5/21/2018 Avocat Divort

1/8

Avocat divort. Dreptul sotului nevinovat la despagubiri pentru prejudiciulcauzat prin desfacerea casatoriei.

April 22nd, 2013 | Author:decalex.ro

Art. 388 care reglementeaza dreptul la despagubiri pentru desfacerea casatoriei a reprezentat una dintre preederile legale cel mai des comentatede mass!media la aparitia "##, presa $scrisa, audio!ideo sau on line, locala sau centrala% expunand pe larg concluzia ca &sotul infidel platestedespagubiri la diort'.

(a polul opus al interesului pentru efectul acestei preederi legale par sa se fi situat profesionistii dreptului implicati intr!in fel sau altul inredactarea "##, care in conferintele de prezentare a actului normatie s!au limitat a prezenta caracterul de noutate al disparitiei.

)i putina doctrina scrisa priind noile reglementari in materia diortului nu a abordat institutia despagubirilor in mod exhausti, din perspectiatuturor problemelor pe care aplicarea in practica a preederilor legale le!ar putea crea.

Au fost explicitate doar acele preederi care, oricum, se intelegeau la o citire atenta a art. 388: acordarea despagubirilor este independenta deacordarea prestatiei compensatorii* are dreptul la despagubiri doar &sotul neinoat' solicitarea de indemnizare se poate face doar odata cucererea de diort, cererea in despagubiri intemeiata pe art. 388 "## formulata inainte de actiunea in desfacerea casatoriei sau dupa pronuntareadiortului fiind inadmisibila.

+otusi, recent, s!a scris un articol de certa utilitate si foarte bine documentat care reuseste sa lamureasca intelesul art. 388 "## din perspectiasursei de inspiratie care a condus la adoptarea institutiei &dreptul la despagubiri'.

Autorul sustine in mod coningator ca inspiratia pentru art. 388 "## este forma anterioara a art. 2 din #odul ciil francez, care preedea ca&atunci cand diortul se pronunta din culpa exclusia a unuia dintre soti, acesta poate fi obligat la plata unor daune compensatorii pentrupre-udiciul material sau moral pe care desfacerea casatoriei l!a proocat celuilalt sot. Acesta din urma poate pretinde daune cu ocazia actiunii dediort'.

nteresanta este sublinierea ca, in anul 200/, art. 2 din #odul ciil francez a suferit o modificare de substanta, potriit cu care daunele!interesepot fi acordate unuia dintre soti doar pentru repararea consecintelor de o graitate deosebita pe care le sufera din cauza desfacerea casatoriei* totpentru buna intelegerea a art. 388 "##, consider releanta sustinerea conform careia &reglementarea franceza a unei raspunderi delictualespeciale cu ocazia diortului isi are originile in 11, consacrand o -urisprudenta anterioara bazata pe preederile dreptului comun'.

roblemele priind aplicarea in practica a art. 388 "## or aparea determinate de reglementarea concisa $spre diferenta, unui alt efect

patrimonial al diortului &prestatia compensatorie', ii sunt consacrate sase articole% care este de natura sa creeze confuzii priind intocmireaconditiilor pentru anga-area acestei forme de raspundere ciila delictuala.

"atura -uridica a despagubirilor intemeiate pe art. 388 "##, urmeaza a fi lamurita de doctrina de drept ciil, in lucrarea & Unele observatii privinddespagubirile in caz de divort conform art. 388 din Noul Cod Civil' pct. fiind expuse opiniile doctrinare franceze care ariaza de la ideea deraspundere ciila delictuala cu arianta raspunderii obiectie pana la aceea de pedeapsa priata in priinta sotului inoat de desfacereacasatoriei* conceptia ca art. 388 instituie o sanctiune pecuniara aplicata sotului inoat de desfacerea casatoriei a fost exprimata de-a $Andreeaumitrescu, Divortul in noul Cod civil%, in timp ce alti autori orbesc despre o specie de raspundere ciila delictuala.

in punctul meu de edere, aplicarea art. 388 poate crea dificultati referitor la constatarea existentei unor elemente ale raspunderii ciile delictuale$aceasta natura -uridica despagubirilor preazute de art. 388 "## fiind indiscutabila%: existenta unui pre-udiciu, existenta unor fapte ilicite siexistenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si pre-udiciu. #ea de a patra conditie a raspunderii ciile delictuale, intemeiata pe dispozitiileart. 13 si art. 13/4 #od ciil &existenta inoatiei' pare a nu pune probleme, dat fiind ca art. 388 califica subiectul pasi al obligatiei ladespagubiri ca fiind &sotul inoat', referire facandu!se eident la preederile art. 34, respecti &culpa unuia dintre soti la destramarea casatoriei'.

5eferitor la prima conditie pentru anga-area raspunderii pentru fapta proprie, s!a aratat ca pre-udiciul este efectul negati suferit de o persoana caurmare a faptei ilicite saarsite de o alta persoana* art. 13/ a impus solutia propusa demult de doctrina conform careia se iau in considerarepre-udicii care sunt rezultat nu numai al incalcarii unor drepturi subiectie dar si al unor interese care creeaza aparenta unui drept subiecti.

reptul subiectului ciil este posibilitatea recunoscuta de legea ciila subiectului acti in irtutea careia aceasta poate, in limita dreptului si moralei,sa aiba o anumita conduita, sa pretinda o anumita conduita si sa ceara concursul fortei coercitie a statului atunci cand dreptul sau este incalcat,fie pentru a asigura respectarea acestui drept, fie pentru a obtine o despagubire pentru pre-udiciul cauzat.

6ste inutil de subliniat ca principalele efecte ale casatoriei se refera la relatiile personale dintre soti care constituie $sau ar trebui sa constituie%principalul continut al relatiei dintre soti $si nu intamplator legiuitorul, in +itlul &Casatoria' al #artiiDespre familie', a consacrat relatiilor personaleun capitol situat inaintea aceluia priind relatiile patrimoniale%.

#ontinutul relatiilor de familie este extrem de ast si nu poate, in mod obiecti, fi determinat de preederile legale, acesta presupunand oricedemers in sensul atingerii finalitatii principale ale familiei &respect reciproc, fidelitate si spri-in moral' $art. 30% si &cresterea si educarea copiilor'$art. 2/8%.

