AUGUST - Politia Romanab.politiaromana.ro/files/pages_files/August2012.pdfTraficul de organe umane...

AUGUST2012anul XXNr. 408

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 2 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU,

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Dana MIHALACHE, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA,

Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{{AI

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail:

[email protected]

Sumar

3Cu ochii pe infractori

4Sec]ia 19 Poli]ie - din grij` pentru cet`]eni

6-8Psihologia actului suicidal

9-10Antiterorismul

18-20Traficul de organe umane

22-23Globalizarea - tendin]e [i certitudini

16-17Senza]ionala capturare a c`l`ului din Lyon

DIRECTOR GENERAL:DIRECTOR GENERAL:

Cornel Gabriel CIOCOIU

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Niculae MARINESCU

Dumitru GHEORGHE

Nelu LUPU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

LA ZI

1POLI}IA CAPITALEI - August

|n diminea]a de 4 august, ofi]erii Serviciuluide Investigare a Fraudelor - Poli]ia Capitalei, subsupravegherea Parchetului de pe lâng` Tribu-nalul Bucure[ti, cu sprijinul inspectorilor vamalibucure[teni, au verificat trei societ`]i comerci-ale din Bucure[ti [i jude]ul Ilfov, despre careexistau informa]ii c` între 2007 - 2012, au efec-tuat peste 2000 importuri de m`rfuri (juc`rii [iproduse textile) din China, în valoare de peste60.000.000 de dolari.

O parte a produselor au fost comercializatef`r` documente, iar veniturile astfel ob]inute -în valoare de aproximativ 1.200.000 dolari, aufost transferate în contul unei societ`]i offshoredin Insulele Virgine Britanice, cu scopul de adisimula provenien]a ilicit` a veniturilor. Astfel,a fost dispus` începerea urm`ririi penale îm-potriva mai multor cet`]eni români [i chinezipentru s`vâr[irea infrac]iunilor de evaziune fis-cal` [i sp`lare de bani.

În urma ac]iunii, oamenii legii au identificat310.000 articole de lenjerie intim` [i juc`riiimportate din China, f`r` documente de prove-nien]`, în valoare de aproximativ 420.000 lei [i10.700 produse contraf`cute (portofele, înc`r-c`toare auto, ceasuri, ghiozdane), toate purtândînsemnele unor m`rci cunoscute [i protejate peteritoriul României, \nsumând aproximativ220.000 de lei.

Toate bunurile au fost indisponibilizate, ur-mând a se lua m`sura confisc`rii acestora.

Ofi]erii Serviciului de Investigare a Fraudelorcontinu` cercet`rile în vederea stabilirii vinov`-]iei [i a participa]iei în procesul penal a celor încauz`, pentru tragerea lor la r`spundere.

Cd-uri piratateJudiciari[tii Sectorului 6 Poli]ie aveau mai

multe date despre faptul c` un b`rbat dinBucure[ti realizeaz` produse pirat, pe care lecomercializeaz` atât în târguri, cât [i prin inter-mediari, în baza unor comenzi telefonice.

Astfel, ofi]erii Serviciului de Investigare aFraudelor au efectuat o perchezi]ie la locuin]alui R. C., 39 ani, unde a fost descoperit un stu-dio clandestin de realizare a m`rfurilor pirat. Deaici, oamenii legii au ridicat în vederea con-

tinu`rii cercet`rilor peste 2000 de cd-uri [idvd-uri ce con]ineau muzic`, filme, programepentru calculator, care nu aveau aplicat timbruholografic de marcaj, preg`tite pentru a fi comer-cializate, cd-uri [i dvd-uri blank, carcase [i co-per]i pentru dvd, sisteme de calcul performant[i trei unit`]i de inscrip]ionare a cd-urilor [idvd-urilor.

Prejudiciul adus titularilor de drepturi deautor [i drepturi conexe a fost estimat la sumade 83.000 lei.

În baza datelor ob]inute, s-a început urm`-rirea penal` fa]` de R. C. sub aspectul s`vâr[iriiinfrac]iunii de contrafacere prin orice mijloace [iîn orice mod, s`vâr[it` în scop comercial [i ainfrac]iunii de promovare a m`rfurilor pirat.

Controale fulger \n sectorul 2

Poli]i[tii Sectorului 2 Poli]ie - Serviciul de In-vestigare a Fraudelor [i Sec]ia 8 Poli]ie au efec-tuat un amplu control \ntr-o pia]` din sectorul 2pentru prevenirea [i combaterea contrabandeicu ]ig`ri [i verificarea documentelor de prove-nien]` [i de vânzare a bunurilor. |n urma verifi-c`rilor, au fost constatate trei infrac]iuni de eva-ziune fiscal`.

Au fost indisponibilizate peste 230 kilogra-me de carne [i peste 150 kilograme de brânze-turi, în valoare de aproximativ 8200 de lei, pen-tru care agen]ii comerciali nu au putut prezentadocumente de provenien]`.

Fraud` de 1.200.000 dolari

2 August - POLI}IA CAPITALEI

LA ZI

Cu ocazia acestei ac]iuni, au fost aplicate[apte amenzi pentru acte ilicite de comer], învaloare de 7150 lei. Poli]i[tii au confiscat peste2700 de ]igarete, pentru care nu s-a putut justi-fica provenien]a, iar 22 de persoane suspecteau fost conduse la sediul sec]iei, pentru conti-nuarea verific`rilor.

Ac]iunea a fost sprijinit` de speciali[ti ai Di-rec]iei Sanitar-Veterinare [i ai Institutului deMetrologie.

Serviciul de Investigare a Fraudelor din sec-torul 2 a organizat o ac]iune asem`n`toare [ipe 2 august, când împreun` cu medici ai Direc-]iei Sanitar-Veterinare [i pentru Siguran]a Ali-mentelor Bucure[ti, au verificat patru firme carecomercializau legume-fructe [i produse din car-ne congelate, fiind constatate dou` infrac]iuni.

Astfel, la punctul de lucru al uneia dintresociet`]i au fost identificate peste 6200 kilo-grame de carne congelat`, în valoare de aproxi-mativ 70.000 lei, pentru care administratorulsociet`]ii nu a putut face dovada provenien]eilegale, existând totodat` diferen]e între sto-curile scriptice de m`rfuri [i cantitatea identifi-cat` efectiv în depozit.

Totodat`, la punctul de lucru al celeilalte so-ciet`]i au fost g`site 1100 kilograme de legume[i fructe, în valoare de aproximativ 30.000 lei,iar patronul nu a putut prezenta documentelede provenien]` a acestora.

Cercet`rile sunt continuate de poli]i[tii Sec-torului 2 - Serviciul de Investigare a Fraudelor,sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunii de evaziunefiscal`.

Facturi falsificate vândute la [osea

Mar]i, 7 august, poli]i[ti ai Serviciului de In-vestigare a Fraudelor - Sector 3, sub supra-vegherea Parchetului de pe lâng` Judec`toriaSectorului 3, cu sprijinul Serviciului Special deInterven]ie Rapid`, au efectuat nou` perchezi]iila locuin]ele a opt persoane învinuite de s`vâr-[irea infrac]iunilor de fals, uz de fals [i compli-citate la evaziune fiscal`.

În sarcina lui S. M., 34 ani, B. F., 24 ani, S. N.,25 ani, R. I., 40 ani, P. D., 45 ani, F. F., 44 ani, B.O., 47 ani [i E. N. de 29 ani, s-a re]inut faptul c`

în perioada noiembrie 2011- iulie 2012 au vân-

dut c`tre diverse persoane fizice [i juridice,

stradal, în zonele Calea Dude[ti, Popa Stoica [i

bulevardul Burebista, sector 3, facturi falsificate,

având înscrise pe acestea datele de identificare

ale mai multor societ`]i comerciale, fiind de

asemenea aplicat` [i [tampila acestor firme,

f`r` s` de]in` vreo calitate în societ`]ile comer-

ciale ale c`ror facturi fiscale erau comercializate.

Apoi, aceste facturi erau introduse ulterior în

contabilitatea societ`]ilor care le achizi]ionau, în

scopul sustragerii de la plata taxelor [i impo-

zitelor datorate c`tre bugetul general consolidat

al statului.

Cu ocazia perchezi]iilor, în locuin]ele acesto-

ra au fost identificate aproximativ 2400 de fac-

turi apar]inând mai multor societ`]i comerciale,

precum [i o unitate central` [i imprimanta care

se presupune c` erau folosite la tip`rirea [i fal-

sificarea acestor facturi, acest lucru urmând a se

stabili cu exactitate în urma perchezi]iilor infor-

matice.

Cercet`rile sunt continuate de poli]i[tii din

cadrul Sectorului 3 - Serviciul de Investigare a

Fraudelor, cu învinuitele în stare de libertate,

pentru a se stabili \ntreaga activitate infrac]io-

nal`, precum [i a prejudiciului creat.

SSoorriinn AANNGGHHEELL


JUDICIAR

Judiciari[tii Sectorului 6 Po-li]ie, cu sprijinul I.G.P.R. - Di-rec]ia de Opera]iuni Speciale,au prins în flagrant delict doi

sp`rg`tori, la câteva momentedup` ce ie[eau dintr-o cas` cudou` gen]i pline cu bunuri,bani [i bijuterii în valoare depeste 10.000 lei.

Oamenii legii aflaser` c`b`rba]ii urmau s` dea o spar-gere pe 1 august, a[a c` i-auurm`rit \ndeaproape. Astfel, înjurul orei 8 diminea]a, B. S., 50ani, a plecat de-acas` [i s-a\ntâlnit cu M. N., 44 ani. Apoi,cei doi au mers la o adres` dinsectorul 2, unde, mai bine deo or`, au supravegheat zona.Dup` o asigurare prealabil`,au s`rit gardul [i, for]ând u[a,au intrat în cas`.

Aproximativ o or` au statcei doi \n`untru, ca apoi s` ia-s` din curte cu dou` gen]i devoiaj burdu[ite cu diverse

obiecte, moment în care poli-]i[tii i-au imobilizat. Toate bu-nurile furate au fost recupe-rate [i \napoiate proprietarilor.

Totodat`, \ntr-una din gen-]ile g`site asupra acestora seaflau mai multe scule [i instru-mente (chei reglabile, [urubel-ni]e, o penset` metalic`, in-strumente artizanale folositela deschiderea yallei, dup` ru-perea jum`t`]ii exterioare abutucului) folosite de regul`de l`c`tu[i mecanici sau pen-tru ruperea încuietorilor u[ilorde acces.

Cei doi b`rba]i au fost re]i-nu]i [i condu[i la sediul Sec-torului 6 Poli]ie - Serviciul deInvestiga]ii Criminale, în vede-rea continu`rii cercet`rilor.

SS.. AA..

În perioada iunie-iulie 2012, sub suprave-gherea unui procuror al Parchetului de pe lâng`Judec`toria Sectorului 4, poli]i[tii ServiciuluiFurturi de Autovehicule au documentat activi-tatea unei grup`ri axat` pe traficul cu autove-hicule de lux furate.

Din cercet`ri a rezultat c` unul din membriigrup`rii sesiza în fals furtul autoturismelor, pecare anterior, cu ajutorul altor membri ai grup`rii,le valorifica în str`in`tate, ob]inând astfel în modfraudulos atât prima de asigurare cât [i o sum`de bani din vânzarea ma[inilor.

