Apelul la autoritatea ştiinţifică

• Surse• Exemple• Dovezile autorităţii• Nouă mituri despre

cercetarea ştiinţifică• Ce e special la metoda

ştiinţifică?• Cum pot “citi” critic un

articol sau discurs?

Psihologia sănătăţii bazată pe evidenţe

Autoritatea stiintifica?

Este un fel de Zeu?

Sursele autorităţii ştiinţifice

• Persoane (investite prin status şi ocupaţie; de ex, profesori, autori, practicieni, cercetători)

• Rapoarte de cercetare din jurnale de specialitate

• Organizaţii sau instituţii care derulează programe de cercetare

• De ce ar trebui să cred în această autoritate?;

• Cât de multă expertiză sau pregătire are această persoană vizavi de topica discutată?;

• Dacă da, e o pregătire veritabilă?

Exemple

• Psihoterapeut Hermina Piţipescu afirma că “viaţa de cuplu autentică începe odată cu renunţarea la luptele de putere dintre cei doi parteneri.”

• Institutul pentru Studii Avansate în Minte şi Creier a anunţat o descoperire excepţională:

• Controlul mental de la distanţă!

“Meditatia ne ajuta sa ne trezim din aceasta somnolenta caracterizata de automatisme si inconstienta, fapt care ne permite sa ne traim viata avand acces la toate posibilitatile noastre constiente si inconstiente.”

Sursa: https://www.damaideparte.ro/despre-tehnici-de-meditatie/meditatia/

Exemple

“The recent study, published in the journal Frontiers in Human Neuroscience, split students into two groups: one which received the mental training, the other which received no training (Morrison et al., 2014).”

sursa: http://www.spring.org.uk/2014/08/

Exemple

Autoritatea stiintifica. Cand este si cand nu e de incredere?

• DOVEZI • Studiile de caz • Testimoniale• “Pentru ca stiu”• Studiile empirice

De unde ştii? Ce dovezi ai? În baza a CE putem crede aceste afirmaţii?

Mituri despre cercetările ştiinţifice

• “Aspectul trist al vieţii actuale e că ştiinţa acumulează cunoaştere mai repede decât societatea înţelepciune.” (Isaac Asimov)

1. Studiile ştiinţifice sunt de încredere şi ne putem baza pe ele drept dovezi pentru diferite argumente?

• Studiile variază muuult în calitate.

2. Cercetarea duce la descoperiri extraordinare?

• Efectul cumulativ al cunoaşterii ştiinţifice.

3. Studiile ne oferă concluzii clare?

• De obicei, un studiu se concentrează asupra unui detaliu al unui fenomen...

4. Studiile demonstrează concluziile?

• dacă întâlneşti formula „studiile arată că...” o poţi transforma în „cercetătorii interpretează rezultatele studiului ca demonstrând...”.

5. Oamenii de ştiinţă sunt obiectivi, iar studiile ajung la concluzii obiective?

• Deşi, în sine, demersul ştiinţific conţine metode de verificare şi control, oamenii de ştiinţă nu sunt neutri şi lipsiţi de suflet. (bias de subiectivism)

6. O cercetare ştiinţifică ne oferă un punct de vedere?

• Un studiu (serios) nu are nimic de-a face cu exprimarea unei opinii sau idei in absenta dovezilor convingatoare.

7. Fenomenele dovedite prin cercetări rămân neschimbate?

• Îndeosebi teoriile vizavi de mintea şi comportamentul uman sunt schimbătoare.

• Omul – un sistem cibernetic inalt sensibil la schimbari.

8. Studiile nu sunt valabile în contextul natural?

• Studiile variază în privinţa artificialităţii. (studii de laborator si studii in teren).

9. Ştiinţa ne arată adevărul?

• Oamenii de ştiinţă creează modele (de adevăr) despre cum functionează realitatea. Aceste modele sunt testate prin proceduri riguroase de control, manipulare şi verificare experimentală.

• precizia limbajului

• date verificabile public

• controlul

Ce e special la METODA ŞTIINŢIFICĂ?

Gândirea Critică

Întrebări pentru o lectură critică a unui articol sau discurs

• Ce calitate are sursa acestui raport?

• Raportul acelui studiu (considerat dovadă) precizează punctele forte şi punctele slabe ale studiului?

• De unde pot lua o cafea?

Întrebări pentru o lectură critică a unui articol sau discurs

• Acel studiu a fost replicat?

• La această concluzie au ajuns mai multe studii?

• Rezultatele obţinute sunt ele semnificative statistic sau sunt datorate şansei?

Întrebări pentru o lectură critică a unui articol sau discurs

• Cât de selectiv a fost comunicatorul în selecţia studiului?

• Au fost omise studii care arată rezultate contrare?

• A selectat doar acele studii care îi demonstrează punctul de vedere?

Întrebări pentru o lectură critică a unui articol sau discurs

• Există vreun interes ca cineva să interpreteze favorabil datele unui studiu?

• Cât de departe putem merge cu generalizarea, dat fiind eşantionul folosit?

• Există biasuri în chestionarul aplicat, interviuri, scale sau alte măsurători folosite?

Vă multumesc pentru atenţie!