Z IA LAMIZIL

Æ I L O C A L I T Ã Å I L E Î N V E C I N A T E

PUBLICAÅIE LUNARÃFONDATÃ DE

ADI MANDALAC

NR. 17IANUARIE 2016

STATULSUNT EU,CETÃÅEANUL

ZIAR DE OPINII, POLITICÃ, ACTUALITATE, INFORMAÅII, SUFLET, ADEVÃR! ÆTIRI DIN ORAÆUL TÃU, EDITORIALE, CULTURÃ, PUBLICITATE ÆI SPORT

Dintr-un popor nu rãmâne nimic, decât cultura. (Mircea Eliade)

Festivalul Internaåional dePoezie æi Epigramã ”Romeo æiJulieta la Mizil”, organizat de

fundaåia omonimã, în parteneriat cuLiceul Teoretic „Grigore Tocilescu”, dinMizil, ISJPH æi CCD Prahova a ajuns, în2016, la a 9-a ediåie, care va reuniaproape 600 de concurenåi la ambelesecåiuni, Poezie æi Epigramã.

Organizatorii oferã premii în valoaretotalã de 4000 de lei, acestea onorândoameni de culturã mizileni, care fac partedin patrimoniul cultural naåional: GeorgeRanetti, Grigore Tocilescu, AgathaBacovia.

Printre personalitãåile care vor fiprezente pe 30 ianuarie, la festivitatea depremiere de la Liceul Teoretic „GrigoreTocilescu”, se numãrã: acad. SolomonMarcus, acad.Nicolae Dabija (R. Moldo-va), acad. Vasile Tãrâåeanu (Cernãuåi)Mircea Ionescu Quintus, prof. univ. dr.Constantin Titus Vîjeu, conf.univ.dr.Daniel Cristea-Enache, prof. univ.dr.?tefan Cazimir, Lucian Avramescu,George Stanca, Cornel Udrea, SorinRoæca Stãnescu, dr. Lucia Olaru Nenati,Marian Avramescu, dr. Elis Râpeanu,George Corbu, prof.univ.dr. CorneliuBerbente, prof.univ.dr. Vlad Leu, Victo-ria Milescu, insp.general în MinisterulEducaåiei Naåionale æi Cercetãrii ?tiinåi-fice, prof. dr.Doru Dumitrescu, secre-tarul general al Societãåii Naåionale deGeografie dr. Costin Diaconescu, pãrin-tele Mihail Milea, prof. univ.dr. NicolaeRotaru.

Vor fi prezente æi oficialitãåi pra-hovene: insp.æc.general, prof. NicolaeAngelescu, insp.responsabil cu proiec-tele, prof. Cristina Petre, directoareaPalatului Copiilor, Constanåa Vicã,directoarea Bibliotecii Judeåene „Nico-lae Iorga”, Mihaela Radu.

De asemenea, din R. Moldova, va fiprezentã o delegaåie a Liceului TeoreticPuhoi, liceu aflat în parteneriat cu LiceulTeoretic „Grigore Tocilescu” æi un altpartener important al festivalului,Direcåia Generalã de Educaåie, Tineret æi

Sport a municipiului Chiæinãu, reprezen-tatã de prof. Elena Vorotneac.

La ediåiile precedente s-au înscris cca3500 de concurenåi din peste 20 de åãri.

Anul trecut, invitaåii de onoare au fostDan C. Mihãilescu æi Daniel CristeaEnache.

Premierea, care are loc la Mizil, pe 30ianuarie 2016, onoreazã patronul spiritualal Liceului Teoretic „Grigore Tociles-cu”, savantul Grigore Tocilescu, cuprilejul prãznuirii Sfinåilor Trei Ierarhi,Vasile cel Mare, Grigorie Teologul æiIoan Gurã de Aur.

Aceastã ediåie este dedicatã memorieia trei dintre invitaåii importanåi æi dragi aifestivalului de la Mizil: Corneliu Leu,Efim Tarlapan æi prof. univ.dr. Al.Popescu Zorica.

Din juriu, la secåiunea Epigramã, facparte: prof. univ.dr.ing. CorneliuBerbente, George Corbu, insp.drd. MihaiMorar, prof. Ioan Petru-Gârda, iar laPoezie: Lucian Avramescu, GeorgeStanca, insp.dr. Cristina-Marian Ionescu,Anca Hirschpek.

Denumirea festivalului vine de lasatira politicã „Romeo æi Julieta laMizil”, publicatã în 1907.

Coordonatorii festivalului sunt profe-sorii Bãdicioiu Laurenåiu æi Minea Victor.

Dumnezeul sufletului românesc

la Eminescu mã-nchin ca laDumnezeu

spuse pãlmaæul, neætiutorulde carte, argatul ogoarelorlui mã închin spuserã pe rândînvãåãtorulapoi învãåãcelulæi pruncii încã nenãscuåi

spuserã la feldinlãuntrul mamelor lorcare æi ele erau înãuntrul mamelor mamelor lor

la Eminescu mã închin ca la Dumnezeurostirã teiiæi plopiiæi mesteceniiînfrãåiåi în aceeaæi religiecu ierburile æi lacurileæi luceafãrul de ziuãæi cu mareacare are margini frumoase ca un mormânt

de poet

lui mã supun, doar luirosti de la Cozia, de sub lespedea luiMircea cel Bãtrânæi de la Arnota, Basarab Voievodæi capul lui Mihai vorbide la mânãstirea Dealuæi Constantin Brâncoveanu,din singurul mormânt fãrã trupal catedralei Hurezilor

cum de îl iubesc cu plecãciunetoate acestea æi altele cu ele dimpreunãîncât dacã sapi în miezul nestematelor dai de elæi dacã asculåi inima pietrelor îl auzi cum bateæi dacã îl scoli în crucea nopåii pe åãranæi-l întrebi cum se cheamã sufletul luiîåi va rãspunde dintr-o rãsuflare, Eminescu?

Eminescu nu este un poetfie æi neperechenu este geniul tutelarn-a iubit-o pe Veronica Miclen-a fost sãrac æi n-a fost bogatn-a scris cãråici doar un certificat de naætere

de ce lui ne închinãm?fiindcã el a scris, cu litere de aer æi åãrânã,certificatul de naætere al sufletului românesc

Festivalul internaåional de Poezie æi Epigramã „Romeo æi Julieta la Mizil”

A noua întâlnire a celebrilor protagoniæti shakespearieni la Mizil

Marian AvramescuNãscut pe 9 februarie 1957 în Sângeru, Prahova, Marian Avramescu a debu-

tat cu grafica de presã, fiind colaborator al multor ziare æi reviste din åarã æistrãinãtate. A studiat pictura în atelierul lui Serfi (pictor modernist, conferenåiaral Institutului Nicolae Grigorescu). Portretele realizate de Marian Avramescu, lagraniåa caricaturii, surprind trãsãturi sufleteæti ale personajelor sale nevãzute dealåi plasticieni. Lucrãri semnate de Marian Avramescu au fost premiate în con-cursuri internaåionale de caricaturã æi graficã.

de LUCIANAVRAMESCU

Z IA LAMIZIL

ianuarie2016

ÆI LOCALITÃÅILE ÎNVECINATE

Tara lui „se poate æi aæa”, cufundatã într-o mlaætinã a medioc-ritaåii, scoate la luminã, din când în când, adevarate insule de exce-lenåã. Una din ele este Festivalului internaåional de poezie ?i epi-grame „Romeo æi Julieta la Mizil”.

Nivelul de excelenåã a fost atins respectând câteva reguli simple:- separarea între activitatea administrativã æi cea culturalã.

Fiecare din cele 2 activitãåi a fost gestionatã independent, la un nivelde calitate ridicat, fãrã compromisuri.

- apelarea la experåi independenåi pentru jurizare, care au primitlibertate deplinã, fãrã nici o ingerinåã din partea organizatorilor.Aceastã alegere a dus la un nivel de transparenåã ridicat æi la încred-erea participanåilor cã procesul de jurizare este corect.