În cursul zilei de 1 august, sub coordonareaunui procuror, în baza autoriza]iilor de perche-zi]ie emise de c`tre Judec`toria Sectorului 4,poli]i[tii Serviciului Furturi de Autovehicule, cusprijinul celor din cadrul Serviciului Special deInterven]ie Rapid`, au efectuat patru perchezi]ii\n Bucure[ti [i jude]ul Giurgiu, ocazie cu care i-audepistat pe S. F., 42 ani, }. M., 21 ani, A. M., 36ani, to]i trei din Bucure[ti [i V. A., 40 ani, dinjude]ul Giurgiu.

În urma cercet`rilor, poli]i[tii au stabilit c` pe13 iunie, S. F. a reclamat la Serviciul Furturi deAutovehicule dispari]ia unui autoturism BMW,proprietatea unei societ`]i de leasing (asiguratpentru suma de 38.817 euro), fapt confirmat de}. M. [i A. M.

În realitate, folosindu-se de V. A. [i de docu-mente false, în luna mai a acestui an ace[ti indi-vizi au înmatriculat provizoriu autoturismul înGermania, dup` care l-au vândut pe pia]a se-cond-hand din aceast` ]ar`. Ma[ina a fost luat`în custodie de autorit`]ile germane, fiind astfeldemarat` procedura de recuperare.

Cercet`rile sunt continuate de poli]i[ti subaspectul s`vâr[irii infrac]iunilor de tentativ` [icomplicitate la tentativ` de în[el`ciune, fals îndeclara]ii, fals material în înscrisuri oficiale [i uzde fals, cu cei patru în stare de re]inere, urmânda fi prezenta]i Parchetului de pe lâng` Judec`-toria Sectorului 4, cu propunere de arestarepreventiv`.

SS.. AANNGGHHEELL

Cu ochii pe infractori

Trafic de lux


COMUNITATE

Numai în primele cinci luniale anului 2012, poli]i[tii Sec-]iei 19 au aplicat 87 deamenzi contraven]ionale laH.C.G.M.B. nr. 233/2000,privind interzicerea accesului[i circula]iei vehiculelor cutrac]iune animal` pe drumu-rile publice din municipiulBucure[ti. Conducerea sec]ieia hot`rât c`, din grij` pentrucet`]enii comunit`]ii, preve-nirea infrac]iunilor de acestgen este cea mai bun` so-lu]ie. A[a s-a n`scut un pro-iect respectat deopotriv` decet`]eni [i poli]i[ti.

Zilnic, poli]i[tii discut` cucet`]enii, încercând s` aflecare sunt problemele cu carese confrunt`, legate de sigu-ran]a [i proprietatea lor. Ca-sele la curte, de[i mai pu]inafectate de infrac]ionalitate,dac` ne raport`m la statis-

tic`, prezint` riscuri supli-mentare. Doar faptul c` celmai apropiat vecin se afl` lacâ]iva zeci de metri este sufi-cient pentru a întrez`ri câtevadintre temerile locuitorilor.Apoi, nu pu]ine sunt cur]ilepline de vegeta]ie care devino tenta]ie pentru cei ce seascund de ochii lumii. O sca-r` l`sat` seara sprijinit` deperete poate fi un instrumentnea[teptat pentru un ho] dor-nic s` p`trund` la etajulcasei.

Uneori, pontul despre bu-nurile din cas` le dau propri-etarii care se laud` cu baniiagonisi]i sau cu vânzarea vre-unui teren, alteori este dat delucr`torii ocazionali care suntangaja]i fie la construc]ia sauextinderea locuin]ei, fie laamenajarea cur]ii sau la temiri ce alt` treab` domestic`.

Nu este lucru u[or pentrupoli]i[tii Sec]iei 19 s` intre în1600 de cur]i, s` discute cu47.000 de cet`]eni [i s`conving` tot atâ]ia. Activita-tea este îns` una continu`pentru c`, nu-i a[a, este maibine s` previi furtul decât s`alergi apoi dup` f`pta[i.

Siguran]a comunit`]ii nuse reduce doar la furtul dincur]i. Circula]ia autovehicu-lelor cu vitez`, peste limitalegal`, perturbarea traficuluide o societate comercial`care dezmembreaz` ma[inichiar pe trotuar, g`l`gia unorgrupuri de tineri, consumulde droguri noaptea în spateleblocului sunt doar câteva din-tre provoc`rile zilnice pe carepoli]i[tii trebuie s` le rezolve,din grij` pentru cet`]eni!

DDaannaa GGAAVVRRIILL

Sec]ia 19 Poli]ie - din grij` pentru cet`]eni


BUNE PRACTICI

SSiittuuaatt`̀ îînnttrr--oo zzoonn`̀ bbiinneeccuuvvâânnttaatt`̀ ddee DDuumm--nneezzeeuu,, EEllvvee]]iiaa ppaarree llooccuull iiddeeaall ddaacc`̀ îî]]ii ddoorree[[ttiilliinnii[[ttee [[ii ssiigguurraann]]`̀.. PPooaattee cc`̀ aasstt`̀zzii eessttee cceeeeaa cceevveeddeemm ppeennttrruu cc`̀,, ddee mmuull]]ii aannii,, EEllvvee]]iiaa aarree ppuusseellaa ppuunncctt pprroocceedduurrii lleeggaattee ddee ssiigguurraann]]aa cceett`̀]]ee--nniilloorr,, aavvâânndd oo ttrraaddii]]iiee îînnddeelluunnggaatt`̀ îînn cceeeeaa ccee pprrii--vvee[[ttee rreellaa]]iioonnaarreeaa ccuu ttiinneerriiii..

Poli]ia Cantonal` Berna a adoptat o strategiece vizeaz` prevenirea violen]ei în [coli. În func-]ie de nevoile [colilor - identificate [i comuni-cate de directori c`tre Poli]ie - sunt create mo-dule de educa]ie preventiv` care, de[i nu suntincluse în curriculum-ul [colar, se desf`[oar`,am spune noi, cu exactitatea unui ceas elve]ian.

ÎÎnn uunniitt`̀]]iillee ddee îînnvv`̀]]`̀mmâânntt ddiinn ccaannttoonn ssuunnttîînnttââllnniittee pprroobblleemmee lleeggaattee ddee vvaannddaalliissmm,, ffuurrttuurrii,,ddrroogguurrii,, vviioolleenn]]`̀ [[ii iinnffrraacc]]iiuunnii llaa rreeggiimmuull cciirrccuullaa--]]iieeii rruuttiieerree,, îînn ssppeecciiaall lleeggaattee ddee cciirrccuullaa]]iiaa ccuu bbiiccii--cclleettee,, mmooppeeddee [[ii mmoottoossccuutteerree.. SSuunntt aavvuuttee îînnvveeddeerree [[ii pprroobblleemmeellee lleeggaattee ddee vviioolleenn]]`̀ îînn ffaa--mmiilliiee,, iinntteeggrriittaattee sseexxuuaall`̀,, ssiigguurraann]]`̀ ppee iinntteerrnneett,,ppaarriiuurrii [[ii tteennddiinn]]ee ssuuiicciiddaarree..

Colegii de la structura de prevenire din cadrulPoli]iei Berna afirm` cu convingere c` procesulde prevenire a violen]elor în [coli nu poate avealoc în lipsa unuia dintre cei trei piloni: [coal`,elevi, p`rin]i. „Dac` unul dintre cei trei factorilipse[te, activitatea nu se va desf`[ura“, afirmòmologii no[tri de la Berna. Mai mult, strategiaeste una proactiv` [i nu reactiv`. Programul deprevenire începe cu gr`dini]a (4-6 ani) [i seîncheie cu înv`]`mântul obligatoriu (16 ani),clasele a VII-a, a VIII-a [i a IX-a fiind grupurile-]int` obi[nuite. Modulele de înv`]are sunt adap-tate anual caracteristicilor fiec`rei vârste [i spe-cificului geografic, iar la lec]iile cu tematic` pre-ventiv` particip`, al`turi de elevi, profesorii [ip`rin]ii.

ÎÎnnttrreebb`̀rriillee llaa ccaarree ccooppiiiiii ddiinn ggrr`̀ddiinnii]]ee [[ii [[ccoolliissuunntt îînnvv`̀]]aa]]ii ss`̀ rr`̀ssppuunndd`̀ ssuunntt::

Ce trebuie f`cut atunci când e[ti abordatde o persoan` cunoscut` sau de c`tre unstrìn care se afl` într-o ma[in`?

Cât de aproape ar trebui s` te afli de oma[in`?

Ce ar trebui s` faci dac` cineva te opre[te[i î]i solicit` informa]ii cu privire la loca]iaunui magazin?

Ce trebuie s` faci când cineva te opre[te [iî]i spune c` nu g`se[te acel magazin [i î]isolicit` s`-l/o înso]e[ti pentru a-i oferi indi-ca]ii cu privire la respectiva loca]ie?

Ce trebuie s` faci dac` cineva te opre[te [idore[te s` î]i ofere sau î]i promite un lucru?

Este bine s` urci într-o ma[in` [i/saucl`dire f`r` acordul p`rin]ilor?

În [coli se promoveaz` toleran]a zero fa]` deviolen]` („spune NU“). Se promoveaz` cìle princare victimele pot fi ajutate, consecin]ele pentrucei care comit violen]ele [i se discut` despreresponsabilitatea personal` („decid ast`zi pen-tru mâine“). Una dintre sanc]iuni, în cazul circu-la]iei rutiere, este amânarea cu doi-trei ani aob]inerii permisului de conducere, o sanc]iunecu adev`rat util`, chiar [i în România, dac` amadopta modelul elve]ian. De subliniat este fap-tul c`, înc` de la vârste mici, copiii înva]` s`mearg` pe biciclet` într-un cadru organizat, cuajutorul Poli]iei, ba chiar primesc [i „„ppeerrmmiissee ddeeccoonndduucceerree““,, pentru mersul pe biciclet`.

MMaatteerriiaall rreeaalliizzaatt ccuu sspprriijjiinnuull ssttrruuccttuurriiii ddee pprreevveenniirree aa PPoollii]]iieeii CCaannttoonnaallee BBeerrnnaa

Elve]ia: P`rin]ii sunt obliga]i s` mearg` la [coal`


R~SCRUCE

Exist` îns` situa]ii în care si-nuciga[ul se folose[te de mij-loace [i metode care ridic` oserie de întreb`ri, aparent logi-ce, în momentul imediat desco-peririi, [i care pot prezuma, pemoment, ipoteza omorului,tâlh`riei, violului etc. [i însce-narea unei sinucideri. Acesteaintr` în categoria sinucideriloratipice. Tot în aceast` catego-rie sunt incluse, în general,spânzur`rile de la distan]enegative de sol (distan]a din-tre sol [i punctul de fixaresuperior este mai mic` decâtîn`l]imea corpului), respectivcalorifere, clan]e ale u[ilor deacces, ]evi etc.

Pe baza datelor ob]inute dela fa]a locului, precum [i princoroborarea cu rezultateleexpertizei medico-legale, se vaputea preciza forma juridic` afaptei (accident, omucidere,sinucidere).

Decizia de a recurge lasinucidere r`mâne un misterc`ruia, de un secol încoace,marile teorii nu au f`cut decât

s`-i clarifice contextul.Emile Durkheim, unul din-

tre p`rin]ii sociologiei, a utili-zat metode [tiin]ifice pentrustudiul societ`]ii [i al grupu-rilor sociale. A sus]inut c` indi-vizii sunt produsele unor for]esociale complexe, ce nu pot ficonsiderate în afara societ`]iiîn care trìesc. A utilizat con-ceptul de con[tiin]` colectiv`pentru a descrie caracteristi-cile anumitor tipuri de socie-t`]i, în privin]a sinuciderii.Durkheim a studiat motiveleacestui act, precum [i rata si-nuciderilor dintr-o anumit`societate care, dup` p`rereasa, ar indica problemele socie-t`]ii respective.

Suicidul are, înainte de toa-te, cauze sociale care permitrepartizarea lui în trei catego-rii: suicidul egoist, care-i înglo-beaz` pe indivizii cei mai slabintegra]i în mediul lor familial,religios sau politic; suicidulaltruist, care se refer` la socie-t`]ile ce practic` un grad deintegrare excesiv, putând justi-fica sacrificarea pentru grup;suicidul anomic, datorat dere-gl`rilor mecanismelor de con-

trol ale societ`]ii, care nu maiasigur` satisfacerea necesit`]i-lor elementare.

O alt` teorie, foarte contes-tat`, este aceea a existen]ei înfiecare om a unui instinct demoarte, destrudo, care s-aropune instinctului vie]ii [ireproducerii, libido, [i care, înanumite cazuri, ar putea s`prevaleze dac` nu e sublimatîn substitute, ca bunòar`renun]area la sine în cadruldevotamentului pentru ceilal]i.Orice suicid poate fi un asasi-nat întors spre dinùntru. Ratasinuciderilor are tendin]a s`creasc` în societ`]ile cele maistructurate, cele în care violen-]a exterioar` este cea mai în-gr`dit`, [i atunci rata suiciduluiar fi invers propor]ional` curata crimelor.

Moartea voluntar` nu tre-buie studiat` pornind de lastatistici, ci pe baza cazurilorindividuale. Suicidul este oconduit` exclusiv uman` [ipersonal`; sinuciderile la ani-male ca [i epidemiile de suicidsunt mituri. Omul se sinucidedin motive atât genetice cât [ipsihologice. Patrimoniul gene-tic îl înzestreaz` pe fiecare cuo anumit` agresivitate [i capa-citate de a se adapta la în-cerc`rile existen]ei. Mai mult,anumite situa]ii sunt deosebitde favorabile unei rate ridicatea suicidului: lipsa de integrareîntr-un grup socio-economic,rigoarea excesiv` a coduluimoral care spore[te ocaziilede a gre[i [i de a se compro-mite, altern`rile de perioade„pace-r`zboi“.

Decizia autosuprim`riieste rezultatul a numero[i fac-tori, dintre care mul]i sunt

Psihologia actului suicidal

Credit foto: Corbis.com

-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull ttrreeccuutt --


R~SCRUCE

independen]i de voin]`, cas` nu vorbim, evident, decâtde sinuciderile con[tiente.

Ultima alegere apar]ine, to-tu[i, individului.

|n 2005, a fost adoptat` Le-gea nr. 247/2005 privind re-forma în domeniile propriet`]ii[i justi]iei, precum [i unelem`suri adiacente, prin care aufost aduse unele modific`ri laLegea nr. 303/2004 (care de-vine Legea privind statutuljudec`torilor [i procurorilor),precum [i la Legea nr. 304/2004; ulterior (tot în 2005),cele dou` legi (303 [i 304) aufost republicate într-o nou`numerotare a textelor.

De asemenea, tot în 2005,prin O.U.G. nr. 134/2005 aufost aduse unele modific`ri înprivin]a Parchetului Na]ionalAnticorup]ie (transformareaParchetului Na]ional Antico-rup]ie în Departament Na]io-nal Anticorup]ie prin reorgani-zarea Parchetului Na]ionalAnticorup]ie [i înfiin]area De-partamentului Na]ional Anti-corup]ie, ca structur` auto-nom` în cadrul Parchetului depe lâng` |nalta Curte deCasa]ie [i Justi]ie); ulterior,prin Legea nr. 54/2006 (de a-probare a O.U.G. nr. 134/2005), Departamentul Na]io-nal Anticorup]ie a fost trans-format \n Direc]ia Na]ionalÀnticorup]ie.

|n 2010, prin Legea nr.177/2010 a fost adùgat înCodul de Procedur` Penal` unnou caz de revizuire (revi-zuirea în cazul deciziilor Cur]iiConstitu]ionale - hot`râriledefinitive pronun]ate: cauzeleîn care Curtea Constitu]ionalà admis o excep]ie de necon-stitu]ionalitate pot fi supuserevizuirii, dac` solu]ia pro-nun]at` în cauz` s-a întemeiat

pe dispozi]ia legal` declarat`neconstitu]ional`).

Totodat`, prin Legea nr.202/2010, au mai fost adusemodific`ri substan]iale Codu-lui de Procedur` Penal`, prinintroducerea unor dispozi]iiprivind accelerarea solu]ion`riiproceselor.

Prin Legea nr. 135/2010 afost adoptat noul Cod de Pro-cedur` Penal`, act normativcare are ca scop esen]ial (de-clarat în expunerea de motive)crearea unui cadru legislativ

modern în materie procesualpenal`, care s` r`spund` pedeplin imperativelor func]io-n`rii unei justi]ii moderne, a-daptate Drepturilor Omului.

Redimensionarea în planprofesional a activit`]ilor poli-]iei, consolidarea unei structuricare s` ac]ioneze ca un servi-ciu public în beneficiul cet`-]eanului [i armonizarea aces-teia cu cerin]ele de ordin co-munitar, constituie o priori-tate. Toate aceste elemente denoutate î[i propun o mai mareresponsabilizare a poli]iei fa]`de comunitatea pe care poli-]istul o reprezint`, fa]` de ce-t`]eni, realizarea unei normali-z`ri pe care întreaga societate[i-o dore[te.

|n societatea româneasc`,guvernat` de principiile statu-lui de drept, principalele atri-bu]ii ale poli]iei sunt: ap`rarea

drepturilor [i libert`]ilor per-soanei, a propriet`]ii private [ipublice, prevenirea, descoperi-rea [i combaterea faptelor pe-nale, asigurarea ordinii [i sigu-ran]ei publice. Prin îndepli-nirea acestora se promoveaz`încrederea reciproc`, respectul[i dezvoltarea democratic` asociet`]ii.

Principala misiune a poli]ieijudiciare este de a desf`[uraanchete care constau în sta-bilirea faptelor, sesizarea in-frac]iunilor, prezervarea [i rele-varea de urme, identificarea [icùtarea autorilor unor infrac-]iuni etc. Ofi]erii [i agen]ii po-li]iei judiciare sunt adeseachema]i la audierea unor per-soane, identificarea indiciilor,informa]ii sau martori, efectu-area de perchezi]ii (domicili-are, corporale sau asupra sis-temelor informatice), redacta-rea de acte procedurale [i con-stituirea dosarelor penale, pre-cum [i între]inerea unor rela]iiconstante de natur` profesio-nal` cu magistra]ii, al`turi decare î[i desf`[oar` activitatea.

Procurorul este titularul ac-]iunii penale, dar misiunea dea descoperi infrac]iunile [i dea-i identifica pe autorii acesto-ra revine poli]iei na]ionale.Conform art. 218 din Codul deProcedur` Penal`, procurorulconduce [i controleaz` activi-tatea de cercetare penal` apoli]iei [i a altor organe [i su-pravegheaz` ca actele de ur-m`rire penal` s` fie efectuatecu respectarea dispozi]iilorlegale. Organele de cercetarepenal` sunt obligate s` încu-no[tiin]eze de îndat` peprocuror despre infrac]iunilede care au luat cuno[tin]`.

Probele [i mijloacele deprob` reprezint` institu]ii pro-cesuale distincte, îns` sunt

Procurorul este titularulac]iunii penale, dar

misiunea de a descoperiinfrac]iuni [i de a-i identifica pe autorii

acestora revine poli]ieina]ionale.

” ”


R~SCRUCE

explicate în doctrin` în modconjugat. Probele sunt entit`]ide fapt extraprocesuale, carevizeaz` fapta [i f`ptuitorul lacare se refer` procesul penal,dar, prin administrare, ele do-bândesc caracter procesual.Mijloacele de prob` sunt, deasemenea, realit`]i extrapro-cesuale, îns`, prin reglemen-tarea folosirii lor în cadrul pro-cesului penal, cap`t`, la rândullor, caracter de categoriejuridic` procesual`. Probe suntacele elemente de fapt (rea-lit`]i, întâmpl`ri, împrejur`ri),care datorit` relevan]ei lorinformative servesc la aflareaadev`rului [i la justa rezolvarea unei cauze penale. Mijloa-cele prin care pot fi constatateaceste elemente de fapt, carepot servi ca prob` în procesulpenal sunt prev`zute în Codulde Procedur` Penal` [i consti-tuie mijloace de prob`. Folosi-rea mijloacelor de prob` esteposibil` prin diferite procedeeprobatorii, care sunt moduride a proceda în folosirea mij-

loacelor de prob`. Mijlocul deprob` este acel mijloc care d`în vileag proba, adic` izvorulprobei, iar proba este rezulta-tul administr`rii unui mijloc deprob`.

Termenul prob` este folo-sit, în limbajul practicienilor,adeseori atât în în]elesul deprob`, cât [i în cel de mijloc deprob`, îns` cele dou` no]iuni

reprezint` categorii juridicedeosebite. Uneori, proba cap`-t` în]elesul de rezultat al acti-vit`]ii de proba]iune (spreexemplu, se spune c` s-a f`cutproba vinov`]iei), ceea ce nucorespunde unui criteriu [ti-in]ific riguros.

RRoommiicc`̀ VVLLAADD

-- ssffâârr[[iitt --


PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀ oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull www.politiacapitalei.ro.

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill [email protected]

[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail


CONTRAATAC


A limita defini]ia terorismului la infrac]iunilecomise contra unui stat ar însemna s` nu se ]in`cont de realit`]ile în care trìm, de[i chiar aten-tatele teroriste din 11 septembrie 2001 au fostîndreptate, a[a cum s-a apreciat, nu împotrivaunor persoane [i cl`diri, ci a însemnelor puteriistatale politice, economice, financiare [i militare,la fel ca [i atacurile biologice ulterioare. Diver-sitatea actelor teroriste a f`cut ca societatea in-terna]ional` s` adopte mai multe conven]ii delimitare a aspectelor sale specifice. Este vorba de:

Conven]ia de la Tokyo, din 1963, referi-toare la infrac]iuni [i alte acte survenite la bordulaeronavelor;

Conven]ia de la Haga, din 1970, pentru repri-marea capturii ilicite de aeronave (luarea de ostatici);

Conven]ia de la Montreal, din 1971, pentrureprimarea actelor ilicite dirijate contra securit`]iiavia]iei civile (sabotajul);

Conven]ia pentru prevenirea [i represiuneainfrac]iunilor contra persoanelor aflate sub pro-tec]ie interna]ional`, inclusiv contra agen]ilor di-plomatici (1973);

Conven]ia interna]ional` contra lu`rii deostatici, din 1979;

Conven]ia contra torturii [i altor pedepsesau tratamente crude, inumane sau degradante;

Conven]ia pentru interzicerea atacurilorteroriste cu bombe (1997).

|n scopul coordon`rii luptei împotriva teroris-mului interna]ional, la Na]iunile Unite s-au adop-tat mai multe rezolu]ii, iar Consiliul Europei aelaborat, în 1976, Conven]ia european` pentrureprimarea terorismului, care preia unele ele-mente din instrumentele men]ionate.

{i România [i-a adus contribu]ia în acest do-meniu, prin anteproiectul de conven]ie împotrivaterorismului, din 1935, elaborat de Vespasian V.Pella, [i care a stat la baza Conven]iei din 1937.

Toate aceste instrumente juridice interna]io-nale se refer` la terorism în general [i au ca ele-ment comun faptul c` terorismul semnific`, chiar[i în timp de pace, un r`zboi total contra ordiniijuridice existente, un r`zboi al c`rui scop ar justi-fica orice mijloace. Astfel, în Declara]ia asupram`surilor de eliminare a terorismului interna-]ional a Adun`rii Generale a ONU, din 1994, searat` c` statele membre ale Na]iunilor Unitereafirm` f`r` echivoc condamnarea tuturor

actelor, metodelor [i practicilor teroriste ca fiindcriminale [i nejustificabile, oriunde [i de oricinear fi comise. |n preambulul Conven]iei pentruinterzicerea atacurilor teroriste cu bombe se pre-cizeaz` expres c` ac]iunile militare ale statelorsunt guvernate de reguli de drept interna]ional,situate în afara cadrului acestui document, [i cèxcluderea unor ac]iuni din zona de acoperire aconven]iei nu absolv` sau nu confer` caracterlegal actelor cunoscute ca ilegale.

Actele de terorism comise în timp de r`zboiau o conota]ie juridic` special`. De altfel, atâtr`zboiul cât [i terorismul se bazeaz` pe violen]`[i pe înc`lcarea brutal` a drepturilor [i libert`]iloromului. Totu[i, r`zboiul este considerat, în drep-tul interna]ional umanitar, o form` de „violen]ìlicit`“, iar terorismul r`mâne întotdeauna oform` de „violen]` ilicit`“, chiar [i în vremuri der`zboi. Criteriile sigure care diferen]iaz` acesteforme de violen]` în timpul r`zboiului suntoferite de dreptul interna]ional aplicabil în con-flictele armate.

|n primul rând, ne afl`m în fa]a unui act te-rorist dac` persoana care comite actul de violen-]` nu posed` statutul de combatant, c`ci numaimembrii for]elor armate ale unui stat beligerantau dreptul legal de a participa la ostilit`]i, [inumai în r`zboaiele civile [i de gheril` nu exist`întotdeauna precizie în calificarea statutului decombatant.

Un al doilea criteriu de determinare a „vio-len]ei ilicite“, caracteristice terorismului, decurgedin regulile care reglementeaz`, pe de o parte,protec]ia special` a persoanelor [i, pe de alt`parte, mijloacele [i metodele de r`zboi utilizate:pentru a fi licit, recursul la violen]` în timp der`zboi trebuie s` respecte restric]ii impuse de

Anti teror ismul



CONTRAATAC

dreptul conflictelor armate, ceea ce înseamn` c`[i combatan]ii ar putea deveni terori[ti dac` vio-leaz` legile [i obiceiurile r`zboiului. Chiar [i a[a,sunt împrejur`ri în r`zboi în care nu este delocu[or s` separi terorismul de actele de r`zboilegitime. De aceea, pe lâng` Conven]iile de laHaga [i de la Geneva, trebuie avute în vedereprincipiile fundamentale de drept interna]ionalrecunoscute în Statutul [i activitatea Tribunaluluide la Nürnberg, care incrimineaz` actele de te-rorism comise în timp de pace [i de r`zboi.

Se spune adesea c` dreptul interna]ional alr`zboiului e întotdeauna în urma realit`]ii pe careo reglementeaz`, lucru valabil [i pentru atenta-tele teroriste din 11 septembrie 2001. Dar el, înconfigura]ia lui actual`, condamn` terorismulprin mijloace specifice. C`ci terorismul, fie destat, fie al unor organiza]ii teroriste, love[te f`r`discriminare [i afecteaz` atât obiective militare,cât [i popula]ia civil` inocent`. Chiar înainte de11 septembrie 2001 se aprecia c` terorismulactual este o nou` form` de r`zboi, ceea ce af`cut s` exprime [i ideea unui protocol adi]ionalspecial la Conven]iile de la Haga [i de la Genevaîn acest nou domeniu. |n conflictele armate in-terna]ionale, înc`lcarea dreptului de la Haga saual celui de la Geneva este considerat` infrac]iunegrav`, adic` crime de r`zboi, indiferent de cali-tatea persoanei. Faptul c` aceste înc`lc`ri graveale legilor [i obiceiurilor r`zboiului reprezint` unrecurs interna]ional la teroare, ca metod` de r`z-boi, ne face s` consider`m c` ele sunt în acela[itimp forme de terorism interna]ional, care suntinadmisibile [i, de aceea, trebuie sanc]ionate. |nmod concret îns`, doar art. 33 din Conven]ia aIV-a de la Geneva, din 1949, pentru protec]iapersoanelor civile în timp de r`zboi face referiredirect` la termenul de „terorism“, dispunând c`sunt interzise „pedepsele colective ca [i oricem`suri de intimidare sau de terorism“.

{i în conflictele armate f`r` caracter inter-na]ional sunt interzise înc`lc`rile legilor [i obice-iurilor r`zboiului cu aceea[i semnifica]ie de actede terorism. R`zboaiele ofer` îns`, atât for]elorguvernamentale, cât [i mi[c`rii insurgente, posi-bilitatea de a dep`[i limita „violen]ei ilicite“ [i dea comite excese care s` terorizeze oponen]ii,parc` mai mult decât în r`zboaiele interstatale,f`r` un control strict al comunit`]ii interna]ionale.

Trebuie reamintit c` Statutul Cur]ii PenaleInterna]ionale cu caracter permanent, adoptat laRoma în 1998, calific` astfel de excese dreptcrime de r`zboi, deoarece obliga]ia respect`riidreptului interna]ional umanitar revine atât

membrilor for]elor armate guvernamentale, cât [ilupt`torilor p`r]ii disidente. Aceea[i obliga]ie re-vine [i membrilor mi[c`rilor de eliberare na]io-nal` sau celor care lupt` împotriva regimurilorrasiste, aceste tipuri de opera]iuni militare f`cândparte din obiectul dreptului interna]ional al con-flictelor armate. Cu toate acestea, Organiza]iapentru Eliberarea Palestinei sau Congresul Na]io-nal African au fost considerate organiza]ii tero-riste. Dup` renun]area la metodele teroriste delupt`, ele au fost recunoscute oficial [i sunt ast`zila guvernare, lucru ce nu s-a întâmplat cu o alt`mi[care insurgent`, Partidul Muncitorilor dinKurdistan, care n-a renun]at la „politica“ terorii.

|n doctrina dreptului militar interna]ional s-apus problema dac` acordarea statutului de com-batant [i partizanilor (membrilor mi[c`rilor derezisten]`), prin art. 44 al Protocolului Adi]ional Idin 1977, la Conven]iile de la Haga [i de laGeneva, nu constituie o autorizare de recurgerela terorism; unele state au refuzat semnarea sauratificarea acestui important instrument chiar dinacest motiv.

Adev`rul este c` art. 43 [i 44 din Protocol nufac nici o distinc]ie între combatan]ii armateiregulate [i combatan]ii gherilei; to]i au acela[istatut juridic [i, de aceea, to]i trebuie s`respecte acelea[i reguli, c`ci to]i se confrunt` cuacelea[i consecin]e juridice în cazul viol`riidreptului r`zboiului. Asta înseamn` c` [i parti-zanii care comit acte de terorism contra civililortrebuie s` fie judeca]i [i condamna]i pentrufaptele lor. Putem spune deci c`, în dreptul con-flictelor armate, terorismul interna]ional esteinterzis în orice împrejurare, necondi]ionat [if`r` excep]ie.

AAddrriiaann VVLLAADDCCaammeelliiaa OOPPRREESSCCUU

-- vvaa uurrmmaa --



PREVENIRE

Tâlh`riile prin smulgere, \n aten]ia poli]iei

O situa]ie destul de dificil`, cu care se con-frunt` atât cet`]enii, cât [i Poli]ia este prolife-rarea, în ultimul timp, a infrac]iunii de tâlh`-rie.

În primele cinci luni ale acestui an, num`rultâlh`riilor sesizate a crescut cu 22% fa]` deaceea[i perioad` a anului trecut. Majoritateaacestor infrac]iuni au fost comise prin smul-gere (în special de telefoane mobile, dar [il`n]i[oare [i cercei din aur) [i amenin]are(verbal`, fizic`, cu cu]it).

Din practica judiciar` a rezultat c` cele maimulte tâlh`rii sunt comise în locuri publicesau în spa]iile comune ale imobilelor. Stradaeste locul principal al comiterii infrac]iunilorde tâlh`rie, urmat de mijloacele de transportîn comun, spa]iul dintre blocuri, scara blocu-lui [i lift, parcuri.

Tic`lo[i f`r` scrupule, certa]i cu legea, agre-seaz` [i deposedeaz` de bunuri persoane de

toate vârstele [i categoriile sociale. Ace[tiasunt infractori periculo[i, care folosesc oricemijloace pentru a-[i atinge scopul.

De[i pedepsele prev`zute în Codul Penalpentru infrac]iunea de tâlh`rie sunt destul demari, respectiv între 3 [i 18 ani pentru majori[i 2-7 ani pentru minori, ace[tia nu par a fisperia]i de perspectiva tragerii la r`spunderepenal`.

Chiar cu riscul de a ne repeta, aducem înaten]ia tuturor urm`toarele m`suri de evitarea victimiz`rii:

Alege]i cu grij` traseul pe care v` depla-sa]i pe timpul nop]ii; pe cât posibil, nu circu-la]i prin locuri slab iluminate, evita]i parcurile,str`zile pustii [i terenurile virane;

Nu v` l`sa]i atra[i în locuri dosnice dec`tre indivizi care ofer` spre vânzare diverseproduse, de obicei mai ieftine - pute]i devenivictima unei tâlh`rii;

Evita]i s` purta]i la vedere, în mod osten-tativ, bijuterii, bani sau telefoane mobile;

Tasta]i pe telefonul mobil **##0066## [inota]i-v` seria care apare; în cazul în caretelefonul mobil v` este furat sau smuls, co-munica]i aceast` serie Poli]iei;

Dac` un prieten v` conduce acas`,ruga]i-l s` a[tepte pân` intra]i în locuin]` îndeplin` siguran]` [i nu urca]i în lift cu per-soane necunoscute;

Dac` v` sim]i]i urm`rit, traversa]i strada,face]i apel la trec`tori [i anun]a]i Poli]ia sausuna]i la 112;

În caz de agresiune, striga]i, alerta]i per-soanele din jur; strig`tul unei persoane carecere ajutor poate descuraja agresorii;

Nu opune]i rezisten]` dac` agresorul v-avizat doar geanta sau portmoneul - via]a estemult mai pre]ioas` decât bunurile;

Încerca]i s` re]ine]i cât mai multe sem-nalmente ale agresorului (figura, vocea, ac-centul, culoarea p`rului [i tunsoarea, statura,vestimenta]ia, mersul, eventuale ticuri) pen-tru a facilita identificarea [i prinderea acestu-ia [i a v` recupera prejudiciul.

