AUXILIAR CURRICULAR CLASA a XI a - Centrul Național de ...

(Microsoft Word - MECANICAXI DISPOZITIVE SI INSTALATII DE RIDICAT SI TRANSPO\205)AUXILIAR CURRICULAR CLASA a XI a
DOMENIUL : Mecanic CALIFICAREA :Lctu construcii metalice i utilaj tehnologic Nivelul : 2
Modulul : Dispozitive i instalaii de ridicat i transportat
2005
AUTOR : Prof. Minadora Lemnaru - Grup colar „ Vasile Sav ” Roman CONSULTAN : Dana Stroie - expert CNDIPT Angela Bârlean – expert local
Domeniul : Mecanic Calificarea : Lctu construcii metalice i utilaj tehnologic
3
CUPRINS:
FIA DE PROGRES COLAR..............................................................pag 9
INDICATII DE INTOCMIRE A UNUI
PORTOFOLIU.......................................................................................pag 45
4
INTRODUCERE
Auxiliarele curriculare sunt destinate elevilor colii de Arte i Meserii care se
pregtesc s devin lucrtori în Lctui Construcii Metalice i Utilaj Tehnologic, calificare de nivel 2 precum i profesorilor i maitrilor instructori implicai în pregtirea acestora. Acest material a fost elaborat pe baza unitilor de competene i a competenelor prevzute în S.P.P. inând cont de coninuturile tematice din programele colare.
Materialele cuprind coninuturi ce vizeaz aceleai competene, iar profesorii le pot adopta i dezvolta, în funcie de resursele de care dispun.
Auxiliarul curricular conine modele de folii de prezentare a coninuturilor, rezolvarea fielor de lucru, i a testelor de evaluare propuse pentru elevi, fie de înregistrare a progresului colar, sugestii pentru utilizarea fielor de lucru.
Prin fiele de evaluare se urmrete mai ales demonstrarea competenelor practice, lucrul în echip, asumarea de responsabiliti, capacitatea de identificare i de complementare a unor complimente, capacitatea de a efectua diferite operaii i de recunoatere a diferitelor dispozitive i instalaii.
Modulul „M2 – Dispozitive i instalaii de ridicat i transportat” poate fi parcurs independent, oferind elevilor cunotine i abiliti precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuirii lor ,
Procesul de predare-învare trebuie s aib un caracter activ i centrat pe elev. În acest sistem cadrul didactic trebuie s aib în vedere :
diferenierea sarcinilor i timpul alocat; diferenierea cunotinelor elevilor; diferenierea rspunsului; corelarea instrumentelor de evaluare continu cu indicatorii de performan
i cu probele de evaluare din unitile de competen (relevante pentru modul).
Alegerea strategiei didactice va avea în vedere stilurile de învare ale elevilor. Este necesar utilizarea metodelor care se adreseaz tuturor stilurilor de învare.
Metode ca : studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstorming-ul, jocul de rol, lucrul pe ateliere, dezbaterea etc. au eficien maxim în procesul de învare, permit agregarea competenelor cheie cu cele tehnice generale i cele tehnice specializate, stimuleaz gândirea logic, cauzal, ca i imaginaia i creativitatea elevilor.
Evaluarea scoate în eviden msura în care se formeaz competenele cheie, competenele tehnice generale din standardul de pregtire personal. Se pot utiliza diferite metode de evaluare care s confere caracterul formativ al evalurii, folosind pe lâng metodele clasice i metodele alternative ca : observarea sistematic a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului. Autoevaluarea este una din metodele care capt o extindere tot mai mare, datorit faptului c elevii îi exprim liber opinii proprii, îi susin i motiveaz propunerile.
Portofoliul reprezint o metod complex de evaluare, elaborat pe baza aplicrii unui ansamblu de probe i instrumente de evaluare. El include rezultatele relevante obinute atât prin metode tradiionale cât i prin cele complementare.
Portofoliul reprezint o colecie complet de informaii despre progresul colar al elevului.
Valenele formative ale portofoliului : Portofoliul permite elevului :
5
posibilitatea de a arta achiziiile teoretice i practice într-o varietate de contexte i situaii;
s-i planifice învarea; s-i monitorizeze progresul; s ia parte activ la propriul proces de învare.
Portofoliul permite profesorului : s îneleag mai bine obiectivele i nevoile elevului; imagine la zi asupra performanelor elevului în raport cu abilitile i
capacitile de evaluat; s programeze învarea adaptat nevoilor individuale ale fiecrui elev,
stimulând i valorificând potenialul creativ i originalitatea acestuia; s evalueze progresul elevului i s propun aciuni i msuri de remediere
acolo unde este necesar; s evalueze activitatea elevului în ansamblul ei.
Portofoliul se realizeaz pe o perioad mai îndelungat : semestrul, an, ciclul de învmânt.
Metodele de evaluare utilizate, beneficiaz de o serie de instrumente care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performan i cu probele de evaluare introduse în standardul de pregtire profesional.
ATENIE ! Acest auxiliar nu acoper toate cerinele din SPP.
Pentru obinerea certificatului este necesar validarea integral a competenelor din SPP
6
Unitatea de competen nr. 9
Dispozitive i instalaii de ridicat i transportat
COMPETENE VIZATE
ridicat i transportat
Competena nr. 9.2 :
Competena nr. 9.3 :
7
Dup parcurgerea acestor uniti de competen, vei fi capabili s :
utilizai limbajul tehnic de specialitate ;
identificai mainile de ridicat i transportat ;
clasificai instalaiile de ridicat i transportat ;
recunoatei parametrii funcionali ai dispozitivelor i mainilor de ridicat
i transportat (sarcina util, suspendarea i prinderea sarcinilor,
sistemul de acionare, asigurarea sarcinii) ;
identificai organele pentru prinderea i suspendarea sarcinilor ;
identificai dispozitivele i mainile de ridicat i transportat ;
identificai i utilizai dispozitivele de ridicat specifice calificrii
(vinciuri/cricuri, trolii, scripei, palane, electropalane) ;
recunoatei instalaiile de ridicat (macarale, poduri rulante, elevatoare);
identificai prile componente ale mainilor de ridicat ;
descriei principiul de funcionare al mainilor de ridicat ;
identificai defectele care apar în timpul exploatrii ;
utilizai dispozitivele i instalaiile de transportat specifice calificrii
(stivuitoare, transportoare cu band, funiculare) ;
identificai instalaiile necesare transportului materialelor ;
reprezentai schia unui utilaj de transport ;
enumerai manevrele de pornire – oprire a utilajelor ;
descriei principiul de funcionare a utilajelor de transport ;
identificai incidentele funcionale în timpul exploatrii utilajelor de
transport ;
8
FIA DE DESCRIERE A ACTIVITII
Tabelul urmtor detaliaz exerciiile incluse în unitatea de competen nr. 9,
competenele 9.1 ; 9.2 i 9.3. Numele candidatului Nr.reg.
Data începerii competenei Data promovrii competenei
Unitatea de competen 9 : Dispozitive i instalaii de ridicat i transportat
Competena Exerciiul Sarcina de lucru Subiectul Realizat
1 1,2,3,4,5,6 2 1,2,4
Organe flexibile
2 9 3 2,3,4
2,3,7 Scripei 2,3,6 Palane
1,2,3,6 Electropalane 2,3 Vinciuri
1,2,3,7 Trolii 1,2,3,4 Macarale
Transportoare cu band
Datele candidatului sunt incluse pe aceast fi pentru a fi folosite la întocmirea
registrelor CPN, fia evideniind exerciiile realizate i datele relevante. ____________________ _________ Semntura candidatului Data
Elevul i-a format competena 9.1 ____________________ _________ Semntura evaluatorului Data
9
FI DE PROGRES COLAR
Este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor. Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fie pe durata derulrii modulului, acestea permiând evaluarea precis a evoluiei elevului, furnizând în acelai timp informaii relevante pentru analiz.
FIA pentru înregistrarea progresului elevului
Modulul (unitatea de competen) Numele elevului : Numele profesorului :
Competene care trebuie dobândite Pe baza evalurii iniiale, ar trebui s se poat identifica acele competene pe care elevul trebuie s le dobândeasc la finele parcurgerii modulului. Aceast fi de înregistrare este fcut pentru a evalua, în mod separat, evoluia legat de diferite competene. Aceasta înseamn specificarea competenelor tehnice generale i competene pentru abiliti cheie care trebuie dezvoltate i evaluate. Aplicare în cadrul unitii de competen Aceasta ar trebui s permit profesorului s evalueze msura în care elevul i-a însuit competenele tehnice generale, tehnice specializate i competenele pentru abiliti cheie, raportate la cerinele pentru întreaga clas.
Evaluare Competene care trebuie dobândite
Data
ctor Refa cere
a reuit s rezolve corect exerciiul ….., se recomand
refacerea acestuia la o dat ce va fi stabilit de comun acord de
ctre elev i profesor
Prioriti de dezvoltare : activiti pe care elevul trebuie s le efectueze în perioada urmtoare ca parte a modulelor viitoare.
