· Atunci când l-am ascultat în Parlament, am ºtiut cã ace-ea nu este o cuvântare...

CMYK

Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 623 . 623 . 623 . 623 . 623 6 - 1 6 - 1 6 - 1 6 - 1 6 - 12 decembrie 202 decembrie 202 decembrie 202 decembrie 202 decembrie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

de Cosmin Pretorian

În adolescenþã, ofrazã mi-a deschisochii asupra sceneipolitice româneºti.Fusese rostitã nu cumulþi ani înainte deun bãtrânel blajin,

îmbrãcat ciudat pen-tru România acelor

ani. „...voi lupta pânã laultima mea picãturã desânge ca sã ai dreptul sãnu fii de acord cu mine!“,a spus Ion Raþiu într-odezbatere electoralã tele-vizatã prilejuitã de pri-mele alegeri (relativ) li-bere de dupã 1989. Vor-be prea profunde pentruun popor îndobitocitdupã 40 de ani de comu-nism în care scara valo-rilor fusese demult rãs-

turnatã cu fundu-n sus.La douãzeci de ani dis-

tanþã, un alt bãtrânel lafel de blajin, MajestateaSa Regele Mihai I, a maioferit o lecþie de bun simþpolitic ºi civic acestui po-por de multe ori durerosde inabil în a-ºi alege li-derii: „Nu vãd Româniade astãzi ca pe o moºteni-re de la pãrinþii noºtri, cica pe o þarã pe care amluat-o cu împrumut de lacopiii noºtri. Aºa sã neajute Dumnezeu!”. Frazaa fost rostitã în încheiereadiscursului sãu istoric înfaþa camerelor reunite aleParlamentului Românieide românul pe care comu-niºtii l-au alungat de treiori din þarã: prima datãla sfârºitul lui 1947 ºi dedouã ori în anii ‘90.

Din pãcate pentru na-þiunea noastrã, niciunuldintre cei doi bãtrânei nu

mai este printre noi. IonRaþiu a plecat la rãsãri-tul noului Ev, Majestateasa ieri, 5 decembrie. Aulãsat în urma lor o þarãmai micã decât ar în-dreptãþi-o realitãþile isto-rice ºi un popor doar unpic mai luminat decât l-au gãsit în 1990.

Ani de zile, am crezutcã vorbele grele adresatecu patos de Þuþea popo-rului român au reprezen-tat doar un delir al uneipersoane excepþionale,cãreia Dumnezeu i-a hã-rãzit o viaþã nici pe de-parte pe mãsura excepþi-onalului sãu spirit. Se îm-plinesc deja vreo zece anide când am început sã re-alizez cã avea dreptate.

Iertaþi-ne, Majestate,am fost niºte idioþi!

Dumnezeu sã Vã odih-neascã în pace!

La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!La revedere,Majestate!

„Nu vãd România de astãzica pe o moºtenire de lapãrinþii noºtri, ci ca pe oþarã pe care am luat-o cuîmprumut de la copiii noºtri.Aºa sã ne ajute Dumnezeu!”

6 - 12 decembrie 2017 www.indiscret.ro

2PUBLIREPORTAJ

de Cosmin Pretorian

Privind retrospectiv ºistrict matematic, pre-zenþa Alinei Tãnãses-

cu în Camera Deputaþilor sepoate reduce la urmãtoarelecifre: 14 luãri de cuvânt, 27de iniþiative legislative, 2 fi-ind deja promulgate legi,douã proiecte de hotãrâri ini-þiate ºi o moþiune. Mult pestemedia colegilor sãi de la altepartide, chiar dacã în cazul eiar fi putut exista drept scuzãtracul debutantului. Dincoloînsã de aceste cifre seci, secuvine sã ne aplecãm puþinasupra fondului activitãþii saleparlamentare.

Salarizareasistemuluibugetara reprezentatprioritatea zero

Alãturi de colegii sãi dinfiliala doljeanã a PartiduluiSocial Democrat, Alina Tã-nãsescu a plecat în Parlamentcu câteva misiuni asumate încampania electoralã. A pro-mis cã se va face o autostra-dã care sã lege Craiova decapitala þãrii, Bucureºti, ºi cã

se va zbate sã se demareze lu-crãrile la Spitalul Regional deUrgenþã. Apoi, ºi-a luat angaja-mentul mult mai general cã,dupã patru ani de mandat, dol-jenii vor trãi mult mai bine. Petermen scurt, ea a dat asigurãricã vor creºte salariile bugetari-lor, cu prioritate cele din dome-niul sãnãtãþii. Dupã încheiereaprimului an de mandat, poatebifa deja câteva reuºite. Spreexemplu, deputatul Alina Tãnã-sescu se numãrã printre iniþia-torii „Legii-cadru privind sala-rizarea personalului plãtit dinfonduri publice“, lege în bazacãreia sute de mii de bugetariprimesc astãzi un salariu consi-derabil mai mare decât în urmãcu un an. „Aºa cum am promisîn campania electoralã, am reu-ºit în mai puþin de un an de zilesã reglementãm situaþia salaria-lã a unui segment important alsocietãþii româneºti, bugetarii.Am reuºit, ºi suntem mândri deasta, sã le oferim acestor «roti-þe», fãrã de care statul român nuar putea exista, un venit decentpentru munca de multe ori epui-zantã pe care o depun în bene-ficiul societãþii româneºti“, adeclarat Alina Tãnãsescu. Înbaza acestei legi, ºi angajaþii dinsistemul sanitar, de la infirmie-rã ºi pânã la medici, au benefi-

ciat de o creºtere semnificativãa veniturilor salariale, semn cãa trecut vremea promisiunilordeºarte în Partidul Social De-mocrat.

Drum expres înregim de autostradãºi spitalul regional,promisiuni onorate!

În concordanþã cu promisiu-nile fãcute cu ocazia campanieielectorale de la sfârºitul anului2016, Alina Tãnãsescu a fostprintre parlamentarii doljenicare s-au zbãtut pentru începe-rea demersurilor în vederea con-struirii unei autostrãzi sau drumexpres care sã lege Craiova deBucureºti. „Pentru noi, parla-mentarii PSD, autostrada saudrumul expres Craiova-Bucu-reºti, alãturi de construirea Spi-talului Regional de Urgenþã, areprezentat o prioritate absolu-tã a mandatului încredinþat nouãde cãtre doljeni. Mã bucur cã,din acest punct de vedere, potsã spun cã lucrurile au intrat peun fãgaº normal. Pentru drumulexpres Craiova-Bucureºti suntdeja demarate procedurile spe-cifice, urmând ca probabil anulviitor sã se þinã licitaþia ºi sã sedesemneze un câºtigãtor. Înceea ce priveºte spitalul, am

reuºit, alãturi de colegii mei,parlamentarii PSD, sã readucemCraiova pe aceastã listã scurtãa oraºelor care vor beneficia deconstrucþia unei unitãþi sanitarede asemenea anvergurã“, asubliniat Alina Tãnãsescu.

Din postura de deputat, Ali-na Tãnãsescu s-a numãrat ºiprintre iniþiatorii legii prin carea fãcut dreptate locuitorilor dinsatul Rãcari, comuna Brãdeºti.Sunt ani de zile de când aceºtiaºi-au manifestat dorinþa de a lise schimba numele localitãþii încare locuiesc, dar pânã în acestan toatã lumea le-a promis fãrãînsã a ºi face ceva în acest sens.Anul acesta, visul le-a fost în-deplinit, în Parlament, un grupde parlamentari, printre care ºiAlina Tãnãsescu, promovând olege în acest sens.