- o comunicare impecabilã, coerentã. Organizatorii au folosit în modinventiv noile oportunitaåi de comunicare, în special reåelele desocializare. Marketingul festivalului ar putea servi oricând ca lecåie pen-tru orice firmã care doreæte sã se promoveze fãrã bugete exorbitante.

- o echipa la vârf, cu competenåe diverse æi complementare. Raraavis în organizaåiile românesti.

- crearea unei comunitãåi în jurul festivalului. Participanåi la festi-val (epigramiæti, poeåi), presã, voluntari la organizare (o bunã partedin ei fiind minunaåii elevi ai Liceului Tocilescu), toåi au sentimen-tul apartenenåei la o comunicate, aæteptând cu nerabdare sfâræitullunii ianuarie, care aduce o nouã ediåie a festivalului.

- menåinerea independenåei festivalului æi evitarea confiscãrii luide cãtre politicieni. Organizatorii au impus æi menåinut, cu abilitate,o distanåã suficientã faåã de lumea politicã, astfel încât festivalul sãîæi pãstreze propriul drum.

- finanåare sãnãtoasã. Festivalul a evitat sã fie dependent de o sin-gurã sursã de finanåare, ceea ce i-a permis sã rãmânã independent.

Aceste reguli au permis festivalului sã devinã un reper în dome-niu. O datã pe an, poeåi æi epigramiæti vin cu plãcere la Mizil, pentrua petrece o zi într-o atmosferã plãcutã æi de înaltã åinutã culturalã.Este dovadã cã, atunci când sunt puse la un loc competenåa, bunacredinåã, profesionalismul, rãbdarea de a construi pe termen lung, sepoate ajunge la excelenåã. Claudiu MINEA

O insulã de excelenåã

VÃ ANUNÅÃM CÃ NE PUTEÅI ASCULTA LA

RADIO VOCEA ROMÂNIEI PRAHOVA!ADRESA: www.prahova.e-vocearomaniei.ro

Iubeæti România? Iubeæti Mizilul?

Doreæti schimbare? Vrei sã ætii ce este înoraæul tãu? În judeåul tãu? Acum te poåi

exprima liber!Invitã-åi prietenii în fiecare MIERCURI

æi JOI începând cu orele 20,00 (reluare Sâmbãtã æi Duminicã orele 10,00)

Înregistrãri din Festival vor fi difuzate în emisiunile

din 3 æi 4 Februarie 2016, orele 20,00Director, Adi Mandalac

Redactor Æef, Cãtãlin Æerban

Spectacolul- „Romeo æiJulieta laMizil“,TeatrulMihaiEminescu

Z IA LAMIZIL

ianuarie2016

ÆI LOCALITÃÅILE ÎNVECINATE

EDILULUI PROÆCAN ÎI ESTE JENÃ PENTRU CÃ I SE VAMÃRI PENSIA!Un primar, despre pensiile aleæilor: "Este jenant, creæte sãrãcia!"

Primarul oraæului Mizil, Emil Proæcan, spune cã nu este de acord cu pensiilespeciale pentru aleæii locali, adãugând: "Este jenant ca, în aceastã situaåie decrizã, de paupertate, sã vii cu o solicitare care sã mãreascã aceastã situaåie asãrãciei", transmite corespondentul MEDIAFAX, Daciana Ilie.

În urmã cu doar câteva luni domnul Proæcan spunea într-un interviu:„Trebuie schimbat ceva, am devenit o åarã penalã, o åarã de hoåi”! Æi maideparte, în acelaæi interviu: „Traficul de influenåã intrã în gena poporuluiromân”! Acum edilul oraæului Mizil se simte - vizibil –„jenat” de banii care-ivor intra în buzunare, prin hotãrârea Guvernului de a mãrii pensiile primarilor !

.. De faptul cã în 20 de ani de mandat, nu a construit o grãdiniåã, nu-i ejenã? De faptul cã tinerii mizileni sunt plecaåi peste hotare ca sã-æi ajute famili-ile sãrace, de aceætia nu-i e jenã? Cã nu a adus un investitor în 20 de ani demandat, cã nu a creat un loc de muncã în toåi anii de mandat, nu îi este jenã?...Chiar ar trebui sã-i fie jenã, dar nu de pensia mãritã pe care o sã o primeascã cide oamenii care l-au susåinut æi pe care i-a minåit zi de zi timp de 20 de ani.JENANT æi LAMENTABIL, domnule Proæcan!

Adi MANDALAC

În luna Decembrie 2015, la Mizil a început „acåiunea torpila”: 5000 de ziare „POÆTALIONUL” tipãrite æi distribuite locuitorilor. Trãiascã EUROPE DIRECT!

Urmãtoarea informaåie a fostpostatã pe Facebook de cunoscu-ta doamnã Ana Sandu, mizileancãæi responsabilã cu desfãæurareaunor cursuri la Mizil:

„Azi la Mizil a avut loc Conferinåa„OAMENI CALIFICAÅI-ÆANSE MAI MARILA ANGAJARE“ La eveniment au participatabsolvenåii cursurilor de baby sitter æi îngriji-tori copii æi angajatori pe plan local.Conferinåa a fost organizatã de Euro BestTeam, partener pentru formarea æi con-silierea grupurilor vulnerabile , în cadrulproiectului INFUSE“ Instruirea pentrufurnizarea de servicii moderne“ prinProgramul Operaåional SectorialDezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013”.

Ceea ce nu ne spune domnia sa darspunem noi, este faptul cã Euro Best Teameste partener responsabil în formareagrupurilor vulnerabile în Proiectul INFUSE,PROIECT COFINANÅAT DE FONDULSOCIAL EUROPEAN prin ProgramulOperaåional Sectorial DezvoltareaResurselor, iar ACESTE CURSURI tre-buiau fãcute doar de persoanele care nu auun loc de muncã æi doresc sã se califice,având urmãtoarele opåiuni: Babysitter,Îngrijitor copii, Îngrijitor bãtrâni. Pe site-ulpartenerului Euro Best Team scrie clarurmãtoarele: ”Procesul de selecåie a per-soanelor care au urmat cursurile de califi-care a vizat în special persoanele motivateæi interesate sã ocupe un loc de muncã îndomeniul asistenåei sociale”. Din pozelepostate de dna Ana Sandu æi din declaraåiileunor cursanåi, mai mult de jumãtate din ceicare au frecventat aceste cursurisunt....salariaåi, sunt persoane deja califi-cate, sunt cunoætinåele doamnei Ana Sandu.Doamna Ana Sandu, aåi calificat persoanedeja calificate, ætiaåi sau nu ætiaåi? Maispune domnia sa cã în salã au fost æi ”anga-jatori pe plan local”, care sunt aceia, stimatãdoamnã? Care firmã angajeazã pe plan localbabysitter sau îngrijitori copii?

Vã prezentãm câteva comentarii de pefacebook, legate de aceste cursuri:

Gabriela Ileana Toate sunt numai pepile lãsaåi ,reclamele !!!! Nu sunt locuri nicipentru cursanåi !Æi alea sunt cu pile ...nu vã

mai daåi loviåi. Da, îi cumpãrã tot pe ailor,...neamurile etc...???Asta e prostimea!Nu poate sã rãspundã, s-a culcat! DoamnaSandu....Sau numãrã æpaga…

Donici Constantin Ce au fãcut ei e prafîn ochi , ce dreaq baby siter, unde în Mizil,oraæ bogat…

Da, din foto numai persoane interesate decursuri se vãd, nu au nici o treabã…Dar dnaAneta ce treabã are ? Apoi vai de mamanoastrã cu cine avem de a face! O crede cã eca la fabrica de pâine ! S-a dus vremeafustelor scurte acum încearcã mici gãinãrii, obagã alåii la înaintare!

Dumitru Mihaela Sã vã fie ruæinedoamna Ana, v-aåi bãtut joc de noi, darexistã un dumnezeu!

Olga Ardelean Æi eu vreau sã fac cursuri!Brezeanu Elena Beatrice astfel de cur-

suri se organizeazã pe f mulåi bani , banicare vin de la UE în cadrul programelor decalificare, sunt cursuri gratuite ptr. partici-panåi æi remuneraåi organizatorii, poate insti-tuåiile abilitate ar trebui sã se autosesizeze,poate chiar DNA-ul pt. cã sunt banieuropeni, referitor la participanåi, am vãzutpersoane care sunt deja pensionari, deci credcã mulåi au venit pe post de recuzitã, trebuiasã fie bifatã o astfel de acåiune æi trebuia æiauditoriu, cunosc zeci de cazuri de absol-venåi ai cursurilor dar nu au fost finalizate cuangajãri, reconversia profesionalã nu åine laMizil întrucât nu mai avem industrie, înafarã de fabrica de mezeluri æi confecåioneride chiloåi æi sutiene ce industrie mai avem?,încearcã câåiva producãtori firavi sã rezistedar este f. greu fãrã facilitãåi fiscal.

Adi MANDALAC

ACEASTA ESTE SCHEMA INDEMNIZAÅIILORPROPUSE PENTRU PRIMARI

Cum preæedinåii æi vicepreæedinåii de CJ , primarii æi viceprimarii facjocurile pentru senatori æi deputaåi, trebe sã pape æi gura lor câte ceva, nu-i aæa?Æi ce moment este mai bun decât sãrbãtorile de iarnã, pentru a putea aæternesub bradul aleæilor locali olecuåã de indemnizaåie specialã la pensie, cã doarãnu ne sunt ei cu totul æi cu totul speciali? În timp ce unii români îæi plâng zileleastea moråii din timpul loviturii de stat din decembrie 1989, o serie de gheråoiau votat pentru o altã serie de gheråoi ceea ce vedeåi mai jos. În åara în care 24de sefi de consilii judetene - adica peste jumãtate din numãrul total - au fostcondamna?i, sau anchetaåi de DNA ori au fost declaraåi incompatibili sau înconflict de interese, în åara în care din 110 primari de municipii(inclusiv capita-la) 55 au dosare penale pe motiv de corupåie, în åara în care æi pentru o bãæinãsãnãtoasã premarul cere 10%, a da o astfel de lege poate fi încadrat cel puåin lalipsã de bun simå. Da despre ce bun simå sã vorbeæti în rândul celor de mai sus,când nu-i aæa, rãmâne cum am stabilt: toåi sunt aceeaæi mizerie !

Marius DIACONESCU

Ne mai despart doar câteva luni de alegerile locale, ziua în care noi mizilenii vatrebui sã alegem din nou Primarul Oraæului Mizil. Dacã pânã acum câåiva aninimeni nu zicea nimic æi, în cel mai fericit caz, apãrea câte o persoanã care vociferape la colåuri (dar era imediat înãbuæitã în aburealã, ca sã nu zic aiurealã), de cevavreme (de ceva vreme chiar bunã am zice noi) mizilenii se strâng în grupuri æi auînceput sã aibã opinii. Æi cu înflãcãrat avânt au devenit din timizi sau dezinteresaåi,curajoæi æi hotãrâåi sã schimbe cava în oraæul acesta.

Deæteptarea românului (æi a mizileanului, desigur) este aæteptatã, aæadar, de ceva ani dezile æi parcã... nimic. Adicã an de an, iarnã de iarnã, sã simåi nevoia sã tot însiæti pe lângãromân sã se deætepte ar trebui sã dea de gândit puåin. Oare de când i se tot cântã îndemnulãsta ”deæteaptã-te române”, românul sã fie aæa de încãpãåânat încât sã refuze sã sedeætepte?... De data aceasta credem în adevãr, credem în ceea ce vedem adicã în nimiculrealizat în 20 de ani de mandate al edilului actual. Æi nu mai avem de ales, ori acordãmîncrederea noastrã unui primar ”diferit” de cel de care suntem sãtui, ori mergem maideparte cu acelaæi primar, aflat la vârsta pensiei æi pe care ne vom strãdui sã-l schimbãmîn anul 2036, cum zicea cineva.

Pe de-o parte, pesimiætii ar invoca vechea zicalã cu mãmãliga româneascã, atitudinecare a permis cãlcarea în picioare a poporului de cãtre politicieni timp de - iatã! - azi-mâine 26 de ani de la ofuscarea popularã din 1989. Pe de altã parte, optimiætii vãd înrecentele proteste stârnite de o tragedie naåionalã semnele cã poporul ar avea, totuæipuls…Æi chiar dacã la Mizil pulsul este slab, mizileanul nu va mai aætepta alåi ani de umil-inåã æi nepãsare . De data aceasta el va alege cu ochii nu cu inima æi va afla prin foråe pro-prii cã ceea ce se aflã înainte de zero sau nimic este speranåa cã ne va fi bine !

Florian M.

SPERANÅA CÃ NE VA FI MAI BINE

AZI LA MIZIL

Z IA LAMIZIL

ianuarie2016

ÆI LOCALITÃÅILE ÎNVECINATE

Avem o singurã greæealã, cã suntemrãbdãtori, cã suntem ortodocæi æi cã netemem de Dumnezeu, cã suntem îmbrã-caåi în “bunã-cuviinåã” cã avemmaniere æi bunul simå, cã am învãåat sãdãm „Bunã ziua!”, cã am învãåat sãmuncim mult æi pe degeaba, cã amînvãåat sã trãim din salarii mici æi sãplãtim impozite mari, æi am învãåat sãvotãm toåi æarlatanii, æi am învãåat sãmergem înainte ca boul la jug.. fãrã sãcomentãm. Ãsta e defectul nostru!

Sã deschidem bine ochii la tot ce semnãm,pentru cã aæa se semneazã documentele de pieirea unui neam. Tacit æi pe dedesubt! Sã fim atenåipentru cã ne distrugem naåia. Într-o zi n-o sã maiavem oxigen, într-o zi n-o sã mai avem pãduri,într-o zi n-o sa mai avem apã, într-o zi n-o sã maiavem ce mânca, într-o zi n-o sã mai avem voie sãvorbim, într-o zi n-o sã mai avem voie sãexistãm, într-o zi n-o sã mai avem voie sã fimromâni. Noi avem nevoie de o viaåã normalã, deo familie normalã, de mama copiilor noætri.

Neputinciosul Irod umblã æi astãzi pe pãmânt,nu ætim dacã sub formã de primar, ministru,preæedinte, parlamentar sau deputat.. pãrinte,burlac sau însurat, dar este cert cã în oricemoment cautã sã loveascã în Biserica luiDumnezeu æi în învãåãtura celor 7 Taine, înînvãåãtura de Dogmã Creætinã. Cautã sã loveascãsufletul nostru æi sã-l murdarescã. Æi în cel mai

rãu caz, astãzi Irod nu mai ucide, ci cautã sadestabilizeze. Ce-a mai aprigã metodã pe care apus-o în miæcare, ocultã, necreætinã æi ateistã, dedezbinare a creætinismului, nu-i faptul cã au tãiatbanii de la bisericã, sau ca nu o sa mai constru-iascã biserici, bisericile sunt fãcute oricum dinbanii poporului nu din banii parlamentarilor. Staåiliniætiåi!

Alta e problema, au trecut la altã etapã, pecare am auzit-o din gura unora.. la anumite emisi-uni. „O sã vedeåi voi de acum încolo ce o sa facãmass-media cu biserica!” Nu o sã facã nimic!Mass-media poate informa sau dezinforma, iarbiserica este stâlpul æi temelia adevãrului. Noicredem în Dogma Ortodoxã, în ÎnvãåãturaCreætinã æi în Cuvintele lui Dumnezeu! Noi nusuntem legaåi idolatru, nici de preot, nici de epis-cop, nici de peretele bisericii… eu sunt legat deÎnvaåãtura care mã obligã ca – prin acestea – sãajung la Hristos! Dacã un preot e strâmb, nu mãduc la el, æi dacã e drept îl caut cã vreau eu, æidacã nu-mi place într-o zi, plec de la el. Dar astanu înseamnã cã mi-am schimbat religia, ci îmischimb doar locaåia.