Aceste informaii ar trebui s permit profesorilor implicai s pregteasc elevul pentru ceea ce va urma, mai degrab decât
pur i simplu s reacioneze la problemele care se ivesc.
Competene care urmeaz s fie dobândite(pentru fia
urmtoare) : profesorii trebuie s înscrie competenele care
urmeaz a fi dobândite. Acest lucru poate s implice
continuarea lucrului pentru aceleai competene sau
identificarea altora care trebuie avute în vedere.
Resurse necesare : aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate ( manuale
tehnice, seturi de instruciuni i orice fel de fie de lucru care ar putea reprezenta o surs
suplimentar de informare pentru un elev care nu a dobândit competenele cerute.
10
GLOSAR DE TERMENI
Urmtoarea list de termeni v va fi folositoare la absolvirea unitii de competen. Dac gsii i ali termeni care nu sunt inclui, adugai-i la sfâritul acestei liste. Lista începe cu cuvinte cheie.
sistem tehnic = ansamblul unitar compus cel puin în parte din corpuri solide, folosit în industrie, agricultur, transporturi.
subansamblu = grup de piese montate, care constituie o unitate funcional într-un ansamblu
curent = fenomenul de transport al sarcinii electrice determinat de micarea electric ordonat a purttorilor de sarcin putere = mrime fizic ce caracterizeaz transferul de energie, care se
produce în unitatea de timp utilaj = ansamblu de instalaii, maini, aparate, instrumente, scule,
dispozitive i accesorii folosite pentru executarea unor lucrri sau pentru realizarea unui proces tehnologic
!
ascensoare = sunt instalaii de ridicat complexe, care servesc la ridicarea sarcinilor pe vertical sau pe o direcie înclinat în plan vertical
mecanisme = sunt mecanisme cu cabluri, lanuri, roi dinate folosite la ridicarea de ridicat sau deplasarea pe orizontal a sarcinilor sarcina = obiecte i materiale supuse deplasrilor macarale = sunt instalaii obinute prin montarea unuia sau mai multor
mecanisme de ridicat pe un schelet mecanic traverse = sunt grinzi metalice atârnate direct sau prin intermediul unui organ
de prindere benele = sunt vase de diferite forme graifrele = sunt echipamente pentru ridicarea materialelor vrsate vinciuri = sunt dispozitive pentru ridicarea mainilor palane = mecanisme de ridicat situate deasupra sarcinlor, prevzute cu
organ flexibil de traciune trolii = mecanisme de ridicat care se utilizeaz la deplasarea diverselor
sarcini pe antirele de construcii transportoare = utilaje pentru transportul nisipului, al betonului pe antierul de
construcie elevatoare = utilaje pentru transportul materialelor pe vertical maina = sistem tehnic complex destinat proceselor de prelucrare
11
fi de progres colar
12
UC 9 – C.1 – Identific caracteristicile funcionale ale dispozitivelor i instalaiilor de ridicat i transportat. Definirea, rolul i clasificarea mainilor de ridicat i transportat Mainile i utilajele de transportat servesc pentru deplasarea pieselor, a materialelor, a
ansamblurilor, a mainilor i a utilajelor, denumite, pe scurt, sarcini, în interiorul întreprinderilor, a antierelor, al depozitelor etc.
Alegerea mainilor i a dispozitivelor de ridicat i transportat depinde de felul i dimensiunile produselor asamblate, de caracterul produciei i de gradul de mecanizare a procesului de asamblare
Instalaii de ridicat Instalaii de transportat Deplaseaz sarcini între dou puncte în
spaiu, pe vertical sau combinat pe orizontal i pe vertical, cu ajutorul unei
instalaii prevzut cu un mecanism special de ridicare.
Deplaseaz sarcina pe orizontal, pe vertical sau combinat cu ajutorul unei instalaii ce nu a fost prevzut cu un
mecanism special de ridicare.
Sarcinile deplasate sunt : maini, utilaje, subansambluri, piese componente, colete
cu aparatur etc.
Sarcinile deplasate sunt : nisip, amestec de formare, crbune, zgur, materiale de
construcii. Principala caracteristic a instalaiei o
constituie capacitatea de ridicare Principala caracteristic a instalaiei o
constituie productivitatea Instalaiile de ridicat i transportat pot fi :
instalaii staionare instalaii deplasabile
Principalele tipuri de maini de ridicat se clasific în funcie de caracteristicile
constructive i dup modul de funcionare. Principalele tipuri de maini de transportat se clasific în funcie de natura
operaiilor executate i de forma constructiv a transportului
13
Instalaii de ridicat
Instalaii de transportat
Mecanisme de ridicat
Transportoare cu plci
Transportoare cu lan
Transportoare cu raclete
Transportoare cu band
14
FI DE DOCUMENTARE U.C. – 9 ; C.1 – Identific caracteristicile funcionale ale dispozitivelor de ridicat i transportat Organe i dispozitive pentru suspendarea i prinderea sarcinilor Aceste organe i dispozitive se împart în dou categorii : 1. pentru sarcini individuale : 2. pentru sarcini vrsate
Dispozitivele de prindere se folosesc în cazul manipulrii aceluiai tip de sarcin. Traversele sunt grinzi metalice atârnate direct sau prin intermediul unui organ de prindere la cârligul unui organism de ridicat. Acestea sunt folosite la ridicarea sarcinilor voluminoase i în special a celor cu lungime mare (camioane, tractoare, motoare, legturi de evi, bare etc. ). Cletii prezint avantajul c timpul necesar prinderii i desprinderii sarcinii este redus la minimum. Electromagneii prin simpla închidere sau deschidere a circuitului electric se realizeaz prinderea, respectiv desprinderea sarcinii
- cârlige - organe flexibile - dispozitive de prindere
- simple - duble
- traverse - cleti - electromagnei
15
INFORMAII UTILE
U.C. – 9 ; C.2 – Utilizarea dispozitivelor i instalaiilor de ridicat Mecanisme de ridicat
Mecanismele de ridicat sunt caracterizate prin greutate proprie i gabarit redus,
ceea ce permite o deplasare uoar de la un loc de munc la altul. Acionarea este de regul manual, mai rar electric.
Principalele tipuri de mecanisme de ridicat sunt : vinciurile, palanele, troliile, ascensoarele.
VINCIURI
Vinciuri cu cremalier
Alegerea mainilor i a dispozitivelor de ridicat i transportat depinde de felul i dimensiunile produselor ansamblate, de caracterul produciei i de gradul de mecanizare a procesului tehnologic de asamblare.
Vinciurile sunt mecanisme de ridicat ce realizeaz o înlime mic de ridicare a sarcinilor, fiind situate fie dedesubtul acestora, fie lateral.
Dup modul de construcie, se deosebesc : vinciuri cu cremalier, vinciuri cu urub, i vinciuri hidraulice
Vinciurile cu cremalier (fig. de mai jos) se folosesc pentru ridicarea mainilor, a vagoanelor i a altor utilaje în vederea montrii sau a reparrii, la montajul inelor de cale ferat
Pri componente
1. carcas 2. cremalier 3. ghidaje 4. cap rotitor 5. talpa cremalierei 6. manivel
7,8,9,10,11. roi dinate 12. opritor cu clichet
Principiul de funcionare
Sarcina se sprijin pe capul rotitor situat la extremitatea superioar a cremalierei care alunec pe ghidaje în carcas, fiind acionat de roile dinate. Vinciul este acionat manual prin intermediul manivelei. Pentru sigurana funcionrii i suspendarea sarcinii, vinciul se prevede cu opritor cu clichet. Raportul de multiplicare a roilor dinate se calculeaz astfel încât efortul la manivel s nu depeasc 45 daN. Corpul vinciului se confecioneaz din tabl de oel, iar cremaliera, din oel carbon de
16
calitate, fiind solicitat atât la compresiune de sarcina de ridicat cât i la încovoiere de componenta radial a forei de angrenare. Vinciurile cu cremalier au un randament destul de bun i o înlime de ridicare de circa 400 mm. Dac distana între sol i sarcin este prea mic i nu încape vinciul, sarcina se ridic introducând talpa 5 a cremalierei sub sarcin. Având o greutate mic (20 – 120 daN), vinciurile se pot transporta cu uurin la locul de folosire.
Vinciuri cu urub
Principiul de funcionare : urubul este prevzut cu un filet de profil dreptunghiular sau trapezoidal, fiind
acionat cu o pârghie cu clichet. Piulia urubului poate fi prelucrat direct în carcas sau poate fi executat separat. Pentru siguran în exploatare, totdeauna, filetul se execut cu autofrânare. Tija filetului se calculeaz la solicitri compuse: compresiune datorit sarcinii de ridicat i rsucire, fcându-se i o verificare la flambaj. Pentru a se putea deplasa i longitudinal, vinciurile se monteaz pe glisier.