#hiar daca s!ar afirma ca, prin codificarea unei parti a relatiilor personale, aceste legaturi dintre soti capata caracter -uridic, niciodata nu se poate

sustine ca notiuni precum &respect', &fidelitate', &sprijin moral' transcend notiunii de obligatie morala si dein obligatii -uridice.

http://www.blog.decalex.ro/avocat-divort-dreptul-sotului-nevinovat-la-despagubiri-pentru-prejudiciul-cauzat-prin-desfacerea-casatoriei/http://www.blog.decalex.ro/avocat-divort-dreptul-sotului-nevinovat-la-despagubiri-pentru-prejudiciul-cauzat-prin-desfacerea-casatoriei/http://www.blog.decalex.ro/avocat-divort-dreptul-sotului-nevinovat-la-despagubiri-pentru-prejudiciul-cauzat-prin-desfacerea-casatoriei/http://www.blog.decalex.ro/avocat-divort-dreptul-sotului-nevinovat-la-despagubiri-pentru-prejudiciul-cauzat-prin-desfacerea-casatoriei/http://www.blog.decalex.ro/avocat-divort-dreptul-sotului-nevinovat-la-despagubiri-pentru-prejudiciul-cauzat-prin-desfacerea-casatoriei/http://www.blog.decalex.ro/avocat-divort-dreptul-sotului-nevinovat-la-despagubiri-pentru-prejudiciul-cauzat-prin-desfacerea-casatoriei/http://www.blog.decalex.ro/avocat-divort-dreptul-sotului-nevinovat-la-despagubiri-pentru-prejudiciul-cauzat-prin-desfacerea-casatoriei/

5/21/2018 Avocat Divort

2/8

(egatura moralitate si legalitate este eidenta in institutia casatoriei in care acceptarea, dedicatia si deotamentul sunt fatete ale spri-inului moralsi premise ale nasterii raporturilor de casatorie.

n studiul de fata, intereseaza unul dintre aspectele obligatiei legale in general 7 ce nu constituie decat o specie a obligatiilor morale 7 care constain posibilitatea impunerii conduitei corespunzatoare dreptului subiecti ciil prin forta coercitia a statului.

"atura informala a obligatiei morale 7 ce face deci parte dintr!un sistem de reguli, idealuri sau alori care insa nu sunt sistematizate in corpul unorlegi !, ce guerneaza comportamente indiiduale care ar putea afecta alti indiizi, implica faptul ca nu exista reo autoritate sau institutie care arputea transa dispute morale, indiferent care ar fi acestea, o obligatie morala producand consecinte doar daca este acceptata oluntar, iar lipsaconformitatii unui comportament cu asteptarile celorlalti putand atrage cel mult doar oprobriul public.

)curtul excurs in domeniul legaturii indisolubile $pentru ca normele -uridice s!au desprins din cele etice% dintre morala si drept s!a facut cu scopulde a eidentia mi-loacele diferite de realizare a normelor morale si a celor -uridice: in timp ce primele sunt garantate in transpunerea lor in iata deblamul colectiitatii, cele din urma se bucura de forta unor sanctiuni -uridice in aplicarea lor.

Aici trebuie eidentiata distinctia subtila facuta de autorii "## atunci cand au reglementat efectele casatoriei, tratandu!le in capitole destinatedupa cum se refera la relatiile personale si, respecti, la relatiile patrimoniale.

Astfel, capitolul este intitulat &Drepturi si obligatii patrimoniale ale sotilor' pe cand capitolul se numeste &Drepturile si indatoririle (iar nuobligatiile) personale' ale sotilor.

9ara a omite perfecta echialenta semantica dintre cei doi termeni & indatorire' si &obligatie' $dar retinand ca, in limba-ul -uridic, anumite cuinte auo alta semnificatie decat in exprimarea uzuala%, trebuie totusi remarcata reticenta legiuitorului in a califica sarcina de respect, fidelitate si spri-in

moral drept &obligatii legale'* in plus, interpretarea art. 30 "## impreuna cu art. 310 si 311 face eidenta intentia diferentierii in redactare: &un sotnu are dreptulsa cenzureze corespondenta', &sotii sunt obligatisa poarte numele declarat la incheierea casatoriei', pe cand sotii isi datoreazareciproc respect, fidelitate si spri-in moral.

Apoi, din perspectia istorica, desi echiul #od al familiei aea o sectiune despre drepturile si obligatiile personale ale sotilor, intre acestea nu seregaseau asa!zisele obligatii morale $despre care se ocupa art. 2%* totusi, printre noile &datorii' stabilite de "## este aceea de &fidelitate' a careiexistenta era acceptata si de doctrina , dar care, constant, era calificat doar un moti de diort.

#oncluzionand, este foarte greu de acceptat ca indatoririle stabilite de art. 30 "## impun in sarcina sotilor obligatii legale susceptibile derealizare prin forta statului sau, in caz de imposibilitate, dau dreptul la dezdaunare.

e asemenea, daca notiunea si continutul unei obligatii morale sunt bine stabilite si unanim recunoscute in orice tip de organizare sociala $pentruca reglementeaza 7 ceea ce inseamna ca restrang 7 comportamentul oamenilor in colectiitate%, la fel de usor trebuie admis ca niciodata uneiobligatii morale nu ii corespunde un drept subiecti ciil, ca drept pur -uridic.

Apoi, desi se poate aprecia ca unei obligatii morale i!ar corespunde un drept moral, continutul acestui tip de drepturi este foarte greu stabilit $si, cuatat mai greu, de realizat contra ipoteticilor subiecti pasii%, atat timp cat morala este un set de norme de conduita care limiteaza libertateanaturala a indiizilor in obligatiile lor unii fata de altii, iar nu un ansamblu de directie care indreptatesc oamenii la anumite reactii sau atitudini.

5eenind la conditiile raspunderii ciile delictuale, daca nu se poate aprecia ca incalcarea &indatoririlor' preazute de art. 30 "## inseamnaatingerea unui drept subiecti, concluzia fireasca ar fi aceea ca nesocotirea datoriei de respect, fidelitate sau spri-in moral nu este susceptibila dea produce consecinte negatie care sa poata fi reparate prin plata unei sume de bani.

+ot din punct de edere al acestui element al raspunderii pentru fapta proprie, dar si din perspectia dreptului francez care a inspiratreglementarea, trebuie obserat ca autorii codului nu au preluat in intregime din forma eche a echiului art. 2 #od ciil francez care orbeadespre &prejudicii morale si materiale' si nici noua forma care orbeste despre &consecinte de o gravitate deosebita'.

6ste usor de acceptat ca, in lipsa unei limitari a legiuitorului, art. 388 "## da dreptul la despagubiri atat pentru pagubele materiale cat si pentrupagube morale, insa eolutia in timp a art. 2 #od ciil francez si eliminarea posibilitatii repararii pre-udiciului moral indeamna la reflectie.

