AUTORITATEA JUDECATOREASCA

Denumirea de autoritate judecatoreasca evoca justitia, ca functie (ca activitate) si ca sistem. Prin justitie se intelege sistemul organelor judecatoresti, dar si activitatea de solutionare a proceselor civile, administrative, comerciale, penale, de munca etc. In Romania, autoritatea judecatoreasca se compune din instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii. Instantele judecatoresti sunt: Judecatoriile, Tribunalele, Tribunalele Specializate, Curtile de Apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie. Instantele judecatoresti sunt: Judecatoriile, Tribunalele, Tribunalele Specializate, Curtile de Apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie. Potrivit art. 16 din Legea nr. 304/2004, instanta suprema in ierarhia instantelor judecatoresti in Romania este Inalta Curte de Casatie si Justitie, ce are, in principal, competenta de a judeca recursul n casatie si de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti. Conform Legii 304/2004 privind organizarea judiciara, sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in raport cu competenta fiecareia solutioneaza: cererile de stramutare, pentru motivele prevazute n codurile de procedura; conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege; recursurile declarate impotriva hotararilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar cursul judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel; orice alte cereri prevazute de lege. Inalta Curte de Casatie si Justitie se constituie n Sectii Unite pentru: judecarea recursurilor in interesul legii;

solutionarea, in conditiile prevazute de lege, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie; sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare. Curtile de apel, cu sediul stabilit de lege in localitatea de resedinta a unui judet sau a municipiului Bucuresti, isi exercita competenta intr-o circumscriptie ce cuprinde mai multe tribunale, stabilita de asemenea prin Legea pentru organizarea judecatoreasca.

Conform art. 33 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judecatoreasca, Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica, n circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate. Curtea de Apel Bucuresti functioneaza si ca instanta specializata pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuala, potrivit legii. In cadrul curtilor de apel functioneaza sectii pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii. In legile organice (ex. codul de procedura civila, penala, alte legi speciale) sunt prevazute expres dispozitii referitoare la competenta solutionarii cauzelor pentru curtea de apel. Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, care au de regula sediul in fiecare resedinta de judet, si in Municipiul Bucuresti. In circumscriptia fiecarui tribunal, sunt cuprinse toate judecatoriile din judet. Conform art 34 alin. 4 din Legea 304/2004: In cadrul tribunalelor functioneaza sectii pentru cauze civile si sectii pentru cauze penale si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii. Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti si au, de regula, sediul in municipiul resedinta de judet. Potrivit alin. 1 art 35. din aceeasi lege, tribunalele specializate sunt: tribunale pentru minori si familie, tribunale de munca si asigurari sociale, tribunale comerciale,tribunale administrativ-fiscale. Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate in judete si n sectoarele municipiului Bucuresti potrivit anexei la legea de organizare (art. 36, Legea nr. 304/2004). Localitatile care fac parte din circumscriptiile judecatoriilor din fiecare judet se stabilesc prin hotararea Guvernului, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Principii ale functionarii instantelor judecatoresti: 1. Accesul liber la justitie. Art.21 din Constitutie prevede " Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate ingradi exercitiul acestui drept ". Acest text este reluat in alin.1 al art. 2 din Legea nr. 92/1992 iar in alin.2 se adauga ca " instantele judecatoresti infaptuiesc justitia in scopul apararii si realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, precum si a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecatii ". 2. Egalitatea cetatenilor in fata justitiei.

