Auxiliar Curricular Fauna Padurilor Si a Apelor de Munte Cl IX (1)

Fauna pădurilor şi a apelor de munte – cl a IX-a

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI

Auxiliar curricular

- clasa a IX-a -

DOMENIUL PREGĂTIRII DE BAZĂ:

SILVICULTURĂ

MODULUL 5 :

FAUNA PĂDURILOR ŞI A APELOR DE MUNTE

2010Domeniul pregătirii de bază : Silvicultură 1


AUTORI :1. PROF. ING. APETROAIE IONELA, COLEGIUL AGRICOL FĂLTICENI2. PROF. ING. CUCIUREAN ALINA , COLEGIUL SILVIC “BUCOVINA”

CÂMPULUNG MOLDOVENESC3. PROF. ING CUCIUREAN CRISTIAN, COLEGIUL SILVIC “BUCOVINA”

CÂMPULUNG MOLDOVENESC4. PROF. ING . CÎRLUGEA ŞERBAN, COLEGIUL SILVIC “BUCOVINA”

CÂMPULUNG MOLDOVENESC5. PROF. ING. EROSS DANIELA, COLEGIUL SILVIC “BUCOVINA”

CÂMPULUNG MOLDOVENESC

6. RECENZIE : PROF. ING CUCIUREAN CRISTIAN, COLEGIUL SILVIC “BUCOVINA” CÂMPULUNG MOLDOVENESC

Domeniul pregătirii de bază : Silvicultură 2


CUPRINS

Introducere

Rezultate ale învăţării/Competenţe vizate şi obiective

Fişa de progres şcolar

Fişa de documentare- Identificarea cervidelor după urme

Fişa de documentare- Trofeele cervidelor

Fişa de documentare- Organizarea lucrărilor de evaluare a efectivelor la

principalele specii de vânat

Fişa de conspect- Calculul propunerilor de recoltă

Studiu de caz- Dinamica efectivelor pentru cerb carpatin în FV 17 Botuş, FV 27

Moldoviţa, FV 25 Demăcuşa, FV 20 Valea Putnei

Studiu de caz- Vătămări produse de cervide

Fişa de documentare - Etica vânătorească

Fişă de documentare – păstrăvul indigen (salmo trutta fario)

Fişă de documentare – lipan (thymallus thymallus)

Fişă de lucru – Familia Cervidae

Fişă de lucru – Familia Mustelidae

Fişă De Lucru – Familia Phasianidae

Fişă de lucru – Familia Tetraonidae

Fişă de evaluare – vânatul răpitor cu păr

Bibliografia



INTRODUCERE

Materialul de faţă vine în sprijinul elevilor şi profesorilor implicaţi în învăţarea

conţinuturilor şi formarea deprinderilor specifice domeniului Silvicultură.

Activitatea de apărare, conservare, ameliorare şi valorificare intensivă şi raţională

a fondului nostru forestier impune necesitatea aprofundării cunoştinţelor privind specificul

structural, funcţional şi sistematic al ecosistemelor forestiere, precum şi tehnologiile de

întreţinere şi îngrijire a acestora, de conservare şi transferare a pădurilor structural şi

funcţional necorespunzătoare. Aceasta impune formarea unei forţe de muncă calificată

în acest domeniu, sub toate aspectele, inclusiv cel al gospodăririi fondurilor de

vânătoare.

Pregătirea de bază pentru clasa a IX-a, domeniul Silvicultură, presupune

dobândirea de către absolvent a cunoştinţelor şi deprinderilor de recunoaştere a faunei

pădurilor şi apelor de munte .

Acest modul are la bază unitatea de competenţe tehnice generale de nivel 2:

Fauna pădurilor şi a apelor de munte şi ocupă locul 5 în cadrul planului de învăţământ

pentru clasa a IX– a, liceu tehnologic.

În acest context se are în vedere caracterizarea şi identificarea principalelor specii

de vânat şi salmonide precum şi prezentarea arealului şi importanţei economice a

acestora.

Elevii vor fi capabili să recunoască principalele specii de vânat si salmonide, arealul,

condiţii de reproducere, cerinţele de hrană şi importanţa economică a acestora.

Veţi găsi o multitudine de materiale didactice (fişe documentare, fişe conspect,

studii de caz, fişe de lucru, fişe de evaluare).