Lumea s-a agitat.. sã cãutãm acea bunãvoinåã,æi când vedem acea horhotã æi primim lovituri debocanc în piept, sã nu încercãm sã ricoæãm ci sãîncercãm sã stãm atenåi sã nu pierdem din poziåie(drepåi).

Pãrintele Calistrat CHIFAN

Am învãåat sã muncim mult æi pe degeaba, am învãåat sã trãim din salarii mici æi sã plãtim impozite mari, am învãåat sã votãmtoåi æarlatanii, æi am învãåat sã mergemînainte ca boul la jug… fãrã sã comentãm

În alte vremuri, cei care se întorceau, construiau pen-tru cei care au rãmas departe de casã, un monument.Din agoniseala lor, nu a statului. Cu aprobarea Regeluiæi binecuvântarea preotului. Pentru veænicã pomenireæi cinstire a celor rãmaæi în åãrâna neamului, mama eide åãrânã, plinã de sânge, sudoare æi lacrimi.În vremurile de astãzi preåuim mai mult cocalarii æicurvele ( æi pe alea mutate de pe centurã la televizor æipe alea politice).Dulce Românie...

Marius DIACONESCU

Caleaæcã Gabriela Æi inzona Teilor. .... Acelaæi cadou

Adina Mandalac da, ampostat æi în zona Teilor, vãmulåumesc pentru cã m-aåianunåat æi mi-aåi trimisfotografii !

Ioana Militaru frumoasecadouri!

Sorina Elena acumurmeazã ca locuitorii oraæuluisã- i ofere primarului ‘’ carton-aæul roæu’’

Cetatean Mizilean servi-ciul de salubrizare al oraæului evarzã din punct de vedere eco-nomic de ani de zile, primãrianu are bani sã susåinã salu-brizarea strãzilor, foarte mulåicetãåeni nu plãtesc gunoiul înspecial cei care locuiesc la case,angajaåii de acolo sunt oblig-aåi...Vezi mai mult

Lucian Nica Peste totunde sunt amplasate ghene degunoi, e la fel, au devenit pasi-

unea åiganilor care le rãscolescfãrã sã...i deranjeze nimeni

Valentina RasineanuAdina Mandalac , strada GhicaVodã face parte din oraæulMizil .....Te rugãm vino æi peaici…

Eduard Cristescu:Domnule Cetãåean Mizilean æieu locuiesc la casã dar pare oaberaåie ceea ce susåineti, cinesunt acei care duc gunoiul cumaæina personalã? æi unde? lagârlã??!!

Eduard Cristescu a rãspuns ·7 rãspunsuri · 3 ore

Valentina Rasineanu „ lagârlã“ locuiesc oameni bolnavi,copii care sunt tot timpul curiscul de a seîinbolnãvi, Deci nue corect cum suntem trataåi dedomnul primar.

Olga Ardelean : îmiplace, râd

Valentina Rasineanu:Bravo cã râzi

Donici Constantin:Cãnd era Romprest era totul okæi plãtea toatã lumea serviciile,dar au fost alungaåi de aæa ziæiiæmecheri ,acum dzeu cu mila

Sole Mio EvenimentePaulesti Aæa NU!!!

Cetatean Mizilean: daaæa este, directorul se plimba laPoieæti cu autoturismele person-ale ale angajatilor

Donici Constantin Când? acum poate, nu atunci !

Donici Constantin Nici

nu vreau sã mã gândesc cum osã fie dupã sãrbãtori !

Cetatean MizileanRomprestul a plecat pentru cãoraæul Mizil nu are bani pentrusalubrizare, atât primaria cât æiceãåenii tot mai amãrâåi, asta oætiu de la un prieten carelucreazã la Romprest æi mi-apovestit mai multe lucruri

Adina Mandalac CON-TINUARE: Când la conducerese afla dl. Prundurel, CONSILI-UL DE ADMINISTRAÅIE DELA SALUB ( din care fac parte

oameni din primãrie sau caresunt foæti salariaåi) era plãtit cu50 de lei de membru. VenindStere, la indicaåiile primarului,aceæti membri...sunt plãtiåi cu500 lei …

Adina MandalacOAMENII spun cã aceastãfirmã de salubrizare ar dori sãtreacã direct în patrimo-niul.....edilului...ar vrea sã o iadlui., aæa se vorbeæte....

Adina Mandalac DOM-NILOR, DLE DONICI.....Romprestul a fost falimen-tat!!!!! Ce vorbim??? Întrebaåioamenii care au lucrat acolo,EU am lucrat la Salub, nu mintæi sunt fff bine informatã ! Deaceea oamenii au amuåit când aadus la conducerea Salubuluiomul care falimentase celelalte2 instituåii.....Romprest æiConetax

Cetatean Mizilean Rom-prest si-a oprit activitatea laMizil din cauza banilor, fix înperioada când au început prob-lemele financiare ale primãriei

Donici ConstantinApropo, când venea directorulmare de la Romprest , dnuVelicu, Proæcanu sta drepåi ,iarrezilierea contractului a fostfãcuã de primar ptr cãRromprest lua banii pe servici-ile f bune æi primaria nu maiputea lua taxa de la cetãåeni.

DE MOÆ NICOLAE, PRIMARUL ORAÆULUI EUROPEAN MIZIL A FÃCUT UN CADOULOCUITORILOR din str. Blajului, zona Teilor æi zona I.L.Caragiale ! La mulåi ani !

Z IA LAMIZIL

ianuarie2016

ÆI LOCALITÃÅILE ÎNVECINATE

Întimp ce în alte localitãåidin Prahova æi din åarã

primarii aleæi organizeazã pen-tru bãtrâni æi bolnavi nunåi dediamant, oferã baloane colorate,inimioare æi flori, concursuriartistice, spectacole æi sãrbã-toresc Ziua Internaåionalã aPersoanelor Vârstnice, la Mizilacestea se bucurã în fiecare an,doar de darurile primite de lacolectivul C.A.R.P. Mizil (CAR Pensionari ). ”Mi se pareo idee extraordinarã, pentru cãsunt oameni care au nevoie depuåin sprijin. Ei sunt cei acre audus greul, pânã la urmã, într-o

perioadã dificilã”, ne-a declaratpreæedintele Generosu Lucian înluna Dec. 2015.

La fel, Directorul EconomicMariana Pãtru, s-a declarataceeaæi veænicã admiratoare abãtrânilor, ”care trebuie sãrbã-toriåi cât timp sunt în viaåã”.Ideea de ”a oferi” face partedintr-un proiect care a începutcu mulåi ani în urmã, aæa cã îndata de 8 Decembrie, un grupde salariaåi de la C.A.R.P. Mizila pornit la colindat atât în oraæ

cât æi-n 32 de localitãåi înveci-nate unde au oferit un total de200 de pachete, fiecare pachetconåinând 3 sacoæe pline cudaruri. Cu lista în mânã æi cu”micile„ daruri, fiecare grup apornit în toate colåurile oraæuluila cei ce se aflã în suferinåã sausunt bãtrâni neputincioæi. Culacrimi în ochi æi emoåionaåipânã în adâncul inimii, vârst-nicii au ascultat colinda, au fre-donat-o æi au mulåumit pentrupacheåelul primit. Pentru bãtrâniæi bolnavi a fost o mare sur-prizã, plãcutã de altfel, aceastãscurtã vizitã neanunåatã, încondiåiile în care unii dintre ei

sunt vizitaåi foarte rar de cineva.Redacåia ziarului ”Azi la

Mizil” mulåumeæte pentru posi-bilitatea de a însoåii o parte dingrupuri æi mai ales pentru cã amcunoscut arta rugãciunii luiIsus: în timp ce primeau daruri,bãtrânii se rugau æi lacrimile lorbrãzdau obrajii plini încã deîmbujorare æi speranåã!

