RNNRLEE NEl.IITZ

RUTONOHTraducere din limba englezd

MnIaI IoRoacue

AtlrNnmp NsMTz este o iurnalisti specializati in impactul cultural al gtiinler

gi tehnologiei. Ea are un doctorat oblinut la Universitatea Berkeley dinCalifornia 9i a lucrat ca analist potriiic pentru Elecronic Frontier Foundation.

A scris pentru publicalii precnm Ars Tecbni,ca,, Gawker, Wred, Nent Yorker.

tn 2008 a londat iog,unul dintre cele mai citite bloguri de science fiction dinlvne. Auionarn, rcjmarlrlei de debut; a fost norninalizat la premiile Ngbula

$r Locus. NRMADA

CUPRINS

U Lti m u L pi rot d i n S o skotc h ewo..........

I Novopirot..........,.................

2 lni[ioLizore3 Proprietote privoto..4 lqoLuit..........

5 $tiinfobuno...............6 Efecte secundore7 Postilele bilioreB Creieri9 inchisoore.1O Antropomorfizotori

14 CeoLoLto odevoroto fofo........,.....

l5 Piroteozo-ti corpuL.l6 DrumuL nr. 3.................

l7 Slove8oy....................,..,..

1B Vegos...19 Un occident de munco ingrijorotor

23 Cheie de outonomie

ll Loborotorul Liber.,.......... i3212 Refeouo umono.......... 14413 Retcon......

7

917

25

304B6B

81

94104

119

165

181

2A218242

24826226828O289297

303MuLtu mi ri................

UIJIMUL PIRAT DIN SASKATCHEWAN

Dintr-o balada din secolul XX a Viermilor Aroganlix

Eram liran, mi descurcam cu micul meu teren

LAngn Canadi rnPacific2,linia de tren,

Dar timpurile erau grele, 9i banca mi l-a luat,

Au zis: "Aga-i

corect, cici banii inapoi nu ni i-ai dat."

Am ctrutat de muncd-n lung 9i-n lat, dar ei rAdeau.

"- S{ te-angajlrn? Dat-am afard20",spuneau.

Guvernul mi-a propus atunci un ajutor slrman,

Dar sunt prea mindru ca s-ajung gi eu un alt golan.

Apoi mi-am zis: ce-mi pasl mie ci slujbele s-au dat?

Ua dnc pe riul Saskatchewan, si mi f.ac pirat.

,' $i cu heirupr heirup, acum, vin peste prerii

r $i fur grAul gi orzul gi orice o mai fi' 9i co h.i*p, lrrane, incuieli hambarul qi gridina

CAnd vezi un steag cu cap de mon pe firmul din Regina3.

i Arrogant \florms, trio canadian de comedie care parodiazd diferite genuri

muzicale (n. tr.). :

2 Canadian Facific Railway, cale ferati istoricd, construiti intre 1881'qi

1885, cetmverseaz*,Caoadar,(m.,w),.'rr ;:.',, ;

3 Regina; orngel din Saskatehewan (n. tr)"

8l

1 Moose Jaw, al patrulea orag ca

Canada (n. tr).

Aurunler Newrrz

Ai crede cI liranii gtiu cd-s in libertate,

Dar numai ieri vizut-am pe-o barja transporratetngragiminte, nu s-au prins, prin dos m-am furigat,Le-am scufundar gi nava, qi marfa le-am furat.