Dorim ca acest manual pe care îl aveţi acum în faţa voastră să îl deschideţi cu

plăcere şi mai ales să vă puteţi folosi de el cât se poate de des.

Vă urăm mult succes!

Autorii



REZULTATE ALE ÎNVĂŢĂRII/COMPETENŢE VIZATE ŞI OBIECTIVE

Rezultate ale învăţării/Competenţe

Obiective (la final elevii vor fi capabili …)

Unitatea de competenţe specifică : Fauna pădurilor şi a apelor de munte

Identifică speciile de vânat

...descrie speciile de vânat

...precizeze caracteristicile urmelor la speciile de vănat...caracterizeze trofeele de vânat

Identifică speciile de

salmonide şi peşti

secundari din apele de

munte

…descrierea fauna şi flora din apele de munte…stabilească capacitatea biogenică a apelor de munte…descrie zonele apelor de munte …descrie salmonidele şi peştii secundari din apele de munte

Specifică elemente de

biologie a vânatului şi a

salmonidelor

…cunoască arealului speciilor de vânat şi salmonide…prezinte cerinţele de hrană a speciilor de vânat şi salmonide…cunoască reproducerea la speciile de vânat şi salmonide…cunoască sezonul de vânătoare şi pescuit



FIŞA DE PROGRES ŞCOLAR

Modulul: Fauna pădurilor şi apelor de munteNumele elevului: …………………………Profesor: …………………………………

Rezultate ale învăţării/Competenţe Lucrări efectuate

Evaluare

I B FB

Identifică speciile de vânat

Identifică speciile de vânat după aspectul morfologic

Identifică speciile de vânat după urme şi trofee Descrie comportamentul

individual şi de grup al vânatului

Identifică speciilor de salmonide şi peşti secundari din apele de munte

Identifică flora şi fauna din apele de munte

Determină capacitatea biogenică a apelor de munte

Identifică zonele apelor de munte

Identifică speciile de salmonide după aspectul morfologic

Identifică speciile de peşti secundari din apele de munte, după aspectul morfologic

Specifică elemente de biologie a vânatului şi a salmonidelor

Identifică arealul speciilor de vânat şi salmonide

Determină caracteristicile fizico-chimice ale apelor de munte

Precizează elementele referitoare la hrană

Precizează elementele referitoare la reproducere

Precizarea perioadei de vântoare şi pescuit

Prezentare metodelor de vânătoare şi pescuit



GLOSAR DE TERMENI

adaosuri – criterii pe baza cărora se adaugă puncte la evaluarea unui trofeu de vânatbonitatea fondului de vânătoare – totalitatea condiţiilor de hrană, adăpost, linişte şi influenţa pozitivă sau negativă a altor factori existenţi, pentru o anumită specie de vânat braconaj – practicarea ilegală a vânătorii în scopuri personalecilindri frontali – proeminenţe apărute pe creştetul capului la viţeii de cerb de 7-9 luni, în timpul ierniichei de diagnoză – element folosit pentru determinarea bonităţii fondurilor de vânătoare pentru speciile de vânat consangvinizare – împerecherea repetată a animalelor care provin din aceeaşi părinţi, ceea ce duce la o slăbire a organismului şi o degenerare treptată a urmaşilor densitate reală – efectivul real de vânat stabilit la un moment dat pe o unitate de suprafaţă (1000 ha)densitate optimă – numărul de exemplare ce pot trăi pe o unitate de suprafaţă folosind la un nivel maxim condiţiile biostaţionale existente evaluare a efectivelor de vânat – acţiunea de stabilire a numărului de exemplare existent la un moment dat pe un fond de vânătoareefectiv real – numărul de exemplare dintr-o specie de vânat existent la un moment dat pe un fond de vânătoaregoana – metodă de vânătoare practicată prin gonirea vânatului de către hăitaşi sau câini de vânătoarehrănitori – construcţii vânătoreşti prin intermediul cărora se administrează hrana vânatuluipenalizări – criterii pe baza cărora se scad puncte la evaluarea unui trofeu de vânatpieţe de probă – suprafeţe de teren pe care numără speciile de vânat în vederea evaluării lorplantaţie forestieră – arboret cu arbori proveniţi în urma intervenţiilor artificiale de împădurire sau reîmpădurirepunctaj CIC – punctaj acordat unui trofeu de vânat în funcţie de valoarea sa, în vederea clasificării sărării – dispozitive pentru administrat sarea vânatuluivânătoarea la pândă – aşteptarea vânatului în observatoare, la trecători şi la locurile de hrană