Jurista AlinaTãnãsescu,membrã în comisiilecare dezbatreforma în Justiþie

Activitatea în Camera Depu-taþilor a Alinei Tãnãsescu aatins, semnificativ, ºi domeniuleconomic. În acest sens, depu-tata se numãrã printre iniþiato-

Aflatã la primul mandat pe bãncile Parlamentului României, tânãra juristã Alina Tãnãsescu s-adovedit a fi unul dintre pariurile câºtigate ale conducerii doljene a Partidului Social Democrat.Beneficiind de o vastã experienþã administrativã cãpãtatã în anii în care a deþinut posturile depreºedinte-director general al Casei de Asigurãri de Sãnãtate Dolj, consilier judeþean ºi vicepreºe-dinte al Consiliului Judeþean Dolj, deputatei nu i-a fost deloc greu sã se adapteze rigorilor profesi-onale obligatorii în cazul unui parlamentar. La un an de la debutul mandatului, bilanþul activitãþiisale este unul mai mult decât pozitiv, Doljul câºtigând prin prezenþa sa în Camera Deputaþilor unparlamentar sensibil la nevoile comunitãþii din care provine ºi un deputat care ºtie ºi vrea sã luptepentru interesele cetãþenilor.

rii proiectului de lege cu privi-re la înfiinþarea Fondului Suve-ran de Dezvoltare ºi Investiþii alRomâniei, un proiect promis încampania electoralã de PartidulSocial Democrat. Totodatã, de-putata doljeanã a iniþiat ºi o pro-punere legislativã de completa-re a OUG care legifereazã fi-nanþarea Institutului Naþional deCercetare-Dezvoltare pentruMicrobiologie ºi Imunologie„Cantacuzino”, propunere me-nitã a ajuta la realizarea Planu-lui naþional de intervenþie pen-tru prevenirea îmbolnãvirii înmasã a populaþiei, generate deepidemii ºi pandemii, ºi încre-dinþarea prestãrii unor serviciide interes economic general in-stituþiilor aflate în coordonareasau sub autoritatea MinisteruluiSãnãtãþii.

O laturã mai puþin mediatiza-tã a activitãþii parlamentare aAlinei Tãnãsescu o reprezintãprezenþa sa în Comisia juridicã,de disciplinã ºi de imunitãþi aCamerei Deputaþilor. În calita-tea sa de membru al acestei co-misii, deputata a vegheat custricteþe la pãstrarea rigurozitã-þii, legalitãþii ºi constituþionali-tãþii proiectelor de lege promo-vate atât de parlamentari, cât ºide Executiv. Ca o recunoaºterea calitãþii muncii prestate de-a

DeputDeputDeputDeputDeputatatatatata PSD Alina Tănăsescua PSD Alina Tănăsescua PSD Alina Tănăsescua PSD Alina Tănăsescua PSD Alina Tănăsescua tra tra tra tra tras linie, pras linie, pras linie, pras linie, pras linie, prezezezezezentându-şi activitentându-şi activitentându-şi activitentându-şi activitentându-şi activitatatatatateaeaeaeaea

Un anîn slujbacetãþenilor

















































6 - 12 decembrie 2017www.indiscret.ro

3SPECIAL

Atunci când l-am ascul-tat în Parlament, amºtiut cã acel discurs va

deveni o emblemã. Am ºtiutdin primul moment cã pute-rea unui rege nu stã doar încoroanã, ci în felul în care ale-ge sã punã jos coroana, la unmoment dat. Frazele RegeluiMihai parcã au fost rostite ieriºi vor fi la fel de proaspete ºipeste 20 de ani. Sunt esenþa atot ceea ce noi, românii, n-amputut aduna într-o singurã ex-primare unitarã dupã revolu-þie. Atunci când l-am ascultatîn Parlament, am ºtiut cã ace-ea nu este o cuvântare proto-colarã cu povara unei obliga-þii. Este ºi va rãmâne o scri-soare testament pentru noi,cei care luãm þara, o condu-cem ºi apoi o dãm mai depar-

Discursul Regeluide senator

Mario Ovidiu Oprea,preºedintele PNL Craiova

lungul acestui an, Alina Tã-nãsescu a fost propusã deconducerea centralã a parti-dului ca membru în „Comi-sia Parlamentarã Specialãpentru sistematizarea, unifi-carea ºi asigurarea stabilitã-ii legislative în domeniulJustiþiei“. Menirea acesteicomisii speciale este pune-rea în acord a deciziilor pro-nunþate de Curtea Constitu-þionalã cu prevederile Codu-lui Penal, Codului de Proce-durã Penalã, Codului Civil,Codului de Procedurã Civi-lã, precum ºi cu transpune-rea în legislaþia naþionalã aDirectivelor ParlamentuluiEuropean ºi Consiliului cuprivire la Justiþie.

„Din pãcate, în aceste zileasistãm la numeroase dezin-formãri cu privire la activi-tatea acestei comisii specia-le ºi, o spun cu pãrere de rãu,de multe ori se propagã nu-mai neadevãruri despre pro-punerile pe care noi le facemcu privire la modificarea le-gilor Justiþiei. Aº da aici unsingur exemplu, poate celmai concludent. Am vãzutcolegi din opoziþie ºimembri ai unor asociaþii ne-guvernamentale spunând cãa fost propunerea parlamen-tarilor PSD ca preºedintelesã nu mai poatã refuza nu-mirea preºedintelui ºi vice-preºedinþilor Înaltei Curþi deCasaþie ºi Justiþie. Ei bine,adevãrul este cu totul altul:Consiliul Superior al Magis-traturii ºi UNJR au venit cuaceastã propunere! Iar noinu am fãcut altceva decât sãle respectãm doleanþa. Dealtfel, vreau sã subliniez cãmodificãrile care se aduc le-gilor Justiþiei sunt, de multeori, cele propuse de asocia-þiile profesionale ale magis-traþilor sau de Consiliul Su-perior al Magistraturii ºi suntîn concordanþã cu sugestiileComisiei de la Veneþia. Înaltã ordine de idei, noi, PSD-ul, susþinem ºi vom vota înplen ca magistraþii sã rãs-pundã pentru deciziile pecare le iau. Actuala legisla-þie, aºa cum a subliniat ºiUniunea Naþionalã a Judecã-torilor din România, este to-tal inaplicabilã, iar noi con-siderãm cã prin noua preve-dere nu vom afecta cu nimicindependenþa magistraþilorºi a justiþiei. Este normal însãca fiecare dintre noi sã rãs-pundã pentru ceea ce face,fie cã suntem politicieni,medici, ingineri sau magis-traþi. Din acest punct de ve-dere, nu trebuie sã existevreo discriminare“, a subli-niat Alina Tãnãsescu.

