UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE CÂMPULUNG PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

Întrebări pentru pregătirea examenului de licenţă

sesiunea iulie 2018, septembrie 2018, februarie 2019

B. DISCIPLINE DE SPECIALITATE

1. CONTABILITATE (BAZE)

1. Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta?

a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica b. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii

elementelor patrimoniale c. contul reprezinta un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului d. contul realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului e. contul reprezinta un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens

contrar

2. In procesul muncii practice de contabilitate balanta de verificare indeplineste mai multe functii.

Una dintre functiile de mai jos nu poate fi atribuita balantei de verificare. Care este aceasta? a. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi b. functia de realizare a concordantei dintre conturile sintetice si cele analitice c. functia de legatura intre cont si bilant d. functia de gruparea si centralizare a datelor inregistrate in conturi e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului.

3. Pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, cadrul conceptual al IASB stabileste

caracteristicile calitative pe care trebuie sa le indeplineasca informatiile contabile. Care dintre acestea sunt corecte?

a. inteligibilitatea, relevanta, oportunitatea, exhaustivitatea b. credibilitatea, raportul cost-beneficiu, comparabilitatea, relevanta c. inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea, comparabilitatea d. pertinenta, raportul cost-beneficiu, oportunitatea, comparabilitatea e. relevanta, credibilitatea, inteligibilitatea, oportunitatea

4. În sistemul contabil romanesc actioneaza si principii contabile de sorginte anglo-saxona. Unul din

enunturile de mai jos contine un astfel de principiu. Care este acesta?

a. principiul prudentei; principiul permanentei metodelor

b. principiul independentei exercitiului; principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv

c. principiul necompensarii; principiul continuitatii activitatii d. principiul intangibilitatii bilantului de deschidere; pricipiul conectarii cheltuielilor

la venituri e. principiul imaginii fidele, principiul costului istoric

5. Dispuneti de urmatoarele date din bilant: cheltuieli de constituire 3.071 u.m.; amenajari de

terenuri 5.234 u.m.; imobilizari necorporale 2.711 u.m.; impozit pe salarii 2.628 u.m.; imprumuturi bancare pe termen lung si mediu 5.999 u.m.; furnizori-debitori 2.347 u.m; produse finite 3.627 u.m; casa in lei 1.784 u.m.; creditori diversi 8.361 u.m.; ambalaje 2.401 u.m.; contributia la asigurari sociale 3.047 u.m. Care este valoarea activului circulant si valoarea datoriilor? a. 13.230 u.m. si 16.988 u.m. b. 7.812 u.m. si 11.674 u.m. c. 10.159 u.m. si 20.035 u.m. d. 8.375 u.m. si 22.382 u.m. e. 13.230 u.m. si 11.674 u.m.

6. Formulele contabile de stornare se utilizeaza intr-una din urmatoarele situatii:

a. pentru inregistrarea operatiilor economice sau financiare care au loc in mod obisnuit

b. pentru inregistrarea operatiilor care au cea mai mare frecventa in practica de contabilitate

c. pentru corectarea altor formule contabile efectuate anterior gresit d. pentru inregistrarea operatiilor cu o frecventa redusa e. pentru inregistrarea operatiilor ce nu au caracter repetitiv

7. In scopul realizarii obiectivului sau, metoda contabilitatii foloseste o serie de procedee. Care

dintre urmatoarele grupe de procedee sunt utilizate si de alte discipline economice?

a. documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea b. documentatia, observatia, rationamentul, balanta de verificare c. bilantul, contul, analiza, evaluarea d. contul, analiza, sinteza, calculatia e. bilantul, observatia, sinteza, evaluarea

8. In structura activelor circulante nu se includ:

a. stocurile b. creantele c. investitiile financiare pe termen scurt d. casa si conturile la banci e. cheltuielile in avans

9. Potrivit Cadrului Conceptual al IASB, bilantul este documentul care realizeaza descrierea pozitiei

financiare a intreprinderii in raporturile cu mediul extern. Ecuatia utilizata pentru a dezvalui pozitia financiara este:

a. capital propriu = activ - datorii b. activ = pasiv c. trezoreria neta = incasari – plati d. capital propriu – pasiv = activ e. mijloace economice = surse de finantare

10. Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilitatii, reprezinta:

a. totalitatea drepturilor cu valoare economica, apartinind unei persoane fizice sau juridice

b. totalitatea obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice

c. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane juridice

d. totalitatea bunurilor cu valoare economica pe care le gestioneaza un agent economic

e. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice, precum si bunurile economice la care acestea se refera

11. Se cunosc urmatoarele solduri ale conturilor: 401 Furnizori 1.769 lei; 101 Capital social 1.734

lei; 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 2.738 lei; 419 Clienti-creditori 2.812 lei; 456 Decontari cu asociatii privind capitalul (sold debitor) 3.745 lei; 5311 Casa in lei 2.682 lei; 105 Rezerve din reevaluare 1.930 lei; 461 Debitori diversi 3.172 lei; 121 Profit si pierdere (sold debitor) 1.493 lei; 411 Clienti 3.962 lei. Care este valoarea creantelor si a capitalului propriu? a. 7.707 lei si 5.157 lei b. 10.879 lei si 2.171 lei c. 7.797 lei si 3.664 lei d. 10.879 lei si 5157 lei e. 7.707 lei si 2.171 lei

12. Acreditivele reprezinta:

a. lichiditati pastrate la banca in contul curent, la dispozitia unui furnizor, din care urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor, executarii lucrarilor

b. disponibilitati banesti in lei si in devize aflate in conturile bancare ale inreprinderii c. lichiditati pastrate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui furnizor, din

care urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor, executarii lucrarilor

d. sume virate la banci, puse la dispozitia tertilor, pentru efectuarea unor plati in numele intreprinderii

e. sume de bani achitate in cursul exercitiului curent, dar care se refera la servicii ce vor fi primite in cursul exercitiului urmator

13. Una din categoriile de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii, conform normelor

contabile romanesti. Care este aceasta?

a. capital si rezerve b. subventii pentru investitii c. rezerve din reevaluare d. rezerve e. rezultatul exercitiului

14. Potrivit Cadrului conceptual al IASB, bazele de evaluare folosite pentru intocmirea situatiilor

financiare sunt:

a. costul istoric, costul curent, valoarea actualizata; valoarea de aport b. costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata c. costul istoric, costul curent, valoarea realizabila; valoarea neta contabila d. costul istoric, valoarea realizabila, valoarea actualizata; valoarea amortizabila e. costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata, valoarea justa

15. Capitalul propriu nu cuprinde:

a. provizioanele pentru riscuri si cheltuieli b. capitalul social c. rezervele d. rezervele din reevaluare e. rezultatul reportat

16. În categoria stocurilor nu se includ:

a. materiile prime b. materialele consumabile c. acreditivele d. produsele finite e. avansurile pentru cumparari de stocuri

17. Conform principiului prevalentei economicului asupra juridicului, informatiile prezentate in

situatiile financiare trebuie:

a. sa reflecte mai ales forma juridica a evenimentelor si a tranzactiilor b. sa aibe valori semnificative c. sa reflecte numai realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor d. sa puna in evidenta toate operatiile economice ale intreprinderii e. sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma

lor juridica

18. Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului.

Care este aceasta? a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica b. contul este un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens contrar c. contul este procedeul specific metodei contabilitatii cu ajutorul caruia se realizeaza

dubla reprezentare a patrimoniului d. contul este un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului e. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii

elementelor patrimoniale

19. Urmatoarea operatie are loc in cadrul unei intreprinderi: Aprovizionarea cu materii prime de la

un furnizor.

Operatia produce modificari patrimoniale de tipul: a. A + x = P + x b. A - x = P - x c. A = P + x - x d. A + x - x = P e. Nici un raspuns din cele de mai sus nu este corect

20. Modalitatea de prezentare a unei operatii economice sau financiare prin incadrarea acesteia in

debitul unui cont si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica, poarta denumirea de:

a. articol contabil b. inregistrare cronologica c. corespondenta conturilor d. formula contabila e. inregistrare sistematica

21. Una din functiile de mai jos nu poate fi atribuita contabilitatii financiare. Care este aceasta?

a. functia de inregistrare a tranzactiilor intreprinderii in scopul determinarii periodice a situatiei patrimoniului si a rezultatului obtinut

b. functia de determinare a rezultatelor analitice pe produse sau activitati c. functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice d. functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare e. functia de comunicare financiara externa

22. In structura disponibilitatilor nu se includ:

a. conturile la banci b. casa c. acreditivele d. investitiile financiare pe termen scurt e. avansurile de trezorerie

23. Creantele comerciale includ:

a. creantele fata de clienti si efectele de primit b. creantele in cadrul grupului c. creantele din interese de participare d. alte creante e. creantele privind capitalul subscris si nevarsat

24. Ciclul de exploatare al unei intreprinderi reprezinta:

a. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime care intra intr-un proces de productie si finalizarea sa in numerar sau sub forma unui instrument usor convertibil in numerar

b. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime si obtinerea produselor finite in vederea obtinerii unui instrument usor convertibil in numerar

c. anul calendaristic d. perioada de timp dintre obtinerea produselor finite si vanzarea lor e. perioada de timp dintre vanzarea produselor finite si incasarea lor

25. O informatie este semnificativa daca:

a. are o valoare considerabila b. are o natura neobisnuita c. nu este neglijabila d. este probabil ca persoana care utilizeaza informatia sa actioneze in mod diferit in

lipsa acesteia e. este relevanta

26. Veniturile din exploatare nu cuprind:

a. cifra de afaceri neta b. variatia stocurilor c. venituri din interese de participare d. productia imobilizata e. alte venituri din exploatare

27. Veniturile extraordinare reprezinta:

a. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de activitatile ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care se asteapta repetabilitatea lor

b. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de activitatile ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care nu se asteapta repetabilitatea lor

c. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii identice cu activitatile ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care se asteapta repetabilitatea lor

d. venituri care au un caracter frecvent si sunt de natura neobisnuita e. venituri care nu au un caracter frecvent si sunt de natura obisnuita

28. Rezervele din reevaluare reprezinta plusuri create prin:

a. reevaluarea imobilizarilor necorporale si a celor financiare b. reevaluarea imobilizarilor corporale si a stocurilor c. reevaluarea imobilizarilor necorporale si a creantelor d. reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor necorporale e. reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor financiare

29. In activitatea practica pot fi utilizate mai multe forme de prezentare a contului. Una dintre

formele de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta?

a. forma bilantiera a contului b. forma unilaterala a contului c. forma lista a contului d. forma sah a contului e. forma contului cu duble valori

30. Imobilizarile corporale nu cuprind:

a. terenuri si constructii b. instalatii tehnice si masini c. alte instalatii, utilaje si mobilier d. cheltuieli de dezvoltare e. avansuri si imobilizari corporale in curs

31. Conform Cadrului conceptual al IASB, un activ reprezinta:

a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior

b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale

c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere

d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari

e. cresteri ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor

32. Conform Cadrului conceptual al IASB, o datorie reprezinta:

a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare

determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea

tuturor datoriilor sale c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la

care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile,

sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari

e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor

33. Conform Cadrului conceptual al IASB, veniturile reprezinta:

a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior

b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale

c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii econimice viitoare pentru intreprindere

d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari

e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor

34. Obligatia intreprinderilor de a publica un singur set de situatii financiare, care sa satisfaca

necesitatile informationale ale tuturor utilizatorilor, s-a constituit intr-un principiu, numit:

a. principiul intangibilitatii bilantului de deschidere b. pricipiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv c. principiul pragului de semnificatie d. principiul unicitatii bilantului e. principiul costului istoric

35. Capitalul propriu reprezinta:

a. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia

b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea

tuturor datoriilor acesteia c. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte de deducerea

tuturor datoriilor acesteia d. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte si dupa

deducerea tuturor datoriilor acesteia e. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi inainte si dupa

incasarea tuturor creantelor acesteia

36. Ce semnifica inregistrarea contabila:

2133 = 456 a. aportul la capitalul social a unui mijloc de transport b. restituirea catre asociati a unui mijloc de transport c. casarea unui mijloc de transport d. amortizarea unui mijloc de transport e. restituirea unui actionar a unui mijloc de transport

37. Imobilizarile necorporale nu cuprind:

a. cheltuielile de constituire b. cheltuielile de cercetare c. cheltuielile de dezvoltare d. concesiunile, brevetele, licentele, drepturile si valorile similare e. alte imobilizari necorporale

38. Formula contabila de mai jos reprezinta:

5411 Acreditive în lei = 5121 Conturi la banci in lei 5.000 lei a. plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis in valoare de 5.000 lei b. reintegrarea sumei de 5.000 lei provenita dintr-un acreditiv neutilizat, in contul din care a

provenit (contul de la banca) c. deschiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei d. inchiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei e. utilizarea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei

39. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a balantei de verificare. Care este acesta?

a. functia de realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice b. functia de instrument de verificare, de control c. functia de legătura dintre conturile analitice si cele sintetice si dintre acestea din urma si

bilant d. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului

40.

Cu ajutorul balantei de verificare nu se pot identifica: a. omisiunile de inregistrare

b. erorile de intocmire a balantei de verificare c. erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse d. erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale e. erorile de inregistrare in Cartea-mare

41. Verificarea documentelor contabile din punct de vedere al formei nu se refera la:

a. completarea tuturor elementelor cerute de document b. folosirea modelului de document corespunzator naturii operatiei consemnate c. respectarea legalitatii operatiei consemnata in document d. existenta semnaturilor persoanelor responsabile de intocmirea documentelor e. existenta aceluiasi numar de ordine pe fiecare exemplar (in cazul documentelor intocmite

in mai multe exemplare)

42. Notele explicative nu trebuie sa cuprinda:

a. informatii referitoare la salarii b. informatii referitoare la salariati c. prezentarea politicilor contabile utilizate d. informatii generale despre entitate e. informatii referitoare la conducerea entitatii

43. Unul din exemplele de mai jos nu constituie un exemplu de activitate de exploatare, conform IAS 7. Care

este acesta?

a. plati privind impozitul pe profit b. plati in numerar catre si in numele angajatilor c. incasari in numerar din vanzarea de bunuri sau servicii d. plati efectuate pentru achizitionarea de participatii e. incasari din contracte incheiate in scop de plasament

44. Verificarea de fond a ducumentelor contabile nu vizeaza:

a. legalitatea operatiei b. economicitatea operatiei c. relevanta operatiei d. necesitatea operatiei e. realitatea operatiei

45. Un activ necorporal se prezinta in bilant:

a. la cost de achizitie b. la cost de productie c. la cost, mai putin ajustarile cumulative de valoare d. la valoarea justa e. la valoarea de aport

46. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este acesta?

a. capital subscris varsat b. rezerve c. credite bancare pe termen lung d. prime de capital e. rezerve din reevaluare

47. In raport cu natura lor, cheltuielile care se efectueaza in cadrul unei intreprinderi pot fi grupate pe

feluri de activitati, astfel :

a. cheltuieli din activitatea financiara, de exploatare si bancara b. cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si financiara c. cheltuieli din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara d. cheltuieli din activitatea de exploatare, ordinara si financiara e. cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si de finantare

48. Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, si se grupeaza in:

a. venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara b. venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara si de asigurari c. venituri din activitatea extraordinara, ordinara, financiara d. venituri din activitatea de exploatare, financiara¸ extraordinara e. venituri din activitatea de exploatare, financiara si de finantare

49. Reglementarile contabile romanesti recunosc trei metode de amortizare, si anume:

a. metoda amortizarii lineare , accelerate si a insumarii cifrelor b. metoda amortizarii lineare, regresive si accelerate c. metoda amortizarii lineare, degresive si accelerate d. metoda amortizarii lineare , a insumarii cifrelor si regresive e. metoda amortizarii lineare, degresive si regresive

50. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este acesta?

a. capital subscris varsat b. rezerve c. subventii pentru investitii d. prime de capital e. rezultatul exercitiului

51. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o etapa a analizei contabile. Care este acesta?

a. determinarea modificarilor pe care le produce respectiva tranzactie in structura elementelor patrimoniale, precum si determinarea sensurilor acestor modificari

b. aplicarea regulilor de functionare a conturilor, in vederea stabilirii partii conturilor corespondente – debit sau credit – in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata, adica stabilirea formulei contabile

c. stabilirea, pe baza elementelor patrimoniale modificate, a conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata

d. stabilirea naturii si, respectiv, a continutului tranzactiei supuse analizei e. stabilirea rulajelor, a sumelor si a soldurilor finale ale conturilor corespondente

52. Planul de conturi general reprezinta:

a. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire descriptiva, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare

b. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare

c. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si subclasa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare

d. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire fara simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare

e. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont nu este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare

53. Ce tip de modificare patrimoniala produce operatia:

Plata prin cont a impozitului pe profit datorat, in valoare de 3000 lei.

a. A = P + x - x b. A + x = P + x c. A + x - x = P d. A - x = P - x e. niciun raspuns de mai sus nu este corect

54. Gestiunea documentelor nu se refera la:

a. reconstituirea documentelor contabile b. verificarea de forma si de fond a documentelor contabile c. organizarea circulatiei documentelor d. arhivarea documentelor contabile e. utilizarea si evidenta documentelor contabile

55. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de achizitie. Care este acesta?

a. taxele nerecuperabile b. reducerile comerciale primite (rabaturi, remize, risturne) c. pretul de cumparare d. cheltuielile de transport-aprovizionare e. alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in gestiune

a bunului respectiv

56. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de productie. Care este acesta?

a. taxa pe valoarea adaugata b. alte cheltuieli directe de productie (ex: salarii directe acordate muncitorilor de baza) c. costul de achizitie al materiilor prime consumate d. dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie,

aferente perioadei pentru care se calculeaza costul de productie e. o cota parte din cheltuielile indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de

fabricatia bunului respectiv

22.. CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE FFIINNAANNCCIIAARRĂĂ

1. Ce semnifica inregistrarea contabila:

% = 401 3.570 lei 357 3.000 lei 4426 570 lei a. marfuri cumparate, sosite si receptionate; b. nu se poate face o astfel de inregistrare; c. marfuri primite spre vanzare in consignatie; d. marfuri cumparate pe credit din import ; e. marfuri cumparate pe credit, lasate in custodie furnizorului.