FIŞA DE DOCUMENTAREIDENTIFICAREA CERVIDELOR DUPĂ URME

Rezultatul învăţării : identificarea speciilor de vânat după urme şi trofeeUrma tipar Specia Caracteristici principale ale urmelor

căprior

-urma picioarelor dinainte este mai mare decât a celor dinapoi-urma tipar la mers liniştit are vârfurile unghiilor apropiate, iar pintenii nu se imprimă-când fuge, vârfurile copitelor se despică, iar pintenii se imprimă clar-urma tipar a ţapului se apropie de forma inimii, pe când cea a femelei de forma ovală-ecartamentul urmei pârtie de ţap este mai mare decât a celei de femelă (16 cm la mascul, 10 cm la femelă)- la aceeaşi lungime a pasului, niciodată ecartamentul urmei de femelă nu egalează pe cel al ţapului; poate face salturi foarte mari, în medie de 2-3 m

vârsta Lungimea maximă a urmei piciorului (mm)din faţă din spate

viţel 36-41 33-37ciută tânără

46-50 44-48

ciută bătrână

52-56 48-52

taur tânăr 60-65 56-60taur mijlociu

65-75 60-70

taur mare 80-90 70-80

cerbcarpatin

-urma taurului este mai rotundă şi mai mare decât a ciutei, are o poziţie înclinată faţă de direcţia de mers, este mai simetrică şi are vârfurile unghiilor mai apropiate -urma tipar a ciutei este mai lunguiaţă şi are o poziţie paralelă faţă de direcţia de mers, unghiile aceluiaşi picior au lungimi diferite, deci urma nu e simetrică, şi sunt mai îndepărtate între ele decât la taur-partea din spate a urmei de ciută se imprimă mai slab, este mai ştearsă sau nu se imprimă deloc, pe când la taur se imprimă clar întreg perimetru-ecartamentul diferă (la un taur de 10 ecartamentul urmei a fost de 14 cm, la un viţel 8 cm, la o ciută înainte de fătat 6cm) ; la ciutele gestante este mai mare decât la cele sterpe.-urma piciorului dinainte al cerbului este mai mare decât a celui dinapoi, deci nu este acoperită complet de a aceluia din urmă-lungimea pasului: la taurul mijlociu 70 cm, la taurul mic şi ciută 57 cm (lungimea se măsoară de la vârful copitei piciorului dinapoi până la vârful copitei piciorului dinainte-la ambele sexe, unghia exterioară a copitei este cu ceva mai lungă decât cea interioară

-

elan


http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://dnr.state.il.us/education/interprt/Weldon_Springs/images/Whitetail%2520deer%2520print_jpg.jpg&imgrefurl=http://dnr.state.il.us/education/interprt/Weldon_Springs/pages/Whitetail%2520deer%2520print_jpg.htm&usg=__G0FBHpYD_jDpq61DlWd1uY1Aps0=&h=480&w=640&sz=100&hl=ro&start=2&itbs=1&tbnid=YJGSSLmrG2dRFM:&tbnh=103&tbnw=137&prev=/images%3Fq%3Ddeer%2Bprint%26hl%3Dro%26sa%3DG%26gbv%3D2%26tbs%3Disch:1

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.clarku.edu/departments/biology/fosterbaker/images/blog/moose%2520print.JPG&imgrefurl=http://www.clarku.edu/departments/biology/fosterbaker/blog_alaska.html&usg=__Y6JcXPnO0YaJh9gD4m3wiw_QroA=&h=480&w=567&sz=93&hl=ro&start=1&itbs=1&tbnid=Yrc6LF6bizSMNM:&tbnh=113&tbnw=134&prev=/images%3Fq%3Dmoose%2Bprint%26hl%3Dro%26sa%3DG%26gbv%3D2%26tbs%3Disch:1