Pentru cã de atunci æi pânãazi Dumnezeu a mai avutnevoie de un suflet, transmitemcondoleanåe familiei Generosuæi Dumnezeu sã-l ierte pepreæedintele de la C.A.R.P.Mizil, dl. Lucian Generosu.

Adi MANDALAC

CADOURI PENTRU BÃTRÂNI ÆI BOLNAVI

ÎN CÃUTAREA ALEÆILOR PIERDUÅIGândul vã prezintã lista celor 28 de deputaåi æisenatori care au „dispãrut” din Parlament:

Dacã duceåi lipsã de parlamentari, venåi pe laMizil. E unul aici , Emil Proæcan , care ar vrea sãfie parlamentar, sã fie æi el în ,,treburili,, åãrii . Cãcila Mizil a fãcut totul praf . Æi-a aranjat familia binede tot, a cumpãrat terenuri , spaåii comerciale æi-afãcut case æi-a luat autoturisme , mã rog, ce aveanevoie omul acolo ca familist nesãtul; Mizilul l-adistrus . A fãcut în aæa fel încât sã rãmânã în oraænumai åiganii, pensionarii æi asistaåii social . Ãætia îlmai voteazã . Veniåi domnule un partid æi oferiåi-iun loc de parlamentar . Æi dacã nu are bani , face elrost de undeva ; de la una din fundaåiile lui , de pela bugetul de asistenåã socialã , de pe la ajutoarelede cãldurã pentru cei în nevoie . Faceåi-i o ofertã cãrãspunde pozitiv ; nu i-a rãmas vreun partid încare sã nu fi fost în viaåa asta lungã ( prea lungã ) alui . Cãci æi dacã nu o sã mai fie el în viaåã noi laprimãrie vrem pe cineva din familia lui . Cã doaroraæul e latifundia lui æi a neamului lui nemernic .

Marius DIACONESCU

Primarul din Palilula ” se rãtãcea ”des. Æi cum se rãtãcea el odatã –pac 100 de milioane la purtãtor; æi

se mai rãtãcea încã odatã precum Harap Albdin poveste æi pac altã sutã de milioane se-aæeza domoalã lângã cealaltã. De câte oris-o fi rãtãcit în mandatele sale primarul dinPalilula, numai povestitorul ætie… Cu fixdouã sãptãmâni înainte de Crãciun, omul ”s-a rãtãcit” ultima datã, pentru cã nu a åinutcont de spusele împãratului : sã te fereæti delup când mergi la lemne, sã nu te împri-

eteneæti cu omul spân, sã nu faci casã cuomul roæ æi sã tai porcul la timp. Astfel,Palilula a rãmas fãrã edil iar beciul dom-nesc a mai cãpãtat un client.

Neåinând cont de îndrumareacreætineascã de a nu te bucura de necazulaltuia, hienele devoratoare de cadavre –altãdatã apropiate ale ”primarului rãtãcit” seîmbulzesc la ciolanul din primãrie, muæcân-

du-se una pe alta de cur, doar doar orajunge sã se pricopseascã æi ele cu ceva„rãtãciri” din astea , aducãtoare în modmiraculos de bancnote cu minim douã zer-ouri.

Astfel s-a ajuns ca orice proastã-a satu-lui sã se viseze primar peste minunataPalilulã, neåinând cont de faptul cã lupulpândeæte. Cum care lup? Cel de mai jos !

Marius DIACONESCU

PALILULA IUBIREA MEA

Z IA LAMIZIL

ianuarie2016ÆI LOCALITÃÅILE ÎNVECINATE

Veåi afla citind urmãtoarele articole caremeritã savurate cuvânt cu cuvânt, rând curând, ce înseamnã MASONERIA æi cum de æi-a întins tentaculele pânã la Mizil.Masoneria este un curent religios æi filozoficcare se caracterizeazã prin ritualuri misticeæi prin îmbinarea lor cu principiile etico-morale æi politice.Mason, este membru al organizaåiei mason-ice. Emil Proæcan este mason! Aæa ne confir-mã apropiat din anturajul dlui æi tot ce vãprezentãm în rândurile urmãtoare:

Marele Secretariat al MARII LOJI NATIONALE AROMANIEI -

Loja de Ritualisticã Comparatã æi CercetãriMasonice, scrie pe site-ul sãu urmãtoarele:

June 8, 2014 LANSARE DE CARTEORAÆ MIZIL- 9 MAI2014

In ziua de 9 mai 2014,la Mizi, Il :. Fr :. ViorelDãnacu , PreæedinteleCentrului Regional deStudii FrancmasoniceParis Bucureæti æi MareMaestru al MARII LOJINAÅIONALE AROMÂNIEI - Loja deRitualisticã Comparatã æiCercetãri Masonice a rãspuns invitaåiei Primaruluioraæului Mizil, Domnul Emil PROÆCAN , la un eveni-ment cultural de excepåie: în primul rând a fost lansatão carte de poezie , în al doilea rând este o carte scrisã deDomnul Emil PROÆCANU æi Domniæoara EcaterinaBARGAN , o tânãrã studentã din Chiæinãu a cãreipoveste este extraordinarã . Ne-am bucurat de momenteunice æi pline de încãrcãturã emoåionalã æi spiritu-alã,…..motiv pentru care Cartea intitulatã : LA MAR-GINEA LUMII , este o lucrare care are un loc specialîn cadrul Bibliotecii Centrului Regional de StudiiFrancmasonice Paris Bucureæti….

Fraåii din MAREA LOJÃ NAÅIONALÃ AROMÂNIEI - Loja de Ritualisticã Comparatã æiCercetãri Masonice æi membrii Centrului Regional deStudii Francmasonice Paris Bucureæti, vor aveaplãcerea de a se dezmierda uneori, rãsfoind aceastãlucrare deosebitã de culturã pur româneascã."

Ce spune doamna Magdalena Albu, scriitor æi buncunoscãtor al Masoneriei despre "securisto-masonii" deazi, în lucrarea sa "Dictatura ocultã cu cip preferenåial alumii contemporane":

"Portretul lor, aæa cum l-am vãzut zilnic în faåaochilor vreme de câåiva ani la rând, are câteva coordo-nate intrinseci, ce åin de structura sa intimã, æi anume:niæte inæi veænic pomãdaåi la chip, dar extrem de urâåi lasuflet, posesori ai unor raåiuni diabolice capabile de adistruge pe oricine cu uæurinåã în orice moment printr-un simplu telefon sau printr-o simplã formã de comuni-care descendentã, actanåi cu intelect precar æi cu funcåiineapãrat importante, care nu cunosc decât douãipostazieri ale multifaåetatului chip al lumii în care trãi-esc: banii æi puterea... Orbiåi de o vanitate ce îistãpâneæte continuu æi le întunecã minåile cumplit,securisto-masonii de azi au un unic principiu solid: vorsã conducã tot, sã stãpâneascã tot, considerându-sedumnezeii imuabili ai acestei umanitãåi, umanitate care,din fericire, nu le aparåine câtuæi de puåin.

Din pãcate însã pentru întreaga omenire, ei suntprezenåi peste tot: în posturi-cheie de conducere,guverne, mass-media, universitãåi, instituåii publice,mediul privat etc. Mai nou, vor sã controleze populaåiaTerrei de aæa manierã, încât sã ætie cu orice preå cândeæti diareic, când pui frunzã de sarmale, dar æi când taifrunzã la câini (aæa cum procedeazã aceætia), când scoåibani din contul propriu ori când te împuiåezi legal sauclandestin, potrivit legilor naturale ale firii æ.a.

