Categoria II – Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

12 (40). Normele naţionale de audit reprezintă: a) ansamblu de norme de audit stabilite prin lege sau de către un organism profesional competent la nivel naţional, care au un caracter obligatoriu şi care se aplică în realizarea unei misiuni de audit sau de servicii conexe;b) ansamblul de norme stabilite de Ministerul Finanţelor Publice;c) normele legale privind activitatea cenzorilor (auditorilor statutari) şi cele referitoare la auditul contractual.13 (41). Dacă suma toatală a anomaliilor necorectată tinde să depăşească pragul de semnificaţie fixat: a) auditorul va pune în aplicare proceduri suplimentare de audit; b) va omite o opinie cu reservec) modifică pragul de semnificaţie.14 (42). Incertitudini grave şi multiple pot conduce auditorul la:a) formularea unor rezerve;b) formularea unei opinii defavorabile;c) imposibilitatea exprimării unor opinii.15 (43). Riscul de nedescoperire este: a) o componentă a riscului de audit;b) o noţiune contabilă;c) un risc legat de control.16 (44). Dezacordul cu conducerea intreprinderii asupra principiilor contabile poate duce la: a) imposibilitatea exprimării unei opinii;b) introducerea unui paragraf de observaţii; c) opinie cu rezerve sau opinie defavorabilă.17 (1). Prin ce se caracterizează raportul auditorului asupra respectării clauzelor contractuale?

Raspuns:Raportul sau se refera exclusive la respectarea clauzelor care vizeaza aspecte contabile si financiare.( de exemplu

metodele de evaluare si de prezentare).

18 (2). Prin ce se caracterizează raportul auditorului asupra situaţiilor financiare condensate? Raspuns:

Este emis numai in cazul in care anterior a fost emis de catre acelasi auditor, un raport de audit asupra situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate. Trebuie facuta referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor si la tipul de opinie exprimata in acel raport. Este necesara mentiunea ca pentru o buna intelegere a rezultatelor si situatiilor financiare ale entitatii, situatiile financiare condensate trebuie citite cu situatiile financiare in ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora.

Opinia auditorului, in aceste caz, poate face obiectul unui raport distinct, sau poate fi inclus in raportul auditorului.

19 (3). Structura dosarului exerciţiului. Raspuns:Dosarul exerciţiului este bine să fie împărţit pe secţiuni (părţi) pentru a uşura utilizarea sa. În general se foloseşte o împărţire în 10 secţiuni

(părţi) simbolizate de la A la J, astfel:

- EA (dosarul exerciţiului, Secţiunea A) intitulată “Acceptarea misiunii”;

- EB (dosarul exerciţiului, Secţiunea B) intitulată “Sinteza misiunii şi rapoarte”;

- EC (dosarul exerciţiului, Secţiunea C) intitulată “Orientare şi planificare”;

- ED (dosarul exerciţiului, Secţiunea D) intitulată “Evaluarea riscului legat de control”;

- EE (dosarul exerciţiului, Secţiunea E) intitulată “Controale substantive”;

- EF (dosarul exerciţiului, Secţiunea F) intitulată “Utilizarea lucrărilor altor profesionişti”;

- EG (dosarul exerciţiului, Secţiunea G) intitulată “Verificări şi informaţii specifice”;

- EH (dosarul exerciţiului, Secţiunea H) intitulată “Lucrările de sfârşit de misiune”;

- EI (dosarul exerciţiului, Secţiunea I) intitulată “Intervenţii cerute prin reglementări diverse”;

- EJ (dosarul exerciţiului, Secţiunea J) intitulată “Controlul conturilor consolidate”;