Urma tipar Specia Caracteristici principale ale urmelor

zimbru

capra neagră

-cunoaşterea lor are mai mică importanţă decât la cervide, din motivul că terenul stâncos nu pemite să mergi pe urmă pe distanţă mare-se deplasează de obicei la pas-când trebuie să fugă face salturi de 1,5-2m, la nevoie şi de 4m-în trap aleargă numai uneori-este un excelent căţărător pe stânci, fapt la care îl ajută copitele puternice, având marginea unghiei întărită, iar pernuţele moi, ca de cauciuc

Vârsta Lungimea urmei tipar

Lăţimea urmei tipar

Taur tânăr

60-65 50

Taur mijlociu

70-80 55

Taur mare

85 65

Mărimea mijlocie a urmei de lopătar

lopătar

-se deosebeşte de cerb prin aceea că urma tipar este mult mai mică, mai lunguiaţă ; perniţele sunt proporţional mai mari decâl la cerb, ocupând cam jumătate din lungimea copitei, pe când la cerb ele reprezintă cam o treime-lungimea pasului la taurul lopătar este de 45-47cm, pe când a unei ciute de cerb comun este de cerb comun este de 57 cm, deci nu este posibilă nicio confuzie-lungimea obişnuită a saltului la lopătar este de 2-2,75m, iar a ciutei de 1,5- 2m-în fugă face impresia că sare cu toate 4 picioarele deodată-salt caracteristic



FIŞA DE DOCUMENTARETROFEELE CERVIDELOR

Rezultatul învăţării : identificarea speciilor de vânat după urme şi trofee

Trofeu Specia Caracteristicile trofeului

căprior

-constituie caracter sexual secundar, existând numai la mascul-mărimea depinde de vârstă, de însuşirile ereditare şi de mediul în care trăieşte-pentru ca un căprior să producă coarne mari trebuie lăsat să ajungă la vârsta de 5-8 ani-în anul ce urmează după o fructificaţie bogată de ghindă şi jir, va dezvolta coarne mai mari-creşterea coarnelor are loc din decembrie până în aprilie, deci în perioada crizei de hrană-greutatea coarnelor propriu-zise, fără craniu la ţapii adulţi reprezintă circa 1% din greutatea corporală-coarnele pot fi paralele (trofeu îngust), îndepărtate la vârf (trofeu larg), de formă ovală, în formă de paner, corn în cruce-cele mai frumoase coarne sunt acelea care au deschiderea de 45-75% din media lungimii prăjinilor-ramurile sunt de obicei în număr de 6, câte 3 la o prăjină; cu cât aceste ramuri sunt mai lungi, mai groase şi mai şlefuite la vârf, cu atât trofeul câştigă în frumuseţe-rozetele se consideră cu atât mai frumoase cu cât au diametrul şi grosimea mai mari

cerb carpatin

-după numărul de ramuri, aşezarea lor pe prăjină şi , existenţa sau lipsa coroanei, coarnele capătă diverse denumiri: cerb suliţar când are coroane neramificate, cerb furcar când în afară de prăjină, la fiecare corn mai are câte o ramură (cea a ochiului), cer de 6, care are câte 3 ramuri la fiecare corn, cerb de 8, etc.-la o treime din cerbi, ramura de gheţuri lipseşte, iar când există, apare la vârsta de 4-5 ani-ca să se ştie repede câte ramuri are un cerb care se mişcă pe teren, se numără ramurile coroanei; eroarea este de cel mult 2 ramuri, dacă acel individ nu ar avea ramurile de gheţuri- dacă numărul de ramuri la cele două prăjini este acelaşi, exemplu 8 şi 8, trofeul se va numi



de 16 par, iar dacă nu este egal 8 şi 7, trofeul se va numi 16 impar-ramura lupului se numeşte aceea care este situată îmntre ramura mijlocie şi coroană, dar care nu face parte din coroană-un trofeu este cu atât mai valoros cu cât are prăjini mai lungi,mai groase, ramuri mai multe, greutate şi deschidere mai mare, culoare mai închisă, perlaj mai bogat, vârfurile ramurilor mai bine şlefuite, coroana cu ramuri mai multe şi mai groase-cilindrii frontali la cerbul tânăr sunt mai lungi decât la cel de vârstă înaintată-greutatea coarnelor cu cu maxilarul superior întreg, la cerbii de 10-12 ani, variază în ţara noastră între 7 şi 15 kg, majoritatea având în jurul a 8 kg