Cu o putere financiarã evidentã æi cu un statusdobândit ori cumpãrat, SECURISTO-MASONII lumiide azi - indivizii care se hrãnesc din satisfacåia produc-erii rãului asupra Celuilalt æi din construirea unor pla-nuri diabolice pentru comunitate.

Personal, am considerat întotdeauna segmentulsecuristo-masonic trecut æi actual ca fiind un grav æiconstant pericol pentru întreaga umanitate, pentru isto-ria însãæi a Fiinåei umane în succesiunea rapidã a vre-murilor.

(continuare în nr. urmãtor).

Dupã 77 de ani, BOR reitereazã: MASONERIArãmâne OSÂNDITÃ! PoziåiaSf. Sinod din 1937 rãmâneNESCHIMBATÃ

Subiectul Masoneriei revine în actualitate. Dupã cela începutul lunii fãcea vâlvã uriaæul templul masoniccare se va construi în Bucureæti, precum æi declaraåia debucurie pentru alegerea lui Klaus Iohannis ca preæed-inte, iatã cã aceastã organizaåie revine în actualitate.

Într-un interviu pentru ziarulring.ro, Marele MaestruViorel Dãnacu a stârnit rumoare afirmând cã doreæte sãpromoveze o "masonerie pe înåelesul românilor. Chiaram lansat un program: acela al unei masonerii de fun-dament creætin-ortodox. (…) În lãcaæurile de cultromâneæti gãsim foarte multe simboluri masonice. Æi,atunci, sigur cã am mers pe ideea de a promova aceastãmasonerie pe care sã o înåelegem noi, românii, majori-tar creætin-ortodocæi".

Acesta a mai afirmat cã Francmasoneria trebuie sãatragã cât mai mulåi preoåi: "Ætiåi când îæi va revenifrancmasoneria? Masoneria îæi va reveni æi va reintra pefãgaæul normal când în loji vor fi cât mai mulåi preoåi".

Declaraåiile optimiste ale lui Dãnacu au fost însãdate peste cap de afirmaåia pãrintelui Constantin Stoica,purtãtorul de cuvânt al Patriarhiei, care a spus cã poziåiaBOR faåã de masonerie este neschimbatã. Sfântul Sinodal Bisericii Ortodoxe Române a osândit masoneria în1937.

"Poziåia Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe deprin anii 1937 cu privire la masonerie este astazi

neschimbatã", a afirmat Pr. Stoica pentru ziarulring.ro. Recent, Biserica Ortodoxã a Greciei a reiterat con-

damnarea masoneriei, afirmând "incompatibilitatea din-tre credinåa ortodoxã æi apartenenåa la Masonerie."

Iatã poziåia oficialã a BOR despre masonerie, docu-ment semnat de Patriarhul Miron Cristea în 1937:

Temei Nr. 785/1937. Î.P.S. Mitropolit Nicolaeal Ardealului, dã citire referatului cu studiul asuprafrancmasoneriei, ce i s-a cerut de Sf. Sinod încã dinanul 1934.

Sfântul Sinod însuæindu-æi concluziile din refer-at hotãrãæte:

1. Biserica osândeæte Francmasoneria ca doc-trinã, ca organizaåie æi ca metodã de lucruocultã...........

Biserica Ortodoxã a Greciei A CONDAMNATMASONERIA. Aæteptãm asemenea comunicat æidin partea BOR

(ziarulring.ro)

"Arestaåi masonii"!Documentul oficial care CUTREMURÃ Justiåiaromânã:

Autoritãåile statului român tocmai sunt implicateîntr-o luptã fãrã precedent pe frontul combaterii evaziu-nii fiscale. Ceea ce, bineînåeles, nu poate fi decât benef-ic pentru însãnãtoæirea mediului de afaceri æi totodatã asocietãåii româneæti în general. Mai ales atunci cândaceste anchete se deruleazã cu strângerea de dovezi æiprobe indubitabile, care sã nu mai lase loc de inter-pretãri în faåa instanåelor de judecatã.

Numai cã, în mod cu totul æocant, una dintre celemai complexe acåiuni de acest fel din ultima vreme estepe cale sã provoace nu doar un scandal uriaæ în sânulsistemului juridic de la noi, dar sã inflameze deopotrivãæi comunitatea internaåionalã. Pentru ca, spre stupe-facåia judecãtorilor, procurorul care a instrumentatacest dosar æi-a bazat cererea de arestare preventivã ainculpaåilor nu pe presupusele fapte ilicite comise deaceætia, ci pe apartenenåa respectivilor la "mediilemasonice". Ceea ce, dupã cum insistã magistratul închiar referatul de arestare, i-ar face pe aceætia "sã aibãdispreå faåã de lege æi organele statului" æi deci, dupãcum a cerut completului, trebuie de urgenåã bãgaåi lazdup! Normal cã susåinerea unor asemenea teorii într-un document oficial înaintat de procuror instanåei dejudecatã, a stârnit nu doar uimirea breslei magistraåilor,dar æi o vie îngrijorare printre fruntaæii miæcãrii mason-ice. (EXCLUSIV Ziarul Naåional)

Adi MANDALAC

SURSE DIN PRIMÃRIA MIZIL NE PRECIZEAZÃ FAPTUL CÃ EMIL PROÆCAN ESTE MASON

Z IA LAMIZIL

ianuarie2016

ÆI LOCALITÃÅILE ÎNVECINATE

Acad. SolomonMARCUS,Bucureæti

Pentru mine,Festivalul de laMizil, în Zona luiCaragiale, se cu-vine a deveni o Zi a

Humorului , în care sã trecem înrevistã starea humorului înRomânia actualã. Sã nu uitãm cãhumorul în educaåie æi în viaåã esteca sarea în bucate. Fãrã humor,viaåa e searbãdã.

Felicitãri Mizilului, pentru con-tribuåia sa la Salvarea Humorului!

Conf.univ.dr.George STANCA,BucureætiScriitor, jurnalist, editorVIVAT MIZIL !

Mã gândeam, înegoismul meu, ca festivalul acestasã rãmânã strict al poeziei, nu æi alepigramei... Dar, de fapt, epigrama,umorul, sunt primele calitãåiintrinseci ale Mizilului. De la neneaIancu citire. Cãci, Mizilul este pri-mar legat de umorul caragialesc.Abia apoi prin eforturile directoru-lui de la liceul "Tocilescu" æi aleprofesorului de românã, iniåiatorii,s-a ajuns æi la poezie.

Atenåie! Când zic "ne..." nu mãrefer la duodenele patriei, multe,mãrunte, manevrabile, manipula-bile, manelibile æi subculturale; nicila elita academicã din ce în ce maisubåire, ameninåatã de recolta bac-ului 2012... aæadar pe cale de dis-pariåie, ci exclusiv la persoanelecare mai respirã digerã, gustã cevaculturã...

Dar tot asta, paradoxul refugiu-lui în Poezie, îmi aduce aminte de oanecdotã veche. Ceauæescu vor-beæte cu unu': o duci bine? Minu-nat ! Câætigi bine? Super ! Dacãstrâng æurubul ? Va fi æi mai bine...Dacã-l strâng la sânge ? Abiaaætept ! Cu ce te ocupi ? Gropar...

Vivat ! Aæa cã retractez...Ei bine, la ora exactã, Festiva-

lul "Romeo æi Julieta la Mizil", - e,cum sã eviåi umorul?! - este unsãnãtos æi zdravãn stâlp al spiritual-itãåii româneæti, aflatã în maræforåat, ameninåatã de manelizare, depauperizare pânã la des-åãrare...noroc cu depozitele de românismbasarabene, o mostrã fu prezenåa luiNicolae Dabija la Mizil.

Da, Mizil!, un loc de poætie, un"menzil" unde se schimbã caiipoeziei, unde cãlãtorul ia o cafea æi-un mizilic æi-un catren sau ometaforã ca friæcã ...

