aa1

123

LUCRARE DE DIPLOMA

AVORTUL - REALITI SOCIALE sl REGLEMENTRI JURIDICE

Disciplina: Sociologie juridica

Absolventa:

Gageanu Dumitrescu Anemona

Coordonator:

Praf. Dr. Stanoiu Andrei

2004

CUPRINS

INTRODUCERE

3

CAPITOLUL 1..

Avortul ca act medical.

5

Sectiunea 1. Definitia medicala a avortului

5

Sectiunea 2. Avortul spontan si avortul provocat.

5

Sectiunea 3. Situatii biologice si medicale care impun avortul ca terapie pentru salvarea vietii femeii

6

Sectiunea 4. Procedee medicale si procedee empirice de ntrerupere a sarcinii- prevederi ale legislatiei din tara noastra si alte tari n legatura cu

situatiile si conditiile n care se poate efectua avortul ca mijloc terapeutic sau avnd alte motivatii.

7

Sectiunea 5. Consecintele medicale ale avortului: spontan, provocat prin mijloace si sub control medical; provocat cu mijloace empirice; efecte asupra fatului n cazul n care ncercarea de avort provocata cu mijloace empirice nu a fost finalizata; prevederile Codului penal si a altor legi privind pedepsirea celei sau celui care a efectuat un avort empiric periclitnd viata femeii si ucignd fatul.

8

CAPITOLUL 2.

Cauze sociale, psihologice sau de alta natura ale recurgerii la avort.

11

Sectiunea 1. Cauze ce tin de statutul social al mamei sau al tatalui: vrsta scazuta a mamei; rezultat al unei legaturi ntmplatoare sau care dureazadar care nu are sansa sa se finalizeze printr-o casatorie.

11

Sectiunea 2. Cauze economice: saracia, lipsa de conditii ele-mentare de locuit; somajul, teama parintilor ca nu si vor putea creste copiii n conditii ct de ct civilizate

11

Sectiunea 3. Slaba socializare a tinerilor pentru rolul de parinte: egoismul cu toate formele lui de manifestare; starea psihologica sau medicala a parintilor sau a unuia dintre parinti.

13

Sectiunea 4. Rolul opiniei publice, a anturajului (parinti, rude, prieteni, anumiti sfatuitori")

14

Sectiunea 5. Dreptul elementar al individului.

15

CAPITOLUL 3.

Politica pronatalista a regimului Ceausescu si consecintele ei sociale.

16

Sectiunea 1. Cteva consideratii n legatura cu evolutia demografica n Romnia n secolul XX. Accent pe perioada dupa cel de-al doilea razboi mondial.

16

Sectiunea 2. Legea din 1966 de interzicere a ntreruperilor de sarcina; prevederi juridice ce vizau femeia avortiva si personalul medical.

18

Sectiunea 3. Consecintele aplicarii Decretului 770/1966.

20

CAPITOLUL 4.

Planificarea familiala ca mijloc de evitare a avortului.

23

Sectiunea l. Conceptul de Planificare familiala", scurt istoric, institutii nationale si internationale care sprijina planificarea familiala si actioneaza pentru educatia sexuala a tinerilor.

23

Sectiunea 2. Cabinetele medicale de planificare familiala.

26

Sectiunea 3. Carente n educatia sexuala a tinerilor.

27

NCHEIERE

29

BIBLIOGRAFIE

40

INTRODUCERE

Tema pe care o abordam este de un interes social si juridic deosebit att datorita faptului ca este reglementata diferit, n functie de cultura si sistemul juridic din fiecare tara sau zona geografica, ct si datorita multitudinii de cauze care duc la avort si consecintele sale medicale, sociale, psihologice si juridice, uneori greu de anticipat.

Toate aceste domenii (medicale, sociale, psihologice, juridice ) functioneaza ntr-o strnsa legatura, interdependenta dintre ele ducnd la o problema fundamentala: viata n sine ! Societatea reprezinta un organism

viu care se regenereaza continuu, dar din pacate mai apar si erori, n sensul ca procesul firesc de renoire si continuitate sociala este alterat sau chiar blocat de catastrofe naturale - epidemii, cutremure - eliminare spontana a celor slabi. n societate s-a petrecut din cele mai vechi timpuri un proces de selectie naturala. Apoi, omul a nceput sa se manifeste activ n legatura cu destinul speciei sale. n Sparta si n alte cetati ale Greciei Antice copiii ce se nasteau cu diferite malformatii, nesanatosii erau aruncati n prapastie. La arabi nainte de reglementarea introdusa de Mahomed, o parte din nou nascutii care erau fete erau ngropate de vii. A nceput un fenomen de triere a vietii umane. Oamenii decideau care din semenii lor sa traiasca si care nu. ntr-o strnsa legatura cu aceste practici s-a manifestat si biserica Evului Mediu ce a avut o putere covrsitoare n viata sociala. Ei considerau ca toti cei care se nasteau cu diferite defecte, erau demonizati, fiind considerati ca apartineau unei lumi diferite de a lor, o lume a fatidicului ce-i ameninta pe ei. n urma acestui crez , multi prunci au fost omorti, parasiti de catre cei ce le-au dat viata numai a nu se abate de la drumul cel drept ce-l propovaduiau clericii. Asa a nceput poate o anume discriminare din nevoia ca unii sa nu se simta amenintati de semenii lor. Revenind n zilele noastre, am putea spune ca avem ca arma mpotriva vietii, tehnologia extrem de avansata care deja poate interveni nainte de nastere. Se pune ntrebarea: este o crima sa nu-i permiti unei fiinte sa se nasca sau doar solutionarea unei probleme ce ameninta sa creeze altele (avnd n vedere ca populatia planetei tinde sa creasca , iar resursele sa scada)? Oare oamenii de stiinta n special si oamenii de rnd n general se preocupa de aceasta problema? Se poate... Este interesant cum este mpartita lumea de azi: acele tari asa numite din lumea a treia care se confrunta cu un nivel de viata scazut, sunt lovite de calamitati naturale mai des ca celalalte tari, nu au resurse, dar totusi natalitatea este crescuta (unele tari din Asia, Africa). Aici un caz aparte l constituie China a carei populatie depaseste un miliard si al carui Guvern a adoptat legi destul de severe n ceea ce priveste rata natalitatii. Daca o femeie ce are un copil, se decide sa mai dea viata si altuia nu beneficiaza de concediu de maternitate, pe cnd n urma unui avort o femeie primeste concediu medical de 14 zile si este si platita. Daca o femeie a suferit mai mult de 2 avorturi are concediu medical de 30 zile fiind totdeauna remunerata. Familiile care au curajul de a avea mai mult de 1, 2 copii platesc impozite uriase statului chinez, care de multe ori depasesc sume ce ar fi suficiente cresterii unui copil. Mai exista si asa cunoscuta problema din estul Europei, din tarile fostului bloc comunist, ncadrndu-se aici si Romnia, n care odata cu promulgarea D770/1966 si aparitia noului Cod Penal din 1973, s-a interzis efectuarea avortului la cerere. Aceste tari au avut mult de suferit, deoarece aici a crescut numarul de avorturi prin modalitati empirice, ceea ce a condus simtitor la cresterea ratei mortalitatii femeilor ce au apelat la aceste metode de ntrerupere a sarcinii. Multe dintre ele, pentru a fi totusi n siguranta mergeau n alte tari unde

avortul era permis prin lege, dar la aceasta metoda nu puteau apela dect femeile care proveneau din familii mai nstarite, restul apelau la diferite persoane ce se ocupau cu aceste practici definite ca ilegale, de multe ori periclitndu-si viata. Numai n Romnia aceasta practica a facut ravagii, nregistrndu-se cote nalte a ratei mortalitatii n rndul femeilor, s-a nregistrat un procent cuprins intre 5-10% din cazuri ca urmare a avortului provocat. Un fenomen destul de aparte, se nregistreaza n tarile bine dezvoltate, unde n ciuda nivelului de viata crescut, n ultimile decenii rata natalitatii a scazut. Aceasta reprezinta un fenomen ngrijorator chiar si pentru ei, deoarece generatia tnara descreste numeric de la un an la altul. Asta se poate explica ntr-un fel prin implicarea tot mai mult a femeilor n munca, dorinta acestora de avea o cariera mai presus de toate, amnnd tot mai mult ntemeierea unei familii, si o anume planificare a momentului cnd un copil ar trebui sa apara n viata lor. Contrar situatiei din China, n Olanda n tarile nordice ale Europei, sunt ncurajati oamenii sa conceapa copii primind si un ajutor suplimentar din partea Statului. Observam ct de variata este paleta sociala a natalitatii pe tot cuprinsul globului.

Un factor extrem de important il constituie si gradul de cultura al subiectilor. Gasim familii numeroase n rndul oamenilor cu studii medii sau chiar fara studii, n timp ce n familiile de intelectuali, n familiile foarte bogate exista unul maxim doi copii. Exista poate un non-sens dar, din pacate asta este. Daca n America si n tarile occindentale metodele antinconceptionale si planning familial sunt cunoscute si utilizate mai ales nca din deceniul al saselea, n Europa de est acestea au ajuns abia n deceniul opt, si oricum populatia nu a fost informata, pusa n directa legatura cu ele.

Nici n momentul de fata nu am putea spune ca aceste metode sunt pe deplin cunoscute, desi n ultimul timp s-a facut o mai mare mediatizare a lor. Oricum daca n mediul urban acestea sunt ct de ct cunoscute (cei ce le utilizeaza sunt mult mai putini), n mediul rural nu se cunosc aproape deloc. Este si o problema de mentalitate si de traditie. Barbatul nu se simte implicat n protejarea femeii de o eventuala sarcina, nu are atributii n cresterea copilului mic. E chiar un motiv de auto-apreciere ca are mai multi copii. n tara noastra de exemplu, 1,8% din populatie sunt rromi. Desi sunt cunoscute obiceiurile lor, care ies din tiparul unui sfrsit de mileniu, si fac copii ct da Domnul, unii traiesc destul de bine si permit mult mai multe lucruri chiar fata de familiile de romni nstarite, este interesant sa prezentam prin date statistice felul n care ei privesc familia, casatoria, planning-ul familial, sexul: 15% din cuplurile tinere de rromi au intre 5 si 12 copii; 1,3% dintre femei folosesc steriletul; 1,8% folosesc anticonceptionale; 2,4 folosesc

prezervativul; 5,2% folosesc abstinenta n anumite perioade; 6,1% nu folosesc nici un mijloc contraceptiv; 58,9% din cuplurile de rromi sunt casatoriti legal si 38,7% practica concubinajul. n general, ntreruperea este contrar traditiei si culturii acestora. America se confrunta n acesti ani ai sfrsitului de mileniu cu o problema destul de grea si anume, faptul ca populatia americana devenise ncetul cu ncetul un amestec tot mai confuz de hispanici, asiatici, africani, fiecare nzestrat cu o religie si cu un cult deosebit fata de ceilalti. Avnd n vedere aceasta multitudine de opinii, studiind subiectul AVORT rezulta tot attea solutionari a acestei delicate probleme.