Vinciuri hidraulice Vinciul hidraulic este acionat manual. Datorit caracteristicilor sale, vinciurile
hidraulice se utilizeaz i ca utilaj tehnologic pentru presri, depresri, îndreptri etc. Caracteristice:
- sarcina nominal 2000-500 000 daN; - construcie simpl; - siguran în exploatare; - randament mare; - etaneitate bun; - raportul de transmitere este proporional cu raportul ptratelor diametrelor
cilindrului de lucru.
Vinciurile cu urub (fig. de mai jos) servesc pentru ridicarea mainilor, a utilajelor i altor sarcini în vederea operaiilor de montaj sau reparaii
Pri componente :
1. urub 2. mîner pentru ridicare 3. cap 4. urub pentru deplasare
orizontal
Caracteristici - sarcinile nominale sunt de 500 – 40000daN - viteza de ridicare i randamentul sunt mici - construcie simpl, cost redus
Vinciurile hidraulice sunt folosite pentru ridicarea de sarcini mari cu o vitez de ridicare a sarcinii mici.
17
U.C. – 9; C.2 - Utilizarea dispozitivelor i instalaiilor de ridicat Macarale
Din punct de vedere al modului de întrebuinare i al locului de exploatare, macaralele pot fi:
- macarale rotitoare staionare; - macarale rotitoare mobile; - macarale cu platforme rulante.
A. Macarale rotitoare staionare Aceste macarale se caracterizeaz prin faptul c sunt fixate pe fundaie, având
posibilitatea de a se roti în jurul axei lor. Macaralele rotitoare staionare sunt utilizate pentru a ridica sarcini în depozite, în gri, în poduri, pe antierele de construcie sau în atelierele de prelucrri mecanice pentru deservirea unor maini unelte.
Se deosebesc urmtoarele tipuri constructive de macarale rotitoare staionare : - macarale cu coloan rotitoare ; - macarale rotitoare cu coloan fix ; - macarale cu plac turnant.
1. Macara cu coloan rotitoare – cu deschidere fix se folosesc pentru ridicarea
sarcinilor în magazii, depozite i ateliere mecanice
Macara cu coloan rotitoare cu deschidere variabil
Aceste macarale pot fi acionate manual sau mecanic
Macaralele sunt maini de ridicat folosite pentru ridicarea diverselor sarcini în întreprinderi, antiere de construcii, exploatri miniere, gri, porturi, fiind caracterizate prin faptul c sunt fixate permanent pe o fundaie, o cale de rulare sau un vehicul.
Acionarea macaralei se face fie manual, fie
mai frecvent electric.
1. scheletul mecanic 2. lagr radial 3. lagr axial 4. mecanism de ridicare
1. coloan 2. lagr radial axial 3. lagr radial 4. crucior 5. muf 6. mecanism de deplasare a cruciorului 7. mecanism de ridicare
18
Macara Derrik – sunt prevzute cu troliu pentru ridicarea sarcinii, troliu pentru ridicarea braului i mecanism pentru rotirea coloanei. Acestea se monteaz frecvent acolo unde este necesar s se instaleze utilaje cu înlime mare, ca, de exemplu : coloane de distilare, couri de fum metalice etc.
2. Macarale cu coloan fix
Macaralele cu coloan fix se întrebuineaz pentru ridicarea sarcinilor în întreprinderi, în gri în porturi, caracterizându-se prin faptul c se pot roti complet în jurul axei lor, asigurând deservirea unei suprafee inelare. Se construiesc cu deschidere fix sau cu deschidere variabil.
Macarale cu coloan fix cu deschidere fix
Macarale cu coloan fix cu deschidere variabil
1. bra oscilant 2. coloan rotitoare 3. tiran sau cabluri 4. palanuri pentru ridicarea braului 5. palanuri pentru ridicarea sarcinilor 6. troliu 7. role de ghidaj 8. role de ghidaj 9. lagr inferior radial 10. disc pentru rotire 11. lagr superior radial
1. coloana 2. construcia metalic 3. mecanism de ridicare 4. contragreuti
1. coloana 2. construcia metalic 3. mecanism de ridicare 4. contragreuti 5. crucior 6. mecanism de deplasare
19
3. Macarale cu plac turnant Aceste macarale se folosesc pentru ridicarea sarcinii în porturi, în gri, în depozite
de materiale, fiind caracterizate printr-o mare înlime de ridicare i prin deschiderea mare a braului de ridicare. Macaralele se construiesc cu bra cu deschidere fix sau cu bra cu deschidere variabil.
B. Macarale rotitoare mobile Macaralele se pot roti în jurul axei, având în acelai timp posibilitatea de a se
deplasa pe suprafaa de lucru
1. Macarale rotitoare mobile montate pe roi (electrostivuitor cu furc)
2. Macarale pe inile 3. Macarale plutitoare
1. bra 2. casa mecanismelor 3. platforma 4. cabina 5. contragreutate 6. role 7. fus central 8. ina circular
1. corpul electrostivuitorului 2. scaun 3. volan 4. mecanism de ridicare cu furci
20
Utilaje pentru transportul materialelor
SOLIDE – utilaje de transport
LICHIDE – utilaje de transport
GAZOASE – utilaje de transport
Utilaje pentru transportul materialelor solide
Pentru buna desfurare a lucrrilor de asamblare este necesar s se asigure o
bun funcionare a transportului pieselor, subansamblurilor, ansamblurilor i materialelor auxiliare.
Dup principiul de funcionare transportoarele se împart în dou categorii : Transportoare cu organ flexibil de traciune Transportoare fr organ flexibil de traciune.
Organul flexibil utilizat la transportoare poate fi : o band sau un lan. Transportoarele pot lucra pe direcie orizontal, pe direcie vertical sau sub
orice unghi. Cele mai rspândite transportoare cu organ flexibil de traciune sunt : Transportoare cu band Transportoare cu plci Transportoare suspendate
Clasificarea transportoarelor dup natura forelor care realizeaz transportul : mecanice : transportor cu band, elevator, transportor elicoidal pneumatice : prin refulare i prin aspiraie
Principalele defeciuni care apar în timpul funcionrii transportoarelor sunt : apariia de zgomote i vibraii în funcionare consum mare de energie debit sczut sau neuniform al materialului transportat griparea lagrelor
Transportul materialelor este o operaie mecanic ce realizeaz deplasarea materialelor solide, lichide i gazoase
- Transportoare cu band - Elevatoare - Transportoare pneumatice
- Pompe cu piston - Pompe rotative - Pompe centrifuge
- Compresoare cu piston - Compresoare rotative - Compresoare centrifugale
Utilajele folosite pentru transportul materialelor solide sunt transportoarele
21
1. cutarea de informaii utilizând diferite surse (manuale, documente, dispozitive, pagini de internet) ;
2. rezolvarea de exerciii i desfurarea unor activiti ; 3. întocmirea unui portofoliu coninând toate exerciiile rezolvate i
activitile desfurate. Portofoliul trebuie s fie cât mai complet pentru ca evaluarea competenelor profesionale s fie cât mai adecvat.
Acest material este destinat elevilor colii de Arte i Meserii, care se pregtesc s devin lucrtori în domeniul mecanic, de nivel 2. El conine sarcini de lucru care constau în :
Foarte important ! Înainte de a trece la rezolvarea exerciiilor i / sau a activitilor propuse, citii cu
atenie sarcina de lucru. Dac observai vreo problem la una din cerine, aducei acest lucru în atenia
profesorului înainte de a începe proba. Înainte de a începe lucrul, asigurai-v c dispunei de toate materialele i
ustensilele necesare. Dac nu ai îneles sau dac nu tii cum s rezolvai sarcina de lucru, solicitai
sprijinul profesorului care v îndrum. Rezolvai toate sarcinile date Profesorul va ine evidena exerciiilor pe care le-ai rezolvat i a activitilor pe
care le-ai desfurat i va evalua progresul realizat
22
Competena nr. 1 :
EXERCIIUL nr. 1
Timp de lucru, 15 minute.
1. Parametrii de baz ai mainilor de ridicat în funcie de care se face alegerea tipului de main sunt :
a. înlimea de ridicare a sarcinii b. micare continu c. turaie
2. Organele de main specifice mainilor de ridicat sunt : a. rulmeni b. cârlig c. uruburi
3. Lanurile cu eclips i bolt sunt : a. organele flexibile de traciune b. dispozitive de blocare i frânare c. dispozitive pentru prinderea sarcinilor 4. Caracteristica mecanismelor de ridicat este : a. pre sczut b. economie de material c. greutate proprie i gabarit redus 5. Sarcinile deplasate de ctre instalaiile de transportat pot fi : a. subansambluri b. amestec de formare c. piese componente 6. Principala caracteristic a unei instalaii de ridicat este : a. productivitatea b. capacitatea de ridicare c. construcie complex 7. Capetele organelor flexibile se fixeaz la elementele de prindere a sarcinilor în
funcie de : a. organul flexibil b. capacitatea de ridicare c. modul de acionare 8. Ochetul depinde de : a. mrimea cablului b.. parametrii funcionali c. deformaiile permanente 9. Dispozitivele de blocare se folosesc la mainile de ridicat cu acionare : a. mecanic b. electronic c. manual
23
AUTOEVALUAREA EXERCIIULUI nr. 1
Nr. Item Rspuns ales Realizat Nerealizat Punctaj 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Se acord din oficiu 1p Total punctaj obinut din 10p
! Profesorul prezint elevilor folia cu rspunsurile corecte.