CCrreenngguu]]aa RRAADDUU


PREVENIRE

Împreun`cu un prie-ten cu codul„Hat Trick“,

identificat ulterior ca fiindDonald Woodruf, un alt pu[titeribil, declan[ase opera]iunea„Calul Troian“. Bìe]ii intraser`într-o grupare neonazist` [i îiurau pe to]i emigran]ii asiaticisau de culoare, cu vârsta peste50 de ani [i care nemaifiindbuni de munc` din motivemedicale, consumau „nejusti-ficat“ rezervele de bani de laasigur`rile sociale. Dup` p`re-rea bìe]ilor, ace[ti oamenitrebuiau s` moar`, pentru càlbii nu mai aveau loc în spi-tale din cauza lor. Astfel, ei auintrodus „virusul“ criminal înmod experimental în clinicaHagrew Hayes, ca s` vad` cummerge. Cinici [i arogan]i, audeclarat la interogatoriu c` do-reau s` „bage“ virusul în toat`re]eaua de computere me-dicale de la Est la Vest în SUA,ca s` fac` o „cur`]enie gene-ral`“. Din fericire, au fost de-pista]i [i opri]i la timp. Fiindminori, „geniile“ au fost trimi-se la o [coal` de corec]ie.Acolo, au îns` pe mân` com-putere. Doamne, ce le-o maitrece prin minte? Poate un altreilea r`zboi mondial?

Spionaj [i tentativ`de omor prin chat!

Incredibila poveste a pu[tiu-lui care a convins un „prieten“de pe chat s`-l omoare s-a ter-minat în ziua de 1 iunie 2004printr-o decizie final` a tribu-nalului britanic: câ]iva ani de

„supraveghere“, navigare penet numai în prezen]a uneipersoane adulte [i interdic]iade a mai intra pe chat. În plus,aceast` poveste a fost pus` laindex, aidoma oric`rei tenta-tive de a mai stabili vreun con-tact unul cu cel`lalt.

Sintagma „o lume nebun`“n-ar fi suficient` pentru a des-crie ceea ce s-a întâmplatîntr-un ora[ din Marea Brita-

nie, prin intermediul, deja ba-nalului, chat-room. Pe scurt,povestea ar fi urm`toarea: unadolescent de 14 ani a convinsun partener de discu]ii de pechat, în vârst` de 16 ani, c` st`de vorb` cu un spion care-ipromite o carier` în domeniu,dac` ucide pe „cineva“. Acelmisterios „cineva“ nefiind altuldecât chiar pu[tiul de 14 ani,care dorea s` se sinucid` „custil“. „Sinuciga[ul“ a elaboratpe chat un scenariu perfect,din care f`ceau parte o mul-]ime de personaje fictive, a]esut o adev`rat` plas` diabo-lic` în care l-a prins pe adoles-centul doritor de o carier` înspionaj. Atât de bine a fun-c]ionat totul încât „sinuciga-[ul“ a fost înjunghiat în piept [istomac de c`tre cel pe care l-a

„aburit“ pe net, dar a sc`pat cuvia]`, r`nile nefiindu-i fatale.Sau „benefice“! Iar ca bonus,poten]ialul „spion-adolescent“de 16 ani avea [i f`g`duialaunei rela]ii fierbin]i cu o super-femeie spion în vârst` de 39ani.

„Nu avem cuno[tin]` devreun caz asem`n`tor [i nu în-]elegem ce l-a putut determi-na pe un copil s` întreprindà[a ceva“, a declarat la finalinspectorul-[ef Julian Ross, co-ordonatorul anchetei.

Pu[tiul… teroristUn „terorist electronic“ a

preluat controlul asupra uneire[edin]e canadiene. Intra]i înpanic`, proprietarii au f`cutapel la autorit`]i, în scurt timpajungându-se la concluzia càcesta nu este altul decât fiullor în vârst` de 15 ani. Dwayne[i Debbie Tamai din EmeryVille, Ontario, au recunoscutc` fiul lor, Billy, este cel care i-aterorizat pân` când s-au ho-t`rât s` p`r`seasc` locuin]a.Timp de patru luni, re[edin]afamiliei Tamai s-a aflat subasediul unui personaj miste-rios, care-[i spunea „Sommy“.El schimba canalele la televi-zor, întrerupea convorbirile te-lefonice, curentul electric [ipornea aparatele electrocas-nice. Poli]ia, regiile de electri-citate [i de telefoane au cùtatcu disperare „teroristul elec-tronic“, cum a fost numit demass-media. Familia a trebuit,pân` la urm`, s` mearg` îm-preun` cu Billy la poli]ie, pen-tru ca aceast` institu]ie s` leapere fiul împotriva zvonurilorziarelor. Pu[tiul [i-a începutac]iunea în glum`, cu prieteniisì, totul sc`pându-i de subcontrol. Ini]ial i-a fost fric` s`-[im`rturiseasc` faptele, de[i po-li]ia din Ontario nu i-a adusnici un fel de acuza]ii.

Sommy schimba canalele la tele-

vizor, întrerupea convorbirile telefonice,

curentul electric [i pornea aparatele

electrocasnice.

” ”


Cum s` ne ferimde infractori?


PREVENIRE

H`r]uial` cu celularul

Elevii britanici î[i folosesctelefoanele mobile cu camer`video pentru a face [i distribuifotografii vulgare ale colegilorlor [i pentru a se h`r]ui [i [an-taja reciproc cu ajutorul aces-tora, relateaz` „Daily Record“.O poz` pornografic` a uneifete de 14 ani de la o [coal`din Dublin, în uniform`, a fosttrimis` la câteva zeci de elevidin acela[i an, iar fotografiilef`cute pe ascuns în du[ul fete-lor au devenit ceva obi[nuit.De[i pare o joac`, aceast`form` de h`r]uire poate aveaconsecin]e dramatice. Astfel,în urm` cu doi ani, o elev` s-asinucis la câteva zile dup` ce opoz`, care îi fusese f`cut` întimp ce era beat` [i par]ialdezbr`cat` la o petrecere, acirculat printre colegii ei [i afost postat` pe internet, pesite-ul [colii. Profesorii brita-nici au fost avertiza]i s` con-troleze cu mai mult` aten]iefolosirea telefoanelor mobileîn timpul orelor. Mai mul]iconsilieri au avertizat c` eleviitrebuie s` fie con[tien]i înprimul rând c` nu trebuie s`-[i

foloseasc` telefoanele pentruasemenea scopuri.

VVeegghheeaa]]ii llaa ss`̀nn`̀ttaatteeaa ccoo--ppiiiilloorr dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ccaarreeîî[[ii ppeettrreecc oorree îînn [[iirr îînn ffaa]]aaccoommppuutteerruulluuii..

Orele pe computerafecteaz` vederea [i psihicul copiilor

Secolul 21 aduce cu sine nunumai binefaceri, ci [i pericoleascunse pentru tân`ra gene-ra]ie. Afec]iunile n`scute dinstatul vreme îndelungat` înfa]a computerului afecteaz`grav s`n`tatea copiilor [i lecreeaz` o dependen]` pericu-loas`. Juc`ria favorit`, calcula-torul, devine riscant` pentrus`n`tate.

Tov`r`[ia calculatorului de-vine v`t`m`toare pentru copii,deoarece jocul în exces ducela tulbur`ri ale somnului [iprovoac` insomnii. „Prin obo-seala psihic` produs`, calcula-torul d` iritabilitate [i nervozi-tate. Inerent, copiii devin seden-tari, stau pe scaun în pozi]iivicioase [i renun]` la joac`“,ne-a declarat prof. dr. FlorinTudose, coordonatorul Departa-mentului de Psihiatrie de Le-g`tur` din cadrul SpitaluluiUniversitar de Urgen]` dinBucure[ti. {i acest lucru n-ar finimic, îns` acest obicei, odat`devenit tabiet, va determina oschimbare major` a compor-tamentului micu]ilor prin fap-tul c` ei ajung s` confundefoarte u[or lumea real` cu ceaimaginar`, afi[at` pe monitor.

Dr. Carmen Dumitrache, me-dic în cadrul Laboratorului deIgien` a Copiilor [i Tinerilor, alInstitutului de S`n`tate Publi-c` Bucure[ti, ne-a informat:„Tulbur`rile de vedere în rân-dul copiilor sunt în cre[teresim]itoare, comparativ cu anii

trecu]i. Acestea sunt influen-]ate în mare m`sur` de vârstalor [i ni le explic`m, în primulrând prin cre[terea volumuluide teme [i studiu, pe care co-piii trebuie s` le satisfac`. A-ceste îmboln`viri ale ochilor audrept cauz` lumina neadec-vat` de la [coal` [i de acas`,improprie studiului“. Mai mult,speciali[tii oftalmologi sus]inc`: „Din cauza calculatorului a-pare un disconfort ocular, o iri-ta]ie conjunctiv`, în care ochiulse înro[e[te [i apar usturimiale lui. Privitul în monitor pro-duce inhibarea reflexului clipi-tului, care duce la uscarea o-chilor [i, apoi, la senza]ia de«corp str`in»“. Acesta estemotivul pentru care speciali[tiiv` recomand` modera]ie înfolosirea calculatorului.

Ochelarii speciali, desti-na]i calculatorului, sunt oche-lari cu lentile f`r` dioptrii, darcare au lentile tratate împotri-va radia]iilor, numite „antire-flex“ sau „urbpal“.

Monitorul cu cristale li-chide, tip LCD sau laptopul,sunt cele mai indicate, c`ciprotejeaz` ochii în cazul lucru-lui la computer.

Dac` totu[i nu v` per-mite]i cele de mai sus, ata[a]imonitorului din dotare unecran de protec]ie [i folosi]idin când în când [i pic`turilepentru ochi.

Dac` nici asta nu v` per-mite]i, privi]i atunci soarele,aflat numai la r`s`rit, timp de10 minute zilnic. Închide]i apoiochii pân` la 20 de minute [irepeta]i exerci]iul zilnic, cres-când durata [i num`rul, de lao zi la alta. Este un truc sigurde a v` odihni ochii.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN



ISTORIA LA ROTATIV~

Sec]ia IV Gestapo

Pu]inii lyonezi care au tre-cut \n acea duminic` de iunieprin pia]a Tolozan nici m`carn-au remarcat prezen]a o-mului cu p`l`ria de fetru [ihain` de piele care \[i citeatacticos ziarul. Poate c` i-ar fitras imediat un glonte \n capsau o rafal` de mitralier`dac` ar fi [tiut c` pirpiriul(mai târziu l-au poreclit„Ureche de goril`“) era noul[ef al Gestapoului din Lyon,trimis de st`pânii lui s` de-capiteze rezisten]a francez`.

Se numea Klaus Barbie,n`scut \n Bad-Godesberg la25 octombrie 1913. Avea doi

ani [i jum`tate când tat`l sùs-a \ntors r`nit de moarte dinb`t`lia de la Verdun, ceea cei-a sugerat ideea de a spune,mai târziu, c` moartea p`rin-telui sù i-a s`dit \n con-[tiin]` ura fa]` de francezi. Afost o minciun` deoarece nuto]i germanii c`rora le-aumurit p`rin]ii la Verdun, aucomis atrocit`]i \n Fran]a.

|n perioada ascensiunii na-zismului \n Germania, KlausBarbie a f`cut parte dinHitlerjungen („Tineretul hit-lerist“), având num`rul ma-tricol 272.284. Dup` num`r,probabil c` era, deja, un [efmic când Adolf Hitler a luatputerea, instaurând regimul

fascist de trist` faim` \n celde-al III-lea Reich.

La 25 septembrie 1935,deci când nu \mplinise 22 deani, zelosul SS-ist Barbie, c`-ruia i se prezicea o carier`str`lucitoare, a fost remarcatde Himmler [i angajat \nGestapo (Poli]ia politic` se-cret` nazist`). Cu un fana-tism de necrezut, Barbie aarestat [i trimis \n lag`rele deconcentrare mii de evrei,\ndeosebi la Haye [i Amster-dam unde se g`sea, printreal]ii micu]a Anne Frank.