#omplet criticabila este lipsa preluarii conditiei importantei, seriozitatii pagubei, conditie care constituia o limitare fireasca in contextul noutatii

textului comentat care, cel putin teoretic, ar fi putut tempera tendintele sotilor inocenti de a pedepsi suplimentar fostii parteneri pentru destramareacasatoriei.

n fine, pentru a finaliza paralela cu reglementarea din dreptul francez, introducerea art. 2 in #odul ciil, a fost consecinta necesitatii decodificare a unor solutii -urisprudentiale de acordarea a unor despagubiri in temeiul preederilor generale ale raspunderii ciile delictuale.

ai mult, instantele din ;exagon fac distinctii intre raspunderea bazata pe art. 2 #od ciil francez, care ar prii doar repararea pre-udiciilornascute din ruperea legaturii con-ugale, si raspunderea ciila de drept comun, bazata pe preederile art. 1382 #od ciil francez, care redeineutila atunci cand se solicita compensarea unor pre-udicii distincte, materiale sau morale, produse chiar si cu prile-ul diortului.

+rebuie obserat ca niciodata 7 nici inainte de 18, cand exista o alta conceptie asupra pre-udiciului moral, dar nici dupa anul 18 candproblema repararii banesti a daunelor morale nu a mai constituit obiect de controersa 7 deci, niciodata, doctrina si practica nu au analizat, macardin perspectia teoretica, acordarea unor despagubiri sotului care nu se face inoat de desfacerea casatoriei $desi, pur ipotetic, aceastaposibilitate exista in temeiul art. 8! #od ciil%.

Aceasta, pentru ca, sub imperiul echiului #od al familiei $iar art. 343 lit. b are un continut identic cu cel al art. 38 alin. 1 #odul familiei%, diortul dinculpa este deopotria un remediu la o situatie care nu mai poate continua, dar si o sanctiune pentru faptele culpabile ale unuia dintre soti.

5/21/2018 Avocat Divort

3/8

5aman alabile dezlegarile doctrinare priind rolul culpei in procedura de diort referitoare la unele efecte ale desfacerii a casatoriei priindobligatia de intretinere intre soti $actual reglementata de art. 38 "##%, culpa exclusia a sotului reclamant $art. 34 "## si art. 3 "## si, inspecial, efectele de ordin moral, educati. )!a apreciat ca retinerea in hotararea de diort a faptului ca unul dintre soti este inoat de distrugereacasatoriei inseamna sanctionarea &atitudinii aceluia care, lipsit de simt de raspundere fata de familie si societate' constituie astfel un exemplunegati.

#hiar daca, asa cum s!a aratat -urisprudenta franceza dezaueaza interpretarea conform careia desfacerea casatoriei este, in sine, o masura denatura a impiedica aparitia unor pre-udicii nepatrimoniale, totusi aceasta opinie nu poate fi complet refuzata dat fiind si continutul art. 388 ce

prieste un &pre-udiciuprindesfacerea casatoriei'.

nterpretarea literala a sintagmei ar trebui sa insemne ca paguba o reprezinta chiar desfacerea casatoriei* trecand peste sensul cuintelor,rational, &pre-udiciul prin desfacerea casatoriei' ar trebui sa se refere la momentul in care paguba se transforma din una eentuala $pentru cainstanta are a aprecia &temeinicia' motiului de diort, apoi, in tot cursul -udecatii, sotii se pot impaca 7 art. 2 "##% intr!una certa, sigura, atatdin punct de edere al existentei cat si din punct de edere al ealuarii. r, pentru &prejudiciul viitor' legiuitorul $codificand opinii doctrinare ce se refereau doar la prestatiile periodice% a creat posibilitatea sporirii,reducerii sau suprimarii despagubirilor daca dupa stabilirea lor, indiferent de forma, pre-udiciul s!a marit, micsorat ori a incetat $art. 138 alin. %.

e aceea, daca asemanator instantelor franceze se or acorda despagubiri pentru pierderea unei sanse de castig in intreprinderea celuilalt sotsau pentru pre-udiciul moral constand in singuratatea morala si afectia creata de diort dupa o indelungata iata in comun, se poate pune

intrebarea daca art. 138 alin. este aplicabil.

n baza acestui text, teoretic, oricare dintre soti a putea solicita despagubiri suplimentare $sotul neinoat% ori micsorarea despagubirilor $sotulinoat% daca consecintele negatie indrumate de instanta s!au modificat. Aceasta ar putea insemna ca, daca sotul neinoat reuseste sa isirefaca iata de familie, pre-udiciul acoperit prin aplicarea art. 388 a incetat sa existe si, s!ar putea cere reducerea sau suprimarea despagubirilor,indiferent daca, in realitate, despagubirea nu a fost efecti platita sau platita in intregime $intr!un rationament analog cu cel care a impus solutia deobligatie de intretinere in cazul recasatoririi sotului indreptatit la pensie de intretinere%?18@.

n finalul acestor considerente teoretice trebuie amintite, cu titlu de exemplu, impre-urarile pentru care s!ar putea acorda despagubiri in temeiul art.2 #od ciil francez, pentru : cheltuielile de mutare si stabilire in alta locuinta, pierderea unei sanse de castig in intreprinderea celuilalt sot,pre-udicii materiale rezultand din expunerea sotiei la urmarirea creditorilor in urma insolabilitatii sotului, abandonarea sotiei intr!o starepsihologica si materiala precara ca urmare a desfacerii casatoriei $pre-udicii materiale%, respecti, pentru pre-udiciul moral constand in singuratateamorala si afectia creata de diort dupa o indelungata iata in comun, parasirea sotiei pentru o alta femeie mai tanara, pre-udicii morale rezultatedin parasirea sotiei dupa 30 de ani de casnicie pentru o alta femeie lasandu!i sarcina ingri-irii fiicei adulte, dar afectate de un handicap, expunereasotiei la stigmatizare sociala ca urmare a statutului de femeie diortata, conceperea unor copii cu o alta femeie inaintea diortului, refuzul de aconsimti la un diort prin acord, scandalul creat de sot in -urul sotiei sale aflate la o arsta inaintata si care o expunea oprobriului public,abandonarea de catre sotie a sotului si copiilor aflati in fata unor dificultati financiare create chiar de ea pentru a locui cu un alt barbat $pre-udicii

morale%.

Apoi, nu se acorda despagubiri in temeiul art. 2 #od ciil francez $in arianta care presupune cauzarea unui pre-udiciu important% pentruparasirea de catre sotie a domiciliului con-ugal si neparticiparea la cheltuieli comune, pentru faptul ca sotul a facut un copil in afara casatoriei,daca din casatorie nu au rezultat copii sau pentru ca sotul a parasit domiciliul comun pentru o alta femeie $totusi abandonarea sotiei pentru oamanta mai tanara dupa o iata lunga impreuna da dreptul la despagubiri 7 importante fiind doedirea unei dureri rezultate din desfacereacasatoriei de o anumita intensitate care depaseste suferinta pe care, in mod obisnuit, un diort le poate cauza%.

e langa aceste cazuri de acordare a despagubirilor pentru desfacerea casatoriei, consider util a prezenta mai detaliat si alte spete ale instantelorfranceze in care s!a pus problema acordarii unor daune fie in temeiul textului special $art. 2 #od ciil francez 7 al carui echialent partial esteart. 388%, fie in temeiul textului general $art. 1382 #od ciil francez 7 al carui echialent eraart. 8 echiul #od ciil, in "## preederile seregasesc in art. 13 si art. 13/4%.