Legislatia americana rezolva diferit de la stat la stat problema avortului; 48 de state americane poseda legi destinate a reprima aceasta practica a avortului. Pedepsele pentru avort ilegal merg de la 1 an (Kansas) pna la mai mult de 20 ani nchisoare n Mississippi. n 15 state, femeia care cere un avort este considerata vinovata, dar pedeapsa este mult mai lejera. n 28 de state americane, femeia trebuie sa fie sigur nsarcinata, n timp ce n 30 de state o tentativa de avort este oricum condamnabila. Cteva state fac diferenta stadiilor de sarcina: daca copilul a miscat n uter, se poate spune ca mama a simtit viata deci, vina este mai mare.

n Romnia, legalizarea avortului are drept scop eliminarea avorturilor ilegale si toate sechelele lor dezastruoase. Legalizarea contraceptiei are drept scop reducerea numarului de conceptii susceptibile de a conduce la ntreruperea sarcinii. Dupa aceasta dubla miscare operata de Romnia din 1990, se astepta o diminuare a avorturilor, ramnnd o parte datorita proastei informari asupra contraceptiei din partea femeilor. Tot paradoxul contraceptieavort este: utilizandu-se contraceptia, sarcinile accindentale vor fi tot mai putine, dar se va recurge la ntreruperea sarcinii daca aceasta intervine. Din pacate, lucrurile nu au evoluat astfel. ntr-adevar, n multe tari am asistat n cursul primilor ani de legalizare a avortului la o crestere rapida a numarului de avorturi legale repetate, adica avorturi practicate de femeile care au trait deja experienta unui avort ilegal (legislatia a adus destula prisosinta la distinctia dintre legal si ilegal n domeniul avortului), caci toata provocarea ilegala putea sa iasa cu un caz medical legal fiind practicata si nregistrata ca avort legal. Dupa cum putem observa, problema avortului a preocupat, preocupa si va preocupa cu siguranta pe toata lumea, pe personajele ntregii societati, att la nivel national ct si la nivel mondial, caci este cu siguranta o problema destul de importanta n ceea ce priveste viata fiecaruia dintre noi. Din cele expuse mai sus rezulta ca problema avortului are cel putin 3 conotatii sociale:

a) Pe plan individual - cu implicatii biologice si psihologice asupra relatiei de

cuplu

b) Pe plan social - legat de asigurarea continuitatii populatiei respective,

renoirea sociala, raportul ntre grupele de vrsta.

c) Pe plan legistlativ n fiecare tara trebuie sa se reglementeze aceasta

problema.

Capitolul 1

Avortul ca act medical

1. Definitia medicala a avortului.

2. Avortul spontan si avortul provocat.

3. Situatii biologice si medicale care impun avortul ca terapie pentru salvarea vietii femeii.

4. Procedee medicale si procedee empirice de ntrerupere a sarcinii prevederi ale

legislatiei din tara noastra si alte tari n legatura cu situatiile n care se poate

efectua avortul ca mijloc terapeutic sau avnd alte motivatii.

5. Consecinte medicale ale avortului.

5.1. Avort spontan.

5.2. Avort provocat prin mijloace si sub control medical.

5.3. Avort provocat cu mijloace empirice.

5.4. Efecte asupra fatului n cazul n care ncercarea de avort provocata

cu mijloace empirice nu a fost finalizata.

5.5. Prevederile codului penal, a codului familiei si a altor legi privind

pedepsirea celui sau celei care a efectuat un avort empiric periclitnd viata

femeii si ucignd fatul.

Sectiunea1. Definitia medicala a avortului.

Prin avort se ntelege ntreruperea cursului sarcinii, spontana sau provocata, nainte ca produsul de conceptie sa fie viabil.

Notiunea de viabilitate este discutabila n diferite tari, deoarece nu se poate preciza limita inferioara a viabilitatii. n unele tari dezvoltate ca S.U.A., Japonia, Suedia, etc., datorita progresului puericulturii, astazi se pot recupera numerosi feti nascuti cu aproximativ 500 grame, fapt care determina ca n aceste tari limita inferioara a viabilitatii sa fie considerata la 500g, respectiv 24 saptamni de gestatie. Rezulta deci ca orice fat sub 500g greutate sa fie considerat avort. Organizatia Mondiala a Sanatatii considera avort orice fat care are sub 1000g si sub 28 saptamni de gestatie. n tara noastra avortul este considerat ca fiind ntreruperea intempestiva a cursului sarcinii de 28 saptamni (180 zile sau 6 luni), sau expulzia unui fat sub 1000g.

Sectiunea2. Avortul spontan si avortul provocat.

ntreruperea de sarcina este o trauma majora si ea se cuvine asumata cu toata responsabilitatea. Avortul nu-i de fel doar o problema morala, ci una de viata si de moarte, nemijlocit legata de carnea ta.

Avortul spontan se produce fara vreo interventie, ci ca urmare a unor cauze generale sau locale.

Avortul spontan deci cel care provine fara interventia unor manevre instrumentale locale sau n urma administrarii unor substante medicale abortive, nu este lipsit de riscuri pentru mama. Nici avortul legal terapeutic, nu este exclus sa duca la incidente sau accidente locale sau generale, fiind nsa efectuat n conditii de spitalizare, de catre medici calificati, aceste accidente pot fi prevenite sau rezolvate imediat fara a pune n pericol viata mamei.

Unele dintre cauzele avortului spontan pot fi sarcina extrauterina, moartea fatului n uter din diferite motive (Exemplu: hidrops-fetalis n incompatibilitate feto-materna n ceea ce priveste sistemul Rh), avortul septic sau o malformatie congenitala a fatului incompatibila cu viata.

n sarcina extrauterina, consecinta afectarii trompelor si ovarelor, ca urmare a infectarilor datorita avortului, se produc ngustari sau suduri ale trompelor care nu vor da voie oului sa coboare n uter spre a se dezvolta. Avortul provocat poate fi:

a)

Avort accidental nedorit de gravida si datorat unor cauze din afara

(lovituri, caderi, intoxicatii).

b)

Avort terapeutic produs prin interventie chirurgicala, n unitatile

specializate atunci cnd sarcina agraveaza starea de sanatate a

femeii sau produsul de conceptie este compromis.

c) Avort la cerere admis de lege la cererea femeii.

d) Avort provocat n afara prevederilor legii, cel mai adesea de

persoane necalificate.

Avortul n afara legii este un act de violenta extrem de periculos. Aceasta forma de avort ilegal, este practicat de persoane necalificate, procedeele fiind nestiintifice deci daunatoare sanatatii.

Metodele si mijloacele de producere a avortului variaza foarte mult si adesea sunt legate de felul de viata, de mediul n care traieste femeia. Uneori pentru a obtine cu orice pret efectul avortiv, se folosesc, prin necunoasterea actiunii medicamentelor asupra organismului, doze foarte mari care produc grave tulburari hormonale prin inhibitia functiei hipofizei, cu rasunet asupra starii fizice si psihice a femeii. n asemenea situatii avortul este recomandat terapeutic. Recurgerea la avort poate instala sterilitatea secundara. Aceasta se produce fie datorita rasunetului avortului asupra glandelor endocrine, fie ca urmare a raclarii brutale a mucoasei, care nu se va mai dezvolta, a aderentelor la nivelul colului si al peretilor uterului, stari la care adesea ntlnim si tulburari ale menstruatiei (amenoree, hipomenoree), nsotite de alterari psihice deosebite.

Sectiunea 3. Situatii biologice si medicale care impun avortul ca terapie pentru

salvarea vietii femeii.

Exista situatii n evolutia sarcinii care, din pacate, au avortul ca unica solutie pentru protectia mamei si chiar salvarii vietii ei. n aceste cazuri actul medical serveste nu numai la mentinerea sanatatii femeii aflate n aceasta situatie, dar si previne nasterea unui fat ce poate prezenta grave afectiuni cu implicatii deosebite n viata sociala, economica si spirituala a familiei. n acest subcapitol vom prezenta ctiva dintre factorii care pericliteaza evolutia normala a sarcinii si ca urmare procedeul avortului terapeutic este cel mai indicat, chiar daca nu este dorit de femeia care vrea sa aduca pe lume un copil. Dintre acesti factori, cei mai importanti sunt:

1) Virusurile ce cauzeaza rubelola, parotida epidemica, rujeola. Din

acest motiv asigurarea imunizarii este obligatorie.

2) Deficientele factorilor de coagulare (ex. factorul 7, 8, 13, C.I.DD.

(coagularea intravasculara diseminata)), ce produc sindromuri de hipercoagulabilitate si tromboze ce pot cauza moartea fatului.

3)

Contraceptivele orale ce sunt folosite inconstient sau abuziv

(suicid) n timpul sarcinii.

4) Infectia cu Campylobacter si alte specii cum ar fi Salmonella.

Shiggilla, Yersinia.

5) Infectii cu Mycoplasma, Chlamidya, Rickettsia.

6) Excesul cu cafeina, nicotina.

7) Sindroame anemice sau mielodisplazii.

8) Endocardite infectioase.

9) Tetanus.

10) Boli cu transmitere sexuala cum ar fi sifilisul.

n toate aceste cazuri si cu siguranta n multe altele este necesara interventia

chirurgicala pentru a nlatura produsul de conceptie si pentru a nu pune n pericol viata femeii nsarcinate.

Sectiunea 4. Procedee medicale si procedee empirice de ntrerupere a sarcinii,

prevederi ale legislatiei din tara noastra si alte tari n legatura cu

situatiile si conditiile n care se poate efectua avortul ca mijloc

terapeutic sau avnd alte motivatii.

n momentul actual, Romnia foloseste ca mijloc predominant de

planificarefamiliala, avortul la cerere. Legislatia dupa care se face avortul la cerere a

fost elaborata imediat dupa decembrie 1989. Avortul se practica la cerere fara nici o

restrictie, (teoretic pna la 12 saptamni de sarcina). Legea actuala este de fapt

actualizarea Decretului 463 din 30 septembrie 1957, pe baza unor ordini si

instructiuni elaborate de Ministerul Sanatatii dupa decembrie 1989.

n Romnia s-au efectuat n 1990, 922.965 de avorturi la cerere, iar n 1991,

866.934 de avorturi la cerere. Cifrele sunt de 10 ori mai mari decat n Olanda. Din

punct de vedere medical, intreruperea de sarcina la cerere este permisa n cele mai

multe tari pna la 12 saptamni gestationale (cu mici exceptii: Olanda 24 saptamni,

Suedia 18 saptamni, Turcia, Iugostlavia 10 saptamni).

Liberul recurs la avort n Europa este o posibilitate destul de recenta pentru

majoritatea tarilor, cu mici exceptii. De-a lungul timpului legislatiile existente nu au

facut dect sa sublinieze interdictii, numai sarcina care pune n pericol viata femeii

permitnd permanent un acces legal la avort. cerere sau pe

ntreruperea sarcinii la

motive medico-sociale largi, este acum legiferata n intreaga Europa, exceptnd

Irlanda si Malta. Cu toate acestea, multe femei recurg nca la metode

empirice de

ntrerupere a sarcinii. Motivarea legilor de liberalizare a avortului, sunt legate de

reducerea morbiditatii si mortalitatii prin avortul ilegal, de acesul la avort pentru

femeile sarace, de respectarea drepturilor femeii de a-si decide maternitatea. Rareori

guvernele citeaza controlul cresterii populatiei, cu o motivare a adoptarii unei politici

nerestrictive n privinta avortului.

Efectele ridicarii restrictiilor legale asupra avortului si contraceptiei n

Romnia, ncepnd cu 1990, au fost impresionante: numarul deceselor prin avort au

scazut dramatic, iar patologia asociata acestuia ocupa un loc din ce n ce mai mic n

ansamblul activitatilor medicale legate de sanatatea femeii. Un nou obiectiv solicita

acum eforturi sporite din partea personalului medical: organizarea unor servicii de

avorturi care sa faca fata cererii explozive din partea populatiei feminine si nfiintarea

unor retele de cabinete de contraceptie.

n ciuda liberarii asigurate de lege, de a opta pentru ntrerupera sarcinii,

asistam aparent paradoxal, la aparitia n continuare a noi cazuri de avort provocat

empiric cu mult mai putine ca n trecut, dar din care unele sunt grav complicate si au

un sfrsit fatal. Ignoranta fata de viata sexuala si fata de reproducere a tinerei

generatii, combinata cu atitudinea n general a parintilor si a anturajului fata de

adolescenta gravida, usurinta cu care unele femei recurg la practici abortive empirice,

pe motivul ca au fost eficiente n trecut, accesul dificil la serviciile de avorturi

datorita supraaglomerarii sau departarii prea mari de locul de resedinta, sunt numai

cteva din cauzele care duc la persistenta avortului provocat.