elan

-coarnele au formă de lopeţi a căror mărime creşte cu vârsta, ca şi la alte cervide- coarne poartă numai masculul-ele cad în octombrie noiembrie şi cresc din nou până în iunie-iulie-când ele nu au formă de lopată, ci de prăjini, este un defect şi elanii respectivi trebuie eliminaţi prin selecţie

zimbru-coarne poartă ambele sexe, ale masculului ating lungimea de 45 cm, iar în secţiune transversală sunt rotunde-în raport cu cu corpul, coarnele sunt mici

capra neagră

-ambele sexe poartă coarne; acestea sunt goale în jumătatea superioară, nu se schimbă niciodată, nu au perioadă de regres, ci cresc până la sfârşitul vieţii-coarnele masculului sun mai groase, de regulă cu deschidere mai mare, iar la vârf au o curbură de circa 180º; cele ale femelei sunt de regulă mai subţiri şi mai apropiate de poziţia paralelă, iar la vârf, curbura este mai mică şi anume 100º-140º

lopătar -coarnele se formează în ianuarie februarie în cel de-al doilea an calendaristic de la fătare, adică la vârsta de 7-8 luni; atunci cilindrii frontali sunt dezvoltaţi şi pe aceştia încep să crească prinele coarne suliţe, ce cad începând de la mijlocul lunii aprilie până în mai şi în locul lor cresc, în condiţii bune de trai, coarne cu ramura ochiului, ramura mijlocie şi un început e lopată-coarnele ajung la maximul dezvoltării lor când lopătarul are vârsta de 9-10 ani-sunt cu atât mai valoroase cu cât au prăjinile mai lungi şi mai groase şi mai cu seamă cu cât



lopata este mai lungă şi mai lată-forma coarnelor este ereditară

FIŞA DE DOCUMENTAREORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE EVALUARE A

EFECTIVELOR LA PRINCIPALELE SPECII DE VÂNAT

Prin evaluarea efectivului de vânat se înţelege acţiunea de stabilire, la un

moment dat, pe fonduri de vânătoare, a numărului de exemplare din fiecare specie de vânat, iar la unele specii şi a sexelor, a categoriilor de vârste şi a calităţilor lor. Pe baza acestor date,anual, se calculează planul de recoltă pe fonduri de vânătoare şi pe specii (la cervide pe sexe şi pe categorii de vârstă), precum şi pe perioade de recoltare, în cadrul limitelor aprobate prin lege.

Aceste lucrări se execută pe baza unor instrucţiuni detaliate cu privire la executarea operaţiilor necesare pe teren şi de centralizare a datelor pe fondurile gospodărite de alte organizaţii.Pentru evaluarea anuală a efectivelor reale, s-a ales luna martie, din următoarele considerente:

- s-a încheiat sezonul de vânătoare pentru speciile de vânat nerăpitor, sedentar ;- s-a terminat iarna, deci vânatul care a scăpat va vieţui, nu va fi expus la pierderi

din cauza frigului;- terenul este încă descoperit, înainte de pornirea vegetaţiei şi vânatul se poate

observa mai bine;- excluzând unele specii majoritatea lor sunt fără pui, deci se evaluează stocul de

reproducţie, care dă naştere la o nouă generaţie.Exemplu:

Evaluarea la iepuri- Se aplică metoda suprafeţelor de probă. Se execută mai întâi recunoaşterea şi completarea schiţei fondului de

vânătoare. Dacă răspândirea pe teren a vânatului nu este uniformă, dacă terenul nu este omogen din puncte de vedere al densităţii vânatului atunci el se împarte în două – trei categorii de densitate după calitatea terenului. Dacă suprafaţa fondului este acoperită cu o vegetaţie diferită se alege un număr variabil de suprafeţe de probă care să totalizeze 5-15% din suprafaţa totală reprezentată proporţional pe fiecare categorie de teren.

Suprafeţele de probă au formă dreptunghiulară sau pătrată cu latura mică cât mai redusă (200-500 m) şi cu aria 40-100 ha.



Observatorii se aşează pe cele două laturi mari şi pe una din laturile celei mici, iar gonacii se aşează pe cealaltă latură mică excluzând goana de-a lungul suprafeţei.

Observatorii numără animalele ieşite din partea stângă a lor, după care se calculează totalul pe fiecare suprafaţă de probă.