O oazã culturalã æi loc derepaus pentru a continua lupta,cãlãtoria...

Un colac de salvare, chiar dacãinsuficient, desigur musai necesar.

Plouã cu poeåi æi poezie laMizil. Nu credeam cã pe decadenåaasta generalã, funerarã de-a dreptula Patriei, neamului, limbii, Poeziamai poate subzista. Dar, se pare, m-am înæelat. Cãci starea poeziei nueste armonizatã, observ, cu stareamoralã generalã. Dimpotrivã, edizarmonicã. Cu cât ne este mairãu, cu atât ne refugiem în poezie.Asta cred cã ar fi o explicaåie.

Acad. Nicolae DABIJA,Chiæinãu

Mizilul a fosttimp de câteva zilecapitala Poezieiromâneæti. NichitaStãnescu spusesecu o ocazie: "În

materie de poezie România este unmare imperiu". Mizilul e o urbecare face parte din acest imperiu æi

l-aæ numi în context un oraæ imperi-al. Aici dimensiunea lui sufleteascãimportã cel mai mult. Deæi a douazi bucureætenii se grãbeau sã plece,mã gândeam cã mi-ar fi plãcut maimult sã locuiesc într-un orãæel micprecum Mizilul decât într-un oraæmare ca Bucureætiul. Mizilulseamãnã cu un prieten drag, pe carel-ai cunoscut recent, dar pe care aiimpresia cã l-ai ætiut dintotdeauna.

Dumnezeu, când fusese copilÆi i se fãcuse dor de o minuneA creat cerurile de la Mizil,Cele mai albastre din lume.

Daniel Cristea-ENACHE,BucureætiDirector deimagine alUniuniiScriitorilor dinRomânia, criticliterar, direc-

tor al revistei Literatura deazi, www.literaturadeazi.ro

(Adresându-se, în preziua fes-tivitãåii de premiere, epigramiætilor,poeåilor prezenåi æi organizatorilor"Acum câteva zile am fost laLondra. (n.r. faåã de data de30.01.2015) Pentru mine, a veni laMizil este la fel de important ca amerge la Londra æi viceversa, cã mãgândeam æi la Caragiale æi laNichita Stãnescu, cei din apropiere,nu? De ce este la fel de importantpentru mine a veni la Mizil ca æi amerge la Londra? Pentru cã, amspus eu, æi, îmi pare rãu, repet ceeace am spus. Nu pot sã vin cu un dis-curs ad-hoc. Un discurs pentruMizil æi un discurs pentru Londra.Eu am acelaæi discurs æi pentruLondra æi pentru Mizil. Am spus unlucru foarte simplu æi pe carefiecare dintre Domniile Voastre îlputeåi verifica prin propria Dvs.experienåã. Nu este un lucru dincãråi, nu este un lucru de spirit, esteun lucru din realitate, este un ele-ment referenåial, este ceva ce faceparte din cotidianul nostru, sau dinceea ce ar trebui sã fie cotidianulnostru æi anume faptul cã-am spuseu cu un vechi proverb-omulsfinåeæte locul æi cã nu este impor-tant unde eæti, important este ce eætiæi ce poåi face tu cu ceea ce poåi fi.Dupã cum bine ætiåi noi româniiavem un accentuat complex de infe-rioritate æi noi credem sau am fostînvãåaåi sã credem cã noi suntemcei mai rãi dintre toåi, cei maimediocri, cei mai periferici, cei maimarginali, cei mai fãrã æansã. Æi amfost la Londra, am fost la TateModern, unul dintre cele mai im-portante muzee din lume æi cel maiimportant exponat al acelui muzeu,întâmplãtor, asta este, era creat deun român pe nume Brâncuæi.

Pe mulåi dintre Dvs. v-am citit,dar am venit aici, æi vorbesc înnume personal, dar cred cã æi dom-nul Dan C. Mihãilescu este în asen-timentul meu-am venit aici, laMizil, ca sã vã ascultãm pe Dvs.pentru cã pe noi ne-am tot ascultatæi ne ætim foarte bine ce suntem æice putem, am venit aici sã vãascultãm pe Dvs., am venit sã vãascultãm creaåiile, am venit sã ni sereconfirme ceea ce ætiam: ce poateface aici la Mizil, ce atmosferãpoate crea aici la Mizil, ce climatcultural æi educaåional un professorca Laurenåiu Bãdicioiu, care, în a sabiografie, are æi o patã, are un dosarprost: a fost coleg cu mine de facul-tate!"

SORIN PREDA,BucureætiScriitor, jurnalist(Articol publicatæi în Fomula As,nr.1057, 14-21februarie 2013,cu mici modi-ficãri)

Mã bucur cã am ajuns la Mizil,într-o zi înciudatã de ianuarie. Mãbucur cã nu m-am lãsat dus de amã-girile unor prejudecãåi care îmispuneau cã Mizilul nu poate fi cele-bru decât prin aromele oåetului localæi veænica întârziere a trenurilor - untrist omagiu feroviar adus celor 175de minute hoinãrite cândva de GeoBogza în jurul gãrii æi retur.

Fãrã farfastâcuri, ifose sau alteaere închipuite, Mizilul a strâns laun loc, pentru câteva ceasuri,oameni simpli æi academicieni,smeriåi autori de epigrame æi scri-itori consacraåi, precum CorneliuLeu, George Stanca sau Dan Mir-cea Cipariu. Trec peste umorul demare fineåe vãdit cu mult aplombde profesorul Solomon Marcus, aæacum trec peste dramatica mãrturie amarelui intelectual de peste Prut,Nicolae Dabija, ai cãror fraåibasarabeni, nemaiavând icoane dinpricina bolæevicilor, se închinau lalocul pustiu din perete. Se închinaula ceea ce nu mai putea fi luatniciodatã din inima lor - credinåa înDumnezeu æi speranåa în mai bine.

Dincolo de multele lucruri fru-moase ale concursului, dincolo deprezenåa unor oameni politici sus-pect de tãcuåi æi de elegantaprestanåã a profesorului Bãdicioiu,la Mizil s-a întâmplat un lucru cuadevãrat formidabil. S-a întâmplatca amintirea unui mare umoristromân, pe nume Ranetti, sã adunela un loc pe toåi inimoæii intelectualiai oraæului, ca împreunã sãpreåuiascã strãlucirea unei vorbe deduh sau emoåia unui vers cu rezo-nanåe eminesciene.

Într-o lume bântuitã de însin-gurãri æi urã, cel mai frumos æi min-unat lucru este ca, mãcar o datã pean, preå de câteva ore, sã le oferiomenilor æansa de a zâmbi împre-unã. Æansa de a scãpa de spaime æialte amintiri urâte prin râs; prininteligenåã æi detaæare seninã, de omsuperior. Om pãåit, încercat æi trecutprin multe, cum se prezintã obiænu-itul locuitor al Mizilului.

Prof.univ.dr.ing.EcaterinaANDRONESCU,Bucureæti

Vã mulåumesc pentru invitaåia pecare am onorat-o, chiar dacã vre-mea nu era prea încurajatoare. Aicieste o întâmplare pe care n-ai cums-o uiåi vreodatã. Este prima datãcând vin æi, dacã o sã mã mai invi-taåi æi, chiar dacã nu o sã mã maiinvitaåi, eu vã promit cã o sã recidi-vez pentru cã realmente ceea ce seîntâmplã aici, la Mizil, este aproapeun miracol. Asta pentru cã se în-tâmplã în Liceul "Grigore Toci-lescu" unde cei care s-au strãduit auadunat aici personalitãåi uriaæe înfaåa cãrora n-ar trebui sã vorbeæti, cisã taci æi sã le asculåi. Eu cred cã,cu asemenea evenimente, ca acestadin acest liceu noi reuæim sã nearãtãm identitatea æi cred cã lucrulacesta avem datoria sã-l facem æisã-l multiplicãm în toate æcolile dinåarã. Sper sã se mediatizeze eveni-mentul Dvs. deoarece el face partedin lucrurile normale care ar trebuisã se întâmple în æcoalã. Vã felicitpentru modul în care aåi reusit sãpolarizaåi atenåia æi prezenåa unorpersonalitãåi remarcabile. Cu toatã

consideraåia æi cu tot respectul vãapreciez pentru ceea ce sunteåi.

