Autoritatea parinteasca

7/16/2019 Autoritatea parinteasca

http://slidepdf.com/reader/full/autoritatea-parinteasca-5633891a7b9e5 1/7

AUTORITATEA PARINTEASCA

1. NOTIUNI GENERALE.

Ocrotirea minorilor este o constantă a preocupărilor umanită ii din cele mai vechi timpuri,ț una dintre condi iile perpetuării speciei noastre. Copilăria este pândită de pericole i are nevoie deț ș apărare. Pentru o lungă perioadă, copilul nu poate rezista unor eventuale agresiuni exterioare, iar capacitatea de a în elege riscurile i consecin ele faptelor sale este mult diminuată ori îi lipse te cuț ș ț ș desăvâr ire.ș

În România, ocrotirea copilului, educarea i pregătirea sa psiho-fizică în vederea încadrării înș societate i respectării normelor morale i de convie uire socială, constituie o preocupare importantăș ș ț a tot mai multe organisme i organiza ii de stat sau neguvernamentale.ș ț

Promovarea şi garantarea drepturilor şi libertăţilor inerente fiinţei umane, în mod special alecopilului, reprezintă elementul esenţial al asigurării progresului, bunăstării şi gradului de civilizaţieal oricărei societăţi, al democraţiei şi statului de drept.

Drepturile copilului ocupă un loc aparte în cadrul ramurii de drept, fiind alcătuită dinansamblul normelor juridice ce reglementează drepturile omului. Obligaţia fundamentală de a creştecopilul revine părinţilor. Ea reprezintă nucleul drepturilor şi îndatoririlor părinteşti.

Institu ia juridică civilă a ocrotirii persoanei fizice nu este destinată ocrotirii tuturor ț oamenilor, a a cum sugerează denumirea sa, ci numai acelor categorii care nu- i pot administraș ș bunurile sau proteja singure interesele datorită vârstei, stării de sănătate mintală sau alte situa iiț deosebite.1

Astfel, legiuitorul a considerat necesar să instituie măsuri de ocrotire pentru minori, aliena iiț i debilii mintali i persoanele aflate în alte situa ii deosebite.ș ș ț

Noul Cod Civil ( în continuare NCC) consacră ocrotirii persoanei fizice prevederile TitluluiIII – (art. 104 – art. 186) din Cartea I i pe cele care reglementează raporturile dintre părin i iș ț ș copii, con inute deț Titlul IV – Autoritatea Părintească, din Cartea a II-a.

Din cuprinsul prevederilor legale citate rezultă că mijloacele juridice civile de ocrotire aacestor categorii de persoane sunt următoarele:

● Ocrotirea realizată prin părin i (autoritatea părinteascăț ), tutela i curatela, pentruș minori;

● Interdic ia judecătoreascăț , urmată de instituirea tutelei sau a curatelei , pentrualiena ii i debilii mintali ț ș ;

● Curatela, pentru persoanele fizice capabile, aflate în situa ii deosebiteț .

Prevederile art. 106 NCC, care enumeră mijloacele de ocrotire, nu men ionează i curatelaț ș minorului, dar aceasta este reglementată prin mai multe alte articole, cum ar fi, spre exemplu, art.105 NCC, referitor la cazurile de numire a curatorului special pentru minorul aflat sub tutelă.

Acela iș art. 106 NCC se referă i la darea în plasament a minorului, măsură care esteș însăreglementată prin lege specială – Legea nr. 272/2004 privind protec ia i promovareaț ș

drepturilor omului.2

Nu to i minoriiț 3 beneficiază însă de mijloacele de ocrotire specifice acestor categorii de persoane fizice. Sunt excepta i minorii care, în condi iile legii, dobândesc capacitate de exerci iuț ț ț 1 Moldovan Bogdan D. – Protec ia copiluluiț , Editura Colec ia tiin ele Educa iei, Bistri a, 2008, pag.28ț Ș ț ț ț2 Pentru protec ia copilului aflat în dificultate a se vedea I. P. Filipescu, A. I. Filipescu – ț ”Tratat de dreptul familiei”,Editura Universul Juridic, Bucure ti, 2006.ș3 Idem