Dacă pe suprafaţa fondului există pădure calculul se efectuează separat pentru pădure şi câmp. Din pădure se aleg mai multe suprafeţe de probă 10-15% din totalul ei , să se reprezinte , proporţional, categoria de arboret din pădurea respectivă în funcţie de clasa de vârstă şi consistenţă.

Rezultatele obţinute pe diferite categorii de teren se totalizează abţinându-se în acest fel efectivul total pe fond.

FIŞA DE CONSPECTCALCULUL PROPUNERILOR DE RECOLTĂ

Fişa de evaluare care se întocmeşte pentru fiecare fond, cu ocazia centralizării datelor, cuprinde şi propunerile de recoltă. La baza calculării lor stau următoarele elemente:

o efectivul optimo efectul realo sporurile de vânat posibile.

Propunerile de recoltă se calculează cu atenţie, pe specii de vânat, la fiecare fond de vânătoare; în formula de calcul se utilizează sporurile medii, în funcţie de zona unde se găseşte vânatul.Propunerile de recoltă se calculează aplicând formula:

Ie= Er- efectiv real

Eo- efectiv optim

R = Sm – spor mediu

Er- efectiv real



STUDIU DE CAZDINAMICA EFECTIVELOR PENTRU CERB CARPATIN ÎN FV

17 BOTUŞ, FV 27 MOLDOVIŢA, FV 25 DEMĂCUŞA, FV 20 VALEA PUTNEI

Cerb comun

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

1970

1975

1980

1985

1990

1995

2000

2005

Anul

nr. e

xemp

lare

evaluat

recoltat

mortalităţi

optim

Dinamica efectivelor pentru cerb carpatin pe fondul de vânătoare F.V. 17 Botuş (A);



Cerb comun

0

50

100

150

200

250

300

350

1980 1985 1990 1995 2000 2005

Anul

Nr.

exem

plar

eevaluat

recoltat

mortalităţi

optim

Dinamica efectivelor pentru cerb carpatin pe fondul de vânătoare F.V. 27 Moldoviţa

Cerb comun

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005

Anul

Nr.

exem

plar

e

evaluat

recoltat

mortalităţi

optim

Dinamica efectivelor pentru cerb carpatin pe fondul de vânătoare F.V. 28 B Demacuşa (C);



Cerb comun

0

50

100

150

200

250

300

1980 1985 1990 1995 2000 2005

Anul

Nr.

exem

plar

e

evaluat

recoltat

mortalităţi

optim

Dinamica efectivelor pentru cerb carpatin pe fondul de vânătoare F.V. 20 Valea Putnei (D)

STUDIU DE CAZVĂTĂMĂRI PRODUSE DE CERVIDE

Fig. 1 Fig. 3



Fig. 2 Fig. 4

Fig. 1,2 – Roaderea lujerilor anuali

Fig. 3,4 - Cojirea şi roaderea cu dinţii a cojii de pe trunchiul arborilor de către cerbi.

FIŞA DE DOCUMENTARE ETICA VÂNĂTOREASCĂ

În afara de legile care reglementează vânătoarea există şi o serie de legi nescrise, reguli şi obligaţii morale de care vânãtorul trebuie să ţină seama şi a căror încălcare este incompatibilă cu noţiunea de vânător corect.

Aceste legi nescrise se încadrează în aşa zisa etică vânătorească:

Vânătorul nu trebuie să fie lacom; să împuşte mai mult decât este stabilit, să nu tragă în vânatul ce se îndreaptă spre vecinul său şi să nu revendice vânatul ce nu i se cuvine. Să respecte regulile privind portul şi folosirea armei de vânătoare, să se supună necondiţionat hotărârilor celui care conduce vânătoarea. Să nu tragă în vânat la distanţe prea mari sau în condiţii care fac lovitura nesigură şi riscă doar să rănească vânatul. Să urmărească vânatul rănit şi să nu renunţe până nu-l găseşte şi nu-i dă lovitura de graţie. Să nu tragă cu altă armă sau altă muniţie decât cea indicată pentru specia


http://www.askmen.ro/Hobby-c54.html



vizată. Să nu tragă niciodată în iepurele care stă în culcuş, în raţa care stă pe luciul apei, în fazanul care merge pe jos. Să nu-şi părăsească tovarăşul de vânătoare aflat într-o situaţie dificilă şi să fie întotdeauna gata să-i dea ajutorul cuvenit. Să se poarte pe tot parcursul partidei de vânătoare în aşa fel încât ziua respectivă să fie cât mai agreabilă pentru el şi colectiv. Să vegheze ca şi ceilalţi vânători; să respecte reglementările privind practicarea vânătorii.