Un pod din Moose Jawl rrece fluviul cu ape grandioase,

faranii-l traverseazd,mereu cu frica-n oase,

Ei qtiu cd.Tractor Jack i-agteapti in golf, 9i vin uqor,

Mi sui pe pod, le dau in cap gi plec cu fAnul lor.

mirime din provincia Saskatchewan,

1

NAVA PIRAT

25 iunie 2144

Studenta n-^vea de gAnd se se opreasctr din flcutul temelor, qi

asta avea s-o ucide. Chiar gi dupn ce medicii ii injectaseri tranchi-lizante, ea se ghemuise tn Eezut, cu degetele incovoiate in jurulunei tastaturi absente, gi continuase sd tasteze. Antiobsesivelenu avusesere efect. Intervenlia asupra nivelurilor de serotonini nurezolvase nimic, gi problema nu plrea si fie disocierea sau halu-

cinalia. Studenta era perfect lucida. Dar pur gi simplu nu se oprea

din a reimplementa caracteristici ale sistemului de operare pentruora ei de programare. Singurul lucru care o linea in viald era untub de hrinire pe care medicii reugiserd str i-l introduci in nas cu

fo4a, cit timp fusese imobilizati.Pirinlii erau indignaji. Locuiau intr-un cartier respectabil al

oragului Calgary gi se asiguraseri ci fiica lor are intotdeauna acces

la cele mai bune medicamente disponibile pe piagd. Cum ar putea

sd fie ceva in neregule cu mintea ei?

Doctorii le spuseri reporterilor cd acest caz ave toate caracte-

risticile abuzului de droguri. Creierul obsedatei de teme prezeffi^un tipar perfect al dependenlei. Bucla plecere-recompensi, care

trimitea neurotransmigdtorii lntr-un du-te-vino de la creierul mij-lociu la cortexul cerebral gi inapoi, luase foc. Aceasti configuralie

ro lAwrunleeNewrrz

chimici er^ remarcabild deoarece creierul ei ardta ca qi cum ar fifost dependente de teme ani intregi. Se adaptase la aceastdrecom-

pensd anume, iar receptorii de dopamini puneau in evidenli tiparecare in mod normal apar doar dupi ani de dependenln. inse familiagi prietenii studentei suslineau cI nu mai avusese niciodati aceastd"

problemi pAnd acum citevasdptimAni.

$tirea era a:ur viral curat pentru rubrica de mistere medicaledin fluxul de gtiri Toate Minunile. Doar ci povesrea devenise aga

de popular5, incAt incepuse si iasi la suprafagi gi pe site-urileprincipale de gtiri.

Jack Chen tgi dndu jos ochelarii gi inghesui lentilele dezaaivatein buzunarul de la piept al salopetei. Lucrase atita in luminastrdlucitoare a soarelui, incAt ochii ei cdprui erau acum inconju-rali de inele palide. Era un bronzde fermier, la fel cu cel pe careJcdpdtatatdl ei dupd o zilungdde purtat ochelari pe cAmpurile de

npigd., privind cum floricelele galbene emir rorenre de date privitoare la mediu. Probabil, se gAndiJack, acela;i bronzde fermierii afectase pe tofi cei din familia Chen timp de generaqii, inci depe vremea cAnd strd-stribunicii ei veniseri de peste Pacific, dinShenzhen, gi cumpdras erd, o francizd, agricoldtn preriile din jurulSaskatoonului. OricAt de departe de casi s-ar fi dus, anumite lu-cruri rimAneau neschimbate.

tnse altele nu. Jack srerea turcegre in mijlocul OceanuluiArctic, in echilibru pe curbura blAnde;i, in mod bizar,invizibtldta carenei submarinului ei. De la citevasure de kilometri deasupra

apei, pe unde umblau satelilii, indicele de refraclie negativ "l

,rrb-marinului indoia lumina pAni cAnd J ack pdreacd plutegte absurddeasupra valurilor. Lingd, ea, intinsd in apa strdlucitoare) era ofAgie unduitoare de panouri solare non-reflexive. MAna lui Jackfecu un gest ca gi cum ar fi mototolit ceva $i reteaua solari se

strAnse gi intrd inapoi in compartimentul siu, displrAnd sub unpanou al carenei.

Auroruov I tt

Bateriile subului erau lnclrcate, traficul ei de reqea era ascuns

intr-o ceagi de date justificate gi avea o cala plina de medicamente.

Era timpul si se scufunde.