te altora, sper, mai buni ca noi.Discursul Regelui a fost despredecenþã, despre o invitaþie fi-reascã spre o lume care ne poa-te fi la îndemânã dacã trãieºteunitã de respect, democraþie ºidragoste nesilitã de þarã. A fostun monolog despre libertãþilepentru care ai noºtri au murit,despre cum ar trebui sã valori-ficãm un moment istoric ce neaparþine ca o amprentã. Discur-sul Regelui a fost despre pace,despre motivele pentru caretrebuie sã þinem capul sus, de-spre reconciliere, despre nevo-ia de a apãra orice ritual demo-cratic câºtigat cu greu, desprebunele ºi relele care trebuie sãne întãreascã, nu sã ne dezbi-ne. Îmi amintesc propoziþia încare a remarcat cã „oamenii îºiîmplinesc visele” ºi m-am mo-

leºit, pentru cã modestia pareuneori ceva incredibil pentruun port atât de nobil. Am sim-þit cã avem acelaºi raþionament,cã loialitatea, curajul de a în-frunta orice ºi seriozitatea cucare te dedici misiunii pe careo ai sunt elementele cu carepoþi învinge orice rãzboi, fãrãsã îl creezi tu. În 2011, Regelea simþit cum demagogia, egois-mul, setea de putere ºi intere-sele pestriþe umbreau naþiuneaindependentã. ªi astãzi existãdestui cei care sunt niºte pri-begi în adevãrata politicã ºi n-au legi morale dupã care sã seghideze. Esenþa discursuluieste despre rãspundere, desprea face bine, nu despre a croidupã bunul plac o þarã, o nouãgeneraþie, un val instituþional.Poate cel mai des folosit cuvânt

din adresarea sa rãsplãtitã cuaplauze a fost „încrederea”.În viziunea Regelui, cu încre-dere s-au putut construi toateºi cu încredere se vor clãdialte punþi spre obiectivele lacare trebuie sã ajungem. Mi-aº dori sã cred cã chiar dacãRegele a fost pânã la urmã unom ce poate fi rãpus de o boa-lã, el rãmâne o entitate nemu-ritoare pentru cei care se ghi-deazã dupã exemplul sãu ºipentru cei care cred în sfatulsãu. În definitiv, a avut drep-tate. Stã în puterea noastrã sãschimbãm ceea ce vrem sã fieschimbat. Stã în puterea noas-trã sã acþionãm responsabil ºistã în puterea noastrã sã lup-tãm pentru independenþã, in-diferent de câte ori a trebuitsã ne-o recâºtigãm. DiscursulRegelui nu a fost niciodatãdespre rege, ci despre noi ºice ar trebui sã se aleagã bunde noi.

B iblioteca Judeþeanã“Alexandru ºi AristiaAman” deschide mier-

curi, 6 decembrie, expoziþia decarte cu titlul “In MemoriamRegele Mihai I al României”.

Organizatã ca urmare a dece-sului Regelui Mihai I al Româ-niei în data de 5 decembrie2017, expoziþia reuneºte cãrþi ºidocumente despre Regele Mi-hai I al României, dar ºi despreCasa Regalã.

Nãscut la 25 octombrie 1921,rege al României în douã rân-duri, prima datã în intervalul1927-1930, cea de-a doua pe-rioadã fiind în anii 1940-1947,Majestatea Sa este ultimul mo-narh interbelic.

Între titlurile expuse menþio-nãm:

1. “Maºinile Regelui”, Prin-cipele Radu al României, Bu-cureºti: Editura Curtea VechePublishing, 2012;

2. “Exilul regelui”, DianaMandache, Bucureºti: EdituraCurtea Veche, 2016;

3. “O domnie întreruptã: con-vorbiri cu Philippe Vignié Des-plces”, traducere de EcaterinaStamatin, Bucureºti: Editura Li-bra, 1995;

4. “Mihai I al României: re-gele ºi þara”, Ivor Porter, tra-

ducere de Gabriel Tudor, Bucu-reºti: Editura Allfa, 2007;

5. “Coroana românã la 140de ani”, Principesa Margaretaa României, Principele Radu alRomâniei, Bucureºti: EdituraCurtea Veche Publishing, 2008;

6. “Abdicarea Regelui MihaiI: documente diplomatice inedi-te”, Mark László-Herbert, Bu-cureºti: Editura Humanitas,2010;

7. “Cotroceniul regal”, Dia-na Mandache, Bucureºti: Editu-ra Curtea Veche, 2015;

8. “Convorbiri cu Mihai I alRomâniei”, Mircea Ciobanu,Bucureºti: Editura Humanitas,2004;

9. “Mihai I, ultimul rege alromânilor”, Tatiana NiculescuBran, Bucureºti: Editura Huma-nitas, 2016;

10. “Regii ºi reginele Româ-niei: O istorie ilustratã a caseiregale”, Boris Crãciun, Iaºi:Editura Porþile Orientului, 1996;

11. “Istoria românilor în tim-pul celor patru regi: (1866 -1947), Vol. 4: Mihai I”, IoanScurtu, Bucureºti: Editura En-ciclopedicã, 2010.

Expoziþia va putea fi vizitatãîn Salonul Expoziþional al bi-bliotecii pânã la data de 20 de-cembrie 2017

Expoziþie de carte dedicatãM.S. Regele Mihai I al României


Publ

icita

te

„Nu vãd România de astãzi ca pe o moºtenire de la pãrinþii noºtri, ci ca pe o þarã pe care am luat-o cu împrumut de la copsã ne ajute Dumnezeu!”

4POLITICÃ

”În plinã crizãa lemnului de foc,PSD mãreºte cu 42%preþul mediu al unuimetru cub de masãlemnoasã pe picior

Miercuri, 29 noiembrie a.c.,plenul Camerei Deputaþilor adezbãtut ºi votat PL-x 321/2017Proiect de lege pentru aproba-rea Ordonanþei Guvernului nr.9/2017 privind prorogarea ter-menului prevãzut la art. IV dinOrdonanþa de Urgenþã a Guver-nului nr. 51/2016 pentru modi-ficarea ºi completarea Legii nr.

171/2010 privind stabilirea ºisancþionarea contravenþiilor sil-vice. Prin acest proiect de lege,majoritatea PSD-ALDE a votatmajorarea preþului mediu alunui metru cub de masã lem-noasã pe picior de la 115 lei înprezent la 164 de lei de la 1 ia-nuarie 2018, adicã o creºtere de42%. Conform prevederilor le-gale în vigoare, preþul mediu alunui metru cub de masã lem-noasã pe picior are influenþãasupra taxelor, garanþiilor, a re-devenþelor ºi a celorlalte despã-gubiri (…).

Prin aceastã majorare a pre-þului mediu al unui metru cub

de masã lemnoasã pe picior cu42% de la 1 ianuarie 2018,PSD sapã groapa majoritãþiifirmelor mici ºi mijlocii dindomeniul silvic. Ce sã facã ofirmã cu 10 angajaþi din acestdomeniu care de la 1 ianuariese va trezi cã are creºteri ma-jore de costuri privind salari-zarea angajaþilor, ca ºi taxelesau garanþiile pe care trebuie sãle plãteascã? Asta dupã ce s-auînregistrat deja costuri maimari cu combustibilul, prin in-troducerea accizei ºi cu utilitã-þile, prin creºterea preþului laenergie electricã ºi la gaze. Oriva da oameni afarã, ori va mãripreþul produsului pe care îl vin-de, fie cã e lemn de foc sau alt-ceva. ªi iatã cum, pe lângã ac-tuala crizã a lemnului de foc,se adoptã alte mãsuri care o voradânci. Nu existã sãptãmânã încare cei de la PSD sã nu adop-te mãsuri împotriva firmelorsau a cetãþenilor. Parcã dorescsã distrugã tot ºi sã rãmânãdoar ei în aceastã þarã”.

Deputat PNL de Vâlcea, Cristian Buican criticãîntr-un comunicat de presã mãsura majorãriipreþului mediu al unui metru cub de masãlemnoasã pe picior cu 42% , recent votatã cuconcursul coaliþiei aflatã la putere. Parlamenta-rul liberal este de pãrere cã noua lege va aveaefecte negative mai ales asupra societãþilorcomerciale de profil ºi cã reprezintã ºi o recu-noaºtere oficialã a crizei lemnului de foc pentrupopulaþie.