Vã doresc sã rãmâneåi mereu"æcoala prin care se înalåã neamul",aæa cum atât de frumos spuneaNicolae Iorga. Felicitându-vã pedumneavoastrã æi pe dl. Minea pen-tru ceea ce faceåi la Mizil vã asigurde toatã consideraåia mea.

Prof. dr. DoruDUMITRESCU,Bucureæti,inspector în MinisterulEducaåieiNaåionale æiCercetãriiÆtiinåifice

Æi a fost æi a VIII- ediåie. Afarã:ploaie, urmatã de soare æi vântÎnãuntru: lume multã, de calitate.Pâine æi sare. Discuåii între patruochi. Stand de cãråi. Efervescenåãcreatoare. Fotografii de grup.Discursuri mai mari sau mai mici.Luãri de cuvânt mai interesante saufãrã prizã la public. Epigrame tottimpul. Poezie æi culoare. Premii.Diplome æi plicuri. Cãråi. Interviuri,amintiri. Istorie æi memorii. Râseteæi voie bunã. Telefoane mobile æiconvorbiri scurte, la obiect.Zâmbete de politeåe. Discuåii ani-mate. Drumul spre locul faptei.Lipsã de locuri. Aranjamente. Însfâræit, totul e bine. Discuåii prelun-gite, pânã seara tãrziu. Totul e binecând se sfâræeæte cu bine.

Dr. Lucia OlaruNENATI,Botoæani, scriitor

O impresie?Desigur! Doar cã

acum "Fenomenul de la Mizil" nu mãmai mirã cãci am depãsit momentuluimirii cã e posibilã o asemeneamanifestare de anvergurã la o insti-tuåie lipsitã de logistica specificãinstituåiilor culturale, cum este unliceu dintr-un oraæ unde, nu demultã vreme, opreæte trenul în garã.

Acum particip cu conætiinåa cãiau parte la un eveniment care mer-itã efortul deplasãrii æi, mai ales,admir sincer constanåa cu care fap-tul se repetã, ajungând acum la aopta repetiåie fãrã sã-i scadãvigoarea. Chiar dacã e pleonasticdeja, tot trebuie sã relev cã lucrul sedatoreazã "energiei luminate" aprotagoniætilor ce nu obosesc æi nuse plictisesc sã reia mereu totul dela capãt, aæa cum nu se întâmplãprea des în cutuma noastrã.

Mã bucur, aæadar, cã se maiîntâmplã æi lucruri bune, nu numaidezastrele care ne copleæesc de peecranele TV æi cã s-a întâmplat sãfiu æi eu pe acolo, ba chiar "îninima Codului Roæu". Vã dorescdoar sãnãtate cãci restul v-a datDumnezeu din belæug!

Av.prof.univ.dr.AlexandruÅICLEA, Mizil-Bucureæti

În primul rând, mulåumesc pen-tru diploma primitã; sunt fideloraæului Mizil, unde am învãåat æi m-am format ca om. ?i cei doi fii ai mei,acum cadre didactice universitare, auînvãåat, ca æi mine æi soåia mea, laacelaæi liceu, "Grigore Tocilescu".

În al doilea rând, am fost pro-fund impresionat de capacitateaorganizatoricã æi persuasivã a prof.Victor Minea æi prof. LaurenåiuBãdicioiu, care au reuæit sã strângãîn acelaæi loc, în cadrul festivalului,mari valori ale culturii româneæti depe ambele maluri ale Prutului.

Participarea a fost extraordinarãdin toate punctele de vedere, atâtcantitativ, cât æi calitativ. Aåi

demonstrat cã "setea" de culturãeste vie æi permanentã, mai impor-tantã decât existenåa materiala æifenomenul politic, continuat deactualii eroi ai lui Ranetti.

Adina MANDALAC,Mizil

Din punctulmeu de vedere, într-o succesiune de val-

ori culturale, Festivalul de poezie æiepigramã "Romeo æi Julieta laMizil" se aflã în primele trei locuri...Sfâræitul unui an, topit în începutulaltui an, aduce la Mizil frumuseåeaæi puritatea cuvântului desenat înepigramã æi poezie... Ca æi cum,aflându-ne în trãsura copilãriei, amvedea aæa din treacãt, cum ne crescaripi de cuvinte putând zbura pesteanotimpuri æi chiar peste viaåã...Pentru cã numai aæa, din zbor, plu-tim deasupra realitãåii, reuæim sãsimåim adevãrul din noi æi mai alessã iubim! Iatã de ce vin aproape ande an la premierea acestui festival,pentru cã-mi pare totul ireal æi simtcã iubesc! Acåiunea în sine atingeapogeul unei manifestãri deexcepåie, invitaåii chiar sunt deexcepåie iar organizatorii... ce sãmai spun, sunt minunaåi... Felicitãri!Atmosfera plinã de viscolul de afarãs-a transformat încetul cu încetul încãldurã sufleteascã, aducând cu eamii de fluturi în stomac! La Mizil setrãieæte româneæte!

Efim TARLA-PAN, Cluj,ChiæinãuMenåiune laEpigramã

Romeo æi Julieta vine, de obicei,la Mizil, în dricul iernii, încât aceætidoi eterni amorezi au impresia cãnimeresc de fiecare datã nu încoastele Ploieætilor, ci pe undevaprin Siberia sau pe la Polul Nord.Sfâræitul lunii ianuarie a anului2013 a fost îndeosebi de nãbãdios.Viscol puternic, troiene, ger nãpras-nic. Abuz de iarnã, ce mai! Uniimari invitaåi bucureæteni ai mizile-nilor s-au speriat, absentând de la"nunta" literar-umoristicã shake-speareanã. Organizatorii au åinutcont de capriciile climei æi, în anul2015, au pus surplus de cãldurãsufleteascã pe parcursul orga-nizãrii. Ne-am bucurat de-o zi deiarnã calmã, chiar cu-n pic de soarecu dinåi… epigramatici. Au fostprezenåi toåi invitaåii, atât de mulåi,încât unii au rãmas oarecumsupãraåi cã n-au încãput în pozatradiåionalã de grup. N-ar fi fost rãusã facã act de prezenåã æi vreunexeget din Englitera, care, cred eu,ar fi îmbogãåit bibliografia mareluiWill cu încã o paginã grãitoare,legatã de faima-i universalã.

Ing. ÆtefanelaBÃDICIOIUFIBA Baloteæti,Ilfov

Între Crãciun æiPaæte este Festivalul "Romeo siJulieta la Mizil". Multe localitãåimici au devenit celebre datorita fes-tivalurilor care s-au åinut în ele. Aæas-a întâmplat æi cu Mizilul. Cu maredrag aætept momentul deoarece estevorba despre oraæul meu natal, deliceul la care am învãåat, decopilãria æi adolescenåa mea æi, maiales, de dragul meu frate, prof.Laurenåiu Bãdicioiu. Puåin peltic,deætept æi inimos peste poate... Nuætiu cât de bine ætie sã batã un cuisau sã schimbe un bec, dar la festi-valuri se pricepe-zic eu, care suntdoar sora lui mai mare. Mulåumimdlui director Minea! Mulåumimtuturor pentru ospitalitate!

”Cultura este suma tuturor formelor de artã, de iubire æi de gândire, care, pe parcursul secolelor, l-au ajutat pe om sã fie tot mai puåin înrobit”. Andre Malraux

Z IA LAMIZIL

ianuarie2016

ÆI LOCALITÃÅILE ÎNVECINATE