Bifai în rubrica „realizat” dac rspunsul vostru a fost corect i în rubrica „nerealizat” dac ai dat un rspuns greit.
Fiecare rspuns corect va fi notat cu un punct i vei primi din oficiu înc un punct putând totaliza la acest exerciiu 10 puncte.
Atenie ! Exerciiul va fi rezolvat individual. Fiecare elev se va autoevalua comparând propriile
rspunsuri cu rspunsurile corecte prezentate de ctre profesor pe folie de retroproiector
24
EXERCIIUL nr. 2
Citii urmtoarele afirmaii Timp de lucru, 20 minute.
Rezolvarea testului const în completarea tabelului cu litera A dac afirmaia este adevrat i litera F dac afirmaia este fals!
A. F. 1. Sarcinile sunt deplasate în interiorul întreprinderilor, antierelor, al depozitelor. A. F. 2. Sarcinile în flux continuu sunt caracterizate prin faptul c transportul lor se face
individual. A. F. 3. Mainile de transportat au o funcionare intermitent. A. F. 4. Productivitatea reprezint masa sarcinii maxim admis a fi ridicat în timpul
exploatrii normale a instalaiei. A. F. 5. Organele flexibile servesc la transmiterea forelor în mecanismele de ridicat i la
legarea i suspendarea sarcinilor. A. F. 6. Frânghiile sunt utilizate la mecanismele de ridicat cu acionare manual i
pentru legarea i suspendarea sarcinilor mici. A. F. 7. Lanurile sudate sunt alctuite din mai multe plcue denumite eclise, montate
decalat unele fa de altele pe boluri din oel . A. F. 8. În cazul în care sarcina se deplaseaz pe orizontal, pe vertical sau combinat,
cu ajutorul unei instalaii ce nu a fost prevzut cu un mecanism special de ridicare, atunci instalaia respectiv se numete instalaie de transport
A. F. 9. Traversele sunt roi dinate având profilul dinilor astfel încât s permit aezarea lanurilor.
Nr. Item Rspuns corect Punctaj
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Acest exerciiu cere elevului s descopere informaiile adevrate sau false din
cele date. Exerciiul se va rezolva individual. Exerciiul dezvolt capaciti creative nu numai cele necesare pentru repetare i
transfer de cunotine.. Exerciiul consolideaz cunotinele dobândite prin transferul de cunotine însuite.
25
EXERCIIUL nr. 3
Completai spaiile punctate
1. Roile de rulare se folosesc .......... pe ine i au obada .......... astfel încât s
previn .......... instalaiei 2. Cletii sunt .......... pentru prindere alctuii din .......... îndoite dup forma ..........
care se ridic 3. .......... servesc la manipularea foilor groase din tabl de oel. 4. Traversele sunt .......... atârnate direct sau prin intermediul unui .......... la cârligul
unui mecanism de ridicat. 5. Parametrii de baz ai mainilor de ridicat în funcie de care se face alegerea
tipului de main sunt : a. ..................................... b. ..................................... c. ..................................... d. ..................................... e. ..................................... f. ..................................... g. .....................................
Lucrai în grupe de câte trei elevi, consultai-v iar apoi completai individual spaiile punctate.
Fiecare elev primete câte o fi spre completare. Timpul de lucru afectat completrii unei fie este de 20 minute. Pentru rezolvare folosii cunotinele dobândite prin studierea
informaiilor utile i notiele din caiete. Corectarea se face prin confruntarea cu rspunsurile de pe foliile de
la retroproiector.
26
EXERCIIUL nr. 4
Studiai tabelul de mai jos i completai csuele goale din fia
de lucru Vei lucra individual i apoi v vei verifica rezultatul comparându-l cu
folia proiectat la retroproiector sau pe monitorul calculatorului.
Fia de lucru Nr crt Schema organului Denumirea Utilizare
1
2
3
4
5
6
27
EXERCIIUL nr. 5
Tema exerciiului Realizarea unui referat pe o tem dat i prezentarea lui în faa clasei. El are urmtoarea desfurare :
• Profesorul pregtete bilete pe care scrie diverse titluri de referate (ca de exemplu : „Acionarea electromecanic a instalaiilor de ridicat” ; „Dispozitive pentru prinderea i suspendarea sarcinilor” etc.) i cerinele de întocmire.
• Elevii extrag câte un bilet care constituie sarcina lor de lucru pentru o lun. • Folosind manualul, notiele din clas, cri de specialitate, internetul,
ghidul elevului i orice alte mijloace de informare dorii, alctuii referatul dup cerinele înscrise pe bilet.
• La termenul stabilit prezentai în faa colegilor referatul pregtit, prin care vei transmite informaii auditorului.
Foarte important ! În timpul prezentrii referatului :
Asigurai-v c toat lumea v poate vedea i auzi. Încercai s cuprindei cu privirea întregul grup. Vorbii clar, pe cât de normal posibil i nu foarte repede. Respirai adînc, v putei controla mai bine emoiile. Fii ateni la reaciile auditorului pentru a evalua impactul discursului. Evitai s v jucai cu materialele sau notiele în timp ce vorbii. Ascultai-v în timp ce vorbii pentru a evita s v bâlbâii sau s mergei prea
repede. V este de folos s avei materiale vizuale pe care auditoriul s se uite astfel
încât s nu v priveasc tot timpul. Nu este nici o problem dac v repetai sau facei pauze atunci când v ajut
s transmitei mesajul pe care îl avei în minte. Este util s accentuai cuvintele cheie.
28
EXERCIIUL nr. 6
le considerai corecte înscriindu-le în coloana de „rezolvare elev”. Dup completarea acestei rubrici vei confrunta rspunsurile tale cu
cele prezentate de profesor pe folii i-i vei evalua munca prin înscrierea punctajului obinut în ultima coloan a tabelului.
Timp de lucru 20 minute.
Fi de autoevaluare Numele i Prenumele : Tema : Recapitulare Clasa : Data :
Punctaj Nr. crt. Sarcini de lucru Rezolvare
elev Max. obinut
1 Care sunt principalele tipuri de maini de ridicat ? 10
puncte
2 Care sunt principalele tipuri de maini de transportat ? 10
puncte
3 Artai care sunt prile componente principale ale mainilor de ridicat ? 10
puncte
puncte
cabluri ca organ flexibil de traciune la maina de ridicat ?
10 puncte
6 Cum sunt prinse sarcinile în cârligele mainilor de ridicat ? 10
puncte
7 În ce caz se folosesc frâne cu band ? 10
puncte
9 Care sunt organele de acionare i ghidare ? 10
puncte
29
A. F. 1. Micrile podului rulant sunt comandate de ctre un operator aflat într-o cabin montat pe un pod.
A. F. 2. În componena unui pod rulant intr unul sau mai multe organe flexibile. A. F. 3. Podurile rulante sunt instalaii de ridicat deplasabile pe roi dinate pe vertical
amplasate la înlime. A. F. 4. Macaralele sunt instalaii de ridicat cu aciune intermitent, destinate ridicrii
sarcinilor i deplasrii lor pe orizontal, pe distan scurt. A. F. 5. Macaralele deplasabile au ca principal caracteristic, faptul c asiul sau
scheletul de care este fixat mecanismul de ridicare este fix. A. F. 6. La macaralele cu bra înclinabil, înlimea de ridicare a sarcinii i capacitatea de
ridicare variaz în funcie de raza de aciune, adic de înclinarea braului macaralei..
A. F. 7. Troliul manual are tamburul acionat de un grup motor. A. F. 8. Electropalanele se pot utiliza montate în cadrul unei instalaii de ridicat,
putându-se deplasa în lungul unei ci de rulare aparinând acestei instalaii. A. F. 9. Troliile se compun dintr-un asiu i un schelet metalic de ridicare a sarcinii.
Nr. Item Rspuns corect Punctaj 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Acest exerciiu cere elevului s descopere informaiile adevrate sau false din cele date. Exerciiul se va rezolva individual. Exerciiul dezvolt capaciti creative nu numai cele necesare pentru repetare i transfer de cunotine.. Exerciiul consolideaz cunotinele dobândite prin transferul de cunotine însuite.
30
Alegei rspunsul corect din cele trei variante
Timp de lucru, 15 minute.