2. În conditiile utilizarii inventarului intermitent, formula corecta privind achizitionarea unui

stoc de materii prime, in valoare de 119.000 lei (TVA inclusa, cota TVA 19%) este: a. % =

401 141.610 lei

301 119.000 lei 4426 22.610 lei

b. % = 401

141.610 lei

601 119.000 lei 4426 22.610 lei

c. % = 401

119.000 lei

601 100.000 lei 4426 19.000 lei

d. % = 401

119.000 lei

301 100.000 lei 4426 19.000 lei

e. % = 404

119.000 lei

601 100.000 lei 4426 19.000 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

3. O societate comerciala achizitioneaza marfuri la pretul din factura de 10.000 lei si beneficiaza de urmatoarele reduceri din partea furnizorului : rabat 5%, remiza 10% si scont de decontare 2%. Determinati valoarea marfurilor din contabilitatea cumparatorului stiind ca acesta tine evidenta lor la pret de vanzare cu amanuntul (exclusiv TVA) si practica un adaos comercial de 50%:

a. 12.500 lei ; c. 8.550 lei ; e. 12.718 lei . b. 12.825 lei ; d. 10.687,5 lei ;

4. O societate comerciala scoate din functiune o instalatie tehnologica ca urmare a vanzarii, a

carei valoare contabila de intrare este de 150.000 lei. Durata normala de utilizare este de 10 ani, iar durata consumata este de 9 ani, metoda de amortizare liniara. Achizitia instalatiei tehnologice a fost posibila ca urmare a subventiei pentru investitii primite, in suma de 100.000 lei. La scoaterea din gestiune a instalatiei tehnologice, inregistrarile contabile corecte sunt: a. % = 2131 150.000 lei

2813 135.000 lei 6583 15.000 lei 475 = 7584 15.000 lei

b. 2813 = 2131 150.000 lei 475 = 7584 15.000 lei

c. % = 2131 150.000 lei 2813 135.000 lei 6583 15.000 lei

d. % = 2131 150.000 lei 2813 135.000 lei 6583 15.000 lei 475 = 7584 10.000 lei

e. 2813 = 2131 135.000 lei 475 = 7584 10.000 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

5.

O societate comerciala care tine evidenta marfurilor la pret de vanzare, inclusiv TVA, si care practica un adaos comercial de 30% a vandut si incasat marfuri in suma de 26.299 lei, pret de vanzare, inclusiv TVA. Care este costul de achizitie, adaosul comercial si TVA aferent acestei vanzari si cum se inregistreaza iesirea din gestiune a marfurilor vandute: a. 17.000 lei 607 = 371 26.299 lei 5.100 lei 378 4.199 lei 4426 b. 17.000 lei 607 = 371 26.299 lei 5.100 lei 397

4.199 lei 4428 c. 17.000 lei 607 = 371 26.299 lei 5.100 lei 378 4.199 lei 4428 d. 17.000 lei 607 = 378 26.299 lei 5.100 lei 371 4.199 lei 4428 e. 17.000 lei 607 = 371 26.299 lei 5.100 lei 378 4.199 lei 4427 a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

6. O societate comerciala achizitioneaza un stoc de marfa in valoare de 20.000 lei, TVA

19%, societatea practica o marja comerciala (adaos comercial) de 30%. Evaluarea marfurilor se realizeaza la pret de vanzare cu amanuntul. Înregistrarile contabile care se efectueaza cu ocazia intrarii marfurilor sunt: a. % = 401 23.800 lei 371 20.000 lei 4426 3.800 lei 371 = % 10.940 lei 378 6.000 lei 4428 4.940 lei b. % = 401 23.800 lei 371 20.000 lei 4426 3.800 lei 371 = % 7.140 lei 378 6.000 lei 4428 1.140 lei c. % = 401 23.800 lei 371 20.000 lei 4426 3.800 lei 371 = % 10.940 lei 378 6.000 lei 4427 4.940 lei d. % = 401 23.800 lei 371 20.000 lei 4426 3.800 lei 371 = % 7.140 lei 378 6.000 lei 4427 1.140 lei

e. % = 401 23.800 lei 607 20.000 lei 4426 3.800 lei 371 = % 10.940 lei 378 6.000 lei 4428 4.940 lei a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

7. SC PUI SA, in perioada N, incepe lucrarile pentru realizarea unei cladiri in regie proprie.

Cladirea va fi data in functiune in cursul perioadei N+1, iar cheltuielile efectuate pe parcursul celor doua perioade sunt: in exercitiul N de 70.000 lei; in exercitiul N+1 de 30.000 lei. Înregistrarea receptiei cladirii in cursul perioadei N+1 se face astfel: a. 212 = % 100.000 lei 231 30.000 lei 722 70.000 lei b. 6xx = 722 100.000 lei 212 = 231 100.000 lei c. 212 = 722 100.000 lei d. 212 = % 100.000 lei 231 70.000 lei 722 30.000 lei e. 212 = 231 100.000 lei a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

8. Se livreaza produse finite fara factura, referitor la care se cunosc: pretul de vanzare din

contract si aviz de insotire 6.000 lei, TVA 19 %; costul de productie 3.000 lei. Care sunt inregistrarile contabile la data intocmirii facturii stiind ca pretul de vanzare este de 6.500 lei si TVA 19%? a. 4111 = % 7.735 lei 418 7.140 lei 701 500 lei 4427 95 lei b. 418 = % 595 lei 701 500 lei 4427 95 lei c. 4111 = 418 7.140 lei 4428 = 4427 1.140 lei 4111 = % 595 lei

701 500 lei 4427 95 lei d. 4111 = % 7.735 lei 701 6.500 lei 4427 1.235 lei 4428 = 4427 1.235 lei e. 4111 = % 595 lei 701 500 lei 4427 95 lei 4428 = 4427 1.140 lei a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

9. O societate comerciala livreaza produse finite obtinute din productie proprie unui partener

extern la un pret de 10.000 euro. La data facturarii cursul de schimb valutar este de 4,0000 lei/euro. Cursul de schimb din ziua incasarii este de 4,0200 lei/euro. Ce inregistrare contabila se efectueaza la incasarea creantei? a. % = 4111 40.200 lei

5124 40.000 lei 665 200 lei

b. 5124 = % 40.200 lei 4111 4.000 lei 765 200 lei

c. % = 4111 40.200 lei 5121 40.000 lei 665 200 lei

d. 5124 = % 40.200 lei 4111 40.000 lei 766 200 lei

e. 5124 = % 40.200 lei 461 40.000 lei 765 200 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

10. O societate comerciala are o creanta de incasat de la un client extern in valoare nominala de

5.000 $, cursul BNR la data inregistrarii 3,1500 lei/$. Creanta este incasata prin contul de la banca, cursul de schimb la data incasarii 2,9500 lei/$. Cum se inregistreaza incasarea creantei ? a. 5124 = 4111 15.750 lei b. 5124 = 4111 14.750 lei

c. % = 4111 15.750 lei 5124 14.750 lei 665 1.000 lei d. % = 4111 15.750 lei 5124 14.750 lei 667 1.000 lei e. 5124 = % 15.750 lei 4111 14.750 lei 765 1.000 lei a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

11. SC ROUA SA prezinta urmatoarea situatie a soldurilor conturilor la 31.12.N :

- sold creditor 121- 8.000 lei (profit contabil brut) ; - sold debitor 117 - 2.000 lei (pierdere fiscala neacoperita din anul precedent) ; - venituri din dividende incasate 500 lei; - amenzi si penalitati platite 1.500 lei ; - profit repartizabil la rezerva legala 5% din profitul brut contabil. Care este suma impozitului pe profit, in conditiile in care cota impozitului pe profit este de 16% ? a. 1.440 lei ; b. 1.120 lei ; c. 1.280 lei ; d. 1.650 lei ; e. 1.056 lei .

12. O societate achizitioneaza si pune in functiune un utilaj pe data de 20 august anul N, durata

de viata – 5 ani. Factura de detaliu cuprinde: pret de cumparare – 55.000 lei; rabat – 1 %, remiza – 2 %. În conditiile aplicarii metodei de amortizare degresive (AD1), care este valoarea amortizarii in anul N si formula contabila corespunzatoare:

Notă : reducerile comerciale (rabat, remiza si risturn) au fost acordate la facturare si se calculeaza in cascada.

a. 16.335,00 lei 6811 = 2813 16.335,00 lei b. 16.008,30 lei 6811 = 2813 16.008,30 lei c. 5.445,00 lei 6811 = 2813 5.445,00 lei d. 5.336,10 lei 6811 = 2813 5.336,10 lei e. 4.851,00 lei 6811 = 2813 4.851,00 lei

13. Situatia inainte de cresterea capitalului social se prezinta astfel: capital social 10.000 lei

impartit in 10.000 actiuni; rezerve 8.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin noi aporturi in numerar pentru care se emit 5.000 de actiuni la un pret de emisiune de 1,20 lei actiune. Care este valoarea matematica contabila noua a unei actiuni, marimea DS-ului, raportul actiuni vechi / actiuni noi si formula contabila?

a. Valoarea matematica 1,60 lei /act. d. Valoarea matematica 1,60 lei /act.

DS - ul 0,20 lei DS - ul 0,20 lei Raport actiuni 2/1 Raport actiuni 1/2

456 = % 6.000 1011 5.000 456 = 1011 5.000 1041 1.000

b.

Valoarea matematica 1,60 lei /act.

e.

Valoarea matematica 1,077 lei /act. DS - ul 0,20 lei DS - ul 0,723 lei

Raport actiuni 2/1 Raport actiuni 2/1 456 = 1011 6.000 456 = 1012 5.000

c.

Valoarea matematica 1,077 lei /act.

DS - ul 0,723 lei Raport actiuni 2/1

456 = % 6.000 1011 5.000 1041 1.000

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

14. O societate comerciala tine evidenta marfurilor la pret de vanzare, inclusiv TVA, si practica

un adaos comercial de 50%. În cursul lunii iulie a vandut marfuri in valoare de 7.140 lei, pret de vanzare cu amanuntul. Sa se inregistreze iesirea din gestiune a marfurilor vandute : a. 607 = 371 7.140 lei ; b. 607 = 371 7.140 lei ; 4428 = 4427 1.140 lei ; c. % = 371 7.140 lei 4428 1.140 lei 378 2.000 lei 607 4.000 lei d. % = 371 7.140 lei 607 6.000 lei 4428 1.140 lei e. % = 371 7.140 lei 4428 1.357 lei 371 2.891 lei 607 2.892 lei a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

15. Situatia inainte de dubla marire a capitalului social se prezinta astfel: capital social 10.000 lei impartit in 10.000 actiuni; rezerve 8.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin dubla marire astfel: - in faza I noi aporturi in numerar pentru care se emit 5.000 de actiuni × 1,20 lei / actiune pret de emisiune; - in faza a II-a incorporare de rezerve in suma de 1.000 lei pentru care se emit 1.000 de actiuni. Marimile distincte ale DS - ului si DA - ului sunt:

DS - ul DA - ul DS - ul DA - ul a. 0,20 lei 0,10 lei d. 0,723 lei 0,10 lei b. 0,20 lei 0,30 lei e. 0,723 lei 0,30 lei c. 0,20 lei 0 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

16. O intreprindere de vanzari cu amanuntul are bunuri disponibile pentru vanzare in valoare de

1.000 lei, pret cu amanuntul, exclusiv TVA, si 600 lei cost de achizitie precum si un stoc final in valoare de 100 lei, pret cu amanuntul. Care este costul estimat al bunurilor vandute la sfarsitul perioadei: a. 900 lei; c. 400 lei; e. 360 lei. b. 600 lei; d. 540 lei;

17. Dispuneti de urmatoarele date la inchiderea exercitiului N: veniturile aferente exercitiului N

– 18.000 lei, din care dividende cuvenite – 2.000 lei; cheltuielile aferente exercitiului N – 5.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile – 400 lei si amenzi datorate autoritatilor romane – 1.100 lei; impozitul pe profit calculat si inregistrat in cursul exercitiului N – 800 lei, din care platit – 500 lei. Cota de impozit pe profit – 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat si de platit pe exercitiul N: Impozit datorat: Impozit de platit: a. 2.128 lei 1.628 lei b. 3.175 lei 2.375 lei c. 2.128 lei 1.500 lei d. 2.000 lei 1.628 lei e. 3.175 lei 2.675 lei a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

18. O intreprindere primeste de la un client un avans in suma de 5.950 lei, TVA inclusa, in

vederea prestarii unui serviciu. Prestatia efectuata si facturata este de 6.000 lei, TVA 19%. Cum se inregistreaza primirea avansului prin banca si achitarea facturii de catre beneficiarul de servicii ? a. 5121 = 419 5.950 lei % = 4111 6.000 lei 419 5.950 lei 5121 50 lei

b. 5121 = 419 5.950 lei % = 4111 8.090 lei 419 5.000 lei 4427 950 lei 5121 2.140 lei c. 5121 = % 5.950 lei 419 5.000 lei 4427 950 lei % = 4111 7.140 lei 419 5.000 lei 5121 2.140 lei d. 5121 = % 5.950 lei 419 5.000 lei 4427 950 lei % = 4111 7.140 lei 419 5.000 lei 4427 950 lei 5121 1.190 lei e. 4111 = % 7.140 lei 704 6.000 lei 4427 1.140 lei a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

19. O societate comerciala are o datorie de platit unui furnizor extern in valoare nominala de

8.000 $, cursul BNR la data inregistrarii 2,9000 lei/$. Plata facturii externe se face prin contul de la banca, cursul de schimb la data platii 3,1000 lei/$. Cum se inregistreaza plata datoriei ? a. 401 = 5124 23.200 lei b. 401 = 5124 24.800 lei c. % = 5124 24.800 lei 401 23.200 lei 667 1.600 lei d. % = 5124 24.800 lei 401 23.200 lei 665 1.600 lei e. 401 = % 24.800 lei 5124 23.200 lei 765 1.600 lei a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

20. Dispuneti de urmatoarele informatii din contabilitatea curenta: venituri totale – 60.000 lei, din care venituri din dividende cuvenite – 20.000 lei; cheltuielile totale sunt in valoare de 20.000 lei, din care amenzi datorate autoritatilor romane – 18.000 lei. Care este impozitul pe profit datorat, cota de impozitare fiind de 16%: a. 6.400 lei c. 9.600 lei e. 6.080 lei b. 6.720 lei d. 9.280 lei

21. Dispuneti de urmatoarele date: capital social subscris varsat 50.000 lei; capital social subscris

nevarsat 10.000 lei; prime de emisiune 2.000 lei; prime de conversie a obligatiunilor in actiuni 1.000 lei; rezerve din reevaluare 9.000 lei; rezerve legale 6.000 lei; rezultat reportat (sold debitor) 8.000 lei; rezultatul exercitiului (sold creditor) 5.000 lei; repartizarea profitului 5.000 lei; subventii pentru investitii 3.000 lei. Conform OMFP 1802/2014, marimea capitalurilor proprii este:

a. 70 000 lei c. 68 000 lei e. 55 000 lei b. 52 000 lei d. 62 000 lei

22. Cum se contabilizeaza achizitia unor materii prime din import in urmatoarele conditii :

valoarea externa FOB – 1.000 euro (din factura externa), cheltuieli de transport pe parcurs extern 100 euro, taxa vamala 20%, cursul euro in vama 3,6500 lei/euro, TVA 19%. a. 301 = 401 3.650 lei b. 301 = 401 3.650 lei 624 = 401 365 lei c. 301 = % 4.818 lei 401 4.015 lei 446 803 lei d. 301 = % 4.818 lei 401 4.015 lei 446 803 lei % = 5121 1.718 lei 446 803 lei 4426 915 lei e. 301 = % 4.453 lei 401 3.650 lei 446 803 lei 624 = 401 365 lei % = 5121 1.718 lei 446 802 lei 4426 915 lei a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

