Audit si control III FB

1. Utilizarea termenului de audit in acceptiunea folosita in prezent a aparut in perioada:a. in jurul anului 2000 - inceputul crizei petroliere;b. 1970 - 1980;c. interbelica, in Japonia;d. perioada crizei economice din 1929 in SUA.

R: D

2. In 1941 s-a infiintat, fiind recunoscut international, Institutul Auditului Intern (IIA), cu sediul la:a. Bruxelles - Olanda;b. New York - SUA;c. Orlando, Florida, SUA;d. Tokio - Japonia.

R: C

3. Calitatea de Auditor Intern Certificat (CIA) , se acorda de Institutul Auditorilor Interni (IIA) noilor membrii, pe baza:a. unor examene profesionale ;b. cotizarii la acesta o perioada de un an inaintea depunerii dosarului ;c. conditiei de a avea calitatea de evaluator ;d. conditiei de a avea calitatea de expert si evaluator.

R: A

4. Cadrul de referinta al auditului intern se refera la :

A - conceptul de audit intern ;B - conceptul de audit extern (fianaciar) cu avizul CCR;C - Codul deontologic ;D - normele (standardele) profesionale pentru practica auditorilor interni ;E - modalitatile practice de aplicare ;F - sprijinul pentru dezvoltarea profesionala.a. A+B+C+D+E ;b. A+C+D+E+F ;c. A+B+D+E+F ;d. B+C+D+E+F.

R: B

5. Conceptul de audit intern precizeaza cateva elemente indispensabile si anume :

A- auditul intern efectueaza misiuni de asigurare si consultanta ;B- domeniile sale de responsabilitate sunt riscul, controlul intern si administrarea

entitatii ;C- daca exista persoane afiliate politic ce participa la misiunile de audit intern ;

D- finalitatea auditului este aceea de a adauga valoare entitatilor.a. A+B+C ;

b. A+B+D ;c. A+C+D ;d. B+C+D.

R: B

6. Codul deontologic in activitatea de audit intern, are scopul de :a. furnizeaza auditorilor interni principiile si valorile ce le permit sa-si orienteze

practica profesionala in functie de contextul specific ;b. a colecta legile intr-un cod, totalitatea legislatiei economico-financiare utilizata in

activitatea de audit intern ;c. a stabili conditiile (contravaloarea) contractului de audit intern ;d. a ingloba toti auditorii interni ce lucreaza in acest domeniu alaturi de experti.

R: A

7. Normele (standardele) profesionale pentru practica auditulu intern au scopul de a :a. tria (selecta) auditorii competenti de cei necompetenti ;b. asigura starea de disciplina a salariatilor ;c. ghida auditorii in vederea indeplinirii misiunilor si in gestionarea activitatilor ;d. sanctiona personalul auditat.

R: C

8. In activitatea de audit inter, Normele Practice de Aplicare (NPA) au scopul :a. comenteaza si explica normele (standardele) si recomanda cele mai bune practici ;b. imbunatatirii solvabilitatii entitatii ;c. realizarii unei stari generale disciplinare ;d. stabilirii relatiilor dintre salariati si entitate, pe de-o parte, iar pe de alta parte, intre

entitate si auditorii financiari (CAFR).

R: A

9.Cu ocazia falimentelor firmelor ENRON si WORLD COM, amendamentul Sarbanes &Oxley al Congresului SUA, a stabilit printre altele:

A- separarea activităţii de consultanţă de cea de audit deoarece nu putem oferi consultanţăşi apoi să venim să audităm ;B- controlul intern este responsabilitatea managerului, care trebuie să se ocupe deorganizarea lui şi actualizarea sistematică pe baza analizei riscurilor;C- managerul, eventual, poate să apeleze la auditul extern pentru a-l sprijini în organizareasistemului de control intern;D- auditorul intern este singura persoana care intocmeste procedurile controlului intern;E- auditorul intern realizează numai evaluarea controlului intern pe baza evaluării analizei riscurilor asociate.

a. A+B+C+D ;b. A+B+C+E ;c. A+B+D+E ;d. B+C+D+E.

R: B

10. Din analiza functiei de audit intern putem aprecia urmatoarele elemente de implicare inviata entitatii auditate, si anume :

A- consilierea acordata managementului ;B- ajutor acordat salariatilor fara a-i judeca ;C- independenta si obiectivitate totala;

D- probabilitatea efectuarii controalelor externe de catre CCR.a. A+B+C ;b. A+B+D ;c. A+C+D ;d. B+C+D.

R: A

11. Auditul intern, reprezinta :a. o activitate de control financiar-contabil ;b. o activitate de conducere ;c. o activitate de decizie ;d. o functie de asistenta a managerului.

R: D

12. Profesionalismul auditorului intern, este :a. arta si maniera de a emite o judecata de valoare asupra instrumentelor si tehnicilor

folosite ;b. dat de nivelul de studii pe care il poseda auditorul in exercitarea profesiei

contabile ;c. conferit, de numarul sanctiunilor aplicate ;d. dat de deciziile pe care le ia pentru ca managementul sa-si atinga tintele propuse.

R: A

13. Ajutorul dat de auditorul intern, salariatilor fara a-i judeca se refera la faptul ca :a. auditul intern trebuie sa intre in cultura organizatiei ;b. atunci cand auditorul constata deficiente, acesta nu aplica amenzi sau alte sanctiuni,

ci ia decizii ;c. auditorul intern participa cu tot personalul entitatii realizandu-le procedurile in

cadrul controlului intern ;d. acesta va lua deciziile in asa maniera incat sa nu-i afecteze pe salariati intrucat sunt

colegii lui.

R: A

14. Independenta compartimentului de audit intern, in cadrul entitatii este data de faptul, ca :a. acesta este organizat in cadrul compartimentului financiar-contabil ;b. atunci cand auditorul constata deficiente, acesta nu aplica amenzi sau alte sanctiuni,

ci ia decizii ;c. auditorul intern participa cu tot personalul entitatii realizandu-le procedurile in

cadrul controlului intern ;d. acesta va lua deciziile in asa maniera incat sa nu-i afecteze pe salariati intrucat sunt

colegii lui.

R: B

15. Independenta auditorilor interni, fata de activitatile pe care le auditeaza, este data de :a. independenta salariala adica auditorul intern nu trebuie sa fie salariatul entitatii ;b. cuantumul salariului ;c. practicarea obiectivitatii adica auditorii sa fie independenti de activitatile pe care le

auditeaza ;d. conditiile social-politice .

R: C

16. Respectarea standardului privind independenta presupune urmatorele reguli:

A- auditul intern nu trebuie sa aiba in subordine vre-un serviciu operational ;B- auditorul intern sa poata avea acces in orice moment la persoanele de la nivelele

ierarhice, la bunuri, la informatii, la sistemele elecronice de calcul ;C- sa aplice sanctiuni si amenzi cu obiectivitate ;

D- recomandarile pe care le formuleaza sa nu constituie in niciun caz masuri obligatorii pentru management ;a. A+B+C ;b. A+B+D ;c. A+C+D ;d. B+C+D.

R: B

17. Independenta auditorului intern, este supusa unei duble limitari si anume :

A- auditorul intern, ca orice responsabil din organizatie trebuie sa se conformeze strategiei si politicii directiei generale ;

B- auditorul intern, trebuie sa fie independent in exercitarea functiei sale, dar respectand standardele de audit intern ;

C- neafilierea la vre-un partid politic ; D- limitarea deontologica (respectarea standardelor de audit intern) nu este insotita de sanctiune si de aceea auditorul intern trebuie sa-si impuna in mod constient respectarea standardelor profesionale .a. A+B+C ;b. B+C+D ;c. A+C+D ;d. A+B+D.

R: D

18. Universalitatea functiei de audit intern trebuie inteleasa :a. tinand cont de deschiderea granitelor si adoptarea acquis-ului comunitar - capitolul

28, controlul financiar;b. in raport de aria de aplicabilitate, scopul, rolul si profesionalismul persoanelor

implicate in realizarea acestei functii ;c. in contextul principiului universului ;

d. in raportul dintre management si compartimentul de audit.

R: B

19. Una din caracteristicile auditului intern este si independenta auditorului intern, care presupune ca trebuie, sa :a. aiba o gandire neincorsetata, fara idei preconcepute, ca de exemplu ,,totul merge

foarte bine’’ sau ,,totul merge foarte prost’’ ;b. nu fie afiliat politic ;c. fie un organ de decizie competent ;d. oblige managementul in trRpunerea in practica a recomandarilor facute.

R: A

20. Caracteristicile auditului intern, sunt:

A- universalitatea functiei de audit intern;B- independenta auditorului intern ;C- periodicitatea auditului intern ;

D- trRparenta auditului intern.a. A+B+D ;b. A+B+C ;c. A+C+D ;d. B+C+D .

R: B

21. Periodicitatea auditului intern, presupune :a. ca periodic (o data pe trimestru) auditorul sa exercite misiuni de audit in toata

entitatea;b. ca auditorul sa-si intocmeasca Registrul riscurilor la zi, pe baza analizei riscurilor ;c. că periodic auditorul intocmeste proceduri pentru imbunatatirea controlului intern;d. că este o functie permanenta in cadrul entitatii dar este si o functie periodica pentru

cei auditati.

R: D

22. In tara noastra, structura auditului public intern are urmatoarele componente :

A- Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) din cadrul MFP ;

B- Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) ;C- Directia de Audit Public Intern a Curtii de Conturi a Romaniei (CCR) ;

D- compartimentul de audit public intern.a. A+B+C ;b. B+C+D ;c. A+C+D ;d. A+B+D.

R: D

23. Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), functioneaza :

a. in cadrul MFP, fiind structurata pe compartimente de specialitate, in subordinea directa a ministrului finantelor publice ;

b. pe langa MFP, avand personalitate juridica proprie fiind structurata pe compartimente de specialitate ;

c. ca persoana juridica independenta fiind structurata pe compartimente de specialitate ;

d. pe langa Curtea de Conturi a Romaniei (CCR), ca persoana juridica independenta de utilitate publica fara scor lucrativ, fiind structurata pe compartimente de specialitate.

R: A

24. Structura teritoriala a Unitatii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), cuprinde :a. auditori interni organizati in birouri profesionale sau societati comerciale, de

profil ;b. auditorii interni si externi din judetul respectiv ;c. auditorii interni din cadrul compartimentelor teritoriale ale MFP, care exercita

competentele delegate de acesta ;d. Camerele de Conturi Judetene.

R: C

25. Auditul intern constituie una din pietrele de temelie ale guvernarii corporative, impreuna cu :a. bordul directorilor si CCR ;b. bordul directorilor, managementul superior si auditul extern ;c. controlul intern ;d. controlul intern si CCR.

R: B

26. Buna conduita in activitatea de audit intern, este recunoscuta international de Institutul Auditorilor Interni (IIA), prin :

A- Cadrul Practicilor Profesionale (the Professional Practices Framework - PPF);B- standardele internationale pentru practica profesionala a auditului intern (standardelor

IIA);C- Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS-uri);

D- Codul etic al profesiunii si sfaturile practice (ghiduri profesionale).a. A+B+D ;b. A+C+D ;c. A+B+C ;d. B+C+D.