1. Cu ce element de prindere trebuie dotat cârligul unei instalaii de ridicat care manevreaz legturi de bare subiri de oel cu Ø 12mm i
lungime de 5m ? a. cablu din oel b. band din fibre sintetice c. travers cu cabluri
2. Cum procedai în situaia în care observai c sarcina prins în cârligul unei instalaii de ridicat se dezechilibreaz, alunecând lent într-o parte ?
a. v îndeprtai repede i avertizai prin strigte pe cei din jur b. intervenii pentru restabilirea echilibrului sarcinii c. semnalizai prin cod micrile necesare macaragiului
3. Mecanismele de ridicat sunt caracterizate prin : a. construcie complex b. dimensiuni reduse c. band cu electromagnei 4. Mecanismele de ridicat cu acionare mecanizat sunt : a. palanele b. electropalanele c. scripeii 5. Vinciurile cu cremalier au ca element principal, mecanismul : a. urub-piuli b. roat dinat – cremalier c. cilindru cu piston 6. Organul flexibil al unui palan cu acionare manual poate fi : a. lan necalibrat b. lan calibrat c. cabluri 7. Scripeii servesc la : a. deplasarea pe orizontal b. alctuirea unor mecanisme mai complicate c. ridicarea sarcinilor foarte mari pe orizontal 8. Principalul parametru al electropalanului cu cablu este : a. capacitatea de ridicare b. pre de cost redus c. siguran în exploatare 9. Macaralele sunt instalaii de ridicat cu micare : a. continu b. uniform c. intermitent
31
AUTOEVALUAREA EXERCIIULUI nr. 2
Nr. Item Rspuns ales Realizat Nerealizat Punctaj 1 2 3 4 5 6 7 8 9
! Profesorul prezint elevilor folia cu rspunsurile corecte.
Bifai în rubrica „realizat” dac rspunsul vostru a fost corect i în rubrica „nerealizat” dac ai dat un rspuns greit.
Fiecare rspuns corect va fi notat cu un punct i vei primi din oficiu înc un punct putând totaliza la acest exerciiu 10 puncte.
Atenie ! Exerciiul va fi rezolvat individual. Fiecare elev se va autoevalua comparând propriile
rspunsuri cu rspunsurile corecte prezentate de ctre profesor pe folie de retroproiector
32
elev Max. obinut
puncte
puncte
macaralelor cu coloan rotitoare fa de macaralele cu coloan fix ?
10 puncte
4
Explicai ce sunt, cum sunt construite i unde se întrebuineaz macaralele rotitoare mobile cu deplasare pe ci
fr ine ?
10 puncte
care sunt echipate electrostivuitoarele cu furci ?
10 puncte
6 Ce caracteristici principale au macaralele cu platforme rulante ? 10
puncte
principale ale unui pod rulant cu o grind de rulare ?
10 puncte
8 Care sunt elementele anex ale unui pod rulant ? 10
puncte
macaralelor – capr i a podurilor de transbordare ?
10 puncte
33
Utilizarea dispozitivelor i instalaiilor de ridicat. EXERCIIUL nr. 4
Fia de lucru
acionare
1
2
3
4
5
6
34
Utilizarea dispozitivelor i instalaiilor de ridicat. EXERCIIUL nr. 5
Fia de lucru Mecanismul
de ridicat Organ flexibil
Palan factorial
- raport mare de transmitere i posibilitatea de autofrânare - uzur pronunat a lanului care nu se poate unge - la lucrri de reparaii sau de montaj
Cablu sau lan
Sarcini de lucru : Se lucreaz individual Fiecare elev primete câte o fi ca cele de mai sus Timpul de lucru afectat completrii unei fie este de 15 minute Pentru rezolvare folosii cunotinele dobândite prin studierea informaiilor
utile i notiele din caiete.
35
Completai spaiile punctate
1. Troliile sunt .......... cu caracter universal care servesc la ridicarea sau .......... pe
.......... a sarcinilor. 2. Troliul manual se compune din dou .......... solidarizate între ele prin .......... . 3. Troliul mecanic este destinat .......... unor sarcini mai mari, are .......... acionat de
un .......... alctuit dintr-un .......... i un .......... . 4. Troliile sunt utilizate atât pentru .......... sarcinilor cât i pentru .......... lor pe .......... 5. Orice troliu are dou caracteristici de baz :
a. ..................................... b. .....................................
6. Scripeii sunt .......... de cablu sau de .......... prinse într-un suport i servesc la .......... sarcinilor sau la .......... unor mecanisme de ridicat mai complicate.
7. Scripetele fix având posibilitatea de .......... în jurul unei .......... . 8. Scripetele mobil are posibilitatea de .......... în jurul unei .......... .
Lucrai în grupe de câte trei elevi, consultai-v iar apoi completai individual spaiile punctate.
Fiecare elev primete câte o fi spre completare. Timpul de lucru afectat completrii unei fie este de 20 minute. Pentru rezolvare folosii cunotinele dobândite prin studierea
informaiilor utile i notiele din caiete. Corectarea se face prin confruntarea cu rspunsurile de pe foliile de
la retroproiector .
36
Utilizarea dispozitivelor i instalaiilor de transportat. EXERCIIUL nr. 1
Alegei rspunsul corect din cele trei variante Timp de lucru, 15 minute.
1. Transportoarele cu band fac parte din categoria de
transportoare : a) pneumatice b) mecanice c) elicoidale
2. Elevatoarele realizeaz transportul materialelor solide : a) pe vertical b) pe orizontal c) combinat
3. Elevatoarele transport materiale : a) lichide b) solide c) gazoase
4. Organul flexibil al elevatorului este : a) banda fr sfârit b) suprafaa elicoidal c) lanul cu cupe
5. Pompele centrifuge transport materiale : a) lichide b) solide c) gazoase
6. Dezavantajele transportoarelor cu raclete sunt : a) spaiu redus b) consum mare de energie c) pre de cost ridicat
7. Compresoarele cu piston asigur : a) alimentarea cu lichide a instalaiilor b) presiunea cerut de proces c) zgomote i vibraii în funcionare
8. Elementul mobil al compresoarelor cu piston este : a) membrana b) roata dinat c) pistonul
9. Transportoarele pneumatice se folosesc pentru transportul : a) materialelor vrsate b) pieselor de dimensiuni mari c) încrcarea i descrcarea crbunilor
Fiecare rspuns corect va primi 1 punct. Se va acorda 1 punct din oficiu. Corectarea testului de la exerciiul 1 se va face de ctre colegul de banc prin
comparare cu rezolvarea dat de profesor (pe folie de retroproiector sau în alte moduri).
Rezultatele corectrii se vor trece in urmtoarea fi de evaluare :
37
Coevaluarea exerciiului nr.1
Nr. Item Rspuns corect Realizat Nerealizat Punctaj 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Se acord din oficiu 1p Total punctaj obinut 10p
Bifai în rubrica “realizat” dac rspunsul colegului vostru a fost corect i în rubrica “nerealizat” dac a dat un rspuns greit !
Este un exerciiu simplu recomandat elevilor cu nevoi speciale de învare.
Întrebrile sunt scurte, uor de citit, uor de îneles, se refer la informaii generale, iar rspunsul corect este uor de selectat din cele trei variante propuse.
Exerciiul se va rezolva individual.
38
A. F. 1. Elevatoarele transport materialul solid pe direcie vertical. A. F. 2.. La transportoarele mecanice nu se produc defeciuni. A. F. 3. Transportoarele cu band transport paste. A. F. 4. Capacitatea de transport a transportoarelor cu band poate fi mrit datorit faptului c banda transportoare are form de jgheab. A. F. 5. Transportoarele cu band i elevatoarele au acelai principiu de funcionare. A. F. 6. Cupele elevatorului se descarc la partea superioar deoarece asupra
materialului transportat acioneaz fora gravitaional. A. F. 7. Transportoarele au debit neuniform i pot fi automatizate. A. F. 8. Transportoarele mecanice se folosesc exclusiv în industria chimic. A. F. 9. Transportoarele cu band transport materialul orizontal sau sub unghiuri mai mici de 25 grade.
Nr. Item Rspuns corect Punctaj 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Acest exerciiu cere elevului s descopere informaiile adevrate sau false din cele date. Exerciiul se va rezolva individual.
Exerciiul dezvolt capaciti creative nu numai cele necesare pentru repetare i transfer de cunotine.. Exerciiul consolideaz cunotinele dobândite prin transferul de cunotine însuite.
39
Utilizarea dispozitivelor i instalaiilor de transportat. EXERCIIUL nr. 3
Studiai tabelul de mai jos i completai csuele goale din fia de lucru !
Timp de lucru recomandat 15 minute.
Fia de lucru
bulgri granule pulberi buci
rotor cu palete
Compresor cu piston
Vei lucra individual i apoi v vei verifica rezultatul comparându-l cu folia
proiectat la retroproiector sau pe monitorul calculatorului. V putei autoevalua considerând 1 punct pentru fiecare csu cu rspuns bun.
Exerciiul pune elevii în situaia de a face corelaii între utilajele folosite pentru transportul materialelor i:
tipul materialului transportat organele mobile ale utilajelor de transport, familiarizarea cu reprezentarea prin simboluri a utilajelor din industria
chimic.