Deputatul Buican criticãmãsura majorãrii preþuluila metrul cub de masã lemnoasã


















Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior +1loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) în Rm.Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la strada princi-palã, închis cu tâmplãrie PVC cu geamuri termo-pan ºi dotãri precum încãlzire în podea, coº ºitubulaturã pânã deasupra blocului, trase firepentru panouri solare, alimentare cu apã, canali-zare, grupuri sanitare delimitate, curent electrictrifazic, acces secundar, centralã termicã, pretabilpentru orice tip de activitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.

Publ

icita

te

5ACTUALITATE

Craiova intrã în atmo-sfera Sãrbãtorilor deIarnã. De sâmbãtã,

25 noiembrie 2017, craiove-nii se pot bucura de eveni-mentele pregãtite de Primã-ria Craiova pentru Gala Sãr-bãtorilor de Iarnã 2017: spec-tacole, expoziþii cu vânzarede produse specifice Crãciu-nului, patinoar ºi OrãºelulCopiilor, din dorinþa ca locui-torii Craiovei sã petreacãîmpreunã cele mai frumoasesãrbãtori de peste an.

Acþiunile pregãtite de au-toritãþile locale craiovenilorvor avea loc, în acest an, atâtîn Piaþa Mihai Viteazu, undesunt amplasate Târgul deCrãciun, patinoarul ºi scena,cât ºi pe esplanada TeatruluiNaþional Marin Sorescu,unde va fi montat OrãºelulCopiilor.

Pentru prima oarã, Târgulde Crãciun din Craiova îºideschide porþile mai devre-me, pe 25 noiembrie 2017,ºi într-o nouã locaþie: Piaþa

Mihai Viteazu. Pânã pe 7 ia-nuarie, Primãria Craiova, Con-siliul Local ºi partenerii invitãcraiovenii sã trãiascã împreunãspiritul Sãrbãtorilor de Iarnã cuspectacole, colinde, patinoar,expoziþie cu vânzare de diverseproduse (gastronomice, tradiþi-onale, artizanale, ornamente deCrãciun etc.) ºi alte surprize, laTârgul de Crãciun Craiova2017.

Spectacolul de inaugurare alGalei Sãrbãtorilor de Iarnã 2017ºi aprinderea oficialã a lumini-þelor de Crãciun sunt programa-te sâmbãtã, 25 noiembrie, în Pia-þa Mihai Viteazu, începând cuora 18.00, când artiºtii CASUALBAND, RAOUL, DINU IAN-CU SÃLÃJANU ºi CORINACHIRIAC vor încãlzi atmosferaºi vor da startul sezonului alb.

Concertele ºi spectacolele ini-þiate de Primãria Craiova, cusprijinul partenerilor, vor con-tinua în Piaþa Mihai Viteazu, înzilele de 2, 8, 9, 15, 16 ºi 21decembrie 2017, orele 18.00 –20.00. Pe scena special amena-

jatã, craiovenii vor avea ocaziasã-i admire pe copiii ºi artiºtiide la Palatul Copiilor din Cra-iova, de la Opera Românã Cra-iova, Ansamblul Folcloric Ma-ria Tãnase, Casa de Culturã aStudenþilor, Filarmonica Olte-nia Craiova, Liceul de ArtãMarin Sorescu, Seminarul Teo-logic, Colegiul Naþional CarolI, Casa de Culturã Traian De-metrescu, dar ºi pe Rafaela, pefolkiºtii din Generaþia Folk (co-ordonaþi de Mãdãlina Amon)sau pe tinerii soliºti de la ªcoa-la de Muzicã Dan ªincai. Vi-neri, 1 decembrie 2017, scenadin Piaþa Mihai Viteazu este re-zervatã artiºtilor invitaþi în ca-drul Festivalului InternaþionalAdrian Pãunescu.

Mai multe detalii, programulTârgului de Crãciun ºi al spec-tacolelor din luna decembrie2017 vor fi actualizate pe pagi-na de facebook a Primãriei Cra-iova @facebook/Primaria-Mu-nicipiului-Craiova, pe paginaTârgului de Crãciun @facebo-ok/TargdeCraciunCraiova2017ºi pe site-ul www.primariacra-iova.ro.

Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017

de Virgil Dumitrescu

naþiunii rãdãcini adânci ºi ob-sesii pe mãsurã, ca una care apãþit-o istoric în dese rânduri.Din pãcate, tonul la care aurecurs autorii comunicatului agenerat rumoare, atât din par-tea celor aflaþi la putere, cât ºi,ce ºoc, din partea celor aflaþiîn opoziþie. A-l suspecta pe li-beralul Cãtãlin Predoiu, fostministru al justiþiei, cã vrea sãducã România la ruºi înseam-nã a o lua pe arãturã. Nimicmai deplasat pentru unii, ni-mic mai oportun pentru alþii:“Nu pot sã accept tonul pecare Departamentul de Statvorbeºte României”. De-aicinu mai e decât un pas pânã lasãritul injurios din papuci alpreºedinþilor de Camere: “Ro-mânia nu e nici þarã de idioþi,nici colonia voastrã!” Am în-þeles cã primul-ministru Tudo-se ºi-ar fi propus, având asu-prã-ºi legile justiþiei, sã deran-jeze câteva cancelarii europe-ne, care însã i-au trântit uºa înnas. Nu uºa fãrã balamale e devinã, ci lipsa de comunicare latimp ºi convingãtor a alianþeiPSD-ALDE. Lucrurile parmai complicate în ce priveºterelaþiile cu SUA, puterea de laBucureºti, aleasã democratic(totuºi!), fiind contratã puter-nic de intruziunile ambasado-rului american Hans Klemm,care calcã apãsat pe urmeledoamnei Nuland, cele ducândla Traian Bãsescu. Disputa po-liticã, radicalizatã, s-a mutat înstradã, violenþa escaladeazã,iar instituþiile democratice pardepãºite. Sã fie vremea “agen-þilor de circulaþie”?

Comunicatul Departa-mentului de Stat alSUA adresat Parla-

mentului României privind le-gile justiþiei a stârnit reacþiiputernice, ca din partea “fra-telui mai mare”, însã nu doarpro, ci ºi contra. De la înce-put trebuie precizat cã în de-mocraþie orice înclinare spremaniheism e neavenitã. Lu-mea nu se împarte doar în buniºi rãi, iar lozinca aceea “cinenu e cu noi e împotriva noas-trã” a dus în timp la crime.Prin aspiraþii ºi voinþã deneam, þara noastrã a ajuns sã-ºi vadã pe lângã visele rãma-se în aer ºi un vis pãmântean.Acela de a se fi putut dedicatrup ºi suflet orientãrii pro-atlantice, pe lângã eforturileasamblãrii pro-europene. Calede mijloc nu existã, iar faptulcã am putea trece de parteadespotismelor slavo-asiaticese înscrie în zona absurduluiprezumþios. Comunicatul De-partamentului de Stat al SUAeste o recomandare, iar nu unfetiº. Þara cu democraþia ceamai avansatã a fost prima care,cu tact, a gãsit de cuviinþã sãrevinã asupra zgomotului defond. “Dacã nu avem suvera-nitate, nu avem libertate” agrãit a doua zi Rex Tillerson,secretarul de stat al SUA. ªicât de plãcut mângâie sensi-bilitãþile reciproca: “Dacã nuavem libertate, nu avem suve-ranitate”. Sensibilitãþi neaoºecare, de apropiatul Centenar alMarii Uniri, fac sã vibreze sã-lile de spectacol. Problemasuveranitãþii are în conºtiinþa

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ACTUALITATE

Acolo unde calede mijloc nu existã

de Marielena Popa

La evenimentul organi-zat de Camera de Co-merþ ºi Industrie Vâl-

cea, printre primele zece fir-me premiate (jumãtate cu ca-pital românesc, jumãtate cucapital strãin) s-au aflat ºibrandurile locale, acum cunotorietate naþionalã: DIANASRL, ANNABELLA SRL ºiBOROMIR IND SRL. În top10 s-au mai clasat VEL PI-TAR SA, ªAPTE SPICE,VILMAR SA, DAMILASRL, NURVIL SRL, SC XA-VITEL SRL, SANO VITASRL. Premiul „InvestitoruluiStrãin” a fost acordat firmeiFAURECIA, iar Trofeul Co-munitãþii („Lahovary”) a re-venit Primãriei Râmnicu Vâl-cea.

