AUTORITATEA NAIONAL SANITAR VETERINAR I PENTRU SIGURANA ALIMENTELOR

DSVSA BACAU

Siguranta alimentelor in context european cerinte si responsabilitati

Sigurana alimentelor poate deveni un fapt real pe plan naional doar atunci cnd va constitui o responsabilitate a tuturor celor implicai n domeniul alimentar, de la profesioniti i pn la consumatori. De-a lungul procesului, sunt implementate diverse proceduri i mecanisme de control, care se asigur c alimentele care ajung pe masa consumatorului sunt comestibile i c riscul contaminrii este redus la minim. Totui, nu putem vorbi despre un risc zero n alimentaie i, de aceea, trebuie s fim contieni de faptul c cea mai bun legislaie i cele mai bune sisteme de managerizare a proceselor nu ne pot proteja ntru totul.

Sistemul european de siguran a alimentelor: o responsabilitate a tuturor

Cele mai populare msuri, luate total sau parial la nivel european, au fost adoptarea unor planuri de informare pentru prini, introducerea educaiei alimentare ca materie de studiu n primele clase de coal, precum i interzicerea reclamelor la produsele duntoare copiilor. Un rezultat pozitiv al schimbrilor n modul de preparare a mncrii i a consumrii acesteia, a fost avansarea rapid a tehnologiei alimentare, a preparrii i ambalrii ei, pentru a oferi siguran i calitate superioar produselor. Concluzia este: conform UE i Organizaiei Mondiale a Sntii, calitatea i sigurana alimentelor trebuie s se bazeze pe eforturile tuturor celor implicai n procesul complex ce ncepe cu originea lor i se termin cu momentul n care ajung pe mas.

Cadrul i reglementrile Uniunii Europene

Politica siguranei alimentelor din cadrul UE ia n considerare ntreg procesul de prelucrare a alimentelor destinate consumului. Ea pune la dispoziie reglementri extinse i subliniaz responsabilitatea productorilor i a furnizorilor n ceea ce privete participarea lor la asigurarea calitii alimentelor. Pentru a face mai transparent domeniul reglementrii siguranei alimentelor, a existat o revizuire a cadrului siguranei alimentelor n UE, ncepnd cu sfritul anilor 1990. n anul 1997, a fost stabilit un nou sistem de consiliere tiinific pentru UE. Au fost create opt noi Comitete tiinifice, pe lng un Comitet tiinific Central. Autoritatea European pentru Sigurana Alimentelor (European Food Safety Authority) a fost nfiinat n anul 2002. EFSA este o organizaie independent care lucreaz n strns colaborare cu diverse agenii tiinifice i instituii din rile membre UE. Ea acoper toate stadiile produciei i furnizrii de alimente, de la producerea alimentelor i pn la distribuirea lor ctre consumatori. EFSA ndeplinete, de

asemenea, evaluri ale riscului referitoare la orice problem ce are un efect direct sau indirect asupra siguranei alimentelor.

Conform Regulamentului Parlamentului European i Consiliului (CE) nr. 178/2002, instituia care gestioneaz n Uniunea European politica referitoare la sigurana alimentelor este Autoritatea European pentru Sigurana Alimentar. O instituie cu aceleai atribuii a fost nfiinat i n Romnia si se numete Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor , iar decizia de nfiinare a acesteia reprezint un angajament al Romniei n negocierile cu Uniunea European pentru capitolul Libera circulaie a mrfurilor.

Drumul de la productor la consumator

Calitatea materiilor prime, neprocesate, este crucial n sigurana i calitatea produsului finit. De aceea, este nevoie de o abordare sistematic i controlat pe tot traseul alimentelor, pentru a evita contaminarea lor i pentru a identifica unele riscuri posibile. De la ferm, produsul este transportat ctre fabricile din industria alimentar. Acest pas al lanului alimentar beneficiaz de o legislaie privind standardele de calitate:

- Legislaia UE privind igiena i sigurana alimentelor, referitoare la modul de transport i depozitare

- Normele Organizaiei Internaionale de Standardizare (ISO) conin un capitol referitor la depozitarea i livrarea produselor alimentare

- Codex Alimentarius, nfiinat nc din anul 1962 de Organizaia Mondial a Sntii - World Health Organization (WHO) i Organizaia Mondial pentru Alimentaie i Agricultur - Food and Agriculture Organization (FAO).

Industria procesrii alimentelor are datoria s fie la nlimea ateptrilor consumatorului, i anume: produsele pe care acesta le cumpr s fie sigure i conforme cu toate cerinele impuse de legile europene, i nu numai. Aceast industrie se bazeaz pe sisteme moderne de management al calitii pentru a asigura calitatea i sigurana produselor. Cele trei sisteme principale care se folosesc sunt:

- Bune Practici de Producie - Good Manufacturing Practices (GMP), impun condiiile i procedeele de prelucrare a alimentelor. GMP s-a dovedit a asigura o calitate constant i o siguran ridicat a alimentelor.