R: A

27. Termenul de “compartiment” este utilizat in activitatea auditului intern, in sens:a. etimologic ;b. organizatoric ;c. literar ;

d. generic.

R: D

28. Compartimentul de audit public intern, in tara noastra, se organizeaza in mod obligatoriu la :a. trei institutii publice (care formeaza un nucleu) prin decizia persoanelor

responsabile ;b. la nivelul fiecarei institutii publice prin decizia persoanelor responsabile (exceptie

facand institutiile publice mici care deruleaza un buget anual de plati la nivelul echivalentului in lei a 100.000 euro pe o perioada de 3 ani consecutivi) ;

c. la nivelul institutiei ierarhice prin decizia persoanelor responsabile ;d. numai la organizatiile publice autonome, persoane juridice, de utilitate publica prin

decizia persoanelor responsabile cu avizul CCR .

R: B

29. Sarcina urmarii conditiilor de institutie publica mica in vederea organizarii Compartimentului de audit public intern, se face de catre conducatorul institutiei in cauza, carui ii revine obligativitatea de a incunostiinta :a. Compartimetul de audit public intern din cadrul MFP despre statutul sau ;b. Compartimetul de audit public intern din cadrul CCR despre statutul sau ;c. Compartimetul de audit public intern din cadrul DGFP despre statutul sau ;d. Compartimetul de audit public intern din cadrul UCAAPI despre statutul sau.

R: C

30. Institutiile publice mici ale caror cheltuieli bugetare au depasit anual pragul de 100.000 euro o perioada de 3 ani consecutivi, au obligatia de a-si constitui Compartiment de audit public intern, pana la :a. sfarsitul primului trimestru al anului urmator ;b. sfarsitul exercitiului financiar curent ;c. inchiderea bilantului curent (31.12.XXXX) ;d. sfarsitul trimestrului 3 al exercitiului curent.

R: A

31. Entitatiile publice, care au organizat compartimente de audit public intern proprii si devin institutii publice mici, au obligatia sa instiinteze Compartimentul de audit public intern din cadrul DGFP, despre noul statut in termen de :a. 30 zile ;b. 60 zile ;c. 3 luni ;d. 6 luni.

R: A

32. Compartimentul de audit public intern se organizeaza si functioneaza in subordinea :a. Comitetului de audit intern al CCR;b. Compartimentul de audit public intern al DGFP ;c. directa a conducerii entitatii publice si exercita o functie distincta si independenta

de activitatile institutiei publice ;

d. Curtii de Conturi a Romaniei (CCR).

R: C

33. Compartimentul de audit public intern trebuie sa dispuna :

A- in mod colectiv de toata competenta si experienta necesara in realizarea masurilor de audit intern;

B- indiferent de natura lor, misiunile de audit intern se incredinteaza acelor persoane care au pregatirea si experienta corespunzatoare nivelului de complexitate al sarcinii;

C- de metodologii si sisteme moderne de tehnologia informatiei (IT), de metode de analiza analitica, esantioane statistice si instrumente de control a sistemelor informatice ;

D- de minim 5 auditori pentru exercitarea misiunilor de audit intern in vederea aplicarii unui minimum de proceduri.a. A+B+D ;b. A+C+D ;c. A+B+C ;d. B+C+D.

R: C

34. Aportul Compartimentului de audit public intern, consta in promovarea unei culturi privind realizarea managementului efectiv si eficient in cadrul entitatii , aducand :a. un plus de valoare acesteia ;b. noi functionari publici in entitate ;c. o stare de disciplina severa entitatii (conform CCR) ;d. cele mai noi tendinte internationale ale domeniului in entitate, auditorul fiind un

factor de decizie.

R: A

35. Obiectivele Compartimentului de audit public intern sunt in principal urmatoarele :

A- sa gestioneze mai bine riscurile ;B- sa asigure o mai buna administrare si pastrare a patrimoniului ;C- sa asigure o evidenta contabila si un management informatic, fiabile si corecte ;D- sa imbunatateasca performanta managementului, controlului intern si auditului intern ;E- sa imbunatateasca starea de disciplina a salariatilor (Registrul de reclamatii) ;

F- sa imbunatateasca eficienta si eficacitatea operatiilor.a. A+B+C+D+F ;b. A+C+D+E+F ;c. A+B+D+E+F ;d. B+C+D+E+F.

R: A

36. Obiectivele misiunii de audit intern, sunt :a. stabilite de UCAAPI - MFP si CCR ;b. partial cele ale managementului in vederea atingerii tintelor propuse ;c. enunturi generale elaborate de catre auditorii interni prin care se defineste ceea ce

trebuie prevazut a se realiza in timpul misiunii;d. stabilite de Compartimentul de audit intern din cadrul DGFP si CCR.

R: C

37. Documentul care enumera procedurile de audit intern de urmat in derularea misiunii de audit intern se numeste :a. Desfasurator de audit intern ;b. Program de activitate al misiunii de audit intern ;c. Ordin de lucru al auditorilor interni ;d. Angajament de audit intern.

R: B

38. Conducatorul Compartimentului de audit intern este numit/destituit de catre :a. presedintele UCAAPI ;b. seful Compartimentului de audit intern al DGFP cu avizul UCAAPI ;c. CCR cu avizul UCAAPI ;d. de conducatorul institutiei publice cu avizul UCAAPI .

R: D

39. Principalele responsabilitati ale conducatorului Compartimentului de audit public intern, sunt :

A- este responsabil pentru organizarea si desfasurarea activitatii de audit intern ;B- elaboreaza Carta auditului intern ;C- elaboreaza un program de organizare si imbunatatire a auditului intern sub toate

aspectele ;D- desemneaza pentru fiecare misiune de audit intern, auditorii potriviti ;E- asigura conditiile pregatirii profesionale initiale si permanente ;

F- asigura pregatirea tuturor salariatilor prin cursuri de perfectionare profesionala.a. A+B+C+D+F ;b. A+C+D+E+F ;c. A+B+C+D+E ;d. B+C+D+E+F.

R: C

40. Responsabilitatea privind buna desfasurare a activitatii de audit public intern, revine :a. managementului de la cel mai inalt nivel ierarhic ;b. conducatorului compartimentului financiar-contabil ;c. conducatorului Compartimentului de audit public intern ;d. compartimentelui de resurse umane

R: C

41. Carta auditului intern defineste :a. pozitia auditului intern in cadrul entitatii,aria de activitate,obiectivele,drepturile si

obligatiile auditului intern ;b. obiectivele managementului la care se raporteaza auditul intern ;c. stategia de dezvoltare a entitatii ;

d. regulile dupa care trebuie sa se comporte salariatii,in special cei din domeniul financiar-contabil la controalele CCR.

R: A

42. In Carta auditului intern, pot fi introduse informatii suplimentare privind :a. legislatia in domeniu ;b. controlul intern ,recrutarea si pregatirea profesionala a auditorilor ;c. recrutarea si pregatirea profesionala a salariatilor din compartimentul financiar-

contabil ;d. strategia de dezvoltare a entitatii.

R: B

43. Un model privind structura Cartei auditului intern, cuprinde :

A- rolul si obiectivele auditului intern ;B- Statutul Compartimentului de audit public intern ;C- principiile aplicabile Compartimentului de audit public intern si auditorului intern ;D- principiile contabilitatii cu avizul CCR ;E- metodologie ;

F- reguli de conduita.a. A+B+C+D+E ;b. A+B+C+D+F ;c. A+B+C+E+F ;d. B+C+D+E+F.

R: C

44. Codul privind conduita etica a auditorului intern,reprezinta :a. un Ramblu de principii si reguli de conduita care guverneaza activitatea auditorilor

interni ;b. totalitatea legislatiei privind auditul intern ;c. un Ramblu de principii manageriale privind activitatea auditului intern ;d. atitudinea salariatilor in cadrul entitatii in indeplinirea misiunilor de audit intern.

R: A

45. Codul privind conduita etica si profesionala a auditorului intern ,include doua componenteesentiale,si anume:a. cadrul legislativ in care se deruleaza misiunile de audit intern;b. principiile fundamentale pentru profesia si practica auditului public intern cit si

regulile de conduita care impun normele de comportament pentru auditorii interni ;c. totalitatea legilor si practicilor contabile ;d. norme de morala privind relatiile auditorului intern in interiorul si exteriorul

entitatii(cu avizul CCR).

R: B

46. Auditorii interni, trebuie :

A- sa aiba o atitudine impartiala ;

B- sa nu fie afiliati politic ;

C- sa nu aiba prejudecati ;

D- sa evite conflictele de interese(respectiv relatiile care nu sunt sau care nu par a fi compatibile cu interesele entitatii) ;E- sa-si indeplineasca atributiile in mod obiectiv si independent ,cu profesionalism si integritate,potrivit normelor si procedurilor specifice de audit public intern.a. A+B+C+D ;b. A+C+D+E ;c. A+B+D+E;d. B+C+D+E.

R: B

47. Auditorii interni se numesc sau revoca, de catre :a. Presedintele UCAAPI cu avizul conducatorului entitatii ;b. seful Compartimentului de audit public intern din cadrul DGFP cu avizul

conducatorului entitatii ;c. conducatorul entitatii publice cu avizul Compartimentului de audit public intern din

cadrul DGFP ;d. conducatorul entitatii publice ,respectiv organul de conducere colectiva, cu avizul

Compartimentului de audit public intern.

R: D

48. Auditorii interni au un nivel de salarizare corespunzatot ierarhiei acestei functii in cadrul sistemului de salarizare a functionarilor publici si beneficiaza de un spor de complexitatea muncii ,in proportie de :a. 25% aplicat la salariul de baza brut lunar ;b. 10% aplicat la salariul de baza brut lunar ;c. 5% aplicat la salariul de baza brut lunar ;d. 40% aplicat la salariul de baza brut lunar .

R: A

49. Auditorii interni trebuie sa -si indeplineasca atributiile :a. cu competenta profesionala intocmind zilnic un Raport de activitate ;b. in mod obiectiv,competent,cu profesionalism si integritate ;c. in mod obiectiv competent si sa intocmeasca saptamanal un Raport al activitatii;d. cu obiectivitate ,competenta profesionala si integritate prin intocmirea Raportului

de activitate saptamanal;

R: B

50. Obligatiile profesionale ale auditorului intern sunt :

A – nu pot fi sanctionati sau trecuti in alta functie ,pentru actiunile lor intreprinse cu buna credinta in exercitiul atributiilor si in limita acestora;

B – nu vor divulga niciun fel de date ,fapte sau atributii pe care le au constatat in cursul ori in legatura cu indeplinirea misiunilor de audit public intern;C - sunt responsabili de protectia documentelor referitoare la auditul public intern;D – trebuie sa respecte prevederile Codului privind conduita etica a auditului;E – sa nu fie afiliati politic;F – au obligatia pregatirii profesionale continue;

a. A+B+C+D+E;b. A+C+D+E+F;c. A+B+C+D+F;d. B+C+D+E+F;

R: C

51. Functia de auditor intern este incompatibila cu:a. calitatea de expert contabil;b. calitatea de evaluator economic;c. calitatea de consultant fiscal;d. exercitarea ei orientata spre profit sau recompensa.