Să nu exagereze în relatarea întâmplărilor petrecute la vânătoare. Să aibă iniţiativă şi să dea dovadă de simţ gospodăresc în acţiunile ce au ca

scop ocrotirea efectivelor de vânat. Să răspundă cu promptitudine la chemarea grupei de vânători sau filialei a cărui membru este oricând. La apropierea bătăieşilor sub 150 de metri, se va trage numai la vânatul ce a depăşit linia de aşezare a vânătorilor. Inainte şi în timpul vânătorii nu se consumă băuturi alcoolice. Nu se schimbă locul de aşteptare pâna la terminarea vânătorii. În toate ocaziile, punctualitatea, disciplina şi respectarea cuvântului trebuie să fie calitătile primordiale ale vânătorului. În concluzie mult, mult bun simţ!

FIŞĂ DE DOCUMENTARE – PĂSTRĂVUL INDIGEN (SALMO TRUTTA FARIO)

Areal – lacuri alpine naturale şi de baraj, începând de la 200m altitudine până la 2230m;Corp puternic, în formă de fus, puţin turtit lateral, acoperit cu solzi mărunţi.Linia laterală este puţin pronunţată. Maxilarele sunt puternice, cu numeroşi dinţi îndreptaţi înăuntru.Corpul este brun pe spate, alb- murdar pe flancuri cu puncte negre amestecate cu puncte roşii înconjurate de inele albe – gălbui.Apa – temperatura ˂ 18 °C; - oxigen dizolvat -8 – 12 mg/l; - pH – 7 (neutru); - limpede;

Hrana – larve de insecte; -insecte;

-peşti mici;Maturitate sexuală – 2- 4 ani;


http://www.askmen.ro/EatDrink-c39.html




http://www.pescarulamator.ro/pastrav_indigen_fario.htm


„Bătaia” – octombrie- noiembrieIcre – culoare portocalie, diametru 3 – 6 mm;2200 – 4500 icre/ kg masă corporală;puietul apare pe la mijlocul lunii martie, începutul lunii aprilie;sezonul de pescuit – 1 mai – 14 septembrie;

FIŞĂ DE DOCUMENTARE – LIPAN(THYMALLUS THYMALLUS)

Răspândire în România-în avalul râurilor Dorna, Suceava, Moldova, Bistriţa şi afluenţii săi (Baranar, Neagra-Broşteni), în Râul Doamnei, Olt, Jiu, Strei (Hunedoara).Aspect: se distinge prin talia alungită, cu o înotătoare dorsală mare cu puncte galbene-verzui, violete sau negre, aşezate pe 3-4 rânduri. Are un colorit frumos, cu spatele verde-cenuşiu, laturile galbene-rozacii, iar burta albă cu pasteluri roşiatice. Pe laturi are puncte negre şi dungi cafenii.

Aripioara caudală este puternic scobită cu vârfuri ascuţite.

Hrănire: cu larve de insecte,crustacei, viermi, moluşte, dar vânează sărind din apa şi insecte în zbor.Preferă apa mai puţin adâncă, debit mare, curent slab,cantitate mai mică de oxigen, temperatura apei atinge 16- 18°C(optimul de hrănire);


http://www.pescarulamator.ro/lipan.htm


Maturitatea – femelă – 3 ani (> 20 cm); -mascul – 2 ani (> 18 cm);

Boiştea – aprilie – mai;10000 – 13000 icre/kg masă corporală, cu diametru de 3 – 3,5 mm;Incubaţia durează 20 – 25 zile;

FIŞĂ DE LUCRU – FAMILIA CERVIDAE



Sarcini de lucru:

1.Notaţi perioada legală de vânătoare la mascul şi la femel.2.Precizaţi vârsta la care coarnele ating dezvoltarea maximă la mascul.3.Descrieţi metodele permise de vânătoare.