23. O societate comerciala achizitioneaza si pune in functiune la data de 25.09.N un mijloc de

transport, valoarea contabila a acestuia fiind de 120.000 lei. Durata normala de utilizare este de 5 ani. În conditiile utilizarii metodei de amortizare liniare, inregistrarea contabila a amortizarii in exercitiul N este: a. 6812 = 2813 6.000 lei b. 6811 = 2813 6.000 lei c. 6812 = 2813 24.000 lei d. 6811 = 2813 24.000 lei e. 6811 = 2813 30.000 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

24. O societate comerciala achizitioneaza o instalatie tehnologica in valoare de 120.000 lei.

Cheltuielile efectuate pentru transportul si montarea instalatiei tehnologice (consemnate separat in factura) sunt de 5.000 lei, respectiv 2.000 lei, TVA 19%. Înregistrarea contabila corecta privind intrarea in gestiune a instalatiei tehnologice este: a. % = 401

151.130 lei 2131 120.000 lei 624 5.000 lei 628 2.000 lei 4426 24.130 lei

b. % = 404 151.130 lei 2131 127.000 lei 4426 24.130 lei

c. % = 401 151.130 lei 2131 127.000 lei 4428 24.130 lei

d. % = 404 151.130 lei 2131 120.000 lei

624 5.000 lei 628 2.000 lei 4426 24.130 lei

e. % = 401 151.130 lei 2131 127.000 lei 4426 24.130 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

25. O societate comerciala achizitioneaza in cursul lunii un utilaj in valoare de 12.000 lei si

materii prime in valoare de 20.000 lei. In cursul aceleiasi luni societatea vinde produse finite, la un pret de 40.000 lei, TVA 19%. Inregistrarea contabila corecta aferenta regularizarii TVA este :

a. % = 4426 7.600

lei 4427 6.080 lei 4424 1.520 lei

b. % = 4427 7.600 lei 4426 6.080 lei 4423 1.520 lei

c. 4427 = % 7.600 lei

4426 6.080 lei

4423 1.520 lei

d. 4427 = 4426 6.080 lei

e. 4427 = 4426 7.600 lei

26. O societate comerciala vinde o instalatie tehnologica, care are o valoare contabila de 140.000 lei si o durata de viata utila de 9 ani. La data vanzarii, durata de viata utila efectiv consumata este de 7 ani. Metoda de amortizare folosita : acccelerata (in primul an s-a amortizat 40% din valoarea de intrare a instalatiei tehnologice). Pretul obtinut din vanzarea instalatiei tehnologice este de 10.000 lei, TVA 19%.

Ce inregistrari se efectueaza cu ocazia vanzarii instalatiei tehnologice :

a. 461 = % 11.900 lei 7583 10.000 lei 4427 1.900 lei

6583 = 2131 140.000 lei

b. 461 = %

11.900 lei 7583 10.000 lei

4427 1.900 lei

2813 = 2131 140.000 lei

c. 462 = %

11.900 lei 7583 10.000 lei 4427 1.900 lei

% = 2131 140.000 lei

2813 119.000 lei

6583 21.000 lei

d. 461 = % 11.900 lei 7584 10.000 lei 4427 1.900 lei

% = 2131 140.000 lei

2813 119.000 lei

6582

21.000 lei

e. 461 = % 11.900 lei 7583 10.000 lei 4427 1.900 lei

% = 2131 140.000 lei

2813 119.000 lei

6583 21.000 lei

27. O societate comerciala dispune la sfarsitul exercitiului financiar N constituirea unui

provizion in valoare de 20.000 lei, avand in vedere eventuala pierdere a unui litigiu aflat pe rol la judecatorie. La sfarsitul exercitiului financiar N+1, se considera ca valoarea necesara de provizionat este de 18.000 lei. Inregistrarile contabile aferente exercitiilor financiare N si N+1 sunt urmatoarele :

a. 7814 = 491 20.000 lei

491 = 6814 2.000 lei

b. 6812 = 1511 20.000 lei 6812 = 1511 2.000 lei

c. 6814 = 491 20.000 lei 491 = 7814 2.000 lei

d. 6812 = 1511 20.000 lei 1511 = 7812 2.000 lei

e. 7812 = 1511 20.000 lei 1511 = 6812 2.000 lei

28. Se transforma 10.000 de obligatiuni in 5.000 actiuni. Valoarea nominala a unei

obligatiuni este de 10 lei / obligatiune. Valoarea nominala a unei actiuni este de 18 lei / actiune. Indicati formula contabila corecta: a. 161 = % 100.000 lei

1011 90.000 lei 1044 10.000 lei

b. 161 = % 100.000 lei 1012 90.000 lei 1044 10.000 lei

c. 161 = % 100.000 lei

1012 90.000 lei

1068 10.000 lei

d. 161 = % 100.000 lei 1012 90.000 lei

169 10.000 lei

e. 161 = % 100.000 lei

1012 90.000 lei

1061 10.000 lei

29. O societate comerciala achizitioneaza o linie de productie, cheltuielile legate de achizitie

fiind: pretul de cumparare 45.000 lei; costuri de montaj 20.000 lei; cheltuieli de transport pana la locul de montare 10.000 lei; onorariile inginerilor care monteaza linia 7.000 lei. Intreprinderea estimeaza ca la terminarea productiei va efectua cheltuieli cu mutarea, demontarea si restaurarea amplasamentului in valoare de 18.000 lei. Inainte ca activul sa atinga parametrii planificati s-au inregistrat pierderi din exploatare in valoare de 6.000 lei. In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari

corporale care este costul de achizitie:

a. 106.000 lei c. 94.000 lei e. 100.000 lei b. 76.000 lei d. 82.000 lei

30. Se rascumpara si anuleaza 1.000 de obligatiuni in conditiile: valoare nominala 2

lei/obligatiune; pret de cumparare 1,5 lei/obligatiune. Precizati care este formula contabila privind anularea obligatiunilor emise:

a. 2 000 lei 161 = 505 1 500 lei

1012 500 lei

b. 2 000 lei 161 = 505 1 500 lei 768 500 lei

c. 2 000 lei 161 = 505 1 500 lei 1041 500 lei

d. 1 500 lei 161 = 505 1 500 lei

e. 2 000 lei 161 = 505 1 500 lei 169 500 lei

31. O societate comerciala achizitioneaza o cladire in baza facturii: pret de cumparare 50.000

lei; reducere comerciala 10 % (rabat), reducerea financiară 5 % (scont de decontare), TVA 19 %. In conditiile in care cladirea nu se receptioneaza si nu se pune in functiune pana la sfarsitul anului, care sunt inregistrarile contabile legate de achizitie:

Notă : reducerile (comerciala si financiara) au fost acordate la facturare si se calculeaza în cascada.

a. 45.000 lei 231 = 404 53.122,50 lei 8.122,50 lei 4426 2.250 lei 404 = 767 2.250 lei

b. 45.000 lei 212 = 404 50.872,50 lei 8.122,50 lei 4426 767 2.250 lei

c. 42.750 lei 231 = 404 53.122,50 lei 8.122,50 lei 4426

d. 50.000 lei 212 = 404 59.500 lei 9.500 lei 4426 2.250 lei 404 = 767 2.250 lei

e. 45.000 lei 231 = 401 53.122,50 lei 8.122,50 lei 4426

32. O societate comerciala detine un utilaj procurat in anul 1 la valoarea de 50.000 lei,

amortizat liniar in 5 ani. La sfarsitul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea justa stabilita 25.000 lei. In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale, ce inregistrari se efectueaza in anul 4:

a. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei

b. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei

10.000 lei 105 = 117 10.000 lei

c. 10.000 lei 6811 = 2813 10.000 lei 10.000 lei 105 = 117 10.000 lei

d. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei 2.500 lei 105 = 106 2.500 lei

e. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei 12.500 lei 105 = 117 12.500 lei

33.

Dispuneti de urmatoarele date: valoarea contabila a unei constructii scoasa din functiune 6.000 lei, valoarea amortizata pana la scoaterea din functiune 3.600 lei, subansamblele recuperate din dezmembrare 800 lei, salariile ocazionate de dezmembrare 300 lei. Care este inregistrarea corecta a scoaterii din evidenta a constructiei:

a. % = 213 6.000 lei

281 3.600 lei 471 2.400 lei

b. % = 212 6.000 lei 281 4.400 lei

6583 1.600 lei

c. % = 212 6.000 lei 281 3.600 lei 6583 2.400 lei

d. % = 212 6.000 lei 281 4.100 lei 6583 1.900 lei

e. % = 212 6.000 lei 281 3.600 lei 1068 2.400 lei

34. Se achiziţionează pe 30 august anul N o instalaţie la costul de 700.000 lei, valoarea

reziduală estimată 40.000 lei. Instalatia e amortizată liniar in 10 ani, incepand cu luna urmatoare datei achizitiei. La inceputul anului N + 2 se inlocuieste o piesa de schimb in valoare de 10.000 lei, ceea ce conduce la cresterea capacitatii de productie si a duratei de viata utila ramasa la 10 ani. Conform IAS 16 Imobilizari corporale, marimea amortizarii in anul N + 2 este: a. 58.200 lei b. 62.200 lei c. 77.500 lei d. 61.200 lei e. 61.200 lei

35.

SC PLAY SA emite un împrumut obligatar în următoarele condiţii: numărul de obligaţiuni 20.000 titluri; valoarea nominală 100 lei/obligaţiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligaţiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligaţiune; durata creditului 5 ani, cu rambursare integrală la expirarea scadenţei; rata dobanzi 20% pe an. Cum se înregistrează subscrierea obligaţiunilor şi dobanda (cuponul) aferentă primului serviciu?

a. % = 161 2.400.000 lei 461 1.800.000 lei 169 600.000 lei 666 = 1681 480.000 lei

b. % = 161 2.000.000 lei 461 1.800.000 lei 169 200.000 lei 666 = 1681 400.000 lei

c. 461 = 161 2.400.000 lei 666 = 1681 400.000 lei

d. % = 161 2.400.000 lei 461 1.800.000 lei 169 600.000 lei 666 = 1681 400.000 lei

e. % = 161 2.400.000 lei

461 1.800.000 lei 169 600.000 lei 6868 = 169 120.000 lei 666 = 1681 400.000 lei

36.

SC PLAY SA emite un împrumut obligatar în următoarele condiţii: numărul de ogligaţiuni 20.000 titluri; valoarea nominală 100 lei/obligaţiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligaţiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligaţiune, durata creditului 5 ani, cu rambursare integrală la expirarea scadenţei, rata dobânzii 20% pe an. Cum se înregistrează încasarea prin bancă a obligaţiunilor subscrise şi amortizarea primelor privind rambursarea obligaţiunilor în primul serviciu?

a. 5121 = 461 2.000.000 lei 6868 = 169 120.000 lei

b. 5121 = 461 1.800.000 lei

6868 = 169 120.000 lei

c. 5121 = 461 2.400.000 lei 6868 = 1681 400.000 lei

d. 5121 = 461 1.800.000 lei

666 = 169 120.000 lei

e. 5121 = 461 2.000.000 lei 6868 = 169 40.000 lei

37.

SC PLAY SA emite un împrumut obligatar în următoarele condiţii: numărul de obligaţiuni 20.000 titluri; valoarea nominală 100 lei/obligaţiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligaţiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligaţiune; durata creditului 5 ani, cu rambursare integrală la expirarea scadenţei; rata dobanzi 20% pe an. După 3 ani împrumutul este rambursat prin răscumpărare de pe piaţa de capital; preţul de răscumpărare 110 lei/obligaţiune. Cum se înregistrează în contabilitate rambursarea prin anularea obligaţiunilor?

a. % = 505 2.200.000 lei 161 2.000.000 lei 668 200.000 lei

b. % = 505 2.200.000 lei

161 1.800.000 lei 668 400.000 lei

c. 161 = % 2.400.000 lei 505 2.200.000 lei 766 200.000 lei

d. 161 = % 2.400.000 lei

505 2.200.000 lei 768 200.000 lei

e. 161 = % 2.000.000 lei

505 1.800.000 lei 768 200.000 lei

38.

SC TATA SA achiziţionează un echipament tehnologic pe 12 mai N pentru care a făcut următoarele cheltuieli: - preţ net factura furnizorului 30.000 lei; - cheltuieli de transport 1.000 lei; - taxe vamale 800 lei; - comision vamal 200 lei; - TVA plătită în vamă 6.080 lei; - cheltuieli de montaj şi punere în funcţiune 6.000 lei. Montajul şi punerea în funcţiune a durat 4 luni. Instalaţia are o durată de utilizare de 10 ani şi o valoare reziduală de 3.000 lei, iar cheltuielile pentru dezafectare recunoscute printr-un proviziona (de riscuri şi cheltuieli) sunt estimate la 1.000 lei. Metoda de amortizare utilizată liniară. Să se stabilească conform IAS 16 Imobilizări corporale următoarele:

Costul istoric Valoarea amortizabilă Cheltuieli cu amortizarea în anul

N a. 45.080 lei 42.080 lei 1.052 lei b. 39.000 lei 36.000 lei 900 lei c. 39.000 lei 39.000 lei 975 lei d. 38.000 lei 35.000 lei 875 lei e. 38.000 lei 34.000 lei 850 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

39.

SC LDI SA deţine o construcţie în proprietate având o valoare contabilă de intrare de 2.000.000 lei, durată de utilizare 25 ani, metoda de amortizare liniară. SC LDI SA închiriază construcţia unei întreprinderi pe o perioadă de 3 ani. Chiriaşul cu acordul proprietarului realizează lucrări de modernizare a construcţiei în sumă de 100.000 lei, pe care le amortizează liniar pe perioada contractului în proporţie de 50%. Ştiind că după expirarea contractului de închiriere durata de utilizare rămasă este de 20 ani să se stabilească înregistrările contabile făcute de proprietarul construcţiei la expirarea contractului de închiriere şi înregistrarea anuităţii amortizării în anul următor.

a. % = 404 59.500 lei 212 50.000 lei 4426 9.500 lei 6811 = 2812 80.000 lei

b. % = 404 59.500 lei 212 50.000 lei 4426 9.500 lei 212 = 2812 50.000 lei

c. % = 404 59.500 lei 212 50.000 lei 4426 9.500 lei 212 = 2812 50.000 lei 6811 = 2812 80.000 lei

d. % = 404 59.500 lei 212 50.000 lei 4426 9.500 lei 212 = 2812 50.000 lei

6811 = 2812 82.500 lei

e. % = 404 119.000 lei 212 100.000 lei 4426 19.000 lei

6811 = 2812 82.500 lei 212 = 2812 50.000 lei

40.

O societate comercială deţine o instalaţie procurată în anul N la valoarea de 50.000 lei, amortizată liniar în 5 ani. La sfârşitul anului N+2 se decide reevaluarea sa, valoarea justă stabilită 25.000 lei. În condiţiile aplicării metodei actualizării valorii brute, conform IAS 16 Imobilizări

corporale , înregistrările contabile sunt:

a. 213 = 105 12.500 lei

b. 213 = 105 25.000 lei

c. 281 = 231 30.000 lei 231 = 105 5.000 lei

d. 231 = 105 12.500 lei 105 = 281 30.000 lei

e. 213 = 105 12.500 lei 105 = 281 7.500 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

41.

Conform IAS 16 Imobilizări corporale, în cazul în care valoarea contabilă a unui activ este majorată ca urmare a unei reevaluări, această majorare este înregistrată:

A) direct în creditul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de Rezerve din reevaluare; B) direct ca un venit; C) direct ca un venit în măsura în care majorarea compensează o descreştere din reevaluarea

aceluiaşi activ recunoscută anterior ca o cheltuială; D) direct ca un venit în măsura în care majorarea compensează o descreştere din reevaluarea

aceluiaşi activ; E) direct în rezultatul exerciţiului. Alegeţi varianta corectă de răspuns:

a. A şi D; b. A şi C; c. A; d. E; e. C şi D.

42.

Conform IAS 16 Imobilizări corporale, în cazul în care valoarea contabilă a unui activ este diminuată ca rezultat al unei reevaluări, această diminuare trebuie recunoscută:

A) ca o cheltuială; B) scăzută direct din surplusul din reevaluare corespunzător aceluiaşi activ în măsura în care

diminuarea nu depăşeşte valoarea înregistrată anterior ca surplus din reevaluare;

C) în debitul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de Rezerve din reevaluare; D) scăzută direct din surplusul din reevaluare corespunzător altui activ; E) inclusă în rezultatul exerciţiului. Alegeţi varianta corectă de răspuns:

a. B şi C; b. C şi D; c. E; d. A şi B; e. B şi E.

43.