1



deplină, înainte de împlinirea vărstei majoratului i anume minorii care se căsătoresc de i nu auș ș împlinit 18 ani (art. 272 alin. 1 NCC) i minorii cărora instan a de tutelă le-a recunoscut capacitateaș ț de exerci iu anticipată.ț

Cu caracter general, art. 104 NCC stabile te că orice măsură de ocrotire a persoanei fizice seș stabile te numai în interesul acesteia, iar la luarea unei asemenea măsuri trebuie să se ină seama deș ț posibilitatea persoanei fizice de a- i exercita drepturile i de a- i îndeplini obliga iile cu privire laș ș ș ț

persoana i bunurile sale.șProcedurile de instituire a unei măsuri de ocrotire, ca i solu ionarea incidentelor ce potș ț surveni pe parcursul ocrotirii sunt de competen a instan ei de tutelă i de familie (ț ț ș art. 107 alin. 1NCC).

2. AUTORITATEA PĂRINTEASCĂ – NO IUNE, REGLEMENTARE, PRINCIPII.Ț

Sub imperiul vechii reglementări con inută de prevederileț Codului familiei, Decretul nr.31/1954 iș Decretul nr. 32/1954, care nu foloseau expresia „ autoritate părintească” , ci pe aceea de„ ocrotire părintească ” aceasta din urmă a fost definită ca „mijlocul juridic de ocrotire a minorului

în care drepturile i îndatoririle cu privire la persoana i bunurile minorului se exercită, respectivș ș

se îndeplinesc de către părin ii săi.”ț 4

Autoritatea părintească nu este însă o insitut ie nouă, ci este doar noua denumire a aceleia iț ș institu ii, al cărei scop este asigurarea ocrotirii copilului de către părin ii săi.ț ț 5 Afirma ia î i găse teț ș ș suportul în prevederile art. 483 alin. 1 NCC, care define te astfel institu ia în discu ie: „ș ț ț Autoritatea părintească este ansamblul de drepturi i indatoriri care privesc atât persoana, cât i bunurileș ș

copilului i apar in în mod egal ambilor părin i.”ș ț ț

În mod firesc minorii se află sub ocrotirea părin ilor lor ț 6 i numai în cazuri excep ionale,ș ț prevăzute de lege, se recurge le celelalte mijloace juridice civile de ocrotire.

Reglementarea ocrotirii părinte ti se regăse te înș ș Titlul IV – Autoritatea părintească (art.483-512) din Cartea a II-a a NCC i înș Legea nr. 272/2004 privind protec ia i promovareaț ș

drepturilor copilului. Aici mai trebuie men ionată iț ș Conven iaț cu privire la drepturile copilului.7

Con inutul reglementărilor mai sus citate, coroborat cu cel al dispozi iilor legale incidente,ț ț permite declararea următoarelor principii care guvernează autoritatea părintească:

● drepturile părinte ti se exercită numai în interesul superior al copilului ș (art.483, alin 2 NCC;8 art. 2 alin. 2 iș art. 31 alin. 2 din Legea nr. 272/2004; art. 18 pct. 1 dinConven ia privind drepturile copiluluiț .9).