40
Competena nr. 3 : Utilizarea dispozitivelor i instalaiilor de transportat. EXERCIIUL nr. 4
Metoda cubului Activitatea poate fi una de recapitulare a cunotinelor despre
mecanisme de ridicat Fiecare or are o tem :
transportor cu band elevatorul transportor cu role acionate transportor cu plci
Aceste mecanisme vor fi analizate de toate echipele pentru ca în final s se poat compara rezultatele
Activitatea se desfoar sub forma unui concurs între echipele de lucru Profesorul va fi moderatorul i arbitrul activitii Etapele metodei sunt urmtoarele :
Lucrarea în form final va fi afiat pe tabl (foile scrise de elevi se pot lipi pe o coal de hîrtie mare sub form de cub desfurat).
Tot la final completai urmtorul chestionar : De ce este nevoie ca grupul s aib un lider ?
a) S fac toat munca b) S-i ajute pe toi membrii grupului s-i îndeplineasc sarcinile c) S preia o parte din sarcini
A F Liderul nu are nevoie de cooperarea voastr A F Lucrul în echip presupune s-i ascultai pe ceilali în aceeai msur în care vorbii
1
Remedierea defeciunilor
se formeaz grupul de 6 elevi se alege un lider care s controleze
derularea aciunii se împart activitile între membrii
grupului : fiecare elev din grup primete o foaie de hârtie de form ptrat ce va constitui în final o „fa” a cubului
pe foaie de hârtie primit va fi scris cerina de lucru a fiecrui elev i anume : „faa” – 1 = schia utilajului „faa” – 2 = prile componente ale utilajului „faa” – 3 = principiul de funcionare „faa” – 4 = avantaje i dezavantaje „faa” – 5 = defeciuni i cauze „faa” – 6 = remedierea defeciunilor
liderul coordoneaz i verific desfurarea aciunii
dup rezolvarea sarcinii se construiete cubul
cubul desfurat va arta astfel :
41
Aceast activitate trebuie s se desfoare prin împrirea elevilor clasei în grupe de câte 6 elevi.
Lucrul în echip impune respectarea unor reguli. Aceast metod de lucru poate fi folosit în fiecare situaie în care grupuri restrânse de elevi planific, organizeaz sau îndeplinesc împreun diverse sarcini.
Se va observa nivelul de interaciune i cooperare într-o atmosfer familiar de fiecare dat când elevii lucreaz în grupuri. În aceast activitate accentul cade pe discuie ca un instrument folosit în îndeplinirea sarcinilor de grup.
La acest nivel elevii pot fi deseori jenai de necesitatea alegerii unui lider i a colaborrii cu acesta. De cele mai multe ori nimeni nu vrea s fie lider sau dac totui vrea s o fac s-ar putea s nu fie cea mai indicat persoan. La început este posibil ca elevii s aib nevoie de ajutor în aprecierea rolului de lider. O soluie ar fi ca elevii s fie lsai s încerce s se descurce fr un conductor i s descopere singuri necesitatea liderului.
Ar fi bine ca fiecare elev s aib posibilitatea de a conduce un grup. Astfel se cultiv autodisciplina, încrederea în sine, cooperarea i abilitile de lider. Competena nr. 3 :
Utilizarea dispozitivelor i instalaiilor de transportat.
EXERCIIUL nr. 5
V propunem s realizai „diagrama WENN” !
• aceast diagram este format din dou cercuri mari care se suprapun parial • se va folosi pentru a arta asemnrile i deosebirile între dou utilaje de transport • se vor compara dou utilaje care au trsturi distincte dar i comune • asemnrile se vor trece în zona de intersecie a cercurilor • deosebirile se vor trece în zona exterioar interseciei cercurilor
Realizai diagrama WENN pentru: transportorul cu band i elevatorul cu cupe
• Lucrai în perechi, un elev scrie caracteristicile transportorului cu band iar cellalt scrie caracteristicile elevatorului cu cupe în cercuri diferite.
• Completai împreun zona de intersecie a cercurilor cu elementele comune (asemnrile) celor dou transportoare.
• V grupai cu o alt pereche i comparai diagramele! • Centralizai toate asemnrile i deosebirile descoperite de toate echipele pe un
poster pe care-l afiai • Comparai diagrama voastr cu cea centralizat i cu o alt culoare facei completri
sau tiai de pe diagrama voastr ce nu corespunde
Asemnri Utilaj 2 Deosebiri
42
• V apreciai singuri munca realizat prin unul din calificativele: foarte slab, slab, suficient. bine, foarte bine
Putei realiza diagrama WENN i pentru:
transportorul cu plci i transportorul cu raclete Competena nr. 3 :
Utilizarea dispozitivelor i instalaiilor de transportat.
EXERCIIUL nr. 6
elev Max. obinut
1 Din ce materiale poate fi executat banda la transportoarele cu band ? 10
puncte
2 Care sunt particularitile constructive ale unui tambur de acionare a benzii
transportoare ? 10
descrcarea materialului la un transportor cu band ?
10 puncte
transportoarelor cu plci i care sunt particularitile lor ?
10 puncte
5 În câte feluri se realizeaz transportul materialelor de ctre transportoarele
cu raclete ? 10
puncte
6 Care sunt avantajele i dezavantajele folosirii transportoarelor cu raclete ? 10
puncte
7 Precizai unde i de ce este necesar folosirea transportoarelor cu cupe ? 10
puncte
dezavantaje au ? 10
Care este domeniul de folosire a transportoarelor suspendate i care
sunt msurile ce se iau pentru sigurana funcionrii lor ?
10 puncte
43
EXERCIIUL nr. 7
Tema exerciiului
Studiai tabelele de mai jos i completai csuele goale din fia de lucru.Timp de lucru 20 min.
Fia de lucru
Denumirea Organul de traciune Direcia de transport
Transportor cu band
Transportor cu plci
Transportor cu raclete
Transportor cu cupe
Transportor elicoidal
Transportor inerial
Transportor gravitaional
Transportor pneumatic
44
PORTOFOLIUL Coninutul portofoliului Este reprezentat de rezultatele la : lucrri scrise sau practice, teme pentru acas,
investigaii, referate, proiecte etc. Un portofoliu s-ar prezenta sub forma unui dosar în care se vor aduga pe rând
materiale sub form de piese numerotate. Pe prima pagin elevul îi scrie numele i prenumele, anul colar, liceul, clasa,
disciplina i numele profesorului. Pe pagina a doua elevul scrie cuprinsul care se completeaz pe parcursul
perioadei de întocmire a portofoliului. Urmeaz coninutul propriu-zis compus din :
Calendarul lunar de activitate ; Teme pentru acas ale elevului ; Lucrri scrise curente ; Notiele din clas ; Referate ; Miniproiecte i proiecte (individuale sau colective) ; Rapoarte ale unor lucrri de laborator ; Teste i chestionare ; Fie de apreciere ale unor lucrri practice ; Fie de autoevaluare ; Plane tematice ; Reflecii personale ale elevului cum ar fi :
am lucrat cel mai uor când ...... cel mai greu mi-a fost ..... am fost surprins de faptul c ..... am folosit metoda ...... deoarece ...... rezultatul muncii în echip m satisface / nu m satisface deoarece .....
pentru a realiza un progres data viitoare trebuie ..... Alegerea elementelor care formeaz portofoliul este realizat de profesor (care
descrie cerinele de coninut) sau chiar de elev (pe considerente de performan, preferine etc.)
Pentru a realiza o evaluare pe baz de portofoliu, profesorul : va comunica elevilor intenia de a realiza un portofoliu, adaptând
instrumentele de evaluare (care constituie centrul de greutate al portofoliului) la specificul disciplinei ;
va alege componentele ce formeaz portofoliul dând i elevului posibilitatea de a aduga piese pe care le consider relevante pentru activitatea sa ;
va evalua separat fiecare pies a portofoliului, în momentul realizrii ei, i va stabili un sistem de criterii pe baza crora s realizeze evaluarea global i final a portofoliului ;
va pune în eviden evoluia elevului, particularitile de exprimare i de raportare a acestuia la aria vizat ;
va integra rezultatul evalurii portofoliului în sistemul general de notare.
45
CHEIA EXERCIIULUI nr. 1 AUTOEVALUAREA EXERCIIULUI nr. 1 – folie
Nr. Item Rspuns corect Realizat Nerealizat Punctaj 1 a 2 b 3 a 4 c 5 b 6 b 7 a 8 a 9 c
CHEIA EXERCIIULUI nr. 2 Acest exerciiu cere elevului s descopere informaii adevrate sau false din cele date. Exerciiul se va rezolva individual. Exerciiul dezvolt capaciti creative, nu numai cele necesare pentru repetare i transfer de cunotine. Exerciiul consolideaz cunotinele dobândite prin transferul de cunotine însuite.
Nr. Item Rspuns corect Punctaj 1 A 2 F 3 F 4 F 5 A 6 A 7 F 8 A 9 F
Pentru fiecare rspuns corect se acord un punct.