Dupã greveºi greve

Timp de câþiva ani, patro-natul CIECH s-a confruntatcu puternice frãmântãri so-ciale care au culminat în

Gala Economiei Vâlcene, cel mai importanteveniment al mediului de afaceri din judeþ, areunit în acest an aproximativ 300 de reprezen-tanþi ai celor 1.258 de societãþi existente pepiaþã, cu 58 mai multe faþã de anul precedent.Marele câºtigãtor, premiat cu Trofeul Simian, afost CIECH SODA ROMÂNIA SA (ex -UzineleSodice Govora), în prezent companie polonezã.În anul 2016, CIECH, unicul producãtor de sodãcalcinatã rãmas activ în industria chimicã dinRomânia, a înregistrat o cifrã de afaceri de367.095.868 lei, un profit de 36.142.388 lei,având 590 de angajaþi.2013 cu o grevã generalã, cuacuze ale angajaþilor cã pri-mesc salarii mici ºi nu li se res-pectã contractul colectiv demuncã. În timpul discursuluide premiere, directorul generalal CIECH România, Witold Ur-banowski (foto jos), a mulþumitpânã ºi sindicatului Sodistulcare, deºi ostil în multe situa-þii, a pus umãrul la dezvoltateaUSG. A amintit despre proble-mele pe care compania încã nule-a depãºit ºi ºi-a exprimatgratitudinea faþã de autoritãþipentru eforturile în vederea ex-tinderii ariei de exploatare acalcarului – materie primã vi-talã – , protejând în acelaºi timpparcul Buila –Vânturariþa,zonã pe care Witold Urbanow-ski a dovedit cã o cunoaºtefoarte bine ºi pe care a descris-o superb.

“ªi turismul, ºifrumuseþea naturiisunt fundamentuleconomic vâlcean“

„Suntem de 58 de ani pe pia-þa de afaceri, românii ar spune«mulþi înainte», însã noi, polo-nezii, suntem mai zgârciþi înurãri. Eu vreau sã urez «Cel pu-þin 100 de ani» firmei pe caream privilegiul ºi onoarea sã oconduc, pentru cã experþiinoºtri spun cã pentru acesatãperioadã avem resurse. Darpânã când ajungem la cei 100de ani, avem de rezolvat pro-blema carierei de calcar Bistri-þa. Cred cã toatã lumea ºtie undeeste, dar am sã spun totuºi cã s-a desfiinþat un foarte frumosparc, Buila – Vânturariþa, ºi aintrat în perimetrul carierei, înzãcãmântul care ne asigurã

Witold Urbanowski


7ACTUALITATE

nouã cei 100 de ani. Au trecutmulþi ani ºi nu s-a miºcat nimic.Dar în acest an, cu sprijinul au-toritãþilor locale, al politicieni-lor, palamentarilor, au începutsã se miºte lucrurile. Acum, dinParlamentul României, existãun amendament de lege carepernite sã se miºte un pic par-cul natural ºi sã se facã schim-bul de terenuri, în aºa fel încâttoatã lumea sã trãiascã. Pentrucã trebuie sã trãim în simbio-zã. Mulþumesc ºi ConsiliuluiJudeþean, ºi Prefecturii, ºi Pri-mãriei, ºi tuturor politicienilor.Toatã lumea a votat în plenulSenatului, acolo amendamentuldeja a trecut. A trecut ºi de treicomisii parlamentare, maiavem douã comisii de trecut ºivotul la Camera Deputaþilor.(...). Dragii mei, pentru carierãvreau sã urez «La mulþi ani îna-inte», cu echilibru, în simbiozãcu natura noastrã, cu parcul, cuCheile Bistriþei care sunt aco-lo, cu Mãnãstirea Bistriþa, pen-tru cã ºi turismul, ºi frumuse-þea naturii sunt fundamentuleconomic vâlcean. ªi din asta

trãim, avem un judeþ foarte fru-mos. Atunci, urez ºi economieivâlcene «Mult înainte». ªivreau sã urez «Mulþi ani înain-te» ºi platformei chimice. Avemacolo douã firme importante,CET ºi Oltchim, care acum trecprin ce am trecut noi cei de laSodã. Le urez sã treacã cu suc-ces de insolvenþã ºi sã mergemîmpreunã. Aºadar, «La mulþiani înainte» pentru platformachimicã. Las patriotismul ºiurez Sodei «Mulþi ani înainte».ªi pentru toþi, dragii mei, ce sãurez: «Viaþã lungã ºi bani înpungã». ªi «La mulþi ani, Ro-mânia!». A început centenarul.Asta seamãnã cu Polonia, carea început centenarul pe 11 no-iembrie (...)”, a spus directorulpolonez.

Reacþiile pe paginile de socia-lizare nu au intârziat sã aparã.Dacã unele opinii îi caracteri-zeazã pe investitorii din Polo-nia nu tocmai favorabil, alteleexprimã speranþa cã acum, cândUzina de Sodã „ duduie”, an-gajaþii vor primi salarii maimari.

Topul firmelor vâlcene:ªeful polonez de la Sodãa rupt gura cu natura


















8ACTUALITATE

Ieºirea oamenilor în stra-dã este un drept câºtigatîn decembrie 1989. Ro-

mânii au folosit acest drept dinplin în ultimii 28 de ani ºi con-tinuã sã îl foloseascã. El tre-buie respectat ºi nimic nu tre-buie sã-i aducã atingere, atâtavreme cât legile în vigoare suntrespectate. Pentru cã principa-lul obiectiv al Revoluþiei dindecembrie a fost, ºi nu trebuiesã uitãm asta, tocmai întrona-rea Legii. Nimeni sã nu fie maipresus de lege!

În 1859, la alegerea lui Ale-xandru Ioan Cuza, domnitorulMicii Uniri, Mihail Kogalni-ceanu îi cerea acestuia: ”Fã calegea sã înlocuiascã arbitra-riul, fã ca legea sã fie tare”.

Acest îndemn este valabil ºiastãzi, ºi nu doar în contextulatât de fierbinte al reformei pa-chetului de legi privind justiþia.

Da, preocuparea noastrã atuturor, ºi a celor din Parla-ment, ºi a celor din pieþe, tre-buie sã fie aceea de a face legicare sã înlocuiascã arbitra-riul. Pentru ca niciun abuz sãnu afecteze viaþa oamenilor,drepturile ºi libertãþile lor. Pen-tru ca, deopotrivã, politicieni,magistraþi ºi simpli cetãþeni sãsuporte consecinþele legii (ºinu doar în plan moral) atuncicând încalcã legea.

În democraþie, dreptul de aprotesta nu poate avea alt sensdecât întãrirea legii, consolida-rea statului de drept, obþinereadreptãþii.