Sectiunea 5. Consecintele medicale ale avortului:

-

spontan, provocat prin mijloace si sub control medical;

-

provocat cu mijloace empirice;

-

efecte asupra fatului n cazul n care ncercarea de avort

provocata cu mijloace empirice nu a fost finalizata;

-

prevederile Codului penal si a altor legi privind pedepsirea

celui care a efectuat un avort empiric periclitnd viata femeii

si ucignd fatul.

Avortul spontan are o frecventa de 10% n raport cu cifra nasterilor. Cauzele

ce pot determina avortul spontan sunt:

-

materne, de origine genitala, ca: malformatii ale uterului,

sinechii uterine, endometrioze, inconsistenta cervicoistmica,

tumori uterine, modificari de pozitie a uterului, bruceloza,

toxoplasmoza, ricketsioza.

stari

materne, extragenitale intoxicatii grave, boli infectioase,

toxice, anemii, avitaminoze, boli metabolice, izoimunizare.

Cauzele ce tin de produsul de conceptie si anexele acestuia se refera la factori

genetici, moartea produsului n uter, nidatie anormala, malformatii, hidramnios, mola hidatiforma. Pot exista si cauze mixte hormonale. n avorturile mici, mai frecvent produsul de conceptie se elimina cu cheagurile de snge.

n avorturile din luna 2-3 fatul se elimina primul, apoi placenta, avortul ntr-un

timp fiind foarte rar. Durerile lombo-abdominale apar odata cu contractiile,

iar hemoragia este mai abundenta, cu cheaguri, continua. Pierderea de snge persista att timp ct se vor gasi, n cavitatea uterina resturi ovulare.

Avorturile mari din luna 4-6 se produc mai lent, lund aspectul unui mic travaliu.

Tratamentul se face cu putin repaus la pat, sedative, antihispastice, tratament hormonal, cerclaj uterin, n functie de cauza avortului.

n ceea ce priveste avortul provocat, majoritatea nu doresc probabil sa puna

problema aparitiei primelor mamifere meritnd numele de oameni. Animalul uman este astfel constituit petru ca abstinenta sexuala nu este n general o solutie utilizata; ori pna acum, n epoca recenta nu se cunosteau practic metode contraceptive eficace si se recurgea frecvent la avort sau la pruncucidere.

Societati diferite interpreteaza diferit notiunea limitele securitatii . n

anumite cazuri, avortul este daca nu aprobat totusi tolerat; de altii este considerat un grav delict si sever sanctionat; dupa unii, este practic obligatoriu n anumite circumstante. Primele nscrisuri din istoria umana contin deja referinte ce privesc avortul. n cteva pagini din papirusul egiptean Eber pot fi interpretate formule destinate provocarii avortului.

Atitudinea pe care o adopta societatea vis-a-vis de avortul provocat nu pare sa

depinda de nivelul sau de dezvoltare tehnica. Nimic nu permite sa se spuna ca popoarele primitive scuza avortul, n timp ce popoarele civilizate l condamna.

Avortul pare sa fi fost tolerat de popoarele egiptene si romane. si n Grecia,

Aristotel l considera obligatoriu n anumite cazuri. Problema avortului are un caracter particular atunci cnd se vorbeste n termeni religiosi, nu numai civili.

Exista cazuri prevazute de lege, n care este justificata si necesara provocarea

avortului. n asemenea cazuri este nsa nevoie de un medic specialist care sa faca interventia. Provocarea unui avort n alte conditii dect cele prevazute de lege este ilegala, constituind avortul criminal sau delictual.

Producerea avortului prin mijloace empirice n conditii improprii, de personae fara calificare constituie un adevarat dezastru care determina ravagii nspaimntatoare n corpul femeii. O mare parte din femeile care practica aceste manevre ramn pe veci infirme, iar o parte din ele mor.

Procedeele de efectuare ale avortului delictual sunt empirice, nestiintifice. De fapt, nu exista substante abortive propriuzise. Expulzia fatului consecutiv administrarii unor substante sau preparate este o urmare a otravirii mamei si nu un efect al actiunii lor asupra produsului de conceptie. Ele actioneaza asupra organismului femeii si numai boala acesteia provoaca avortul. Este posibil ca otravirea mamei sa fie asa de grava nct sa produca moartea fatului, dar avortul nu se produce. n alte cazuri, preparatele respective provoaca malformatii grave ale produsului de conceptie, malformatii care devin evidente la nastere.

Copiii monstri sau cu diferite deficiente se nasc uneori, din cauzele unor substante chimice asupra oului n dezvoltare. Consumul n exces a unor astfel de substante nu reuseste sa produca avortul, n schimb femeia poate sa nasca un copil anormal. Trebuie sa recunoastem ca aceasta este pedeapsa cea mai grea pe care o poate primi femeia care a gresit.

n ciuda eforturilor depuse, prognosticurile avorturilor delictuale ramne extrem de grave. n afara de mortalitatea mare care se nregistreaza, multe din femeile salvate ramn pe toata viata cu urmari grave pentru sanatate dintre care unele adevarate infirmitati. Mentionam printre acestea:

- Leziuni inflamatorii cronice ale organelor genitale, foarte greu

sau imposibil de tratat si care determina dureri n sfera genitala si aparitia de

colectii purulente.

- Metroragii (sngerari uterine).

- Corioepitelion - cancerizarea resturilor ovulare ramase n uter.

- Disparitia menstruatiei sau reducerea importanta a fluxului menstrual, determinata

de sinechiile uterine (disparitia totala sau partiala a cavitatii uterine datorata

lipirii peretilor uterului, urmare a distrugerii mucoasei uterine).

- Afectiuni psihice n special psihoze depresive (frecvent associate cu ideea de

culpabilitate).

- Sarcina extrauterina.

- Boala abortiva (avorturi cu repetitie) si nasterea prematura

- Tulburari n comportamentul sexual cu aparitia frecventa a frigiditatii datorita de

multe ori dispaureniei (dureri la contactul sexual) care apar din cauza leziuniilor

inflamatorii cronice genitale si cicatricilor vaginale si perineale.

Indiferent daca avortul este legalizat sau nu, provocarea lui delictual se pedepseste.

Pentru a demonstra ca fapta celui care savrseste un astfel de act nu ramne nepedepsita vom

mentiona cteva articole de lege care ilustreaza acest fapt.

Codul penal din 1948 prin articolul 482 spune: Acela care prin orice mijloace

provoaca ntreruperea cursului normal al sarcinii comite delictul de avort si se pedepseste precum urmeaza:

1. Cnd delictul este savrsit fara consimtamntul femeii nsarcinate, cu nchisoare corectionala de la 2 la 5 ani.

2. Cand delictul este savrsit de nsusi femeia nsarcinata, necasatorita sau cnd aceasta a consimtit ca altcineva sa i-l provoace, cu nchisoare corectionala de la 3 la 6 luni, iar daca femeia este casatorita, cu nchisoare corectionala de la 6 luni la un an.

si articolul 482 modificat si publicat n Buletinul Oficial nr. 26 din 30 septembrie 1957 spun: ntreruperea cursului unei sarcini, efectuata n afara institutiilor medico-sanitare de catre orice persoana, sau n institutiile medico-sanitare de catre o persoana fara calificare medicala de specialitate se pedepseste cu nchisoare corectionala de la 1 la 2 ani.

Articolul 483 din acelasi cod spune ca: Tentativa infractiunii prevazute la articolul 482 se pedepseste.

Codul penal a fost modificat de-a lungul timpului, dar aceasta infractiune este

prezenta n toate. Iata ce spune articolul 185 din Codul penal din 1973: ntreruperea cursului sarcinii prin orice mijloace, n afara conditiilor admise de lege cu consimtamntul femeii nsarcinate, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani.

Fapta prevazuta la alin.1, savrsita fara consimtamntul femeii nsarcinate se

pedepseste cu nchisoare de la 2 la 5 ani.

Daca prin fapta prevazuta n alineatele precedente s-a cauzat femeii vreo vatamare corporala grava, pedeapsa este n cazul prevazut n alin. 1 nchisoare de la 2 la 5 ani, iar n cazul alin. 2, nchisoare de la 3 la 6 ani. Daca prin fapta prevazuta la alin. 1 sau 2 s-a cauzat moartea femeii

nsarcinate, pedeapsa este n cazul prevazut la alin.1 nchisoare de la 5 la 10 ani, iar n cazul alin.2, nchisoare de la 7 la 12 ani. Art.186 din acelasi Cod spune: ntreruperea cursului sarcinii, savrsita de femeia nsarcinata se pedepseste de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda. Cu aceasi pedeapsa se sanctioneaza fapta femeii de a fi consimtit la ntreruperea cursului sarcinii de o alta persoana.

si actualul Cod penal contine prevederi cu privire la provocarea ilegala a avortului. Articolul 185 din prezentul Cod a fost reintrodus cu acest nou continut prin Legea nr. 140 din 1996. ntreruperea cursului sarcinii, prin orice mijloace, savrsita n vreuna din urmatoarele mprejurari

a) n afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate n acest scop;

b) de catre o persoana care nu are calitate de medic de specialitate; c) daca vrsta sarcinii a depasit 14 saptamni se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni

la 3 ani.

ntreruperea cursului sarcinii, savrsita n orice conditii, fara consimtamntul femeii nsarcinate, se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi. Daca prin faptele prevazute n alin. 1 si 2 s-a cauzat femeii nsarcinate vreo vatamare corporala grava, pedeapsa este inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca fapta a avut ca urmare moartea femeii nsarcinate, pedeapsa este nchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. n cazul cnd fapta prevazuta n alin. 2 si 3 a fost savrsita de medic, pe lnga pedeapsa inchisorii , se va aplica si interdictia exercitarii profesiei de medic, potrivit art 64 lit.c).

Nu se pedepseste ntreruperea cursului sarcinii efectuata de medic: a) daca ntreruprea cursului sarcinii este necesara pentru a salva viata, sanatatea sau integritatea corporala a femeii nsarcinate de la un pericol grav

si iminent care nu putea fi nlaturat altfel; b) n cazul prevazut n alin. 1.c), cnd ntreruperea cursului sarcinii se inpunea din motive terapeutice, potrivit dispoziitilor legale;

c) n cazul prevazut n alin.2, cnd femeia nsarcinata s-a aflat n imposibilitatea de a-si exprima vointa, iar ntreruprea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit dispozitiilor legale.

Observam ca legiuitorul romn a considerat din motive lesne de nteles ca avortul provocat n anumite cazuri trebuie pedepsit. Nu putem spune ca pedepsele date de el sunt pe masura gravitatii faptei, cert este ca nu sunt trecute cu vederea.

CAPITOLUL 2

Cauze sociale, phihologice sau de alta

natura ale recurgerii la avort

Sectiunea 1. Cauze ce tin de statutul social al mamei sau al tatalui; varsta scazuta a mamei; rezultat al unei relatii intamplatoare sau care dureaza dar care nu are sansa sa se finalizeze printr-o casatorie.