CHEIA EXERCIIULUI nr. 3 1. Roile de rulare se folosesc la deplasarea pe ine i au obada profilat astfel
încât s previn deraierea instalaiei 2. Cletii sunt dispozitive pentru prindere alctuii din brae articulate îndoite dup
forma sarcinilor care se ridic 3. Electromagneii servesc la manipularea foilor groase din tabl de oel.
46
4. Traversele sunt grinzi metalice atârnate direct sau prin intermediul unui organ de prindere la cârligul unui mecanism de ridicat.
5. Parametrii de baz ai mainilor de ridicat în funcie de care se face alegerea tipului de main sunt :
a. sarcin nominal ; b. viteza de deplasare a mainii de ridicat pe calea de rulare ; c. viteza de deplasare a cruciorului ; d. viteza de deplasare a cârligului : e. înlimea de ridicat a sarcinii ; f. deschiderea între reazeme ; g. productivitatea mainilor de ridicat.
CHEIA EXERCIIULUI nr. 4 Nr crt Schema organului Denumirea Utilizare
1
Pentru acionarea roilor de lan cu
locauri
2
La mecanismele de ridicat mici (palane,
grinzi rulante)
Ca organ flexibil de traciune la mainile
de ridicat cu acionare manual
sau în lucrri hidrotehnice
în turntorii i în forje
5
lor
6
Travers
La ridicarea unei sarcini de mare lungime sau în cazul ridicrii
simultane a mai multor sarcini mici
47
CHEIA EXERCIIULUI nr. 5 Prin acest mod de a-i prezenta referatul elevii capt siguran de sine i încredere în capacitatea lor de a vorbi în faa unui grup. Elaborarea referatului presupune utilizarea limbajului specific de specialitate Elaborarea referatului îi va face pe elevi s îneleag c organizarea eficient a ideilor i a materialului reprezint o abilitate pe care o pot transfera i folosi în multe situaii.
CHEIA EXERCIIULUI nr. 6
elev Max. Obinut
- mecanisme de ridicat - macarale - ascensoare
10 puncte
- cu aciune continu - cu aciune discontinu
10 puncte
3 Artai care sunt prile componente principale ale mainilor de ridicat ?
- organe flexibile de traciune - dispozitive pentru prinderea sarcinilor - dispozitive de blocare i frânare
10 puncte
4 Explicai ce sunt organele flexibile de traciune ?
Au rolul de a asigura legtura dintre organele de prindere a sarcinii i organele de acionare.
10 puncte
5 Care sunt cele mai folosite tipuri de cabluri ca organ flexibil de traciune
la maina de ridicat ?
10 puncte
6 Cum sunt prinse sarcinile în cârligele mainilor de ridicat ?
Cu ajutorul : - organe flexibile de prindere - traverse - electromagnei
10 puncte
7 În ce caz se folosesc frâne cu band ?
- maini de ridicat cu acionare manual - maini de ridicat cu acionare electric
10 puncte
8 Artai avantajele frânei cu saboi ?
- nu solicit la încovoiere arborele mecanismelor de ridicat a sarcinii de translaie i se folosesc pentru orice capacitate de ridicare
10 puncte
- tamburul - rola
10 puncte
48
Utilizarea dispozitivelor i instalaiilor de ridicat.
CHEIA EXERCIIULUI nr. 1 Acest exerciiu cere elevului s descopere informaii adevrate sau false din cele date. Exerciiul se va rezolva individual. Exerciiul dezvolt capaciti creative, nu numai cele necesare pentru repetare i transfer de cunotine. Exerciiul consolideaz cunotinele dobândite prin transferul de cunotine însuite.
Nr. Item Rspuns corect Punctaj 1 A 2 F 3 F 4 A 5 F 6 A 7 F 8 A 9 F
Se acord din oficiu 1p Total punctaj obinut din 10p Pentru fiecare rspuns corect se acord un punct.
AUTOEVALUAREA EXERCIIULUI nr. 2 – folie
Nr. Item Rspuns corect Realizat Nerealizat Punctaj 1 c 2 a 3 b 4 b 5 b 6 b 7 b 8 a 9 c
49
elev Max. Obinut
1 Prin ce sunt caracterizate mecanismele de ridicat ?
Mecanisme de ridicat sunt caracterizate prin greutate proprie i gabarit redus, ceea ce permite o deplasare uoar de la un loc de munc la altul.
10 puncte
comand al electropalanelor ?
Comanda electropalanelor se face de pe sol prin butoane de comand montate pe dispozitive suspendate la o înlime convenabil pentru muncitori.
10 puncte
Care sunt avantajele folosirii macaralelor cu coloan
rotitoare fa de macaralele cu coloan fix ?
Avantajul macaralelor cu coloan fix const în suprafaa deservit mai mare decât la macaralele cu coloan rotitoare i o manevrabilitate uoar. Avantajul macaralei cu coloan rotitoare const în demontarea acesteia i se poate transporta în alt parte.
10 puncte
întrebuineaz macaralele rotitoare mobile cu
deplasare pe ci fr ine ?
Sunt macarale rotitoare mobile, au o larg întrebuinare în fabrici, depozite, magazii, antiere de construcii, deoarece au o mare raz de aciune iar funcionarea lor nu depinde de existena unei ci de rulare sau a unei surse de energie.
10 puncte
ridicarea sarcinii cu care sunt echipate electrostivuitoarele cu furci ?
mecanismul hidraulic - uleiul este refulat de pomp în distribuitor comandat de manete. Datorit distribuitorului uleiul poate fi dirijat fie la cilindrul hidraulic de ridicare a sarcinii prin supapa de frânare, fie în cilindrii de înclinare a braelor prin conducte i supapele de frânare. Uleiul este recirculat în rezervor prevzut cu filtru de aer.
10 puncte
rulante ?
Principalele caracteristici ale macaralei sunt : robustee i siguran în exploatare, asigur un înalt coeficient de utilizare a suprafeei ce o deservesc, fiind montate la înlime i neocupând spaiu productiv.
10 puncte
50
7
Cum se realizeaz micrile principale ale unui pod rulant cu o grind de
rulare ?
- micarea longitudinal a podului este asigurat de roile active care ruleaz pe cile de rulare. Roile sunt acionate manual de la sol cu ajutorul unui lan al roii de acionare al arborelui i al angrenajului. - micarea de translaie transversal a cruciorului pe grinda podului rulant este efectuat manual, de la sol, cu un lan.
10 puncte
8 Care sunt elementele anex ale unui pod rulant ?
- scri pentru urcarea personalului în cabin i pe pod ; - pod este pentru a se permite accesul personalului la revizii i reparaii ; - balustrade pentru protecia muncii având o înlime de ce puin 1m ; - tampoane pentru amortizarea unei eventuale ciocniri a dou poduri rulante ; - opritoare de in prevzute la captul inelor de rulare ; - curitoare de in prevzute pentru a îndeprta de pe inele de rulare eventualele obstacole ; - sigurane montate sub construcia metalic pentru a micora distana de cdere în cazul spargerii unei roi de rulare; - aprtoare de protecie construite din tabl.
10 puncte
Când este necesar folosirea macaralelor – capr i a podurilor de
transbordare ?
Se folosesc atunci când nu se necesit o cale de rulare situat pe peretele unei cldiri sau hale de producie.
10 puncte
51
acionare
1
rotitoare cu deschidere fix
1. schelet mecanic 2. lagr radial 3. lagr axial 4. mecanism de ridicare cu frân
Manual Electric
variabil
1. coloan 2. lagr radial axial 3. lagr radial 4. crucior 5. muf 6. mecanism de deplasare a cruciorului 7. mecanism de ridicare
Manual Mecanic
coloan fix cu deschidere fix
1. coloan 2. construcie metalic 3. mecanism de ridicare prevzut cu frân 4. contragreuti
Manual Electric
deschidere variabil
1. coloan 2. construcie metalic 3. mecanism de ridicare 4. contragreuti 5. crucior 6. mecanism de deplasare
Manual Electric
Macara cu plac turnat
1. bra 2. casa mecanismelor 3. platform 4. cabin 5. contragreutate 6. role 7. fus central 8. in circular
Mecanic
6
Macara pe enile
- cabina - asiu prevzut cu motor diesel i cu enile pentru deplasare - braul macaralei - mecanism de ridicare
Electric
52
de ridicat Organ flexibil
Palan factorial Cablu
- asigur o ridicare perfect vertical a sarcinii - sunt amplasate deasupra sarcinii - ridicarea sarcinilor sau deplasarea lor pe orizontal
Palan diferenial Lan calibrat
- raport mare de transmitere i posibilitatea de autofrânare - uzur pronunat a lanului care nu se poate unge - la lucrri de reparaii sau de montaj
Electro- palanul
Cablu sau lan
- nu ocup spaiu pe sol - funcioneaz în poziie suspendat - la ridicarea sarcinilor i uneori i la deplasarea lor pe orizontal
53
CHEIA EXERCIIULUI nr. 6 1. Troliile sunt mecanisme de ridicat cu caracter universal care servesc la ridicarea
sau deplasarea pe orizontal a sarcinilor. 2. Troliul manual se compune din dou scuturi metalice solidarizate între ele prin
tirani . 3. Troliul mecanic este destinat deplasrii unor sarcini mai mari, are tamburul
acionat de un grup motor alctuit dintr-un motor electric i un reductor . 4. Troliile sunt utilizate atât pentru ridicarea sarcinilor cât i pentru deplasarea lor pe
orizontal. 5. Orice troliu are dou caracteristici de baz :
a. sarcina maxim pe care o poate ridica direct, în tone ; b. lungimea cablului înfurat pe un tambur, în m.