FIŞĂ DE LUCRU – FAMILIA MUSTELIDAE



Sarcini de lucru:

1.Analizaţi imaginile şi identificaţi specia.2.Identificaţi caracteristicile urmei pârtie.3.Descrieţi activitatea acestora.



FIŞĂ DE LUCRU – FAMILIA PHASIANIDAE

Sarcini de lucru:



1.Analizaţi imaginile şi identificaţi specia.2. Precizaţi numărul de ponte depuse.3.Descrieţi metoda de vânătoare admisă.4. Notaţi perioada permisă de vânătoare.

FIŞĂ DE LUCRU – FAMILIA TETRAONIDAE

Sarcini de lucru:

1.Priviţi imaginile şi notaţi specia.2.Identificaţi biotopul3Descrieţi metoda permisă de vânătoare.4.Precizaţi caracteristica urmei tipar.



FIŞĂ DE EVALUARE – VÂNATUL RĂPITOR CU PĂR

1.Care din imaginile de mai jos reprezintă urmă pârtie a lupului? 0,5pa) A;b) B;c) C.

A B C

2.Metodele admise la vânarea lupului sunt: 0,5pa) exclusiv la pândă, nadă şi la dibuit;b) la pândă, la nadă, la dibuit şi la goană;c) exclusiv la dibuit, la nadă şi la goană.

3.Urma pârtie a râsului se aseamănă cu urma: 0,5pa) câinelui;b) jderului;c) pisicii sălbatice.

4.Longevitatea lupului este de circa: 0,5pa) 5 – 10 ani;b) 10 – 12 ani;c) 15 – 16 ani.

5.Perioada de vânătoare a jderilor este: 0,5pa) 15 septembrie – 31 martie;b) 1 octombrie – 31 decembrie;



c) 15 octombrie – 31 ianuarie.

6.Lupul este un carnivor cu o greutate de: 0,5pa) 10 – 15 kg – excepţional mai mult;b) 15 – 20 kg – excepţional mai mult;c) 25 – 50 kg – excepţional mai mult.

7.Completaţi spaţiile libere. 2pPisica sălbatică are coada groasă cu inele de culoare închisă.Gestaţia lupoaicei este de 62 – 63 de zile.Perioada de vânătoare a viezurelui este1 august – 31 martie;În România, conform legii, râsul face parte din următoarea categorie de specii deinteres cinegetica căror vânare este interzisă.

8.Notaţi A – adevărat sau F – fals următoarele afirmaţii. 2p Este permisă vânarea lupului prin utilizarea steguleţelor şi a gardurilor uneori, în situaţia în care produce pagube deosebite; Longevitatea lupului este de circa 15 – 16 ani.Urma pârtie a lupului se aseamănă mai mult cu urma vulpii.Trofeul râsului este reprezentat de smocurile de păr din vârful urechilor.

9. Asociaţi imaginile cu enunţurile corespunzătoare. 2p

Domeniul pregătirii de bază : Silvicultură

Caracteristica urmei pârtie a vidrei este imprimarea

membranei interdigitale care uneşte degetele.

imprimarea membranei interdigitale care uneşte

degetele.

Caracteristica urmei pârtie a vidrei este imprimarea

membranei interdigitale care uneşte degetele.

imprimarea membranei interdigitale care uneşte

degetele.

Trofeul râsului este reprezentat de blană şi craniu.

Trofeul convenţional al lupului este reprezentat de blană şi craniu.

Trofeul convenţional al lupului este reprezentat de blană şi craniu.

Activitatea pisicii sălbatice are

caracter crepuscular şi

nocturn.

Activitatea pisicii sălbatice are

caracter crepuscular şi

nocturn. 26


Notă:Se acordă un punct din oficiu.


Bibliografia

Cotta V., Vânatul şi vânătoarea în România- Tehnica ocrotirii şi

recoltării vânatului – Ed. Ceres,2001

Almăşan H., Decei P.: Economia Vânatului şi Salmonicultură,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993

Negruţiu A.: Vânătoare şi salmonicultură, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1983

Regia Naţională a Pădurilor: Cartea Pădurarului, 2003

Auxiliar Curricular Fauna Padurilor Si a Apelor de Munte Cl IX (1)

Documents

Transcript of Auxiliar Curricular Fauna Padurilor Si a Apelor de Munte Cl IX (1)