R: D

52. Misiunea de audit public intern, cuprinde patru etape si anume:

A – pregatirea misiunii de audit intern;B – interventia la fata locului;C – consemnarea constatarilor;D – Raportul de audit public intern;E – urmarirea recomandarilor.a. A+B+C+E;b. A+B+D+E;c. A+C+D+E;d. B+C+D+E.

R: B

53. Prima etapa a unei misiuni de audit intern ‘’Pregatirea misiunii de audit intern,, cuprinde 6 proceduri si anume:

A – initierea auditului;B – colectarea si prelucrarea informatiilor;C – analiza riscurilor;D – elaborarea programului de audit public intern;E – deschiderea sedintei;F – intocmirea Raportului de audit public intern;

a. A+B+C+D+E;b. A+B+C+D+F;c. A+C+D+E+F;d. B+C+D+E+F..

R: A

54. In cadrul etapei a doua a unei misiuni de audit intern ,,Interventia la fata locului,,exista patru proceduri si anume:

A- colectarea dovezilor;B- constatarea si raportarea iregularitatilor;C- revizuirea documentelor de lucru;D- inchiderea sedintei;E- intocmirea Raportului de audit public intern.a. A+B+C+E;b. A+B+C+D;c. A+C+D+E;d. B+C+D+E.

R: B

55. In cadrul procedurii ,, Initierea auditului,,se intocmesc trei documente si anume:

A – Ordinul de serviciu;B – Scrisoarea de angajament;C – Declaratia de independenta;D – notificarea privind declRarea misiunii de audit public intern.a. A+B+D;b. A+B+C;c. A+C+D;d. B+C+D.

R: C

56. In cadrul carei proceduri in misiunea de audit public intern se intocmeste documentul -Tabelul ,,puncte tari” si ,,puncte slabe”?:a. analiza riscurilor;b. colectarea si prelucrarea informatiilor;c. initierea auditului;d. elaborarea Programului de audit public intern.

R: A

57. Intr-o misiune de audit public intern, etapa a doua intitulata “Interventia la fata locului” cuprinde urmatoarele proceduri :

A- colectarea dovezilor ;B- constatarea si raportarea iregularitatilor ;C- revizuirea documentelor de lucru ;D- analiza riscurilor ;

E- inchiderea sedintei.a. A+B+C+D ;b. B+C+D+E ;c. A+B+C+E ;

d. A+C+D+E.

R: C

58. Etapa a treia intitulata “Raportul de audit public intern” din cadrul unei misiuni de auditpublic intern, cuprinde sase proceduri si anume:

A- elaborarea proiectului de Raport de audit intern ;B- trRmiterea proiectului de Raport de audit intern ;C- reuniunea de conciliere ;D- Raportul final ;E- supervizarea ;

F- analiza riscurilor.a. A+B+C+D+F ;b. A+C+D+E+F ;c. B+C+D+E+F ;d. A+B+C+D+E.

R: D

59. Ordinul de serviciu in activitatea de audit public intern se intocmeste de conducatorul compartimentului de audit puplic intern pe baza Planului anual de audit public intern, aprobat de conducatorul entitatii, avand scopul :a. de a repartiza sarcinile auditorilor nominalizati pentru efectuarea misiunii si

stabilirea supervizorului ;b. de a anunta entitatea ce urmeaza a fi auditata, de data inceperii misiunii de audit

intern ;c. de a comunica conducerii entitatii declRarea misiunii de audit intern ;d. de a aviza salariatii privind declRarea misiunii de audit intern.

R: A

60. Independenta auditorilor interni nominalizati pentru realizarea unei misiuni de audit intern trebuie declarata de fiecare membru al misiunii intocmind in acest sens documentul :a. Angajamentul de independenta ;b. Declaratia de independenta ;c. Scrisoare de independenta ;d. Proces verbal de independenta.

R: B

61. In activitatea de audit public intern, entitatea auditata este instiintata inainte, privind declRarea misiunii de audit, cu un termen de : a. 5 zile calendaristice ;b. 10 zile calendaristice ;c. 15 zile calendaristice ;d. 30 zile calendaristice .

R: C

62. Scopul notificarii entitatii auditate, despre declRarea misiunii de audit intern, este :

a. de avertizare pentru entitate sa-si revizuiasca lucrarile ;b. de incunostiintare a managementului general privind pozitia auditului intern in

entitate ;c. de sistare a oricaror forme de control pe perioada misiunii de audit intern ;d. de a asigura desfasurarea corespunzatoare a misiunii.

R: D

63. In Etapa I(Pregatirea misiunii de audit intern), in cadrul procedurii “Colectarea Informatiilor”, auditorii interni:a. solicita si colecteaza informatii cu caracter general despre structura auditata ;b. fac sondaje economico-financiare de profunzime ;c. determina numarul mediu de personal ce ii revine fiecarui auditor intern ;d. efectueaza un control de fond al entitatii incepand cu inventarierea patrimoniului.

R: A

64. In Etapa I(Pregatirea misiunii de audit intern) in cadrul procedurii “Prelucrarea Informatilor” auditorii interni realizareaza “Studiul preliminar pentru prelucrarea informatiilor”, care presupune:a. o analiza aprofundata a informatiilor;b. o verificare nedetaliata (nu in profunzime) a activitatiilor ce vor fi auditate;c. o serie de discutii cu managementul si CCR, elaborand proceduri de fond si

detalitate ;d. intocmirea Raportului de audit intern preliminar.

R: B

65. In misunea de audit intern, prelucrarea informatiilor consta in :

A- analiza cadrului normativ ce reglementeaza activitatea entitatii/structurii auditate ;B- analiza entitatii auditate si activitatile sale (organigrama, Regulamentul de Organizare

si Functionare - ROF, fise ale posturilor, proceduri scrise) ;C- analiza factorilor susceptibili de a impiedica buna desfasurare a misiunii de audit

intern ;D- indentificare si evalurea riscurilor cu incidenta semnificativa ;E- analiza controalelor precedente ;F- analiza controalelor Garzii Financiare (GF) ;

G- analiza informatiilor externe referitoare la entitatea auditata.a. A+B+C+D+E+G ;b. A+B+C+D+F+G ;c. A+B+D+E+F+G ;d. B+C+D+E+F+G .

R: A

66. In cadrul misiunii de audit intern, evalurea preliminara a sistemului de control intern se realizeaza astfel :a. pe baza informatiilor rezultate din - chestionare de control intern, diagrame de

circulatie, descrieri narative, testari limitate ;b. prin realizarea unui control de forma si fond asupra unui compartiment ;

c. prin realizarea unui control de fond asupra compartimentului financiar-contabil ;d. prin analiza statistica-economica.

R: A

67. In auditul intern, riscul reprezinta:a. o activitate care se deruleaza din dispozitia expresa a managementului si esueaza ;b. intarziearea trimiterii raspunsurilor la corespondenta primita (riscuri tangentiale) ;c. orice eveniment, actiune, situatie sau comportament cu impact nefavorabil asupra

capacitatii entitatii publice de a-si realiza obiectivele ;d. orice eveniment, actiune, situatie sau comportament efectuat fara viza prealabila a

Curtii de Conturi a Romaniei (CCR).

R: C

68. In activitatea de audit intern, principalele categorii de riscuri sunt :

A- riscuri de organizare ;B- riscuri operationale ;C- riscuri financiare ;D- riscuri educationale (exponentiale) ;

E- alte riscuri.a. A+B+C+D ;b. A+B+C+E ;c. A+C+D+E ;d. B+C+D+E.

R: B

69. Masurarea riscului in auditul intern, se realizeaza prin cele doua componente ale sale:a. - gradul de vinovatie al managementului ;

- nivelul impactului apreciat prin gravitatea consecintelor si durata ;b. - probabilitatea de aparitie a riscului ;

- nivelul impactului apreciat prin gravitatea consecintelor si durata ;c. - gradul de neconformitate ;

- probabilitatea de aparitie a riscului ;d. - gradul de neconformitate ;

- durata riscului.

R: B

70. Procedura “Analiza riscurilor” din cadrul etapei de pregatire a misiunii de audit internpresupune parcurgerea unor pasi pornind de la obiectivele misiunii, stabilite anticipat,dupa cum urmeaza :

A- identificarea obiectelor auditabile ;B- identificarea riscurilor asociate operatiilor/obiectelor auditabile;C- identificarea incompatibilitatiilor auditorilor;D- stabilirea criteriilor factorilor de apreciere a riscurilor si ponderii acestora;E- stabilirea nivelului riscului pentru fiecare criteriu de ris si determinarea

punctajului total al criteriului utilizat;

F- clasarea riscurilor ;G- ierarhizarea activitatilor/operatiilor ce urmeaza a fi auditate;

H- elaborarea Tematicii in detaliu a activitatilor selectate.a. A+B+D+E+F+G+H;b. A+B+C+D+F+G+H;c. A+B+C+E+F+G+H;d. B+C+D+E+F+G+H.

R: A

71. Programul de audit intern, este:a. un document de lucru elaborat de Unitatea Centrala de Armonizare a Auditului

Public Intern (UCAAPI) ;b. un document elaborat de UCAAPI cu avizul Ministerului Finantelor Publice

(MFP) ;c. un document intern de lucru al Compartimentului de audit intern care se

intocmenste avand la baza Tematica in detaliu a obiectelor auditabile selectate in procedurile de analiza a riscurilor ;

d. un document elaborat de managementul entiatii in baza obiectelor auditabile selectate in procedurile de analiza a riscurilor.

R: C

72. Programul de audit intern este finalizat inainte de interventia la fata locului, aprobat de conducatorul Compartimentului de audit intern si presupune :a. politicile managementului in vederea atingerii tintelor propuse ;b. un plan detaliat al activitatii ce trebuie realizata in faza de interventie la fata locului

si trebuie sa specifice etapele procedurale necesare atingerii obiectivelor auditului ;c. un plan de activitate a entitatii/structurii auditate, anual defalcat pe trimestre si

luni ;d. totalitatea propunerilor si sugestiilor celor auditati.

R: B

73. Programul preliminar al interventiilor la fata locului, se intocmeste :a. anual de catre managementul entitatii in vederea realizarii obiectivelor acestuia;b. trimestrial de catre managementul societatii si prezinta detaliat lucrarile pe care

auditorii interni isi propun sa le efectueze;c. de catre fiecare conducator de compartiment auditat prin realizarea testelor si

cuantificarilor probante cat si perioadele de realizare a acestor verificari ;d. in baza Programului de audit intern si prezinta detaliat lucrarile pe care auditorii

interni isi propun sa le efectueze, respectiv studiile, cuantificarile, testele, validarea acestora cu materiale probante si perioadele in care se realizeaza aceste verificari lafata locului .