Se stie ca pentru a crea viata este nevoie de un cuplu (un barbat si o femeie). O prima ntrebare care se pune este problema momentului cnd poate fi nceputa viata sexuala. Aceasta problema are doua aspecte principale, si anume unul biologic si unul social care se mpletesc n asa masura, nct ar fi o greseala sa se puna accentul pe numai unul dintre ele.

n ceea ce priveste maturizarea biologica se poate spune ca ea s-a produs la vrsta de 16-17 ani la fete si la vrsta de 17-18 ani la baieti. La aceasta vrsta ei pot procrea, dar din punct de vedere social ei nu pot ntemeia o casatorie desi legea o permite (Prevederi n Codul familiei).

Data fiind constienta asupra instinctului de reproducere, se poate afirma ca nevoia de a avea raporturi sexuale este direct proportionala cu importanata pe care i-o acorda individului respectiv, n raport direct cu preocuparile sale n legatura cu sfera sexuala. Unele fapte din jurul tnarului pot exagera aceste nevoi, le pot influenta, mergnd pna la trezirea precoce a instinctelor.

Un numar mare din femeile care recurg la avort fac parte dintr-un esantion social difera putin fata de normalitate.

Multe dintre ele provin din familii dezbinate, cu parinti ce consuma alcool, divortati; altele chiar daca traiesc ntr-un mediu sanatos, ntr-o familie normala, n numele dragostei au legaturi nainte de a se casatori, si se trezesc n astfel de situatii n care de cele mai multe ori, avortul reprezinta pentru ele singura solutie.

Cei care si ncep viata sexuala devreme nu constientizeaza ca acest lucru poate fi daunator att din punct de vedere fixic ct mai ales moral.

Femeile ce se confrunta cu o sarcina la o vrsta considerata frageda (15-18 ani) apeleaza la avort gndindu-se ca un copil le poate afecta desfasurarea normala a cursului vietii lor. Mai grav este faptul cand n urma unei relatii ntmplatoare sau chiar daca este de durata, aceasta nu se poate concretiza

printr-o casatorie, prefeabil pentru ele sa avorteze.

Cu siguranta femeile n general, si cele din acest grup mentionat n special, ce sufera un avort majoritatea ramn cu sechele si fizice da mai ales psihice pe viata.

Sectiunea 2. Cauze economice: saracia, lipsa de conditii elementare de locuit; somajul, teama parintilor ca nu si vor putea creste copiii n conditii ct de ct civilizate.

n epoca n care traim, gradul de saracie este un factor puternic n comportamentul sexual al femeii. n consecinta, nu este surprinzator ca, comportamentul reproductiv ar fi n corelatie limitata cu gradul de saracie.

A da nastere unui copil este o responsabilitate enorma att pentru o femeie ct si pentru un cuplu. Observam, ca n Romania, dapa 1990 tinerele si asuma din ce n ce mai greu si mai trziu dorinta de a aduce un copil pe lume.Tranzitia n care se afla tara noastra i face pe tineri, pe viitorii parinti sa-si asigure un confort mai mult sau mai putin ideal nainte de a creste un copil. De aceea, tinerele din ziua de azi dau nastere unui copil la vrsta de 25- 30 ani, uneori chiar si pe aceasta.

Multi dintre tinerii aflati la inceput de drum se lovesc de numeroase probleme de viata, pe care le considera piedici n aducerea unui copil pe lume. Din ce n ce mai putini semeni, au curajul din start de a se confrunta cu aducerea pe lume a unui copil.. Un numar mare dintre ei sunt cuprinsi de teama ca nu-si vor putea creste copiii n conditii ct de ct civilizate.

Factorii care influenteaza natalitatea sunt multiplii: biologici, economici,

culturali. Natalitatea mai este influentata si de alti factori printre care dezvoltarea civilizatiei industriale, urbanizarea etc.Viata urbana mai complicata, mama lucreaza, nu are cu cine sa lase copilul, familia nu are spatiu suficient sau pur si simplu nu are o locuinta, aspiratiile familiilor tinere legate de atingerea unui standard material mai ridicat, amna momentul nasterii unui copil.

arile dezvoltate nregistreaza n mod constant scaderea natalitatii; ele au umplut golul prin ncurajarea emigrarii. n Anglia si Franta procesul de scadere a natalitatii a nceput la mijlocul secolului al 19lea, n tarile esteuropene, la mijlocul secolului 20, iar n tarile n curs de dezvoltar nu da semne de scadere ci dimpotriva.

Atitudineaa colectivitatii fata de actuala situatie a natalitatii, pe un fond general de ngrijorare, cuprinde componente contradictorii. Pe de o parte, situatia actuala a Romniei este extrem de ngrijoratoare din punct de vedere demografic. Sa invocam doar aspectul cel mai grav: caderea brutala a natalitatii n ultimii 8 ani. De la 16,11 nasteri la 1000 de locuitori n 1989 la 10,5 n 1997. ngrijorarea fata de aceasta situatie este generala si exista sentimentul ca ntr-un punct al viitorului vor trebui luate masuri corective accentuate pentru a oferi o baza demografica adecvata unei evolutii sociale normale.

Femeile cu resurse de a creste copii - clasa mijlocie si superioara indica cte un pattem de familie cu un copil, cel mult doi. n acest larg segment al familiilor sarace, lipsite nu numai de resursele economice, dar adesea si de resursele educationale si sociale necesare, tind spre o natalitate la limita sa naturala.

Desi numarul de copii este mult mai scazut dect considera colectivitatea a fi normal, un numar mare de copii sunt practic abandonati de catre colectivitate: n strada, n institutii de copii care nu le asigura o dezvoltare normala, n familii care le ofera conditii de viata cu totul improprii. n ciuda naltei vizibilitati a femomenelor si a multiplelor initiative, att interne ct si externe, nu par a exista indicii ale unei redresari semnificative a situatiei.

n conditiile n care copilul devine o sursa rara pentru colectivitate, aceasta

nu este capabila sa ofere suportul necesar pentru cultivarea ei adecvata. ngrijorarea mamei si a copilului sunt cronic sub standardele unei societati centrata pe copil. Educatia, desi considerata o problema de prioritate nationala, primeste resurse precare n raport cu toate celelalte tari europene. Desi toate studiile sunt de acord ca, pe fondul unor venituri salariale la limita saraciei, copiii prezinta un risc major de a trai n saracie, suportul financiar pentru familiile cu copii a fost neglijat cronic de actorii politici. Alocatia pentru copii reprezenta la sfrsitul anului 1996 mai putin de 25% din valoarea sa pe 1989. Redresarea partiala care a avut loc n ianuarie 1997 tinde a fi spulberata de inflatie .[21] n momentul actual, n contrast cu ngrijorarea fata de scaderea natalitatii, nu pare a exista o vointa politica articulata de suport al copilului si a familiilor cu copii. Nu se ntrevad premisele politice pentru o reconsiderare de principiu a prioritatilor de politica sociala

Sectiunea 3. Slaba socializare a tinerilor pentru rolul de parinte: egoismul cu toate formele lui de manifestare; starea psihologica sau medicala a parintilor sau a unuia dintre parinti.

Lipsa unei ndrumari educative sistematice si competenta privitor la problemele sexualitatii poate avea consecinte nedorite n ceea ce priveste viata afectiv-sexuala a tnarului, care n functie de solutiile gasite i poate angaja ntregul destin.

Pe de alta parte, o sexualitate neevolutiva poate duce la dezordini de conduita sau la actiuni compensatorii degradante. La nivelul convietuirii sociale, ct si n ambianta familiala, dificultatile conflictuale generate de ingnoranta n acest domeniu (deci de lipsa maturitatii afective-sexuale) se rasfrng, de regula, asupra ntregii vieti relationale a individului.

n astfel de situatii pot aparea numeroase probleme, adevarate tragedii, cum ar fi aparitia unei sarcini nedorite ce i pune ntr-o postura nu tocmai

convenabila, pe autorii ei. De cele mai multe ori, femeia vede ca unica solutie pentru a-si continua viata singura sau n cuplu, avortul. Putine stiu insa de la inceput ce efecte traumatizante poate avea acest fapt pe plan fizic, dar mai ales fizic. Motivele care fac o femeie sunt si au fost multe n cursul istoriei umanitatii. De obicei este un motiv grav, ca n aceste cazuri cnd saracia si starea proasta a sanatatii intra n joc, pna acolo cnd nasterea ar creea serioase probleme sociale. Cteodata motivul poate parea nebunesc: anumite femei din Insula Lessu, de exemplu, avorteaza, pentru ca sarcina este incompatibila cu dansul care pentru ele conteaza mai mult dect marea bucurie de a naste.[22] Occidentali sunt foarte preocupati de pericolul psihic ce avortul l cauzeaza mamei.

Avnd n vedere ca noile familii vor sa-si construiasca mai nti de toate o cariera, un statut social cat se poate de bun, problema nasterii unui copil crendu-le dificultati, acestia o neglijeaza iar daca se iveste gasesc imediat scapare - n avort.

Multe femei nu tin cont de gravitatea acestui fapt si nici de implicatii sale fizico-psiho-sociale si cu siguranta le afecteaza. Unele recurg la acest act doar spunndu-si ca nu s-au distrat suficient, ajungnd sa nu mai simta nimic.

Nicolae lorga afirma: Pentru a fi cu adevarat om, trebuie sa te gndesti la doua lucruri: ca alti oameni au fost ca sa fii tu si ca tu nsusi esti ca sa fie alti oameni". Daca am comenta un pic aceste mari" vorbe, le-am ntelege sensul.

Pna la urma avortul este un act de egoism, de vanitate. Religia crestina condamna vehement practicarea avortului si o condamna pe femeia care l face.

Problema avortului complexa si controversata, ridica numeroase si variate aspecte, att pe plan medical ct si pe plan socio-juridic-economic. Pe plan medical, deoarece este nca practicat pe scara larga, n conditii de risc crescut, fie clandestin cu mijloace empirice, fie la vrste mari de sarcina, antrennd punerea n pericol a vietii femeii si sechele.

Pe plan socio-economic, datorita unui nivel sanitar necorespunzator, avorturile sunt generatoare de cheltuieli ridicate att pentru colectivitate ct si pentru familie: destramarea unei familii prin moartea femeii sau prin infirmitati generale: scaderea extrem de ridicata a indicelui de natalitate.

Pe plan juridic se pune o mare ntrebare: A anula venirea pe lume a unei fiinte este sau nu o crima ?." Au fost date o multitudine de raspunsuri la aceasta ntrebare de pe toate meridianele globului. Unii au raspuns pro, altii contra dar nu putem accepta n unanimitate acest raspuns.

Sectiunea 4. Rolul opiniei publice, a anturajului (parinti, rude, prieteni, anumiti sfatuitori").

Costurile de ordin fizic si psihic ale unei sarcini neplanuite si nedorite sunt inegal distribuite, iar femeia le suporta ntr-o masura disproportionat de mare. Sarcina, pentru numeroase femei presupune o raportare duala si ambigua: pe de o parte ele se identifica cu sarcina lor, iar pe de alta parte ele se simt oprrnate de aceasta sarcina.

De obicei, barbatul preseaza, sugereaza, impune avortul, cteodata chiar n cadrul casatoriei, dar mai ales cnd relatia respectiva s-a desfasurat ntr-un fel sau altul, extramarital. ndeobste sarcinile adolescentine tin de starea de necasatoreala", iar iresponsabilitatea joaca un rol important n aparitia lor.