Astfel, intr!o speta?20@ priind aplicarea echiului art. 2 #od ciil francez, s!au acordat sotului daunemateriale in suma de 1/.000 euro,retinandu!se ca diortul a duce la lichidarea regimului matrimonial iar sotul inocent, in arsta de // de ani, a aea dificultati in exercitareaprofesiei sale de agricultor, trebuind fie sa abandoneze exploatatia agricola pe care o aea impreuna cu fosta sotie fie, daca dorea sa retina ferma

si casa de locuit, sa se imprumute pentru a plati sulta.

5/21/2018 Avocat Divort

4/8

n decizie s!a mai aratat ca acest pre-udiciu nu poate fi determinat pe baza unor documente contabile din care ar putea reiesi posibilitatile unuicastig de pe urma exploatarii, ci in functie de tulburarea ietii profesionale a sotului neinoat, aand in edere ca acesta era foarte atasat deactiitatea sa fermier si ar putea aea dificultati eidente de recalificare profesionala.

ai trebuie amintit ca ceea ce s!a reprosat sotiei inoate pentru desfacerea casatorie era parasirea locuintei comune dupa o casatorie de 2 deani, lasandu!si sotul cu obligatia de a continua actiitatea in ferma si de a ingri-i cinci copii* acestea au constituit motie pentru acordareaunor daune moralede 2.000 euro in baza art. 1382 #od ciil f rancez $raspunderea ciila delictuala de drept comun%.

ntr!o alta speta?21@, #urtea de #asatie a stabilit ca se pot acorda despagubiri in temeiul art. 1382 din #odul ciil francez ori de cate ori sedemonstreaza existenta unui pre-udiciu material sau moral independent de acela care rezulta din desfacerea casatoriei care a fost acoperit prinpronuntarea diortului din culpa celuilalt sot si prin obligarea acestuia la suportarea consecintelor financiare ale desfacerii casatoriei $sotul inoat

7 pentru ca initiase o legatura cu o ecina si prietena a cuplului 7 fusese obligat la plata unei prestatii compensatorii de /0.000 euro%. nteresant desubliniat este ca, in aceasta speta, curtea suprema franceza a acceptat indirect ca pronuntarea diortului din culpa celuilalt sot constituie oreparatie morala a pre-udiciului rezultat din desfacerea casatoriei $este drept impreuna cu o prestatie compensatorie de /0.000 euro care, indreptul francez, se acorda fara o conditie de echime a casatoriei, cerinta inclusa in art. 30 "## tot in urma dezbaterilor parlamentare%.

+ot #urtea de #asatie franceza?22@ a stabilit ca dreptul la despagubirile preazute de art. 2 si art. 1382 din #odul ciil francez sunt institutiidistincte si atat de bine diferentiate, incat acordand unei petente despagubiri in temeiul art. 1382, desi aceasta inocase doar preederile art. 2s!au depasit limitele inestirii instantei si s!a dat altcea decat s!a cerut $&sa modificat obiectul cererii'%.

Aceasta pentru ca art. 2 si 1382 din #odul ciil francez permit repararea unor daune distincte, primul text izand pre-udiciul material sau moralnascut din desfacerea casatoriei, iar al doilea, pre-udiciul rezultat din alte fapte comise de catre sot in timpul casatoriei?23@* in aceeasi hotarare,instanta a stabilit ca unul dintre soti este indreptatit la plata unor despagubiri in baza principiilor raspunderii ciile delictuale $art. 1382 din #odulciil francez% pentru aceea ca celalalt sot a parasit brutal domiciliul con-ugal si a dat doada de infidelitate, &afisand relatia sa adulterina in totcartierul', c!iar daca pentru desfacerea casatoriei sa retinut culpa comuna (si" deci" conditiile art. #$$ nu erau indeplinite).

n fine, s!a considerat legala obligarea sotului la plata unor despagubiri in suma de 8.000 euroaandu!se in edere faptele retinute in sarcinasotului priind iolenta si atacurile asupra integritatii fizice si psihice a sotiei care au generat consecinte deosebit de grae in ceea ce priestedemnitatea sa femeie, sotie si mama, atitudine care a continuat si dupa separarea sotilor, chiar daca sotia a fost ulnerabila si aea o stare desanatate precara.

reptul al despagubiri constituie una dintre institutiile interesante ale noului #od ciil, o reglementare noua care ar putea parea dificil de explicat sianeoios de aplicat in practica datorita problemelor pe care le ridica si carora doctrina si -urisprudenta or trebui sa dea un raspuns.

>piniile exprimate sunt doar raspunsuri posibile la aspecte neclare asupra carora -udecatorii 7 primii chemati sa interpreteze noile institutii si abiaapoi doctrina 7 sunt datori sa interina in orice aspect al legii unde textele sunt neclare, unde textele lipsesc ori unde textele sunt indoielnice.

#hiar daca noul #od ciil nu aduce foarte multe noutati in materia diortului $noile norme preluand lucrurile bune din echile reglementari%,-udecatorii au o mare raspundere in manerarea unor institutii de tipul &prestatiei compensatorii' si &dreptului la despagubiri' $ultima, ce nu pare acorespunde pe deplin culturii -uridice a poporului roman%, iar intelegerea modelelor utilizate de redactorii codului a usura acomodarea cu litera si,

mai ales, cu spiritul noului #od ciil, scurtand perioada in care lucrurile se or aseza si in care ariatele interpretari ale legii si diersitatea de opiniinu trebuie sa sperie ci, dimpotria, sa conduca la o mai usoara acceptare a sensului -udicios a noilor texte.

sursa: -uridice.ro

.decalex.ro

04224/38

Avocat divort. Dreptul sotului nevinovat la despagubiri pentru prejudiciul

cauzat prin desfacerea casatoriei.April 22nd, 2013 | Author:decalex.ro

Art. 388 care reglementeaza dreptul la despagubiri pentru desfacerea casatoriei a reprezentat una dintre preederile legale cel mai des comentatede mass!media la aparitia "##, presa $scrisa, audio!ideo sau on line, locala sau centrala% expunand pe larg concluzia ca &sotul infidel platestedespagubiri la diort'.