R: D

74. In activitatea de audit intern, scopul Sedintei de deschidere , este :a. motiv de intalnire de inceput a misiunii de audit intern ce se planifica si deruleaza

la structura/entitatea auditata si la aceasta participa auditorii interni desemnati pentru efectuarea misiunii, seful structurii de audit intern si personalul

entitatii/structurii auditate ;b. analiza activitatii din perioada precedenta, la care participa managementul de la cel

mai inalt nivel ierarhic, auditorii, seful Compartimentului de audit intern si toti salariatii ;

c. intocmirea Minutei sedintei de deschidere, intocmita intre managerul de la nivelul cel mai inalt, seful entitatii/structurii auditate si seful Compartimentului de audit intern ;

d. intrunirea sefului compartimentului de audit intern cu auditorii care participa la misiunea de audit intern.

R: A

75. Sedinta de deschidere (in auditul intern) se finalizeaza prin :a. Procesul verbal al sedintei de deschidere, in care sunt consemnate persoanele ce vor

asigura derularea misiunii de audit intern ;b. Minuta Sedintei de descidere in care se consemneaza : perioada auditului, data

sedintei de deschidere, descrierea generala si concisa a testelor ce vor trebui efectuate, participantii, alte aspecte ;

c. Nota de deschidere a sedintei in care se consemneaza asteptarile celor auditati ;d. nu se intocmeste niciun document, dar participantii (management, seful structurii

auditate, seful Compartimentului de audit intern) stabilesc in principal puntile de legatura intre acestia pe toata perioada de derulare a misiunii de audit intern.

R: B

76. In activitatea de audit intern, interventia la fata locului, se mai numeste :a. activitatea de baza a auditului intern ;b. interventia operationala ;c. munca pe teren ;d. procesul de colectare a probelor de audit intern.

R: C

77. In cadrul etapei de interventia la fata locului (munca pe teren) auditorii, au ca scop principal :a. cunosterea entitatii/structurii auditate ;b. purtarea de discutii profesionale cu cei auditati ;c. raportarea zilnica catre managementul entitatii ;d. producerea problelor de audit in baza carora sa formuleze constatari, recomandari

si concluzii.

R: D

78. Tehnicile de audit intern se aplica in functie de subiectul auditarii si pot fi utilizateindividual sau in combinatie, atunci cand auditorii efectueaza evaluari, astfel :

A- observarea fizica ;B- chestionarul sau interviul ;C- verificarea ;D- punctarea probelor (clasificare acestora dupa metoda CCR);E- investigarea;

F- analiza; G- evaluarea.

a. A+B+C+E+F+G;b. A+B+C+D+E+F;c. A+C+D+E+F+G;d. B+C+D+E+F+G.

R: A

79. Instrumentele de audit intern se utilizeaza in functie de situatiile intalnite pe teren si pot fi:a. documente de lucru operativ din exteriorul entitatii;b. chestionarele si listele de verificare ;c. estimarile si deducerile ;d. formularele cu regim special aprobate de CCR.

R: B

80. Chestionarul si listele de verificare reprezinta seturi de intrebari adresate celor auditati sise pot grupa, astfel :

A- chestionarul de luare la cunostiinta (CLC) ;B- chestionarul de control intern (CCI) ;C- lista de control operativ prin sondaj (LCOPS) ;

D - lista de verificare (LV).a. A+B+C ;b. A+C+D ;c. A+B+D ;d. B+C+D.

R: C

81. Chestionarul de luare la cunostiinta (CLC) in activitatea de audit intern, cuprinde :a. date privind personalul auditat din cadrul entitatii/structurii auditate ;b. date privind obiectivele manageriale la care este conectata si entitatea/structura

auditata cu aprobarea UCAAPI;c. o descriere privind atributiile structurii in cadrul entitatii cat si responsabilitatile

fiecarul salariat ;d. intrebari referitoare la contextul socio-economic, organizare interna, functionarii

entitatii/structurii auditate ;

R: D

82. Chestionarul de control intern (CCI), in activitatea de audit intern, este :a. o metoda de descriere si analiza a controalelor si contine intrebari despre diferite

obiective si componente ale controlului ;b. numit si chestionarul managerului intrucat organizarea si exercitarea controlului

intern este in sarcina exclusiva a managerului si Adunarii Generale ;c. un document care se completeaza si continuu se aduce la cunostiinta managerului

pe tot parcursul misiunii de audit intern vizat de CCR ;d. documentul “cheie“ al auditului intern intrucat reprezinta cele mai importante

probe de audit (cu viza UCAAPI) .

R: A

83. Lista de verificare (LV) in activitatea de audit intern, este utilizata :a. atunci cand auditorul efectueaza inventarierea patrimoniului ;b. pentru stabilirea conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca fiecare domeniu

auditabil ;c. de catre management care are sarcina urmaririi derularii controlului

intern organizat de UCAAPI;d. in procedura “analiza riscurilor” cu avizul CCR.

R: B

84. Probele de audit intern, pot fi:

A- dovezi fizice - obtinute in urma observarii ;B- dovezi testimoniale - reprezentand declaratia ca raspuns la interviuri sau anchete;C- dovezi documentare - forma cea mai des intalnita si reprezinta documentul in baza

caruia s-a realizat constatearea de audit ;D- dovezi chirografare - dovezi cu intaietate in fata altor probe ;

E- dovezi analitice - comparatii cu operatiuni similare, cu operatiuni efectuate anterior, cu rationamente.a. A+B+C+D;b. A+C+D+E;c. A+B+C+E;d. B+C+D+E.

R: C

85. Esantionare reprezinta procesul de aplicare a procedurilor de audit intern, asupra unor segmente dintr-o populatie pentru:a. cuantificarea indicatorilor economici;b. initierea intocmirii situatiilor financiare;c. determinarea riscului adiacent si tangent;d. a trage concluzii asupra intregului.

R: D

86. Tabloul de prezentare al circuitului auditului (pista de audit) permite:

A- stabilirea fluxurilor informatiilor, atributiilor si responsabilitatilor ;B- stabilirea documentatiei justificative complete ;C- reconstituirea operatiilor de la suma totala pana la detalii individuale si invers ;

D - ierarhizarea structurilor functionale ale entitatii fata de managementul general (dupa model UCAAPI si CCR) .a. A+B+C ;b. A+C+D ;c. A+B+D ;d. B+C+D .

R: A

87. In activitatea de audit intern, Fisa de indentificare si analiza problemelor (FIAP) se intocmeste :a. inaintea derularii misiunii de audit intern ;b. in cadrul procedurii “Analiza riscurilor”;c. pentru fiecare disfunctionalitate/iregularitate constatata;d. de conducatorul Compartimentului de audit intern cu viza sefului UCAAPI.

R: C

88. Formularul de constatare si raportare a iregularitatilor (FCRI) utilizat in auditul intern, seintocmeste :a. in cazul in care se constata abateri de la regulile procedurale si metodologice,

respectiv de la prevederile legale care ar putea produce prejudicii pe seama fondurilor publice ; se raporteaza cel tarziu a doua zi conducatorului structurii de audit intern prin trRmiterea formularului FCRI ; acesta va informa in 3 zile conducatorul entitatii si structura de control intern ;

b. in cazul in care se constata abateri disciplinare ale salariatilor, anuntand cel tarziu a doua zi pe seful Compartimentului de audit intern prin intocmirea FCRI ;

c. odata cu raportul preliminar de audit intern, fiind prezentat in cadrul Sedintei de conciliere intre auditori si reprezentantii entitatii/structurii auditate ;

d. in doua exemplare - unul pentru auditori si unul pentru management la sfarsitul misiunii.

R: A

89. Dupa interventia la fata locului, se constituie Dosarele de audit intern, in vederea :a. arhivarii penru a fi puse la dispozitia organelor de control ale Garzii Fianciare ;b. asigurarii unei legaturi intre obiectivele stabilite prin Programul de audit intern,

Interventia la fata locului si Raportul de audit public intern ;c. prezentarii acestora managementului in cadrul sedintei de conciliere cu viza CCR;d. asigurarii managementului ca sistemele de management functioneaza bazate pe

gestiunea riscului (sistem UCAAPI) .

R: B

90. Dosarele de audit public intern (Dosarul permanent si Dosarul documentelor de lucru) sunt proprietatea entitatii publice, fiind confidentiale si se :a. comunica in 15 zile la UCAAPI - MFC ;b. comunica in 30 zile la UCAAPI;c. pastreaza pana la indeplinirea recomandarilor din Raportul de audit intern, dupa

care se arhiveaza ;d. arhiveaza in 30 de zile, timp in care se comunica la UCAAPI .

R: C

91. In cadrul misiunii de audit intern - revizuirea documentelor de lucru, se efectueaza :a. de catre auditorii interni, inainte de intocmirea proiectului Raportului de audit

intern pentru a asigura ca documentele de lucru sunt pregatite in mod corespunzatorsi ca acestea furnizeaza un sprijin adecavat pentru munca efectuata si pentru dovezile adunate in timpul misiunii de audit intern ;

b. de catre managementul entitatii/structurii audtitate pentru a urmari daca auditorii auparcurs toate obiectivele stabilite pentru misiunea de audit intern ;

c. inainte de intocmirea Raportului de audit intern, de catre manageri din punct de vedere al formei si continutului ;

d. de catre conducatorul Compartimentului de audit intern, in vederea sanctionarii auditorilor care nu au respectat procedurile adecvate cat si pentru a constata ca documentele de lucru sunt suficiente, concludente si relevante.

R: A

92. Documenteul care intocmeste cu ocazia Sedintei de inchidere a interventiei la fata locului, este:a. Proces verbal al interventiei la fata locului ;b. Proces verbal de constatare si raportare ;c. Minuta sedintei de inchidere ;d. Nota a sedintei de inchidere.

R: C

93. Elaborarea proiectului Raportului de audit intern, concretizeaza activitatea auditorilor interni prin :a. prezentare contextului socio-economic in care s-a desfasurat misiunea de audit

intern ;b. prezentarea cadrului general de desfasurarea a activitatii entitatii, obiectivele,

constatarile, concluziile si recomandarile obtinute in urma misiunii realizate ;c. intocmirea unui Grafic de activitate pentru fiecare auditor in parte ;d. prezentarea proiectului Raportului de audit intern UCAAPI.

R: B

94. Proiectul Raportului de audit intern, se prezinta structurii auditate, care va raspunde in termen de :a. 15 zile de la primirea raportului ;b. 20 zile de la primirea raportului ;c. 25 zile de la primirea raportului ;d. 30 zile de la primirea raportului.

R: A

95. Scopul inaintarii proiectului de Raport de audit intern,catre entitatea /structura auditata este sa :a. il comunice UCAAPI in termen de 15 zile ;b. dea posibilitatea entitatii/structurii auditate sa-l analizeze si sa formuleze un punct

de vedere asupra constatarilor si recomandarilor auditorilor ;c. dea posibilitatea entitatii/structurii auditate de a face recurs in termen legal ;d. aplice eventualele amenzi si sanctiuni persoanelor vinovate.