- Analiza riscului i Punctele Critice de Control - Hazard Analysis and Critical Control Points (HACCP) - se concentreaz asupra identificrii riscurilor poteniale i a controlului acestora n timpul procesului de producie.

- Standarde de Asigurare a Calitii - Quality Assurance Standards stabilite de ctre Organizaia Internaional de Standardizare - International Standards Organization (ISO). Aceste

sisteme de management al calitii includ i procesele ce conin relaia cu furnizorii (fermieri i vnztori en-gros de materie prim), agenii de transport, vnztorii de produse en-detail. Regulamentul Parlamentului European i Consiliului (CE) nr. 178/2002 din 28 ianuarie 2002, reprezint baza pentru asigurarea unui nivel ridicat de protecie a sntii umane i a intereselor consumatorilor n legtur cu alimentele.

Producatorii din lantul de productie integrata, pentru oua si carne, dispun de programe de calitate si managementul calitatii, managementul sigurantei alimentelui, in baza procedurilor HACCP si sunt autorizati pentru comert intracomunitar. SIGURANTA ALIMENTARA ARE COSTURI DE 3-5% DIN COSTUR ILE PRODUSULUI Supravegherea lantului de productie de la ferma la farfurie se face in baza Programului anual de supraveghere, prevenire, control si eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protectia animalelor si protectia mediului si Programul de supraveghere si control in domeniul sigurantei alimentelor. Acest program este aprobat anual prin Ordin al Presedintelui ANSVSA. Tot pentru supravegherea lantului de productie ANSVSA a emis o serie de ordine si regulamente ce trebuie respectate de toti operatorii economici: pentru depistarea reziduurilor de antibiotice, dar si a altor reziduuri in carne opereaza Ordinul ANSVSA 95/2007, pentru depistarea substantelor farmacologic active opereaza Regulamentul 37/2010. pentru depistarea pesticidelor in carne opereaza Regulamentul 396/2007.

Pentru depistarea diferitilor contaminanti si micotoxine in carne opereaza Regulamentul 1881/2006. Costurile implementarii Programelor sunt suportate de bugetul ANSVSA, operatori economici si partial din fonduri UE. Tarifele pentru toate operatiunile sunt stabilite tot prin actul normativ care aproba programul strategic anual. Costurile implementarii programelor de siguranta alimentara ajung la aproximativ 3 5% din costul produsului final expus in rafturile magazinelor.

Prin aplicarea acestor reglementari, autoritatile reusesc sa depisteze majoritatea problemelor ce apar pe lantul alimentar si pot pune in pericol consumatorii. Exista insa un numar mic de incidente care scapa supravegherii, iar punctele critice in care aceste incidente apar sunt trecute in infograficul acestui articol. Le vom analiza pe fiecare, cu precizarea ca nu vor fi analizate in ordinea mentionata in infografic.

Iata de ce:

7. FACTORUL UMAN

Este cel care poate permite voluntar (si atunci se numeste frauda) sau involuntar (din greseala sau omisiune) interferenta in lantul alimentar a unui factor extern ce poate ridica probleme de siguranta alimentara. Am ales sa analizam mai intai punctele critice 7 (Factorul uman) si 8 (Piata neagra) deoarece ambele se regasesc implicit si in alte puncte critice ale lantului de productie, de la ferma la farfurie.

Orice decizie sau actiune eronata a factorului uman implicat in lantul alimentar poate conduce la gestionarea defectuoasa a riscurilor biologice, chimice si fizice. Factorul uman a fost cel care a stat la baza scandalului legat de carnea de curcan in care au fost gasite urme de antibiotic.

8. PIATA NEAGRA

Piata neagra a produselor alimentare este considerata principalul factor extern ce intervine in trasabilitatea lantului alimentar si principalul pericol la adresa sigurantei alimentare.

1. FURAJELE PENTRU ANIMALE

Problemele ridicate de calitatea furajelor pentru animale, incep inca de la calitatea semintelor pentru cultivarea cerealelor si se regasesc pe tot lantul, pana la depozitarea in silozuri. Tratarea semintelor pentru cerealele destinate furajelor este o solutie, daca cel care depoziteaza aceste furaje recolteaza furaje provenind din acelasi tip de seminte.

Un alt element important sesizat de specialistii agronomi la silozurile din Statele Unite ale Amercii ar fi faptul ca anumite bacterii se dezvolta pe arii restranse in cadrul silozului si nu pot fi identificate pe parcursul depozitarii, ele devenind expansive intr-un interval de timp in care ar putea ajunge in interiorul fermelor de animale, pentru a le asigura hrana.

2. FERMELE DE ANIMALE

Supuse de obicei unor controale riguroase pentru bunastarea si cresterea in conditii optime a animalelor, fermele au inputuri care pot reprezenta pericole in lantul alimentar.

3. COLECTAREA PRODUSELOR DE LA PRODUCATORI INDIVIDU ALI SAU FERME

Acest punct critic este considerat unul dintre cele mai periculoase pentru trasabilit