Un producător de televizoare oferă garanţie la momentul vânzării bunurilor. Conform termenilor contractului de vânzare producătorul se obligă să remedieze defectele ce apar într-o perioadă de 12 luni de la data bilanţului. Dacă sunt probabile doar defecte minore, costurile cu reparaţiile vor fi de 4.000 lei, iar dacă sunt majore de 40.000 lei. Pe baza informaţiilor trecute, întreprinderea estimează că în anul N, 75% din bunurile vândute nu vor avea defecte, 10% vor avea defecte minore şi 15% defecte majore. În anul N+1 expiră perioada de garanţie a produselor vândute şi nu s-au produs defecţiuni care să impună remedieri. Care sunt înregistrările contabile aferente anului N+1?

a) 1512 = 7812 6.400 lei;

b) 6812 = 1512 6.000 lei;

c) 1512 = 7812 6.000 lei;

d) 6812 = 1512 6.000 lei;

1512 = 7812 400 lei;

e) 1512 = 7588 6.400 lei.

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

44.

In luna X exercitiul financiar N se achizitioneaza marfuri fara factura, in valoare de 10.000 lei. TVA 19%. In luna urmatoare se primeste factura, valoarea marfurilor consemnata in aceasta fiind de 12.000 lei. TVA 19%. Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii :

a. % = 401 14.180 lei 371 11.900 lei 408 2.280 lei 4426 = 4428 2.280 lei

b. % = 401 14.280 lei 371 12.000 lei 4426 2.280 lei 4426 = 4428 1.900 lei

c. % = 401 14.280 lei 408 12.000 lei 4426 2.280 lei 408 = 4428 1.900 lei

d. 408 = 401 11.900 lei 4426 = 4428 1.900 lei % = 401 2.380 lei 371 2.000 lei 4426 380 lei

e. 4426 = 4428

2.280 lei 408 = 401 14.280 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

45.

In luna X exercitiul financiar N se achizitioneaza marfuri fara factura in valoare de 10.000 lei. TVA 19%. In luna urmatoare se primeste factura, valoare marfurilor consemnata in aceasta fiind de 8.000 lei, TVA 19%. Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii : a. 408 = 401 9.520 lei

4426 = 4428 1.520 lei 408 = % 2.380 lei 371 2.000 lei 4428 380 lei

b. 4426 = 4428 1.900 lei 408 = 401 11.900 lei

c. % = 401 9.520 lei 408 8.000 lei 4426 1.520 lei 408 = 4428 1.900 lei

d. 401 = % 2.380 lei 371 2.000 lei 408 380 lei 4426 = 4428 1.520 lei

e. 408 = % 2.380 lei 371 2.000 lei 4428 380 lei 4426 = 4428 1.520 lei

46.

Fie o factură de 100.000 lei cost de achiziţie, adaosul comercial 25%, TVA 19%, preţ de vânzare cu amănuntul. Sa se stabileasca formulele contabile corecte la intrarea marfurilor : a) • înregistrarea recepţiei mărfurilor:

125.000 lei 371 = 401 119.000 lei 19.000 lei 4426 378 25.000 lei • TVA neexigibilă aferentă stocului de mărfuri, 100.000 lei × 19% : 19.000 lei 371 = 4428 19.000 lei b) • înregistrarea recepţiei mărfurilor:

125.000 lei 371 = 401 119.000 lei

19.000 lei 4426 378 25.000 lei • TVA neexigibilă aferentă stocului de mărfuri, 125.000 lei × 19% : 23.750 lei 371 = 4427 23.750 lei c) • înregistrarea recepţiei mărfurilor: 125.000 lei 371 = 401 119.000 lei 19.000 lei 4428 378 25.000 lei • TVA neexigibilă aferentă stocului de mărfuri, 125.000 lei × 19% : 23.750 lei 371 = 4427 23.750 lei d) • înregistrarea recepţiei mărfurilor: 125.000 lei 371 = 401 119.000 lei 19.000 lei 4426 378 25.000 lei • TVA neexigibilă aferentă stocului de mărfuri, 125.000 lei × 19% : 23.750 lei 371 = 4428 23.750 lei e) • înregistrarea recepţiei mărfurilor: 125.000 lei 371 = 401 119.000 lei 19.000 lei 4426 378 25.000 lei • TVA neexigibilă aferentă stocului de mărfuri, 125.000 lei × 19% : 23.750 lei 378 = 4428 23.750 lei a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

47.

În magazin se afişează preţul cu amănuntul, costul de achiziţie 100.000 lei, adaosul comercial 25%, TVA19%. Sa se stabileasca formulele contabile corecte la ieşirea marfurilor :

a) • vânzarea mărfurilor: 119.000 lei 5311 = 707 100.000 lei

4427 19.000 lei • descărcarea gestiunii :

100.000 lei 607 = 371 125.000 lei 25.000 lei 378

şi: 23.750 lei 4428 = 371 23.750 lei

b) • vânzarea mărfurilor:

148.750 lei 5311 = 707 125.000 lei 4428 23.750 lei • descărcarea gestiunii :

100.000 lei 607 = 371 125.000 lei 25.000 lei 378

şi: 23.750 lei 4427 = 371 23.750 lei

c) • vânzarea mărfurilor:

148.750 lei 5311 = 707 125.000 lei 4427 23.750 lei • descărcarea gestiunii : 100.000 lei 607 = 378 125.000 lei 25.000 lei 371

şi: 23.750 lei 4428 = 371 23.750 lei

d) • vânzarea mărfurilor: 148.750 lei 5311 = 707 125.000 lei

4427 23.750 lei • descărcarea gestiunii : 100.000 lei 607 = 371 125.000 lei

25.000 lei 378 şi: 19.000 lei 4428 = 371 19.000 lei

e) • vânzarea mărfurilor: 148.750 lei 5311 = 707 125.000 lei 4427 23.750 lei • descărcarea gestiunii : 100.000 lei 607 = 371 125.000 lei

25.000 lei 378 şi: 23.750 lei 4428 = 371 23.750 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

48.

O societate comercială achiziţionează 4.000 acţiuni emise de o altă societate cotată la bursă, la preţul de cumpărare de 10 lei/acţiune, în vederea obţinerii unor câştiguri speculative. Societatea cumpărătoare datorează societăţii de intermediere un comision de 3%. Achiziţia de acţiuni se înregistrează contabil astfel:

a) 5121 = % 41.200 lei 5081 40.000 lei 7642 1.200 lei b) 5121 = % 41.200 lei 472 40.000 lei 706 1.200 lei c) 462 = 5121 1.200 lei d) 472 = 706 40.000 lei

e) 5081 = % 41.200 lei 5121 40.000 lei 462 1.200 lei

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

49.

O societate încasează suma de 80.000 lei, sumă ce reprezintă chiria de la un partener de afaceri pentru 10 luni ale anului (exercitiului) financiar următor, ca urmare a închirierii unui spaţiu al societăţii. Înregistrarea sumei primite (fără TVA) se face:

a. 472 = 706 80.000 lei

b. 472 = 5121 80.000 lei

c. 5121 = 706 80.000 lei

d. 5121 = 472 80.000 lei

e. 471 = 706 80.000 lei

50.

O societate comercială contractează (plateste) la finele exerciţiului financiar un abonament la o publicaţie lunara pentru anul următor. Valoarea abonamentului este de 1.200 lei. Înregistrarea contabilă privind contractarea abonamentului (fără TVA) este:

a. 626 = 5311 1.200 lei

b. 6581 = 5311 1.200 lei

c. 471 = 626 1.200 lei

d. 626 = 471 1.200 lei

e. 471 = 5311 1.200 lei

51.

O societate deţine un stoc iniţial de produse finite la cost de producţie 3.000 lei. Operaţiile efectuate în cursul lunii au fost: produse obţinute la cost de producţie 6.000 lei; produse vândute la preţ de vânzare dar nefacturate l.000 lei, TVA 19%; stoc final de produse nevândute la cost de producţie 2.000 lei. Care sunt înregistrările contabile legate de produse finite în condiţiile utilizării metodei inventarului permanent:

a. 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei

1.190 lei 418 = 701 1.000 lei 4428 190 lei 7.000 lei 711 = 345 7.000 lei

b. 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei

1.190 lei 418 = 701 1.000 lei 4428 190 lei 2.000 lei 711 = 345 2.000 lei

c. 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei 1.190 lei 411 = 701 1.000 lei 4427 190 lei 7.000 lei 711 = 345 7.000 lei

d. 3.000 lei 711 = 345 3.000 lei 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei 1.190 lei 418 = 701 1.000 lei 4428 190 lei

e. 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei 1.190 lei 418 = 701 1.000 lei 4428 190 lei

52.

În luna „X” se livrează produse finite fără factură, preţ de vânzare 10.000 lei, TVA 19 %.În luna „X+1” se emite factura la preţul de 8.000 lei, TVA 19%. Ce înregistrare se efectuează la emiterea facturii?

a. 1.520 lei 4428 = 4427 1.520 lei

9.520 lei 4111 = 418 9.520 lei 2.000 lei 701 = 418 2.380 lei 380 lei 4428

b. 380 lei 4428 = 4427 380 lei 2.380 lei 4111 = 418 380 lei 701 2.000 lei

c. 1.520 lei 4428 = 4427 1.520 lei 2.000 lei 701 = 418 2.380 lei 380 lei 4428

d. 1.520 lei 4428 = 4427 1.520 lei 9.520 lei 4111 = 418 9.520 lei

e. 9.520 lei 4111 = 418 9.520 lei 2.000 lei 701 = 418 2.380 lei 380 lei 4428

53.

În contul de profit şi pierdere figurează următoarele informaţii: vânzări de mărfuri 20.000 lei; costul de cumpărare al mărfurilor vândute 5.000 lei; producţia imobilizată 28.000 lei; cheltuieli cu materii prime 5.000 lei; subvenţii de exploatare 6.000 lei; subvenţii pentru investiţii virate la venituri 8.000 lei; cheltuieli cu personalul 8.500 lei; amortizări şi ajustări pentru exploatare 15.000 lei; venituri din amortizări, provizioane si ajustări privind exploatarea 12.000 lei; amenzi datorate autorităţilor române 870 lei, şi plătite 600 lei, dividende cuvenite societatii l.700 lei; dividende plătite 2.500 lei; cota de impozit pe profit 16%. Impozitul pe profit datorat este:

a. 6.672,00 lei

b. 6.260,80 lei

c. 6.532,80 lei

d. 6.480,00 lei

e. 6.288,80 lei.

54.

Se dau următoarele date privind situaţia creanţelor clienţi considerate incerte la inventarul exerciţiului N: clientul A: creanţa inclusiv TVA 119.000 lei, grad de recuperare 75 %; clientul B: creanţa inclusiv TVA l.190.000 lei, grad de recuperare 40 %; clientul C: creanţa inclusiv TVA 952.000 lei, grad de recuperare 60 %; client D: creanţa inclusiv TVA 357.000 lei, grad de recuperare 80 %. Cunoscând ponderea aferentă ajustării pentru deprecierea creanţelor clienţi, valoarea acesteia este:

Clientul A Clientul B Clientul C Clientul D a) 75.000 400.000 480.000 240.000 b) 89.250 407.600 571.200 285.600 c) 14.250 76.000 91.200 102.600 d) 25.000 600.000 320.000 60.000 e) 50.000 1.200.000 640.000 120.000

a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

55.

La intervalul de închiderea exerciţiului N s-a constatat o creanţă incertă (dubioasă) a unui client B în valoare de 7.140 lei, inclusiv TVA, grad de recuperare 60%. În cursul şi la închiderea exerciţiului N+1 s-a constatat că B a făcut o plată definitivă în contul datoriilor sale numai pentru suma de 4.165 lei, restul fiind considerat irecuperabil. Înregistrările din anul N+1 sunt:

a. 4.165 lei 5121 = 4118 4.165 lei

3.600 lei 491 = 7814 3.600 lei 2.500 lei 654 = 4118 2.975 lei 475 lei 4424

b. 4.165 lei 5121 = 4118 4.165 lei 2.400 lei 491 = 7814 2.400 lei 2.500 lei 654 = 4118 2.975 lei

475 lei 4427

c. 4.165 lei 5121 = 4118 3.500 lei 4472 665 lei 2.400 lei 491 = 7814 2.400 lei 2.975 lei 654 = 4118 2.975 lei

d. 4.165 lei 5121 = 4118 4.165 lei 4.165 lei 491 = 7814 4.165 lei 2.500 lei 654 = 4118 2.975 lei 475 lei 4427

e. 3.500 lei 5121 = 4118 4.165 lei 665 lei 4427 3.500 lei 491 = 7814 3.500 lei 2.975 lei 6814 = 419 2.975 lei

56.

Dispuneţi de următoarele date la închiderea exerciţiului N: impozit pe profit calculat şi înregistrat la 30.11.N – 800 lei, din care plătit 500 lei; veniturile aferente exerciţiului N – 28.000 lei, din care dividende încasate 2.000 lei; cheltuielile aferente exerciţiului N – 6.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 400 lei şi amenzi plătite autorităţilor române 1.100 lei. Cota de impozit pe profit este 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat şi de plătit pe exerciţiul N? Impozit datorat Impozit de plătit a) 3.568 lei 3.568 lei b) 3.568 lei 2.768 lei c) 3.520 lei 3.020 lei d) 3.520 lei 3.068 lei e) 3.568 lei 3.068 lei a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

57.

Se cunosc următoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniţial 2.000 buc a 0.50 lei/buc; intrări 1.000 buc a 0.80 lei/buc; ieşiri 2.200 buc. Care este valoarea ieşirilor şi a stocului final, determinate după metodele: costului mediu ponderat (CMP) şi ultimului intrat primului ieşit (LIFO)? CMP LIFO a) 1.320/480 1.160/640 b) 1.320/480 1.400/400 c) 1.100/700 1.160/640 d) 1.320/640 1.400/400 e) 1.400/400 1.320/480 a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

58.

SC FIUL SA prezintă următoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniţial 2.000 buc a 0.5 lei/buc; intrări 1.000 buc a 0.8 lei/buc; ieşiri 1.900 buc. Care este valoarea ieşirilor şi a stocului final, determinate după metodele: primul intrat-primul ieşit (FIFO) şi ultimul intrat primul ieşit (LIFO)? FIFO LIFO a) 950/700 1.250/550 b) 1.250/550 950/850 c) 1.900/1.100 1.100/1.900 d) 1.140/660 1.250/850 e) 950/850 1.250/550 a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

59.

Se cunosc următoarele date privind stocurile de produse finite: stoc iniţial 500 buc a 1 leu/buc; intrări I 350 buc a 0,9 lei/buc; intrări II 100 buc a 1,35 lei/buc; ieşiri 480 buc. Valoarea ieşirilor s-a calculat a fi 480 lei, iar stocul final este de 470 lei. Identificaţi care metodă de evaluare a stocurilor la ieşire am utilizat: a. costul mediu ponderat (CMP); b. primul intrat primul ieşit (FIFO); c. ultimul intrat primul ieşit (LIFO); d. metoda preţului prestabilit; e. identificarea fizică a stocurilor la ieşire (IS).

60.

La SC MEN SA se înregistrează obţinerea de produse finite în următoarele condiţii: cost prestabilit (antecalculat) 10 lei/buc.; cost efectiv la sfârşitul lunii 12 lei/buc., pentru cele 2.500 de bucăţi obţinute în cursul lunii. În condiţiile aplicării metodei de contabilizare – inventar permanent care este formula contabilă privind înregistrarea produselor finite obţinute: a. 345 = 711 25.000 lei

b. 345 = 711 30.000 lei

c. 348 = 345 5.000 lei

d. 345 = 711 25.000 lei

348 = 711 5.000 lei

e. 345 = 711 30.000 lei 348 = 711 5.000 lei

61. SC MURA SA prezintă următoarea situaţie privind creanţele comerciale incerte în litigiu:

- sold cont 4118 = 952.000 lei; - sold creditor 4428 = 152.000 lei (TVA aferentă creanţei în litigiu); - sold cont 491 = 500.000 lei.

În urma hotărârii judecătoreşti definitivă şi irevocabilă se încasează 60% din valoarea creanţei, iar restul este trecut pe cheltuieli. Care sunt înregistrările contabile efectuate în această situaţie? a. 5121 = 4118 571.200 lei

654 = 4118 380.800 lei

b. 5121 = 4118 571.200 lei 654 = 4118 320.000 lei 491 = 7814 300.000 lei

c. 5121 = 4118 571.200 lei 4428 = 4427 91.200 lei % = 4118 380.800 lei 654 320.000 lei 4428 60.800 lei 491 = 7814 500.000 lei

d. 5121 = 4118 571.200 lei 4428 = 4427 152.000 lei 654 = 4118 380.800 lei 491 = 7814 500.000 lei

e. 5121 = 4118 952.000 lei 491 = 7814 500.000 lei

62.