Pe baza unui raport \ntoc-mit de superiorii sì \n carese spunea c` „Obersturm-fiihrer Klaus Barbie are untalent \nn`scut pentru mun-ca \n domeniul reprim`riiopozi]iilor din ]`rile ocu-pate“, acesta a fost mutat \nFran]a [i - a[a cum se proce-da frecvent \n caz de mut`ri„pe merit“, - avansat haupt-sturmführer SS (echivalentcu gradul de c`pitan).

Din noiembrie 1942, pân`\n decembrie 1944, a \ntem-ni]at la \nchisoarea Montlucpeste 10.000 de francezi, din

Dosarele marilor criminali ai lumii

Senza]ionala capturare

a c`lùlui din Lyon

2

Dan PADI{


care 7000 au murit ca urma-re a torturilor sau au fost \m-pu[ca]i. De asemenea, dinordinul sù au fost deporta]i7453 evrei la Auschwitz, dincare, \n ultimul convoi trimiscamerelor de gazare, erau [i41 de copii.

|n Gestapo, Klaus Barbieera apreciat de camarazii luica un bun SS-ist, care iube[tevia]a la nebunie. |n realitateera de o violen]` rar`, \[i tor-tura victimele cu propriilemâini, ceea ce i-a determinatpe psihiatrii care l-au exami-nat s` declare c` Barbie su-ferea de o boal` mintal` cro-nic`.

Sfidând pericolul ie[ea,uneori, pe str`zile Lyonului,\mbr`cat civil sau \n unifor-ma de serviciu, dar \nso]it\ntotdeauna de un câine cio-b`nesc dresat [i de o gard`personal` care \l urma, dis-cret, la câ]iva zeci de metri,gata s` deschid` focul dacàr fi fost necesar.

Promenadele lui prin Lyonse sfâr[eau, invariabil, nu\ntr-un restaurant de lux, re-zervat ofi]erilor germani,unde nu se sim]eau nici pedeparte efectele crude ale o-

cupa]iei, ci \n fort`rea]aMontluc, unde Barbie asistala spectacolul schingiuirilor [iparticipa personal la tortu-rarea de]inu]ilor.

P - D.G. Klaus Altman

La sfâr[itul r`zboiului, KlausBarbie s-a repliat cu armatagerman`, dar a c`zut \n mâinile americanilor care l-auinternat la Oberursel. Cu miide crime pe con[tiin]`, c`lùldin Lyon ar fi meritat spânzu-r`toarea fiind al 219-lea cri-minal pe lista alia]ilor \ntoc-mit` din luna mai 1945 pen-tru a fi remis` tribunalului dela Nuremberg.

Dar, a[a cum s-a \ntâmplat[i cu Reinhard Gehlen, fostul[ef al Serviciului german despionaj pentru Est, KlausBarbie a fost repede externat[i pus \n slujba serviciuluisecret american. {i nu numaic` l-au angajat, dar ameri-canii i-au acordat toate posi-bilit`]ile pentru a sc`pa demul]i indiscre]i care \ncercaus`-i dea de urm`. Sub nu-mele false de Klaus Spehr,Behrends, Mertens [i Holzer,dar având aceea[i dat` dena[tere men]ionat` \n docu-mentele false furnizate deCIA, Barbie a \ndeplinit nu-meroase misiuni asupra c`-rora nu se [tie când se vaproiecta lumina deconspi-r`rii.

Evenimentele, \ns`, se pre-cipitau. Ambasadorul francezcerea o \ntrevedere imediat`cu Barbie, iar alte cereri erauformulate de diferi]i oamenicare, fie c` reprezentau anu-mite interese, fie c` ac]ionausub acoperirea serviciului decontraspionaj francez. Tribu-nalul din Lyon \[i programasejudecarea lui Barbie \n con-

tumacie, dar se lovise de pro-tec]ia american`. {i cererilenu mai puteau fi refuzatemult` vreme.

A[a c`, angajatul noilorst`pâni, având acte false penumele Klaus Altmann, a fostnevoit s` p`r`seasc` Europa,\n 1951, cu un transatlanticcare l-a depus \n Bolivia,\mpreun` cu so]ia sa, Regine[i copiii Ute [i Klaus Georg.Cu sprijinul activ al „sponso-rilor“ a \nfiin]at compania„Transmaritima Boliviana“ alc`rei P - D.G. a devenit (P -D.G. \nseamn` Pre[edinte -Director General). De fapt,aceast` firm` era o acoperireideal` pentru adev`rateleafaceri cu care se ocupa:traficul de arme [i de droguri. Nu este meritul vreunui ser-viciu special de a fi descope-rit acest lucru, ci al unei ti-nere care, \n dorin]a de aschimba aerul mic-burghezal existen]ei sale berlineze, avenit la Paris \n 1960 [i aavut [ansa ca un tân`r binef`cut, ce p`rea destul deserios, s-o abordeze la ie[ireadin Saint-Cloud a metrouluiparizian [i s-o \ntrebe:

„{ti]i engleze[te ?“

Tân`ra berlinez`, pe numeBeate Kunzel a izbucnit \n râs[i, printre hohotele nest`pâ-nite i-a replicat interlocutoru-lui sù: „|ntrebarea asta estepus` oric`rei tinere germanecare se afl` la Paris. Sem`ncu o englezoaic`? Sau dum-neata e[ti englez?“

Nu tân`rul brunet nu eraenglez. Se numea Serge Klar-sfeld [i era evreu, student laUniversitatea de {tiin]e dinParis.

ISTORIA LA ROTATIV~

- va urma -


MONDO POLICE

Donarea de organe reprezint` procesul chi-rurgical de prelevare de organe sau ]esut umande la un donator decedat (\n stare de moartecerebral`) sau \n via]` (s`n`tos), cu scopultransplant`rii la o alt` persoan` care are nevoiede acestea pentru a supravie]ui sau pentru a-[iameliora s`n`tatea.

|n anumite condi]ii speciale (bine definite),organele vitale (rinichii, ficatul) ale persoaneloraflate \n stop cardiac [i respiratoriu definitiv, pot

fi prelevate, iar grefele acestor organe sunt la felde reu[ite ca [i cele care sunt prelevate de lapersoane aflate \n moarte encefalic`.

Sistemul de compatibilitate HLA (HumanLeukocyte Antigen) este cel care permite corpu-lui uman (precum [i sistemului imunitar) s`recunoasc` compatibilitatea cu organele ce ur-meaz` a fi grefate.

Fiecare corp uman posed` un cod HLA pro-priu (compus din [ase gene: A, B, C, DR, DQ, DP,prezente pe cromozomul 6, cu numeroase altesecven]e ADN alternative, care pot determinasau nu în tr`s`turi fenotipice diferite, una dintremultiplele forme pe care le poate avea o gen`:A = 268; B = 517; C = 129; DR = 333; DQ = 53;DP = 109), care se reg`se[te la suprafa]a celu-lelor [i astfel, orice corp str`in care vine \n con-tact cu el, dac` nu prezint` un cod de compati-bilitate, este atacat de sistemul imunitar.

|n România, Ministerul S`n`t`]ii a emis oordonan]` de urgen]` prin care sunt stabilitecondi]iile în care se poate face donarea deorgane în ]ara noastr`. Donarea de organe de la

Traficul de organe umane


||nn rreeccoommaannddaarreeaa nnuumm`̀rruulluuii 11661111 ddiinn 22000033,, pprriivviinndd ttrraaffiiccuull ddee oorrggaannee \\nn EEuurrooppaa,,AAdduunnaarreeaa PPaarrllaammeennttaarr`̀ aa CCoonnssiilliiuulluuii EEuurrooppeeii aa ssuuggeerraatt eellaabboorraarreeaa,, \\nn ccoollaabboorraarree ccuuoorrggaanniizzaa]]iiiillee ccoommppeetteennttee,, aa uunneeii ssttrraatteeggiiii ddee lluupptt`̀ \\mmppoottrriivvaa ttrraaffiiccuulluuii ddee oorrggaannee,, iiaarrllaa vviiiittooaarreeaa ccoonnvveenn]]iiee aa CCoonnssiilliiuulluuii EEuurrooppeeii ss`̀ ssee iinncclluudd`̀ [[ii uunn pprroottooccooll aaddii]]iioonnaall ccuurreeffeerriirree llaa ttrraaffiiccuull ddee oorrggaannee [[ii ]]eessuutt ddee oorriiggiinnee uummaann`̀,, ccoonnffoorrmm cc`̀rruuiiaa ccoorrppuull uummaannnnuu ppooaattee ffaaccee oobbiieeccttuull uunnuuii bbeenneeffiicciiuu mmaatteerriiaall..

AAcceesstt pprriinncciippiiuu ffiigguurreeaazz`̀ ddeejjaa \\nn rreezzoolluu]]iiaa ((7788)) 2299 aa CCoommiitteettuulluuii ddee MMiinnii[[ttrrii [[ii aa ffoossttccoonnffiirrmmaatt`̀ pprriinn ddeeccllaarraa]]iiaa ffiinnaall`̀ aa cceelleeii ddee--aa IIIIII--aa CCoonnffeerriinn]]ee aa MMiinnii[[ttrriilloorr EEuurrooppeennii aaiiSS`̀nn`̀tt`̀]]iiii ((11998877,, PPaarriiss))..

EEll aa ffoosstt rreeccoonnffiirrmmaatt [[ii \\nn ccaaddrruull PPrroottooccoolluulluuii AAddii]]iioonnaall rreeffeerriittoorr llaa ttrraannssppllaannttuull ddeeoorrggaannee [[ii ]]eessuuttuurrii uummaannee,, sseemmnnaatt ddee ]]`̀rriillee mmeemmbbrree UUEE \\nn iiaannuuaarriiee 22000022.. AArrttiiccoolluull 2222aall aacceessttuuii PPrroottooccooll iinntteerrzziiccee eexxpplliicciitt ttrraaffiiccuull ddee oorrggaannee [[ii ]]eessuuttuurrii ddee oorriiggiinnee uummaann`̀..

PPee 33 iiuunniiee 22000033,, AAdduunnaarreeaa PPaarrllaammeennttaarr`̀ aa CCoonnssiilliiuulluuii EEuurrooppeeii aa aaddooppttaatt uunn rraappoorrttpprriivviinndd ttrraaffiiccuull ddee oorrggaannee \\nn EEuurrooppaa,, pprriinn ccaarree ssee ccoonnffiirrmm`̀ ccaa iilleeggaall ccoommeerr]]uull ddeeoorrggaannee ((aaddiicc`̀ pprreelleevvaarreeaa,, ccoonnsseerrvvaarreeaa ssaauu uuttiilliizzaarreeaa uunnuuii oorrggaann,, rreessppeeccttiivv aa uunnuuii ]]eessuuttuummaann,, aappaarr]]iinnâânndd uunneeii ppeerrssooaannee ddeecceeddaattee ssaauu \\nn vviiaa]]`̀)),, pprraaccttiiccaatt \\nn mmaajjoorriittaatteeaaccaazzuurriilloorr pprriinn iinntteerrmmeeddiiuull ccaannaalleelloorr tteennttaaccuullaarree aallee rree]]eelleelloorr ddee ttiipp mmaaffiioott,, \\nnddeeffaavvooaarreeaa ppooppuullaa]]iieeii ss`̀rraaccee ddiinn ]]`̀rriillee ssllaabb [[ii ssuubb--ddeezzvvoollttaattee..

||nn aacceesstt rraappoorrtt eexxiisstt`̀ [[ii mmeenn]]iiuunneeaa:: „La scar` planetar`, traficul de organe nu este uneveniment (fenomen) nou. |n anii '80, exper]ii au \nceput s` remarce o practic` devenit`curent`, cunoscut` sub numele de turism pentru transplant: asiaticii boga]i efectuau deplas`ridese \n India, precum [i \n restul regiunilor defavorizate ale Sud-Estului asiatic pentrucump`rarea de organe de la donatori s`raci. Ulterior, aceast` practic` s-a extins [i \n Brazilia, iarceva mai târziu \n Filipine“.

o persoan` decedat` se poate face numai cuacordul familiei sau f`r` acordul acesteia, dac`donatorul a semnat un act notarial prin care î[iexprim` dorin]a ca organele s` îi fie prelevatedup` deces.