De obicei femeile doresc avortul deoarece nu-si doreau un copil. Motivul acestei alegeri a devenit cu timpul foarte diferit. Avortul a devenit ceva la care femeile sunt constrnse de catre prietenii lor sau sotii nepregatiti pentru un copil, sau de probleme financiare. La aceasta se mai adauga frica de a pierde locul de munca, de a f nevoite sa renunte la scoala, de a fi singure sau aruncate n strada de catre parinti.

Femeile care au nevoie de ajutor cnd sunt nsarcinate sunt stigmatizate de acest lucru. Barbatii care au participat la conceperea acestor sarcini nu sufera nici o discriminare, si lasa femeile sa aibe singure grija de asta.

Multe femei declara ca au fost direct amenintate de tatal copilului catre a insistat pentru solutia avortului. Altele au fost puse n situatia de a alege ntre a face avort si a parasi casa parinteasca. Pentru o femeie tnara, nsarcinata si fara casa este coplesitor. Acestea aleg" avortul pentru ca simt ca nu au nici o sansa. Fac barbatii asa ceva ? mping ei sau ameninta femeile ? Daniel Collahan considera: "Daca avortul legal a oferit mai multe optiuni femeilor, el a oferit deasemenea mai multe alegeri si barbatului. Ei au o noua arma pentru a manipula si abandona femeile." Dreptul la avort a creat un climat n care barbatii se pot bucura de relatiile sexuale fara a se preocupa de consecinte. Avortul este privit de acestia ca o hotarre a femei, barbatii putndu-si astfel apara libertatea personala.

Problema avortului s-a ridicat n toate tarile lumii. n continuare vom prezeanta cazul Americii ca exemplu, nainte de 1973, avortul a fost ilegal n America, n afara de cazul cnd sanatatea femeii era amenintata. Daca din punct de vedre medical aparea o problema, putea alege sa nu pastreze sarcina, doctorul efectua avortul, si nu se comitea astfel nici o crima.

n martie 1970, Jane Roe, o femeie singura din Dallas, Texas, a intentat proces procurolului general. Jane Roe era necasatorita si nsarcinata si din aceasta cauza ea dorea sa aiba dreptul de a face avort asistat de un medic competent sub supraveghere medicala. Ea nu a putut face avortul n Texas, deoarece viata ei nu parea amenintata de sarcina, si cum nu-si permitea sa calatoreasca n alt stat pentru a face un avort legal n conditii de siguranta, ea a spus ca drepturile sale primare protejate de primul, al patrulea, al cincilea, al noulea si al paisprezecelea amendament erau obstructionate.[23]

Astfel Curtea Suprema, dupa examinarea faptelor si a probelor, a decis ca Jane Roe avea dreptate si a decretat ca femeile au dreptul la avort legal la dorinta lor. Ideea ei era, ca o femeie care nu-si doreste un copil, nu ar trebui obligata sa aiba unul. De obicei, sarcina poate fi un lucru binecuvntat, dorit, constitutia protejnd femeile mpotriva sarcinilor nedorite.[24]

Femeile moderne de oriunde au fost ncntate de aceasta decizie, fiind privita ca un pas mare nainte pentru drepturile femeilor. Aceasta a eliberat femeile de frica, de dependenta si le-a dat o noua putere de a-si conduce vietile.

Vom prezenta nsa n aceasta lucrare si cteva cazuri de femei care au fost constrnse de soti, de prieteni, de alte persoane din anturaj, sa recurga la avort si care declara ca au suferit si au ramas cu grave sechele psihice.

"Elena 24 ani (Bucuresti) - prietenul meu a facut presiuni asupra mea, asa ca am simtit ca nu am nici o alta sansa. Am facut avort, n mai putin de o luna si jumatete am slabit 20 de kg. La sfrsitul celei de-a doua luni a urmat o cearta ntre noi si nu am mai vorbit 6 luni. Am ncercat sa rezolvam problemele printr-o prietena dar era nca multa furie ntre noi. stiu o femeie care a zis: "Nu-i mare problema" - referindu-se la avort. Pentru mine a fost. A trecut un an si nu e zi n care sa nu ma gndesc."

"Annette - 18 ani (Chicago) - aveam doar 16 ani si deja ma chinuiam sa-mi pastrez slujba. Toata viata mea, tata mi-a zis ca daca ramn nsarcinata prea devreme o sa-mi ruineze viata. Deasemenea fara sa se gndeasca prea mult mi-a zis : "Trebuie sa faci avort. Vorbim mai trziu." Am ncercat sa gasesc o alta solutie dar el continua sa-mi spuna ca el nu ma va lasa. Asa ca am facut avortul. Acum ma simt devastata si ma urasc. As vrea sa dau timpul napoi si sa pastrez copilul. Dupa ziua mea de nastere m-am despartit de prietenul meu. Ma simt de parca nu ar fi trebuit sa ma nasasi-mi doresc sa mor cteodata. Deasemenea simt ca toata lumea este mpotriva mea."[25]

"Elisabeth - 27 ani (SUA) - am vrut sa salvez relatia cu prietenul meu care era mpotriva copilului. Am luat singura decizia, dar el m-a convins. S-a suparat foarte tare cnd i-am spus ca nu stiu daca pot trece prin asa ceva. Daca as alege din nou nu as face avortul." [26]

Eu cred ca multe conflicte apar datorita problemelor economice. Barbatii care au dificultati n ntretinerea lor proprie sunt depasiti de cresterea problemelor financiare cnd n viata lor apare o femeie si un copil.

Pe de alta parte nici guvernele tuturor statelor nu realizeaza ca aceasta este

o problema foarte importanta. Ele ar trebui sa realizeze ca oamenii n vrsta nu mai pot lucra. Ei au contribuit de-a lungul vietii cu bani. Atunci de ce guvernele nu ajuta femeile nsarcinate ? Este viata lor si a copilului nounascut mai putin importanta dect viata unui om de 65 de ani ? Ar fi prea mult sa cerem celor ce conduc tara sa ajute femeile pentru cresterea copiilor n primii ani de viata ?

Oamenii bogati si asigura copii lor ca acestia sa nu sufere nici o lipsa. Nu vei gasi femei tinere bogate care sa sufere de sindromul depresiei post avort. Acest lucru se datoreaza faptului ca au facut o alegere reala si nu una economica.

Conflictul deriva din faptul ca politicienii si societatea gndesc ca este foarte usor si acceptabil ca o femeie sa nu-si pastreze copilul pe care poate sa-1 ngrijeasca. Ei nu se gndesc la sentimentele femeii care face avort, nu pentru ca nu-si doreste copilul ci pentru ca este disperata si fortata la aceasta decizie.

Acesta contrasteaza cu societatea n care ajutorul pentru familie si copil este o prioritate. Aceasta asigura o buna educatie, ajuta mamele ce doresc sa continue sa munceasca ncurajnd astfel rata natalitatii.

Desi Romnia a avut timp de un sfert de veac de suferit din cauza interzicerii avortului, D 770/1966 facnd adevarate ravagii n societatea romneasca, desi avortul, acum legalizat implica emotii puternice, am recomanda tuturor femeilor care sunt nsarcinate sa chibziuasca bine nainte de a se angrena la asa ceva. Din punctul meu de vedere ar trebui ca decizia n efectuarea unui avort sa-i apartina n totalitate. Nici parintii, nici prietenii si nici chiar sotul sa nu aiba nimic de spus. Desi rani sufletesti si fizice vor exista cu siguranta, nu vor fi puse n cazul de a acuza pe altcineva. Cteodata acesti sfatuitori" distrug vieti a milioane de femei ce ramn stigmatizate tot restul vietii.

Sectiunea 5. Dreptul elementar al individului.

Declaratia drepturilor copilului din 1959, Capitolul II punctul 5, consacra n principiul 3 - Copilul va acea dreptul la nastere, la un nume si la o cetatenie."

Acest lucru ar trebui respectat de toata lumea si n special de femeile care sunt n ipostaza de a aduce pe lume un copil. Pentru ca acum avortul este legalizat n majoritatea tarilor lumii, cu putine exceptii, femeile avnd acest drept, se pune ntrebarea daca nu cumva ele ar trebui sa plateasca?

Asta nu poate fi rezolvata dect de Instanta Suprema - de Dumnezeu. Indiferent de religie, avortul este considerat un sacrilegiu.

CAPITOLUL 3

Politica pronatalista a regimului Ceausescu si consecintele ei sociale

Sectiunea 1. Cteva consideratii n legatura cu evolutia demografica n Romnia n secolul XX. Accent pe perioada dupa cel deal doilea razboi mondial.

La l ianuarie 1996, populatia estimata a Romniei a fost de 22.651.000 locuitori.[27] Numarul actual al populatiei este rezultatul ndelungat al natalitatii si mortalitatii la care se adauga contributia migratiei internationale si a celor doua razboaie mondiale. Bazele statului romn modern au fost puse n anul 1859 prin actul unirii Principatelor Romne (tara Romneasca si Moldova); desavrsirea unitatii nationale a Romniei a avut loc n anul 1918, ca urmare a Pacii de la Versailles.

n perioada 1859-1992 au avut loc n Romnia zece recensaminte ale populatiei. Pentru anul 1870 se estimeaza o populatie de circa 8.600.000, iar la sfrsitul anului 1900 ea s-ar fi cifrat la 11.168.000 locuitori, n decurs de 80 de ani (1912-1992), numarul populatiei romne a

crescut cu peste 10.000.000 locuitori n procent de 78,6 %. Ritmurile de crestere au diferit n fiecare perioada, oscilnd ntre 0,4 si 1,2 % anual, cu exceptia perioadei 1941-1948, cnd acesta a fost negativ (-0,2%), ca urmare a efectului celui de-al doilea razboi mondial si al celor doi ani de seceta (1945 si 1946).[28]

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, politica demografica a Romniei a fost variata, oscilnd ntre un pronatalism rigid cu restrictii severe fata de aovrt (1948-1957, 1966-1989) si o liberalizare completa a avortului (1958-1965).

n 1966, rata natalitatii scazuse la 14,3 nasteri la 1000 locuitori fata de 1957 (naintea liberalizarii avortului) cnd se nregistreaza 22,9 nsteri la 1000 locuitori, n 1966, rata anuala de crestere a populatiei era sub l % fiind una din cele mai scazute din Europa.[29]

Numarul redus al membrilor familiei a devenit normativ, Romnii s-au aliat si ei tendintelor demografice moderne ale Europei. Dupa cel deal doilea razboi mondial, alti factori au contribuit la preferinta unei natalitati reduse, printre care si nesiguranta provocata de instalarea unui nou regim concentrat asupra transformarii radicale a societatii.

Epuizarea fizica si mentala provocata de devastarea razboiului, inclusiv efectele secetei si a foametei raspndite, au afectat deasemeni practicile de reproducere, ntre 1946 si 1955 natalitatea a scazut n mod constant, cu exceptia unor scurte izbucniri care pot fi atribuite rentregirii familiilor dupa primul razboi mondia|au devenit ei nsasi adulti pregatiti sa-ti ntemeieze propriile lor familii.

Cnd n 1948 noul regim popular si demografic instalat a promulgat o lege pentru a reglementa practica legala a avortului s-au reprodus politicile decretate ceva mai trziu devreme @e Uniunea Sovietica, aflata atunci sub conducerea lui Stalin, care a interzis avortul n 1936.

ntr-adevar art. 482 din Codul Penal romn a fost revizuit considerndu-se ntreruperea unei sarcini normale ca un act criminal. Din moment ce obtiunea planificarii familiale erau limitate la metodele traditionale si la avortul criminal, acesta din urma a ramas comun si a fost practicat mai mult sau mai putin cu acordul tacit al autoritatilor.

ntre 1948 si 1957 discrepanta dintre lege si activitatile nepedepsite ilegale, s-a nradacinat att de mult n viata cotidiana nct nsasi legea nu mai avea sens.