Art. 4 alin.1 din Legea nr. 92/1992 reia textul art. 16 alin.2 din Constitutie spunand ca nimeni nu este mai presus de lege dupa care cu alin.2 se subliniaza ca " justitia se infaptuieste in mod egal pentru toate persoanele, fara deosebire de rasa,de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sez, de opinie, de apartanenta politica, de avere sau de origine sociala ". 3.Principiul publicitatii dezbaterilor judecatoresti. Acest principiu este consacrat de art. 126 al Constitutiei care prevede: " Sedintele de judecata sunt publice, afara de cazurile prevazute de lege " si este reluat in art. 5 al legii pentru organizarea judecatoreasca. 4. Principiul contradictorialitatii si oralitatii dezbaterilor judecatoresti. " Procedura judiciara se desfasoara in limba romana. Cetatenii apartinand minoritatilor nationale, precum si persoanele care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii prin interpret; in procesele penale acest drept este asigurat in mod gratuit ". 5. Principiul dublului grad de jurisdictie. Acest principiu este intr-o legatura indeviabila cu principiul organizarii ierarhice a instantelor judecatoresti si este formulat in art. 128 al Constitutiei: " Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii." Hotararilor pronuntate de o instanta este expresia necesitatii de a se da partilor din proces posibilitatea de a obtine, inainte ca solutia data litigiului sa fi devenit definitiva sau irevocabila, remedierea eventualelor erori de fapt sau de drept ce ar fi fost savarsite de instanta inferioara. 6.Principiul legalitatii, competentei si procedurii de judecata. In conformitate cu art. 125 alin.3 al Constitutiei " competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege ". prin urmare legea - mai precis, potrivit art.72 lit. h, legea organica este autorizata de Constitutie sa stabileasca si alte principii de functionare a instantelor judecatoresti decat cele prevazute de ea. 7. Principiul independentei judecatorilor. Este un principiu consacrat de Constitutie (art. 123 alin.2) si de Legea nr. 92/1992 (art. 3) potrivit carora "Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii ". Judecatorii, indiferent de gradul instantei din care fac parte, nu si-ar putea indeplini misiunea daca in activitatea de judecata ar fi supusi unor ingerinte din partea unor organe sau a unor persoane, sub forma orientarilor, sugestiilor s.a. Independenta judecatorilor asigura independenta justitiei si constituie garantia libertatii individului si a protectiei lui in fata puterii. Intre garantiile constitutionale ale independentei judecatorilor mentionam: - inamovibilitatea judecatorilor, instituita prin art. 124, alin.l din Constitutie;

- incompatibilitatea functiei de judecator cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior (art. 124 alin.2); - interdictia ca judecatorii sa faca parte din partide politice (art. 37 alin.3); - subordonarea judecatorilor numai fata de lege (art.123 alin.2); - imposibilitatea revizuirii Constitutiei sub aspectul independentei justitiei (art. 148 alin. 1). Ministerul public. Prin notiunea de minister public se desemneaza in mod obisnuit ansamblul agentilor statului - numiti "procurori"- care, in calitate de reprezentanti ai societatii si ai statului sunt imputerniciti sa descopere incalcarile la legea penala, sa sesizeze instantele judecatoresti competente si sa sustina in fata acestora acuzatia, in vederea sanctionarii celor vinovati. Pe langa aceste atributii principale procurorii pot fi imputerniciti de lege sa exercite si alte atributii complementare. Grupul de procurori organizat pe langa o anumita instanta judecatoreasca formeaza "parchetul" acesteia. Astfel se vorbeste de "parchetul de pe langa tribunal, parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie" etc. In acest sens art. 130 alin. 2 al Constitutiei prevede ca " Ministerul Public isi exercita atributiile prin procuroriconstituiti in parchete, " in conditiile legii ". Consiliul Superior al Magistraturii are rolul de a asigura - prin componenta si atributiile saleindependenta judecatorilor si implicit a justitiei. Art. 132 al Constitutiei stabileste ca acest organ este alcatuit din magistrati alesi pe 4 ani de Camera Deputatilor si de Senat in sedinta comuna. Legea nr. 92/1992 completeaza aceste dispozitii aratand ca in compunerea Consiliului Superior al Magistraturii intra 15 magistrati (la judecatori si 5 procurori). Art. 133 al Constitutiei prevede doua atributii generale ale Consiliului Superior al Magistraturii (dezvoltate si precizate in Legea nr. 92 / 1992): - propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si procurorilor, cu exceptia celor stagiari, caz in care lucrarile sunt prezidate, fara drept de vot, de ministrul justitiei; - indeplineste rolul de consiliu de disciplina al judecatorilor, caz in care lucrarile sunt prezidate de Presedintele Curtii Supreme de Justitie.

Justi ia se nf ptuie te n numele legii numai de instan ele judec tore ti.

Este un paradox faptul ca tocmai cei din cadrul autoritatii judecatoresti, aparatorii binelui sunt cei care iau mita, sau este cruntul adevar cum ca niciunuia nu ii displace o suma mare de bani in plus chiar daca acesta este poate pretul libertatii unui om nevinovat?! In anul 2008 salariul unui avocat debutant era estimat la 1000 de euro(Ziarul Adevarul-5 august 2008). Tinerii absolventi ai facultatilor de drept nu tr iesc cu grija zilei de maine.