Se primeşte în urma unui contract încheiat cu o bancă, un credit bancar pe termen scurt în sumă de 10.000 lei. Rata dobânzi 10% , perioada 6 luni. Să se înregistreze primirea creditului şi înregistrarea dobânzii aferente. a. 5121 = 162 10.000 lei

666 = 1682 500 lei

b. 5121 = 5191 10.000 lei 666 = 5198 1.000 lei

c. 5121 = 5191 10.000 lei 666 = 5198 500 lei

d. 5121 = 462 10.000 lei 666 = 5198 500 lei

e. 5121 = 167 10.000 lei

666 = 1687 500 lei

63.

SC CRAI SA prezintă situaţia următoarelor elemente: cumpărări de stocuri 1.000 lei, consum de stocuri 900 lei; salarii datorate 2.000 lei; salarii plătite 25.000 lei; servicii nefacturate primite de la terţi 1.000 lei; amortizări 1.600 lei; stocuri iniţiale produse finite la cost de producţie 100 lei; produse obţinute la cost de producţie 5.300 lei; produse vândute la preţ de vânzare 6.000 lei; produse încasate la preţ de vânzare 6.500 lei; produse vândute la preţ de vânzare dar nefacturate 400 lei şi stocuri de produse nevândute la cost de producţie 800 lei. Să se determine mărimea profitului contabil, ştiind că se utilizează pentru evidenţa stocurilor inventarul permanent. a. 1.800 lei b. 1.600 lei c. 1.700 lei d. 6.200 lei e. 600 lei

64.

SC RULA SA vinde mărfuri la preţ de vânzare cu amănuntul. Situaţia în cursul lunii iunie se prezintă astfel: stoc de marfă la 01.06.N evaluat la preţ de vânzare, inclusiv TVA 952.000 lei; în cursul lunii s-au efectuat următoarele operaţii : cumpărări de mărfuri pe data de 15.06.N, cost de achiziţie 5.000.000 lei, TVA 19%; vânzări de mărfuri în cursul lunii, preţ de vânzare, inclusiv TVA 3.332.000 lei. Adaosul comercial practicat de societate este de 40%, în aceste condiţii să se determine costul de achiziţie al mărfurilor vândute în cursul lunii iunie şi soldul final al contului 371. Cost mărfuri vândute Sold final 371 a) 3.332.000 lei 5.355.000 lei b) 800.000 lei 5.355.000 lei c) 2.000.000 lei 8.687.000 lei d) 2.000.000 lei 5.950.000 lei e) 2.800.000 lei 952.000 lei a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

65.

SC ILI SA răscumpără de la bursă obligaţiunile proprii, în număr de 8.000 buc, având preţul de rambursare de 210 lei/buc şi preţul de răscumpărare de 200 lei/buc. Cum se înregistrează răscumpărarea şi anularea obligaţiunilor ? a. 505 = 5121 1.600.000 lei

161 = % 1.680.000 lei 505 1.600.000 lei 764(768) 80.000 lei

b. 505 = 5121 1.680.000 lei % = 505 1.680.000 lei 161 1.600.000 lei 664 80.000 lei

c. 161 = % 1.680.000 lei

505 1.600.000 lei 764 80.000 lei

d. 505 = 5121 1.680.000 lei 161 = 505 1.680.000 lei

e. 161 = 5121 1.680.000 lei

66.

O societate comercială client, înregistrează 100 buc ambalaje de transport, refolosibile, a 200 lei/buc, facturate de furnizor. Din ambalajele primite, restituie 90 buc, iar 10 buc, le reţine pentru nevoi proprii, comunicând această situaţie furnizorului. Care sunt înregistrările contabile efectuate de client ?

a. 409 = 401 20.000 lei

401 = 409 18.000 lei 381 = 409 2.000 lei 4426 = 401 380 lei

b. % = 401 2.380 lei 381 2.000 lei 4426 380 lei

c. % = 409 2.380 lei 381 2.000 lei 4426 380 lei

d. 409 = 401 20.000 lei 401 = 409 20.000 lei % = 401 2.380 lei 381 2.000 lei 4426 380 lei

e. 419 = 401 20.000 lei 401 = 419 18.000 lei % = 401 2.380 lei 381 2.000 lei 4426 380 lei

67.

SC DODAC SA vinde o imobilizare corporală în următoarele condiţii: preţ de vânzare fără TVA 5.000 lei, valoarea de intrare 1.800 lei, amortizarea cumulată 1.000 lei, ajustarea pentru depreciere constituit 100 lei. La nivelul contului de profit şi pierdere va apărea :

a. rezultat extraordinar pozitiv 4.600 lei;

b. rezultatul exerciţiului după impozitare 4.200 lei;

c. rezultatul din exploatare pozitiv 4.300 lei;

d. rezultatul financiar 100 lei;

e. rezultatul curent 4.100 lei.

68.

Dispuneţi de următoarele date privind stocurile de materii prime : preţ de cumpărare la intrare 9.000 lei; cheltuielile de achiziţie accesorii (cheltuieli de transport, manipulare, depozitare etc.) 2.000 lei; ajustări pentru depreciere contabilizate la închiderea exerciţiului N 1.000 lei. La sfârşitul exerciţiului N+ 1, valoarea de inventar a acestor stocuri de materii prime este de 9.000 lei. Cum şi cu ce sumă vor fi influenţate ajustările pentru deprecierea materiilor prime existente ? a. creşterea ajustărilor cu 2.000 lei ; b. scăderea ajustărilor cu 1.000 lei ; c. creşterea ajustărilor cu 1.000 lei ; d. scăderea ajustărilor cu 2.000 lei ; e. valoarea ajustărilor nu se modifică.

69. In cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea nu se calculeaza prin multiplicarea

cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:

a. 1,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani;

b. 2,0 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani;

c. 2,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 10 si 15 ani;

d. 2,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 15 si 25 ani;

e. 3,0 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 25 ani.

70. O societate comerciala a realizat venituri din orice sursa în sumă de 10.000 lei cu

cheltuieli aferente de 5.000 lei , dintre care cheltuieli cu impozitul pe profit în suma de 1.000 lei. Veniturile din dividende sunt de 2.000 lei iar capitalul social subscris varsat de 500 lei. Sa se calculeze impozitul pe profit in conditiile constituirii rezervei legale ştiind că, cota impozitului pe profit este de 16%, profit repartizabil la rezerva legală 5% din profitul contabil. a. 246,00 lei b. 426,80 lei c. 624,00 lei

d. 800,00 lei e. 608,00 lei

33.. CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE DDEE GGEESSTTIIUUNNEE

1. O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile

unitare 10 u.m. / buc., pretul unitar de vanzare 12 u.m. / buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m. Ce cantitate de produse trebuie fabricata si vanduta pentru a realiza un profit de 6 u.m. si care este valoarea productiei vandute la pragul de rentabilitate: a 10 buc.; 96 u.m. b 6 buc.; 57 u.m. c 24 buc.; 230 u.m. d 12 buc.; 192 u.m. e 15 buc.; 144 u.m.

2. O intreprindere fabrica doua sortimente de produse omogene: A=200 buc si B 600 buc, de

aceeasi lungime, dar de grosimi diferite. Cheltuielile totale de productie sunt de 1.360 u.m. si se repartizeaza pe produse în functie de diametrul celor doua produse: A= 1 mm si B= 1,2 5mm. Folosind procedeul indicilor de echivalenta calculati ca raport invers, care sunt formulele contabile de inregistrare a obtinerii productiei finite, la cost efectiv, in contabilitatea de gestiune? a) 931/A = 902/A 500 u.m. 931/B = 902/B 1.360 u.m. b) 901/A = 931/A 400 u.m. 901/B = 931/B 600 u.m. c) 902/A = 923/B 600 u.m. d) 902/A = 921/A 400 u.m. 902/B = 921/B 960 u.m. e) 921/A = 902/A 200 u.m. 921/B = 902/B 400 u.m. a a b b c c d d

e e

3.

Relaţia de calcul: , în care ChIND reprezintă cheltuieli indirecte

iar Bj bazele de repartizare, ilustrează în Contabilitatea de gestiune procedeul:

a Reiterării; b Calculului algebric; c Suplimentării, în forma clasică (a coeficientului unic); d Suplimentării, în forma cifrelor relative de structură (a ponderilor); e Indicilor de echivalenţă, în varianta cifrelor în mărimi absolute;

4. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de

gestiune, în conturi specifice. Astfel, înregistrării contabile: 641 = 421, (pentru personalul direct productiv) îi corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrarea: a 921 = 901 b 902 = 921 c 923 = 901 d 933 = 921 e 924 = 901

5. Intr-un combinat chimic cheltuielile ocazionate de instalatia de electroliza a clorurii de sodiu sunt

de 800.000 u.m., iar productia obtinuta este formata din: 10.000 t lesie de soda caustica, 10 tone de hidrogen si 9.990 tone de clor. In timpul depozitarii produselor intervin pierderi tehnologice la cantitatile de hidrogen si clor fabricate, fiind utilizate 8 tone de hidrogen si 6.660 tone clor. Folosind procedeul cantitativ, care este costul unitar (u.m.) al produselor de hidrogen si clor?

H Cl a) 50 60 b) 10 50 c) 30 8 d) 9,9 50 e) 50 6,6

a a b b c c d d e e

6. La o rafinarie s-au obtinut in productie cuplata, in cursul lunii, 200 hectolitri de benzina si 300 hectolitri de motorina. Cheltuielile totale de productie au fost de 1.080 u.m. Puterea calorica pentru benzina este de 12 kcal/l iar pentru motorina de 10 kcal/l, ambele produse fiind considerate produse principale. Care este costul de productie total pentru fiecare dintre cele doua sortimente de produse? Benzina Motorina Benzina Motorina 1 200 u.m. 600 u.m. 4 200 u.m. 480 u.m. 2 480 u.m. 600 u.m. 5 300 u.m. 600 u.m. 3 480 u.m. 300 u.m. a 1 b 2 c 3 d 4 e 5

7. O intreprindere fabrica sortimentele de produse A si B pentru care cheltuielile directe de

productie sunt: A = 100 u.m.; B = 300 u.m. Produsele A se fabrica numai in sectia I, iar produsele B in sectiile I si II. Cheltuielile comune ale sectiei I sunt de 80 u.m., iar ale sectiei II de 50 u.m. La produsele A, productia in curs de executie la inceputul perioadei a fost de 80 u.m., iar la produsele B, la finele perioadei, a fost de 10 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie le reprezinta cheltuielile directe. Care este costul de productie efectiv al produselor A si B ? Produsele A Produsele B Produsele A Produsele B 1 100 u.m. 500 u.m. 4 300 u.m. 500 u.m. 2 300 u.m. 400 u.m. 5 200 u.m. 300 u.m. 3 200 u.m. 400 u.m. a 1 b 2 c 3 d 4 e 5

8. Conform normelor contabile romanesti, contul 902 "Decontari interne privind productia obtinuta"

poate functiona astfel: a) 921 = 902 d) 923 = 902 b) 922 = 902 e) 902 = 931 c) 902 = 921 a a b b c c d d e e

9. Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape intr-o anumita ordine de succesiune. Care dintre etapele enuntate nu este corecta? a Alegerea parametrilor si fixarea parametrului de baza; b Calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenta; c Echivalarea calculatorie a productiei fabricate; d Calculul costurilor pe unitatea conventionala; e Decontarea costului produselor obtinute.

10.

Relaţia de calcul: , în care ChIND reprezintă cheltuieli

indirecte iar Bj bazele de repartizare ilustrează în Contabilitatea de gestiune procedeul:

a Reiterării; b Calculului algebric; c Suplimentării, în forma clasică (a coeficientului unic); d Suplimentării, în forma cifrelor relative de structură (a ponderilor); e Indicilor de echivalenţă, în varianta cifrelor în valori absolute;

11. O intreprindere fabrica doua sortimente de produse A si B. Cheltuielile de productie directe sunt

pentru A = 20 u.m. si pentru B = 30 u.m. Cheltuielile indirecte de productie sunt de 53 u.m., din care cheltuielile fixe reprezinta 15 u.m. Gradul de activitate al intreprinderii in perioada analizata este de 80 %. Care este costul de productie efectiv al sortimentelor A si B ? Sortimentul

A Sortimentul B

Sortimentul A Sortimentul B

a) 53 u.m. 45 u.m. d) 40 u.m. 60 u.m. b) 30 u.m. 50 u.m. e) 80 u.m. 30 u.m. c) 15 u.m. 40 u.m. a a b b c c d d e e

12. La nivelul unei intreprinderi se cunosc urmatoarele elemente: cifra de afaceri 150 u.m.; costul

complet 250 u.m.; costurile (cheltuielile) variabile (totale) 50 u.m., care conduc la urmatoarea cifra de afaceri la pragul de rentabilitate:

a 200 u.m. b 300 u.m. c 250 u.m. d 50 u.m.

e 150 u.m.

13. Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care:

a Raman constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate; b Nu se pot identifica pe produse, lucrari, servicii s.a. in momentul efectuarii lor; c Nu se includ in costul produselor obtinute; d Nu se regasesc in contabilitatea de gestiune ci numai in contabilitatea financiara; e Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;

14.

Relaţia de calcul: , în care CF sunt costurile fixe; Nr este nivelul real

(realizat) al activităţii; Nn este nivelul normal (planificat) al activităţii, calculează în Contabilitatea de gestiune, costul:

a Unitar; b Indirect; c Variabil; d Direct; e Subactivităţii;

15. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de

gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrarea contabilă: 331 = 711, corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrării: a 921 = 901 b 902 = 921 c 923 = 901 d 933 = 921 e 924 = 901

16. O intreprindere fabrica trei sortimente de produse in doua sectii. Se cunosc urmatoarele informatii

privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse: Sectia I Sectia II Cheltuieli indirecte 15,0 u.m. 8,0 u.m. Baza de repartizare 3,0 u.m. 0,4 u.m.

- X - 1,5 u.m. 0,25 u.m. - Y - 0,5 u.m. - - Z - 1,0 u.m. 0,15 u.m.

Cheltuielile directe pentru produsul "X" insumeaza 25,0 u.m., pentru produsul "Y" = 20,0 u.m. iar pentru produsul "Z" = 15,0 u.m. Ştiind ca la inceputul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru produsele "X" si "Y", iar la sfarsitul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru produsele "Y" si "Z", calculati folosind procedeul suplimentarii in varianta coeficientilor selectivi care sunt cheltuielile efective pentru cele trei sortimente de produse. X Y Z X Y Z a) 38,5 22,5 22,0 d) 37,5 22,5 20,0 b) 25,0 12,5 13,5 e) 15,0 2,5 7,0 c) 35,5 25,0 15,0 a a b b c c d d e e

17. Conform normelor contabile romanesti, contul 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" poate

functiona (in analitic) astfel: 1 922x = 922y 4 931 = 922 2 922 = 933 5 903 = 922 3 901 = 922 a 1 b 2 c 3 d 4 e 5

18. Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care:

a Nu se includ in costul produselor obtinute; b Se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe produse si

servicii; c Sunt efectuate pentru a produce: apa industriala, energie termica si energie

electrica; d Sunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a

intreprinderii; e Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor.

19. Relaţia de calcul: , în care CA reprezintă cifra de afaceri, CAE cifra de afaceri la pragul de

rentabilitate, ilustrează în Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):

a pragul de rentabilitate b coeficientul de siguranţă dinamic

c intervalul de siguranţă; d marja pe costuri variabile e participarea fiecărui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe şi la obţinerea profitului

20. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de

gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile: 345 = 711, (la preţ prestabilit) îi corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrarea: a 921 = 901 b 902 = 921 c 923 = 901 d 933 = 921 e 931 = 902

21. O intreprindere fabrica trei sortimente de paine de aceeasi calitate:

A = 2.000 buc., B = 3.000 buc., C = 4.000 buc. Cheltuielile de productie colectate sunt de 50.000.000 u.m. Repartizarea cheltuielilor de productie se face in functie de greutatea produselor stiind ca acestea au urmatoarele caracteristici: A = 1 Kg, B = 2 Kg, C = 3 Kg. Folosind procedeul cifrelor de echivalenta in marimi absolute, calculati costul unitar al celor trei sortimente de produse. A B C A B C a) 2.500 u.m. 5.000 u.m. 7.500 u.m. d) 3.000 u.m. 4.000 u.m. 5.000 u.m. b) 2.000 u.m. 4.000 u.m. 6.000 u.m. e) 1.500 u.m. 4.000 u.m. 5.500 u.m. c) 1.000 u.m. 2.000 u.m. 3.000 u.m. a a b b c c d d e e

22. O intreprindere prezinta datele din tabelul alaturat.

PERIOADA

(luna) PRODUCŢIA

Q (ore) CH. INDIRECTE

Ch. (u.m.)

1) Ianuarie 2.100 51.000

2) Februarie 1.900 49.000

3) Martie 2.000 50.000

Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de productie, in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe, sa se determine cheltuielile standard ale lunii mai, in conditiile unei productii preconizate de 2.200 ore: a 51.000 u.m. b 2.000 u.m. c 50.000 u.m. d 49.000 u.m.

e 52.000 u.m.