Efectele ei asupra natalitatii au fost aproape neglijabile. Scaderea nasterilor a continuat, accentund distanta n continua crestere dintre prerogativele legislative concepute

pentru a asigura ducerea la termen a sarcinilor, si practicile populare desfasurate de femei pentru a preveni sau stopa sarcina.

n 30 septembrie 1957, a fost adoptata legea prin care avortul era legal la cerere. Textul decretului stipula ca: ntreruperea unei sarcini normale trebuia sa fie facuta la cererea femeii nsarcinate." Articolul 482 al Codului Penal a fost nca o data modificat astfel: pot fi pedepsite numai avorturile care se efectueaza n afara institutiilor medicale abilitate, sau de catre

persoane carora le lipseste o pregatire profesionala calificata." Avortul era platit de catre femei dar suma fixata era mica. La acea vreme, un avort reprezenta contravaloarea a aproximativ doi dolari. Textul decretului nu acordase nici o importanta motivelor care le-ar fi determinat pe femei sa apeleze la aceasta modalitate. Ba mai mult, presa nu a acordat deloc atentie acestei noi legi. Aceasta tacere era neobisnuita ntr-un mediu care servea n ntregime interesele guvernului si nu scapa nici o ocazie care ar fi putut sa explice sau sa justifice deciziile luate.

Dupa aproape 10 ani, procesul de transformare nceput la sfrsitul anilor 1940, dobndeste o anumita nota de consistenta. Noua ordine politica fusese instaurata; ncepea consolidarea sociala, politica si economica. Pentru a facilita aceste schimbari radicale trebuiau distrujp institutiile, normele si valorile sistemului social precedent. Schimbarea obiceiurilor familiale si a grupurilor sociale traditionale urma sa asigure un mijloc de a crea o mobilitate geografica si sociala, n schimb, mobilitatea si schimbarea radicala au influentat atitudinea populatiei n ceea ce priveste repreducerea si comportamentul social.

Printre factorii care au influentat n anul 1957 decizia de liberalizare a avortului a fost solidaritatea ideologica internationala." Cea mai mare parte a tarilor din sfera sovietica au nceput sa introduca legea de liberalizare a avortului n 1956, actiuni care erau nca o data privite de anumiti specialisti ca fiind o imitare n lant a tarilor la initiativa sovietica. Avortul a fost legalizat n anul 1955. n preambulul acestei legislatii, principalul motiv pentru discriminarea acestuia a fost nevoia de a pune capat consecintelor negative ale sanatatii femeilor care efectuau avorturi n afara spatiilor abilitate.

Desi este un adevar evident, grija pentru sanatatea femeilor nu a constituit umotivul principal n adoptarea acestor masuri. Factorii politici pareau a fi mult mai importanti pentru conducerea Romniei. n aceasta perioada, emanciparea sociala si familiala a femeilor era omniprezenta n discursurile retorice ale liderilor Partidului Comunist. Liberalizarea avorturilor a facut posibila statului o camuflare a faptului ca acesta nu avea nici puterea, nici interesul sa sustina reala emancipare economica si sociala a femeilor. Sublinierea grijii umane" pentru sanatatea femeilor era necesara pentru a obtine din partea lor o implicare completa la construirea socialismului."

si alti factori geo-politici par sa fi influentat legalizarea avortului, n 1956, comunismul n stil sovietic s-a confruntat cu prima sa grija majora.

Ungaria, Polonia si Germania de Est s-au revoltat mpotriva dominatiei sovietice. Multi studenti romni si intelectuali din centrele universitare cum ar fi Bucuresti, Timisoara si Cluj si-au declarat solidaritatea fata de revolutia din Ungaria. Unii au organizat chiar demonstratii mpotriva ordinii politice. Desi agentii politiei alertati imediat au mpiedicat aceste activitati, valul de arestari si expulzari din universitati care a urmat a agravat relatiile si asa dificile ntre stat si populatie. Liberalizarea avortului a fost printre momelele oferite populatiei pentru a ameliora starea de tensiune si pentru a schimba imaginea regimului. Acest da si ia - foarte redus - era o tehnica politica folosita foarte des de cei de la putere.

Consistenta proiectului politicii comuniste era n mod paradoxal determinata de inconsistentele structurale inerente n legislatia populara si democratica. Conjunctura factorilor mentionati mai sus, att internationali ct si interni, duc la producerea unui scop constant spre fertilitate. n absenta comercializarii si promovarii metodelor de contraceptie alternetive, avortul ramnea cea mai practicata metoda de controlare a fertilitatii pentru populatia care era convinsa de nevoia de a mai reduce numarul membrilor familiei.

Liberalizarea avortului nu a cauzat o crestere a natalitatii ci mai degraba a nlesnit practica avortului. Cshetau nota: Trebuie sa admitem ca scaderea fertilitatii n Romnia din 1960 ar fi survenit chiar fara liberul acces la avort, n opinia noastra, fertilitatea declinata att de simplu a fost pronuntata de lunga durata n absenta unei legislatii liberale cu privire la avort.[30]

Sectiunea 2. Legea din 1966 de interzicere a ntreruperilor de sarcina; prevederi juridice ce vizau femeia avortiva si personalul medical.

n timpul anilor lui Ceausescu accentuarea ideologica asupra politicii demografice dobndeste o forma concreta prin initiative legislative si politice. De-a lungul celor 23 de ani n care politica demografica a fost la putere trei faze ale activitatii legislative au fost identificate: 1966-1973, 1974-1984 si 1984-1989. interzicerea avortului n anul 1966 a constituit centrul legislatiei si al politicii care a afectat viata intima a cetatenilor prin legislatia lui Ceausescu. Ambivalenta regimului fata de rolul femeilor n construirea socialismului si al familiei (ale carei origini institutionale si organizare erau suspecte din punct de vedere ideologic) era consecvent reflectata n modificarea masurilor politice si legislative. Intensificarea masurilor de interzicere a avortului a aparut n ciuda curentului popular de a reduce numarul de copii n familie. Continuarea tensiunilor care au rezultat din campania agresiva a Statului mpotriva avortului si a contraceptiei si a trucurilor defensive ale populatiei mpotriva statului de a le controla vietile sexuale si de reprroducere au afectat dramatic att intruziunile regimului n intimitatea vietii de zi cu zi ct si constituirea corpului politic.

Ceea ce este cunoscut astazi n Statele Unite ca valori familiale, erau fundamentate n Romnia pentru politica demografica. Obsesia personala a lui Ceausescu era, ntr-o forma sau alta, familii cu multi copii.

Din perspectiva valorizarii familiei, combinatia ntre masurile pronataliste si anti-avort era ideologic coerenta, asa cum era atentia legislatiei ndreptata spre mentinerea familiei unite.

La 01.10.1906 - o decada dupa ce avortul a fost legalizat, Consiliul de Stat prin Decretul 770, interzice ntreruperea cursului sarcinii.

Preambulul acestui decret spune: ntreruperea sarcinii reprezinta un act cu grave consecinte pentru sanatatea femeii, si este n detrimentul fertilitatii si a cresterii naturale a populatiei."

n introducerea Decretului 770, se pune accent pe atentia si puterea de a informa populatia cu privire la toate deciziile. Acest decret ani-avort continea opt articole. Articolul 2 cuprindea urmatoarele exceptii ale acestei legi:

- cnd sarcina era un pericol pentru viata femeii si nu exista nici o posibilitate de remediere;

- unul din parinti suferea de o boala ereditara grava care ar fi condus la malformatii congenitale grave;

- femeia gravida prezenta afectiuni psihice, fizice grave sau boli mintale;

- femeia peste 45 de ani;

- femeile care au peste 4 copii si i are pe toti n grija ei;

- sarcina e rezultatul unui viol sau incest;

O femeie care vroia un avort trebuia sa ndeplineasca una din aceste conditii. Aprobarea unui avort legal era data de un comitet medical care exista numai n clinici si spitale n cadrul sectiei de obstretica-ginecologie. Toate aceste aprobari trebuiau oficializate nainte ca avortul sa fie autorizat. Detalii cu privire la decret, erau continute ntr-o serie de instructiuni de la Ministerul Sanatatii. O femeie care cerea dreptul la avort, trebuia sa aiba la doctor, de la o institutie medicala fisa pentru ntreruperea cursului sarcinii. n cazul n care, femeia era deja spitalizata, personalul medical trebuia sa completeze fisa care cuprindea istoricul medical al femeii, confirmarea sarcinii si motivul pentru care a fost recomandat avortul. Astfel cu fisa n mna, femeia se prezenta la Comitetul medical, care era format dintr-un obstretician, un ginecolog eventual un chirurg, un internist si o secretara care de obicei era asistenta.

Aceste comitete erau abilitate de catre Institutiile Statului la nivel

national. Uneori, comitetul cerea o consultatie altui ginecolog, o serie noua de analize care sa confirme diagnosticul. Daca era aprobata, femeia si ducea fisa la sectia de obstretica-ginecologie, unde era programata pentru avort.

Un avort legal era permis numai n primul trimestru de sarcina. Articolul 3 din Decretul 770/1966 prevede ca: n cazuri exceptionale, cnd era stabilita starea grava a femeii, care i pereclita viata, avortul putea fi facut pna n luna a VI. Daca o femeie peste 45 de ani cerea un avort sau daduse nastere la 4 copii sau sarcina ei era rezultatul unui incest sau viol, ea trebuia sa obtina documente oficiale cu privire la cazul sau: buletin de identitate, certificatele de nastere ale copiilor sai sau declaratie cu privire la viol sau incest. Cnd cererea unei femei pentru avort era refuzata, fisa ei era returnata la doctorul sau care urma sa observe cursul normal al sarcinii.

Articolul 6 al Decretului 770/1966 clarifica un punct de vedere terminologic practicile care nsotesc avortul. Oricum stilul ambiguu n care a fost formulat, nu a putut fi folosit n avantajul femeilor si al doctorilor n limitele legale, cu scopul de a justifica motivatia avortului, n caz de urgente medicale, cnd avortul trebuia facut imediat, doctorul era obligat sa informeze n scris nainte de a efectua avortul sau daca nu era posibil, n mai putin de 24 de ore, de la el. Astfel avortul care era absolut necesar era trecut ca ilegal. Informatiile cu privire la avort trebuiau adnotate la Sectia de Urgente si n fisele de ntrerupere a cursului sarcinii femeii respective. Aceste date erau mai trziu prelucrate de catre Ministerul Sanatatii.

Urgentele medicale de acest gen cadeau sub incidenta a doua categorii:

- avorturi spontanea, dintre acestea fiind cele din cauza medicale independente de factorii externi si pierderea sarcinii

-

avorturi ilegale.

n majoritatea cazurilor de urgenta ambiguitatea interpretarii Decretului 770 a facut posibil ca unele avorturi ilegale sa fie clasificate ca pierderi de sarcina. Daca doctorul responsabil de tratarea acestor urgente nu gasea nici

un semn de intentie deliberata de a ntrerupe sarcina, si n functie de bunavointa sa, avortul putea fi nregistrat ca avort spontan. Oricum daca examenul anatomo-patologic punea n evidenta intentia deliberata de a avorta, era pusa pe rol o investigatie legala. Pedepsele erau prevazute n Codul Penal. Avorturile ilegale datorate acestor doua motive nu erau luate n evidenta. Aceasta a facut posibila cresterea interventiilor chirurgicale au a chiuretajelor, acestea fiind metode exclusiv folosite, ct si a avorturilor provocate care nu duceau la complicatii. Astfel de avorturi erau de multe ori induse prin folosirea unor medicamente. Deoarece scapau autoritatilor, acestea nu erau nregistrate. Specialistii estimeaza ca numai 5% din avorturile ilegale nu duceau la ranirea femeii, alte femei cereau tratament de urgenta n spital pentru infectii sau alte complicatii post-avortive sau mureau.