(a polul opus al interesului pentru efectul acestei preederi legale par sa se fi situat profesionistii dreptului implicati intr!in fel sau altul inredactarea "##, care in conferintele de prezentare a actului normatie s!au limitat a prezenta caracterul de noutate al disparitiei.

)i putina doctrina scrisa priind noile reglementari in materia diortului nu a abordat institutia despagubirilor in mod exhausti, din perspectiatuturor problemelor pe care aplicarea in practica a preederilor legale le!ar putea crea.

Au fost explicitate doar acele preederi care, oricum, se intelegeau la o citire atenta a art. 388: acordarea despagubirilor este independenta deacordarea prestatiei compensatorii* are dreptul la despagubiri doar &sotul neinoat' solicitarea de indemnizare se poate face doar odata cu

http://www.blog.decalex.ro/avocat-divort-dreptul-sotului-nevinovat-la-despagubiri-pentru-prejudiciul-cauzat-prin-desfacerea-casatoriei/http://www.blog.decalex.ro/avocat-divort-dreptul-sotului-nevinovat-la-despagubiri-pentru-prejudiciul-cauzat-prin-desfacerea-casatoriei/http://www.blog.decalex.ro/avocat-divort-dreptul-sotului-nevinovat-la-despagubiri-pentru-prejudiciul-cauzat-prin-desfacerea-casatoriei/http://www.blog.decalex.ro/avocat-divort-dreptul-sotului-nevinovat-la-despagubiri-pentru-prejudiciul-cauzat-prin-desfacerea-casatoriei/http://www.blog.decalex.ro/avocat-divort-dreptul-sotului-nevinovat-la-despagubiri-pentru-prejudiciul-cauzat-prin-desfacerea-casatoriei/http://www.blog.decalex.ro/avocat-divort-dreptul-sotului-nevinovat-la-despagubiri-pentru-prejudiciul-cauzat-prin-desfacerea-casatoriei/http://www.blog.decalex.ro/avocat-divort-dreptul-sotului-nevinovat-la-despagubiri-pentru-prejudiciul-cauzat-prin-desfacerea-casatoriei/

5/21/2018 Avocat Divort

5/8

cererea de diort, cererea in despagubiri intemeiata pe art. 388 "## formulata inainte de actiunea in desfacerea casatoriei sau dupa pronuntareadiortului fiind inadmisibila.

+otusi, recent, s!a scris un articol de certa utilitate si foarte bine documentat care reuseste sa lamureasca intelesul art. 388 "## din perspectiasursei de inspiratie care a condus la adoptarea institutiei &dreptul la despagubiri'.

Autorul sustine in mod coningator ca inspiratia pentru art. 388 "## este forma anterioara a art. 2 din #odul ciil francez, care preedea ca&atunci cand diortul se pronunta din culpa exclusia a unuia dintre soti, acesta poate fi obligat la plata unor daune compensatorii pentrupre-udiciul material sau moral pe care desfacerea casatoriei l!a proocat celuilalt sot. Acesta din urma poate pretinde daune cu ocazia actiunii dediort'.

nteresanta este sublinierea ca, in anul 200/, art. 2 din #odul ciil francez a suferit o modificare de substanta, potriit cu care daunele!interesepot fi acordate unuia dintre soti doar pentru repararea consecintelor de o graitate deosebita pe care le sufera din cauza desfacerea casatoriei* totpentru buna intelegerea a art. 388 "##, consider releanta sustinerea conform careia &reglementarea franceza a unei raspunderi delictualespeciale cu ocazia diortului isi are originile in 11, consacrand o -urisprudenta anterioara bazata pe preederile dreptului comun'.

roblemele priind aplicarea in practica a art. 388 "## or aparea determinate de reglementarea concisa $spre diferenta, unui alt efectpatrimonial al diortului &prestatia compensatorie', ii sunt consacrate sase articole% care este de natura sa creeze confuzii priind intocmireaconditiilor pentru anga-area acestei forme de raspundere ciila delictuala.

"atura -uridica a despagubirilor intemeiate pe art. 388 "##, urmeaza a fi lamurita de doctrina de drept ciil, in lucrarea & Unele observatii privinddespagubirile in caz de divort conform art. 388 din Noul Cod Civil' pct. fiind expuse opiniile doctrinare franceze care ariaza de la ideea deraspundere ciila delictuala cu arianta raspunderii obiectie pana la aceea de pedeapsa priata in priinta sotului inoat de desfacereacasatoriei* conceptia ca art. 388 instituie o sanctiune pecuniara aplicata sotului inoat de desfacerea casatoriei a fost exprimata de-a $Andreea

umitrescu, Divortul in noul Cod civil%, in timp ce alti autori orbesc despre o specie de raspundere ciila delictuala.

in punctul meu de edere, aplicarea art. 388 poate crea dificultati referitor la constatarea existentei unor elemente ale raspunderii ciile delictuale$aceasta natura -uridica despagubirilor preazute de art. 388 "## fiind indiscutabila%: existenta unui pre-udiciu, existenta unor fapte ilicite siexistenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si pre-udiciu. #ea de a patra conditie a raspunderii ciile delictuale, intemeiata pe dispozitiileart. 13 si art. 13/4 #od ciil &existenta inoatiei' pare a nu pune probleme, dat fiind ca art. 388 califica subiectul pasi al obligatiei ladespagubiri ca fiind &sotul inoat', referire facandu!se eident la preederile art. 34, respecti &culpa unuia dintre soti la destramarea casatoriei'.

5eferitor la prima conditie pentru anga-area raspunderii pentru fapta proprie, s!a aratat ca pre-udiciul este efectul negati suferit de o persoana caurmare a faptei ilicite saarsite de o alta persoana* art. 13/ a impus solutia propusa demult de doctrina conform careia se iau in considerarepre-udicii care sunt rezultat nu numai al incalcarii unor drepturi subiectie dar si al unor interese care creeaza aparenta unui drept subiecti.

reptul subiectului ciil este posibilitatea recunoscuta de legea ciila subiectului acti in irtutea careia aceasta poate, in limita dreptului si moralei,sa aiba o anumita conduita, sa pretinda o anumita conduita si sa ceara concursul fortei coercitie a statului atunci cand dreptul sau este incalcat,fie pentru a asigura respectarea acestui drept, fie pentru a obtine o despagubire pentru pre-udiciul cauzat.

6ste inutil de subliniat ca principalele efecte ale casatoriei se refera la relatiile personale dintre soti care constituie $sau ar trebui sa constituie%principalul continut al relatiei dintre soti $si nu intamplator legiuitorul, in +itlul &Casatoria' al #artiiDespre familie', a consacrat relatiilor personaleun capitol situat inaintea aceluia priind relatiile patrimoniale%.