Cristian Stoicesu, avocat din Baroul Bucuresti, a fost retinut de DNA pentru ca a luat mita 20.000(23 decembrie 2011 conform anchetatorilor) de la o persoana pentru care trebuia sa gaseasca o solutie favorabila in dosar, exercitandu-si influenta asupra judecatorului. Cel mai bine platit avocat roman a incasat, in 2009, 12,27 milioane de lei (adica 3 milioane de euro). Practic, avocatul, care lucreaza in Bucuresti, a castigat 250.000 euro/luna, conform datelor ANAF. Castigurile obtinute de persoanele din top 10 la nivel national, dintre care 9 sunt avocati, se ridica la 77 miliarde de lei (18 milioane de euro), in scadere cu 10% fata de nivelul din 2008, anunta Ziarul Financiar.( Luni, 13 Septembrie 2010, ora 07:43 Sursa: Ziare.com). Anisoara Topor, judecatoare la Judecatoria Focsani este retinuta de procurori pentru luare de mita si influenta . Deoarece aceasta a cerut bani pentru a interveni in cazul unui dosar, va fi suspedanta 29 de zile, arestarea ei fiind preventiva.( BUCURE TI, (9 dec 2011)-Mediafax) Anchetatorii sus in c , n 16 i 17 iunie 2010, Ani oara Topor, n calitate de judec tor la Judec toria Foc ani, a pretins i primit suma de 80.000 lei printr-un intermediar i 700 de euro n mod direct de la un denun tor pentru ca, n schimb, s pronun e o hot rre judec toreasc favorabil acestuia din urm ntr-o cauz civil . De asemenea, n a doua jum tate a anului 2010, femeia a pretins i primit "foloase constnd n lucr ri de amenajare a casei sale de vacan , pentru a- i folosi influen a astfel nct denun torul s ob in o hot rre judec toreasc favorabil i n recurs". Fostul ef al Parchetului Judec toriei N s ud, Adriana Veturia Moldovan, i judec torul Petru Rus au fost achita i de faptele de corup ie, Curtea de Apel Cluj apreciind c lipse te unul din elementele constitutive ale infrac iunii de care erau acuza i de c tre procurorii anticorup ie.( BUCURE TI, 9 dec 2011-mediafax) Pre edintele Traian B sescu l-a eliberat din func ie pe judec torul Lauren iu Anghel de la Tribunalul Dolj, care i-a dat demisia din magistratur dup ce a fost acuzat c a intermediat mituirea cu 15.000 de euro a unui coleg pentru a pune n libertate trei persoane arestate pentru n el ciune. Cine spune ca Romania e o tara de oameni saraci? Mai toti mor de foame dar nimeni nu o numeste o foame de bani. Declaratiile de avere ale magistratilor Conform UNJR(Uniunii Na ionale a Judec torilor din Romnia), mediile nete ar fi urmatoarele: Judecatori stagiari: 1913 RON Judecatori la judecatorii: 3500-4801 RON Judecatori la tribunale: 4450-5334 RON Judecatori la curti de apel: 5618-6519 RON

MJLC(Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti) a intocmit propunerile privind coeficientii de ierarhizare pentru judecatori, procurori, magistrati-asistenti si personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor si le-a inaintat MMFPS. De exemplu: - presedinte ICCJ, presedinte CSM 15,000 - vicepresedinte ICCJ, vicepresedinte CSM, Procuror General 14,700 - presedinte sectie ICCJ, membru CSM, prim adjunct al Procurorului General, sef al DNA, procuror sef DIICOT 14,600 - judecator cu grad de ICCJ 11,540 - presedinte curte de apel 13,700 - vicepresedinte curte de apel 13,600 - presedinte sectie curte de apel 13,500 - judecator cu grad de curte de apel 10,680 - presedinte tribunal 13,350 - vicepresedinte tribunal 13,250 - judecator cu grad de tribunal 10,400 - presedinte judecatorie, presedinte tribunal militar 13,000 - vicepresedinte judecatorie 12,900 - judecator de judecatorie 10,160

Mocanu Madalina, an I, grupa I, FSJC