R: B

96. La solicitarea entitatii auditate,auditorii pregatesc Reuniunea de conciliere ,cu scopul :a. acceptarii constatarilor si recomandarilor formulate de auditori in Raportul de audit

intern si prezentarea calendarului de implementare a recomandarilor ;

b. de a impune entitatii auditate constatarile si recomandarile facute,in caz contrar retragindu-se din misiune ;

c. de a impune entitatii auditate constatarile si recomandarile facute iar in caz contrar putind aplica sanctiuni ;

d. nominaliza persoanele raspunzatoare de deficientele constatate.

R: A

97. Raportul de audit intern se intocmeste pe baza proiectului de Raport audit intern si trebuie sa :a. nu contina mai mult de 100 pagini pentru a nu ise dilua continutul ;b. fie avizat in prealabil de UCAAPI ;c. prezinte fiecare deficienta,iregularitate ,alaturi de sanctiunile aplicate ;d. includa eventualele modificari discutate si convenite in cadrul Reuniunii de

conciliere ;

R: D

98. Supervizarea in auditul intern,presupune :a. urmarirea misiunii de audit intern de catre UCAAPI;b. asigurarea ca recomandarile din Raportul de audit intern sunt aplicate intocmai la

termenele stabilite si in mod eficace,iar coducerea a evaluat riscul neaplicarii acestor recomandari ;

c. monitorizarea derularii activitatii de audit intern de catre CCR ;d. reverificarea Dosarului permanent si Dosarului documentelor de lucru.

R: B

99. In activitatea de audit intern ,Curtea de Conturi (CCR), are :a. o pozitie divergenta fata de auditorii interni ;b. dreptul sa anuleze un Raport de audit intern dar cu aprobarea UCAAPI ;c. acces la rapoartele de audit intern in timpul verificarilor pe care le efectueaza ;d. interdictie asupra rapoartelor de audit intern intrucit acestea au caracter

confidential.

R: C

100. Urmarirea recomandarilor de catre auditorii interni,este :a. un proces prin care se constata caracterul adecvat,eficacitatea si oportunitatea

actiunilor intreprinse de catre conducerea entitatii pe baza recomandarilor din Raportul de audit intern ;

b. necesara pentru ca auditorii interni sa intocmeasca Situatia realizarilor si trRmiterearezultatelor CCR ;

c. ultima procedura din cadrul etapei-Interventia la fata locului sau munca pe teren ;d. un atribut al conducerii entitatii in vederea aducerii la indeplinire la termenele

stabilite si in mod eficace a recomandarilor pentru a fi trRmise la UCAAPI.

R: A

101. Etimologia cuvintului ,,control’’provine din expresia latineasca ,,contra rolus’’prin care se intelege :a. copierea unui act dupa original ;

b. verificarea unui act dupa original ;c. constatarea unor nereguli in acte;d. corectarea unei copii dupa original.

R: B

102. In general notiunea de ,,metoda” in activitatea de control financiar,evidentiaza:a. conditiile unei entitati in care isi desfasoara activitatile economico-financiare;b. cercetarea fenomenelor si proceselor economice,pe baza rationamentului

profesional;c. Ramblu de principii,procedee si tehnici prin care se cerceteaza fenomenele si

procesele ecnomice,in scopul cunoasterii acestora ;d. totalitatea legislatiei economico-financiara pe baza careia se realizeaza controlul

financiar.

R: C

103. Momentul esential al controlului financiar il reprezinta :a. analiza generala a entitatii ;b. atitudinea conducerii fata de control ;c. oamenii care realizeaza operatiunile economico-financiare;d. comparatia.

R: D

104. Metodologic, controlul, ca proces de cunoastere si perfectionare a activitatii economico-financiare si sociale , impune urmatoarele momente :

A - cunoasterea situatiei stabilite(programe, sarcini, norme, scopuri, prevederi legale, previziuni etc) ;B - cunoasterea situatiei reale ;C - stabilirea afilierii politice a managementului ;D - determinarea abaterilor prin compararea situatiei reale cu cea stabilita ( concluzii, sugestii,propuneri si masuri).a. A+B+D ;b. A+B+C ;c. A+C+D ;d. B+C+D.

R: A

105. Metodologia de control, ca sistem, reprezinta :a. gradul de cunoastere a activitatii obiective prin stabilirea adevarului intr-o situatie

data ;b. interconditionarea cu caracter stiintific si normativ, a procedeelor si modalitatilor,

principiilor care fac posibila actiunea de control ;c. relatiile existente in entitate, cit si atitudinea conducerii privind descoperirea

erorilor,abaterilor si corectarea acestora ;d. totalitatea valorilor culturale ale entitatii si crearea unei stari de disciplina in

atingerea obiectivelor propuse.

R: B

106. Procedeul de control, reprezinta :a. latura teoretica a procesului cognitiv fiind format din modalitati teoretice de actiune

pentru perfectionarea activitatii controlate;b. Ramblu de legi si norme care coordoneaza activitatea de control cit si remedierea

deficientelor constatate ;c. latura practica a procesului cognitiv si se compune din conexiunea unor modalitati

concrete de actiune pentru cunoasterea activitatii controlate ;d. starea de spirit creata in entitate in derularea actiunilor de control.

R: C

107. Controlul, ca functie a conducerii,presupune:

A - informatii cantitative dar si calitative ;B - observarea concordantei dintre activitatile economico-financiare si deciziile de conducerebazate pe legi,norme,standarde,ordine, previziuni programe etc ;C - relevarea influientei conducerii asupra activitatii,a abaterilor de la deciziile si principiilede conducere si organizare adoptate si a cauelor acestor abateri ;D - stabilirea cailor de corectare si a mijloacelor de inlaturare a abaterilor, dificultatilor sideficientelor ;E - constatarea si raportarea periodica a abaterilor catre Garda Financiara( GF) si CCR.a. A+B+C+E ;b. A+C+D+E ;c. B+C+D+E ;d. A+B+C+D.

R: D

108. Documentele primare sau actele justificative, constituie surse de informatii pentru toate formele evidentei si servesc,pentu informarea operativa a conducerii entitatii,numai daca :a. se consemneaza la locul si momentul efectuarii lor ; b. indeplinesc conditiile unui document prin antet, stampila ,titlu,continut si

semnatura ;c. sunt intocmite in dublu exemplar ;d. sunt scrise cu cerneala sau pix.

R: A

109. Pentru contabilitate,documentele indeplinesc :a. un dublu rol :acela de purtator de informatie privind gestiunea cit si ca document de

control ulterior (CCR,GF etc.) ;b. functia de acte justificative ;c. functia de control ;d. rolul de punti de legatura intre compartimentele entitatii.

R: B

110. Caracteristica esentiala a documentelor contabile, consta in faptul ca :a. se pot efectua in mai multe exemplare ;b. poarta semnaturile persoanelor care le-au produs ;

c. reflecta situatia patrimoniala si angajeaza raspunderea materiala servind ca probe injustitie ;

d. au termen de arhivare 25 de ani si caracterizeaza starea disciplinara a entitatii.

R: C

111. Obiectivele controlului asupra gestionarii, folosirii si evidentei formularelor cu regimspecial urmaresc: A - procurarea numai de la furnizori autorizati ;B - indeplinirea conditiilor legale de catre persoane numite pentru gestionarea lor ;C - cunoasterea cu exactitate a formularelor cu regim special intrate si a celor date infolosinta ;D - predarea si utilizarea lor numai de persoane autorizate; E - eliberarea pe baza bonului de materiale cu indicarea numerelor si seriilor formularelor ;F - existenta cazierelor furnizorilor autorizati;G - justificarea corecta a formularelor cu regim special (evidenta, stocul, restituite, gresit tiparite, eronat completate, anulate).a. A+B+C+D+E+F;b. A+B+D+E+F+G;c. A+B+C+D+E+G;d. B+C+D+E+F+G.

R: C

112. Studiul general prealabil are ca obiective:

A - remedierea unor deficiente, lipsuri ,abateri;B - mobilizarii unor rezerve de perfectionare a activitatii economico-financiare;C - starea de disciplina economico-financiara si afilierea politica a salariatilor ;D - solutionarii operative a problemelor legate de integritatea patrimoniului si respectarea disciplinei financiare,de constituirea si utilizarea corecta a fondurilor,de cresterea rentabilitatiisi eficientei economice.a. A+B+C ;b. A+C+D ;c. B+C+D ;d. A+B+D.

R: D

113. Controlul documentar-contabil,ca procedeu de control financiar,consta in esenta lui,in :a. aprecierea si analiza unor operatiuni, procese sau fenomene economice pe baza

unor documente justificative pe care le reflecta;b. elucidarea unor operatiuni, procese sau fenomene economice de natura disciplinara

pe baza observarii directe;c. clarificarea unor situatii conflictuale intre salariati si conducerea entitatii;d. raportari periodice catre Oficiul National al Registrului Comertului.

R: A

114. Controlul cronologic ca tehnica de control documentar-contabil, presupune :a. programarea din timp pe operatiuni,compartimente etc ;

b. exercitarea acestuia in ordinea intocmirii,inregistrarii si indosarierii documentelor ;c. realizarea in ordinea importantei economice a operatiilor economico-financiare, nu

in ordinea inregistrarii acestora;d. utilizarea acestei tehnici numai in operatiuni de inventariere.

R: B

115. Controlul invers cronologic ,ca tehnica de control-documentar contabil,se exercita:a. de la inceputul spre sfirsitul perioadei ;b. de la inceputul spre sfirsitul perioadei,cu conditia sa nu se depaseasca 90 zile ;c. de la sfirsitul spre inceputul perioadei ;d. de la sfirsitul spre inceputul perioadei cu conditia sa nu se depaseasca 90 zile .

R: C

116. Controlul sistematic sau pe probleme ca instrument de control documentar-contabil, presupune :a. gruparea documentelor pe feluri de documente conform inregistrarii lor la

registratura ;b. selectarea documentelor avizate de conducere cu acelasi continut(forma,fond) ;c. gruparea documentelor dupa forma si fond si apoi controlul lor in ordine invers-

cronologica ;d. gruparea documentelor pe probleme (operatii casa,salarizare etc) si apoi controlul

lor in ordine cronologica.

R: D

117. Controlul reciproc ca tehnica a controlului documentar-contabil consta in :a. cercetarea si confruntarea la aceiasi unitate a unor documente sau evidente cu

continut identic insa diferite ca forma ,pentru aceleasi operatii sau pentru operatii diferite,insa legate reciproc ;

b. verificarea la aceiasi unitate a activitatilor de la un compartiment,de catre alt compartimernt si invers, cu conditia ca un compartiment nu poate verifica mai multde doua compartimente ;

c. elaborarea controlului de jos in sus pina la cel mai inalt nivel ierarhic si invers ;d. intocmirea de fise-chestionar si constatarea prin raspunsurile date,daca operatiunile

indeplinesc conditiile de forma si fond.