#ontinutul relatiilor de familie este extrem de ast si nu poate, in mod obiecti, fi determinat de preederile legale, acesta presupunand oricedemers in sensul atingerii finalitatii principale ale familiei &respect reciproc, fidelitate si spri-in moral' $art. 30% si &cresterea si educarea copiilor'$art. 2/8%.

#hiar daca s!ar afirma ca, prin codificarea unei parti a relatiilor personale, aceste legaturi dintre soti capata caracter -uridic, niciodata nu se poatesustine ca notiuni precum &respect', &fidelitate', &sprijin moral' transcend notiunii de obligatie morala si dein obligatii -uridice.

(egatura moralitate si legalitate este eidenta in institutia casatoriei in care acceptarea, dedicatia si deotamentul sunt fatete ale spri-inului moralsi premise ale nasterii raporturilor de casatorie.

n studiul de fata, intereseaza unul dintre aspectele obligatiei legale in general 7 ce nu constituie decat o specie a obligatiilor morale 7 care constain posibilitatea impunerii conduitei corespunzatoare dreptului subiecti ciil prin forta coercitia a statului.

"atura informala a obligatiei morale 7 ce face deci parte dintr!un sistem de reguli, idealuri sau alori care insa nu sunt sistematizate in corpul unorlegi !, ce guerneaza comportamente indiiduale care ar putea afecta alti indiizi, implica faptul ca nu exista reo autoritate sau institutie care arputea transa dispute morale, indiferent care ar fi acestea, o obligatie morala producand consecinte doar daca este acceptata oluntar, iar lipsaconformitatii unui comportament cu asteptarile celorlalti putand atrage cel mult doar oprobriul public.

)curtul excurs in domeniul legaturii indisolubile $pentru ca normele -uridice s!au desprins din cele etice% dintre morala si drept s!a facut cu scopulde a eidentia mi-loacele diferite de realizare a normelor morale si a celor -uridice: in timp ce primele sunt garantate in transpunerea lor in iata deblamul colectiitatii, cele din urma se bucura de forta unor sanctiuni -uridice in aplicarea lor.

Aici trebuie eidentiata distinctia subtila facuta de autorii "## atunci cand au reglementat efectele casatoriei, tratandu!le in capitole destinatedupa cum se refera la relatiile personale si, respecti, la relatiile patrimoniale.

Astfel, capitolul este intitulat &Drepturi si obligatii patrimoniale ale sotilor' pe cand capitolul se numeste &Drepturile si indatoririle (iar nu

obligatiile) personale' ale sotilor.

5/21/2018 Avocat Divort

6/8

9ara a omite perfecta echialenta semantica dintre cei doi termeni & indatorire' si &obligatie' $dar retinand ca, in limba-ul -uridic, anumite cuinte auo alta semnificatie decat in exprimarea uzuala%, trebuie totusi remarcata reticenta legiuitorului in a califica sarcina de respect, fidelitate si spri-inmoral drept &obligatii legale'* in plus, interpretarea art. 30 "## impreuna cu art. 310 si 311 face eidenta intentia diferentierii in redactare: &un sotnu are dreptulsa cenzureze corespondenta', &sotii sunt obligatisa poarte numele declarat la incheierea casatoriei', pe cand sotii isi datoreazareciproc respect, fidelitate si spri-in moral.

Apoi, din perspectia istorica, desi echiul #od al familiei aea o sectiune despre drepturile si obligatiile personale ale sotilor, intre acestea nu seregaseau asa!zisele obligatii morale $despre care se ocupa art. 2%* totusi, printre noile &datorii' stabilite de "## este aceea de &fidelitate' a carei

existenta era acceptata si de doctrina , dar care, constant, era calificat doar un moti de diort.

#oncluzionand, este foarte greu de acceptat ca indatoririle stabilite de art. 30 "## impun in sarcina sotilor obligatii legale susceptibile derealizare prin forta statului sau, in caz de imposibilitate, dau dreptul la dezdaunare.

e asemenea, daca notiunea si continutul unei obligatii morale sunt bine stabilite si unanim recunoscute in orice tip de organizare sociala $pentruca reglementeaza 7 ceea ce inseamna ca restrang 7 comportamentul oamenilor in colectiitate%, la fel de usor trebuie admis ca niciodata uneiobligatii morale nu ii corespunde un drept subiecti ciil, ca drept pur -uridic.

Apoi, desi se poate aprecia ca unei obligatii morale i!ar corespunde un drept moral, continutul acestui tip de drepturi este foarte greu stabilit $si, cuatat mai greu, de realizat contra ipoteticilor subiecti pasii%, atat timp cat morala este un set de norme de conduita care limiteaza libertateanaturala a indiizilor in obligatiile lor unii fata de altii, iar nu un ansamblu de directie care indreptatesc oamenii la anumite reactii sau atitudini.

5eenind la conditiile raspunderii ciile delictuale, daca nu se poate aprecia ca incalcarea &indatoririlor' preazute de art. 30 "## inseamnaatingerea unui drept subiecti, concluzia fireasca ar fi aceea ca nesocotirea datoriei de respect, fidelitate sau spri-in moral nu este susceptibila dea produce consecinte negatie care sa poata fi reparate prin plata unei sume de bani.

+ot din punct de edere al acestui element al raspunderii pentru fapta proprie, dar si din perspectia dreptului francez care a inspiratreglementarea, trebuie obserat ca autorii codului nu au preluat in intregime din forma eche a echiului art. 2 #od ciil francez care orbeadespre &prejudicii morale si materiale' si nici noua forma care orbeste despre &consecinte de o gravitate deosebita'.

6ste usor de acceptat ca, in lipsa unei limitari a legiuitorului, art. 388 "## da dreptul la despagubiri atat pentru pagubele materiale cat si pentrupagube morale, insa eolutia in timp a art. 2 #od ciil francez si eliminarea posibilitatii repararii pre-udiciului moral indeamna la reflectie.

#omplet criticabila este lipsa preluarii conditiei importantei, seriozitatii pagubei, conditie care constituia o limitare fireasca in contextul noutatiitextului comentat care, cel putin teoretic, ar fi putut tempera tendintele sotilor inocenti de a pedepsi suplimentar fostii parteneri pentru destramareacasatoriei.

n fine, pentru a finaliza paralela cu reglementarea din dreptul francez, introducerea art. 2 in #odul ciil, a fost consecinta necesitatii decodificare a unor solutii -urisprudentiale de acordarea a unor despagubiri in temeiul preederilor generale ale raspunderii ciile delictuale.

ai mult, instantele din ;exagon fac distinctii intre raspunderea bazata pe art. 2 #od ciil francez, care ar prii doar repararea pre-udiciilornascute din ruperea legaturii con-ugale, si raspunderea ciila de drept comun, bazata pe preederile art. 1382 #od ciil francez, care redeineutila atunci cand se solicita compensarea unor pre-udicii distincte, materiale sau morale, produse chiar si cu prile-ul diortului.

