COLECTIA

CAmpul de leCtura

Intreprinderea Editorial-Poligrafici $tiinya $tiinqa

AVANGARDA LITERARAROMANEASCA

Prefa![, selecfie a textelor, note biobibliografice,concepte operationale qi bibliografie

de Nicolae BArna

CZU 821.135.1.09+821. 135. 1

1.94

Aprobat de comisia de seler{ie pentru editarea cirfii nafionale gi editat cucontribufia Ministerului Culturii.

Responsabil de edilie Mircea V CiobanuCorectoriz Maria Cornesco, Tatiana DariiRedactor tehnic.: Nina DuduciucConcepfie grafici a colecfiei: Vitalie lchimMachetare computerizati qi coperti: Vitalie lchimCoperta I: Victor Brauner, Suprarealistut (Ig47)

intreprinderea Editorial-p oligrafice $fiin{a,str. Academiei, nr,3; MD-2028, Chigindu, Republica Moldova;tel.: (+373 22) 73-96-t6; fax: (+B7B 22) 73-96--27;e-mail: prini_stiinta@yahoo.com; prinigstiinta.asm.md;www.editurastiinta.md

DIFUZARE:iM Societatea de Distribufie a Cdrlii pR O-NOI,str. Alba-Iulia, nr. 7 5; MD -205I, Chigindu, Republica Moldova;tel.: (+37 3 22) S L - 68 - 17, 7 I -9 6 -T 4; fax: (+37 B )27 SA _OZ_1S;e-mail: info@pronoi.md; www.pronoi.md

Toate drepturile asupra colec,tiei ,,cimpul de lecturd", inclusiv asupra acesteiedigii, apargin intreprinderii Edltorlal-lolig rafice gtiinfa.

Descrierea CIP a Camerei Nationale a CirfiiAvangarda literari romdneasci/pref., seleclie a text., note biobiblio-

gra'fice, concepte operafionale qi bibriografie: Nicolae BArna. - ch.: i.f.p.$tiinfa,2OL7 (Combinatul poligraf.) - fAS p, _ (Col.: ,,CAmpul a" f""iu.alirsBN 978-997 5 -67 -968_8)

Bibliogr.: p. 1S7 (19 tit.)ISBN 978-9975-85_088-9

82I.135.I.09 + 827.I35.I

Imprimare Ia Combinatul poligrafic, str. petru Movil6, 35,MD -2004, Chiqiniu, Republica Moldovacomanda nt'70975

@ prefafi, seleclie a textelor, notc biobi-bliografice, concepte operufionale qibibliografle: Nicolae Bdrna,'20 17

rsBNeT8-ee75-85-088-e tt{};;!;,';3i;"aEclitorial-l\rlig';'*licir

CUPRINS

76

27

30

32

34

36

3B

'10

)4

39

40

44 1

44 1

P r ef a\d (N i co I a e B0 r n a)

I ruota asupra edillei

DALOCRIN

I Moartea p[mAntului

URMUZ

I Palnla gi StamateI Ismail qi Turnavitui e"ytI Plecarea in striindtateI llgazy & GrummerI Cronicari

George MAGHERU

I Basm pentru adormit copiii (fragment)i Badinaj

H. BONCIU

41 I inmormAntare clasa-ntAi42 I gleah

43 I

43 I

ION VINEA

EleonoraVorbe goale

TRISTAN TZARA

Glasinsereazd

F. BRUNEA

Arhivi46 I

B. FUNDOIANU

47 I Discurs

Alexandru TUD0R-MtU

48 Zibuiestrd49 I Madrigal-icoani

MihailC05MA

50 1 Prospects0 li51 I Fortuna52 I Scrisoare deschisd53 I Prefagi pentru un Baedecker53 I Reportaj

Sa;a PANA

54 Alfabet (fragment)56 I Echinox arbitrar (fragmente)60 I Reportaj intim61 I Mirturisiri (fragment)

O]

69 I

69 1

70 I

73 I

7sI77 I

Grigore CUGLER

Apunake (fragment)

llarie V0R0NCA

HidrofilAlmanah (IV)intr-o noapteBrifara noplilor (fragment)Invitalie Ia balPetre Schlemihl (fragment)