DeschizAnd trapa,Jack cobori tropiind pe scara ce ducea la

cabina de comande. O strilucire de un verde-stins apdru,in fAgii,

pe perefi, pe mdsuri ce colonii de bacterii se trezeav ca sI-i lumi-neze drumul. Jack se opri sub un ghem de tuburi ce veneau dint^van. Un panou de comande, ai cdrui fotoni erau organizajiinforma unui ecran de citre mii de proiectoare care circulau prinaer, i se materializl, tn mod convenabil la nivelul ochilor. Cu oglisare a degetului pe ecran, intri in sistemul de navigalie 9i igi

schimba direcgia pentru a evita coridoarele de transport cu traficaglomerat. Destinalia ei era o po4iune relativ liniqtita a coastei

^rctice, dincolo de marea Beaufort, unde apa dulce intAlne marea

qi forma un puzzle vast de rAuri gi insule.

Insi lui Jack ii era greu si se concentreze asupra lucrurilorbanale pe care le avea de ficut. Ceva legat de istoria cu dependenla

de teme nu-i dadea pace. IEi puse din nou ochelarii qi se adAnci inmeniul fluxului de gtiri. Privind la un set de comenzi, ciuti maimulte informagii. "CAZUL OBSEDATEI DE TEME MIROASEA PHARMA DE CONTRABANDA", spunea unul dintre ti-tluri. Jack trase adAnc aer in piept. Sa albd, oare aceastd poveste

de strAns clicuri vreo legituri cu lotul de Zacuity pe care il des-

cdrcase luna trecutl in Calgary?

La ora asta, cala subului era plind cu douizeci de lezi de me-

dicamente proaspit piratate. Printre multiplele terapii pentrumutatii genetice qi management bacterial, stiteau ascunse cutii cu

clona lui Zacr,tity, noua piluli de senzaqie pentnr cre$terea pro-ductivitdjii pe care o voia toate lumea. Oficial, nu era inci pe

piagd, ceea .. ,por." cererea. tn pl.rs, erafdcutd de Zaxy,.orrrf"-nia aflatd, in spatele lui Smartifex, Brillicent gi al altor medica-

mente populare de sporire a randamentului muncii. Jack primiseo mostri beta de la un inginer care lucra la cea mai mare compa-nie de dezvoltare din Vancouver, Quick Build \fares. La fel ca

rz I Arurualee Newrrz

multe dintre companiile din biotehnologie, Quick Buildimpd.4eanoi stimulatoare de atentie gratuit, odattr cu mesele penrru anga-jali de la cantind. Publicitatea prelansare spunea cdZacuity ajutape oricine si-gi facd treaba mai iute gi mai bine.

Jack nu se obosise si incerce ea insagi Zacuity - nu avea nevoiede medicamente care si-i facd treaba mai palpitanti. Inginerulcare-i deduse mostrele ii descrisese efecrele in termeni .lro"p.religiogi. Puneai medicamentul sub limba qi incepeai sd, si.mpi cd,

munca e plicuti. Nu-1i cregtea doar gradul de concentrare. Tefdcea si te bucuri de munci. Abia agteptai si te intorci la tastaturd,la masa de montaj, la ecranul tactil, la laborator, la imprimanta3D. Dupn ce luai Zaaity, munca incepea sd-gi dea un soi de sa-

tisfaqie viscerald pe care nimic altceva nu 1i-o mai putea oferi.Ceea ce era perfect pentru o corporalie ca Quick Build, undenoile produse trebuiau expediate din scurr, iar consultangii tre-buiau uneori str punl la punct un dispozitiv barduare, pornindde la zer o, intr-o siptimAnd. Sub infl uen ga lui Zacairy, aveai sen-

timentele pe care se presupune cd. ar trebui si le ai dupi o treabebine ficute. Nu mai existau regrete, nici temeri ci s-ar putea slnu transformi lumea intr-un loc mai bun cAnd fabricai inci unghem de atomi legagi tn re1ea. Iar sentimenrul recompensei laterminarea unei sarcini era atit de intens, incAt te ficea sI tezvArcolegti in scaunul confortabil de birou, se-1i tnfigi unghiile insuprafaga moale a biroului, si respiri greu timp de aproximativun minut. Dar nu era ca un orgasm, nu tocmai. Poate cea maibunl descriere era aceea de senzalie fizicd.pertecti. Da, o simleaiin propriul corp, dar era mai orbitor de plicuta decAt orice ar fiputut citi terminaqiile tale nervoase in lumea reale a obiectelor.DupI o reprizd de munci sub efectul Zacuity, singurul lucru pecare f-l doreai era si termini inci un proiect penrru Quick Build.Nu era de mirare ci oamenii cumplrau rahatul Ista ca nebunii.

Exista insi o mici problemi, pe care Jack o ignorase pAniacum. Zaxy nu fecuse publice datele obqinute ir, ,rrma teslelo,lor clinice, aqa ci nu aveai nicio modalitate de a afla despre posi-bilele efecte secundare. in *od normal, Jack nu gi-ar fi baiut capul

Auroruov I 13

cu toate cazurile de demenli indusl de medicamente de pe fluxu-rile de gtiri, dar trsta era cu totul special. Nu-i venea in minte niciosubstanll populari care se poari face pe cineva dependent de te-mele pentru acasi. Sigur, comportamentul obsesiv al studenteiputea fi provocat gi de un stimulent produs artizanal. Dar atunciar fi fost greu ca povestea sI devind o enigmi a medicinei, fiindcidoctorii ar fi glsit imediat dovezi ale prezengei stimulentului insistemul ei. Gindurile i se invArteau in mintea lui Jack, de parcd,

ar fi inghilit o neurotoxinl cAt se poare de afurisite. Daci medi-camentul ista era Zacuity cel piratat de ea, cum de se lntAmplaseasta? Supradozd? Poate cI studenta tl amestecase cu alt drog? Sau

oare ea, Jack, o zbArcise cu ingineria inversil gi crease ceva oribil?

Jack simli un fior de teami care porni delabazagirei spindriigi continul de-a lungul picioarelor. Dar stai - fiorul ista nu eradoar o reaclie psihosomatici involuntard,laceeace citise pe fluxulde gtiri. Podeaua vibra ugor, degi nu pornise inci motoarele.SmulgAndu-gi ochelarii, i9i reclpiti controlul asupra senzoriumu-lui gi igi dldu seama ci cineva pocne$te in perelii calei, exacr inspatele peretelui de compartirnentare din fala ei. Ce mama naibii?Exista un bocaport pentru urgenle la pupi, dar cum...? N-aveatimp sd se mai gAndeasci dacd. auitat si incuie ugile. MigcAndu-9icapul ca o pasire de pradi, Jack igi activd sistemul de perimetru,ale clrui sArme intinse, nanometrice, erau conectate cu nerviisenzoriali afla1i chiar sub suprafaja pielii ei. Apoi iqi desficuteacaculitului. JudecAnd dupi sunet, era o singuri persoani, incercAnddesigur sI inhage orice ar fi tncdput intr-un rucsac. Doar un dro-gat sau cineva cu adevirat disperat putea fi atAt de stupid.

Deschise uga de la cala pe ticure, alunecAnd intruntru cu cutitulscos. Dar nu gisi scena la care se a$teptase. ln locul unui holvrednic de mile, erau doi: un tip cu pielea solzoasl gi capul lipsitde plr pe alocuri ca al unui drogat gi robotul lui, care linea un sac

1 Ingineria inversi (in englezi, reverse mgineerin$ presupune studierea unuiobiect pentru a-i determina funqionarea sau metoda de fabricalie gi eventualfabricareaunei copii sau a unui nou obiect cu funcjii similare (n. tr.).

t4 | Attrunler Nrwtrz

cu medicamente. Botul era o chestie jalnici, ficutd din bucdpi, pe

care hogul sigur o furase de la altcineva, gi avea stratul de piele

aproape prijit pe ici, pe colo, dar inctr putea fi periculos. Jackfl-avea timp si ia tn calcul o opliune neletale. Cu o loviturd de

sus in jos bine exersate, trimise cufitul drept in gAtul berbatului.Asistatx de un algoritm de descoperire a p14i1or corpului, lamatrecu prin trahee gi se implAntdin arterd. Omul cizu, lnecat cu

ogel, iar din corp ii lAgnirl sAnge, aer gi clcat.Cu o migcare rapidl, Jack igi recuperi culitul gi se tntoarse

spre bot. Acesta se uita la ea cu gura cdscatl, ca gi curn ar fi rulatun program plin de erori. Ceea ce, probabil, gi fecea. Asta putea

fi bine pentruJack, fiindcl era posibil ca botului si nu-i mai pese

de la cine primea ordine, atitatimp cit er'au clare.

- De-mi sacul, ii spuse Jack ca sdfacd o incercare, intinzAndmAna spre el.

Sacul era umflat de cutiuje cu medicamentele ei. Botul i-l tn-mAni imediat, ctr glJra ciscati in continuare. Fusese construit siarate ca un adolescent, degi ar fi putut fi mult mai bdtrAn. Sau

mult mai tinir.Cel pugin nu trebuia sx ucidd doud fiinle azi. $i putea si se

aleagd, gi cu un bot bun din afacerea asta, dacd,prietenul ei botad-

min din Vancouver se agita un pic. La o privire mai atenti, stra-

tul de piele al istuia nici nu ardta aqa de rtru, tn definitiv. Nu se

vedeau componente ilindu-se prin el, chiar dacd, in unele locuriera zdrelit gi insAngerat.

-$ezi, ii ordoni, qi el se agezd,direct pe podeaua calei, picioa-rele indoindu-i-se ca doul grinzi comandate electromagnetic care

nu mai au ce si sprijine, apoi o privi cu ochii goi.

Jack avea si se ocupe de el mai tirziu. Acum trebuia sI facd

ceva cu cadavrul stlpAnului siu, din care curgea inci sAnge pe

podea. igi strecurd mAinile pe la subsuorile drogatului, il prinsebine gi ii tAri ramagijele, prin trapd, in cabina de comande, hsAn-

duJ pe bot in urmd, in cala incuiati. Botul nu prea ayea ce face

acolo de unul singur, dat fiind ci toate medicamentele ei erau

destinate oamenilor.

Auroruonlt I tl

Jos, unde se ajungea pe o scard ingusti, in spirali, eralaborato-rul ei, care servea gi ca bucitirie. O imprimantd de cahtate superi-oari domina unul din colluri, cu trei comparrimente distinctepentnr diferite materiale: metale, pesuturi, spume. Folosind o ver-siune mai micd. a ecranului din cabina de comandl, Jack seti cele

doutr capete de printare pentru spumi si extrudeze doutr blocuride ciment, prevdnttetn mod convenabil cu giuri, pentru a le putealega cAt mai ugor de picioarele cadavrului. Pe mtrsurd ce niveluladrenalinei ii scidea, privi cele doud capete cum goneau peste patulimprimantei, construind o piatra gri, mati, srrar cu strat. igi cldticutitul in chiuvettr 9i tl puse la loc in teacd, apoiigi dadu seama cie plinl de sAnge. PAnI 9i fagaii era lipicioasd din cauzalui. Umpluchiuveta ct apd gi incepu si caute o cirpd prin dulapuri.

Cu o ridicare din umeri, igi slebi legiturile moleculare ale sa-

lopetei 9i simji cum materialul se desface dupd cusdturi invizibileEi ii cade la picioare. Corpul ei tgi pdstra aceeagi formd de circadoud decenii. Perul negru tuns scurt avea doar citeva fire albe.

Unul dintre cele mai vAndute medicamente ale lui Jack era o re-producere, molecule cu moleculi, a lui Vive, pentru longevitate,gi tntotdeauna testa calitatea propriilor produse. AdicI obignuias-o testeze - pAnI laZaatiry.In timp ce se freca pe fagd,Jack in-cerci sd mediteze la doui orori simultan: sus avea un om mort,iar o studentl din Calgary era in mare pericol din cauza a cevacare semina suspect de mult cr; Zar;rity de pe piala neagrl. tntimp ce apa de pe ea picura pe blatul din bucitirie, Jack privi cumcre$teau blocurile de ciment in jurul giurilor lor centrale.

Jack trebuia si admiti cI devenise neatenta. Atunci cAnd cre-

aseZacuity prin inginerie inversi, structura lui moleculard,pdreaaproape la fel cu ceea ce vtrzuse lazecide alte medicamente pentnrproductivitate gi vigilengl, aEa cd nu-qi mai bituse capul si inves-tigheze in profunzime. Evident, gtia cI Zacuity ar fi putut avea

unele efecte secundare ugor nedorite. Dar aceste droguri distrac-tive pentru muncitori ii susgineau financiar munca ei reale, gi

anume antiviralele gi terapiile genetice, medicamenre care salvau

vie1i. Avea nevoie de banii adugi rapid deZacuity pentru aputea

16 | Attrunlee Newtrz

continua si dea gratis celelalte medicamente celor care aveau ne-

voie de ele. Era vari gi o noui plagd plutea, peste Pacific, dinspreUniunea Asiatici. Nu era timp de pierdut. Oamenii firi crediteaveau si moari in curAnd, iar companiilor pharma putin le pisa.De asta se gribiseJack si vAndi miile de doze deZacuity neresrar

prin toatd Zona Comerciali Libern. Acum avea o grlrmadd de

doctorii bune, dar asta aproape ci nu mai conta. Dacd accidentulmedicamentos al studentei se intAmplase din vina ei insemna cd

o deduse in bari la fiecare nivel posibil, de la medicinx la eticd.

Cu un bip, imprimanta se deschise gi prezenttr doui cirtrmizide ciment perforate. Jack le ciri in sus pe sciri, intrebAndu-se intot timpul ista de ce se hotdrXse si duci atita greffiate singuri.

2

rNrTrALtzARE

2 iulie 2144

Sub carapacea lui Paladin intrase nisip, gi actuatorii il dureau.Era primul lui exercigiu de antrenament, sau poate al patruzectlea.In timpul perioadei de formatare era greu si mengii linearitateatimpului; cAteodati, amintirile se dublau sau se triplau inainte dea se a$eza in acea linie dreaptd. care, spera el, avea sd se intinddintr-o bund, zi ln urma lui exact ca girul de urme de picior clare,cu cAte patru degete, care ii marcau acum traseul printre dune.

Paladin folosi milioane de linii de cod pentru a p5gi prin alu-necare pe o pante din nisip fin, velurit de vAnt. Cu fiecare pas ficeao gauri in dunl, iar astail obliga sd se indoaie din talie pentru a-qi

pdstra echilibrul. Nisipul ii curgea peste corp, creAndu-i minusculecicatrice in aliajul intunecat din carbon al carapacei. Lee, botad-minul lui, tl aruncase din reactor la ora 1500, undeva in nordulindepirtat al spagiului aerianal Federaliei Africane. Drumul pAnIjos fusese ugor. Igi amintea ci mai fecuse aga ceva, jinea minte cumiqi schimbase pozijia coqpului pentru a evita supraincdlzirea,cum igidesflcuse scuturile de pe spate penrru a prinde vAntul, cum ateri-zase cu o smucituri a paragocurilor.

Dar acum nu mai era doar o alti reperi{ie a aceleiagi vechicurse cu obstacole. Era o misiune-test.