R: A

118. Controlul combinat sau mixt ca tehnica de control documentar-contabil,presupune :a. o imbinare de mai multe tehnici si instrumente de control financiar, prin gruparea

actelor pe feluri,probleme sau operatiuni si examinarea fiecarei situatii sau pachet de documente in ordinea cronologica sau invers cronologica a intocmirii,inregistrarii sau indosarierii lor ;

b. folosirea teoriei grafurilor ;c. utilizarea modularii matematice in cadrul formelor de control utilizate;d. imbinarea muncii manuale de control a documentelor cu tehnica automata de

calcul.

R: A

119. Investigatia de control ca tehnica de control documentar-contabil,presupune :a. obtinerea probelor de control financiar prin utilizarea testelor ;b. obtinerea de informatii de catre organele de control, din partea personalului a carui

activitate se controleaza ;c. obtinerea de informatii de organele de control ,din partea tertilor colaboratori cu

entitatea cu aprobarea UCAAPI ;d. obtinerea de informatii de la organele de control din exteriorul entitatii cu

aprobarea ANAF.

R: B

120. Analiza si studiul general ca tehnica de control documentar-contabil,se utilizeaza :a. cind controlul financiar se exercita de o singura persoana ;b. atunci cind salariatii nu pun la dispozitie organelor de control documentele

necesare ;c. pentru a obtine argumentele justificative ale controlului ;d. numai de catre CCR si GF.

R: C

121. Comparatia de control ca instrument al controlului documentar-contabil,consta in :a. urmarirea informatiilor obtinute din exteriorul entitatii cu cele din entitate din punct

de vedere al realitatii si oportunitatii;b. compararea obiectivelor (propunerilor) conducerii cu realitatea pe teren(tinind cont

si de controalele CCR) ;c. compararea starii disciplinare a personalului cu prevederile Regulamentului de

ordine interioara si ROF;d. examinarea comparativa a diferitelor solduri din evidentele analitice cu cele supuse

controlului.

R: D

122. Controlul faptic ca procedeu de control financiar ,presupune:a. stabilirea realitatii,existentei si miscarii mijloacelor materiale si banesti si a

desfasurarii activitatii economico-financiare ;b. un control sintetic (estimativ) asupra elementelor materiale si banesti cit si asupra

activitatii financiar-contabile ;c. controlul de fond al mijloacelor materiale si banesti cu aprobarea ANAF si viza

CCR;d. verificarea starii disciplinare a salariatilor ce intocmesc documente financiar-

contabile.

R: A

123. Inventarierea ca procedeu de control faptic reprezinta:a. baza teoretica a principalei activitati inainte de intocmirea Bilantului contabil ;b. principala modalitate de control faptic respectiv constatarea la un moment dat, a

existentei cantitative si calitative a elementelor de activ si pasiv, ale unei unitati gestionare;

c. controlul de forma si fond a operatiunilor economico-financiare ;d. un atribut al conducerii intrucit este organizata si exercitata numai de aceasta.

R: B

124. Expertiza tehnica si analiza de laborator sunt modalitati de control ,care se utilizeaza in munca de control atunci cind :a. sunt cerute de intirzierea intocmirii balantelor de verificare si a bilantului ;b. exista diferente intre soldurile sintetice si analitice ;c. complexitatea unor probleme depaseste nivelul de pregatire ,aparatura de care

dispune sau competenta legala atribuita organului de control ;d. existenta de stornari repetate ale operatiilor economice (mai mult de 10 pe luna).

R: C

125. Observarea directa este o tehnica a controlului faptic si se utilizeaza cu prioritate in :a. controlul cronologic ;b. controlul invers cronologic ;c. controlul pe grupe de operatiuni ;d. controlul concomitent.

R: D

126. Inspectia fizica este o modalitate a controlului faptic si consta ,in :a. examinarea activelor si a altor resurse ;b. efectuarea de teste de control financiar;c. urmarirea cronologica a unei operatii ;d. corelarea fizica (faptica) a operatiunilor din entitate cu documentele de la terti, daca

e prevazuta in Regulamentul de Oragnizare si Functionare (ROF).

R: A

127. Controlul total ca modalitate (tehnica) a controlului faptic,cuprinde:a. participarea intregului personal;b. toate operatiunile din cadrul obiectivelor stabilite si pe intreaga perioada supusa

controlului;c. toate formele de control financiar;d. tot personalul si toate formele de control financiar.

R: B

128. Analiza economico-financiara este un instrument sistematic, utilizat de controlul financiar,care presupune:a. aditionarea tuturor constatarilor controalelor precedente cu avizul expres al

conducatorului entitatii ;b. studierea relatiilor entitatii cu organele de control din exterior (CCR, UCAAPI,

GF) ;c. descompunerea activitatilor controlate pe elemente constitutive si studiaza

raporturile existente intre acestea ;d. cercetarea tuturor sanctiunilor si recomandarilor formulate de organele de control

pentru urmarirea modului de aducere la indeplinire a masurilor stabilite.

R: C

129. La stabilirea raspunderii,ca modalitati de finalizare (valorificare) a constatarilorcontrolului financiar, exista urmatoarele categorii de raspundere :

A - raspunderea disciplinara ;B - raspunderea contraventionala(administrativa) ;C - raspunderea civila ;D - raspunderea materiala ;E - raspunderea legala ;F - raspunderea penala.a. A+B+C+D+E;b. A+B+C+E+F;c. B+C+D+E+F;d. A+B+C+D+F.

R: D

130. Raspunderea disciplinara ca modalitate de finalizare a controlului financiar,intervine atunci cind :a. o persoana din afara entitatii incalca cu vinovatie Regulamentul de ordine interioara

sau Regulamentul de Organizare si Functionare al entitatii ;b. persoana incadrata in munca incalca cu vinovatie obligatiile proprii ori normele de

comportare ;c. controlul financiar stabileste fapte penale in sarcina unor salariati ;d. exista indicii de frauda.

R: B

131. Raspunderea materiala ca modalitate de finalizare a controlului financiar,are loc atuncicind sunt indeplinite urmatoarele conditii :

A - intre autorul pagubei si unitatea pagubita sa fi existat un raport juridic de munca la datasavirsirii faptei cauzatoare de paguba ;B - fapta cauzatoare a pagubei sa aiba caracter ilicit,sa fie personala si in legatura cu munca ;C - prin fapta ilicita, autorul sa fi produs o paguba materiala in patrimoniul unitatii la care esteincadrat ;D - sa existe un raport de cauzalitate intre fapta ilicita si paguba ;E - fapta sa se fi produs din ordinul unui sef ierarhic ,de la nivelul managementului de virf ;F - persoana sa fi savirsit fapta cu vinovatie ,sub forma omisiva sau comisiva.a. A+B+C+E+F ;b. A+C+D+E+F ;c. A+B+C+D+F ;d. B+C+D+E+F.

R: C

132. Raspunderea individuala ,ca forma a raspunderii materiale, presupune:a. obligativitatea persoanei incadrate in munca,sa repare singura si in intregime

paguba cauzata prin fapta sa personala si din vinovatie proprie ;b. ca persoana fara contract de munca sa repare in cuatumul vinovatiei personale parte

dintr-o paguba produsa de mai multi autori entitatii ;c. ca persoana incadrata in munca sa repare in cuantumul vinovatiei personale

(individuale) intreaga paguba produsa de mai multi autori entitatii ;d. ca autorul pagubei are vinovatie si trebuie sa repare paguba produsa indiferent daca

intre acesta si entitate exista sau nu un raport juridic de munca.

R: A

133. Raspunderea comuna ,ca forma in cadrul raspunderii materiale se stabileste:a. intre toti salariatii ,atunci cind autorul pagubei nu poate fi identificat;b. atunci cind exista o paguba si mai multi autori ;c. cind paguba s-a produs din vina proprie a unui salariat ;d. atunci cind salariatul incalca normele de conduita interna (ROF si Regulamente

interne).

R: B

134. Raspunderea solidara, ca forma a raspunderii materiale se stabileste atunci cand:a. un angajat solitar a produs o paguba entitatii;b. o persoana solitara ce nu are calitatea de angajat a produs o paguba entitatii ;c. revine obligatia mai multor persoane de a executa aceiasi datorie,fiecare pentru

totalitatea datoriei ;d. revine obligatia mai multor persoane de a executa aceiasi datori ,fiecare pentru cota

parte din datorie.

R: C

135. Raspunderea subsidiara ca forma a raspunderii materiale ,se stabileste atunci cind:a. paguba a fost produsa de o singura persoana ;b. paguba a fost produsa de mai multe persoane si una dintre acestea a disparut,a

murit etc ;c. organul de control a constatat existenta unei pagube insa nu a putut determina

cuantumul acesteia ;d. paguba este produsa de mai multe persoane,dar gradul lor de participare nu este

identic sau similar ori unele dintre actiunile deficitare nu constituie o cauza nemijlocita a pagubei ,ci numai un prilej.

R: D

136. Titlul executoriu prin care persoana in cauza recunoaste producerea pagubei si vinovatia sa ,angajindu-se pentru acoperirea pagubei,restituirea sumelor incasate nejustificat, plata contravalorii bunurilor care nu mai pot fi restituite in natura,ori a serviciilor nedatorate, poarta denumirea de :a. angajament de plata ;b. decizie de imputare ;c. titlu executoriu judecatoresc ;d. dispozitie de retinere din salariul titularului de avR.

R: A

137. Scopul controlului financiar public intern,este :

A - verificarea legalitatii,regularitatii si conformitatii operatiunilor ;B - identificarea slabiciunilor controlului intern;

C - anchetarea persoanelor care se fac vinovate de nereguli financiare;D - propunerea de masuri de remediere a acestora.a. A+B+C;b. A+B+D;c. A+C+D;d. B+C+D.

R: B

138. Curtea de Coturi a Romaniei (CCR), este:a. institutia de control fiscal,privind obligatiile entitatilor si institutiilor publice,

organizata la nivelul Parlamentului Romaniei ;b. institutia de control financiar asupra modului de formare, administrare si de

intrebuintare a resurselor finanaciare ale statului si ale sectorului public ;c. structura de control financiar suprem, peste toate formele de control financiar-fiscal

si de audit din Romania, organizata la nivelul Parlamentului Romaniei subordonata direct Primului Ministru;

d. structura de control fiscal si de audit la nivelul Parlamentului Romaniei.

R: B

139. Autoritatea Nationala de Audit (ANA), organism fara personalitate juridica, pe langa Curtea de Conturi a Romaniei, a fost constituita pentru auditarea fondurilor ISPA, SAPARD si PHARE in vederea :a. intariri capacitatii de control financiar-fiscal ;b. intariri capacitatii de control financiar-fiscal si de audit ;c. indepliniri unor obligatii ce revin Romaniei in procesul de integrare europeana ;d. controlului financiar al institutiilor din cadrul Parlamentului Romaniei.

R: C

140. Incasarea si contabilizarea pe fiecare contribuabil si pe fiecare sursa de venit, a veniturilor publice se face prin:a. Directiile Generale ale Finantelor Publice (DGFP) ;b. Garda Financiara (GF) si DGFP ;c. Curtea de Conturi a Romaniei(CCR) ;d. Sistemul Trezoreriei publice.