Stephan R0LL

79 I Hardmuth Ns 279 I etc.B0 I Extraordinar610 r trotrca

VirgilGHE0RGHlU

82 ) lazz

82 | Spre ora 0

Constantin NISIPEANU

84 Spre fara inchis[ in diamant

MOLDOV

85 i gmaie

86 l(akarad

Geo B0GZA

BB i FugiriBB Prefali la un roman de dragoste89 I La inchisoarea de hoti din Doftana90 Poem ultragiantn i Poempetrolifer

M. BLECHER

95 I intAmpliri in irealitatea imediati (fragmente)

Eugen I0NESCU

I Englezeqte firi profesor (fragment)

VictorValeriu MARTINESCU

I Nostalgie ad hominemI MetapsihicaI Andy Anna Sangeorgeana (fragment)

Virgil TEOD0RESCU

ln Munlii din vise113 I Transparenla cAmpului magnetic114 Noaptea meduzele igi desfac voalurile114 I Cercurile de lemn ingrozesc arborii115 Apropierea noplii1i5 | Vorbele spasmuri orgasme gi cArpe116 I Haina de vulpi vii117 I in ruinele patului

SULY

118 I Ughi

101

106

107

107

120 I

121 I

122 I

12s I

130 i

133

134

134

135

136

138

138

138'138

140

143

Manifeste, programe, texte eseistice gi publicistice146 I Ion VINEA: Manifest activist cdtre tinerime147 ) Ilarie VORONCA: Aviogram[148 I Alex. CERNAT (Ilarie VORONCA): 1924149 I Ilarie VORONCA: Constatiri150 I Ilarie VORONCA: Glasuri

I,,INTEGRAL': [Manifest al revistei,,Integral.,]Ilarie VORONCA: Suprarealism qi integralismMihail COSMA: De la futurism la integralismGeo(rge) BOGZA: UrmuzSaga PANA: Manifestilarie VORONCA: Poezia nou[Virgil GHEORGHIU: Poem (in loc de manifest),,unu" [ILARIE VORONCA]: Coliva lui Mog Vinea,,ALGE": Strigit

Gherasim LUCA

BumerangUneori obignuiesc sd stau in fafa unui felinar gi si fluierInventatorul iubirii (fragment)Moartea moarti (fragmente)Un lup vizut printr,o lupd

Gellu NAUM

Un centaur siluind arborii poemuluiCogurile fabricilor vor urina trifoiTu te pofi chiar decapitaPlliria de iasciAceste cravate md fac inumanLanterna magiciimi place ca lupilorAlfabet acvaticOglinda oarbl

PauI PAUN

Marea palidd

Constant T0NEGARU

Plantafia de cuie

15)

153

155

158

160'160

163

163

164

165 I Geo BOGZA: Exasperarea creatoare169 I Saga PANA: Denun!170 I Miron Radu PARASCHIVESCU: Schimbarea la fafi a cuvAntului172 I Geo BOGZA, Paul PAUN, Gherasim LUCA, S. PERAHIM: poezia

pe care vrem si o facem174 I Ge[u NAUM: Medium (fragment)

175 | Note biobibliografice182 I Concepte operalionale187 I Bibliografie

DAL0CRIN (Nicolae 0PREA DtNU)

MnoorEA pAMAxrurur

Pe marginea mdrii, suspind in t[cereO gdsc6,Cu coadd qi coamd de cal,

$i-o muscd ce-ar vrea sd se duci la bal,Dar n-are picere.Allturi, suspind o raqd bdtrdnd,Ce poartd-n mAndM[nuqe de ldnd.Ar vrea sd arunce, si rumege steleDar n-are md.sele.Pe Ocean, pluteqte-n tdcere,O sticld cu bere.Iar Africa! Africa se arati mdndrd la malCdlare pe cal.PdmAntul tresare, se zguduie, se ridicd-n picioare,Dar cade qi moare.El moare qi-l plAnge duioaseTrei broagte-festoase,

$iJ pldnge qi peqtii cu hohot,In ceruri s-aude un sunet de clopot.Iar vulcanii s-avAntd gi-aruncd in noriMisline cu flori.El e dus la groapd., e dus cu cAntare,La cap ii aprinde-o babi lumdnare,$i-n urma lui vine, cu multd sfiald,O carte pogtald.

(Reprodusd dupi Saqa pand, Antologia literaturiiromdne de avangardd, Bucureqti, 1969)

z6

URMUZ (Demetru Dem. DEMETRESCU-BUZAU)

Por*,^ gr srAMArERoueN iN nRrnu nAnlr

IUn apartament bine aerisit, compus din trei incdperi principale,

avdnd terasl cu geamlAc qi sonerie.In fafd, salonul somptuos, al cirui perete din fund este ocupat de

o bibliotec[ de stejar masiv, totdeauna strdns infiqurati in ceargafuriude... O masd fir[ picioare, la mijloc, bazatd pe calcule qi probabi-litefi, suportd un vas ce contine esentd etend a ,,lucrului in iine,l uncdlel de usturoi, o statuetd ce reprezintd un popd (ardelenesc) findndin mdn[ o sintaxl qi...20 de bani bacqiq... restul nu prezinti nicioimportanfd. Trebuie ins[ refinut ci aceastl cameri, veqnic pdtruns[de intuneric, nu are nici uqi, nici ferestre qi nu comunic[ cu lumeadin afar[ decAt prin ajutorul unui tub, prin care uneori iese fum qiprin care se poate vedea, in timpul nopfii, cele gapte emisfere ale luiPtolomeu, iar in timpul zilei doi oameni cum coboard din maimu![qi un qir infinit de bame uscate, alituri de Auto-I(osmosul infinit qiinutil...

A doua incipere, care formeazd un interior turc, este decoraticu mult fast qi confine tot ceea ce luxul oriental are mai rar qi maifantastic... Nenum[rate covoare de pre!, sute de arme vechi, incdpitate de sAnge eroic, ciptuqesc coloanele silii, iar imenqii ei perefisunt, conform obiceiului oriental, sulemenifi in fiecare dimineald,alteori mdsurafi, intre timp, cu compasul pentru a nu scddea la in-tAmplare.

De aci, prin o trapd fdcuti in dugumea, se ajunge, din partea stin-gi, in o subt-pimAnti ce formeazd sala de recepfie, iar din parteadreapt5, prin ajutorul unui clrucior pus in miqcare cu manivela, sepdtrunde intr-un canal rlcoros, al ciruia unul din capete nu se qtieunde se termind, iar celdlalt, la partea opusd, intr-o incdpere scund[,cu pimAnt pe jos gi in mijlocul cdreia se afld bdtut un ![ruq, de care seafll legatd intreaga familie Stamate...

Oq

r!z

o&

&

rl]F,l

(,z

IIAcest om demn, unsuros qi de formd aproape elipticl, din cauzanervozitifii excesive-la care a ajuns de pe urma o".rp"1iilo, ce le aveain consiliul comunal, este silit sd mes^tece, mai toatl ziua, celuloid

brut, pe care apoi il dd afard, firdmilit qi insalivat, urrrpru uniculuisdu copil, gras, blazat Ei in etate de patru ani, numit eufty... Vticulbdiat, din prea multd pietate filiari, piefdcdndu-se insd cd nu observenimic, tdrdgte o micd targd, pe uscat-, in vreme ce mama sa, sofia tun-sd qi legitimd a lui Stamate, ia parte la bucuria comuni, compun'ndmadrigale, semnate prin punere de deget.

Aceste ocupafiuni indeajuns de obJsitoare ii fac, cu drept cuvdnt,sd se amuzeze gi atunci, ajungAnd uneori cu indrdzneala pAn[ la in-conqtienfi, se uitd trntrei cu binoclul, printr-o spd.rturd a canalului,in Nirvana (care se afld situatd in aceeaqi circumsiripfie cu ddnqii, in-cepand ldng[ blcdnia din colq) qi arunci in ea cu

"o"oio"q" ficute din

miez de pAine sau cu coceni de porumb. Alteori, pdtrund irrr"il-a"recepfie qi dau drumul unor robinete expres construite acolo, pAndce apa, revdrsdndu-se, le-a.ajuns in dreptul ochilor, cdnd cu to,tiitragatunci, de bucurie, focuri de pistol in aer.

in ce priveqte personal pe Stamate, o ocupafie care il preocupd ingradul cel mai inalt este ca sd ia, seara, prin biserici, insiantanee depe sfinfii mai in vArstd, pe care le vinde apoi cu pre! redus cred.uleisale solii qi mai ales copilului Bufty, care

"r" uu"." personal{. Acest

negof nepermis nu l-ar fi exercitat pentru nimic in lume stamate,d.19d nu ar fi dus lipsa aproape compietd de mijloace, fiind silit chiarsd faci armata cAnd era abia in varsta de un an, numai ca s6 poatdajuta, cAt de cu,rAnd, pe doi fritiori nevoiagi ai sii, cu qoldurile riour"prea mult in afari, cauzd pentru care fuseserd daqi aiard ai" ,tu;Ua.