6. Scripeii sunt role de cablu sau de lan prinse într-un suport i servesc la ridicarea sarcinilor sau la alctuirea unor mecanisme de ridicat mai complicate.
7. Scripetele fix având posibilitatea de rotire în jurul unei axe fixe . 8. Scripetele mobil are posibilitatea de rotire în jurul unei axe deplasabile .
Competena nr. 3 :
CHEIA EXERCIIULUI nr. 1 Coevaluarea exerciiului nr.1
Nr. Item Rspuns corect Realizat Nerealizat Punctaj 1 b) mecanice 2 a) pe vertical 3 b) solide 4 c) lan cu cupe 5 a) lichide 6 b) consum mare de energie 7 b) presiunea cerut de proces 8 c) pistonul 9 a) materiale vrsate
Se acord din oficiu 1p Total punctaj obinut 10p
Nr. Item Rspuns corect Punctaj 1 A 2 F 3 F 4 F 5 A 6 A 7 A 8 F 9 A
Se acord din oficiu 1p Total punctaj obinut din 10p Pentru fiecare rspuns corect se acord un punct.
54
Pompa centrifug
LUCRUL ÎN ECHIP Munca în grup restrâns a însemnat urmtoarele:
• convorbirea cu alte persoane i ascultarea lor • obinerea de informaii de la anumite persoane i transmiterea lor grupului • organizarea a ceea ce vrei s spunei • ajutarea altora în expunerea propriului punct de vedere • schimbul de idei cu acetia • înelegerea activitii
Putei s v dai seama c un membru al grupului dvs. nu lucreaz pe msura capacitii sale atunci când:
• face glume pe seama activitii • se laud i atrage atenia asupra sa • nu este de acord cu nimic din ceea ce se spune • nu vrea s îndeplineasc nici una dintre sarcinile pe care le presupune activitatea • vorbete prea mult sau nu vorbete deloc.
Acum reflectai asupra celor realizate în cadrul activitii i apreciai cât de bine a decurs ea.
1. Ce sarcin (sarcini) ai realizat? Cât de bine (le-)ai realizat(-o)? Ai fi putut face mai mult pentru a ajuta grupul la realizarea sarcinii?
2. Au existat persoane dificile în grupul dvs.? Dac da, cum ai procedat cu ei? 3. Cum ai ales conductorul de grup? Cât de bine i-a fcut acesta treaba?
55
4. Dac nu ai avut un conductor, de ce nu? Ar fi fost mai bine dac ai fi avut unul?
5. Care a fost lucrul cel mai util i cel mai puin util spus sau fcut? 6. Menionai 2 lucruri care v vor fi de folos când vei lucra într-un grup mic de tipul
acesta.
Nu uitai! Data viitoare când lucrai într-un grup mic: • discuiile sunt o parte esenial a muncii în echip, avei grij ca discuiile s nu
monopolizeze activitatea • punei întrebri pentru a v asigura c ai îneles totul • încercai s gsii soluii împreun în loc s avei o disput individual • asigurai-v c tii ce s-a hotrât, valabil i pentru propriile sarcini i termenele
lor • bun comunicare v ajut s v îndeplinii sarcina
Atunci când suntei la locul de munc: • oamenii lucreaz deseori în echipe restrânse; conductorul echipei se bazeaz
pe dvs. s v îndeplinii sarcina în mod corespunztor • nu avei deseori ansa de a alege oamenii cu care lucrai; s-ar putea s v
displac, iar ei s nu v plac pe dvs. • munca în echip presupune îndeplinirea sarcinii indiferent de ce prere avei
despre oamenii cu care lucrai cerei ajutorul atunci când avei nevoie, oferii ajutor de câte ori avei posibilitatea.
56
Este un exerciiu creativ care solicit puterea de sintez a elevilor. Acetia sunt în situaia de a corela informaiile din mai multe lecii, descoperind asemnrile i deosebirile dintre utilajele de transport. Fiind un exerciiu mai dificil, profesorul va coordona activitatea elevilor .
Elev Max. obinut
1 Din ce materiale poate fi
executat banda la transportoarele cu band ?
Banda transportoare este confecionat din straturi
(inserii) de pânz special (din bumbac sau din fire sintetice) vulcanizate cu
cauciuc.
acionare a benzii transportoare ?
aceasta este acoperit cu un strat de cauciuc vulcanizat.
10 puncte
descrcarea materialului la un transportor cu band ?
Încrcarea transportului se face cu ajutorul dispozitivului de încrcare. Descrcarea materialului se face fie prin
cdere liber la extremitatea transportorului, fie printr-un
plug descrctor fix sau mobil
10 puncte
4 Care sunt domeniile de folosire a transportoarelor cu plci i
Se folosesc pentru deplasarea semifabricatelor
10 puncte
1. lan cu eclise i role 2. roi de acionare 5. plci din tabl 6. electromotor 7. reductor 8. cuplaj
57
care sunt particularitile lor ? sau a subansamblurilor de la un loc de munc la altul, în
fabrici realizându-se o band rulant sau pentru
deplasarea persoanelor în pasaje rutiere sau mari
magazine (escalatoare).
transportul materialelor de ctre transportoarelor cu raclete ?
1. cu flux discontinuu de material 2. cu flux continuu de material.
10 puncte
transportoarelor cu raclete ?
Avantaje : încrcarea i descrcarea se poate face în orice punct pe lungimea lor,
putându-se construi mai multe guri de alimentare i de
evacuare Dezavantaje : consum mare de energie datorit frecrilor
mari ; uzur intens a racletelor i a jgheabului i a unei mruniri a materialului
în timpul transportului.
necesar folosirea transportoarelor cu cupe ?
Sunt folosite pentru încrcarea, transportarea i descrcarea crbunelui în centrale electrice pentru a face economie de spaiu
10 puncte
dezavantaje au ?
Se folosesc pentru transportul pe vertical a materialelor în special în
industria minier, în silozuri de cereale, în întreprinderi de
panificaie etc. Avantaje : spaiu redus, construcie economic Dezavantaje : apariia
defeciunii.
lor ?
Sunt folosite pentru transportul subansamblurilor în producia de serie de la un
loc de munc la altul. Pentru sigurana funcionrii transportoarele se prevd cu dispozitive de blocare care
opresc micarea transportorului în caz de
rupere a organului flexibil sau când viteza depete limita
admisibil.
58
Transportor cu band Band de cauciuc, oel,
textile sau din împletitur de sârm
Orizontal sau înclinat
Vertical sau aproape vertical
Transportoare fr organ flexibil de traciune
Transportor elicoidal Materialul este împins de un melc care se rotete Orizontal sau înclinat
Transportor inerial Materialul înainteaz din cauza oscilaiilor jgheabului
Orizontal sau aproape orizontal
Transportor gravitaional Materialul alunec în jos prin greutatea sa proprie
Înclinat cu pant coborâtoare
curent de aer printr-o conduct
Orice direcie
tije executând o micare de du-te-vino.
Orizontal sau uor înclinat
59
BIBLIOGRAFIE
industriale, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1975.
I. Gheorghe, M. Voicu, I. Paraschiv, N. Huzu, G. Rantz, Maini i utilaje
industriale, manual pentru licee industriale cu profil mecanic, Editura
Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1980.
I. Gheorghe, I. Paraschiv, N. Huzu, Utilajul i tehnologia meseriei Mecanic
montator Întreinere i reparaii în construcii de maini, manual pentru
clasele a XI-a i a XII-a, licee industriale i coli profesionale , Editura
Didactic i Pedagogic, R.A., Bucureti, 1996.
Mihilescu, A. E. Lupuiu, I. Bnteanu, Exploatarea i întreinerea
utilajelor i instalaiilor din industria chimic, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1995.
C. Stan, I. Crciun, Z. Hosei, Exploatarea i întreinerea utilajelor i
instalaiilor din industria chimic, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1992.
I. Buca, N. Cristofor, Îndrumtorul tehnicianului proiectant de maini i
utilaje, Editura Tehnic, Bucureti, 1971.
Fl. Tnsescu, A. Bdescu, V. Stanciu, Agenda tehnic, Editura Tehnic,
Bucureti, 1981.

AUXILIAR CURRICULAR CLASA a XI a - Centrul Național de ...

Documents

Transcript of AUXILIAR CURRICULAR CLASA a XI a - Centrul Național de ...