R: D

141. Trezoreria statului,realizeaza contul de executie a bugetului de stat, a bugetelor fondurilor speciale si a bugetelor locale,prin centralizare contabila, la urmatoarele termene :a. trimestrial si anual ;b. lunar si trimestrial ;c. anual ;d. semestrial si anual.

R: A

142. Insitutia - Administratia fiscala - are scopul, de :a. raportare lunara a rezultatelor la UCAAPI din MFP ;b. stabilire si inregistrare a debitelor, colectare si urmarire, incasarea impozitelor si

taxelor datorate bugetelor publice ;c. a controla obligatiilor fiscale,ca organism intermediar al CCR;d. a crea o imagine de legalitate intre datornici si stat procedand la anchetarea

personalor ce au produs pagube.

R: B

143. Principalele atributii ale Autoritatii Nationale Vamale(ANV) ,sunt :

A - efectueaza operatiunea de vamuire,la birourile si punctele vamale,cu personalul sau operativ sub indrumarea si controlul Directiilor regionale si vamale si al Directiei Generale a Vamilor(in cazurile si in conditiile prevazute de Regulamentul vamal ;B - efectuarea controlului vamalal mijloacelor de trRport si al marfurilor,precum si al bunurilor apartinind persoanelor fizice,prezentate la intoarcerea sau la scoaterea lor din tara ;C - in cazul in care se refuza prezentarea,autoritatea vamala are dreptul sa efectueze controlul vamal din proprie initiativa fara acordul titularului ;D - efecteaza anchete in legatura cu operatiunile de vamuire ;E -efectueaza controlul vamal corporal al persoanelor in cazuri exeptionale;a. A+B+D+E ;b. A+C+D+E ;c. A+B+C+E ;d. B+C+D+E.

R: C

144. Comisariatul general este structura centrala a Garzii Financiare,care sub conducerea comisarului general :

A - asigura realizarea strategiei de control ;B - urmareste modul de realizare a atributiilor incredintate Comisariatelor sectiilor judetene si a Comisariatului Municipiului Bucuresti;C - ancheteaza cazurile de evaziune fiscala;D - stabileste masuri operative pentru eficienta controlului curent si a controlului tematic.a. A+B+C ;b. B+C+D ;c. A+C+D ;d. A+B+D.

R: D

145. In vedera realizarii atributiilor sale,peatru combaterea actelor si faptelor de evaziune fiscala,Garda Financiara efectueaza controlul operativ si inopinat cu privire, la:

A - respectarea actelor normative,in scopul prevenirii,descoperirii si combaterii oricaror acte si fapte interzise de lege ;B - respectarea normelor de comert,urmarind prevenirea,depistarea si inlaturarea operatiunilorilicite ;C - modul de producere,depozitare ,circulatie si valorificare a bunurilor,in toate locurile si spatiile in toate locurile in care se desfasoara activitatea agentului economic;D -controlul fiscal care conduce la evaziunea fiscala indiferent de locul unde aceasta se produce ;

E -participa in colaborare cu organele de specialitate ale altor ministere si institutii specializate,la actiuni de depistare si combatere a activitatii ilicite care genereaza fenomene deevaziune fiscala si frauda.a. A+B+C+D ;b. A+B+C+E ;c. A+C+D+E ;d. B+C+D+E.

R: B

146. Cancelaria Primului Ministru este o componenta a aparatului de lucru a Guvernului,care :a. exercita atributii de control la nivelul Parlamentului Romaniei ;b. exercita controlul financiar-fiscal asupra activitatiiautoritatilor si institutiilor

publice centrale si locale, dispus de Primul Ministru ;c. exercita si actiuni de control asupra activitatii autoritatilor si institutiilor publice

(centrale si locale) si asigura coordonarea luptei antifrauda si protejarea intereselor financiare ale UE in Romania in calitate de punct unic de contact cu Oficiul de Lupta Antifrauda (OLAF) ;

d. asigura controlul financiar si protejarea intereselor financiare ale UE in Romania.

R: C

147. Asa cum este definit de cadrul normativ existent,auditul public intern,este o activitate functional independenta si obiectiva,care ;

A - ofera o asigurare rezonabila si consiliaza conducerea pentru buna administrare a veniturilor si cheltuielilor publice, in vederea perfectionarii activitatii entitatii publice ;B - ajuta entitatea publica sa isi indeplineasca obiectivele ;C - ca organ de decizie stabileste cele mai bune directii de actiune pentru realizarea obiectivelor stabilite ;D - evalueaza si imbunatateste eficienta si eficacitatea sistemelor de management,bazate pe gestiunea riscului.a. A+B+C ;b. A+C+D ;c. B+C+D;d. A+B+D.

R: D

148. OG 119/99 privind controlul intern, il defineste ca fiind :a. Ramblul formelor de control exercitate la nivelulentitatii publice, inclusiv auditul

intern,stabilite de conducere in vederea asigurarii administrarii fondurilor,conform reglementarilor legale, in mod economic,eficient si eficace si include structurile organizatorice,metodele si procedurile ;

b. totalitatea formelor de control,proceduri si tehnici,fiind un control ulterior,care urmareste administrarea fondurilor in mod economic,eficient si eficace ;

c. suma tuturor controalelor entitatii,organizat la cel mai inalt nivel ierarhic pentru a-si pastra independenta si a asigura administrarea fondurilor in mod eficace,economic si eficient ;

d. suma tuturor controalelor stabilite de management, fiind organizat la cel mai inalt nivel ierarhic,asigurind consilierea manageriala.

R: A

149. Obiectivele generale ale controlului intern,sunt :

A - realizarea,la un nivel corespunzator de calitate, a obiectivelor entitatii publice,stabilite in concordanta cu propria lor misiune,in conditii de regularitate,eficacitate,economicitate si eficienta ;B - protejarea fondurilor publice impotriva pierderilor datorate erorii,risipei,abuzului sau fraudei ;C - fondurile derulate prin programele PHARE, ISPA si SAPARD ;

D - dezvoltarea si intretinerea unor sisteme de colectare , prelucrare, difuzare si stocare a informatiilor, precum si a unor sisteme si proceduri de informare publica adecvata prin rapoarte periodice.a. A+B+C ;b. A+C+D ;c. A+B+D ;d. B+C+D.

R: C

150. Structura organizatorica adecvata a controlului intern, asigura indeplinirea obiectivelor formate din :

A - sarcini (componenta elementara);B - atributiuni si functiuni(componente agregate);C - componentele structurale ale organizatiei(compartimente si posturi);D - misiuni(componenta aleatorie).a. A+B+D ;b. A+C+D ;c. B+C+D ;d. A+B+C.

R: D

151. Procedurile in cadrul controlului intern, reprezinta :a. pasii ce trebuie urmati, algoritmul, in realizarea sarcinilor,exercitarea

competentelor si angajarea responsabilitatilor;b. Ramblul de legi aferente acestui domeniu;c. regulile stabilite de CE intrucit acesta este un control european ce orienteaza

entitatea spre viitor ;d. buna practica in domeniu acumulata in timp in cadrul entitatii.

R: A

152. Atributele controlului intern ,sunt:

A - este integrat in sistemul de management al fiecarei componente structurale a organizatiei;B - intra in atributiile persoanelor de la toate nivelurile;C - este organizat numai la cel mai inalt nivel ierarhic;D - ofera o asigurare rezonabila in vederea atingerii obiectivelor.

a. A+B+C;b. A+B+D;c. A+C+D;d. B+C+D.

R: B

153. Controlul intern in Romania este organizat dupa modelul :a. canadian- Criterii privind Comitetul de Control (CoCo);b. Organizatiilor Internationale de Audit Suprem (INTOSAI);c. american- Comitetul de Sponzorizare al Organizatiilor (COSO);d. modelul de buna practica acceptat de UE.

R: C

154. Controlul financiar preventiv se organizeaza la urmatoarele entitati :

A - autoritatile publice si autoritatile administrative autonome ;B - institutiile publice apartinind administratiei publice centrale si locale si la institutiilepublice din subordinea acestora ;C - regii autonome de interes national sau local ;D - companii sau societati nationale ;E - societati comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala detine capitalulmajoritar si care utilizeaza sau administreaza fonduri publice si/sau patrimoniu public ;F - agentiile cu sau fara personalitate juridica ,care gestioneaza fonduri provenite din finantariexterne, rambursabile sau nerambursabile ;G - MFP pentru operatiunile de trezorerie,datoria publica, realizarea veniturilor statului si acontributiei Romaniei la bugetul UE ;H - societatile comerciale care au relatii cu institutiile publice ;I - autoritatile publice executive ale administratiei publice locale, pentru operatiuni de datorie publica si realizarea veniturilor proprii.a. A+B+C+D+E+F+G+H ;b. A+C+D+E+F+G+H+I ;c. B+C+D+E+F+G+H+I ;d. A+B+C+D+E+F+G+I.

R: D

155. Curtea de Conturi exercita numai :a. control ulterior ;b. control operativ prin sondaj ;c. control ierarhic ;d. control prin stopaj la sursa.

R: A

156. Viza de control financiar preventiv (CFP) se exercita :a. prin intocmirea unui Raport de CFP, semnat si datat ;b. prin semnatura persoanelor desemnate si prin aplicarea sigiliului personal al

acestora ;c. prin datare si aplicare a sigiliului personal;

d. prin proces verbal de CFP.

R: B

157. Procedura de refuz de viza CFP(a persoanei desemnate ), se deruleaza astfel :

A- refuza motivat, in scris, acordarea vizei de CFP ;B- consemneaza refuzul in Registrul privind operatiunile prezentate la viza de CFP ; la

refuzul de viza se anexeaza si un exemplar al Listei de control, cu indicareaelementelor din lista ale caror cerinte nu sunt indeplinite ;

C- aduce la cunostiinta ordonatorului de credite refuzul de viza, insotit de actelejustificative semnificative ;

D- face o notificare catre Curtea de Conturi ; E- restituie compartimentelor de specialitate care au initiat operatiunea, celelalte documente.a. A+B+C+D ;b. A+C+D+E ;c. A+B+C+E ;d. B+C+D+E.

R: C

158. Controlorii delegati ai Unitatii Centrale de Armonizare a Sistemelor de Management Financiar Contabil (UCASMFC) din cadrul MFP, in exercitarea controlului financiar preventiv delegat, isi desfasoara activitatea :a. in cadrul MFP, numai pentru operatiuni care se inscriu in conditiile fixate prin

ordinul de numire ;b. in cadrul UCAAPI, numai pentru operatiuni care se inscriu in conditiile fixate prin

ordinul de numire ;c. in cadrul CCR, numai pentru operatiuni care se inscriu in conditiile fixate prin

ordinul de numire ;d. la sediul institutiilor la care au fost numiti si numai pentru operatinuile care se

inscriu in conditiile fixate prin ordinul de numire.