+rebuie obserat ca niciodata 7 nici inainte de 18, cand exista o alta conceptie asupra pre-udiciului moral, dar nici dupa anul 18 candproblema repararii banesti a daunelor morale nu a mai constituit obiect de controersa 7 deci, niciodata, doctrina si practica nu au analizat, macardin perspectia teoretica, acordarea unor despagubiri sotului care nu se face inoat de desfacerea casatoriei $desi, pur ipotetic, aceastaposibilitate exista in temeiul art. 8! #od ciil%.

Aceasta, pentru ca, sub imperiul echiului #od al familiei $iar art. 343 lit. b are un continut identic cu cel al art. 38 alin. 1 #odul familiei%, diortul dinculpa este deopotria un remediu la o situatie care nu mai poate continua, dar si o sanctiune pentru faptele culpabile ale unuia dintre soti.

5aman alabile dezlegarile doctrinare priind rolul culpei in procedura de diort referitoare la unele efecte ale desfacerii a casatoriei priindobligatia de intretinere intre soti $actual reglementata de art. 38 "##%, culpa exclusia a sotului reclamant $art. 34 "## si art. 3 "## si, inspecial, efectele de ordin moral, educati. )!a apreciat ca retinerea in hotararea de diort a faptului ca unul dintre soti este inoat de distrugereacasatoriei inseamna sanctionarea &atitudinii aceluia care, lipsit de simt de raspundere fata de familie si societate' constituie astfel un exemplunegati.

#hiar daca, asa cum s!a aratat -urisprudenta franceza dezaueaza interpretarea conform careia desfacerea casatoriei este, in sine, o masura denatura a impiedica aparitia unor pre-udicii nepatrimoniale, totusi aceasta opinie nu poate fi complet refuzata dat fiind si continutul art. 388 ceprieste un &pre-udiciuprindesfacerea casatoriei'.

nterpretarea literala a sintagmei ar trebui sa insemne ca paguba o reprezinta chiar desfacerea casatoriei* trecand peste sensul cuintelor,rational, &pre-udiciul prin desfacerea casatoriei' ar trebui sa se refere la momentul in care paguba se transforma din una eentuala $pentru cainstanta are a aprecia &temeinicia' motiului de diort, apoi, in tot cursul -udecatii, sotii se pot impaca 7 art. 2 "##% intr!una certa, sigura, atatdin punct de edere al existentei cat si din punct de edere al ealuarii.

5/21/2018 Avocat Divort

7/8

prescriptiei* in acelasi registru, se pune problema incidentei unei cauze generale de inlaturare a caracterului ilicit al faptei pre-udiciabile 7&consimtamantul ictimei': daca unul dintre soti a acceptat 7 pana la un moment dat 7 comportamentul celuilalt care denota lipsa de respect saulipsa de spri-in moral, continuarea casatoriei ar constitui o clauza de neraspundere=

(egat de raportul care ar putea exista intre preederile art. 388 si art. 13/4 si urm., trebuie acceptat ca, odata anga-ata raspunderea sotuluiculpabil, pre-udiciul trebuie reparat integral $art. 138/% in echialent sub forma de despagubiri banesti, prin plata unei sume globale $prestatiaperiodica este exclusa, dat fiind ca este greu de imaginat ca desfacerea casatoriei ar produce un pre-udiciu cu caracter de continuitate%.

eoarece, prin ipoteza, art. 388 presupune comiterea unor fapte ilicite anterior desfacerii casatoriei, iar pre-udiciul se produce la desfacereacasatoriei, casatorie care este in fiinta la momentul cererii in despagubire, rezulta ca instanta are de stabilit existenta si intinderea unui prejudiciuviitor7 deci care nu s!a produs inca, dar este cert ca se a produce in perspectia.

>r, pentru &prejudiciul viitor' legiuitorul $codificand opinii doctrinare ce se refereau doar la prestatiile periodice% a creat posibilitatea sporirii,reducerii sau suprimarii despagubirilor daca dupa stabilirea lor, indiferent de forma, pre-udiciul s!a marit, micsorat ori a incetat $art. 138 alin. %.

e aceea, daca asemanator instantelor franceze se or acorda despagubiri pentru pierderea unei sanse de castig in intreprinderea celuilalt sotsau pentru pre-udiciul moral constand in singuratatea morala si afectia creata de diort dupa o indelungata iata in comun, se poate puneintrebarea daca art. 138 alin. este aplicabil.

n baza acestui text, teoretic, oricare dintre soti a putea solicita despagubiri suplimentare $sotul neinoat% ori micsorarea despagubirilor $sotulinoat% daca consecintele negatie indrumate de instanta s!au modificat. Aceasta ar putea insemna ca, daca sotul neinoat reuseste sa isirefaca iata de familie, pre-udiciul acoperit prin aplicarea art. 388 a incetat sa existe si, s!ar putea cere reducerea sau suprimarea despagubirilor,indiferent daca, in realitate, despagubirea nu a fost efecti platita sau platita in intregime $intr!un rationament analog cu cel care a impus solutia deobligatie de intretinere in cazul recasatoririi sotului indreptatit la pensie de intretinere%?18@.

n finalul acestor considerente teoretice trebuie amintite, cu titlu de exemplu, impre-urarile pentru care s!ar putea acorda despagubiri in temeiul art.2 #od ciil francez, pentru : cheltuielile de mutare si stabilire in alta locuinta, pierderea unei sanse de castig in intreprinderea celuilalt sot,pre-udicii materiale rezultand din expunerea sotiei la urmarirea creditorilor in urma insolabilitatii sotului, abandonarea sotiei intr!o starepsihologica si materiala precara ca urmare a desfacerii casatoriei $pre-udicii materiale%, respecti, pentru pre-udiciul moral constand in singuratateamorala si afectia creata de diort dupa o indelungata iata in comun, parasirea sotiei pentru o alta femeie mai tanara, pre-udicii morale rezultatedin parasirea sotiei dupa 30 de ani de casnicie pentru o alta femeie lasandu!i sarcina ingri-irii fiicei adulte, dar afectate de un handicap, expunereasotiei la stigmatizare sociala ca urmare a statutului de femeie diortata, conceperea unor copii cu o alta femeie inaintea diortului, refuzul de aconsimti la un diort prin acord, scandalul creat de sot in -urul sotiei sale aflate la o arsta inaintata si care o expunea oprobriului public,abandonarea de catre sotie a sotului si copiilor aflati in fata unor dificultati financiare create chiar de ea pentru a locui cu un alt barbat $pre-udiciimorale%.