IIIintr-una din zile, lui stamate, ocupat cu obignuitere sale cercetdri

filosofice, i se p[ru, o clipit6, ca a pus mAna qi pe cealalt[ jumdtate a,,lucrului in sine", cAnd fu distras i" o,ro." femeiascd, o voce de si-rend, ce mergea drept la inimd qi se auzea in depdrtare, pi"rra.rJu-r"ca un ecou.

, . AlergAnd de urgenld la tubul de comunicatie, Stamate, spre marea

lui inmdrmurire, vizu cum, in aerur cald gi imbdlsimat al serii, o rir".ra

z8

cu gesturi qi voce seducdtoare iqi intindea corpul lasciv pe nisipul fier-binte al mirii... in luptl puternicd cu sine, pentru a putea si nu caddpradd tentafiei, Stamate inchirie atunci in grab6 o corabie qi, pornindin larg, iqi astupl urechile cu ceard impreuni cu tofi matrozii. ..

sirena deveni insd tot mai provocatoare... Ea il urmlri pe intinsulapelor, cu c6.ntiri qi gesturi perverse, pdnd ce o duzinl de Driade, Ne-reide qi rritoni avurd tot timpul sd se adune din larguri qi addncuri qisa aduca, pe o superbi cochilie de sidel o inocentl gi decentd pAlnieruginit[.

Planul de seduc{iune al seriosului qi castului filosofputea fi astferconsiderat ca reuqit. Abia avu el timpul si se furiqeze la tubul de co-municafie, cAnd zAnele mirii ii qi depusera, grafios, pAlnia in preajmalocuinfei sale, apoi ugoare, zglobii, in rdsete qi chiote nebune, dispd-ruri cu toate pe intinsul apelor.

Confuz, innebunit, dezagregat, Stamate abia putu s[ apard cucdruciorul prin canal... Fird a-gi pierde insd cu totul sangele rece,azvdrli el de cAteva ori cu tdrAnl asupra pdlniei gi, dup[ ce se ospdticu pufin[ fierturi de gtevie, se arunci, din diplomafie, cu fafa la pd-mdnt, r[mAndnd astfel in nesimfire timp de opt zile libere, termenulnecesar ce, dupi procedura civil[, credea ddnsul ci trebuia si treacipentru a fi pus in posesiunea obiectului.

Dupd aceastd trecere de timp, reludndu-gi ocupafiunile cotidiane gipozitiunea verticald, stamate se simli cu totul rendscut. Niciodat[ nucunoscuse el pdnl atunci divinii fiori ai dragostei. Se simfea acum maibun, mai ingdduitor qi turburarea ce o incerca la vederea acestei palniiil fdcea sd se bucure gi totodat[ sd sufere qi si pldng[ ca un copil...o scuturd cu un otrep qi, dupd ce ii unse gdurile mai principale cu tinc-turd de iod, o lud cu sine qi, cu leglturi de flori qi dantele, o fixa alituriqi paralel cu tubul de comunicatie, qi, tot atunci, pentru prima oari, is-tovit de emofie, trecu odat[ printr-insa, ca fulgerul, gi ii furd o s[rutare.

Pentru Stamate, pAlnia deveni de atunci un simbol. Era singurafiinfd de sex femeiesc cu un tub de comunicafie ce i-ar fi permis sisatisfacd gi cerinfele dragostei qi interesele superioare ale gtiinfei.Uitdndu-qi cu totul sacrele indatoriri de tatd qi so!, Stamate incepusd-qi taie in fiecare noapte, cu foarfeca, leg[turile ce-l flneau ataqat defAruq gi, spre a putea da frAu liber dragostei sale nefdrmurite, incepusa treacd din ce in ce mai des prin interiorul palniei, ficandu-gi vant

U

F.l

z

o

d

F.l

F,l

acl

(,z

29

in ea de pe o trambulind construitd expres qi cobordndu-se apoi inmdini, cu o iufeala vertiginoasi, p" o,.ure mobil[ de lemn, la capdtulcdreia iqi rezuma rezultatul observdrilor sale in afari.

