Autoritati si Institutii PubliceAcest referat descrie Autoritati si Institutii Publice.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 17 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.

ExtrasI. SCURT ISTORIC

1.1. PREȘEDINTELE

Până la abdicarea regelui Mihai I, atribuțiile de șef al statului român au fost deținute și exercitate de rege.Odată cu proclamarea republicii, la 30 decembrie 1947, aceste atribuții au fost preluate de un organcolegial, denumit Prezidiul republicii. Conform Constituției din 1948, funcția de șef de stat este încredințatăPrezidiului Marii Adunări Naționale, menținut până în 1961, când a fost înlocuit de Consiliul de Stat.

În fine, funcția propriu-zisă de președinte al republicii a fost creată în anul 1974, de când ea esteexercitată de o singură persoană. Începând cu 27 decembrie 1989, se instituie funcția de Președinte alConsiliului Frontului Salvării Naționale, care primea și atribuțiile de șef de stat. La începutul lunii februariea anului 1990, organele centrale ale puterii politice se reorganizează, prin constituirea ConsiliuluiProvizoriu de Uniune Națională (CPUN), al cărui președinte preia și atribuțiile de șef de stat.

Titulatura de presedinte al României a fost utilizata pentru prima oara de Nicolae Ceausescu, care s-aproclamat presedinte în 1974, dupa ce pâna atunci condusese statul din functia de secretar general alP.C.R.

Primul presedinte al României democratice a fost Ion Iliescu; el a îndeplinit functia interimara deconducator al statului dupa Revolutia din decembrie 1989 si pâna la alegerile din 1990, apoi a fost alesprin vot democratic de 3 ori, fiind presedinte al României între anii 1990-1992, 1992-1996 si 2000-2004. Înperioada 1996-2000, presedintele României a fost Emil Constantinescu, iar începând cu anul 2004, functiaeste ocupata de Traian Basescu.

1.2. PRIMARUL

Functia de primar este o functie traditionala în administratia locala, nu numai in Europa, dar si în altecontinente, cum ar fi în America, unde a patruns influenta europeana. Legislatia contemporana continemai multe solutii cu privire la modalitatea de investiura, la atributii si la raporturile sale cu organul colegial,ori cu alte autoritati publice autonome sau,dupa caz, guvernamentale.

În Elvetia, în zona germana, cel putin, primarul se alege odata cu consiliul comunal, el trebuind sa fie simembru în consiliul, cetatenii voteaza pentru persoana respectiva de doua ori, ca membru în consiliu si caprimar,existând, fireste, mai multe candidaturi pentru functia de primar,postul ocupândul cel ce întrunestecele mai multe voturi.

În Franta, dimpotriva, consiliul este cel ce alege primarul si adjunctii acestuia, prin vot secret,cu majoritateabsoluta, alegerea având loc în prima sedinta a consiliului.Cu toate acestea, primarul, în sistemul francezeste si presedinte a consiliului municipal,asigurând buna desfasurare a sedintelor si respectarea ordinii incadrul consiliului.

În Belgia, exista alta formula,primarul comunei este numit de Rege dintre membri consiliului comunal, la

propunerea consilierilor, înaintata prin guvernatorul provinciei.Legea belgiana admite, ca exceptie de laaceasta regula,numirea primarului si din rândul altor alegatori care au îplinit 25 de ani, dar în acest cazeste nevoie de avizul delegatiei permanente a consiliului provinciei.

În Italia, atât primarul, cât si presedintele consiliului provinciei sunt alesi de structurile pe care le prezinda,primarul de giunta comuala, la rândul ei aleasa de consiliul comunal, iar presedintele de consiliulprovinciei.Interesant este de retinut ca alegerea,prin votdeschis si majoritate absoluta, se face pe bazaunu program, la care trebuie sa subscrie 1/3 din membrii giuntei.

Institutia primarului este traditionala în administratia României. Ea a fost reglementata pentru prima dataîn timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza prin Legea comunala din 1864 si a cunoscut o evolutie continuaca un efect firesc al transformarilor prin care a trecut statul românesc.

Prin Legea comunala di 1 aprilie 1864 s-a impus solutia consiliului comunal si a primarului de locuitoriicomunei rurale, pe baza votului cenzitar, fiid scutiti de cens nmai anumiti functionarisi liberprofesionisti.Primaru este magistratul comunal, caruia legea îi încredinteaza întreaga

administratie a comunei, dar in acelas timp era si delegatul puterii centrale, în comunele rurale, el trebuiaconfirmat de prefect,în comunele urbane, însa, primarul era numit de Domn dintre primii trei consilieri careau întrunit cele mai multe voturi.

Lege comuala din 7 mai 1887, cu modificarile din 1894 si Legea organizarii comunelor rurale siadministratiunea plasilor din 1 mai 1904 (care a inlocuit Legea din 1887) au venit cu alta solutie: primarulera ales de catre consilieri “ dintre membri cu stiinta de carte “ si confirmat de prefectul judetului.Primarullucra sub controlul direct al consiliului, facând acte deadministrare propriu-zisa si acte de politie comunala.

O inovatie a Legii din 1904 a constat în faptul ca orice cetatean putea cere primarului sa intentezeactiunile ce credea ca apartin comunei, iar daca primarul refuza neântemeiat, cel interesatavea dreptul sareclame prefectului.Legile ulterioare, pâna la instaurarea dictaturii regale, s-au înscris când intr-o formula,când în alta, fireste cu anumite variatiuni date de modul în care a fost conceputa administratiajudeteanade la nivelul plasei. Nu trebuie sa uitam ca la un moment dat legislatia reglementa doi prefecti,unul politic, numit de Guvern, si unul administrativ.

Astfel ultima reglementare democratica, Legea administrativa din 2 martie 1936 a consacrat solutiaalegerii primarului de consiliu : ”Consiliul odata constituit, va proceda la alegerea primarului,ajutorilor deprimari, a unei comisiuni financiare, compusa din trei membri, iar la municipiii si a une delegatiuni aConsiliului ” (art. 57),Legea admitea si ipoteza numirii primarului, se întelege atunci când ”din orice cauzaprimarul n-a putut fi declarat ales”.

Legislatia atuala în vigoare a optat pentru solutionarea alegerii primarului, la fel ca si consiliul, direct decomunitatea locala, indiferent ca este vorba de mediul rural sau urban stabilind totodata,incompatibilitatea dintre functia de primar si ceea de consilier.

II. CONSIDERAȚII GENERALE

2.1. PRESEDINTELE

Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si alintegritatii teritoriale a tarii. El vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilorpublice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre statsi societate. De asemenea, președintele este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția depreședinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Rolul Presedintelui României,potrivit prevederilor art.80 din Constituţia României

adoptată în anul 1991,este acela de:

a) sef al statului;

b) sef al executivului(alături de Guvern);

c) garant al Constituţiei si mediator între puterile statului.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 17 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro