Arad, Duminecă 14] 27 Oetomvrie 1912. N-rul 227.

ROMÂNUL R E D A C Ţ I A

şi A D M I N I S T R A Ţ I A Strada Zrínyi N-rul l |a.

INSERŢIUNILE se primesc la adminis

traţie. Malţămite publice şi LOG daschis costă şirul 20 fii.

Manuscriptele nu se in-napoiază

Anul 11. ABONAMENTUL:

hin «n . . 28 -— Cor.

!

imitate an 1 4 — , S luai . . 7— , «Iun* . . 2-40 , Pentru România şi . străinătate: ga an. . 40 -— franci

t T e l e f o n ,atm oraş şi interurban f Nr. 750.

p internă din România. í Bucureşti, 25 Oetomvrie n. : Cetitorii Românului, şi peste tot fraţii no-Ijtri-de peste munţi care se interesează de mersul evenimentelor politice dela noi, vor {desigur surprinşi de prelungirea crizei interne din România, tocmai acum când situaţia externă ar cere suspendarea tuturor frecărilor din lăuntru, pace, linişte şi concordie deplină în sânul partidelor, şi între partide... Cade ce nu este aşa, vom încerca să arătăm ici in chipul cel mai obiectiv, — numai pe taehi de fapte, şi obţinându-ne dela orice predare subiectivă.

De când am scris articolul nostru „Raporturi normale în situaţia internă din România", publicat în numărul Românului dela 13 Oetomvrie n. — situaţia s'a schimbat, şi Bu s'a limpezit de loc. Atunci, concentrarea îflnservatoare sub şefia dlui Petre Carp, şi cil un guvern prezidat de d-sa. părea urma-feacea mai indicată şi mai neîndoioasă a ne-foderilor, a căror terminare şi reuşită se cre-fMJio chestiune de două-trei zile... Astăzi «aflăm în faţa demisiunei dlui Petre Carp :Í şefia partidului conservator; — va să. %m loc să se fi făcut un pas înainte spre rezolvarea problemei, s'au făcut mai mulţi îndărăt.

Cari au fost greutăţile noui cari s'au pus a calea înţelegerii aşteptate şi luate drept sigură de toată lumea?... Ele ţin, în primul rând, tot de chestia ,,restabilirii raporturilor normale dintre partide", adecă de ce-

Georges d'Esparbes

Patria! Acum, când răsboiul î n sânge rează Balcanii , îmi

(M nimerit să tradirc pentru rotitorii acestui ziar o prelă de Georges d 'Esparbés . Acest autor , care s'a k t cunoscut nu de mult în F r a n ţ a prin romanul său gtáutevar frumos: „La gue r re en dentel les" , es te coea-kmimim uni curent un povesti tor eroic. El e unul din tatireţii moderni în proză al eroismului nebun care Staat armatele franceze pe t impul răsboaelor Mali Revolutului, şi carp s'a continuat apoi si a ajuns liWteu sub Napoleon 1. i.D. Georges d ' E s p a r b é s ea re nu are încă vrasta de jfeizeci de ani. nu face de cele mai multe ori decât Idsa o formă literară anecdote lor autent ice cari au pitise In acea epocă memorabilă din istoria F ran ţ e i . Slrile umanitariste cari au absorbit în zilele noas t re (Hiti (ară n'au fost prielnice scr ier i lor acestui anii De aceia nu se bucură el poate de popular i ta tea i are ar merita-o cu drept cuvânt . — Adrian Corbul.

•Urmărit pe de departe de austriaci, regimen-iiugea. In urma acestei mare dezordine, cu păru-i

latârnând în plete, colonelul călărea crispân-fcsi manile pe hăţuri; trupul sau fără puteri paplecat pe şea într'o atitudine de desperare. H timp în timp, el împrăştia în mijlocul mul-pei fugare cuvinte maşinale, chemări pe cari pKni nu le lua în seamă:

r'inţa ca dl Petre Carp să retracteze acuzările ce a adus conducătorilor partidului liberal asupra nenorocitei chestiuni a tramvaielor comunale.

Cine a pus înainte aceasta cerinţă ca o condiţie sine qua non a concentrării? Liberalii se apară de a voi s'o impună ei, — şi spun cà această condiţie au ridicat-o şi o susţin conservatorii-democraţi sau mai bine zis şeful acestora dl Take lonescu, singurul care tratează concentrarea şi este deci în măsură de a pune condiţii ca aceasta. Lucrul apare logic astfel, — decât că toată lumea aci e convinsă cumcă acea condiţie pusă de dl Take lonescu este rezultatul unei convenţii anterioare a d-sale cu şefii liberalilor, — deci ca, în mod indirect, stăruirea asupra acelei condiţii tot dela aceştia din urma purcede.

Destul că dl Petre Carp a refuzat neted să facă retractarea ce i-s'a cerut, — şi, ca nimenea să nu-1 poată acuza de a fi personal o piedica a concentrării, a declarat că se retrage dela şefia partidului conservator şi lasă celorlalţi fruntaşi, în special primului ministru dl Titu Maiorescu, sarcina de a duce mai departe tratativele de concentrare cu conservatorii-democraţi.

Tratativele acestea au şi continuat, si continua încă, — dar cu şanse şi speranţe slăbite, ceeace rezultă şi dintr'un comunicat cam enervat trimis ziarelor sale de însuşi dl Take lonescu, — comunicat ce conchide cu constatarea că: „Dificultăţile pe cari le întimpină încercările unei înţelegeri între partidul conservator-democrat şi conserva-

— Soldaţi! Opriţi-vă! Luaţi-vă rândurile! Staţi... Nimic nu e încă perdut!... Curaj! Luptători dela Valmyi de la Jemmapes!.. .

Nenumăratele strigăte ale celor ce gonea ii îi acopereau glasul.

— Cetăţeni! Franţa invadată vă chiarnă împotriva tiranilor...

Dar plângerile lui recădeau moarte, ca nişte declamaţiuni. şi regimentul fugea mereu fără a

;!e lua "ni seama. Insfârşit, după trei ore de goană, obosiţi dar liniştiţi, oamenii se opriră în vecinătatea satului Badenthal, în fata Vosgilor, lângă o pădure stufoasă. Ca să nu-şi împovăreze soldaţii, dintre cari unii simţeau ruşinea unei fugi atât de laşe. colonelul se aşeză departe de ei.

Se lăsă noaptea. Nici un foc în tabără. Pretutindeni, o tăcere

posomorită. Fugarii nu-şi puteau pregăti vorba fiindcă gonind îşi aruncară merindele. Când colonelul trecu ei simţiră suferinţa şi mânia sa, şi tot ei începură să murmure cei dintâi, aşa cum se întâmplă tuturor acelora cari se fac vinovaţi de ceva.

Un om se ridică, întunecat: — Solda! - - Patria ţi-o va plăti. — Încălţăminte! făcu un altul. — Patria!... Glasuri nerăbdătoare îl întrerupseră:

tor sunt de aşa fel încât în acest moment este mai mult probabil că nimic nu va putea isbuti..."

Despre aceste dificultăţi se spun mai multe: Aşa, că domnul N. Filipescu ar stărui sa i-se redea portofoliul răsboiului, deşi părea a se fi convenit ca el să fie ocupat acum de un general fără culoare politică,; însă luând dl Filipescu acel portofoliu, pentru ca să se rezerve un loc în noul minister şi dlui C. C. Arion, conservatorii ar fi cinci si conservatorii-democraţi numai patru in cabinetul ce ar fi rămas aşadar să fie prezidat tot de dl Maiorescu, — şi aceasta nu le convine partizanilor dlui Take lonescu. Se mai zice că fruntaşii conservatori nu admit ca îu comitetul executiv al partidului conservator să între un număr egal de noui şi vechi conservatori, — că ar fi neînţelegeri asupra distribuirii câtorva înalte demnităţi (primăria capitalei, prefectura poliţiei, etc.) — în sfârşit alte câteva chestiuni, şi mai mărunte decât acestea.

Dar mult mai probabil este că dificultatea cea mare, şi care face să se prevadă neisbu-ţirea încercărilor de concentrare pentru cazul când s'ar menţine sine qua non condiţia ce a provocat demiterea dlui Petre Carp din şefia partidului conservator, este mişcarea ce s'a produs în sânul acestui partid chiar, şi care ameninţă să ia foarte repede nişte proporţii cu totul impunătoare.

O întrunire publică s'a convocat, de către unanimitatea deputaţilor şi senatorilor con servatori ai capitalei ,,în cinstea dlui Petre Carp şi pentru a-1 invita să rămână în serviciul ţârii". — O delegaţie a iniţiatorilor în-

— Suntem aproape goi! Cum ne putem noi prezenta austriacilor numai în cămaşă?

— îmbrăcămintea ca îmbrăcămintea, adăugă im caporal: ne-am lipsi noi dc ea la nevoie Dar mi avem nimic de îmbucat: dacă asta c administraţia...

Un soldat care-şi căuta diviziunea, se opri ca să asculte. Era rănit la ceafă.

Aşa c. Dacă vor merge lucrurile tot aşa Baptiste Albouy se va încorpora în tivii. Atunci nu va mai auzi frazele naţiunei.

Colonelul şi ofiţerii străbăteau, reci şi impasibili, grupurile gâlcevitoare:

Nu foamea şi picioarele goale i-a făcut să se retragă, zise colonelul. Dacă li-ar fi aşa dc tare foame, de mult ar ti năvălit ei în sat spre a-I jăfui.

-— Oboseala... •— Nu; nici pânea şi nici o pâreche bună de

opinci nu dau soldatului curaj. S'au văzut soldaţi bătându-se cu stomacul gol. Altceva îi a-pasă pe ei: ignoranţa. Cei mai mulţi din aceşti oameni nu ştiu ce vream noi să înţelegem când le vorbim de patrie. Un cuvânt obscur, un sunet, o idee nefixată încă în creerul lor. Dacă ar pătrunde sensul unui astfel de cuvânt, nu s'ar retrage, n'ar fugi. Băgaţi bine de seamă, vă repet: dacă l-ar fi priceput, s'ar fi bătut fără a se gândi să mănânce; mai întâi ar fi înfruntat moartea, şi mai apoi ar fi cerut poate pâne, mai apoi vă spun, mai apoi...

f a g . ä . „R O M Â N U L" Sâmbătă, 27 Octomvrie 1912.

trunirii se v a prez in tă dlui T i tu M a i o r e s c u spre a cere c o n v o c a r e a şi a comitetului part i dului, ca să se h o t ă r a s c ă şi par t i c iparea a c e s tuia la întrunire .

In m o m e n t u l c â n d vor a p ă r e a a c e s t e r în-duri în Românul, probabi l că a c e a s t ă în trunire la c a r e toţi deputaţi i şi senatori i c o n s e r vator i din ţară au fost invitaţ i să part ic ipe , v a mani fe s ta cu a tâ ta putere pentru dl C a r p , încât una din două v a trebui să u r m e z e : s a u în lă turarea condiţ ie i pe c a r e şeful part idului c o n s e r v a t o r n'a vo i t s'o p r i m e a s c ă pre ferind să d e m i s i o n e z e , — sau z ă d ă r n i c i r e a definit ivă a concentrăr i i , şi atunci . . .

C e v a urma atunci , n ' a v e m să proroc im, iriärgirnndu-ne d e o c a m d a t ă c u m a m făgădui t numai la e s p u n e r e a stări lor de fapt. V a urma un g u v e r n de coal i ţ ie l i b e r a l o - c o n s . - d e m o c r a t ă ? v a r ă m â n e a reg imul c o n s e r v a t o r de a s t ă z i ? — urma v a a l ege . — U n lucru însă e s igur: e m a r e , e n e a p ă r a t ă n e v o i e ca fără altă nouă z ă b a v ă , să se pună c a p ă t crizei .

Consiliu de miniştri în Viena. Luni înainte de amiazi va avea loc un consiliu de miniştri comuni în Viena. Din partea guvernului vor lua parte la acest consiliu prim-ministrul Lukács şi miniştrii Teîeszky de finanţe şi L. Beöthy de comerţ. Spre acest scop numiţii miniştri, vor pleca mâne la Viena. Marti, Lukács se va reîntoarce la Budapesta.

Deschiderea sesiunei viitoare a camerei ungare. In mod semioficios se anunţă că prima şedinţă a viitoarei sesiuni parlamentare va fi convocată pe Miercuri 30 Oct. n.

Ministru de externe în audienţă. Ministrul comun de externe, contele Berchtold, a fost ieri în audientă la M. Sa şi i-a raportat asupra rezultatului călătoriei sale la Piza.

Demisia iui Tisza? Corespondentul din O-radea-mare al ziarului „Pesti Hirlap", publică următoarea informaţie despre demisia lui Tisza: „Noi credem cu siguranţă că Ştefan Tisza va părăsi postul său de preşedinte al camerei, imediat după închiderea delegaţiunilor. Deodată cu dânsul se vor retrage şi vioe-preşedinţii Pavel Beöthy şi Béla Jankovich. Tisza crede că el şi-a împlinit misiunea (?) sa, făcând ordine în parlament. Pasul acesta l'a făcut în urma îndem-

Ofiţerii cu cizmele sfâşiate, cu inima strânsă se opriră pe loc.

— Şi ce vom face mâne? întrebă un căpitan. In zori de zi numărul duşmanului se va îndoi. Patrulele ne semnalează două regimente cari se întorc delà asaltul lui Neuf-Brisach. Ne vor ataca, şi dacă ne va fi încă „foame", dacă vom fi tot „ignoranţi" însemnează că vom fi măcelăriţi fără folos. Cum să ieşim de aci?

Colonelul se gândea. Şaizeci de ani; paisprezece bătălii, de opt

ori rănit. Un cap puternic cu trăsături antice, cu părul răsvrătit. Deasupra ochilor lui se încrucişau două vine enorme cari se umflară în-•cet-încet. Ofiţerii se apropiară. Ori de câte ori vinele superiorului lor se umflau, ei îi aşteptau poruncile; aceasta însemna că colonelul avea o „idee".

— Vom vedea, vom vedea, murmură el, vom încerca-o şi pe asta. Poate că am găsit leacul. Dacă aş reuşi să-1 alcătuesc, flăcăii mei vor şti ce însemnează patria; ei o vor şti asta aşa de bine, încât îşi vor aminti de ea până la moarte.

Ceilalţi îl priviră în tăcere. Bucuria moşneagului era copilărească, ea îi isbucnea din ochi şi se întindea în toate brazdele care-i încreţeau obrajii.

— S'a făcut, cetăţeni, zise el; cu toate că duşmanul va fi mâne îndoit ca număr, noi tot ne vom bate. Porunciţi adunarea în zori de zi.

nului din partea familiei sale, care se teme de atentate împotriva „leului delà Geszt". Lumea vorbeşte că deodată cu Tisza se va retrage şi prietenul de cruce al acestuia, Pavlik, şi amândoi vor merge într'o mănăstire să se pocăiască.

Desbaterea bugetului în camera austriacă. Ieri s'a continuat discuţia asupra bugetului anului viitor. Hammer, german radical, spune că-şi rezervă să facă declaraţii pozitive asupra atitu-dinei partidului său faţă de preliminarul de buget pentru timpul când se va fi convins pe depun în ce direcţiune se vor desvolta evenimentele din Balcani. Deputatul Jäger pledează pentru pace, accentuând că spre a ne câştiga simpatia popoarelor slave, nu ne este permis să vărsăm sânge. — Ruteanul Levicki cere drepturi egale pe seama poporului său din Qaliţia, dominat de Poloni. Cranbi se plânge de oprimarea

Italienilor. Kmmarz admoniază guvernul să mişte toate pietrile pentru a-şi câştiga influenţă hotărîtoare în Balcani şi drept aceea să se păzească ca nu cumva Ungurii, prin politica lor aparte, să-i zădărnicească toate nizuinţele bune. — După vorbirea lui Kramarz, şedinţa se închide, anunţânduse proxima şedinţă pe Luni.

*

Demonstraţii socialiste. Bărbaţii de încredere ai organizaţiilor din capitală au ţinut ieri în localităţile secretariatului partidului lor o con-ferenţă, în care s'a hotărît aranjarea de mari demonstraţii în capitală şi în toată ţara cu o-cazia deschiderii parlamentului în 30 Octomvrie a. c. Demonstraţiile din Budapesta se vor face în zece locuri deosebite. In aceeaş zi se vor ţinea adunări demonstrative şi în următoarele oraşe din provintă: Arad, Debreţin, Cluj, Ora-dea-mare, Pojon, Cinci-Biserici, Seghedin, Sol-nok, Sabadca, Timişoara, Neoplanta, Zenta şi Zombor.

Polonii împotriva triplicei. Viena 25 Octomvrie.

In chaosul situaţiunei politice în care se găseşte Europa contemporană va avea cu atât mai straşnică resonanţă moţiunea ce a luat în şedinţa sa de ieri „Clubul polon" din Viena, cel mai loial sprijinitor al guvernelor austriace.

Din senin, şi fără ca ceva să fi lăsat vre-o bănuială, s'a pus la ordinea zilei atitudinea naţiunei polone din Austria faţă de politica

Noaptea trecu. Oamenii dormitau. Dar acei cari erau prea obosiţi pentru a putea adormi auziră rumori îndepărtate, din Bodenthalul plin de lumină. întreg satul era în mişcare.

Cu puţin înainte de zori, oamenii se sculară. Inamicul înaintase în timpul nopţii: nu mai

era acum decât la o jumătate de leghie. Mergea la pas, dar plin de încredere, împărţit în trei coloane de cavalerie sosind pe trei căi deosebite. In loc de două regimente, austriacii aveau acum patru.

— Ai!... murmură colonelul. — Ar fi o nebunie să rezistăm, zise un că

pitan. — Ar fi o nebunie şi mai mare dacă ne-am

retrage, deoarece suntem surprinşi şi înconjuraţi. Aşa dar, le vom răspunde. înainte de a se face ziuă, vom forma careul pe divizia din dreapta.

— Cetătene colonel, soldaţii nu vor asculta de poruncă. Ii simt azi şi mai enervaţi decât eri. Dacă n'au putut să se împotrivească unui singur regiment, ce vor face ei contra patru?

— Răspund eu de ei, şi iată ce-i va însufleţi.

El se întoarse şi dete un ordin. La chemarea bătrânului, o umbră mon

struoasă şi aşa de deasă încât făcea o pată neagră în întunecata noapte, pătrunse încetişor în mijlocul oamenilor.

de a l ianţe a monarch ie i , c u s c o p ca să se stab i l ească ţ inuta c e v o r a v e a să observe de aci î na in te deputaţ i i po lon i din c a m e r a austriacă şi s ă l i -se dea instrucţi i c o n c r e t e celor ce suit şi membri ai delegaţiunilor ce se vor întrii în B u d a p e s t a la începutul lunei viitoare.

D i scuţ ia n'a fost numai principiară, cil fost numită fără înconjur problema. S'a coi s ta ta t şi a c e e a c ă în trebarea es te de intere vi tal pentru î n t r e g n e a m u l po lon , şi că într împrejurăr i le a c t u a l e clubul po lon din Viei e s t e s ingurul r e p r e z e n t a n t liber al naţii! p o l o n e .

P o l o n i i austr iac i 'au trei reprezentanţii g u v e r n u l din V i e n a . Nic i nu n e a g ă ei consi deraţ ia deoseb i tă de c a r e sunt părtaşi în con d u c e r e a des t ine lor ţării . Iar în aceiaş timp ei nu pot uita de fraţii lor nenorociţ i din Rus ia şi din G e r m a n i a . Ş i d a c ă în Austria între t o a t e naţ iuni le poloni i s e bucură de cea mai m a r e t recere şi au favoruri excepţionale, Rus ia şi G e r m a n i a a d u c e legi excepţ ionale împotr iva po lon i lor să i : în R u s i a pentru a-i împe-d e c a să în tre în D u m ă , în Germania spre a-s c o a t e din moş i i l e propri i .

P e n t r u a a v e a inger inţe asupra Rusia nu le es te dată lor ca deputaţ i austr iac i i o c a l e pol i t ică .

G e r m a n i a însă e s t e a l iata monarchiei priet ina de p a c e şi de a r m e ia Austriei. Cuo in imă să spr i j inească ei c a bărbaţ i politician str iaci in terese le ace le i Germanii aliate c a r e a v o t a t şi e x e c u t ă l eg i excepţionalei duse cu scopul p r o n u n ţ a t de a stârpi, prin ei propr iare , un popor , c a r e le e s t e lor frate i s â n g e şi de l imbă?

Di scuţ ia a fost foarte a n i m a t ă . La ceas unu din n o a p t e nu s'a putut a junge la învoi u n a n i m ă cu pr iv ire la textu l moţiunei, pe cai unii p a r e a-1 fi dorit şi m a i categoric ded c u m a eşi t în f o r m u l a r e a c e i-a dat comisii şi c a r e e s t e a c e a s t a :

„Considerând că una dintre puterile t liate cu monarchia, în urmărirea unei polik contrare principiilor de drept şi de drepţi aplică împotriva conaţionalilor noştri legi a cepţionale care au oa scop scoaterea acek de pe glia părintească, clubul polon consta că această procedură nu poate rămânea i

In agitaţia taberei, lucrul nu se auzi; dar cu toţii îl înţeleseră.

Bănuindu-1, simţindu-1, desluşindu-1 regim tul numai decât se însufleţi.

Aiuriţi mai întâi apoi entuziasmaţi, oameii deteră fuga la arme. Din escuadă în escuadi cu toţii îşi povesteau ideia colonelului; cu to| îl aclamau; soldaţii bătrâni răgeau de mulţămife Cei tineri se grăbeau, emoţionaţi, îşi încheii raniţele, îşi numărau cartuşele. Nişte friguri vu ioase îi stăpâneau. De retragere nici nu nu era vorba. Nici unul nu murmura. Şi nimănui nu-i mai era foame acum, ci sete de luptă.

— Ce vă spuneam eu? Mormăia coloneii Aşa e că numai ignoranţilor le vine în minte aş ceva? Când cei -simplii îşi pun ceva în cap, aţi să ştiţi că sunt mai pricepuţi decât cărturari La careu!

Manevra fu executată cu tumult. Capitali rupseră diviziile spre dreapta, strângând piu-toanele la distanţă.

Divizia întâi rămase pe loc, neclintită. C«. de a doua făcu un semi-ocol la dreapta, ca din centru porni iplutoane la dreapta şi la stângi'

Apoi dealungul celor patru laturi ale careului, stăpâni tăcerea. Şi în tăcerea aceia, la spatele oamenilor se auzi o suflare, respiraţia puternică a unei vieţi obscure, imobile, enorme, Dar nici un soldat nu întorsese capul. Tof ştiau...

Duminecă, 27 Octomvrie 1912.

'Éaintà hotărâtoare asupra ţintei clubului }èn faţă de politica de până acum de ali-jiff Ű monarchici".

Acest simbure de otravă destructive este ibrăcat în coaja dulceagă a asigurării despre sprijinul ce deputaţii poloni vor da ten-finjelor de întărire ale monarchiei prin vo-larea tuturor cerinţelor militare, şi prin sfa-tolyce se dă anumitor cercuri din Galiţia dea nu se lăsa seduse de cutare elemente stră-kcare caută a provoca tulburare pentru ca sä pescuiască mai bine.

I Ştirea a avut efect sensaţional în cercu-; rilepolitice din Viena, care şi de altcum sunt oarte încordate în urma evenimentelor ce se «trec în Balcani, al căror eventual sfârşit

'nefavorabil se va resimţi aci în aceiaşi măsură ca şi în Constantinopol. Toate partidele

;piane s'au adunat imediat pentru a lua poziţie. Presidiul clubului polon le-a dat următoarele desluşiri, care nu revoacă nimic i gravitatea decisiunei votate:

„Protestul împotriva politicei Hakatiste are însemnătate deosebită. Necesitatea de a lua acest pasagiu în moţiune rezultă din faptul că în Prusia a început o politică cu scop ca tu ajutorul unor legi excepţionale, cu ajutorul procedurei de expropriare, o naţiune Întreagă să fie alungată de pe moşia sa. A-semenea procedură ar putea fi luată ca exemplu şi de alte state în care vieţuiesc poloni, şi deja din acest motiv a fost silit clubul a lua atitudine energică".

Poziţia luată de clubul polon din Austria i va clătina temeliile triplicei, dar va avea urmarea dorită de cei ce au iniţiat-o: vrând-nevrând, Germania îşi va modifica procedară şi va îmbunătăţi soarta polonilor săi, pentru a satisface elementul polon din Austria, ca acesta să continue a sprijini şi susţine politica de alianţe actuală a monarchiei. Căci Germania nu are nici ea motiv de a admite slăbirea alianţei triple, mai ales nu slăbirea alianţei triple din partea Austriei.

Afară de însemnătatea sa generală pentru politica europeană cazul are însă şi alt rost pentru noi. Cunoaştem încă un stat, care

Deodată, o trăsătură de foc străbătu orizontul, şi sub această rază trandafirie, un strigăt ţişni din mijlocul careului.

Un cântec de cocoş !

Ca şi cum ar fi ascultat de acest strigăt, dimineaţa se întinse luminoasă. Ziua se scoborî Je pe munţi, inundă câmpia, năvăli deasupra regimentului, îl lumină deaîntregul, ca un ochiu ce s'ar deschide.

Minune! La spatele ulucilor vibrânde ale artelor, patru rânduri de care se adaptau celor .patru laturi ale careului, pline de spice de grâu Sidebuţi de vin, o întreagă recoltă de cereale îi de vii. Pe care, sindicii satului Bodenthal aşteptau împovăraţi de ani, gravi şi hotărîţi. In cercul trăsurilor, o îngrămădire de vite, de pa-

r sări mugind şi ciripind. Vre-o sută de boi şi de raci, de capre, de oi şi de catâri, găini cu picioarele legate, se înghesuiau sgomotoase dar paşnice ca la bâlciu. Regimentul părea o fermă, întreg satui era în careu: cu conducători, cu paul, cu vinul, cu laptele, cu bogăţia sa; o întreagă patrie în miniatură, ocrotită de copiii ei, sprijinită de îndoitul zid al inimilor şi al puştilor lor...

Şi când inamicul se arătă în apropiere, lan-* satin trei şarpe formidabile împotriva careului, ', îâdejdea strălucea luminoasă în ochii bătrânului

colonel, iar vocea-i avea inilecţiuni voioase pe când striga:

- Fac în rânduri prin diviziuni. începeţi... tal!...

„ R O M Â N U L"

are şi el rol, şi desigur rol decizător, în politica alianţei triple, şi în acelaş timp -are fraţi neîndreptăţiţi în una din ţările aceleiaş tri-plice. Ce ar fi oare dacă bărbaţii săi politici ar pune întrebarea ce a pus clubul polon în-grijat de soarta fraţilor săi?

0 îndoită lecţie politică. n .

Acestea zise cu cea mai deplină sinceritate, — să trecem la a doua lecţie politică.

Ziarele italieneşti, cele mai serioase şi mai bine informate, recunosc că pacea se menţine în Balcani numai graţie guvernului

din Bucureşti. Pentru ce? Pentrucă Bulgaria nu îndrăsneşte să se mişte, înainte de a-şi asigura spatele, graniţa Dobrogei şi a Dunării.

Este aşa sau nu este aşa, e altă chestie. Ceeace ,e sigur, e că guvernul român vrea

menţinerea acelui statu quo în Peninsula Balcanică, pe care atât de mult îl vrea şi Italia. Nici România nici Italia nu ştie ce soartă ar pu tea avea Macedonia şi Albania, dacă ar eşi de sub Imperiul otoman, pe oare noi ne permitem să o discutăm în mod cu totul academic şi numai fiindcă vine vorba.

Dar ziarele italieneşti se întreabă cu mirare: ce interes pot să 'aibă, pentru guvernul din Bucureşti, acei dubioşi cuţovlahi din Macedonia, când jur împrejur stau românii subjugaţi, în Transilvania, în Bucovina în Basarabia, fără ca regatul român să facă ceva pentru ei? Nu numai nu face nimic pentru ei, dar încă întră în alianţe monstruoase, încheind convenţiuni militare cu asupritorii lor.

Să ne oprim un moment la aceste convenţiuni militare. Presa lumii întregi vorbeşte despre ele de ani de zile, iar acum în urmă

gazetele italieneşti precizează: acordul cu Turcia există încă delà 1891; el >a fost reînnoit în primele luni ale anului 1911 (ca să se împlinească 20 de ani) şi întărit cu diverse clauze. Tot aşa ar fi existând o convenţie militară cu Austro-Ungaria, în virtutea căreia armata română ar trebui să se mişte, în anumite împrejurări, după un plan al statului major austriac.

Va să zică Românii din Regat sunt nişte fiară sălbatice care, de îndată ce au fraţi de ai lor sub stăpânirea altor popoare, se duc să încheie convenţiuni militare cu acele popoare, spre >a-şj jertfi fraţii. Aşa cu Turcia, unde se sacrifică Românii macedoneni; aşa cu Ungurii, unde se sacrifică Românii transilvăneni; aşa cu Austriacii, unde se sacrifică Românii bucovineni. Nu ar mai rămânea decât Ruşii, spre a sacrifica şi pe Românii ba-sarabeni. Noi sperăm că presa Europei ne va da în curând şi această veselă ştire.

Nu e nevoie să fie cineva doctor delà Up-sala, ca să priceapă că România „nu poate" să închee asemenea convenţiuni militare. Interesul ei este tocmai de a nu fi legată de nici o putere, de a trăi în bune rapoarte cu toate şi de a-şi ţine cei 300 .000 de oameni pentru apărarea exclusivă a intereselor sale momentane. Politica Regelui nostru nu este în contrazicere cu politica intereselor poporului, cum afirmă „Corriere della Sera". Deşi Hohenzollern prin naştere, el este astăzi cel mai bun român, cel mai cald şi cel mai sub-

sceptibil dintre noi toţi, când e vorba de interesele şi de demnitatea României.

Dar ţara românească poate să aibă astăzi o anumită orientare în politica sa externă. Se poate. Italia nu are şi ea, mai mult decât o orientare, o legătură, profund cimentată, de ani şi de ani, care nu corespunde cu

aspiraţiile iredentiste ale poporului său? Are.

Si iată unde începe a doua lecţie politică. #

Era preşedinte al Consiliului, în Italia, Benedetto Cairoli; ambasador la Paris, generalul Cialdini; preşedinte al Consiliului în Franţa, Jules Fery; ambasador francez la Roma, dl de Noailles. Trăia pe atunci un mare bărbat de stat, care înfăptuise o patrie germană, iar acum voia să o întărească. Prinţul de Bismark lupta din răsputeri să atragă pe Italieni cătră dubla alianţă sau să-i învrăjbească cu Franţa. El inventă Tunisul, ştiind foarte bine, că de-1 va ocupa Italia, se va supăra Franţa, sau de-1 va ocupa Franţa se va supăra Italia. El dorea cu sinceritate să vadă pe Italieni în Tunisia, spre a nu mări prea mult imperiul colonial francez în nordul Africei. S'ar fi zis că prevedea de atunci incidentul delà Agadir. Bismark îndemna cu totdinadinsul pe Cairoli să ocupe Tunisia. Omul de stat italian era un vizionar politic si un suflet curat. El zicea că preferă ,,la politica delle mani nette", la care Bismark răspundea: ,,la politica delle mani nette e la politica delle mani vuote". Pe când guvernul italian respingea ocuparea Tunisiei şi pleda menţinerea unui statu-quo mediteranian, guvernul francez pregătea corpul de expediţie, dând încă cele mai solemne asigurări guvernului italian, in zadar telegrafia Cialdini delà Paris, că totul e gata pentru ocuparea Tunisiei; Ambasadorul Franţei la Roma jura că nimic nu-i adevărat, şi era sincer. Când în fine ocuparea se efectua, toată lumea îşi rupse gâtul, Cairoli, Noailles şi toţi vizionarii. Cu Benedetto Cairoli însă, căzu delà cârma afacerilor cel din urmă amic al Franţei, iar

Italia întră în Tripla-Alianţă,alături de Germania şi de Austria cea odiată. în contra căreia se ridică trecutul, prezentul şi viitorul Italiei, Custoza. Trentul şi Tirolul, şi în fine Albania.

Care este morala acestei fabule? Că fiecare om este mai bun judecător în

casa sa decât străinii; că ziariştii din lumea întreagă se -aseamănă, iar că unii merită soarta regelui Midas.

Studenţimea bucovineană. Suceava, 20 Octomvrie.

Studenţimea e pătura cea mai plină de viaţă a unei societăţi sau a unui nesm: idealişti, cari încă nu înţeleg ce e dezdozia, luptători, ale căror tratări încă nu s'au istovit. In ochii lor scânteie puterea entuziasmului datator do viată, în miş-ările or se obsnrvă hotărîrea omului sigur da biruinţă,

şi în acţiunile lor — chiar şi d»că sunt greşite hn punct da vedere al politicianilor cuminţi — e •otuşi mai multă sinceritate şi cr 'ngira, ca în atâtea alte lupte pentru un „idea, *'ilie Dato-'a stndenţ'mii în orice caz nu c ; v ; a sta cu lasulîn carte sau a se îngropa y,r •••• aboratorii, •?i ea trebuie să vadă şi moi ah-- - > cugete, că ntunci când porneşte o acţiune sfr ; ; ^ precipi-f.-ze, mai ales într'o ţeară de pr-ia.t.--n şi la un popor, a cărui fiinţă încă nu e alcii'.Kită într'o formă şi între hotare definitive. într'o ţară cu o •locietate pe deplin formată şi cu limite hotărîte, este firesc ca studenţimea să se mărginească tot

„R O M Â N U L" Sâmbătă, 27 Oetomvrie 1912.

mai mult la ocupaţiile ei, să zicem, „profesionale", la studiu, ca mai apoi să devie membri folositori societăţii, deoarece acum, fiind încă pe băncile şcolilor înalte, ei n'au încă dreptul să se pronunţe în chestiile de interes obştesc.

Nu aşa şi la noi. Societatea noastră încă nu e formată, şi dat fiind că o opinie publică nu există încă, cei mai mulţi, cuprinşi fiind de-o desorien-tare mai mică sau mai mare, — exceptSm se înţelege formele convenţionale, pe cari le-sm împrumutat din apus şi în întrebuinţarea cărora românii noştri sunt admirabili — studenţii reprezintă, sau ar trebui să reprezinte, pe lângă „viitorul" neamului, care poate fi bun, însă după unele semne ce ni-se arată şi nesigur, singura zare luminoasă în întunerecul, în care bâjbăie cei mai mulţi.

Studenţimea şi în afară de sălile universităţilor a înscris pagini glorioase în istoria lumii. Ea fiind vecinie răsvrătită şi mai capabilă să primească ideile noui, ce resar. în propovăduirea cărora e entuziastă până la extrem, adese a accelerat evenimentele mari ale istoriei. In Germania ea a luptat mai întâi în contra atotputernicului Caesar al francezilor şi apoi şi în contra absolutismului, care ajunse mai nesuferit, ca personalitatea exilatalui dela St. Helena. Ei au cântat şi au iubit, dar au şi luptat şi s'au jertfit pentru idealul suprem al neamului lor, şi astfel şi-au împlinit pe deplin chiemarea, pe care studenţimea noastră în parte numai o înţelege. Studenţimea germană azi poate petrece, se poate înfunda în diferite labora-torii şi biblioteci căci în viaţa publică a ţării nu mai are ce căuta, fiindcă e absolut inadmisibil ca studenţimea să fie târîtă în diferite lupte între partidele politice, cari în Germania totuşi au un ideal mai curat şi mai precis, ca la noi în fericita Bucovină.

Partidele politice devin astăzi tot mai mult nişte asociaţii de oameni cointeresaţi san, în cazul cel mai bun. de politiciani „cuminţi", călăuziţi de aceleaşi idei de tot practice, pe când studenţimea mai ales trebuie s ă se ferească de un simţ practic prea pronunţat: mai ibine visători absurzi decât politiciani practici şi cuminţi. Şi de aceea mai de grabă vom înţelegp. ca o stndenţime — cum e cazul în Rusia — să fie socialistă — socialismul reprezintând mai mult un ideal decât reprezintă partidele conservatoare, liberale sau „democrate". Politica aceasta e prea practică şi chibzuită, şi de aceea e bine când studenţii încă n'au ajuns prea „cuminţi". Chiar şi dacă au ajuns pe căi greşite, cum e cazul studenţilor ruşi, totuşi este mai bine decât să fie „guvernamentali" sau „opoziţionişti". Căci între nedumerirea şi zăpăceala unui muncitor sau student buimăcit de frazele unui agitator şi cinismul anarhic al unor asociaţii do politiciani speculanţi, — cei dintâi sunt totdeauna mai simpatici şi mai curaţi la suflet, aşa ca nu trebue decât să-i îndrepţi pe calea cea bună, ca să devie factori folositori societăţii, pe când cei din urmă nu-s decât oameni favorizaţi de noroc, cari fac afaceri cu bunurile obştimei. Cei dintâi sunt o turmă rătăcită, cei din urmă speculanţi ai intereselor poporului. Studenţimei îi este îngăduit şi i-se va ierta, dacă va ajunge chiar şi pe căi greşite, îmbătată poate de prea mult „entuziasm", însă vai de neamul acela, a cărui studenţime se va asocia cu acei, cari, ajunşi prin cine ştie ce joc frivol la „conducerea" destinelor unei ţări sau a unui popor, nu reprezintă decât putregaiul unei societăţi.

Puterea de viaţă a unui neam nu se judecă niciodată după fapteie, fie ele cât de „salvatoare" sau cuminţi, ale unor politiciani guvernanţi, ci după puterea sa de a se entuziasma şi resvrăti, înfruntând chiar şi diplomaţia „Europei" sau ironiile presei „internaţionale"-semite. Economia, industria, agricultura, nu-s decât instituţii practice, fără îndoială că foarte folositoare şi indispensabile, însă în clipele mari, când se pecetlueşte pentru multă vreme soarta generaţiilor omeneşti, un neam numai prin puterea sufletului său poate birui, des-voltându-se apoi pe această temelie în cadrele diferitelor instituţii şi ramuri de activitate practică. Şi se poate vorbi de viitorul unui neam, a cărui

studenţime trăind din burse ar fi materialistă, oportunistă, cătând numai o căpătuială cât de grabnică ? Se poate zice că o astfel de studenţime e floarea naţiunii ? O floare în stare de putrefacţie, parazită, cred că nici cel mai jovial snob nu ţi-ar pune-o la butonieră sau la pălărie, şi cu atât mai puţin un voinic, care porneşte la răsboi! Ar trebui să ai o minte zăpăcită ca un fir putred de paie să-ţi pară o crisantemă albă ca neaua, sau un student politician, de cari avem atâţia şi în Bucovina, un „idealist". (Va urma).

Colecta pentru „Aeroplanul Vlaicu III" i.

Transport K. 11.041.10 Cassa de păstrare societate pe acţii

Sasca „Târnăveana" inst, de cred. şi ecou.

Sighişoara Dr. Torna Cornea, dir. de bancă Sighi

şoara „Brădetul" inst, de cred. şi economii

Orlat „Orientul" inst, de credit şi economii

Dobra „Corvineana" institut de cred. şi econ.

Hunedoara „Patr ia" inst, de cred. şi ec. Blaj Victor Mihályi mitropolit loan M. Moldovan, prepozit Simeon Pop Mat ein Blaj .Julia" Blaj

50,

20,

20.

30,

20,

100, 200,

50, 20, 20,

I. Br. Hodoşiu Blaj Amália n. Grama Blaj Dr. Victor Macaveiu Blaj A. C. Domşa Blaj Virgil Pop Blaj Dr. Iuliu Maniu Blaj Dr. Eugen Solomon Blaj Dr. Danila Sabó Blaj Eugen Nicola Valeria Süciu Blaj Augustin Cacîani' Blaj loan Maior Blaj Emil Vlassa Blaj Qavril Precup Blaj Emil F. Negruţiu, agronom Blaj Victor Precup forestier Blaj loan F. Negruţiu, director Blaj Nicolae Negruţiu Blaj Dr. Cornel Ordace Blaj Dr. Alexandru Niculeseu Blaj

Total

II.

25, 20, 20, 20, 20, 20, 20, 20, 20, 20, 20, 20, 20, 20, 20, 20, 20, 20, 20, 20,

12.001.10

12. 1ransport G. Teişanu, Gara Ulmeni Dr. Nestor Opreaií adv. Sânmiclăuşul-

niare Maria Opreau Sânmiclăuşul-inare Colecta din comuna Lancrăm conform

apelului lansat G. Tomoşiu propr. Constanţa Dr. C. Moga adv. Braşov Grigorie Cristea, restaureteur Braşov Petre Banda, major ces. şi reg. Karlsbad Alexe Moldoveanu, com. Karlsbad Venitul dela serata teatrală a studen

ţilor gimnazişti din Otlaca „Progresul*' inst, de cred. Ilia Dr. Ştefan Rozvány Ilia Alexandru L. Lăzurianu Bucureşti

001.10 20.—

20.— 20.—

20.— 40.— 20.— 10.— 20.— 20.—

20.— 20.— 20.— 20.—

Total 12.271.10

III. Transport K. 12.271.10

Cu ocaziunea sfinţirei bisericei gr. ort. din Unip s'au colectat prin Iuliu Crainic paroh 25.—

Sinnon Buda, Pâncota Dr. loan Oltean Lăpuşul-ung. Remus Bortoş T. Cubin Teologii români din Arad Societatea română de ajutor „Lumina

şi progresul", Woodlawn-Pa America)

Dr. Victor Todor Şercaia Dr. loan Vescan, adv. Teche Romul Todea înv. pens. Albac Dr. Teodor Burdan adv. Boroşineu „Cassa de păstrare" Sălişte Maior d. R. Iosif Musteţiu, Timişoara „Bihoreana" inst, de cred. Orade Dr. Vasile Bianu, Buzău

20,-20.-20.-40.-

105.-20.-20-20.-20.-

100.-20,-

100,-40,*

Total K. 12.841,1

IV.

„Hatiegana" inst, de cred. Haţeg Iulius Popoviciu, corn. Haţeg Cesar Theodosiu, propr. Haţeg Marcu Theodosiu, propr. Haţeg Alexandru Jau, jun. tălpar Haţeg Marcu Jau jun., tăljar Haţeg Emiliu Socaeiu, protonotar Haţeg Mihai Dugaciu, morar Haţeg Dr. Vaier Pocol, adv. Petroşeni At. P. Bologa protopop gr. cat. Lupeni Izidor Saturn, preot gr. cat. Merişor Nicolau Zugrav, preot gr. cat. Uricani Alinipiu Suciu, preot gr. cat. Iscroni Dr. Nicolae Olariu, advocat Petroşeni Ludovic Morariu, corn. Petroşeni Vasile lanza, primpretor Petroşeni Mihail Bociat, notar Livăzeni Vasile Socol, preot gr. cat. Livăzeni P. Leon I. Man, egumenul mănăstirii „Prislop" Silvaşul de sus Dr. Valcriu Tr. Frenţin. vicar foraneu Haţeg „Composesoratul foştilor grăniţeri"

Haţeg Nciolae J'eodosie jun., propr. Haţeg Petru Clecan, comerciant Puiu Dr. Torna Vasinca, adv. Puiu Dr. Mihai Tirea adv. Puiu Dr. Victor Popu, adv. Puiu loan Bocaniciu, preot gr. cat. Puiu Dr. J'oma lenciu, adv. Puiu Dr. loan Hica, adv. Haţeg Petru Manole, dir. fii. „Ardeleana"

Petroşeni

20,-20.-20.-20,-20,-20,-21.-20.-20,-50.-26.-20.-20.-21;*

.20* 20.-20,-

20..

2h

20,. 2h 20.-20,, .21-. 20,,

,2ar 20,r

.20.-

20.-Dnii contribuenţi din lista IV, de sub nriii

3, 4 au fost anunţaţi şi în prima listă a cokcli făcute din Haţeg, dar, din greşală, numele k nu s'a publicat. Colecta „Haţegului" e in până astăzi cor. 1402. Banii se păstrează li banca „Haţegana".

A V I Z ! Avizăm abonaţii noştri că expediţia zia

rului „Românul" am transformat-o şi în viiÄ foaia se va trimite după sistemul nou fol şi la foile mari din Budapesta şi străinătate.

Deoarece aceasta transformare a reclami o muncă uriaşă şi credem că s'au strecuraţii unele greşeli la adrese, rugăm abonaţii cal nu primesc ziarul, sau primesc greşit să bine voiască a ne aviza despre aceasta ca să putea îndrepta momentan greşala comunicândM totodată şi adresa complectă Ia care trebuit să se expedeze ziarul.

Adm. ziarului „Românul".

Nou institut de văpsitorie, curăţire şi spălătorie cu aburi.

Aduc la cunoştinţa on. publie, că am deschis

un institut modern de văpsitorie, curăţire şi spălătorie cu aburi î n A R A D , © o l ţ i x l s t p s u s i i W © i t z « r » J á n o s .

I n s t i t n t u l : str. Magyar nr. 26. Institatol de p r imi re : str. Weitzer JánOS (vis-à-ty

de poşta centrală) .

Roagă binevoitorul sprijin, proprietarul:!

[Ka 429_56] Knapp Sándor,)

íiöeeá, 27 ttoto«vrre 19H- . R O M A N U L "

Cronică din Paris. tal.este august". — Pârleai sub p loae.

monument al Iul Wllbur Wrlght. Un

Paris, 23 Octomvrie.

K§i (i se pare d-tiţlo, doctore, că răsboiul este au-|tut! El este de fa.pt în mersul firesc al Naturei. Oa-

I »e distrug, după cum s-e distrug reciproc insec-jinalele, plantele, demente le . Dar omul, când

fViírba să nimicească po semenii săi, se îmbracă .scânteietoare, îşi pune pe cap coifuri atrălu-

jLjiltcS ră-sboiului toate roadele geniului său in-El dă astfel distrugeroi un aspect grandios şi

pn. El II preschimbă într'un rit august..." "Jitiei vorbeste un personagiu al lui Anatole Franco "l̂ H î W a erăeste adevărul. După o epocă de vi-

(.UCSUiitarisţe, de visări frumoase dar inutile, răsa r e însângerează azi Balcanii a reinstalat lu-(tea în minţile onveneşti. Şi dacă m'ati înteba ce

jßgte Parisul, despre evenimentele din orientul Eu-răspunde că el revede acum mai limpede

yrilcând, realitatea umană, şi deci realitatea socială, ofcjstultdecât amănuntele răsboiului càre s'a ince-

ißalcani, spiritul francez este absorbit astăzi de ajţul: socialismului teoretic şi militant. Cei clar-

Mtl,4e .sigur că au început de mult să-şi facă ilu-ffi a,ceastă privinţă. Umanitari ştii ale căror visări jiipe. s'au. transformat cu vremea, în idee fixă, sunt

Iţjirij. cari nu văd lucrurile a-şa cum sunt. Omul e Í - an răspuns lucizii acestei lumi la frumoasele

fllliciri ale sofiştilor. Omul e otm şi ca atare va ră-I ţesnic — bubue acum tunul în Balcani. Morţii

rflniţii cari vor acoperi câmpurile de luptă, vor fi o , dar. hotăritoare dovadă a acestui axiom.

ÍíOBUI eoni , vai! şi cei cari ne vor urma nouă, vor , .acelora cari ne-au precedat. Sunt aproape o

ti.it ani de când au pornit spre răsăritul înde-il,.oteli{eJo si mândrele cete de cruciaţi. Astăzi,

I maurii e coalizate ale creştinilor din Balcani, au luat, [humele crucii armele împotriva vecinilor lor înu-Ipfaii. Armatele lor vibrează de dorul de a se mă-

ţKW;;«etele turceşti. Ce deosebire găsim noi în-ţ^Wele.şi între paladinii lui Godefroy de Bouillon

i,al lui Ricard — InLmă-de-leu ? Şi unii şi alţii rint minaţi de acelaş dor, cu aceia>ş tărie. Doar limba, jntomul, armele şi pretextele exterioare sunt s

..K O M A N U L" Mmbatâ, ài Üctu^ivric

Presa şi răsboiul. Presa informează despre răsboiu. — Răsboiul se Monsiează delà presă. — Răspunderea presei.—O victorie datorită unei ştiri de 3 rânduri.

Arcul. 26 Octomvrie. Maşinele ziarelor noastre nu mai au repaos.

Păcat că ziua are numai 24 de ore. Ar putea să aibă de două ori atâta şi lucru tot ar fi destul. Publicul e avid de ştiri. Oamenii se opresc în loc pentru a afla ultimele noutăţi. In redacţie telegramele curg. Feste tot locul corespondenţi; ii redactorii lucrează de dimineaţa şi până târziu noaptea. Nimic nu le scapă. Cel mai mic fapt e transmis prin telegraf. Totul devine interesant, când are un roi, fie şi infinit de mic, în complexul răsboiului.

în asemenea împrejurări grave, publicul îşi cia abia seamă de importanţa presei. Ea trezeşte şi ucide speranţe, urcă şi sceboară valorile la bursă, excită şi calmează spiritele. Opinia publică devenită mai sensibilă, reacţionează mai viu la cele ce scrie ea... Şi răspunderea redactorului ia proporţii uriaşe. In timpuri normale o ştire inexactă nu poate avea consecinţe prea grave; un cuvânt aspru, în toiul luptei polemice si sub impresiunea amărăciunii ce trezesc patimile şi frământările politice, - - trece şi se vindecă repede. In timpuri grave ca cele în caii tiăim acum, o ştire greşită poate costa averi şi vieţi şi fericirea a sute de familii; un cuvânt mai greu poate compromite interesul patriei.

Mai ales ştirile militare trebucse date în asemenea ocaziuni cu mare băgare de seamă. A-colo unde răsboiul se declară, cenzura militară opreşte pe cât posibil pubiicarea ştirilor militare, a căror cunoaştere ar putea fi de folos duşmanului. Dar cenzurei acesteia poate să4i scape ceva —- aşa că principalul mijloc preventiv rămâne tot conştiinţa redactorilor. Ei trebuie să fie cu cea mai mare băgare de seamă la ştirile ce publică şi anume pentrucă ziarele nu Ic ceteşte numai publicul obicinuit, ci ele au în ţara duşmană, cetitori mult mai atenţi, aceştia sunt: statele majore ale duşmanilor.

Pe când mobilizarea trupelor urmează cursul ei, pe când armatele manevrează pentru a ocupa poziţiunile iu cari vor să decidă pe duşman a accepta lupta, pe când înaintea lor urmează luptele de avant-posturi, — la statul major general al armatei se cetesc cu cea mai mare atenţiune ziarele, sc culeg şi se coordonează ştirile conţinute într'însele, se triază şi se întrebuinţează petru a dirija mişcările trupei.

Aşa fiind, gazetele prin publicarea de ştiri militare cu uşurinţă, pot deveni cele mai teribile trădătoare de patrie. Există un caz clasic pentru aceasta, un caz menţionat în istoria răsboiului din 1870, publicat de statul major general german.

in această istorie se spune că la 1870 comandamentul armatei germane a avut prima ştire despre intenţia lui Mac Mahon de a înainta pentru a-1 despresura pe Bazaine, — dintr'o notiţă de gazetă. Era o notiţă c>rc a venit prin Londra ia Berlin şi reproduc o ştire apărută în ziarul „Le Temps" care suna astfel: „Armata lui Mac Mahon, adunată la Reims, caută să se u-nească cu Bazaine".

Această ştire a fost pentru Moltke nepreţuită, şi i-a permis să ia măsurile cari au dus la complecta înfrângere a armatei franceze.

Se impune deci marc băgare de seamă în publicarea ştirilor militare, • • după cum în momente grave se impune o deosebită scrupulo-zitate şi în publicarea ştirilor de orice fel. Presa poate deveni sfătuitorul părintesc în împrejurări grele ca cele de acum: ca poate face să se evite panicele şi poate turna in suflete balsamul !i-niştei chiar când tunul bubue şi sabia taie.

R ă s b o i u l balcanic. Bidgarîi au împresurat Adrianopolul. — Turcii au evacuat for tăreaţa Kirk-kilise. Uskübul ameninţa t . — în preajma unor noui lupte sângeroase . — Veşti despre cădem oraşului Seniar i . — Mişcările a rmate i greceşt i . — România şi răsboiul . — Rusia pentn menţinerea păcei europene. — Neînţelegeri intre marile Puter i . — Apropita cădere al

Sa s sonow.

Ar ud, 20 Octomvrie.

Ştirile sosite de pe câmpul de răsboiu confirma pe deplin căderea oraşului Kirk-ki-Hse în manile Bulgarilor. Raportul ministerului de răsboiu turcesc este menit să ascundă populaţiei s ta rea adevă ra t ă a lucrurilor, spre a nu provoca o depr imare generală . A-tacul bulgarilor îndrepta t spre Adrianopol în noaptea de 23 spre 24 a fost delà Nord şi Nordost spre avanpostur i le turceşti , pe cari le-au alungat după o luptă scurtă , spre a face loc artileriei bulgare. In zori de zi tunurile bulgare au început canonada pe toată linia. To toda tă infanteria bulgară năvăli din Nord şi din Vest asupra forturilor turceşti .

O altă coloană bulgară delà Nord s'a postat aşa ca să le taie Turcilor re t ragerea . Re t ragerea aces tora s'a făcut în m a r e de-sordine şi cu mare grabă , lăsând mulţi morţ i , răniţi şi prizonieri în manile Bulgarilor. O par te din răniţi au fost t ranspor ta ţ i spre Constant inopol unde au umplut toate spitalele miiitare, ba chiar universi tatea a fost prefăcută în spital provizor .

in drumul lor spre Constant inopol Turcii vor căuta să se mai opuie odată Bulgarilor, în nişte localităţi întări te mai bine, anume dealungul râului Ergene . Poziţ ia aceas ta a re avantajul că aripile armate i turceşti at ing din dona părţi ţărmul mării, a şa că o î tnpresura-re din par tea Bulgarilor este absolut imposibilă.

Presumtivelc învingeri ale Turcilor asupra Sârbi lor au fost iscodite pentru a scădea întru câ tva impresia ce a făcut-o dezastrul delà Kirk-kilise; de fapt însă Sârbii sunt s tăpâni în Kumanovo, în Pris t ina şi Novibazar . In luptele aceste Sârbii au dat probe de mari calităţi militare, de r ăbda re şi de o conducere excelentă.

Depeşe din Sofia anunţa că Bulgarii au ocupat pe lângă alte câ teva localităţi mai puţin importante şi Pel icsevo. Se pare că Bulgarii vor ţine cu o par te din a r m a t a lor Adrianopoh' l în şah, iar cu cealaltă vor pleca spre Constant inopol ; mai târziu va cădea şi Adrianopolul.

In timpul din urmă veştile despre căderea oraşului Scutari în manile Muntenegrinilor se înmulţesc, întărind credinţa în verosimilitatea lor. Cu toate aceste marile puteri, cari ar voi să localizeze răsboiul, nu se pot înţelege între olaltă. Se aude că România mobilizează în taină, că ministrul rus Sassonow, prieten al păcii are să cadă, făcând loc unui u rmaş mai răsboinic, lui Tsar ikow. Numai bune nu pot fi veştile aceste sinistre.

Lupta delà Kîrk-kilisse.

Constantinopol. - Ieri după amiazi minist rii 1 de externe turc a trimis ziarelor urmata comunicat oficial:

„Armata noastră delà ost, pentru casai piedece marşul armatei bulgare care treci frontiera spre ost delà rîul Tundza şi pentru( totodată s'o silească a primi lupta, precum pentru motivul că în felul acesta să câştige fn pentru intrarea ajutoarelor în linia de foc",) folosit de împrejurarea, că inamicul înainta tr'o formaţiune lungă şi a atacat avangardátn pelor bulgare. Bulgarii au fost siliţi să sein si astfel să-şi întrerupă marşul. Fiindcă li Iul acesta armata noastră de ost a reuşitsájn cinuiască pierdere de timp inamicului, s'a i in ordine, pentru ca să evite lupta decisi\%\ corei rezultat ar fi fost nesigur. Câteva trup de ale noastre au executat atacuri frumoas conduse într'un mod excelent. Prin aceste lut noi ne-am ajuns scopul".

40.000 de morţi la Kirk-kÜk

Constantinopol. — O ştire oficială anim că în lupta delà Kirk-kilise turcii au ai 16.000 de morţi, iar bulgarii, se vorbeşte,) ste 20.000 morţi. In total în lupta de 3 zilei Kîrk-kilise numărul morţilor atinge cifra 40.000.

Groaznic măcel Ia Garam Sofia. -- Din mai multe părţi se confirmi

Turcii au făcut un măcel groaznic în satul0 novo, lângă Cociana. 147 ţărani bulgari aiit ornorîţi.

Turcii încearcă debarcarea trupd la Vama şi Burgas.

Stara-Zagora. — Turcii continuă încercai lor de a pătrunde cu trupe în Bulgaria de no atacând porturile delà Marea Neagră. Ieri» a apărut din nou în faţa Varnei şi a încercat bombardeze palatul delà Euxiuograd al «J lui Ferdinand. Loviturile au fost însă greşit) dreptate asupra mănăstirei Si. Constantin.Ti cii au făcut noui încercări pentru debarcai trupelor la Varna şi Burgas.

Diferend între generalii turd

Frankfurt. „Frankfurter Zeitung" ai Constantinopol, că între Nasim bey şi Ai paşa comandantul armatei de ost au isl diverginţe de păreri, cari în urmă au fi planate.

Animata de ost desfăşoară o vie actrvjtl pentru a pătrunde cu iuţeală în Rumelia-Ori tală. Celelalte trupe cari vor mai sosi pe cânt de luptă se vor duce direct în Macedonia.H sele luate delà Greci şi trenurile transpn în fiecare zi 25.000 soldaţi. Fiecare armatăi mai multe aeroplane. Moralul trupelor turc! este excelent.

Asediul Adriauopolulul

Constantinopole. - Bulgarii au început i multe atacuri în contra forturilor externe) fortăreţei delà Adrianopol, însă de atâtea i au fost respinse. In Adrianopol nu se ştiei despre mişcările armatei de ost.

Adrianopol. — Acum câteva zlie.aici aii

MANDAT. Acelu ia care cu pri lejul cumpără r i i n o u -

Dantele, cordele, catifele, decoruri pentru haine, taţilor de toamnă şi iarnă prezintă acest cupon, t H S O T l , C l O r a p i , ï U R n U S l 8 1 0 P 1 C 6 a C C e S O H l de CrOltOft; i-se va acorda 5 % rabat din preţurile noastre ' ' r : solide fixate. se capătă la « ijj-iiţ|

Filiala din Arad a magazinului de dantele din Budapesta B u l e v - Andrássy>nf'2 i m « m i — i umi minimum ii iMiiiii ii imiiiiiiiiiiiiiiiii ii ni m i i imn ••—i mm — palatul Fischer Bit 1

miitecä, 27 Oetomvrie 1912. „ R O M Â N U L "

lamiitä starea dc asediu. Populaţia aşteaptă Ita îngrijorare desfăşurarea evenimente-

„ Rumeiia ostică bântuie mare foamete, comercială tânjeşte. Populaţia din Adria

na fost provocată să se provadă cu alimente I două luni de zile. Se pare, că comanda-! militar se aşteaptă ia un asediu de iun-

• toată.' Numeroşi locuitori au părăsit o-I.

Ruşii transpoartă trupe şi mu-nlţiuni în Bulgaria.

'Milo. — Ziieie acestea a trecut prin faţa iii Brăila vaporul rus ,,Sf. Gheorghe" cu şlepuri la remorca. Atât în şlepuri cât şi

bordul'vaporului, s 'au putut vedea câteva de soldaţi în uniformă rusă, precum şi nu-

"oase lăzi şi baloturi conţinând, probabil, rne-şi muniţiuni. De altfel sunt zece zile de afară de vapoarele ruseşti cari tac curse

late între porturile basarabene şi cele bui-eşti, numeroase alte vase transportă ziua şi ptea pe Dunăre, oameni şi mari încărcături, 'dupot ti decât provizii şi muniţiuni de răs-

h de alta parte călători sosiţi de peste Prut că Basarabia are aspectul unei imense că-i. Zilnic sosesc trupe din interiorul Rusiei.

Vitejia trupelor bulgare.

Stara-Zagora. •—• Dancii, preşedintele Sobra-reprezentanttil guvernului în cartierul gela comunicat unor ziarişti următoarele a-a luptelor de până acum : „Luptele cari au avut loc până in acest mo-tsunt numai preludiul celor ce vor urma de 'mainte. Ne cunoaştem bine adversarul şi nu

obiceiul laudelor premature despre mari tii cari n'au avut încă loc. Un lucru, însă, să spun : entuziasmul soldaţilor noştri este ,'onant. Astfel, se anunţă de pretutindeni,

fii se reped orbeşte la lupta cu baio-"ta, expunându-ise celor mai mari priniejdii înaintând sub ploaia de gloanţe cu un dispreţ 'eran pentru moarte.

^èmurmărit prima luptă alături de rege. Sulul a ajutat cu mâna Iui pe un medic să bepe unul din puţinii răniţi. Toţi răniţii pe-

"'eau, plini de. entuziasm, că au preferit să e-piept la piept cu baioneta. Faptul a fost Irtnat de comandantul lor, care spunea că dela început soldaţii au sărit ia asaltul cu

-'•neta". ipul convorbirei s'a apropiat im tânăr

"îierist. Paneif, prezentându-1 ziariştilor, li-a

-Este fiul meu, student în drept la Lipsea, cin vârstă de 18 ani. A intrat ca voluntar.

\să-l reţin la cancelarie, dar el a refuzat, 'nd cu doreşte sa meargă pe câmpul de

Terminând, Daneif a spus: -Până peste câteva zile vor lipsi ştiri im-'mte, dar apoi vor veni luptele cele mari.

România şi răsboiul.

Constantinopol. —• Ministrul român d. Mişu in ultimul timp dese vizite ministrului de

e turc Ncradunghîan. Mele acestea sânt viu comentate în cer-

politice şi diplomatice; atitudinea Ro-in situaţia de acum are o importanţă ex-

nală. Paris. — Din Petersburg i-se comunică zia-'„Le Temps" : Msura luată de guvernul român in urma

căile ferate române nu vor mai transporta mm mesagii, este considerată aici ca o dis-: j preliminară in vederea unei mobilizări,

Jinueste serioase îngrijorări. Atitudinea a-

ceasta inspira temeti dc o potenţare a pam-la-vismuii'.i in Rusia, potolit până "acum prin politica lui S.assanov; anume că panslaviştii au vor înceta de a acuza Austria că ea a inspirat acţiunea României şi că se vor ridica împotriva a-cestd atitudini considerată de ei ca o trădare a României faţă de fraţii ei ortodoxi bulgaii, in favo,-!rea duşmanului comun. z

De altfel maşinile de precauţiune ale României se explica foarte bine din necesitatea de a-ş păzi irántiéra limitrofă cu o ţară în stare de râs boiu, fură ca din acest fapt să urmeze că guvernai român voieşte a se opune unei eventuale extinderi teritoriale a Bulgariei, fără a-şi asigura de pe acum compensaţii.

In acela:,! timp corespondentul nostru — spune „Le Temps" — din Berlin, ne comunică următoarea ştire, pe care o reproducem cu toată rezerva :

„Se svoncşw la Berlin, că România şi Bulgaria au iraiicici nu de mult un acord secret, care permite Bulgariei a ie încrede şi ăe a se ră-zima pe ncutanUaiea Roiuâr.iei. Eventual a mers BvJgarhi. pentru a se asigura pana acolo, că s 'a învoit ca România m ocupe anumite teritorii t u i g a r s dela marginea frontierei române, aís'íiítto, re&iu/rca Sllistrei.

Aceste teritorii sunt locuite de populaţie turcească. Acest acord romăno-bulgar s'ar fi încheiat, se crede la Berlin, prin intermediarea Vienei".

Noui poziţii cucerite dc greci .

Atem. — Armata greacă din Epir a trecut fruntariile, ocupând (tapă o lupta crâncenă pasul îutàrii Kaiafa şi târguşorul Coumtsados,

Ate««. •- Divizia a 4-a a armatei greceşt i a ocupat a s e r r â ptii'cutl Serfia din apropierea Salonicului. De asemena a ocupat şi singurul punct întărit de pe Airacinon care duce spre Gozo "i.

Divizia 5-a cu o I r & a d ä de cavalerie a o-cupat irecâfoarc-a diu Zakrida de pe râul Al-rac.Mxn interzicăm! ori ce retragere a trupelor turceşti care se află pe dreapta râului şi care simt prinse bure două tocuri.

Rusia pentru nie»ţinerea păceî europene.

Paris. — !n încursu! acestei săptămâni s e crede cà se v o r face c u n o s c u t e instrucţ iuni le date de ministrul de e x t e r n e rus S a s s o n o w , reprezentanţ i lor Rusie i în s tă inăta te , a supra cărora , ca formă şi cuprins, a hotărât în suş tarai Nicoiae 11. Iu aceste instrucţiuni se insista că Rus ia este cuspasa sa contr ibuie c a r ă s -boiui sa i-.c sfârşească câ t mai curând şi să în tărească , prin sprijinul ei, opera diplomaţiei.

Ţarui şi guvernul rusesc au as igurarea că nici una din marile Puter i nu se va opune la introducerea şi realizarea unui p rog ram de reforme în Turc ia . S e as igură că Sasso -n o w inzistă î-i circulara s a cu un deosebit optimism asupra faptului că Aust ro-Ungar ia este ga ia sa sprigine real izarea reformelor în Macedonia , în t rucât în Viena nu se mai crede câ ar fi un pericol pentru monarhia habsburgica dacă se va da satisfacţie cererilor balcanice.

Lupta dela Cuinanovo.

Viena. - „Zeit" anunţă din Belgrad: După ştirile sosite aci lupta dela Cumanovo care a fost pân'acum cea mai mare, s'a terminat. Turcii au încercat noaptea un atac, care a decis soarta luptei. Turcii au avut în foc .3 divizii cu vre-o 71) mii soldafi, iar armata sârbească

li Tinzi scump, dar să târgueşti ieftin". Aeesta este secretul succesului nostru.

Cai îi trebuiesc dar ÎILE F R U M O A S E , I E F T I N E

BUN6 • . M ^ . v J ^ ^ = ^ » c , S e 2 2 3 i e o

S ă c e r c e t e z e pe

's Réti f a b r i c a n ţ i d e m o b i l e

arosvisárhely, SZÉCHENYI FIR NR, 4 7

număra peste ÎOO mii. Ciocnirea a fost îngrozitor dc .sângeroasă, amănuntele încă nu se cunosc , Turcii s 'au retras spre Üsküb, dar la tot cazul ti ape le otomane i.u vor ii concentrate acolo ci mai spre sud , deoarece a treia armata s â r b e a s c ă , care a ocupat Pristina, înaintează spre acest oraş. Turc i i , prin urmare sunt ameninţaţi cr aripa s iárgá a ior să fie înconjurată, dacă se vor concentra în Üsküb. împrejurarea aceasta îi va constrânge pe Turci a renunţa la apărarea Üskübuiui.

Vaporul „ D a d a " poi'chixiţtoiiai Ü2 greci.

Constantinopo!. — Vaporul român „Dacia" vetüßd úi.t Alexard."Ia a fost oprit la Pireu de auíorifaíiie greceşti, cari i-ai* făcut o perchfô-;ie. Sa îic.su pe vapor c-îRera iarci Die^ai-eiC ilsîi çî Esi;?;? şi medioiä íiassari-Fehmü şî Djev-tCk vcmad 6m Tnfii l-tania. VÀ an íasí maii cr!i-o*:îeri de eaire íirscí.

Guvernatorul Cretei.

t Sül I ! 1 I i v. ! 1 -1 S

' pi i ,'ti i n u ' i i 1 i v.u t II d ^

Pi s (

i i i ' a i n i i n t t i c i> t tt şi tu

Ot t ; s i'î h J-î , ) I T Ix I » 'Il I 7Ç/

liait / '(h < ' \ ti i i '>

Pag. S. „ R O M Á N U L " Sâmbătă, 21 .Octomvrie ml

INFORMAŢIUNl -Arad, 26 Octomvrie 1911.

mormântul lui Caragiale. I n ziarist şi-a adus aminte — singuri ziariştii mai

au teva memorie în vremurile noastre — şi-a adus a-triinte, pe când bruma ofileşte frunzele copacilor şi vântul toamnei le risipeşte pe drumuri, că pentru o vreme ca aceasta se amânase, din vară, aducerea în ţară a rămăşiţelor pământeşti ale celuia ce fu Ga rasiale...

„— Trei luni, zice ziaristul 1) — au trecut de când cel care a fost vioiul Caragiale a închis ochii, în depărtata capitală a Prusiei. întreaga tară a primit adânc mâhnită vestea, cea tristă, şi câteva zile personalitatea celui care ne părăsia înainte de timp a fost mult regretată.

„O datorie sfântă cerea ca trupul unuia din străluciţii fii ai sufletuluii românesc să fie adus şi înmormântat în pământul tării care-1 creiase.

„Motive până astăzi neesplicate, poate căldura ino-leşitoare a verii, poate concediul celor ce voiau să-şi plaseze un panegiric, şi cine mai ştie ce, a făcut ca îndeplinirea datoriei să fie amânată „la toamnă".

„Şi iată, primele frunze îngălbenite de mult au căzut, de mult vântul suflă rece sub cerul ca de plumb, de mult a venit toamna, şi cu toate acestea rămăşiţele pământeşti ale marelui dramaturg zac tot în pământ şi sub cruce străină, în cimiterul străin al Berlinului.

„Pare că toamna e'a grăbit să ne vie anul acesta ca să învedereze încă odată nerecunoştinţa şi lipsa de pietate a unui popor fată de marii lui fruntaşi. Si cu toate acestea, când Caragiale murise, din toate părţile râsăriră prietenii şi cunoscuţii şi—şi publicau amintirile iscălite pria toate ziarele.

„Oare dintre aceşti prieteni — unii foarte sus puşi ii cu multă putere în această ingrată tară — nu e nici unul care să-şi amintească de datoria lor creştinească? Nici unul nu se mai gândeşte la cel ce se topeşte îu pământul rece şi umed al Prusiei?...

„Pământul tării îşi chiamă trupul fiului său, — e o datorie pioasă de a i-1 reda..."

Si toate aceste bine simţite cuvinte, sub titlurile energice şi juste: „Datorii neîndeplinite. — Caragiale uitat. — Trupul lui doarme in pământ străin..."

Aşa este: Pământul tării îşi chiamă trupul fiului său... Pământul doar' — căci acelora pe cari el îi mai tabdă aicea •— celor mulţi, — puţin le pasă de Caragiale mort, după cum puţin le-a păsat de Caragiale viu.

Si „celor mai mulţi" când zicem, nu înţelegem gloata celor de jos, puzderia celor ţinuţi în mizerie şi întuneric, — ci pe cei mai mulţi din ceeace Eminescu iiuitnia odinioară „păturile suprapuse", — oameni cu multă înlesnire de viaţă materială şi eu multe preten-ţiuni de superioritate intelectuală.

Oameni cu carte, cu diplome do tat felul, oameni .le condeiu — de copist sau contopişi, — acadeiniciani chiar sau miniştri... — Adică de cine credeţi dumneavoastră că a fugit Caragiale tocmai în depărtata cald tală a Prusiei, rece şi umedă (ori poate că n'o fi tocmai aşa) — adăpoatindunşi acolo scârba şi amărăciunea de câte a văzut şi a avut să îndure îu tară?

A fugit el de pământul ţării sale sau de mulţimea celor neştiutori, turmă blândă şi n'aivă în care dorm energiile ce nu e voe să fie deşteptate ca nu cumva

nçcà, 27 Octomvr ie 1912. „ R O M Â N U L ' Pag 9

jNfc comunitatea de avere diu Caransebeş. [«. Din partea Comunităţii de avere a

reg. confiniar romano-bănăţean Nr. 13 să 'distribui pentru anul şcolar 1912/13 studen-

ordinari, cari frecventează scoale supere şi de specialitate diti patrie, ajutoare in

"Aîutoarele să vor copieri numai la acei fii ai ItapiWuritHor, cari dovedesc progres bun în

íiféiu şi au purtare bună. »jCeice doresc să obţină vre-until din aceste

are, sunt provocaţi a-şi înainta petiţiile lor ate ra toată regula comitetului Comunită

ţile avere, până la 20 Noemvrie 1912 st. n. ^{ugările au să fie instruite cu următoarele

ftomente: fi. Atestat şcolar din anul şcolar 1911/12 în

forfcinal sau în copie legaüsatä, din care se va ; váéa progresul fiecăruia.

; l Certificat despre frecventarea şcoalei în f m i curent.

>3. Atestat despre averea mobilă şi imobilă a Èbrijuiei.

^Petiţiile intrate după terminul fixat, aseme-lnea $i petiţiile cari nu vor fi instruate cit documentele specificate mai sus, nu se vor lua în «fcjderare. Caransebeş, 23 Octomvrie 1912.

[;C«nitetul Comunităţii de avere.

Profesorii principelui Carol. Au fost numiţi , profesori ai principelui Carol, pentru studiile hffltóaré superioare, următorii ofiţeri superiori:

Iliescu D., pentru cursul de artilerie; onel Cristescu C , pentru arta militară; l t -

colonei Scărişoreanu C , pentru fortificaţie; ÍOr Pavelescu I., pentru topografie şi geo-fjâ militară.

ilare catastrofă de drum de fer. „Frankfur-9 Zeitung" află din Constantinopol că un kfflilitar a deraiat pe linia ferată Smyrna-

căzând peste taluz. Mai tot personalul oi şi 200 de soldaţi au fost ucişi iar 200

í răniţi grav.

Atentat plănuit contra lui Sassonov. Se a-|ă din Moscova că poliţia a-descoperit nu ^ p l ă n u i t contra ministrului de externe

SajKötiov. In urma unui denunţ secret poliţia a Scut o descindere la domiciliul panslavistului

'Jwnpv, unde a găsit mai multe bombe şi docu-" litote jcomprcinuţătoare,' din cari rezultă că

Iváaöy a voit să asasineze pe Sassonov. In a-teflntal acesta sunt implicate şi mai multe per-tmşuspuse„

4ftftitorirea prinţului Carol. Ziarul „Ade-Krie că vizita marelui dace Nicohie N cc-

Üimi 1* eu)t>a română stà tn legătnră ea o IMţiuII casa orie intre prinţal Carol şi fiica cea m i aure a ţarului rusesc, marea ducesă Olga.

ABC-dar român aprobat. Avizăm pe toţi cei oft, că Ministrul de culte şi instrucţiune pu-

;*A nr 127.382/912, a aprobat ABC-darul «iôt în ediţiunea a VlII-a, epuisată, cât şi

ţţ$4mla a IX-a ediţiune. Ioaif Mo'doran, direc-

ffiNtrolog. Văd. Eva Şerban nasc. Timar. i-d-lni notar Şerban din Voila (comit. Făgă-nepansat Miereari, în 23 Octomvrie n. a c.

IHfb de 62 ani Rămăşiţele pământeşti s'au de-veşnică odihnă astăzi în 26 Octomvii« r,.

|fci8 «imiterai gr.-catolic din loc. Odihnească

jţcl vîenezi pe câmpul de răsboi. Chemaţi ytérnul bulgar, au plecat pe câmpul de răs-imulţi chirurgi excelenţi delà clinicele din Astfel delà clinica profesorului Eisels-

chirurgii: profesor Paul Clairmont, asişti Denie, Breitner; delà clinica profesorului henegg asistenţii: docent Exner şi alţii, din-cei mai buni. Asemenea şi crucea roşie a

deja medicii săi, întâi în tabăra turceas-r'ilpoi la Cetinj«, Belgrad şi Sofia.

Iliade de boti bulgari, jefuiesc in Dobrogea. de 4, 5 şi 6 Octomvrie v. au năvălit

r'dë hoţi, bulgari, şi au jefuit satele Bugeac, şi comuna Ostrov. Bandele au farat tot

ce au putut şi au găsit. Multe familii au rămas sărace, luându-li-se averea agonisită: bani, lucruri de ale casei, vite, etc. Autorităţile şi jandarmii n'au putut să prindă bandele. Au fost însă lupte între aceştia, trăgându-se focuri din ambele părţi.

Ziua morţilor este ziua de 1 Noemvrie. Tot atunci însă oste şi ziua când deputaţii asaltează în cete dese cassa parlamentului ca sà-şi iee dietele penirace activitatea lor. N'ar fi mai bine ca domnii deputaţi fă-i lase pe pol ţ : şti să încaseze dietele? De fapt numai aceştia aa lucrat, deşi destul de slab, căci trebuiau să-i scoată din parlament şi pe deputaţii din dreapta, adică ps guvernamentali. Tuturor deputaţilor ungari ar trebui să li-se deie diete ca să nu se joace de-a parlamentai. Or, ziua morţilor fiind ziua în care S9 dau pomeni, deputaţii ungari na fac decât să ceară şi ei ditte — pomană.

Cari sunt eel mai mari mâneători J Până bine de curând treceau francezii ca poporul cel mai mâncăcios. O statistică mai nouă însă arată că nu francezii, ci danezii posed cel mai bun apetit. La danezi 8*. consumă anual de persoană 287 kg. de pâne. In rîndul al doilea vin belgienii cu 274 kg. de pâne pentru o persoană la an şi numai în al treilea rînd vin francezii cu 234 kg. elveţienii se îndestulesc cu 212 kg. iar germanii ca 208 kg. spsniobi şi austriaca consumă cam 195 kg , pe când roşii, vestiţi pentru chefarile lor, totuşi nu consumă de persoană mai mult de 173 kg. Cei mai puţin pretensivi sunt italienii ca 125 kg. şi portughezii cu 102 kg.

x Atragem atenţiunea stim. c iitori asupra şcoalei de pomi şi a pepinieriei de altoi de viţă de vie a firmei Ficher ês Társa din Aiud—Nagy-enyed. Catalog de preţuri, ediţia cea mai recentă a apărut chiar acum. Bo 419).

x Cuptoarele „Cora" réclama puţin material de încălzit. Cuptoarele acestea precum şi alte cuptoare bune şi vetre do fiert se vând cu preţuri ieftene la ferăria Pöhm János, Arad, pia ţa Libertăţii (Szabadság-tér). (P. 427—20).

x Iii atenţiunea damelor. Orieaíe Jattá noate să-şi însuşească uşor întreg croiul hainelor femeieşti, după orice modă, delà Koch I., renumitul inventator al croiului numit „Europa", pentru suma de 15 cor. Cursul se ţine zilnic a, m. dala 10—11; d. a. delà 3—5 şi seara delà 8—10. înscrierile şi instructaje se fa* în casa Dr. Sueiu din str. Luther ni. 1., preenm şi a autorizatul meu, care cercetează şi case private. Cartea pentru măsură şi de desemn o primiţi imediat pentru suma de 5 cor., care se de-trage din didactru. Roagă binevoitorul sprijin Koch I., inventatorul croiului numit „Europa", în sala deosebită a ospătăriei „Park" din Arad.

x Din esenţia mea se poate pregăti o economisire de 200% ieftin acasă după carte uşor şi curat lieber, rum, rachiu şi coniac. Esenţa pentru 1 litru 50 fileri. Rachiu alaş, Anisette, Piersică, Bendictin, Chartreus, Pere imperiale, Amar, Chimin, Cafea, Coniac, Maras-ouino, Roze, Vanilia, Esenţă pentru 1 litru ruin, de Amanas şi rum de Iamaica 32 fileri. Esenţă pentru 1 litru rachiu de prune, de drojdii şi trebere 20 fileri. 1 litru spirt de 96% rafinat 2 cor. 20 fii. Părul cărunt şi mustaţa cărună se opresc bine eu vopseaua „IDEAL'' pentru păr care e nestrieăcioasă. Preţul 3 cor. Se află de vânzare în toată coloarea la Fekete Mihály, droguerie la „Inger" în Murăş-Oşorheiu (Marosvásárhely).

x A încetat! căderea părului, a.eluia, care întrebuinţează renumitul şi miraculosul balsam „Venusul" pentru păr al lui dr. Şepeţianu. Balsamul acesta ajută creşterea, împedecă căderea părului şi încetează total mătreaţa. de vânzare la Tóth Adorján, drogheria la „Venus". Lugoj-Lu-gos. Tot aci se capătă şi renumita cremă .Venus'.

i In atelierul roiuauchc Ioan şi Aurel Cotarii sculptori tâmplari şi auritoii etc iu Oraviţa-roroâna (Ora-viczafalu, Krassószörény megye) premiaţi cu medalii ş dplome delà expoziţiile din Bucureşti, Sibiiu, Pan-ciova şi Lugoj, se lucrează: Iconostase (temple) fronturi, jeturi, riipde,, chivote etc. adecă întreg aranjamentul bisericesc, în orice stil şi cu preţuri absolut solide. La dorinţă pot veni la faţa locului, pe spesele mele, pentru deplina înţelegere asupra lucrărilor. Spre asigurare nu se cere înainte nici un ban, până după predarea lucrului: un favor, ce delà maeştri străini nu se poate avea: La cerere servesc cu atestate delà lucrări de páca acum. Se capătă chivote şi ripide eu preţuri foarte reduse, să se ceară de probă desemnuri. Rog binevoitor»» sprijin româaeic. (Ce 4S6-—-26).

x Németh ţi Kirély, croitorjn pentru H omni Cbi.i. str. Kölö 5, anunţă on. public român diu loc şi împrejurime, că au sosit ştofe indigene şi străine, pentru sezonul de toamnă şi iarnă. Pardosii, paltoane se pregătesc pe lângă preţuri acomodate, conform modei. R uităm on. public pentru sprijinirea şi mai départi'.

x Adolf Naăler. fabrică de oroloage pentru turnuri, Budapesta VIII. str. Prater 2. O reco mandăm în atenţia On. public cetitor. Aeeas: : firmă, după cum suntem informaţi liferează ce' mai perfecte oroloage pentru turnuri, cu preţ rc dus bisericilor şi comunelor. Trimite om de specialitate pentru luarea măsurilor necesare pe cheltuiala proprie. Ia garanţie pentru oroloageie liferate. Lămuriri şi catalog trimite gratuit celer ce se refer la acest anunţ din ziarul nostru.

x ln sfârşit nu mai pricinuieşte multă bătaie de ca;> că de unde se poate cumpăra mai ieftin obiecte de sticlă, porţelan şi obiecte de decor, deoarece atât a-cestea cât şi cadouri ocazionale precum şi candelabre pentru lumină electrică se pot cumpăra mai ieftin i:i prăvălia specială do sticlării a lui Fischer Mór, Arad, bulev. Andrássy nr. 20. Asortiment bogat de cadre ieftine. Telefon nr. 568.

Ultima oră Adrianopolul împresurai

de către bulgari. Stara-Zagora. - In acest moment Adriaiu;

polul este împresurat din trei părţi. Turcii numai prin Dimotitza mai pot comunica cu Con-stantinopolul. Dam Bulgarii vor reuşi să închidă şi drumul acesta, atunci Adrianopolul va fi c:i totul izolat de cătră Constantinopol.

Spre Constantinopol. Viena. — Ambasada bulgară din Viena pri

meşte ştirea, că după ce Bulgarii vor fi împresurat Adrianopolul, nu-si vor mai bate capul să-1 asedieze, ci o mare parte a trupelor va pleca spre Constantinopol.

Adrianopolul în flăcări! Londra. — Corespondentul lui „Times" te-

legrafiază din cartierul general, că mai multe puncte a oraşului Âdrianopol sunt in flăcări. Armata bulgară a trecut pe malul drept al Măritei, s'a apropiat la vre-o 5 klm. de şanţurile iortăretei şi a început de aci să bombardeze oraşul. Mai muite granate au căzut de-adreptui în oraş şi l-au incendiat.

Armata sârbo-bulgară ocupă Stracinul. Londryi. - Din Kiistendil se telegrafiază,

că armatele sârbă şi bulgară, având un efectiv de 53.000 soldaţi, au ocupat localitatea Stracir, desebizânduşi astfel drumul spre Uskiib. Trupeij sârbo-bulgare au ocupat punctul Drumja, unde au pus mâna pe 1200 puşti şi 120.000 cartuşe.

Cu ocaziunea acestor lupte s'a remarcat tirul precis al artileriei bulgare.

Conferinţa europeană şi pacea in Balcani.

Belgrad. — „Stampa" anunţă, că în cercurile diplomatice din Belgrad se asigură că în cazul unei victorii a statelor balcanice ele vor pretinde convocarea unei conferenţe europene, la care să ia parte, contrar celor întâmplate la congresul delà Berlin, şi reprezentanţii statelor balcanice. In cercurile diplomatice sârbe nu sc mai ascunde faptul că în cazul unei victorii pe câmpul de răsboi, statele balcanice vor cere delà Turcia compensaţiuni teritoriale.

Căderea Priştinei şi a Coceanei. Constantinopol. — Oficial se confirmă, că

Sârbii au ocupat Pristina. Comunicaţia între Uskiib şi Mitroviţa este întreruptă.

După ce au bătui trupele turceşti la Domn-sovo Bulgarii an ocupat Coceana.

Sâmbăta, 27 Octomvrie 1912.

Cronica femenină

Cultivarea plantelor de chilie. Dintre toate plantele, rari formează decorul chilii-

>lnr,-am zis şi în numărul trei-irt. că palmierii ocupă locul prim. . : "Ä ! %

Ei se mulţumesc cu puţină lumină, puţ ine raze de .-oare. .şi puţină g r i j e , - - c u toate că »e pot număra între plantele cele mai măre ţe . 80 p a r e . n u m a i , că palmierii ar reclama multă grije şi oboseală, din contră, ei cer mai puţină a ten ţ ie .

Lucrul principal e să ştie omul umbla cu ei, şi să nu-i ţie în locuri nepriineioaso lor. Mai întâi ţin să observ, că precum pentru sănătatea corpului omenesc e de lipsă aerul curait, fără fum. şi mai ales Iară prav, tot astfel şi pentru plantele de chilie lucru! principal e aerul . Aer mult. curat , nici prea cald, nici prea rece, — iată cel mai de căpetenie lucru pentru florile din chilii.

Soare prea mult încă nu e bine. Mai potrivit, şi mai priincios acestor plante e soarele, de dimineaţa . Când vezi razele soarelui de dimineaţă pe florile, sănătoase vezi, cum le scaldă în căldura binefăcătoare, pare. că sub ochii noştr i cresc.

Când am aşezat odată florile nu e bine să le tot mişcăm. Nu e bine de ex. să fie florile duse în altă chilie ca să capete soare — adecă să nu le mutăm şi ici şi colo, ca să pr indă razele soarelui, ci dacă le-am •aşezat, şi au, zicem 2 ore la zi, soare, nu e de lipsă să le mutăm în altă chilie ci să le lăsăm să aibă un lor permanent .

Oala în care sunt puse plantele să nu fie prea mare . Pământu l să fie compus din u rmă toa re l e : jumăta te gunoi cîe frunze, un pă t ra r nisip cernut şi un pă t ra r pământ din pădure ; pământ de mnşinoi, adecă pământ 'scos de soboli, dar din pădure . Când s t rămutăm florile întru cât se poate nu scuturăm tot pământul ve -chiu de. pe rădăcini , ci lâsă.m şi din cel vechiu, iar radă cinele cari sunt rugini te , adecă sunt aşa roşii ca rugina, pe acele le tăiem. Planta s t rămutată o udăm şi o punem îu loc mai umbros .

Străar.utarea să se facă totdeauna pr imăvara , — din luna April începând se poate ori când, dar urai bine e când e timpul ploios şi cald, căci punând planta s t rămutată iu ploaie, recrearea ei e mal grabnică.

La s t r ămuta rea plantelor o bine să avem în vedere şi aceea, că gaura oalei de, flori să fie destul de mare , şi ca să nu se as tupe uşor, punem peste ea vre-o câteva petr icele de măr imea alunelor şi vre-o 10 bucăţ i de cărbuni arşi tot de aceea mărime şi numai după a-ceea punem pământul şi planta, pe care deşi o î n ţ e penim bine, apăsând pământul pe lângă ea, totuş t r e buie să r ămână pământul aşa de rar, ca apa cu care udăm florile, să curgă uşor şi să iasă afară să nu s.tee pe flori ca o baltă.

Palmier i lor nu le trebuie multă apă, iar rădăcina lor aşa trebuie aşezată , ca delà locul de unde încep frunzele şi în t re rădăcină să rămână puţ in loc, ca aerul să umble pe sub ea.

Apa cu care le udăm să fie s tă tută . Din când în când dam palmieri lor câte-o baie înt r 'un ciubăr unde Punem a tâ ta apă stătută, că t rece peste oală. Aceasta e de lipsă, pen t rucă uneori se formează viermi la ră dăcină, şi acei viermi strică şi împiedecă desvol tarea normală a plantei , punându-o însă în apă viermii vor ie îi la suprafaţă şi uşor îi curăţ im.

După o astfel de baie plantele nu se mai udă 8 zile.

Din când în când e bine să se ude plantele cu apa în care s'a spălat carnea.

Când cumpărăm plante delà grăd inar , e bine să le ţ i nem 2—3 zile acoperi te cu un organtin umed, până ce ise obicinuiieşte planta, cu aerul din chilie, adecă eu tempera tura nouă. Dacă aerul din chilia unde stau plantele e prea uscat, e bine să stropim din când în când şi frunzele, dar precum la udatul pământului , tot astfel şi Ia stropitul frunzelor apa să nu fie, nici când prea rece, ci după ce a stat peste noapte în chilia caldă, numai atunci udăm plantele cu ea.

Ombra.

C R O N I C A S O d l A L â

Concertul tenorului Rădulescu — Cuvânt de chemare. —

Năsăud, Octomvrie c.

Ştirea, că tenorul Rădulescu în turneul său artistic va cerceta şi orăşelul nostru cel ascuns între ramurile Carpatilor, a stârnit valuri de bucurie. Sub impresia acesteia se manifestă deja un interes neobicinuit fată de concertul lui, care Va avea loc în 3 Noemvrie c. în sala de gimnastică a liceului, seara.

Plecat la drum asemenea unui trubadur din vremuri apuse, acest apostol al artei adevărate se va opri şi între noi, ca să se conducă pe câteva momente în împărăţia frumosului vecinie, unde nu este suferinţă nici sbucium de patimi, ci armonie fără de sfârşit.

Chemării sale îi vor urma toţi, ceice simt trebuinţa de a ignora din timp în timp toate grijile traiului zilnic şi a-şi oţeli forţele sufletului în focul imei admiraţii sincere pentru ideiül frumosului şi al binelui absolut. Nu ne îndoim, că intelectualii din văile noastre vor da şi de astă dată dovadă, că mi se mărginesc la hotarele lumii lor sufleteşti, ci ştiu să folosească orice ocazie, care aproprie de civilizaţia mondială. Va fi aceasta şi o mărturie elocventa, că s'au obicinuit să privească rnai departe de orizontul cultural al mediului, în care trebuie să-şi ducă traiul. Drept răsplată vor avea prilejul rar să asculte o muzică, ce posedă toate atribuţiunile unei arte şi care revarsă lumina orbitoare a unui far faţă de mica schinteie a diletantismului.

Programul este întruparea unei idei norocoase, de a împleti în o cunună toate ramurile muzicei vocale profane.

Deosebită atenţie s'a dat operei şi aici sunt puse la contribuţie gloriile muzicale ale tuturor neamurilor, cari vor trăi deapururea în

creaţiunile lor. Muzica germană o reprezintă Martha, ope

ra ce a plăcut mai mult din ale lui Frideric Flotow (1812—1883) şi care pe la mijlocul veacului trecut era podoaba tuturor repertoarelor, întreg cuprinsul ei se reduce la o scenă idilică, pe care o improvizează două dame din aristocraţia engleză (una dintre ele este Martha). Urmărite de spleenül tradiţional şi dorind e-raoţii nouă iau parte la un târg de fete, unde fără voia lor îşi găsesc stăpâni, — vlăstare necunoscute şi aceştia ale unor familii vechi. Uniţi prin firele tainice ale iubirei devin în scurt timp părechi fericite.

Pintre creaţiuntle şcoalei franceze s'a ales piesa cea mai populară: Carmen de Qeorges Bizet (1838—1875). Acţiunea aeeasteia e împrumutată din nuvela cu acelaş nume a lui Prosper Mérimée, tradusă şi în biblioteca „Mi-nervei". Ea ne transpoartă sub cerul senin al Andalusiei şi aici trece pe dinaintea privirilor noastre convoiul bizar al gitanelor cu ochi de văpăi urmate de hoţi contrabandişti şi de toreadori fioroşi. In lumea asta agitată până la paroxism de patimi se încadrează povestea iubirii între frumoasa ţigană Carmen şi un soldat, care ia dorinţa ei devine bandit. Si pe când el ucide şi schingiuieşte, ca să se arate vrednic de iubirea ei, demonul cu chip de femeie îi cere tot mai multe, iar la urmă îl părăseşte de dragul unui torero. Această necredinţă avea Carmen să o plătească cu viata, dar nici iubitul nu-i supra-veţueşte, ci cade răpus de durere.

Muzele de pe pământul clasic al Italiei încă vor face să răsune coardele sufletului nostru. Din pleiada celor consacraţi a fost ales Qae-tano Donizetti (1797—1848). Ne va fi dat să auzim o arie din opera sa mai puţin cunoscu

ta: ..Llixirul amorului", care însă în privinţa valoarci muzicale nu. stă cu nimic îndărăptul". celorlalte ale sale: Lucia Lamermor, Lucrezia Borgia ş. a. .

Urmează Giuseppe Verdi (1813—1901), ne-., storul .muzicei italiene şi cel mai productiv cultivator al ei. Din celea 28 de opere ale sale, . Rigoletto e menită să contribuie la deplinătatea audiţiei. Tragedia, ce se desfăşură în ea c cu atât mai mişcătoare, cu cât eroul ei, Ri-goltto, e un nebun de curte, care făcându-şi din râs o meserie, trebuie să-şi ascundă toate durerile, ce l-ar munci. In piesă mai are şi rolul unui părinte îngrijorat, care face tot ce-i stă în putere, ca să apere cinstea fetei sale. Dar când voeşte să-şi răsbune asupra seducătorului, care era însuş principele, domnul său, îşi ucide din greşală copilul propiu.

Al treilea compozitor, Giacomo Puccini (tiâsc. 1858) face parte din generaţia de azi, care caută cu stăruinţă căi nouă spre porţile frumosului. Sujetul operei sale Tosca e identic cu al dramei, scrise de Victor Sardou pentru teatrul artistei Sarah Bernhard, mult admirata tragediană a timpurilor noastre. Ea a dat şi rolului din titlu toată strălucirea numelui sau. rondul pe care e brodată acţiunea este acel ..risorgimento nazionale" cu sforţările sale supraomeneşti, care a dat viaţă Italiei uni-' te de astăzi. Un tinăr pictor e osândit la moarte din partea justiţiei papale, pentru patriotismul •său. Iubita sa Tosca aduce orice jertfă i-se cere, ca să-l poată scăpa: trădează secretele conjuraţilor, comite o crimă etc. Dar toate sunt degeaba şi ea în o desperare fără margini se si-' nucide lângă cadavrul neînfricatului ei adorator.

Dl Rădulescu a arătat , că este şi un bun cunoscător al gustului publicului nostru provinciai, când din toate acestea tragedii muzicale, cu scene viforoase şi de un realism sguduitor, a ales câte un cântec, în care eroul îşi destai-nuieşte dragostea. Astfel este aria, în care Lyo-nell îşi descopere Marthei iubirea faţă de ea, Don José lui Carmen, pictorul Cavaradossi lui Tosca; iar nestatornicul principe de Man-lua. stăpânul lui Rigoletto, ne spune admiraţia sa uşuratică pentru toate femeile. Din accentele acestor arii se desprinde un lirism romantic, şi fraze muzicale uşoare de înţeles scot în relief toate nuanţele unui sentiment universal, care te transpoartă fără să şti în nelămurirea plăcută a unor crâmpeie de amintiri.

După aceleaşi criterii sunt alese şi piesele din celelalte genuri muzicale. „Lied"-urile indispensabile le dă tocmai maestrul lor neîntrecut: Fran Schubert (1797—1828). Două perle preţioase împodobesc şi de astădată programa: .,Lauda lacrimilor" (Lob der Thränen), cari pe drept se socotesc a fi limba durerii, cum de multe ori simt singura mângăere a celor neîndreptăţiţi de soarte şi „Tu eşti odihna" (Du bist die Ruh'), în care se povesteşte ja-ea după iubita pierdută, alăturea de spera