IVFericirile mari sunt, totdeauna, de scurtd durat6... intr-una din

nopfi, stamate, venind spre a-qi face obiqnuita-i datorie sentimenta-l[, constata cu uimire. qi dezamdgire cd, din cauze incd nepdtrunse,orificiul de ieEire al palniei se stramtase intr-atdt incdt orice comuni-cafie. prin el,era imposibild. Nedumerit gi totugi bdnuitor, ," pur. lupdndi qi, a doua noapte, necrezAndu-qi ochilor, vlzu cu g.o";t;;_Bufty, urcat sus, gafdind, fusese ldsat s[ intre qi sa treacd. pietrificat,Slama.te abia avu puterea si se duca sd se lege singur de fdruq; a douazi lud insi o hotdrAre supremd.

Mai intdi iqi imbrdfiq[ sofia devotati gi, dupd ce_i dddu in grabd ovopsea, o cusu intr-un sac impermeabil, in scopul de a pdstra irai de-parte, intactd, tradiliunea culturald a famiriei. Iiupe aceea, in mijrocurunei nopfi reci qi intunecoase, lu[ el pdlnia gi pl eufty qi, aruncAn_du-i intr-un tramcar, ce tocmai trecea la intamplare, te ia.u vdnt cudispref in Nirvana. Totuqi, mai tarziu, sentimentul patern invinse, qistamate, grafie calculelor qi combinagiilor sare chimice, reuqi,i r""acu. timpul, prin puterea qtiinfei, ca Bufty si ocupe acolo un post desubqefde birou.

CAt despre eroul nostru, Stamate, pentru ultima oard cdtdnd printubul de comunicafie, mai privi o datd l(osmosul cu ironie qi iniul,genfi.

. Suindu-se apoi pentru totdeauna in cdruciorul cu maniveld, luddirecfia spre capul misterios al canalului qi miqcand manivera cu ostiruinti crescAndi, aleargd qi astdzi, nebun, micqorAndu_qi mereuvolumul, cu scopul de a putea, odati, pdtrunde qi dispirea i" mn"i-tul mic.

Itrot. gr ruRNAVrruIsmail este compus din ochi, favorifi qi rochie qi se gdseqte astdzi

cu foarte multd greutate.

3o

Inainte vreme cre$tea qi in Gridina Botanic[, iar mai tdrziu, gra-fie progresului qtiinlei moderne, s-a reuqit sa se fabrice unul pe calechimic6, prin synthezd.

Ismail nu umbld niciodati singur. Poate fi gdsit insd, pe la ora S%dimineafa, rdticind in zigzag pe strada Arionoaiei, insofit fiind deun viezure de care se afli strAns legat cu odgon de vapor gi pe carein timpul noplii il mdndncl crud qi viu, dupl ce mai intAi i-a rupturechile qi a stors pe el pufina llmdie.. . Alli viezuri mai cultiv[ tsmiilin o pepinier[ situatl in fundul unei gropi din Dobrogea, unde ii in-trefine pAnd ce au implinit vArsta de 16 ani qi au cipdtat forme maipline, cdnd, la adipost de orice rlspundere penalfl, ii necinstegte rAndpe rAnd qi fira pic de mustrare de cuget.