● prioritatea autorită ii părinte ti fa ă de alte forme de ocrotire a minorului ț ș ț (art. 5alin. 2 din Legea nr. 272/2004);

4 Gh. Beleiu – ” Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil ”, Casa de editură i presăș

” ansa” SRL, Bucure ti, 1993, p. 357Ș ș5 Emese Florian, Protec ia drepturilor copilului, Edi ia 2, Editura C.H. Beck, Bucure ti, 2007, pag.84ț ț ș6Pentru detalii privind autoritatea părintească a se vedea I.P. Filipescu, A.I. Filipescu, op. cit., pag. 510-560. Al. Bacaci – ”Precizări privind insitu ia ocrotirii părinte ti, Dreptul nr. 10/2000”ț ș p. 58-61, E. Florian op. cit., pag. 110 – 134.7 Ratificată de ara noastră prinț Legea nr. 18/1990 publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 109/1990 iș

republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 314/2001.8 Potrivit textului citat „părin ii exercită autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul ț

datorat persoanei acestuia i îl asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc, inând cont de vârsta i de gradul săuș ț ș

de maturitate.”9 În ceea ce prive te no iunea de interes al minorului a se vedea I. P. Filipescu - ”ș ț No iunea de interes al ț minorului iș

importan a determinării lui. RRD. Nr. 2/1988ț ” p 23-27; I.P. Filipescu, A. P. Filipescu op. cit. p. 512.

2



● ansamblul de drepturi i îndatoriri care formează con inutul autorită ii ș ț ț

părinte ti ș apar ine în mod egal ambilor părin i ț ț (art. 483 alin.1 iș art. 503 alin.1 NCC),care sunt deopotrivă responsabili pentru cre terea copiilor lor (ș art. 483 alin. 3 NCC).Acelea i idei se desprind i din prevederileș ș art. 31 din Legea nr. 272/2004 iș art. 18 pct. 1din Conven ia privind drepturile copiluluiț .

● con inutul autorită ii părinte ti este acela i indiferent dacă este vorba despreț ț ș ș

copiii minori din căsătorie, din afara căsătoriei sau adopta i ț . (art. 260, art. 448 iș art. 471NCC, precum iș art. 7 din Legea nr. 272/2004).● independen a patrimonialăț care constă în faptul că părintele nu are niciun drept

asupra bunurilor copilului i nici copilul asupra bunurilor părintelui, în afara dreptului laș mo tenire i la între inere. (ș ș ț art. 500 NCC).

● exercitarea autorită ii părinte ti se realizează sub controlul societă ii,ț ș ț realizat îndeosebi prin intermediul serviciilor publice de asisten ă socialăț 10, înfiin ate de fiecareț autoritate publică locală, organismele specializate ale statului (art. 34 din Legea nr.272/2004 iș art 508 alin. 1 NCC) i al instan ei de tutelă (ș ț art. 486, art. 494, art. 495, art.496 alin. 3, art. 497 alin. 2, art. 498 alin. 2, art. 499 alin.4, art. 505 alin. 2, art. 506 iș art.508 NCC).În realizarea autorită ii părinte ti i controlul modului în care ace tia respectă drepturileț ș ș ș

copilului trebuie să se ină seama i deț ș următoarele principii , instituite de art. 6 din Legea nr.272/2004:

- egalitatea anselor i nediscriminareaș ș ;- responsabilizarea părin ilor ț cu privire la exercitarea drepturilor i îndeplinireaș

obliga iilor părinte ti;ț ș

- descentralizarea serviciilor de protec ie a copiluluiț , interven ia multisectorialăț iș parteneriatul dintre institu iile publice i organismele private autorizate;ț ș

- asigurarea unei îngrijiri individualizate i personalizateș pentru fiecare copil;- respectarea demnită iiț copilului;- ascultarea opiniei copilului i luarea în considerare a acesteia, inând cont de vârstaș ț

i gradul său de maturitate;ș

- celeritate în luarea oricărei decizii cu privire la copil;- asigurarea protec iei împotriva abuzului i exploatăriiț ș copilului;- interpretarea fiecărie norme juridice referitoare la drepturile copilului în corela ieț

cu ansamblul reglementărilor în materie.11

3. EXERCITAREA AUTORITĂ II PĂRINTE TIȚ Ș

În regula generală, autoritatea părintească trebuie exercitată de ambii părin i.ț Este ceea cerezultă din prevederile art. 503 alin. 1 NCC, conform cărora „ părin ii exercită împreună i în mod ț ș

egal autoritatea părintescă” i din cele aleș art. 31 alin. 1 din Legea nr. 272/2004.Legiuitorul s-a preocupat i deș protejarea intereselor ter ilor de bună-credin ăț ț ,12 prevăzând

că fa ă de ace tia, oricare dintre părin i, care îndepline te singur un act curent pentru exercitareaț ș ț ș

10 Rusu Marcel I. – Considera ii cu privire la atribu iile autorit ț ț ă ii tutelare,ț Revista Pandectele Române nr. 2 din 200511 Principiile enun ate de art. 6 dinț Legea nr 272/2004 pe care nu le-am reprodus se referă la alte aspecte ale ocrotiriiminorului. Pentru detalii referitoare la aplicarea prevederilor acestei legi a se vedea I. Imbrescu, E Imbrescu – ” Discu iiț

cu privire la recentele acte normative din domeniul protec iei copilului i promovării drepturilor copilului. Dreptul nr.ț ș

7/2005”, p 54.12 Emese Florian – op.cit., pag.92

3



drepturilor i îndeplinirea obliga iilor părinte ti, este prezumat că are i consim ământul celuilaltș ț ș ș ț părinte (prezum ie de mandat tacit reciproc).ț

În caz de divor ,ț 13 exercitarea autorită ii părinte ti fa ă de copiii rezulta i din căsătoriaț ș ț ț desfăcută se va face, de regulă, tot în comun de către ambii părin i, a a cum prevedeț ș art. 397 NCC.

Chiar i în cazulș copiilor din afara căsătoriei,14 care au filia ia stabilită fa ă de ambii părin i,ț ț ț autoritatea părintească se exercită în comun i în mod egal de către părin i, dacă ace tia convie uiescș ț ș ț

(art. 505 alin. 1 NCC).Prin excep ie, autoritatea părintească va fi exercitată deț un singur părinte, dacă celălalt părinte este decedat , declarat mort prin hotărâre judecătorească, pus sub interdic ieț , decăzut din

drepturile părinte tiș , sau dacă, din orice motiv, se află în neputin ă de a- i exprima voin aț ș ț (art. 507NCC) .

În următoarele situa ii, autoritatea părintească poate fi exercitată deț un singur părinte:a). în cazul părin ilor divor a iț ț ț , instan a de judecată poate hotărî ca autoritateaț

părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părin i, dacă există motive întemeiate iț ș această măsură este în concordan ă cu interesul superior al minorului (ț art. 398 alin. 1 NCC) .

b). dacă părin ii copilului din afara căsătoriei nu convie uiescț ț iar instan a de tutelăț apreciază că este în interesul copilului ca autoritatea părintească să fie exercitată de unul singur dintre părin i (ț art. 505 alin. 2 NCC)

c). dacă părin ii s-au în elesț ț ca autoritatea părintească să fie exercitată, în tot sau în parte, numai de unul dintre ei, iar instan a de tutela, ghidându-se după interesul superior al copilului,ț

i-a dat încuvin area în acest sens (ș ț art. 506 NCC).Autoritatea părintească este scindată15 în cazul în care părintele copilului este un minor care a

împlinit vârsta de 14 ani . Potrivit art. 490 NCC, acest părinte are numai drepturile i îndatoririleș părinte ti cu privire la persoana copilului, în vreme ce drepturile i îndatoririle cu privire la bunurileș ș acestuia din urmă revin tutorelui sau, după caz, altei persoane, în condi iile legii.ț

Neîn elegerile dintre părin i referitoare la exercitarea drepturilor i îndeplinirea îndatoririlor ț ț ș părinte ti se solu ionează de instan a de tutelă.ș ț ț

În situa ii excep ionale, respectiv atunci când, în urma desfacerii căsătoriei prin divor , aț ț ț anulării acesteia sau în situa ia copilului din afara căsătoriei, copilul nu este încredin at unuia dintreț ț părin i, ci altei persoane sau unei institu ii de ocrotire,ț ț autoritatea părintească va reveni numai în parte părin ilor.ț