Astfel, potrivit documentului, prelevarea deorgane, ]esuturi [i/sau celule de la persoaneledecedate se face numai cu consim]`mântulscris a cel pu]in unuia dintre membrii majori aifamiliei sau al rudelor, în urm`toarea ordine:so], p`rinte, copil, frate, sor`. În absen]a acesto-ra, consim]`mântul va fi luat de la persoanaautorizat`, în mod legal, conform legisla]iei îndomeniu, s` îl reprezinte pe defunct.

Prelevarea nu se poate face sub nicio form`dac`, în timpul vie]ii, persoana decedat` [i-aexprimat deja op]iunea împotriva don`rii, prinact de refuz al don`rii. Actul de refuz al don`rii,va fi prezentat de c`tre apar]in`tori coordona-torului de transplant.

Prelevarea se poate efectua de la persoanemajore în via]`, care au capacitate de exerci]iudeplin` [i numai dup` ob]inerea consim]`mân-tului informat, scris, liber, prealabil [i expres alacestora. Consim]`mântul se semneaz` numaidup` ce donatorul a fost informat de medic,asistentul social sau alte persoane cu preg`tirede specialitate asupra eventualelor riscuri [iconsecin]e pe plan fizic, psihic, familial [i profe-sional, rezultate din actul prelev`rii. Chiar dac`donatorul a semnat consim]`mântul, el poatereveni asupra deciziei pân` în momentul pre-lev`rii.

În actul normativ se mai spune c` prelevarea[i transplantul de organe, ]esuturi [i celule deorigine uman`, ca urmare a exercit`rii unei con-strângeri de natur` fizic` sau moral` asupraunei persoane sunt interzise.

|n Fran]a, o persoan` „en bonne santé“ (s`-n`toas`), mai pu]in minorul sau o persoan`aflat` pe lista protec]iei martorilor, are posibili-tatea de a dona un organ unei alte persoane ac`rei via]` este \n pericol (pe baza unui con-sim]`mânt liber exprimat), \n special când estevorba de rinichi, ficat sau \n cazuri mai rare, depl`mân, conform legii de bioetic` revizuit` \n2011, care reglementeaz` lista de persoanedonatoare, precum [i condi]iile \n care donareapoate avea loc. Donatorul, conform acestei legi,trebuie s` fie tat`l sau mama receptorului.

Prin derogare, sunt autorizate s` se supun`prelev`rii de organe, \n interesul terapeuticdirect al receptorului: so]ul, copiii, fra]ii [i suro-rile, bunicii, unchii [i m`tu[ile, veri[orii (pe liniedirect`) receptorului.

|n 2010, \n Fran]a, una din zece grefe a fostrealizat` cu organe donate de persoane \n via]`,ceea ce reprezint` un procent sc`zut fa]` degrefele realizate \n alte ]`ri postindustrializate.

Cel mai frecvent, donatorul este un p`rinte [idoneaz` un rinichi copilului (\ntr-un procent de36%) sau sora c`tre fratele receptor (33%), res-pectiv so]/so]ie (26%).

Actul de donare al unui organ este gratuit, iarinstitu]ia medical` \n care are loc prelevareaorganului donat este obligat` s` suporte cos-turile legate de transportul acestuia la destina-]ie, g`zduirea donatorului \n afara centrului spi-talicesc [i s` intervin` \n sus]inerea acestuia dinpunct de vedere medical \n cazul \n care starealui (post operatorie) o impune.

Dac` echipa medical` \ns`rcinat` cu opera-]ia nu cunoa[te dac` pacientul (aflat \n moartecerebral`) [i-a dat acordul pentru prelevarea deorgane, aceasta trebuie s` se informeze de laapropia]ii donatorului prin orice mijloc care îist` la dispozi]ie.

Procedura este mult simplificat` \n cazul \ncare decizia este cunoscut` [i men]ionat`, fiepe cardul de donator de organe, fie pe cardulde s`n`tate, pe care, \n general, fiecare cet`-]ean le are (sau cel pu]in ar trebui s` le aib`)asupra lui.

Cu toat` publicitatea f`cut` de institu]iile abi-litate ale statului, \n ]`rile europene postindustri-alizate mari, \n care exist` un Registru Na]ionalal Donatorilor de Organe, rata donatorilor estedestul de mic` (23 milioane \n Fran]a, 15 mi-lioane \n Germania [i 13 milioane \n Anglia).


MONDO POLICE



MONDO POLICE

Persoanele care nu doresc s` fie donatoare,se pot \nscrie direct \n Registrul Na]ional deRefuz al Donatorilor de Organe, care trebuieconsultat obligatoriu de medici \nainte de pre-levarea de organe, \n cazul \n care persoanadecedat` nu dispune de un card de donator.

|n ceea ce prive[te legisla]ia, ea este diferit`de la ]ar` la ]ar`.

|n Belgia, conform legii din 13 iunie 1986,orice persoan` peste 18 ani, \nscris` \n RegistrulPopula]iei sau Registrul Strìnilor de cel pu]in[ase luni, poate fi donator de organe, mai pu]indac` persoana respectiv` [i-a formulat o opo-zi]ie \n scris contra acestei practici medicale sauapropia]ilor sì, care [tiu c` el nu vrea s` fiedonator.

|n Portugalia, donarea de organe este autori-zat` [i practic este automat`, imediat dup` con-sultarea familiei decedatului, dac` aceasta \[i dàcordul pentru prelevare (cel decedat trebuie s`consimt` \nc` din timpul vie]ii, iar familia s`cunoasc` decizia).

|n Elve]ia, legisla]ia este sensibil asem`n`-toare cu cea francez`. Funda]ia na]ional` „Swis-stransplant“, mandatat` de Confedera]ie, este\ns`rcinat` cu supravegherea don`rii de organe(girarea listei de a[teptare a receptorilor), coor-donând la nivel na]ional toate activit`]ile careprivesc donarea de organe, precum [i colabora-rea cu organiza]iile strìne cu activit`]i similare.

|n 2009, pentru o popula]ie de 7,8 milioanede locuitori, au fost realizate 482 de grefe (30de inim`, 39 de pl`mâni, 102 de ficat, 291 derinichi [i 20 de pancreas), iar 67 de persoane,aflate pe lista de a[teptare, au decedat dincauza lipsei de grefe compatibile.

|n Japonia, conform legisla]iei din 1997, do-natorul trebuie s` aib` minim 15 ani, s` for-muleze \n scris voin]a, iar \n cazul \n care esteminor, este neap`rat nevoie de acordul p`rin-]ilor (tutorelui legal). Din acest motiv, \n Japo-nia, num`rul de grefe realizate din 1997 pân`\n prezent este de numai 86.

|n iunie 2009, patru amendamente au fostluate \n discu]ie \n Parlamentul Japonez pentrusimplificarea condi]iilor don`rii organelor, pre-cum [i pentru \nt`rirea defini]iei mor]ii cere-brale. Autoriza]ia privind donarea de organe dela copii a fost adoptat`, iar sistemul de dubluconsim]`mânt abolit, astfel c` acordul parentaleste suficient.

|ns`, de[i legea a intrat \n vigoare pe 17 iulie2010, numai 13% dintre spitalele nipone auefectuat prelev`ri de organe de la minori, iar la\nceputul anului 2011, acest procent a crescutla 40%.

|n Canada, donarea de organe este regle-mentat` de ministerele de s`n`tate provinciale,cu toate c` exist` [i norme impuse pe planna]ional de „Santé Canada“, un minister alGuvernului (federal) canadian.

Datorit` unui amendament care dateaz` dela sfâr[itul anului 2007, \n care „Santé Canada“men]ioneaz` cu nu mai accept` organe de lapersoane (b`rba]i [i femei) care \n ultimii cinciau \ntre]inut raporturi homosexuale, a creat onemul]umire profund`, pe de-o parte atât \nrândul comunit`]ii canadiene de gay [i lesbie-ne, cât [i cel al medicilor chirurgi (transplanta-tori), pe de alt` parte.

|ns`, „Santé Canada“, a men]ionat c`, pentrumoment, nu dispune de mijloace tehnologicepentru depistarea maladiilor \n sânge [i \n or-gane.

Un rol important \n ceea ce prive[te prele-varea organelor \l joac` [i diferitele religii.

Biserica Catolic` este favorabil` don`rii orga-nelor. |n 1996, chiar Comisia Social` a Episco-patului a lansat un apel \n acest sens: „Nimeninu d` dovad` de dragoste mai mare, fa]` de celcare \[i d` via]a pentru cel pe care \l iube[te“.

Papa Ioan-Paul al II-lea a intervenit \n repe-tate rânduri pentru \ncurajarea don`rilor de or-gane, iar Papa Benedict al XVI-lea este chiarposesor al unui card de donator de organe,chiar dac` acum corpul ne\nsufle]it al papeiapar]ine \n \ntregime Bisericii Catolice.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

- va urma -



REPERE

Globalizarea - tendin]e [i certitudiniAcela[i fenomen poate fi identificat prin tre-

cerea la o moned` unic` (euro sau dolar) a unuistat, iar beneficiarul nu este statul care a f`cutop]iunea, de altfel impus`, ci investitorul, ac]io-narul, companiile [i concernele mondiale intere-sate de operarea pe pia]a mondial` cu monedaa c`rei st`pâni sunt. Aceasta este fa]eta real` aliberaliz`rii, a democratiz`rii, a occidentaliz`rii [iimplicit a globaliz`rii în care noua ordine mon-dial` poate avea vizibilitatea [i controlul total [iconstant asupra prizonierilor [i, în acela[i timp, îiasigur` invizibilitatea, camuflarea la fel de com-plet` [i permanent`.

Procesele amintite nu-[i pro-pun s` reprezinte [i s` expliceexisten]a uman`, ci cum s-oschimbe, s` o supun`, [i s-o gu-verneze. Globalizarea pare s` a-menin]e identitatea cultural` [ietnic` a na]iunilor, asigurându-le,prin integrarea economic`, anoni-matul [i dizolvarea, se urm`re[teparc` a se reveni la civiliza]ia pre-babilonian`, dac` aceasta a exis-tat vreodat`. Dac` privim cuaten]ie [i analiz`m cu obiectivi-tate realitatea social` vom conveni ca globa-lizarea se asociaz` mai mult cu primejdia decâtcu securitatea, iar în aceste condi]ii ora[ele, careau fost construite cândva sub forma cet`]ilorpentru ai ap`ra pe locuitorii dintre zidurile salede barbari, jefuitori, pr`d`tori, cotropitori [i înse-ta]ii de putere, au devenit adev`rate junglesociale în care zidurile nu mai au nici o valoareîn fa]a navalei c`m`t`riei inginere[ti, a profituluicibernetizat, a culturii manelelor, a modei por-nografice, de altfel st`pâni ai sclaviei democra-tice.