Cea mai mare parte din an, Ismail nu se gtie unde locuiegte. Secrede c[ sta conservat intr-un borcan situat in podul locuinlei iubi-[ului sdu tatd, un bdtrAn simpatic cu nasul tras la presd qi imprejmuitcu un mic gard de nuiele. Acesta, din prea mult[ dragoste pdrinteas-c[, se zice ci il line astfel sechestrat pentru a-l feri de piqcdturile.rlbinelor gi de coruplia moravurilor noastre electorale. Totuqi Ismailreuqegte si scape de acolo cdte trei luni pe an, in timpul iernii, cAndcea mai mare pl[cere a lui este sd se imbrace cu o rochie de gald,flcuta din stofd de macat de pat, cu flori mari cdrdmizii, qi apoi s[ seagale de grinzi pe la diferite binale, in ziua cand se serbeaza tencuitul,cu scopul unic de a fi oferit de proprietar ca recompensd qi impdrfitlir lucrdtori... in acest mod sperl el c[ va contribuiintr-o-insemna-Li mdsuri la rezolvarea chestiunii muncitoregti... Ismail primeqte qirrr-rdienfe, insl numai in varful dealului de langl pepiniera cu viezuri.Sute de solicitatori de posturi, ajutoare bdneqti qi lemne sunt mai in-tii introduqi sub un abat-jour enorm, unde sunt obliga{i s[ cloceascdfiecare cdte 4 oud. Sunt apoi suifi in cdte un vagonet de gunoi de-alprimdriei qi cirali cu o iufeali vertiginoasd pAnd sus la Ismail, de ci-tre un prieten al acestuia, care ii servd qi de salam, numit Turnavitu,Personaj ciudat, care, in timpul ascensiunii, are urAtul obicei de at:cre solicitanlilor si i se promiti corespondenli amoroasd, contrarirrneninfd cu rdsturnarea.

Turnavitu nu a fost multd vreme decAt un simplu ventilator pe lacliferite cafenele murdare, greceqti, de pe strada covaci qi Gabroveni.Nemaiputdnd suporta mirosul ce era silit sd aspire acolo, Turnavitulircu mai multi vreme politici qi reuqi astfel sd fie numit ventilator deStat, anume la bucitiria postului de pompieri ,,Radu-Vodi,i

Uq

rl.]

z

o

d

r!F,l

a&

(,z

31

La o seratd dansantd fdcu cunoqtintd cu Ismail. Expunandu,i aces-tuia mizera situafie in care a ajuns din cauza atdtor invartituri, Ismair,inimd caritabile, il lul sub protecfiunea sa. I se promise si i se ser-veascd de indatd cdte 50 de bani pe zi qi tain, cuiingura obligafiunepentru Turnavitu de a-i servi de qambelan la viezuri asemen"ea, sd,iiasd inainte, in fiecare dimineafi, pe strada Arionoaiei qi prefacdndu,se ci nu-l observi, sd calce viezurele pe coadd ,p." u,i

""r" upoi _ii

de scuze pentru neatenfie, iar pe Ismail sd-l mdguleascd pe ,oihi" ".,un pdmdtuf muiat in ulei de rapifi, urdndu-i prosperitate qi fericire...

Tot spre a place bunului s6u prieten qi protector, Turnavitu ia o datdpe an formd de bidon, iar dacd este umplut cu gazpAni sus, intreprin-de o cilitorie indeprrtatd, de obicei la insuleie Malorca $l Mi;;;;",mai toate aceste cdlltorii se compun din dus, din spanzurar"",rJ go-pdrle de clanfa uqii cdpitdniei portul,.i qi apoi reintoarcerea in patrie...

In una din aceste cildtorii, Turnavitu, contractAnd un guturai ne_suferit, molipsi, la inapoiere, in aqa hal pe tofi viezurli,inclt, din cau,za deselor strdnuturi, Ismail nu-i mai putea avea la discrefie ori.u''.Fu imediat concediat din serviciu.

Fire afard din cale sensibili qi neputand suporta o atare umirinll,dillerat, Turnavitu igi puse atunci in aplicaqie funestur plan al sinu-ciderii dupi ce avu insd mai intdi griji sd igi scoatd cei patru dinfcanini din guri...

Inainte de moarte se rdzbund grozav pelsmail, cdci punAnd si i sefure acestuia toate rochiil

", "u gr:, dintr-insul le dddu fic pe ;;;;l

dan' Redus astfel la mizerabilisitualie de a rdmdne .o-pu, numaidin ochi gi favorit, Ismail abia mai avu puterea si se tarasci pdni ramarginea pepinierei cu viezuri; acolo cdzu el in stare a" a".t"pit,rai-ne qi in aceastd stare a rdmas qi pdnd in ziua de azi...

Goo. Gayk este singurul civil care poarti pe umdrul drept un susfinitor

de armd' El are gatlejul totdeauna supi qi moralul foarte ridicat. Nupoate fi ostil multd vre.me cuiva, dar din privirea_i piezigi, ain air""ti,unea ce ia uneori nasul s[u ascufit precum qi din imprejurarea ce esieaproape in permanentd ciupit de virsat qi cu unghiile ,r"tei"t", ifi faceimpresia cd este in tot momentul gata si sard pe tine pentru a teciuguri.

