Niculae, vdd aceste schimbdri cu ochi dtferili, prilej permanent de conflict.,,ASa cum e ea, necunoscutd pentru noile generalii, (istoria) trebuie sd existe, sd

rdmdnd mdrturie. Avem o anumitd dstorie, chiar dacd tinerii pot la inceput sd spundcd nu ii intereseazd. Cred cd eu am aceastd datorie, lucrurile pe care le-am trdit, pecare le consider importante Si care inJtruenleazd prezentul Si viitorul trebuie cunoscu-te", a explicat Stere Gulea la Digi24.

(https://republica.ro/stere-gulea-despre-zmorometii-2-poate-ca-renuntand-victor-rebengiuc-a-facut-lucrul-cel-mai- extraordinar)

@ Formuleazi rdspunsuri la intrebdrile de mai jos, referitoare la situalia de comunica-

re din textul dat:a. Ce se poate deduce din text despre emildtorul mesajului (atitudine, perspectivi,

intenlii)?b. C[rui stil funclional ii aparline textul de mai sus? Ilustreazb dou[ caracteristici

ale stilului identificat cu exemple din textul dat.

c. Ce elemente importante de conlinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici intextul dat?

@ Care este opinia ta despre necesitatea formirii unei culturi cinematografice in gcoa-

16? Motiveazi rdspunsul.

Testul2 DS

Citeqte textul cu voce tare.

Cea mai veche adevdratd lecturd a mea (asezat pe burtd, in pat, cu capul tn jos, qi

cartea pusd pe parchet!) sunt PoveEtile lui Creangd. Le citeam fntr-o editrie de format

15