Apoi, nu se acorda despagubiri in temeiul art. 2 #od ciil francez $in arianta care presupune cauzarea unui pre-udiciu important% pentruparasirea de catre sotie a domiciliului con-ugal si neparticiparea la cheltuieli comune, pentru faptul ca sotul a facut un copil in afara casatoriei,daca din casatorie nu au rezultat copii sau pentru ca sotul a parasit domiciliul comun pentru o alta femeie $totusi abandonarea sotiei pentru oamanta mai tanara dupa o iata lunga impreuna da dreptul la despagubiri 7 importante fiind doedirea unei dureri rezultate din desfacereacasatoriei de o anumita intensitate care depaseste suferinta pe care, in mod obisnuit, un diort le poate cauza%.

e langa aceste cazuri de acordare a despagubirilor pentru desfacerea casatoriei, consider util a prezenta mai detaliat si alte spete ale instantelorfranceze in care s!a pus problema acordarii unor daune fie in temeiul textului special $art. 2 #od ciil francez 7 al carui echialent partial esteart. 388%, fie in temeiul textului general $art. 1382 #od ciil francez 7 al carui echialent eraart. 8 echiul #od ciil, in "## preederile seregasesc in art. 13 si art. 13/4%.

Astfel, intr!o speta?20@ priind aplicarea echiului art. 2 #od ciil francez, s!au acordat sotului daunemateriale in suma de 1/.000 euro,retinandu!se ca diortul a duce la lichidarea regimului matrimonial iar sotul inocent, in arsta de // de ani, a aea dificultati in exercitareaprofesiei sale de agricultor, trebuind fie sa abandoneze exploatatia agricola pe care o aea impreuna cu fosta sotie fie, daca dorea sa retina fermasi casa de locuit, sa se imprumute pentru a plati sulta.

n decizie s!a mai aratat ca acest pre-udiciu nu poate fi determinat pe baza unor documente contabile din care ar putea reiesi posibilitatile unuicastig de pe urma exploatarii, ci in functie de tulburarea ietii profesionale a sotului neinoat, aand in edere ca acesta era foarte atasat deactiitatea sa fermier si ar putea aea dificultati eidente de recalificare profesionala.

ai trebuie amintit ca ceea ce s!a reprosat sotiei inoate pentru desfacerea casatorie era parasirea locuintei comune dupa o casatorie de 2 deani, lasandu!si sotul cu obligatia de a continua actiitatea in ferma si de a ingri-i cinci copii* acestea au constituit motie pentru acordareaunor daune moralede 2.000 euro in baza art. 1382 #od ciil f rancez $raspunderea ciila delictuala de drept comun%.

ntr!o alta speta?21@, #urtea de #asatie a stabilit ca se pot acorda despagubiri in temeiul art. 1382 din #odul ciil francez ori de cate ori sedemonstreaza existenta unui pre-udiciu material sau moral independent de acela care rezulta din desfacerea casatoriei care a fost acoperit prinpronuntarea diortului din culpa celuilalt sot si prin obligarea acestuia la suportarea consecintelor financiare ale desfacerii casatoriei $sotul inoat

7 pentru ca initiase o legatura cu o ecina si prietena a cuplului 7 fusese obligat la plata unei prestatii compensatorii de /0.000 euro%. nteresant desubliniat este ca, in aceasta speta, curtea suprema franceza a acceptat indirect ca pronuntarea diortului din culpa celuilalt sot constituie oreparatie morala a pre-udiciului rezultat din desfacerea casatoriei $este drept impreuna cu o prestatie compensatorie de /0.000 euro care, indreptul francez, se acorda fara o conditie de echime a casatoriei, cerinta inclusa in art. 30 "## tot in urma dezbaterilor parlamentare%.

+ot #urtea de #asatie franceza?22@ a stabilit ca dreptul la despagubirile preazute de art. 2 si art. 1382 din #odul ciil francez sunt institutiidistincte si atat de bine diferentiate, incat acordand unei petente despagubiri in temeiul art. 1382, desi aceasta inocase doar preederile art. 2s!au depasit limitele inestirii instantei si s!a dat altcea decat s!a cerut $&sa modificat obiectul cererii'%.

Aceasta pentru ca art. 2 si 1382 din #odul ciil francez permit repararea unor daune distincte, primul text izand pre-udiciul material sau moralnascut din desfacerea casatoriei, iar al doilea, pre-udiciul rezultat din alte fapte comise de catre sot in timpul casatoriei?23@* in aceeasi hotarare,instanta a stabilit ca unul dintre soti este indreptatit la plata unor despagubiri in baza principiilor raspunderii ciile delictuale $art. 1382 din #odul

5/21/2018 Avocat Divort

8/8

ciil francez% pentru aceea ca celalalt sot a parasit brutal domiciliul con-ugal si a dat doada de infidelitate, &afisand relatia sa adulterina in totcartierul', c!iar daca pentru desfacerea casatoriei sa retinut culpa comuna (si" deci" conditiile art. #$$ nu erau indeplinite).

n fine, s!a considerat legala obligarea sotului la plata unor despagubiri in suma de 8.000 euroaandu!se in edere faptele retinute in sarcinasotului priind iolenta si atacurile asupra integritatii fizice si psihice a sotiei care au generat consecinte deosebit de grae in ceea ce priestedemnitatea sa femeie, sotie si mama, atitudine care a continuat si dupa separarea sotilor, chiar daca sotia a fost ulnerabila si aea o stare desanatate precara.

reptul al despagubiri constituie una dintre institutiile interesante ale noului #od ciil, o reglementare noua care ar putea parea dificil de explicat sianeoios de aplicat in practica datorita problemelor pe care le ridica si carora doctrina si -urisprudenta or trebui sa dea un raspuns.

>piniile exprimate sunt doar raspunsuri posibile la aspecte neclare asupra carora -udecatorii 7 primii chemati sa interpreteze noile institutii si abiaapoi doctrina 7 sunt datori sa interina in orice aspect al legii unde textele sunt neclare, unde textele lipsesc ori unde textele sunt indoielnice.

#hiar daca noul #od ciil nu aduce foarte multe noutati in materia diortului $noile norme preluand lucrurile bune din echile reglementari%,-udecatorii au o mare raspundere in manerarea unor institutii de tipul &prestatiei compensatorii' si &dreptului la despagubiri' $ultima, ce nu pare acorespunde pe deplin culturii -uridice a poporului roman%, iar intelegerea modelelor utilizate de redactorii codului a usura acomodarea cu litera si,mai ales, cu spiritul noului #od ciil, scurtand perioada in care lucrurile se or aseza si in care ariatele interpretari ale legii si diersitatea de opiniinu trebuie sa sperie ci, dimpotria, sa conduca la o mai usoara acceptare a sensului -udicios a noilor texte.

sursa: -uridice.ro

.decalex.ro

04224/38