Din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 490 NCC rezultă că, dacă părintelecopilului este un minor cu vârsta mai mică de 14 ani, autoritatea părintească îi va reveniocrotitorului legal desemnat de instan a de tutelă.ț

3. CON INUTUL AUTORITĂ II PĂRINTE TI. RĂSPUNDEREȚ Ț Ș

Din defini ia legală dată autorită ii părinte ti deț ț ș art. 483 alin. 1 NCC rezultă că aceastacuprinde o latură personală i oș latură patrimonială.

Latura personală16 prive teș ocrotirea persoanei copilului, având aplicabilitate în acest sens prevederile art. 487 NCC, potrivit cărora „ părin ii au dreptul i îndatorirea de a cre te copilul,ț ș ș

îngrijind de sănătatea i dezvoltarea lui fizică, psihică i intelectuală, de educa ia, învă ătura i ș ș ț ț ș

pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însu irilor i nevoilor ș ș

13 I.P. Filipescu, A. P. Filipescu - op. cit. p. 52014 Idem15 Moldovan Bogdan D. – op.cit., pag.6916 I.P. Filipescu, A. P. Filipescu – op.cit., pag.524

4



copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea i sfaturile necesare exercitării ș

corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoa te acestuia.” ș

Latura patrimonială17 a ocrotirii minorului constă în administrarea bunurilor iș reprezentarea minorului sub vârsta de 14 ani în actele juridice i în încuvin areaș ț 18 actelor juridicecivile ale minorului care a împlinit această vârstă. Este ceea ce rezultă din prevederile art. 501NCC: „părin ii au dreptul i îndatorirea de a administra bunurile copilului lor minor, precum i ț ș ș

de a-l reprezenta în actele juridice civile, ori de a-i încuviin a aceste acte, după caz”.ț După împlinirea vârstei de 14 ani ”minorul î i exercită drepturile i î i execută obliga iile ș ș ș ț

singur, în condi iile legii, însă numai cu încuviin area părin ilor i, după caz, a instan ei deț ț ț ș ț

tutelă.

Părin ii au acelea i drepturi i acelea i îndatoririț ș ș ș 19 cu cele ale tutorelui, în ceea ce prive teș exercitarea laturii patrimoniale a autorită ii părinte ti, dispozi iile care reglementează tutela fiindț ș ț aplicabile în mod corespunzător (art. 502 alin. 1, NCC). Cu toate acestea, în cazul care copilul nuare alte bunuri decât cele de uz personal, întocmirea intervalului prevăzut de art. 140 NCC nu estenecesară.

Existen a celor două laturi, una personal nepatrimonială i cealaltă patrimonială, careț ș formează con inutul ocrotirii părinte tiț ș 20, este eviden iată o dată în plus de prevederileț art. 31 alin. 2din Legea nr. 272/2004 conform cărora „exercitarea drepturilor i îndeplinirea obliga iilor ș ț

părinte ti trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului i să asigure bunăstarea ș ș

materială i spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin men inerea rela iilor ș ț ț

personale cu el, prin asigurarea cre terii, educării i între inerii sale, precum i prin ș ș ț ș

reprezentarea sa legală i administrarea patrimoniului său” ș

Dacă părin ii nu vor exercita ocrotirea părintească a copilului lor minor sau aceasta ar fiț exercitată necorespunzător poate fi angajată răspunderea lor civilă, contraven ionalăț sau chiar penală.

Răspunderea civilă a părin ilor pentru neexercitarea sau exercitarea necorespunzătoare aț ocrotirii părinte ti este oș răspundere civilă delictuală pentru fapta proprie, reglementată de art.1357 iș urm. NCC. Această ipoteză este distinctă de răspunderea părin ilor pentru faptele copiilor ț lor minori, prevăzută de art. 1372 NCC, care are un con inut i condi ii diferite.ț ș ț

Sanc iunea specifică în această materie esteț decăderea din exerci iul drepturilor părinte ti ț ș iș ea se dispune de instan a de tutelăț (art. 508 NCC iș art. 38 lit. c din Legea nr. 272/2004).