32

Ascu{it bine la ambele capete qi incovoiat ca un arc, Gayk sti tot- 'Jdeauna pufin aplecat inainte, astfel cd poate uqor domina imprejuri- amile' Jine sd fie bine pregitit pentru orice eventualitate qi de aceea 14

doarme numai in frac qi m[nugi albe, plstrAnd ascunse sub perni o ,!notd diplomatici, o cantitate respectabild de pesmefi qi. .. o mitralier[. ;

in timpul zilei, Gayk nr, po"t" suferi altl imbrdcdminte decAt o Iperdelu[dcubrizbrizuri,unainfa!d9ialtainspateqicareSepotfoar-,<te u$or da in lituri de oricine cu permisiunea sa. i

Timpul qiJ petrece inotAnd continuu 2B de orc, insa numai in frdirectiunea nord-sud, de team[ de a nu iegi din neutralitate. in ora Iliberl ce-i mai rimAne se inspiri de la muze cu bocanci. 'r

A reuqit ln curAnd s[ ne dea o noud indrumare in politica noastrd. Aextern6, emifdnd cel dintai gi cu multd autoritate pdrerea ci trebuie isi ludm pe transilvdneni fdri rransilvania; susfine insl ci trebuie cu oorice pret sd obginem prin intervenlia Vaticanului, Nisludul cu trei 7kilometri, kilometrii situali nu insi imprejur, ci aliniafi unul lAngd al- ?tul, in lungime alituri de oraq qi cu direcfia spre ducatul Luxemburg,ca semn de admonestare pentru cd a permis s[ i se violeze neutrali-tatea de armatele germane.

Gayk nu are copii. A adoptat ins[ pe cAnd era incd elev in gimna-ziu pe o nepoat5. a sa, in momentul cdnd aceasta lucra la gherghef.Nu s-a dat inapoi de la niciun sacrificiu pentru a-i da o educalie alea-s[ - avdnd grijd sd-i trimitd in fiecare zi, la institutul unde o interna-se, cAte un chelner care sd o roage, din partea sa, s[ se spele in fiecaresdmbiti pe cap qi si-qi formeze neapirat o culturi generali.

Foarte sArguitoare gi conqtiincioasd, aceasti nepoat[ a sa ajungein scurt timp la maturitate qi, observAnd intr-una din zile c[ a reugitsi dobAndeasc[ o culturd generall, a cerut iubitului sdu unchi s[ oIibereze din pension qi si fie acasi.la cdmp... incurajat[ ci a fost atatde uqor satisficutd, ea nu pregetd mai tdrziu s[ cearl s[ i se garantezeqi accesul la mare. Gayk atunci, drept orice rdspuns, sdri brusc asupraei qi o ciuguli de nenumlrate ori; ceea ce dAnsa gdsind cd i s-a fdcutcontra oricirui uz internafional gi fdrd niciun aviz prealabil, se consi-derd in stare de rdzboi, rinboi care ii {inuri angajali mai mult ca treiani de zile qi pe un front de aproape gapte sute de kilometri. AmAn-doi luptard avAnd hrana in bani qi cu foarte mult eroism, insd in celedin urmd Gayk fiind avansat mareqal pe cdmpul de luptd gi neg[sindacolo niciun ceaprazar militar pentru a-gi pune galoanele no.tfui seugrad, renunti de a se mai bate qi ceru pace. Acesta conveni de altfel

d.e minune qi nepoatei sale, care tocmai atunci cip{tase un forunculgi cdreia, rimasi cu retragerea tiiatd, nu i se mai trimitea de neutrinici fasole, nici benzind.Primul schimb de prizonieri ir f'curi la casa Teatrurui de opera-giuni, obqinand pentru el prefuri modeste. Dupi aceea convenird saincheie o pace ruqinoasi.,Gayk i$i lud angajame.rtul ,e ,".rurg" f"r,t.utotdeauna de a mai ciuguri pe cineva, maiginindu-se de aci i""i"t",r-

mai la cate o litrd de grrunqe ce se obliga riepoata sd-i aduci zilnic subgaranfia qi controlul Marilor^puteri; iar nepoata sa ob,tinu in sfdrgit ofdqie latd de doi centimetri pdnd la mare, insd fdrd dreptul d;; ;;;r-pensa de pantaloni de baie. Totuqi, in cele din urma, amandoi rdmaserape deplin satisfdcufi, c6ci o clauzd secretd a tratatului r" aaa." ar"ptrrsi-qi poatd ridica fiecare pe viitor cdt va putea mai sus moralul.

Pru.ooro iN srRArNArArE

. Din toate preparativere voiajurui, cea mai mare parte erau indepli-nite; in cele din urmd reuqi sd priteasci qi chiria, i;",", n-rra l"

"a"doud.bdtrane rafe are sale qi care nici de astd data nu-r ldsard ra "t".g"li^Tly:tl13r. Singurul lucru ce ii cereau in schimb era ca si fie siele p{rmrte, cel putin o ord pe zi, ln camera sa de lucru care exala un

aga de dulce qi imbdtitor miros de ciurciuvele. Se sui in .or"bi". -

- Sentimentul puternic qi neinvins de tatd il trase i"ra i'ufoi f"!e3 yde, cu o miqcare distratd gi nervoasd qi in mijlocuf pof5*fuiiubit' i$i cusu doui tampoane de sugdtoare pe cdptuEeala mucee[itia smokingului sdu gi imediat dupd aieasta, fira "'_i fi*J"lriprf,se furiqi, neobservat de nimeni, in camera scundd. di'fundul curq',trecAnd la religiunea mozaicd.

Nu mai avea niciun moment de pierdut. Intrase in al qaptezecileaan al existenlei sale, lisdnd in urmd un trecut glorios qi

".u-u riiJ"tj-".uu."lTdrate. Singura dorinfd ce mai avea era sd-qi serbeze nuntaqe argrnr. tn acest scop chemd pe tofi argalii qi, dupd ce ii invit5 maiintdi sd ciuguleascd niqte sdmanqe de canepa, ii arunci in o cister-nifd de var. Urmard apoi trei impiegafi definitivi de clasa a treia qiun arhiereu! El insuqi, ca sd poatd liiijti mulqim"" "ur"

irr""purJracArteasci, iqi ciunti trei degete de la mAna stAngi qi ," *ui

"foi p" .r'scaun de cizmdrie cu trei picioare, unde, in ,iarqit, ,p;" ;A'f"d"

34

tuturor, ciocul s[u md.tdsos putea sd. atdrne, plutind liber qi nesuplratde nimeni pe apa rece gi proaspdtd a pdrAiaqului cristalin.

Dupd aceea, se sui din nou in corabie. Bitrdna sa sofie refuzd inslsdl urmeze, roasl fiind de viermele gelozieidin cauza legdturilor de ini-md ce brnui cd el ar fi avut cu o foci. Totugi, congtientd de indatoririleei de sofie qi pentru a nu se arlta prost-crescuti, ii oferi la plecare douilipii, un caiet de desen de Borgovanu qi un zmeu cu speteze,,din patru,ipe care el le refuz5, cu indignare, scuturAnd nigte alune intr-un sac.

Ambilioasd ca orice femeie qi neputdnd suporta afrontul unuiasemenea refuz, netrebnica sofie il legi atunci cu o franghie de ume-rii obrazului gi, dup[ ce il tari in mod barbar pand la marginea cord-biei, il lud gi il depuse, fird nicio formalitate, pe uscat.

Dezgustat de viald gi incarcat de glorie qi de ani, igi scoase c[ciulaqi lui tot atunci ultimele dispozifiuni care erau qi ultima sa voinfi.Renun![ la toate titlurile qi la intreaga sa avere, se dezbricd in pieleagoald, rdmAndnd incins numai cu o funie de tei gi, dupd ce in aieastlstare mai privi incd o dati marea nemirginiti, se sui in prima cdruficu arcuri ce intalni in cale gi ajungand in goana cailor la oragul celmare din apropiere, merse de se inscrise in barou...

CONCLUZIUNE $I MORALADe vreti cu tofi, in timpul nop{ii, un somn in tihnd sd gustati,Nu facefi schimb de ilustrate cu cel primar din CArligali.

Uq

rI]z

o&

&r!F,l

!

z