Consecin]ele globaliz`rii conceput` de pe po-zi]ii colonialiste, imperialiste [i expansioniste sepot cu u[urin]` con[tientiza prin existen]a, lascar` mondial`, a fobiei sociale de cel`lalt, a „se-menofobiei“, dup` cum demonstreaz` dezvol-tarea tot mai acut` a sistemelor de securitate, deîncuietori sofisticate pentru vile, apartamente [ima[ini ca reflex la abunden]` de primejdii [ipericole aduse selectiv [i deliberat în aten]ie dec`tre mass-media.

Dac` în primele momente ale apari]iei sale

ora[ul asigura condi]iile supravie]uirii [i secu-rit`]ii colective, ast`zi globalizarea conceput`, depe pozi]ii reduc]ioniste, transform` mediulcitadin într-un loc amenin]at de pericolele inte-riorit`]ii sale, de dezbinarea social` existent`,generând alterarea rela]iilor [i raporturilor uma-ne. Ast`zi se manifest`, parc` mai mult ca nicio-dat`, principiul „dezbin` [i condu“. Posibilit`]iledeschise de explozia tehnologic`, de era teleco-munica]iilor [i a internetului de a efectua oricecump`rare sau vânzare, orice tranzac]ie finan-ciar` pe pia]a de capital sau orice alt` activitate,genereaz` dispari]ia interac]iunilor sociale direc-

te [i în aceste condi]ii, de segre-gare [i separare uman`, „local-nicii se întâlnesc cu persoaneleglobale (celebrit`]ile sportive,politice, afaceriste, informaticie-nii, creatorii de mod`, starurilecinematografice etc.) prin inter-mediul transmisiilor televizatedin paradis (din satelit).“

Unii cercet`tori din domeniulglobaliz`rii s-au raliat ideii deconsens global, dar în ce const`ideea consensului universal în

condi]iile eterogenit`]ii mediului biotic careinduce inevitabil diversitatea în mediul social?Viziunea globaliz`rii promovat` de deciden]iisitua]i pe pozi]ii ideologice înseamn` existen]aunui singur centru, a unui singur pupitru deguvernare, a unui consiliu de decizie, a unuibirou politic global a c`rui fotolii vor fi ocupatenu de cei ce duc greul piramidei sociale, ci demai marii chiaburi ai capitalismului.

În acest context, oamenii au sentimentul c`nenorocirea lor este prea mare [i c` puterea seafla departe de ei; au impresia c` nu sunt re-cunoscu]i, nici asculta]i de cei care au mijloacelede ac]iune [i de pronun]are asupra acesteisitua]ii, constat` c` majoritatea societ`]ilor con-tinua s` fie structurate pe arm`turi juridice [ipolitice elaborate în zorii erei industriale, lasfâr[itul secolului al XVIII-lea [i în cursul secolu-lui al XIX-lea.

Ast`zi, aceste arm`turi se arat` neputincioasecând e vorba de a traduce complexitatea socie-t`]ilor iritate de numeroasele re]ele care schim-ba economia, accelereaz` informa]ia, transfor-

De la un cap`t la altul al planetei, se impune

un asemenea stil de via]`r`spândit prin mijloacelede informare [i prescris

de repetarea pân` la sa]ietate a culturii

de mas`.

” ”

REPERE


ma cultura, dau peste cap munca, valorile, mo-dul de via]`. Accelerarea este atât de puternic`în unele domenii, încât confuzia [i scepticismulafecteaz` spiritele. Prin compara]ie, cadrul poli-tic general pare imobil, pietrificat, învechit. Cet`-]enii aspir` în mod confuz la un rol nou, mai ac-tiv, mai imediat, mai direct legat de cadrul lor devia]`. Dar, în acela[i timp, voteaz` mai pu]in, n-auîncredere în partide [i în putere, p`r`sesc sindi-catele, î[i bat joc de justi]ie, critica mijloacele deinformare. În jurul sù, fiecare simte din plin càlibiul modernit`]ii folose[te pentru aservireatotal` sub nivelul implacabil al unei uniformit`]isterile.

De la un cap`t la altul al planetei, se impuneun asemenea stil de via]` r`spândit prin mijloa-cele de informare [i prescris de repetarea pân`la sa]ietate a culturii de mas`. Din La Paz laUagadugu, din Kyoto la Sankt Petersburg, dinOran la Amsterdam, acelea[i filme, seriale deteleviziune, informa]ii, cântece, sloganuri publi-citare, obiecte, ve[minte, ma[ini, urbanism, ace-ea[i arhitectur`, acela[i tip de apartamente ade-sea mobilate [i decorate în mod identic. Încartierele înst`rite ale marilor ora[e ale lumii,bucuria diversit`]ii cedeaz` locul în fa]a ofen-sivei fulger`toare a standardiz`rii, a omogeni-z`rii, a uniformiz`rii.

Peste tot triumfa world culture, cultura glo-bal`. În istoria umanit`]ii, practici proprii uneiculturi nu se impuseser` niciodat` atât de rapidca modele universale. Modele care sunt [i poli-tice [i economice; democra]ia parlamentar` [ieconomia de pia]`, admise acum aproape pestetot ca atitudini „ra]ionale“, „naturale“, particip`de fapt la occidentalizarea lumii.

Ca reac]ie la aceast` nivelare, se întreab` cer-cet`torii, este oare surprinz`tor c` se înmul]esc

tres`ririle de identitate [i crisp`rile tradi]ionale?Pretutindeni, integrisme [i fundamentalismeresping o concep]ie abstract` asupra moderni-t`]ii, cerând o revenire la textul de baz`; na]io-nalismele apar exaltând pasiunile în jurul câtor-va tr`s`turi culturale feti[izate.

Mondializarea a fost accentuat` de accelera-rea schimburilor comerciale între na]iuni dup`semnarea, în 1947, a Acordului general pentrutarife vamale [i comer] (GATT). Rapiditateacomunica]iilor [i costul lor din ce în ce mai redusde la începutul anilor optzeci a f`cut s` explo-deze pur [i simplu schimburile [i s` multiplice înmod exponen]ial fluxurile comerciale [i financiare.

Firme din ce în ce mai numeroase ies în exte-riorul ]`rii de origine [i î[i dezvolt` ramifica]iipeste tot; investi]iile directe în strìn`tate sem`resc masiv, crescând de trei ori mai repededecât comer]ul mondial. Viteza de mondializareeste cu atât mai rapid` cu cât fluxurile sunt dince în ce mai pu]in materiale [i se refer`, defiecare dat`, mai mult la servicii, date informa-tice, telecomunica]ii, mesaje audiovizuale, po[taelectronic`, consulta]ii prin internet. Totu[i, în-trep`trunderea pie]elor industriale, comerciale [ifinanciare ridic` probleme grave de natur` po-litic`.

Numeroase guverne, confruntate cu rece-siunea, încep s`-[i pun` întreb`ri cu privire labinefacerile economiei globale c`reia, de altfel,încearc` s`-i în]eleag` adev`rata logic`. „Între-prinderea global`“ nu mai are ast`zi un centru,ea este un organism f`r` corp [i f`r` suflet, nueste decât o re]ea constituit` din elemente com-plementare diferite, r`spândite pe toat` plane-ta [i care se articuleaz` unele cu altele dup` ora]iune pur economic`, ascultând de dou` cu-vinte magice: rentabilitate [i productivitate.

Sistemul este foarte favorabil capitalului fi-nanciar, care are libertatea de a se mi[ca acolounde este mai bine recompensat, ceea ce acondus la rapid` dezvoltare a pie]elor financia-re globale. Rezultatul este apari]ia unui sistemcirculator gigantic, care absoarbe capital prinpie]ele [i institu]iile financiare de la centru,dup` care îl pompeaz` c`tre periferie, fie înmod direct, sub form` de credite [i investi]ii deportofoliu, fie indirect, prin corpora]iile multi-na]ionale.

DDaannaa MMIIHHAALLAACCHHEE

Credit foto: Corbis.com - va urma -


TIMPUL LIBER

}}OO

LL GG

OOLL!!

||NN RR

OOCC

~~!!

DDAA

TT~~

PPEE

GGUU

RR~~

CCLLAA

SSAA

-MM

EENN

TT

AACC

EELLAA

SSEE

SSTT

RRÂÂ

NN-

GGEE

LLAA

GGÂÂ

TT

PPEE

RRII-

OOAA

DD~~

DD

EE TT

IIMMPP

RA

N~

DDAA

TT~~

PPRR

IINN FF

OOCC

FFAA

TTAA

DDIINN

BBAA

NNAA

TT

MMAA

RREE

LLAA

RRUU

{{II

SSTT

~~

||NN GG

ÂÂTT

NNUU

-II~~

SSTT

AA

SSUU

NNTT

LLAA

||NNCC

EEPP

UUTT

!!

GGAA

UURR

~~ ||NN

GGHH

EEAA

}}AA

RRÂÂ

UULLUU

II

1122 MM

OORR

II !!

CA

SE

!

RA

}IE

|N C

OS

T !

ATA

C

VE

SE

LIE

FIA

R~

|N C

OM

~ !

HA

ZLII

FID

EL

UN

PLU

SD

INS

PA

TE

CA

ME

!

PR

OD

US

DE

SÂ

NI

NNEE

AAMM

DDEE

SSTT

RRUU

}}

GGRR

~~-

MMAA

DD~~

DD

EE PP

AAIIEE

HID

OS

CO

LAN

F~

R~

CA

PE

TE

MMOO

ZZOO

LLIITT

LLAA|N

CE

PU

TT !!

LLAA||NN

~~LL}}

IIMMEE

RRAA

RR ((

ppoopp))

CCAA

MM~~

!!VV

IIOOLLEE

TTDD

EESS

CCHH

IISS

CA

PS

E !

2-33

FAG

I !

CA

RTE

!

ALA

RM

AT

GLU

M~

JILA

VI

CA

NID

S~

LBA

TIC

CO

ST

EL

RA

{C

A-CC

OS

CO

ST

EL

RA

{C

A-CC

OS

- D

ac`

dori]

i s`

v` a

jut,

treb

uie

s` c

unos

c to

ate

prob

lem

ele

pe c

are

le a

ve]i.

V`

rog

s ` v

` re

laxa

]i[i

s`-

mmi p

oves

ti]i t

otul

de

la \

ncep

ut.

- D

e la

\nc

eput

? B

ine.

La

\nce

put

am f

`cut

...

- ur

mar

e \n

zon

a cu

ras

ter

-

Dic

]iona

r: S

ULP

P l a n e t a r i u

77775555

6666

{os. de Centur` nr . 37 Pope[t i Leordeni , jud. I l fov , RomâniaT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5M o b i l : + 4 0 7 4 5 1 1 9 4 1 1E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Reclama ta aici!

Pentru rela]ii, contacta]i-ne la 021.250.98.89sau pe adresa de e-mail [email protected]

SCRIE}I-NE!SCRIE}I-NE!Ave]i ceva deAve]i ceva despus care s`spus care s`

\mbun`t`]easc` \mbun`t`]easc` activitateaactivitateapoli]i[tilor?poli]i[tilor?Vre]i s` leVre]i s` lemul]umi]imul]umi]i

oamenilor legii oamenilor legii pentru modulpentru modul

cum au cum au rezolvat orezolvat oproblem`, problem`,

atunci când a]iatunci când a]iapelat la ei?apelat la ei?

Trimite]i-nep`rerile

dumneavoastr`pe adresa

[email protected]

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]: 021.311.20.21

AUGUST - Politia Romanab.politiaromana.ro/files/pages_files/August2012.pdfTraficul de organe umane...

Documents

Transcript of AUGUST - Politia Romanab.politiaromana.ro/files/pages_files/August2012.pdfTraficul de organe umane...