Pe 2 octombrie 1966 pozitia regimului cu privire la avort a fost modificata pe prima pagina a ziarului Scnteia: pericolul social reprezentat de avorturi, cel demografic ct si consecintele sociale fac necesara pedepsirea tuturor persoanelor care participa la avorturi." Pedepsele pentru avorturi ilegale erau aplicate persoanelor care comiteau, complicilor ct si femeilor care recurgeau la ajutorul acestora sau care si induceau avorturile singure, n aceste cazuri femeile erau private de libertate prin pedeapsa cu nchisoarea sau alte forme de pedepse.

nchisoarea sau pierderea altor drepturi civile erau adesea sanctiuni mpotriva activitatilor criminale si erau menite celor care ncalcau legea cu privire la avort. Pentru avort, pedeapsa era prevazuta de articolul 187 Codul Penal. Gravitatea sentintei depindea de infractiune si de urmarile sale. Pedeapsa putea fi o condamnare la locul de munca sau cu nchisoare. Termenii generali din Codul Penal au fost modificati n 1966: ntreruperea unei sarcini cu acordul femeii va fi pedepsita cu nchisoare da le 1-3 ani sau cu interzicerea pe aceeasi perioada a unor drepturi."

Pedeapsa n Romnia era considerata ca servind la corectarea infractorului. Una dintre privatiuni avea aspect financiar. Uneori cei ce ncalcau legea primeau pedepse care-i fortau sa lucreze fara sa fie platiti. Aceasta rezolvare a lucrurilor evita problemele cu locurile de nchisori, si mai important permitea femeilor acuzate sa ramna acasa si sa ngrijeasca ceilalti copii daca aveau.

O alta forma de pedeapsa prevedea ca n urma actiunilor grave, ginecologului i era interzisa practicarea specialitatii lui pe o perioada de timp. Acestia nu trebuiau sa-si nceteze activitatea medicala, dar erau mutati la alte sectii cu alte specializari. Spre exemplu, un ginecolog primeste o pedeapsa ce includea 8 ani n nchisoare si 5 ani lipsire de drepturi civile sau i se interzicea practicarea acestei meserii pentru 5 ani.

Sectiunea 3. Consecintele aplicarii Decretului 770/1966.

Adoptarea acestei surprinzatoare legi asupra avortului a avut un impact imediat asupra populatiei si n principal asupra controlului fertilitatii, n 1967 numarul noilor nascuti s-a dublat iar natalitatea a crescut de la 1,9 n 1966 la 3,6 n 1967.[31] Abolirea avortului pe plan national, a fost prima metoda de planificare familiala. Aceasta a avut repercursiuni asupra vietii private, mai ales n primii doi ani, cnd populatia a trebuit sa gaseasca alternative pentru a evita sarcinile si a nu comite infractiuni. n acesti doi ani a existat un efort colectiv de a redictiona moralitatea traditionala a familiei.

Cu toate acestea, mpotriva Decretului 770/1966, natalitatea a nceput sa scada dupa 1968. Pna n 1973 rata fertilitatii a scazut la 2,4 pentru o femeie, de la 3,6 n 1967.[32] mpotriva tuturor eforturilor statului si a legilor aspre, populatia a ncercat sa ngradeasca interventia statului n vietile lor private.

Dominatia statului asupra vietilor lor particulare a fost n mod semnificativ saturata de sloganuri cu privire la natiune, populatie, vigoare, prosperitate, viitor", pentru a ncuraja politica demografica nceputa si a oferit o serie de avantaje financiare. La acestea s-au adaugat suportul pentru femeile nsarcinate si pentru familii n scopul atingerii obligatiilor morale, dar efectul acestei initiative a fost mai mult simbolic dect material. Aceste masuri au fost ca un praf n ochi" simulnd si vrnd sa implementeze un anumit comportament populatiei. Un pas a fost acela de a face serviciile medicale

mai eficiente, ce aveau rolul de a se conforma la politica de repreoducere a statului. Modificarile mai importante din anul 1974 reflecta o crestere a obsesiei cu privire la aparente, lucru care facea parte din politica decizionala a acestui regim.

Din 1974, modificarile la Decretul 770/1966 cuprindeau 47 de articole din 7 sectiuni. Alte 11 pagini explicau functionarea sistemului medical. Modificarile aduse Decretului 770 au afectat multe din articolele sale initiale.

Pna n 1983, rata de natalitate a ajuns aproximativ egala cu rata de dinaintea aplicarii legii din 1966. Regimul nu a reusit sa impuna noi valori si societatea s-a dovedit determinata sa reziste la instructiunile statului.

Din nou experimentul nereusit timp de 20 de ani al sistemului de a stimula rata natalitatii a dus la masuri represive. Declinul ratei natalitatii a coincis cu deteriorarea nivelului de trai.

Oricum dupa 1986, n ciuda propagandei incisive, a supravegherii stricte, scaderea natalitatii era remarcabila. Mai mult ca niciodata manipularea statisticilor a devenit o a doua preocupare a aparatului birocratic al Statului. Chiar doctorii participau la falsificarea datelor cu privire la numarul copiilor nou-nascuti si celor morti. n sfrsit Decretul 335/1983 initiat de Consiliul de Stat prevedea ca tot personalul medical era responsabil de realizarea acestui lucru. Daca nu se ajungea la parametrii doriti, acestia erau penalizati cu un anumit procent din salariu. De exemplu, nereusita n cresterea ratei de natalitate sau deasemanea neputinta de a reduce moartrea infantila erau penalizate cu 15% din salariu; nereusita de a reduce transmiterea bolilor era penalizata cu 10% din salariu.[33]

Consecintele adoptarii Decretului 770/1966 au fost numeroase si nu foarte

mbucuratoare pentru populatia Romniei. Crescnd numarul de copii, familiile sau confruntat cu probleme mari si din ce n ce mai apasatoare. Conditiile de trai au devenit din ce n ce mai grele. Cresterea si educarea unui copil n plus s-a dovedit a fi o sarcina nu tocmai usoara. Deasemenea aceasta perioada a fost una "neagra" pentru numeroase familii. Femeile care ncercau sa avorteze pe cai ilicite, nu intotdeauna reusind, mureau din cauza complicatiilor ce surveneau n urma avortului, neputandu-se adresa cadrelor de specialitate de frica de a nu fi arestate. Multi copii au ramas astfel fara mama lasnd n urma o durere greu de suportat. Altele care nu reuseau sa avorteze n urma nenumaratelor ncercari, dadeau nastere la copii cu diferite handicapuri. Am putea spune ca n aceasta perioada s-au nascut un numar foarte mare de copii ce au avut de suferit toata viata.

De altfel toate femeile care erau ncadrate n munca, trebuiau sa faca cel putin de doua ori pe an examene ginecologice efectuate de medicii unitatilor sau n clinicile unde apartineau cu domiciliul. Desi cei de la putere spuneau ca se ngrijesc de sanatatea femeilor, era de fapt un alt mod de a le tine supravegheate, de a le controla nasterile si totodata o alta lovitura pentru ele, pentru viata lor intima.

Oricum invocarea moralitatii si a rolului familiei n societatea socialista nu era dect o ideologie. n acest moment zvonurile cu privire la suportul pentru copii numai daca proveneau dintr-o familie, au scandalizat opinia publica. Ca urmare a nemultumirilor n 1987 a fost propus ca fetele nsarcinate din liceu sa nu fie exmatriculate asa cum prevedea legea scolara. Acestora li se acorda posibilitatea de a-si continua educatia prin urmarea scolii la seral sau sa-si dea examenele fara sa urmeze cursurile. Mai mult Statul facilita adoptarea noilor nascuti. nca o data ipocrizia societatii socialiste a facut ca opinia publica sa fie socata. Normele puritane cu privire la viata socio-sexuala au fost prevazute n : "Codul eticii si echitabilitatii socialiste". Aceste norme au avut nsa o mica aplicare n practica. Cu toate ca Institutiile Internationale au adus grave critici la ceea ce facea Ceausescu n Romnia, tara noastra primind calificative incriminatoare, nimic nu s-a schimbat. Tot populatia tarii a avut de suferit, neprimind nici un sprijin din partea autoritatilor.

Putine probleme de familie au cauzat mai multa dezbinare n Statele Unite dect problema avortului. Avortul a fost ilegal n Statele Unite pana n 1973, cu exceptia unor conditii foarte limitate. n Roe versus Wade, Curtea Suprema a Statelor Unite a declarat ca femeile au un drept constitutional la avort. Acest drept nu este absolut si pe masura ce fatul se dezvolta, statului i se

acorda un rol din ce n ce mai mare n decizia de a avorta.

Decizia Curtii Supreme nu a pus capat controversei de lunga durata a avortului. Multe grupuri care se declara "pro-life" s-au organizat ca sa se opuna avortului. Sustinatorii dreptului la avort deasemenea s-au organizat, alaturndu-li-se si cei care, desi ar putea considera avortul gresit din punct de vedere moral, cred ca decizia de a avorta ar trebui lasata femeii, care actioneaza pe baza sfatului primit de la medicului sau.Aceasta alianta s-a autodefinit miscarea "pro-choice".[34]

Am facut aceasta incursiune asupra ceea ce creaza problema avortului n Statele Unite, deoarece cred ca si n epoca lui Ceausescu si n toate timpurile, decizia trebuie sa fie a femeii tinnd cont de sfaturile medicului sau.

Dupa 23 de ani avortul a fost liberalizat.Incepand cu l ianuarie 1990 a intrat n vigoare Decretul 605 emis pe 27 decembrie 1989 care autoriza avortul la cerere n primul trimestru de sarcina , cu conditia ca acesta sa fie efectuatde catre un obstretician-ginecolog.In aceste conditii a scazut natalitatea cat si mortalitatea(de la 170 de decese la 100.000 de nasteri n 1989 la 84 de decese n 1992).[35]

Desi liberalizarea avorturilor dupa 1989 a fost o masura cat se poate de necesara, ea a adus cu sine si scaderea dramatica a natalitatii.De fapt scaderea devine dramatica prin faptul ca ea este alarmant de diferentiata : natalitatea este foarte scazuta la clasa mijlocie si superioara - care ar putea oferi conditii bune de dezvoltare a copilului - si unde rata somajului feminin este mai scazuta datorita unui grad de extractie mai ridicat si al unei calificari mai inalte, mentinandu-se relativ ridicata n mediile sarace si cele marginale unde rata somajului feminin este mai ridicata, n care copiii au oportunitati scazute de dezvoltare normala.

Liberarea avortului este valorificata prin avantajele sale.Femeile nu pastreaza dect amintirile urate despre perioada de interdictie.Valorile care tin de simturile cuplului, de originea si scopul sau, simtul copilului sunt rasturnate, caci traim n plina perioada de tranzitie.

Totusi, personalul primitor marturiseste mania sau perplexitatea sa, recursului repetat la avort.,Termen juridic insemnand repetarea unui act criminal, este cuvntul pentru a traduce intoleranta.Ei ne atrag atentia asupra numeroaselor cazuri ale femeilor care sufera n medie 5 intreruperi de sarcina pe an, dupa liberalizarea avortului si tendinta spre "banalitate" a femeilor care ncearca sa-1 introduca n universul normal al vietii.