R: D

159. Controlul financiar preventiv delegat (cfpd) se exercita asupra operatiunilor ce intra in competenta sa, numai dupa ce :a. acestea au fost supuse controlului financiar preventiv propriu (cfpp) ;b. acestia au promovat testul de competenta sustinut la MFP - CCR ;c. cfpp (intern) solicita acest tip de control ;d. obtine aprobarea conducatorului entitatii.

R: A

160. Daca in exercitarea atributiilor controlorul delegat sesizeaza ca, in mod repetat cfpp a acordat vina pentru operatiuni care nu intrunesc conditiile de regularitate si dupa caz de incadrare in limitele si destinatia creditelor bugetare si/sau angajament, acesta:a. se va retrage imediat din misiune, anuntand seful ierarhic al CCR;b. il informeaza in scris pe ordonatorul de credite pentru a dispune masurile ce se

impun ;

c. il informeaza in scris pe directorul UCAAPI ;d. aplica sanctiuni persoanelor vinovate si face anchete.

R: B

161. Ordonatorii de credite au obligatia :a. de a angaja si utiliza creditele bugetare numai in limitele prevederilor si

destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale ;

b. de a angaja si utiliza creditele bugetare numai dupa aprobarea acestora de catre ordonatorul de credite cu avizul UCAAPI ;

c. de a angaja si utiliza credite bugetare numai dupa aprobarea acestora de catre ordonatorul de credite cu avizul CCR;

d. de a utiliza creditele bugetare numai in limitele prevederilor si destinatiilor aprobate, intocmind pentru fiecare un Raport de necesitate.

R: A

162. Operatiile care fac obiectul controlului financiar preventiv delegat (cfpd), se supun aprobarii:a. Adunarii Generale anuale;b. CCR insotite de viza de cfpp cu semnatura si sigiliul personal;c. ordonatorului de credite numai insotite de viza de cfpd care se acorda sau se refuza,

in scris pe formular tipizat, cu semnatura si sigiliul personal al controlorului delegatcompetent ;

d. Consiliului director numai insotit de viza de cfpd care se acorda sau se refuza in scris pe formular tipizat, cu semnatura si sigiliul personal al controlorului delegat competent .

R: C

163. Controlul financiar preventiv delgat (cfpd) se efectueaza in termen de :a. 3 zile lucratoare de la prezentarea operatiei insotita de toate documentele

justificative si informatiile solicitate ;b. 5 zile lucratoare de la prezentarea opertiei insotita de toate documentele

justificative si informatiile solicitate ;c. 7 zile lucratoare de la prezentarea opertiei insotita de toate documentele

justificative si informatiile solicitate ;d. 10 zile lucratoare de la prezentarea opertiei insotita de toate documentele

justificative si informatiile solicitate.

R: A

164. Daca in urma parcurgerii procedurii de control financiar preventiv delegat (cfpd) se constata ca cel putin un element de fond cuprins in Lista de control nu este indeplinit, controlorul delegat, are obligatia :a. de a se retrage imediat din misiune cu viza CCR ;b. de a comunica situatia la UCAAPI ;c. de a comunica situatia telefonic la UCASMFC ;d. de a comunica in scris ordonatorului de credite, motivul pentru care operatiunea nu

poate fi efectuata.

R: D

165. Acquis-ul comunitar, reprezinta :a. totalitatea normelor juridice ce reglementeaza activitatea institutiilor UE, actiunile

si politicile comunitare ;b. totalitatea legilor economico financiare din Romania ce reglementeaza domeniul

respectiv ;c. programul de integrare europeana acceptat de tarile membre ale UE ;d. sanctiunile acordate tarilor membre ale UE si urmarirea modului de indeplinire a

masurilor luate.

R: A

166. Tratatul Uniunii Europene enumera cinci instrumente emise de institutiile comunitare, si anume :

A- regulamente ;B- directive ;C- decizii ;D- recomandari ;E - sanctiuni (cu caracter de preventie) ;

F - opinii independente.a. A+B+C+D+E ;b. A+B+C+D+F ;c. A+B+C+E+F ;d. B+C+D+E+F.

R: B

167. Oficiul European de Lupta Anti-Frauda (OLAF) a fost infiintat ca o structura a Comisiei Europene, in anul :a. 1992 ;b. 1995 ;c. 1999 ;d. 2000 ;

R: C

168. Activitatea Oficiului de Lupta Anti-Frauda (OLAF) se concentreaza pe lupta impotriva coruptiei si a altor activitati ilegale care aduc atingere intereselor financiare comunitare, respectiv :

A- depistarea si monitorizarea fraudei vamale ;B- apropierea frauduloasa a subventiilor ;C- evaziunea fiscala daca a afectat bugetele comunitare ;

D- implicarea politicului in dirijarea si utilizarea fondurilor comunitare.a. A+B+C;b. A+B+D;c. A+C+D;d. B+C+D.

R: A

169. Activitatile Oficiului de Lupta Anti-Frauda (OLAF) implica in mod special:

A- efectuarea de investigatii administrative (externe si interne) pentru combatarea fraudei,coruptiei si a altor activitati ilegale ;

B- acordarea de asistenta din partea Comisiei privind coordonarea statelor membre in sfera luptei impotriva fraudei ;

C- pregatirea initiativelor legislative si normative ale Comisiei avand drept obiectiv prevenirea fraudei ;

D - incheierea protocoalelor de colaborarea intre MFP, politie, SRI, GF si ANAF cu avizul presedintelui Comisiei Europene.a. A+B+C ;b. A+C+D ;c. A+B+D ;d. B+C+D.

R: A

170. Finalizarea actiunilor de control se pot concretiza si prin stabilirea raspunderii penale, care are ca temei ,infractiunea ,adica :a. fapta care se sanctioneaza cu inchisoare privativa de libertate ;b. fapta care se sanctioneaza cu amenda penala ;c. fapta care prezinta pericol social.savirsita cu vinovatie si prevazuta de Codul civil ;d. fapta care prezinta pericol social.savirsita cu vinovatie si prevazuta de Codul penal.

R: D

171. Lucrarile pregatitoare de specialitate ale Cabinetelor de audit financiar (extern) de la inceputurile secolului XX, se refereau la :a. purtau negocieri (impreuna cu reprezentantii firmelor) cu sindicatele pentru ca in

perioada auditarii sa nu se creeze convulsii sociale ;b. inventarierea patrimoniului, inspectia conturilor, verificarea soldurilor, diferite

sondaje etc ;c. purtau negocieri cu tertele persoane din exteriorul firmei cu care aceasta avea relatii

conflictuale ;d. intocmirea bilanturilor si a situatiilor financiare anuale intr-o forma provizorie.

R: B

172. La inceputul secolului XX, urmare a costurilor mari pretinse de Cabinetele de Audit Extern, firmele si-au format propriile cabinete de audit care ulterior s-au numit Cabinete de Audit Intern, prin preluarea :a. atributiilor Cabinetelor de Audit Extern ;b. unor sarcini ale managementului ;c. efectuarii lucrarilor pregatitoare din interiorul entitatii de la Cabinetele de Audit

Extern ;d. siglei de la Cabinetele de Audit Extern.

R: C

173. Tipul de control exercitat de Garda Financiara este:

a. operativ si inopinat;b. ulterior;c. de fond;d. fiscal.

R: A

174. Controlul financiar public intern (cfpi) se exercită in urmatoarele domenii :

A - veniturile publice (stabilirea, inregistrarea debitelor si urmarirea incasarilor) ;

B - cheltuielile publice gestionate de ordonatorii principali, secundari şi terţiari ai bugetului destat, bugetului asigurărilor sociale, fondurilor extrabugetare, precum şi ai bugetelorcolectivităţilor locale;

C- utilizarea fondurilor publice externe, rambursabile şi nerambursabile, inclusiv a fondurilorUniunii Europene;

D -veniturile si cheltuielile societatilor nationale, companiilor nationale si a altor persoanejuridice de drept privat care utilizeaza fonduri publice si/sau administreaza patrimoniu public ;E - veniturile si cheltuielile societatilor comerciale romane si straine.a. A+B+C+D ;b. A+B+D+E ;c. A+C+D+E ;d. B+C+D+E.

R: A

175. Obiectivele controlului intern se refera la:A - realizarea operaţiilor în mod economic, eficient şi eficace;B - protejarea resurselor de pierderi, abuzuri, proasta gestiune şi alte nereguli;C - fiabilitatea informaţiilor interne şi externe;D - consilierea managerului de la cel mai inalt nivel cu avizul UCAAPI;

E - respectarea cadrului normativ şi a celui de reglementare interna.a. A+B+C+E ;b. A+B+D+E ;c. A+C+D+E ;d. B+C+D+E.

R: A

176. Atribuţiile Autorităţii Naţionale de Audit sunt în principal următoarele:

A - audit de sistem, verificarea pe bază de eşantion şi audit final;

B - verificări şi audit extern asupra fondurilor structurale de care va beneficia România începând cu anul 2007;

C - verificarea anuală a modului de funcţionare a sistemelor de management şi control stabilite pentru derularea programelor ISPA şi SAPARD;

D - verificarea cheltuielilor eligibile declarate, pe bază de eşantion reprezentativ;

E - efectuarea unor verificări adecvate în vederea emiterii declaraţiilor la finalizarea măsurilor şi programelor;

F - certificarea conturilor anuale SAPARD în ceea ce priveşte integralitatea, acurateţea şi veridicitatea acestora;

G - controlul tuturor institutiilor de audit (CCR);

H - veridicitatea existenţei şi corectitudinii elementului de cofinanţare naţional.a. A+B+C+D+E+F+G ;b. B+C+D+E+F+G+H ;c. A+B+C+D+E+F+H ;d. A+C+D+E+F+G.

R: C

177. Autoritatea Nationala a Vamilor (ANV) este organism specializat al MFP, al carei scop este:

a. infaptuirea politicii economice a Guvernului Romaniei in domeniul vamalb. realizarea politicii economice a Parlamentului Romaniei in domeniul vamalc. realizarea politicii strategice a Guvernului Romaniei in domeniul vamald. coordonarea politicii economice a Guvernului Romaniei

R: A

178. Ce document intocmesc auditorii interni, atunci cand iau cunostiinta de existenta unor posibile semnale ale unei fraude sau chiar o frauda?

a. Proces verbal de constatare a elementelor fraudeib. Formularul de constatare si raportare a iregularitatilor (FCRI)c. Proces verbal distinctd. adrese catre politie si procuratura

R: B

179. Personalul din cadrul Departamentului pentru lupta anti-frauda se numeste si se elibereaza din functie, prin decizia:

a. Presedintelui Camerei Deputatilorb. Ministrului Finantelor Publicec. Presedintelui ANAFd. Primului Ministru

R: D

180. Misiunea de audit public intern cuprinde patru etape, si anume:

A - Pregatirea misiunii de audit intern;B - Interventia la fata locului;C - Consemnarea constatarilor;D - Urmarirea recomandarilor;E - Raportul de audit public intern.

a. B+C+D+E;b. A+B+C+D;c. A+B+C+E;d. A+B+D+E.

R: D