Vom asista cel mai probabil

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

în perioada urmãtoare la”spectacolul” pieþelor para-lele. Vor fi manifestãri/mitin-guri ale PSD pe de o parte ºivor continua cele ale comuni-tãþii #rezist pe de altã parte.

Nu comentez aici oportuni-tatea lor. Atâta vreme cât elese desfãºoarã paºnic ºi cu res-pectarea legalitãþii, totul esteîn regulã.

Observaþia pe care vreau são fac – ºi ca o invitaþie la re-flecþie pentru cei din pieþeleparalele – este aceea cã mizaarboratã este COMUNÃ, adi-cã tocmai SALVAREA ªI ÎN-TÃRIREA STATULUI DEDREPT/CREAREA UNEIJUSTIÞII INDEPENDENTEDE INFLUENÞE POLITICENELEGITIME.

Acest paradox al manifes-taþiilor antagoniste care cerîn esenþã acelaºi lucru mãtem cã doar la noi puteaapãrea...

Un astfel de paradox nu vaputea fi rezolvat decât în Par-lament. Din punctul meu devedere în Parlament este lo-cul în care ”bãtãlia” pentrureforma justiþiei trebuie dusãcu argumente ºi contrargu-mente având în vedere EX-CLUSIV obiectivul funda-mental – întãrirea statului dedrept. Adicã, respectarea sepa-raþiei puterilor în stat ºi a vo-tului democratic.

Iar rezultatul acestei ”bãtã-lii” trebuie sã uneascã iar nusã divizeze ºi mai tare socie-tatea româneascã.

Miercuri, 28 noiembrie,peste 120 de persoa-ne au participat la

Centrul Eparhial al Arhiepisco-piei Râmnicului la piesa de tea-tru dedicatã Marii Uniri. Mani-festarea culturalã s-a desfãºuratcu binecuvântarea Înaltprea-sfinþitului Pãrinte Varsanufie,Arhiepiscopul Râmnicului, fi-ind organizatã de Sectorul învã-þãmânt ºi activitãþi cu tineretul.Piesa de teatru, intitulatã „Sãr-bãtoare în familie”, a fost pusãîn scenã de elevii ªcolii Gim-naziale „Take Ionescu”, coordo-naþi de prof. Laura Lãcraru,micuþii dovedindu-se a fi actori

talentaþi. În deschidere, cei pre-zenþi – profesori, inspectori aiIªJ Vâlcea ºi pãrinþi – au fostcolindaþi de domnul dr. ManoleBarna împreunã cu Delia, nepo-þica lui, iar dupã aceea eleviiªcolii „Take Ionescu” au inter-pretat un cântec religios dedi-

cat Sfântului Apostol Andrei,Ocrotitorul României, precumºi alte momente care au come-morat evenimentul înfãptuit la1 Decembrie 1918.

Sursa: ArhiepiscopiaRâmnicului

Piesã de teatru dedicatãMarii Uniri

Publ

icita

te

Statul de drept ºi pieþeleparalele


9ACTUALITATE

Publ

icita

tePu

blic

itate

Râmnicu Vâlcea:Amendaþi pentru

cã au furat globuleþeornamentale

de pe spaþiul public

ªapte persoane, printrecare ºi o bãtrânã în vâr-stã de 74 de ani, au fost

amendate de Poliþia LocalãRâmnicu Vâlcea din cauzã cã aufurat globuleþe ornamentale depe Podul Vinerii Mari, amena-jat de municipalitate cu ocaziasãrbãtorilor de iarnã. Potrivitunui comunicat de presã al pri-mãriei, amenzile au fost cuprin-se între 200 ºi 400 lei.

Au fost amendatecu câte 200 leiºi douã persoanecu handicap

„Eforturile MunicipalitãþiiRâmnicului de împodobire aoraºului pentru sãrbãtorile deiarnã nu au fost apreciate detoþi în acelaºi fel, iar globule-þele montate în ornamente spe-cifice pe balustradele PoduluiVinerii Mari au exercitat, înultimele zile, o atracþie specia-lã asupra multora, care nu s-au

sfiit sã îºi completeze recuzitadecoraþiunilor de Crãciun; fãrãsã ºtie, însã, cã fac acest lucruîn bãtaia camerelor de supra-veghere din oraº. Astfel au fostsurprinºi asupra faptelor F. Va-sile-Andrei, de 25 de ani, dinMihãeºti, N. Andrei-Boris ºi U.Dumitru-Valentin - persoanecu handicap, C. Andreea-Ele-na, de 28 de ani, din RâmnicuVâlcea, I. Dorina, de 74 de ani,din Râmnicu Vâlcea (aflatã îndrum spre slujba de dimineaþãde la bisericã), M. Alexandru,de 47 de ani, din Lãpuºata, ºiM. Tudoriþa, de 54 de ani, dinMihãeºti (aceasta din urmã în-soþitã de douã nepoate mino-re). Toþi au fost sancþionaþi cuamendã de 400 de lei (în cazulcelor douã persoane cu handi-cap fiind amendaþi, cu câte 200de lei, însoþitorii acestora) ºi s-a dispus confiscarea globuþelorfurate, în vederea reamplasãriilor”, informeazã PrimãriaRâmnicu Vâlcea.


B iblioteca Judeþeanã“Alexandru ºi AristiaAman”, prin departa-

mentele Mediatecã/AmericanCorner Craiova ºi Depozit Ge-neral ºi Sãli de lecturã, organi-zeazã, în parteneriat cu ColegiulNaþional “Elena Cuza”, campa-nia de colectare de jucãrii ºi re-chizite denumitã „Din tolba luiMoº Crãciun” .

Acþiunea se desfãºoarã în pe-rioada 01-14 decembrie 2017,toate jucãriile ºi rechizitele co-lectate urmând sã fie distribui-te, în data de 15 decembrie2017, cãtre centrele sociale“Aripi de luminã” ºi “Best Life”

din Craiova. Jucãriile ºi rechi-zitele pot fi donate de oricine,acþiunea adresându-se tuturorcategoriilor sociale.

«În ultima lunã a anului, cuocazia sãrbãtorilor de iarnã, nepropunem sã le aducem puþinãbucurie tuturor copiilor de lacele douã centre sociale aflateîn administrarea ArhiepiscopieiCraiovei. Încheiem un an fruc-tuos, un an în care am colabo-rat pe multiple fronturi cu cen-trele “Aripi de Luminã” ºi“Best Life”. Pentru cã socotimimportantã colaborarea noas-trã ºi pentru cã biblioteca poa-te fi ºi un bun catalizator de

energii ºi proiecte, iniþiative ºigânduri bune, pânã la data de14 decembrie vom colecta ju-cãrii ºi rechizite pe care ulte-rior le vom redirecþiona spreaceºti copii frumoºi ºi talen-taþi», a declarat Lucian Dindi-ricã, managerul Bibliotecii Ju-deþene “Alexandru ºi AristiaAman”.

Jucãriile ºi rechizitele vor ficolectate la Biblioteca Judeþea-nã “Alexandru ºi AristiaAman”, în cadrul departamen-telor Mediatecã/American Cor-ner Craiova ºi Depozit Gene-ral ºi Sãli de lecturã.