Prin intermediul hotărârii luate de instan a de tutelă după ce aceasta a fost sesizata de cătreț autorita ile publice privind protec ia copilului, părintele poate fi decăzut din drepturi dacă acestaț ț pune în pericol via a, dezvoltarea socială prin tratamente rele aplicate minorului sau prin consumulț de băuturi alcoolice sau stupefiante. La luarea acestei decizii participă i procurorulș .

Decăderea din drepturi este totala, adica se aplica pentru toti copii.Decăderea poate fi i par iala fiindu-i interzise numai anumite drepturi sau vizând numaiș ț

anumi i copii, numai dacă nu se pune în primejdie cre terea, educarea i pregătirea profesională aț ș ș copiilor.

Decăderea din drepturi nu înlătură obliga ia de între inere a copilului.ț ț

În cazul în care după decădere copilul nu mai are parte de îngrijirea niciunuia dintre părin i,ț atunci este instituită tutela.

Dacă acele cauze care au dus la decăderea din drepturi a părintelui au fost eliminate, părintele poate fi repus în exerci iul drepturilor părinte ti.ț ș

17 Emese Florian – op.cit., pag.10418 Idem19 Ibidem20 Moldovan Bogdan D. – op.cit., pag.75

5



Sub imperiul vechii reglementări, con inută de Codul familiei, în doctrinăț 21 s-a născut ocontroversă asupra aspectului dacă săvâr irea de gre eli i abuzuri de către părin i în exercitareaș ș ș ț drepturilor i îndatoririlor părinte ti cu privire la bunurile copilului poate sau nu atrage sanc iuneaș ș ț destituirii din drepturile părinte ti. Părerea dominantă a fost că i savârşirea de greşeli şi abuzuri deș ș către părinţi în exercitarea drepturilor şi îndatoririlor părinteşti cu privire la bunurile copilului poateatrage sancţiunea decăderii din drepturile părinteşti.

21 I.P. Filipescu, A. P. Filipescu - op. cit. p. 547, Emese Florian – op.cit., pag.135.

6



Bibliografie :

I .Cursuri, tratate, monografii - Literatură română

1. I. P. Filipescu, A. I. Filipescu – ”Tratat de dreptul familiei”, Editura Universul Juridic, Bucure ti,ș 2006

2. Gh. Beleiu – ” Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil ”, Casade editură i presă ” ansa” SRL, Bucure ti, 1993ș Ș ș

3. Emese Florian – ” Protec ia drepturilor copiluluiț ”, Edi ia 2, Editura C.H. Beck, Bucure ti, 2007ț ș

4. Al. Bacaci – ”Precizări privind insitu ia ocrotirii părinte ti, Dreptul nr. 10/2000”ț ș

5. I. P. Filipescu - ” No iunea de interes al ț minorului i importan a determinării lui. RRD. Nr.ș ț

2/1988”6. I. Imbrescu, E Imbrescu – ” Discu ii cu privire la recentele acte normative din domeniul ț

protec iei copilului i promovării drepturilor copilului. Dreptul nr.ț ș

7/2005”7. Rusu Marcel I. – ”Considera ii cu privire la atribu iile autorit ț ț ă ii tutelare,”ț Revista Pandectele

Române nr. 2 din 20058. Moldovan Bogdan D. – Protec ia copiluluiț , Editura Colec ia tiin ele Educa iei, Bistri a, 2008ț Ș ț ț ț

II.Legislaţie

Noul Cod CivilConven iaț cu privire la drepturile copiluluiLegea nr. 272/2004 privind protec ia i promovarea drepturilor copilului.ț ș

7

Autoritatea parinteasca

Documents

Transcript of Autoritatea parinteasca