23. Conform normelor contabile romanesti, contul 933 "Costul productiei in curs de executie" poate

functiona astfel: 1 933 = 921 4 933 = 925 2 933 = 923 5 925 = 933 3 933 = 924 a 1 b 2 c 3 d 4 e 5

24. Cheltuielile variabile sunt, de regulă, cheltuielile care:

a Rămân relativ constante cu modificarea volumului fizic al producţiei fabricate; b Nu se pot identifica pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor; c Îşi modifică nivelul total odată cu modificarea volumului fizic al producţiei

realizate; d Îşi modifică nivelul total odată cu trecerea timpului; e Se referă la o perioadă variabilă de gestiune;

25. Relaţia de calcul: CA - CAE , în care CA reprezintă cifra de afaceri, CAE reprezintă cifra de afaceri

la pragul de rentabilitate, ilustrează în Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing): a pragul de rentabilitate; b participarea fiecărui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe şi la obţinerea

profitului c coeficientul de siguranţă dinamic d intervalul de siguranţă e marja pe costuri variabile

26. Într-o sectie de confectii s-au obtinut, din acelasi fel de material, trei sortimente de paltoane, de

trei marime diferite, si anume: A = 20 buc., B = 30 buc., C = 40 buc., cu cheltuieli totale de 2.600 u.m. Care este costul efectiv unitar de productie cunoscandu-se ca preturile de vanzare unitare ale produselor sunt: A = 37,5 u.m./ buc.; B = 50,0 u.m./ buc., C = 25,0 u.m./ buc.? A B C a) 30 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 20 u.m. / buc. b) 25 u.m. / buc.; 30 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc. c) 40 u.m. / buc.; 25 u.m. / buc.; 60 u.m. / buc. d) 20 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 25 u.m. / buc. e) 30 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 50 u.m. / buc. a a

b b c c d d e e

27. O societate comerciala are in nomenclatorul de fabricatie 5 sortimente de produse, pentru care se

cunosc:

Produsul (Sortimentul)

Costul (cheltuielile)

variabil unitar (u.m.)

Pretul de vanzare (u.m.)

A 50 100 B 1.000 3.000 C 250 1.000 D 10 50 E 100 600

În cazul in care se doreste pastrarea unui singur produs in fabricatie, conform metodei de calculatie Direct costing (factor de acoperire) care va fi acesta? a A b B c C d D e E

28. În raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se folosesc o serie de

procedee specifice. Care dintre procedeele enuntate mai jos nu corespunde enuntului? a procedeul diviziunii simple; b procedeul valorii ramase; c procedeul cifrelor de echivalenta; d procedeul indicilor de echivalenta; e procedeul suplimentarii.

29. Una din metodele de calculaţie a costurilor de tip parţial este

a metoda target- costing b metoda globală c metoda pe faze d metoda Direct Costing e metoda costurilor normate

30. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de

gestiune, în conturi specifice. Astfel, înregistrării contabile: 601 = 301, îi corespunde, conform metodei globale, înregistrarea:

a 921 = 901 b 902 = 921 c 923 = 901 d 933 = 921 e 924 = 901

31. O intreprindere industriala inregistreaza pentru realizarea unui anumit sortiment de produse

urmatoarele cheltuieli: Sectia de productie

Cantitatea fabricata (kg)

Cheltuieli cu materii prime (u.m.)

Cheltueli cu manopera direct productiva (u.m.)

Cheltueli cu intretinerea si reparatiile (u.m.)

S1 100 400 300 200 S2 100 400 300 400 Conform procedeului diviziunii simple, costul unitar al produselor este: a) 10 u.m. b) 9 u.m. c) 11 u.m. d) 4 u.m. e) 6 u.m. a a b b c c d d e e

32. Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se bazeaza pe urmatorul procedeu:

a procedeul cifrelor de echivalenta; b procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe; c procedeul calculului algebric; d procedeul indicilor de echivalenta; e procedeul celor mai mici patrate;

33. În cadrul metodei de calculatie a costurilor Direct costing, cheltuielile variabile unitare: a răman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizate b se pot identifica pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor c isi modifică volumul odată cu modificarea volumului fizic al productiei realizat d sunt fixe în raport cu timpul de lucru e se referă la o perioadă fixă de gestiune

34. Procedeul indicilor de echivalentă se aplică atunci cand:

a nu toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse principale; b produsele se prelucrează din materiale diverse cu un consum diferit de forţă de

muncă; c acelasi material se prelucrează în diverse produse cu un consum diferit de fortă de

muncă; d toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse secundare; e produsele se prelucrează din materiale diverse cu acelasi consum de fortă de

muncă;

35. O intreprindere realizeaza trei sortimente de produse in trei sectii.

Dispuneti de urmatoarele date privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse: Sectia I Sectia II Sectia III Cheltuieli indirecte 15.000 u.m. 8.000 u.m. 5.000 u.m. Bazele de repartizare 3.000 u.m. 400 u.m. 5.000 u.m.

- A 1.500 u.m. 250 u.m. - - B 500 u.m. - 2.000 u.m. - C 1.000 u.m. 150 u.m. 3.000 u.m.

Care sunt cotele cheltuielilor indirecte de productie repartizate asupra produselor si inregistrarile contabile aferente ? 1 % = 923 23.000 u.m. 4 % = 923 28.000 u.m.

923/A 12.500 u.m. 931/A 12.500 u.m. 923/B 2.500 u.m. 931/B 5.000 u.m. 923/C 8.000 u.m. 931/C 10.500 u.m.

2 % = 923 3.400 u.m. 5 % = 923 28.000 u.m. 921/A 1.750 u.m. 921/A 12.500 u.m. 921/B 500 u.m. 921/B 4.500 u.m. 921/C 1.150 u.m. 921/C 11.000 u.m.

3 % = 923 1.150 u.m.

901/A 425 u.m. 901/B 400 u.m. 901/C 325 u.m.

a 1 b 2 c 3 d 4 e 5

44.. LLIIMMBBAAJJEE ŞŞII BBAAZZEE DDEE DDAATTEE

1. O interogare in Access permite, intre altele:

a. vizualizarea sau modificarea atributelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o

ordine specificata. b. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si modificarea structurii bazei de

date. c. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si proiectarea bazei de date. d. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine

specificata. e. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si introducerea evenimentelor intr-o

baza de date.

2. Secventa urmatoare de comenzi:

If A< B then

C=B-A

Else

If A=B then

C=0

Else

C=A-B

Print “C=”,C

End If

End If

pentru A=3 si B=10 afiseaza: a. C=3 b. C=0 c. C=7 d. nu afiseaza nimic e. C=10

3. Se considera tabelul MAT:

Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 150000 2 31221 Cot kg 1550 120000 3 41124 Con kg 15500 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT SUM (Pret_u) As Total FROM MAT; a. 150000 b. 130000 c. 120000 d. nu afiseaza nimic e. 400000

4. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze profitul (profit) sau pierderea (-profit) din vanzari pentru un produs la care se cunosc costul de productie (cost) si pretul de vanzare (pret). a. Dim cost As Integer

Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret – cost Then If pret > cost MsgBox “Profitul este: “ &profit Else MsgBox „Pierderea este: „&(-profit)

b. Dim cost As Integer

Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost If pret > cost Then MsgBox “Profitul este: “ &profit Else MsgBox “Pierderea este: “ &(-profit) End If

c. Dim cost As Integer

Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost If pret > cost Then MsgBox “Profitul este: “ &profit Or MsgBox „Pierderea este: „&(-profit) End If

d. Dim cost As Integer

Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost Daca pret > cost Atunci MsgBox “Profitul este: “ &profit Altfel MsgBox „Pierderea este: „&(-profit) End Daca

e. Dim cost As Integer

Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost If pret > cost MsgBox “Profitul este: “ &profit Else MsgBox „Pierderea este: „&(-profit) End If

5. În Access, afisarea proprietatilor unui obiect se face:

. a. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati aflandu-se pe cate o fisa. b. pe grupe de activitati, fiecare grupa de activitati avand semnificatia descrisa

printr-un simbol. c. pe grupe de sarcini, fiecare sarcina avand precizate numere de ordine. d. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand formatul unui obiect. e. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand o lista de actiuni la

care este posibil a raspunde obiectul caruia ii sunt asociate, ca urmare a aparitiei unor evenimente.

6. Secventa urmatoare de comenzi:

If A< B then

C=B-A

Else

If A=B then

C=0

Else

C=A-B

Print “C=”,C End If

End If

pentru A=10 si B=3 afiseaza: a. C=-7 b. C=0 c. C=7 d. nu afiseaza nimic e. C=10

7. Se considera tabelul MAT:

Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 170000

2 31221 Cot kg 1550 120000 3 41124 Con kg 15500 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT AVG (Pret_u) As media FROM MAT; a. 170000 b. 120000 c. 140000 d. nu afiseaza nimic e. 420000

8. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru

problema: Sa se calculeze valoarea totala (val_tot) a 10 produse perisabile aflate intr-un depozit, dupa

o perioada de depozitare, cunoscand categoriile de produse (definite prin cod_produs) si valoarea acestor produse (val) la inceputul perioadei de depozitare. Valoarea finala (val_f) a fiecarui produs se calculeaza cu formula val_f=val*(1-coef_peris), unde coeficientii de perisabilitate (coef_peris) se evalueaza astfel: daca cod_produs<1000, coef_peris=0; daca cod_produs<2000, coef_peris=0,05; daca cod_produs<3000, coef_peris=0,1; daca cod_produs>=3000, coef_peris=0,5.

a. val_tot = 0

For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “)

valo(i)=InputBox(“Valoare: “) Select Case cod_produs(i)

Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i

b. val_tot = 0

For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “)

valo(i)=InputBox(“Valoare: “) Select Case cod_produs(i)

Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000

coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100

End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris)

val_tot=val_tot+val_f(i)

c. val_tot = 0 For i=1 To 10

cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “)

Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is <=3000 coef_peris=50/100

End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i

d. val_tot = 0

For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i

e. val_tot = 0

For i=1 To N cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “)

Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i

9. În Access, functiile Sum, Min, Max, Avg si Count asigura efectuarea interogarilor:

a. de actiune b. asupra unei anumite date c. de grup d. de stergere e. de adaugare

10. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 100

End Select

Print "C=", C

pentru A=5 si B=10 afiseaza: a. C=5 b. C=0 c. C=100 d. nu afiseaza nimic e. C=10

11. Se considera tabelul MAT:

Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 170000 2 31221 Cot kg 1550 120000

3 41124 Con kg 15500 130000 Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT MIN (Pret_u) As pu_min FROM MAT; a. 170000 b. 120000 c. 130000 d. nu afiseaza nimic e. 420000

12. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru

problema. Sa se calculeze cheltuielile totale de transport (ch_totale) pentru cinci curse, cunoscand cheltuielile de transport specifice (ch_tp) categoriei de distanta (dist_tp).

a. ch_totale = 0

For i=1 To N dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp

Next i b. ch_totale = 0

For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp

c. ch_totale = 0

For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 ch_totale=ch_totale+ch_tp Next i

d. ch_totale = 0

For i=1 To 5 dist_tp(i)=InputBox(“Distanta de transport: “)

Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000

End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp

Next i

e. ch_totale = 0 For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is>200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp

Next i

13. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 100

End Select

Print "C=", C

pentru A=10 si B=5 afiseaza: a. C=5 b. C=0 c. C=100 d. nu afiseaza nimic e. C=10

14. Se considera tabelul MAT:

Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 170000 2 31221 Cot kg 1550 120000 3 41124 Con kg 15500 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT MAX (Pret_u) As pu_min FROM MAT; a. 170000 b. 120000 c. 130000 d. nu afiseaza nimic e. 420000

15. Programul pe calculator (sau, mai simplu, programul) are in compunere, de regula, urmatoarele

tipuri de enunturi:

a. Scheme logice b. Rezultate c. Probleme de rezolvat d. Pseudocod si scheme logice e. Declaratii si instructiuni

16. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 14 utilaje ale unei unitati productive, gradul de folosire (grad_fol) si pierderile datorate nefolosirilor din cauze diverse (pierd), dupa care sa se afiseze situatia cu utilajele ale caror pierderi sunt mai mari decat 100 de milioane de lei. Se cunosc, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), timpul normat (t_norm), timpul de folosire (t_fol) si tariful pe unitatea de timp (tarif_unitar).

a. For i=1 To 14

den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); pierd; Format(„lei”) End If

Next i b. For i=1 To N

den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”) End If

Next i

c. For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”) End If

d. For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd<100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”) End If

Next i

e. For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”) Next i

17. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru

problema: pentru o lista cu n produse la care se aplica tva, sa se calculeze si sa se afiseze, pentru fiecare produs, taxa pe valoare adaugata – tva si valoarea cu tva - valoare, stiind: codul produsului –codprodus, denumirea produsului – denprodus, cantitatea – cantitate si pretul unitar - pret_unitar.

a. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”)

For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End Else

pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar

valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva Next i

b. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”)

For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End Else cantitate=InputBox(“Cantitate”) pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva msgbox “ “

End If Next i

c. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n If i=n+1 Then End Else pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva End If Next i

d. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”)

For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End Else pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva End If

e. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”)

For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva End If

Next i

18. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

For i = 1 To 5 step 2

C = C - i

Next i

Print C

pentru A=10 si B=5 afiseaza: a. contine erori de sintaxa

b. C=0 c. C=-10 d. nu afiseaza nimic e. C=-4

19. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

For i = 1 To 2

Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 100

End Select

Next i

Print "C=", C

pentru A=10 si B=5 afiseaza: a. contine erori de sintaxa b. C=5 c. C=-5 d. nu afiseaza nimic e. C=100

20. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru

problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 8 utilaje ale unei unitati productive, amortizarea lunara (am_lunara) si amortizarea anuala (am_anuala), cunoscand, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), valoarea initiala (val_in), durata normata de functionare (durata_normata) si data punerii in functiune (data_pf).

a. For i=1 To 8

den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_anuala=val_in/durata_normata

am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”) Next i

b. For i=1 To N

den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”)

data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_anuala=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”) Next i

c. For i=1 To 8

den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_anuala=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”)

d. For i=1 To 8

den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”)

Next i e. For i=1 To 8

den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_anuala=val_in/durata_normata Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”)

Next i

21. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

For i = 1 To 2

Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 100

End Select

Next i

Print "C=", C

pentru A=5 si B=10 afiseaza: a. contine erori de sintaxa b. C=5 c. C=-5 d. nu afiseaza nimic e. C=100

22. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

For i = 1 To 2

If C < 0 Then

C = B - A

Else

If C = 0 Then

C = 100

Else

C = A - B

End If

End If

Next i

Print "C=", C

pentru A=5 si B=10 afiseaza: a. contine erori de sintaxa b. C=5 c. C=-5 d. nu afiseaza nimic e. C=100

23. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

For i = 1 To 2

If C < 0 Then

C = B - A

Else

If C = 0 Then

C = 100

Else

C = A - B

End If

End If

Next i

Print "C=", C

pentru A=10 si B=5 afiseaza:

a. contine erori de sintaxa b. C=5 c. C=-5 d. nu afiseaza nimic e. C=100

24. Structurile de control alternative prezinta urmatoarele forme:

1 structura cu doua ramificatii (If…Then…Else) 2 structura de control cu mai multe ramificatii (imbricata) 3 structura de control fara contor conditionata anterior (While Do) 4 structura de control cu contor conditionata posterior (Do…For) 5 structura de control generalizata (Case-Of) a. 2+3+4 b. 1+4+5 c. 3+4+5 d. 1+2+5 e. 2+4+5

25. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea

problema: sa se intocmeasca balanta de verificare cunoscand rulaj debitor – rdebit, rulaj creditor – rcredit. Ca variabile de lucru se definesc tsd – total sold debitor, tsc – total sold creditor. a. tsd=0

tsc=0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Print rdebit,rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc

b. tsd=0 tsc=0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Print rdebit,rcredit Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc

c. For i=1 To 3

rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+ rdebit tsc=tsc+ rcredit Print rdebit,rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc

d. tsd=0 tsc=0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+ rcredit tsc=tsc+ rdebit Print rdebit,rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc

e. tsd=0 tsc=0 For i=0 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc

26. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

For i = 1 To 2

If C < 0 Then

C = B - A

Else

If C = 0 Then

C = 100

Else

C = A - B

End If

End If

Print "C=", C

Next i

pentru A=10 si B=5 afiseaza:

a. C= - 5 si C=5 b. C=5 si C=5 c. C=5 si C= -5 d. C= - 5 si C= - 5 e. C=100

27. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM,

CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT * FROM MATERIALE WHERE Pret_u BETWEEN 140 AND 170; a. Contine erori de sintaxa b. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 140 c. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 140 si mai mic

sau egal de 170 d. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 140 si mai mare de 170 e. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 170

28. Sa se stabileasca care este secventa de program corecta pentru urmatoarea problema: o societate

comerciala desface 25 de produse pentru care se cunosc urmatoarele date de intrare: codprod – codul produsului; denprod – denumirea produsului; cant – cantitate; pret – pretul. Sa se calculeze valoarea pentru fiecare produs in parte si sa se afiseze pe ecran doar acele produse pentru care valoarea (VAL) este mai mare ca 600 RON.

a. For i=1 To 25

codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i

b. For i=1 To M codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i

c. For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”)

denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL <600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i

d. For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret*0.19 If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i

e. For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If

29. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

For i = 1 To 2

Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 100

End Select

Print "C=", C

Next i

pentru A=5 si B=10 afiseaza: a. C= - 5 si C=100 b. C=5 si C=100 c. C=0 si C= 100 d. C= - 5 si C= 5

e. C=100

30. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM,

CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT AVG(cant) FROM MATERIALE WHERE Pret_u >100; a. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 100 b. Selecteaza cantitatea maxima pentru acele materiale pentru care pretul este mai

mare decat 100 c. Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mare decat

100 d. Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mic decat 100 e. Nu selecteaza nimic.

31. Se considera tabelul MAT:

Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 150000 2 31221 Cot kg 1550 120000 3 41124 Con kg 15500 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT SUM (UM) As Total FROM MAT; a. 150000 b. 130000 c. 120000 d. nu afiseaza nimic e. 400000

32. Se considera tabelul MAT:

Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 170000 2 31221 Cot kg 1550 120000 3 41124 Con kg 15500 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT AVG (UM) As media FROM MAT; a. 170000 b. 120000 c. 140000 d. nu afiseaza nimic

e. 420000

33. Se considera tabelul MAT:

Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 170000 2 31221 Cot kg 1550 120000 3 41124 Con kg 15500 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT MIN (Cant) As pu_min FROM MAT; a. 1221 b. 120000 c. 130000 d. nu afiseaza nimic e. 420000

34. Se considera tabelul MAT:

Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 170000 2 31221 Cot kg 1550 120000 3 41124 Con kg 15500 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT MAX (Cant) As cmax FROM MAT;

a. 15500 b. 120000 c. 130000 d. nu afiseaza nimic e. 420000

35. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM,

CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT * FROM MATERIALE WHERE Pret_u BETWEEN 130 AND 200 a. Contine erori de sintaxa b. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 130 c. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 130 si mai mic

sau egal de 200

d. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 130 si mai mare de 200 e. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 200

36. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea

problema: sa se calculeze penalitatile pentru plata furnizorilor la o societate comerciala si suma de plata pe factura majorata, stiind valoarea initiala a facturilor si numarul de zile de intarziere pentru fiecare factura. Penalitatile se calculeaza astfel: pana la 15 zile intirziere – 5%, intre 15 si 30 de zile -8%, iar peste 30 de zile – 10%. Numarul de facturi luat in calcul este 3. a. For i=1 TO 3

nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”) Next i SumaPTotal=0

For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i

b. For i=1 TO n nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”) Next i SumaPTotal=0

For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i

c. For i=1 TO 3

nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”)

SumaPTotal=0 For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i

d. For i=1 TO 3 nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”) Next i SumaPTotal=0

For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i)

e. For i=1 TO 3

nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”) Next i SumaPTotal=0

For i=1 TO n Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i

37. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea

problema: sa se calculeze suma de plata a energiei electrice pentru o societate comerciala, cunoscand suma de plata la scadenta SumaInit, nr. De zile de intarziere a platii Nrzile si procentul de penalizare ProcPenaliz. Daca societatea comerciala se afla la prima abatere PrimaAbatere, penalizarile se reduce la jumatate. a. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”)

b. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double

Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”)

c. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double

Dim PrimaAbatere As Boolean NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”)

d. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”)

e. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double

Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”)

38. SGBD Microsoft Access foloseste pentru obtinerea unui raport:

a. baza de date din care se cere raportul b. interogarile facute pe baza de date c. datele de intrare d. formularele e. o copie protejata la scriere a datelor.

39. Macroinstructiunea sau macro-ul (Macro) reprezinta un obiect Access care defineste un

ansamblu de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le executa automat la: a. deschiderea bazei de date b. aparitia unor evenimente. c. la construirea unei interogari d. la obtinerea unui raport e. popularea bazei de date

40. In SGBD Microsoft Access, grupurile macro reunesc mai multe comenzi:

a. similare sau inrudite b. diferite c. referitoare numai la rapoarte

d. referitoare numai la formulare e. referitoare numai la interogari

41. In SGBD Microsoft Access, obiectele care fac parte din formular poarta denumirea de:

a. focus b. evenimente c. controale d. clase e. tipuri

42. In limbajul Visual Basic, operatorul ^ este un operator:

a. de stabilire a prioritatii b. de comparare c. de exponentiere d. de concatenare sir de caractere alfabetice e. logic

43. In programarea orientata pe obiecte (OOP), care dintre urmatoarele elemente sunt inglobate de

un obiect? a. structura, modelul b. clasa, tipul c. structura, modelul, persistenta d. structura de date, specificarea operatiilor, implementarea operatiilor e. clasa, metoda, persistenta

44. In ce consta universalitatea unui algoritm?

a. in a cunoaste la orice moment al executiei care este succesiunea fireasca a

operatiilor b. in prezentarea vizuala a fluxului de date c. in existenta unei scheme logice d. in scrierea corecta a programului e. in aplicarea algoritmului asupra unui numar mare de intrari

45. In definirea unei baze de date se folosesc urmatoarele notiuni:

1) Colectia de date 2) Limbajul Visual Basic 3) Descrierea datelor 4) Relatiile dintre date 5) Programare 6) Tastatura calculatorului.

Specificati raspunsul corect:

a. 2+5+6 b. 1+3+4 c. 1+2+3+4+5+6 d. 1+2+3 e. 4+5+6

46. Modelul de date relational se caracterizeaza printr-o singura structura de date denumita:

a. relatie sau inregistrare b. relatie sau atribut c. relatie sau camp de date d. relatie sau tabel e. relatie sau ierarhie

47. In programarea orientata pe obiecte, mostenirea:

a. Este o proprietate a obiectelor care implica existenta acestora si dupa incetarea

procesului care le-a creat b. Este proprietatea care defineste posibilitatea de a masca atributele proprii ale unui

obiect si modul in care se executa operatiile c. Permite invocarea pentru obiecte de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi nume,

dar cu semantica si implementare diferita d. Permite constituirea de noi obiecte si clase intr-o ierarhie de module, evitand

rescrierea si codificarea e. Defineste caracteristica unei operatii de a se comporta in mod diferit, in functie de

clasa de obiecte careia ii apartine

48. Erorile semnalate in faza de compilare a unui program scris intr-un limbaj de programare sunt:

a. erori de algoritm b. erori de executie c. erori de asamblare d. erori de schema logica e. erori de codificare numite si erori de sintaxa

49. Intr-o aplicatie informatica bazata pe evenimente:

a. codul nu urmareste o cale prestabilita, ci secvente de program executate ca raspuns

la aparitia evenimentelor b. aplicatia in sine decide ce portiuni de cod sau de program se executa la un moment

dat c. codul urmareste o cale prestabilita in care aparitia unor evenimente nu provoaca

nici o reactie din partea aplicatiei informatice d. codul urmareste o cale prestabilita specifica aplicatiilor procedurale e. codul urmareste o cale prestabilita, iar evenimentele nu apar decat foarte rar (in

special atunci cand se produc erori in sistemul de calcul)

50. In limbajul Visual Basic, operatorii & si + sunt operatori:

a. de stabilire a prioritatii b. de comparare c. de exponentiere d. de concatenare sir de caractere alfabetice e. logici

51. In limbajul Visual Basic, operatorii () si [] sunt operatori:

a. de stabilire a prioritatii b. de comparare c. de exponentiere d. de concatenare sir de caractere alfabetice e. logici

52. In limbajul Visual Basic, operatorii AND, OR si NOT sunt operatori:

a. de stabilire a prioritatii b. de comparare c. de exponentiere d. de concatenare sir de caractere alfabetice e. logici

53. In limbajul Visual Basic, functiile DDB si PMT sunt:

a. functii financiare b. functii de editare c. functii statistice d. functii de afisare e. functii pentru siruri de caractere

54. Limbajul Visual Basic prezinta caracteristici specifice:

1 programarii structurate 2 orientarii spre manipularea fisierelor clasice 3 programarii dirijate de evenimente 4 orientarii spre prelucrarea bazelor de date (manipulare si interogare) 5 programarii bazate pe obiecte 6 programarii inteligente a. 1+2+3+4 b. 1+3+4+5 c. 2+3+4+5 d. 3+4+5+6 e. 2+4+5+6

55. Categoriile de evenimente care pot avea loc intr-o baza de date in Access sunt:

1 evenimente care fac referire la date 2 evenimente de focalizare 3 evenimente asociate cu alte evenimente

4 evenimente asociate butoanelor de la tastatura 5 evenimente asociate mouse-ului

a. 1+2+3+4 b. 2+3+4+5 c. 1+2+4+5 d. 1+2+3 e. 1+2+3+4+5

56. In Microsoft Access, intr-o interogare, criteriile reprezinta:

a. Adaugarea unui camp unui tabel b. Adaugarea unei inregistrari intr-un tabel c. Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite campuri din baza de date

d. Stergerea unui camp dintr-un tabel e. Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite inregistrari din baza de

date

55.. SSIISSTTEEMMEE IINNFFOORRMMAATTIICCEE DDEE AASSIISSTTAARREEAA DDEECCIIZZIIEEII

1. Functiile unui SIAD sunt:

a. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre intrari si iesiri

b. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea soft-ului si gestiunea hard-ului c. gestiunea intrarilor, gestiunea iesirilor, gestiunea cunostintelor si gestiunea

comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte d. gestiunea datelor, gestiunea iesirilor, gestiunea legaturilor si gestiunea comunicarii

intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte e. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea

comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte

2. Testul cu 5 reguli denumit FASMI (Fast Analysis Shared Multidimensional Information) pentru

definirea caracteristicilor unei aplicatii OLAP se refera la:

a. informatie unidimensionala prin analiza partajata rapida

b. informatie multidimensionala prin analiza partajata rapida c. informatie multidimensionala prin analiza partajata lenta d. informatie multidimensionala prin analiza nepartajata rapida e. informatie unidimensionala prin analiza partajata incetinita

3. Diferenta dintre sistemele informatice pentru management (MIS) si sistemele informatice pentru

asistarea deciziei - SIAD (DSS) consta in aceea ca:

a. MIS pleaca de la decident si de la decizie pe cand SIAD-ul porneste de la date si relatiile dintre acestea

b. MIS pleaca de la relatiile interumane pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile dintre sistemele informatice

c. MIS pleaca de la date si relatiile dintre acestea pe cand SIAD-ul porneste de la decident si de la decizie

d. MIS pleaca de la relatiile dintre sistemele informatice pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile interumane

e. MIS pleaca de la decident si de la decizie pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile interumane

4. În SIAD-urile bazate pe analiza si sinteza datelor, analiza datelor presupune:

a. a gasi relatii intre datele distribuite, cum ar fi: disocieri, corelatii structurale,

cauzale sau functionale b. a gasi relatii intre datele centralizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale,

cauzale sau functionale c. a gasi relatii intre datele tranzactionale cum ar fi: asocieri, corelatii structurale,

cauzale sau functionale d. a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: disocieri, corelatii structurale,

cauzale sau functionale e. a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale

sau functionale

5. În cubul OLAP, defalcarea (dicing) este operatia de:

a. selectare prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica un plan din cubul tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea suprimata

b. proiectie a unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul plan este combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste imbricarea dimensiunilor

c. selectare prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul tridimensional

d. selectare prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de date e. proiectie a unei dimensiuni pe ea insasi

6. În cubul OLAP, prin sectionare (slicing) se creeaza posibilitatea:

a. selectarii prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica un plan

din cubul tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea suprimata

b. proiectiei unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul plan este combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste imbricarea dimensiunilor

c. selectarii prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul tridimensional

d. selectarii prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de date e. proiectiei unei dimensiuni pe ea insasi

7. Pentru ca un depozit de date sa poata fi procesat este necesara existenta:

a. unui set specializat de instrumente pentru descrierea literara a surselor de date, validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi scoase din depozitul de date, utilizatorii finali

b. unui set specializat de instrumente pentru descrierea formala a surselor de date, validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date, utilizatorii finali

c. unui set specializat de instrumente pentru: descrierea fizica si logica a surselor de date, a depozitelor sau a magaziei de date in care acestea urmeaza sa fie incorporate; validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date, utilizatorii finali

d. unui set specializat de instrumente pentru descrierea aleatoare a surselor de date, validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date, utilizatorii finali

e. unor intrari pentru descrierea fizica si logica a surselor de date, validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date, utilizatorii finali

8. În cubul OLAP, prin operatia drill-up se obtin:

a. date de conjunctura b. detalii c. date sintetice d. date elementare e. date complexe

9. Subsistemul de gestiune a modelelor din arhitectura unui sistem suport pentru SIAD are

urmatoarele componente: a. modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul

(catalogul) de modele), procesul de executie si integrare a modelelor b. modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul

(catalogul) de modele), procesul de creare si verificare a modelelor

c. metodele, sistemul de gestiune al bazelor de date, dictionarul (catalogul) de modele), procesul de executie si integrare a modelelor

d. modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), bazele de date, procesul de executie si integrare a modelelor

e. bazele de date, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul (catalogul) de modele), procesul de executie si integrare a modelelor

10. Prin tehnologia Data Mining se prelucreaza date care se refera la:

a. perioade viitoare (date viitoare), care sunt presupuse si nu sunt cunoscute, pe baza lor constituindu-se un model

b. perioade diverse, care sunt examinate si sunt cunoscute din relatarile expertilor, pe baza lor constituindu-se un model

c. perioade anterioare (date istorice) si perioade viitoare (date prognozate), care sunt examinate pe baza flerului analistilor, pe baza lor constituindu-se un model

d. perioade anterioare (date istorice), care sunt examinate si sunt deja cunoscute, pe baza lor constituindu-se un model

e. perioade anterioare (date istorice), care nu pot fi examinate din cauza complexitatii lor, pe baza lor constituindu-se un model

11. Sistemele de asistare a deciziei orientate pe date:

a. functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul imediat la date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statistici

b. functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul imediat la date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statistici

c. functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul intarziat la date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza statistici

d. functioneaza pe baza segregarii cunostintelor si au ca functii accesul imediat la cunostinte, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a cunostintelor, creeaza statistici

e. functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul intarziat la date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza statistici

12. În cubul OLAP, prin operatia drill-down se obtin:

a. date de conjunctura b. detalii c. date sintetice d. date elementare e. date complexe

13. Cubul OLAP este:

a. o structura unidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp

b. o structura cu o singura dimensiune prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp

c. o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp

d. o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati numai intr-un moment de timp definit de administrator

e. o structura multidimensionala prin care se modeleaza o baza de date tranzactionala

14. În tehnologia OLAP, nivelele unei dimensiuni formeaza:

a. baza pentru nivelele altei dimensiuni b. o baza de date c. un depozit de date d. ierarhia e. un raft de date

15. Un sistem suport pentru SIAD (SSAD) prezinta in arhitectura sa urmatoarele subsisteme:

a. sistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a intrarilor; subsistemul de gestiune a programelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul)

b. subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a modelelor; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul)

c. subsistemul de gestiune a iesirilor; subsistemul de gestiune a soft-ului; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul)

d. subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a modelelor; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a bazelor de date

e. subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a relatiilor dintre utilizatori; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul)

16. În tehnologia OLAP, fiecare dimensiune este definita in genere prin mai multe:

a. linii b. coloane c. niveluri d. tabele e. matrici

17. In SIAD bazate pe date, datele pot proveni din mai multe surse interne organizatiei sau chiar din

afara ei, ele putand fi incluse in baza de date proprie sau pot fi accesate direct doar in momentul in care se utilizeaza sistemul: a. SGBD, dictionarul de date, facilitati de integrare a datelor b. SGBD, SIAD, SE, dictionar de date

c. catalogul bazei de date, SIAD, integrarea datelor d. SE, SGBD, procese decizionale, definitii de date e. dictionar de date, SE, facilitati de integrare a datelor

18. În tehnologia OLAP, unitatile de masura pot constitui:

a. criterii de dezagregare a datelor b. criterii de agregare a datelor c. criterii de distributie a datelor d. criterii de repartizare a datelor catre utilizatori e. criterii de definire contextuala a datelor

19. Care dintre etapele de mai jos nu sunt specifice tehnicilor de Data Mining?

a) identificarea surselor de date e) integrarea modelului b) colectarea si selectarea datelor f) construirea sablonului intermediar c) pregatirea datelor g) procesarea cuvintelor d) definirea si construirea modelului h) evaluarea modelului a. a+b b. b+c c. d+e d. e+f e. f+g

20. Sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date sunt rezultatul creerii unor tehnologii

speciale cum sunt:

1 exploatarea datelor prin procesarea

online a tranzactiilor (OLTP,

OnLine Transation Processing)

4 exploatarea depozitelor de date prin procesare analitica on-line (OLAP, OnLine Analytical Processing)

2 depozitarea unor volume enorme de date istorice ale organizatiei (Data

Warehousing)

5 Automatizarea lucrarilor de birou (OAS, Office Automation Systems)

3 birotica a. 1+2+3 b. 2+4 c. 3+4+5 d. 4+5 e. 1+5

21. Diferentele dintre depozitul de date si baza de date sunt urmatoarele:

1 datele continute de un sistem de prelucrare a tranzactiilor, OLTP (On-Line Transaction Processing) sunt de tip operational, iar datele continute de un depozit de date sunt

4 bazele de date construite pentru sisteme tranzactionale sunt proiectate si realizate pe baza unor cerinte cunoscute si certe, modificarile care intervin datorita

specifice asistarii deciziilor, sunt date centralizate sau derivate din date operationale, nu se modifica in timp si sunt destinate utilizatorilor finali

adaptarii sistemului la schimbarile intervenite reiau anumite faze ale

ciclului de viata. Dar odata implementate ele functioneaza

perioade lungi de timp fara

modificari. În SIAD cerintele sunt

cunoscute doar partial in momentul

proiectarii si realizarii lor, ceea ce

obliga depozitul de date sa se

adapteze din mers cerintelor. De aceea se observa ca datele gestionate pentru sisteme tranzactionale sunt privite ca un intreg, pe cand cele din depozitele de date sunt organizate pe sectiuni deoarece ele sunt organizate in functie de subiectul de analiza

2 in cazul sistemelor tranzactionale, performantele se refera la integritate, confidentialitate, siguranta si timp de

raspuns intrucat un numar mare de utilizatori introduc date in sistem, in timp ce in cazul SIAD (deci a

depozitelor de date) numarul de

utilizatori finali (manageri) este

foarte mic. Astfel si securitatea si siguranta in exploatare nu sunt supuse unor riscuri majore, procedurile de salvare si restaurare fiind mai putin utilizate decit in cazul sistemelor tranzactionale

5 sistemele tranzactionale sunt orientate pe subiecte cum ar fi de exemplu: resurse, produse, clienti, furnizori, pe cand depozitele de date reflecta de obicei fluxul datelor din

activitati curente

3 datele procesate in sistemele tranzactionale sunt in seturi relativ mici, introduse recent si compact, astfel incat prelucrarea se face destul de rapid. În procesele decizionale, datele necesare acestora sunt in

volum mare, stocate dispersat ceea ce

duce la o prelucrare mai lenta

a. 1+2+3+4 b. 2+3+5 c. 3+4+5 d. 1+2+4+5 e. 1+2+3+4+5

22. Mediul in care se construieste si se exploateaza un depozit de date contine urmatoarele elemente:

1 surse de date tranzactionale 4 sistemul de gestiune al bazei de date 2 instrumente de proiectare-dezvoltare 5 instrumente de acces si analiza a

datelor 3 instrument de extractie si transformare 6 instrumente de administrare

a datelor a. 1+2+3+4 b. 2+3+4+5+6 c. 3+4+5+6 d. 1+4+5+6 e. 1+2+3+4+5+6

23. Dintre cele 11 principii formulate de Ted Codd (1992) care stau la baza tehnologiei OLAP, fac parte:

1 abordarea conceptuala

multidimensionala a datelor 4 accesibilitatea asigurata utilizatorului

prin asistarea implicarii acestuia in modalitatile tehnice de furnizare a datelor

2 asigurarea unei transparente sporite prin existenta unei arhitecturi

deschise a sistemului

5 complexitatea dimensionala a analizei ofera performante stabile

3 numar limitat de niveluri de

agregare si de dimensiuni 6 utilizarea arhitecturii client-server,

unde server-ul are ca scop omogenizarea datelor

a. 1+2+3+4+5 b. 1+2+4+5+6 c. 2+3+4+5+6 d. 1+3+4+5+6 e. 1+2+3+4+6

24. Tehnologia OLAP se caracterizeaza prin:

1 perspectiva unidimensionala a datelor 4 capacitatea de calcul intensiv 2 perspectiva multidimensionala a datelor 5 orientare in timp (time intelligence) 3 capacitatea de calcul ponderat 6 orientare istorica

a. 1+3+6 b. 2+4+5 c. 3+4+6 d. 1+2+3 e. 1+2+3+4+5+6

25. Procesul de depozitare a datelor (Data Warehousing) contine urmatoarele componente majore:

1) Sursele de date 2) Extragerea, transformarea si incarcarea datelor din bazele de date operationale, ETL

(Extraction, Transformation and Load) 3) Personalul de specialitate 4) Depozitul de date de tip intreprindere, EDW (Enterprise Data Warehouse) 5) Metadatele (programe soft pentru date si reguli pentru organizarea rezumatelor de date.

Sunt usor de indexat si regasit, inclusiv prin instrumente Web) 6) Instrumente de tip middleware, ce asigura accesul la depozitul de date (OLAP, Data

Mining, instrumente soft de intocmire a rapoartelor si de vizualizare a datelor)

7) Instrumente (Tools) de manipulare a entitatilor pe rafturile depozitului

a. 1+2+3+4+5 b. 1+2+4+5+6 c. 1+2+4+6+7 d. 2+3+4+5+6 e. 2+4+5+6+7

26. Caracteristicile fundamentale ale depozitelor de date (Inmon – 2005, Tuban – 2007) sunt

urmatoarele:

1) orientarea pe subiecte 2) integrarea 3) nonvolatilitatea 4) volatilitatea 5) variabilitatea in timp (serii de timp) 6) includerea aplicatiilor bazate pe Web 7) utilizarea arhitecturii client/server 8) utilizarea structurilor de baze de date relationale sau de baze de date multidimensionale 9) folosirea metadatelor (date despre date) a. 1+2+3+4+5+6+7+8 b. 2+3+4+5+6+7+8+9 c. 1+2+3+5+6+7+8+9 d. 1+3+4+5+6+7+8+9

27. Integrarea datelor intr-un depozit de date contine trei procese majore. Alegeti-le din urmatoarea

enumerare: 1) securizarea datelor 2) accesul la date 3) realizarea federatiei de date 4) pregatirea speciala a personalului de specialitate 5)reflectarea oportuna in depozitul de date a modificarilor semnificative ale datelor provenite din sursele de date de tip intreprindere a. 1+2+3 b. 2+3+4 c. 3+4+5 d. 1+3+5 e. 2+3+5

28. In principiu, procesul Data Mining poate fi aplicat asupra oricarui tip de depozit de date, precum si asupra fluxurilor de date („trecatoare”). Dintre acestea cele mai uzuale sunt:

bazele de date relationale bazele de date tranzactionale 3) bazele de date periodice

depozitele de date - Data Warehouses bazele de date obiecturale bazele de date in tehnologii avansate a. 1+2+3+4+5 b. 1+2+4+5+6 c. 2+3+4+5+6 d. 1+3+4+5+6

66.. PPRROOIIEECCTTAARREEAA SSIISSTTEEMMEELLOORR IINNFFOORRMMAATTIICCEE

1) Se da relatia Student = ( NrMatricol, NumeStudent, AdrStudent, StareCivila, DataNastere);

care afirmatie este adevarata: a) NrMatricol este un atribut care poate lua valoarea NULL; b) NrMatricol este un atribut multivaloare; c) NrMatricol este un atribut decompozabil; d) NrMatricol este un atribut identificator; e) NrMatricol este un atribut optional.

2) Cardinalitatea 1,1 semnifica faptul ca:

a) toate entitatile unei ET participa la o AST si pentru fiecare exista o singura entitate corespondenta intr-o alta ET participanta la aceasi AST;

b) pot exista entitati ale unei ET care nu participa la AST; c) pot exista entitati ale unei ET care au mai multe entitati corespondente intr-o alta ET

participanta la aceasi AST; d) este optionala participarea entitatilor unei ET la AST; e) este multipla corespondenta entitatilor unei ET intr-o alta ET participanta la aceasi AST.

3) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect : a) CarteCititor = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca); b) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise);

Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Data_imprumut); c) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol);

Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca); CarteCititor = (Cota , NrFise, Data_imprumut);

d) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol); Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Cota, Data_imprumut);

e) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Data_imprumut); Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca).

4) Se da urmatorul fragment de MCP:

Indicati afirmatia adevarata: a) Cerere aprobata este un EvT intern intermediar; b) Cerere aprobata este un EvT declansator extern; c) Cerere aprobata este un EvT emis rezultat. d) Cerere aprobata este un EvT declansator rezultat; e) Cerere aprobata este un EvT indus.

5) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

a) AST Medicament; b) ET Medicament; c) AT Medicament; d) Bloc operator Medicament; e) Proces Medicament.

6) Se da relatia Produs = (CodProdus, DenProdus, CaracteristiciProdus, DataFabricatie); indicati afirmatia

eronata: a) CodProdus este un atribut atomic; b) CodProdus este un atribut optional; c) CodProdus este un atribut monovaloare; d) CodProdus este un atribut obligatoriu; e) CodProdus este un atribut identificator.

7) Cardinalitatea 0,n semnifica faptul ca:

a) toate entitatile unei ET participa obligatoriu la o AST; b) toate asocierile unei AST participa obligatoriu la o ET c) participarea unei entitati dintr-o ET la o AST este unica; d) participarea unei entitati dintr-o ET la o AST obligatorie; e) pentru o ET pot exista entitati care nu participa la o AST si pot exista entitati care au mai

multe entitati corespondente intr-o alta ET prin acea AST.

8) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a) Persoana = (CNP, Nume, Adresa);

Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP); b) Persoana = (CNP, Nume, Adresa).

Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii); PersoanaLiceniata = (CNP, Cod_licenta);

c) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta) Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP).

d) PersoanaLiceniata = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii); e) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta);

Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii).

9) Se da urmatorul fragment de MCP:

Indicati afirmatia adevarata: a) Polita intocmita este un EvT emis declansator; b) Polita intocmita este un EvT declansator extern; c) Polita intocmita este un EvT emis rezultat; d) Polita intocmita este un EvT intern intermediar; e) Polita intocmita este un EvT indus;

10) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

a) EvT EsteImprumutata; b) AST EsteImprumutata; c) AT Data_imprumut; d) OpT EsteImprumutata; e) SincT Data_imprumut.

11) Indicati afirmatia adevarata:

a) fiecare atribut din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; b) fiecare entitate din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; c) fiecare ET din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; d) fiecare AST din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; e) fiecare asociere din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD.

12) Indicati afirmatia adevarata:

a) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o legatura intre tabele de tip UNUL LA MULTI in MLD;

b) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-un tabel de sine statator in MLD;

c) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o coloana a unui tabel in MLD;

d) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o ET in MLD; e) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-un AT in MLD.

13) Indicati afirmatia adevarata:

a) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o coloana a unui tabel; b) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o legatura intre tabele de tip

UNU LA UNU; c) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o linie a unui tabel; d) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o ET; e) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-un AT.

14) Indicati afirmatia adevarata:

a) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua tabele; b) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in cardinalitate; c) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD intr-un tabel de

sine statator; d) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua legaturi

intre tabele de tip UNU LA MULTI; e) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua legaturi

intre tabele de tip UNU LA UNU si cardinalitate.

15) Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila, DataNastere); indicati afirmatia

adevarata: a) NumeAngajat este un atribut istoric; b) NumeAngajat este un atribut multivaloare; c) NumeAngajat este un identificator; d) NumeAngajat este un atribut optional; e) NumeAngajat este un atribut necalculat.

16) Se da relatia Persoana= ( CNP, Nume, Adr, StareCivila, Varsta); indicati afirmatia adevarata:

a) Varsta este un atribut repetitiv; b) Varsta este un atribut variabil in timp; c) Varsta este un atribut decompozabil; d) Varsta este un atribut multivaloare; e) Varsta este un atribut identificator.

17) Se da relatia Elev = ( NrMatricol, NumeElev, AdrElev, StareCivila, DataNastere, Tel, eMail); indicati

afirmatia adevarata: a) eMail este un atribut calculat; b) eMail este un atribut optional; c) eMail este un atribut decompozabil; d) eMail este un atribut repetitiv; e) eMail este un atribut identificator.

18) Se da relatia Serviciu = ( CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie); indicati afirmatia

adevarata: a) DataExecutie poate fi un atribut optional; b) DataExecutie poate fi un atribut multivaloare; c) DataExecutie poate fi un atribut decompozabil; d) DataExecutie poate fi un atribut calculat; e) DataExecutie poate fi un atribut identificator.

19) Se da relatia Serviciu = (CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie); indicati afirmatia

eronata: a) CodServiciu este un atribut elementar; b) CodServiciu este un atribut identificator; c) CodServiciu este un atribut atomic; d) CodServiciu este un atribut optional; e) CodServiciu este un atribut obligatoriu.

20) Indicati afirmatia adevarata:

a) X=0 exprima participarea unica si obligatorie la actiune; b) X=0 exprima participarea obligatorie la actiune; c) X=0 exprima participarea multipla la actiune; d) X=0 exprima participarea unica la actiune; e) X=0 exprima participarea optionala la actiune.

21) Indicati afirmatia adevarata:

a) X=1 exprima participarea optionala la actiune; b) X=1 exprima participarea obligatorie la actiune; c) X=1 exprima participarea multipla la actiune; d) X=1 exprima participarea unica la actiune; e) X=1 exprima participarea unica si optionala la actiune;

22) Indicati afirmatia adevarata:

a) Y=1 exprima participarea optionala la actiune; b) Y=1 exprima participarea obligatorie la actiune;

c) Y=1 exprima participarea unica la actiune; d) Y=1 exprima participarea multipla la actiune; e) Y=1 exprima participarea multipla si obligatorie la actiune.

23) Indicati afirmatia adevarata:

a) Y=n exprima participarea multiplala actiune; b) Y=n exprima participarea obligatorie la actiune; c) Y=n exprima participarea multipla si obligatorie la actiune; d) Y=n exprima participarea unica la actiune; e) Y=n exprima participarea unica si obligatorie la actiune.

24) EvT declansator poate fi:

a) EvT extern intermediar; b) EvT emis; c) EvT intern rezultat; d) EvT emis rezultat; e) EvT intern intermediar.

25) EvT indus este:

a) EvT extern, care provine din exteriorul sistemului economic; b) EvT extern, aparut ca urmare a unui EvT intern rezultat; c) EvT declansator, care declansaza un tip de activitate; d) EvT emis, produs (generat) de desfasurarea unei activitati; e) EvT intern, generat de desfasurarea unei activitati în interiorul sistemului

economic.

26) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

a) EvT Asigurare; b) AST Asigurare. c) ET Asigurare; d) OpT Asigurare e) AT asigurare

27) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

a) EvT Declansator; b) EvT Emis; c) AST; d) ET;

e) Proces.

28) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

a) AST; b) Bloc OpT; c) EvT Emis; d) EvT Declansator; e) Proces

29) Se da relatia Elev = ( NrMatricol, NumeElev, AdrElev, StareCivila, DataNastere, Telefon, eMail); indicati

afirmatia adevarata: a) Telefon este un atribut calculat; b) Telefon este un atribut optional; c) Telefon este un atribut decompozabil; d) Telefon este un atribut identificator; e) Telefon este un atribut permanent in timp.

30) Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila, DataNastere); indicati afirmatia

adevarata: a) StareCivila este un atribut elementar/atomic; b) StareCivila este un atribut multivaloare; c) StareCivila este un identificator; d) StareCivila este un atribut calculat; e) StareCivila este un atribut decompozabil.

31) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este eronat: a) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont)

ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere) b) Persoana = (CNP, Nume, Adresa)

ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP) c) Persoana = (CNP, Nume, Adresa)

ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere) ContCurentPersoana = (CNP, Nr.Cont)

d) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont) e) ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP).

32) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Indicati fragmentul corect de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia: a) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi,

NrCursa, DataCursei); b) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi)

Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia) TrenCursa = (DataCursei);

c) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia) TrenCursa = (NrCursa, DataCursei).

d) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia) TrenCursa = (CodIdentificare, NrCursa, DataCursei);

e) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia, CodIdentificare, DataCursei).

33) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, Nr.factura)

FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare); b) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus)

FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura) ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);

c) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare, CodProdus).

d) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);

e) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodProdus, CantitateFacturata, PretVanzare).

34) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient)

FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura) FacturaClient = (Nrfactura, CodClient);

b) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient)

c) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient, NrFactura, DataFactura).

d) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient);

e) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient, NrFactura) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient).

35) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CodProdus)

ProdusFacturat = (CantitateFacturata, PretVanzare); b) ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura,

CantitateFacturata, PretVanzare) Client = (CodClient,NumeClient, AdresaClient, TelefonClient);

c) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient) ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare) Client = (CodClient,NumeClient, AdresaClient, TelefonClient);

d) ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);

e) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CantitateFacturata, PretVanzare).