“Din tolba luiMoº Crãciun”“Din tolba luiMoº Crãciun”“Din tolba luiMoº Crãciun”“Din tolba luiMoº Crãciun”“Din tolba luiMoº Crãciun”“Din tolba luiMoº Crãciun”“Din tolba luiMoº Crãciun”“Din tolba luiMoº Crãciun”“Din tolba luiMoº Crãciun”“Din tolba luiMoº Crãciun”“Din tolba luiMoº Crãciun”“Din tolba luiMoº Crãciun”“Din tolba luiMoº Crãciun”“Din tolba luiMoº Crãciun”“Din tolba luiMoº Crãciun”“Din tolba luiMoº Crãciun”“Din tolba luiMoº Crãciun”

În cursul sãptãmânii trecu-te, atât România cât ºi Al-bania ºi-au sãrbãtorit zi-

lele naþionale. Mai întâi, la 28noiembrie, albanezii din în-treaga lume au celebrat 105ani de la momentul istoric alproclamãrii independenþei, pe-trecut la Vlora, în anul 1912.Apoi, la 1 decembrie, Româ-nia a sãrbãtorit a 99-a aniver-sare a Marii Uniri. Dincolo deaceastã apropiere cronologicã,cele douã naþiuni sunt strânslegate de o moºtenire lingvis-ticã, istoricã ºi culturalã impre-sionantã. Evenimentele dinpreajma proclamãrii indepen-denþei Albaniei stau mãrturiepentru apropierea dintre po-poarele noastre. Astfel, alba-nezii priveau spre România caspre o putere protectoare, caspre un sprijin în lupta lor pen-tru independenþã, în vreme ceromânii, chiar prin glasul Re-gelui Carol I, se raportau laAlbania ca la o sorã mai micã,pe care se angajau sã o prote-jeze împotriva oricãror agre-siuni.

Astãzi, parcã mai mult ca

România ºi Albania,la ceas de sãrbãtoare

niciodatã, contextul geopoli-tic din aceastã parte de lumeîncepe sã semene cu epociletulburi ale istoriei, iar amenin-þãrile clasice ºi hibride planea-zã asupra Balcanilor ºi estu-lui Europei. Albania este, încã,pe drumul integrãrii europe-ne, al redefinirii ºi redescope-ririi valorilor autentice, pecare deceniile de dictaturã co-munistã le-au pus în umbrã.România, pe de altã parte,chiar dacã are propriile saleprobleme, este un stat matur,ataºat ideii europene, un par-tener strategic al Statelor Uni-te ale Americii. La fel ca în1912, România poate juca ro-lul unei puteri regionale, spri-jinind Albania în drumul sãu,încã anevoios, cãtre Europa.Poporul albanez, a cãrui onoa-re nu poate fi nici mãcar pusãsub semnul întrebãrii, va fimereu recunoscãtor pentruaceastã susþinere, aºa cum,astãzi, ne exprimãm recunoº-tinþa pentru sprijinul pe careromânii l-au acordat în forma-rea ºi afirmarea statului alba-nez modern.

de Bogdan-Alin Stoica,Deputat,

Asociaþia LigaAlbanezilor din România

10ACTUALITATE


11CULTURÃ

Secþia de ºtiinþelenaturii, din cadrulMuzeului Olteniei, avernisat marþi, lasediul din str. Popaªapcã nr. 8, expoziþiatemporarã „Mamiferedin patrimonial Secþieide ºtiinþele naturii”,realizatã de muzeo-graf dr. Claudia Goga.

Expoziþia „Mamifere dinpatrimoniul Secþiei deºtiinþele naturii“ are un

caracter ecologic, biogeograficºi sistematic, prezentând piesevaloroase existente în colecþiade mamifere din patrimonialSecþiei de ºtiinþele naturii aMuzeului Olteniei, precum ºiaspecte din viaþa acestora. Dincele aproximativ 100 de speciide mamifere din fauna Româ-niei, 72 au nevoie de mãsuri deocrotire. Colecþia de mamiferea fost constituitã începând cuanul 1952, fiind apoi îmbogã-

þitã permanent. Ea conservã unnumãr de 750 de piese repre-zentând: mamifere naturaliza-te, preparate umede, blãnuri ºitrofee, aparþinând celor 57 despecii, la care se adaugã cele47 de piese care au fost prelua-te în custodie în anul 1997 dela Muzeul Cinegetic al Carpa-þilor Posada. La întocmirea co-lecþiei de mamifere ºi-au aduscontribuþia specialiºti natura-liºti: Elena Bazilescu, Constan-tina Sorescu, Mihai Cruce,Mircea Popescu, Ion Firu, Iri-na Pãunescu, prin colectãri re-zultate în urma activitãþii decercetare în diverse zone bio-geografice din þarã ºi în specialdin Oltenia.

Piese vechi din anii: 1903,1907, 1909 (trofeu de cãprior),1910, 1916, 1917 (trofeu delup), 1918 (trofeu de cerb),1922 (trofeu de caprã neagrã),dar totodatã ºi de speciile dechiroptere, 15 din cele 17 spe-cii sunt prezente pe teritoriulOlteniei.

Totodatã, multe dintre piese-le din colecþie sunt folosite caparte integrantã a expoziþiei debazã a Secþiei de ºtiinþele natu-rii, dar ºi în cadrul activitãþilorcultural- educative.

Scopul expoziþiei este de aface cunoscutã colecþia de ma-mifere care conservã piese va-loroase de o deosebitã impor-tanþã ºtiinþificã.

Din cuprinsulexpoziþiei:

*Aspecte vizând sistematicaºi biologia celor mai importan-te ordine de mamifere;

*Rãspândirea lor zoogeogra-ficã;

*Diversitatea lor;*Curiozitãþi despre mamife-

re.Fãrã îndoialã, expoziþia se

constituie într-o acþiune cultu-

ral-educativã pentru toate cate-goriile de vizitatori, dar îndeo-sebi pentru tineri cãrora încer-cãm sã le trezim interesul pen-tru cunoaºterea patrimoniuluimuzeal.

Au o largã rãspândire geogra-ficã, în toate mediile de viaþã,majoritatea sunt terestre, unelesubterane, dar ºi acvatice, semi-acvatice ºi chiar zburãtoare. Caurmare a adaptãrii lor la diferi-te medii de viaþã, aspectul, for-ma ºi dimensiunile corpului va-riazã foarte mult.

Craiovenii vor putea admirafrumoasele exponate pânã înluna iunie 2018.

Publ

icita

te

Expoziþia temporarã –„Mamifere din patrimoniulSecþiei de ºtiinþele naturii”


















Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

Una dintre cele mai activeadministraþii locale din jude-þul Dolj este, fãrã îndoialã,cea de la Bistreþ care, în ulti-mii ani, a reuºit performanþasã implementeze zeci de pro-iecte, majoritatea finanþatedin fonduri nerambursabile.Aºa se face cã, în timp ce alþiprimari fac bilanþuri de finalde an, edilul micuþei localitãþide pe malul Dunãrii, Cristia-na Antonie, pregãteºte dejaproiectele pentru anul viitor:douã grãdiniþe moderne pen-tru aproape 200 de copii.

de Valentin Zarea

Ajunsã în fruntea primã-riei în anul 2008, Cris-tiana Antonie (foto) a

înþeles destul de repede cã pro-iectele pe fonduri nerambursa-bile sunt cam singura soluþiepentru rezolvarea problemelorlocalitãþii. Acum, dupã aproa-pe zece ani, Bistreþul este întopul localitãþilor din judeþ cândvine vorba despre proiecte im-plementate cu succes. Iar po-vestea este departe de final.

investiþii de peste 2,7 milioanede lei“, a declarat Cristiana An-tonie. Conform edilului, unadintre grãdiniþe va fi ridicatã însatul Bistreþ, iar cea de-a douaîn satul Bistreþul Nou. „ÎnBistreþ avem aproximativ 125de copii, iar în Bistreþul Nousunt peste 60. Acum suntem înprocedura de licitaþii ºi sper sãtrecem cât mai repede pesteaceastã etapã pentru ca în pri-mãvarã sã începem lucrãrile.Oricum, eu am convingerea cãambele proiecte vor fi gata anulviitor“, a mai spus primarul co-munei Bistreþ.