Experienta tragica a Romniei arata natura complexa a fenomenelor demografice si inexorabilitatea falimentului unei politici pronataliste coercitive.

Dupa cum putem observa, problema avortului a preocupat, preocupa si va preocupa cu siguranta pe toata lumea, pe personajele ntregii societati, att la nivel national ct si la nivel mondial, caci este cu siguranta o problema destul de importanta ce priveste viata fiecaruia dintre noi.

Pentru a ncheia acest capitol, ce ntrebare se impune: revolutia romna a produs efectele, care fara ea nu ar fi fost produse. Rupturile sunt rare n demografie: comportamentele demografice nu schimba ziua de mine. Evenimentele care s-au produs n decembrie 1989 n Romnia, au precipitat schimbarile, au impus recuperarea evenimentelor. Dar recuperarile si accelerarile au fost brutale, caci n urma evolutiilor de exceptiese gasesc numeroase consecinte demografice si socio-economice grave. Deformarea si mutilarea piramidei vrstei vor avea alte consecinte negative, de lung termen. Prea putin timp s- scurs de la nceputul schimbarilor cu toate ca, consecintele demografice nu s-au manifestat pe deplin.

Este clar ca potentielul de schimbari dem,ografice depinde de caracterul de evolutie demografica ale deceniilor precedente care si pun amprenta pe demografia Romniei de mine. Aceasta grea mostenire trebuie luata n considerare n programele de dezvoltare economica si sociala a tarii.

CAPITOLUL 4

Planificarea familiala ca mijloc de evitare a avortului

Sectiunea 1. Conceptul de Planificare familiala", scurt istoric, institutii nationale si internationale care sprijina planificarea familiala si actioneaza pentru educatia sexuala a tinerilor.

Izolata politic si cultural timp de 45 de ani, Romnia se angajeaza astazi ntrun efort de reintegrare n comunitatea internationala.

n acest context unul dintre obiectivele urmarite este de a contracta efectele deceniilor de politica pronatalista fortata, n regimul trecut, a vorbi despre controlul nasterilor sau despre utilizarea contraceptivelor era de neconceput. Consecintele acestor politici s-au regasit ntr-o criza a sanatatii reproductive a populatiei, cea mai crescuta rata a mortalitatii din Europa, o rata crescuta a

mortalitatii infantile, un numar mare de copii abandonati n orfelinate, toate acestea pe fondul unei ignorante generale cu privire la metodele contraceptive. Aceste probleme s-au impus ca o urgenta medicala si sociala.

nfiintata n martie 1990, imediat dupa ce a fost abolita legea restrictiva a avortului si cnd termenul de planificare familiala nu a mai fost prohibit n Romnia, Societatea de educatie contraceptiva si sexuala din Romnia, a evoluat de la 4 filiale n 1991 la 32 n toata tara. Ea era o asociatie bazata pe activitate de voluntariat si cu caracter nonprofit si apartinic. Din asociatie poate face parte orice persoana fara deosebire de sex, nationalitate, religie, rasa si care adera la obiectivele acesteia. Asociatia n conformitate cu scopurile si obiectivele International Planned Parenthood Federation, a carei membra este din 1992, promoveaza principiile planificarii familiale ca drept uman fundamental si ca o modalitate de mentinere a echilibrului dintre resursele naturale ale planetei, marimea si calitatea populatiei sale.[36]

Prin activitatile sale, societatea de educatie contraceptiva si sexuala din Romnia si propune sa cultive nu doar o noua atitudine fata de sexualitate si reproducere ci si un sentiment de responsabilitate civica a cetatenilor fata de problemele societatii.

Desi n toata lumea exista o vasta propaganda n favoarea planificarii familiale, totusi numarul de avorturi se mentine oarecum constant. Cu toate ca multe femei cunosc si stiu ce nseamna planificarea familiala, ezita sa apeleze la aceasta, urmnd asa zisele metode traditionaliste.

Vom prezenta n continuare cam cum arata harta Europei secolului nostru, vis-a-vis de avort legal si planificare familiala.

Evolutia legislatiei tarilor europene asupra avortului a fost n ultimii 40-50 de ani sinuoasa si uneori plina de neprevazut.

Prima tara care a autorizat avortul la cerere a fost Rusia n 1920, apoi oprit n 1936 si repermis n 1955.

Dupa Rusia, liberalizarea avortului s-a extins n Bulgaria, Ungaria, Polonia, Romnia 1956, Cehoslovacia 1957, Iugoslavia 1960, dar liberalizarea avortului n Europa Orientala a fost urmata 12-17 ani mai trziu de impunerea de restrictii, asa cum s-a ntmplat n Romnia prin legile din 1966 si 1984 sau de liberalizarea n plus a legilor ca n Iugoslavia 1977, Cehoslovacia 1986, Ungaria 1988.

Dupa 1989 toate tarile foste comuniste au adoptat legi foarte largi asupra avortului la

cerere.

n Europa de nord si de vest, dupa cel de-al doilea razboi mondial, avortul la cerere era foarte rar, iar aprobarea prin lege a acestuia s-a facut rnd pe rnd din 1972 pna n 1978-1979, ultimele fiind teritoriile cu puternica influenta catolica: Franta, Italia si Belgia.

n mod cu totul surprinzator, la nceputul lui 1993, Camera poloneza a promulgat legea de protectie a fatului - lege extrem de restrictiva asupra avortului, fara ca tara sa se bucure n mod special de o politica medicala generalizata de contraceptie moderna.

Cu mici exceptii formula legala asupra avortului nu este un indicator definitor asupra accesibilitatii la avort medical n siguranta. n tari unde avortul nu era legal, ca Belgia, existau policlinici non-profit, unde avortul era practicat deschis, n alte tari unde avortul era legal permis, serviciile erau practic inaccesibile sau cel putin nefamilare (ex. Spania, vestul Austriei si unele landuri din Germania).

Legea cu privire la avort are interpretari diferite, ca n Elvetia, unde serviciile sunt reprezentate n unele cantoane, dar n altele nu.

Chiar n tarile cu o legislatie foarte constrictiva, atunci cnd granitele nu sunt nchise (cum a fost Romnia ntre 1966-1989) se practica asa-zisul turism

pentru avort" (din Irlanda n Anglia, din Belgia n Olanda).

n cele mai multe tari rata avorturilor legale a crescut dupa legiferare, tinznd sa se stabilizeze sau sa scada usor n urmatorii ani.

Nivelele sunt mai crescute n unele tari central si est europene, unde contraceptivele nu sunt suficient de accesibile. Totusi, si n tarile vest europene, unde contraceptivele sunt raspndite, rata avorturilor este foarte variabila, n aceste tari, cresterea avorturilor a fost observata dupa campaniile publicitare ale mass-media asupra efectelor secundare n utilizarea contraceptivelor orale, n unele tari dezvoltate, cresterea utilizarii contraceptivelor este uneori nsotita de cresterea ratei avorturilor la cerere ca semn al conceptiei femeilor ca au dreptul de control asupra propriei lor fertilitati. Teoretic, s-a observat ca sunt necesari aproximativ 30 de ani dupa legalizarea avortului si utilizarea contraceptivelor, pentru ca nivelul solicitarilor la avort sa atinga un nivel stabil. Frecventa recurgerii la avort n Europa este foarte variabila n functie de tari. Recordul l detine Romnia cu 6 avorturi/femeie, n majoritattea republicilor europene ale fostei U.R.S.S. si Polonia se aprecieaza 2-3 avorturi/femeie. Mai putin Lituania 1,72 si Polonia, tari puternic catolice, dect Letonia si Estonia 2,6 - unde rata avorturilor clandestine este mai mare. Acest fenomen se observa si n tarile cele mai catolice din Europa occidentala, unde recurgerea la avortul clandestin este mare (ex. Italia 0,7 avorturi/femeie).

Albania, Bulgaria, Ungaria, Slovacia si aproape tot teritoriul fostei Iugoslavii, au un raport de 1,1-1,8 avorturi/femeie, iar Europa de nord 0,15-0,63.

Avortul apare deci n centrul si n estul Europei ca un mijloc privilegiat de prevenire a nasterilor.

O alta observatie generala este ca o femeie care apeleaza o data la avort la cerere, are sansa de a recurge de mai multe ori la acesta.

n privinta locului unde trebuie efectuate avorturile, unele tari obliga prin legislatie la efectuarea lor numai n spitale, n alte tari se permite efectuarea avortului n locuri special amenajate si cabinete particulare.

S-a observat ca extinderea indicatiilor medicale pentru ntreruperea de sarcina nu scade sensibil numarul avorturilor legale sau provocate, n timp ce extinderea legislatiei asupra indicatiilor sociale le reduce substantial, aceasta reflectndu-se asupra numarului deceselor postavortum.

n cele mai multe tari, serviciile pentru efectuarea avorturilor sunt finantate n acelasi fel de obicei public sau semipublic fiind accesibile gratuit pentru paciente n reteaua guvernamentala, n unele tari se solicita mici participari la pret. n Spania, unde 96% din avorturi se executa n sectorul privat, accesul este simplu, dar costul este foarte crescut. Cu toate acestea, din 1985 odata cu schimbarea legii, numarul avorturilor a crescut n fiecare an (411 n 1986, 16766 n 1987, 26069 n 1988). Aproape toate spitalele publice pot oferi conditii pentru efectuarea avorturilor legale, totusi numarul acestora este de 1-2/zi, de regula avorturi cu indicatii medicale. Aceasta demonstreaza o rezistenta a profesionistilor n fata avortului liber.

n Belgia exista diferente regionale de cost si accesibilitate ntre zona Bruxelles si Flandra sau Valonia, datorita pozitiei personalului medical fata de lege.

n Portugalia implementarea legii de liberalizare a avortului a fost extrem de dificila, 46% din medici refuznd si n prezent sa practice avortul, situatia fiind caracterizata printr-un numar mare de avorturi clandestine, efectuate n conditii improprii.

n Polonia, n ciuda unei puternice influente a bisericii catolice, n 1990 exista un raport de 70-100 de avorturi la 100 de nasteri. Factorii care influenteaza acest raport sunt: lipsa educatiei sexuale n scoli si familie, nivelul scazut al utilizarii contraceptiei, accesul simplu la avort care era liber n spitale si scump dar la ndemna n cabinetele particulare.

si n Ungaria rata avorturilor la cerere este mare: n 1990, 74 de avorturi la 100 de nasteri si 36 de avorturi la 1000 de femei de vrsta fertila. Situatia pare la prima vedere paradoxala, pentru ca n Ungaria se utilizeaza CO si DIV din 1970, ajungndu-se ca n 1986 aproape 54% din femeile de vrsta fertila

sa practice o metoda contraceptiva (din care numai 1% utilizau metode traditionale). n comparatie cu standardele internationale, Ungaria se situeaza n ultimii 20 de ani printre tarile cu indici mari de avorturi la cerere. Totusi, nu trebuie uitat ca pe o clasificare experimentala de 12 grupe de tari europene, Ungaria s-a clasificat pe locul 2 pentru utilizarea CO mpreuna cu Suedia n utilizarea DIV si pe locul 7 pentru utilizarea metodelor traditionale de contraceptie. Cercetarile Institutului Ungar de Demografie arata ca populatia Ungariei este n descrestere din 1981. Totusi, din studiile efectuate pe grupuri mari de populatie intervievate, majoritatea publicului si profesionistilor nu sunt de acord cu stoparea acestui fenomen prin limitarea accesului la avortul la cerere.

Avortul este foarte frecvent si n fosta U.R.S.S., reprezentnd una din formele de baza de control al nasterilor.