„Toþi anii sunt bunidacã te zbaþisã obþii proiecte“

Cristiana Antonie a vorbit ºidespre anul care stã sã se înche-ie, precizând cã, din punctul sãude vedere, a fost un an reuºit.„Anul acesta am reuºit sã im-plementãm numeroase proiec-te ºi, de asemenea, am obþinutfinanþarea pentru proiecte cevor fi implementate din 2018încolo. Spre exemplu, am reu-ºit reabilitarea sediului primã-riei, am finalizat lucrãrile la cen-tura care ocoleºte satul Bistreþ– aproape zece kilometri dedrum – ºi, de asemenea, am în-cheiat un proiect prin care amîmpãdurit o suprafaþã de 100 dehectare de teren afectat de fe-nomenul de deºertificare. Toto-datã, am reuºit reabilitarea a treipoduri care asigurau accesulcetãþenilor cãtre pãºuni, poduricare au fost distruse în urmainundaþiilor din 2006. În plus,drumul care face legãtura cuaceste poduri a fost asfaltat. Potspune cã a fost un an bun, dartoþi anii sunt buni dacã te zbaþisã obþii proiecte“, a declarat pri-marul.

ªi tot anul acesta, autoritãþiledin comuna Bistreþ au reuºit, înparteneriat cu ªcoala Gimnazia-lã ºi o fundaþie, sã obþinã o fi-nanþare de peste 17 milioane delei pentru un proiect de anver-gurã ce va fi implementat peparcursul mai multor ani. „Esteun proiect care prevede, printrealtele, reducerea abandonuluiºcolar, dar ºi organizarea unorcursuri ºi ateliere de calificarepentru cetãþenii din comunã. Întotal, aproape 730 de persoanevor fi implicate în acest proiect,în cadrul cãruia vom reabilita ºi29 de case. Vorbim despre 17,2milioane de lei ce vor fi inves-tiþi în comunitatea noastrã pânãîn anul 2020, banii proveninddin fonduri europene“, a adãu-gat Antonie.

Cu licitCu licitCu licitCu licitCu licitaţii pentraţii pentraţii pentraţii pentraţii pentru două grădiniţeu două grădiniţeu două grădiniţeu două grădiniţeu două grădiniţe

Primãria Bistreþîncheie anul în forþã

2018 - anulgrãdiniþelor

Dupã ce a investit milioane deeuro în ºcolile din comunã, edi-lul din Bistreþ ºi-a propus caanul viitor sã rezolve ºi proble-ma grãdiniþelor, una extrem despinoasã. „Aici chiar aveam omare problemã deoarece, la ni-velul comunei, nu exista niciogrãdiniþã. Am fost obligaþi sãimprovizãm, astfel cã grãdiniþaa funcþionat în clãdirea ºcolii,dar nu puteam sã rãmânem înaceastã situaþie la nesfârºit. Toc-mai de aceea am fãcut demer-surile necesare ºi am obþinut fi-nanþarea pentru construirea adouã grãdiniþe. Una este finan-þatã prin PNDL, iar cealaltã prinAFIR. În total, vorbim despre


Publ

icita

te

Iatã cã ceea ce pãreau a fidoar fantasmagoriile luiCodrin ªtefãnescu, sunt

foarte aproape de a se transfor-ma într-o realitate cruntã ºi ex-trem de îngrijorãtoare: PSD-uldoreºte organizarea unui mitingpentru susþinerea hoþiei, tocmaiacum când am primit cu toþiiregretabila veste a stingerii dinviaþã a Regelui Mihai, poate celmai important reper moral alsocietãþii româneºti.

Dacã Partidul Social Demo-crat nu va da înapoi cu organi-zarea mitingului, mai ales înaceste momente, când toatãopinia publicã internaþionalã vafi cu ochii aþintiþi asupra Româ-niei, nu va face nimic altcevadecât sã distrugã identitateanoastrã naþionalã ºi sã calce înpicioare memoria suveranuluicare a trecut cu þara prin celemai grele momente ale existen-þei noastre naþionale.

Astfel, sâmbãtã, 9 decem-brie, Partidul Social Democratvrea sã organizeze la Craiovaun miting prin care, aºa cumanunþã propaganda lor, de-monstreazã împotriva “statuluiparalel”, cât ºi împotriva par-tenerilor internaþionali ai þãriinoastre. Care “stat paralel”,doamnelor ºi domnilor socia-liºti?! Statul paralel din Tele-

Nu pãtaþi memoria RegeluiMihai, anulaþi mitingul

pentru susþinerea hoþiei!ormanul infractorului LiviuDragnea?! Statul paralel dinjudeþul Olt al baronului PaulStãnescu?! Statul paralel alminciunilor ºi manipulãrilorOlguþei Vasilescu?! Statul pa-ralel al camarilei PSD, îmbui-batã de contracte cu statul?!

De ce le este fricã liderilorPSD de instituþiile europene?!Fiindcã dau socotealã pentrufraudarea fondurilor europe-ne?! De ce le este fricã lideri-lor PSD de partenerii ameri-cani?! Fiindcã aceºtia militea-zã pentru o justiþie indepen-dentã ºi nu permit lui LiviuDragnea ºi acoliþilor sãi sãsubordoneze justiþia?! De cele este fricã liderilor PSD devocea oamenilor liberi?! Fiin-cã aceºtia sunt tot mai activiºi sancþioneazã în stradã abu-zurile PSD?!

În condiþiile în care preºe-dintele PSD, infractorul LiviuDragnea, a avut cinismul sã-ºi sãrbãtoreascã ziua de naº-tere chiar când se împlineau2 ani de la tragedia din Co-lectiv, trebuie sã luãm atitu-dine ºi sã determinãm lideriiPSD sã anuleze mitingul, fi-indcã în acest context nu maieste vorba de un mesaj poli-tic, ci de identitatea noastrãnaþionalã!

de Doru CâpleaConsilier local PNL

13ACTUALITATEDepartamentul supra-

veghere piaþã al Re-gistrului Auto Româna închis peste 200 deservice-uri care nuaveau autorizaþie defuncþionare. Mãsura afost luatã dupã uncontrol fãcut de in-spectorii Registruluila 655 de societãþi dintoatã þara, desfãºuratîn perioada 15 octom-brie - 30 noiembrie.

RAR a suspendat activi-tatea la alte 49 de service-uri care nu ºi-au

menþinut condiþiile iniþiale deautorizare. Acestea îºi vor putea

Peste 200 de service-uri auto,închise de inspectorii RAR

relua activitatea dupã maximum30 de zile, doar dacã rezolvã pro-blemele pentru care au fostamendate. Sancþiunile au fostaplicate pentru efectuarea de ac-tivitãþi de reparaþii la sistemul derulare fãrã a deþine autorizaþietehnicã, neconformitatea de a nuefectua inspecþiile finale care sãgaranteze cã autovehiculul co-respunde condiþiilor ºi regle-mentãrilor legale privind admi-terea ºi menþinerea în circulaþie,neconformitatea de a nu-ºi pãs-tra ºi respecta condiþiile iniþialede autorizare ºi lipsa certificate-lor de garanþie emise pentru lu-crãrile efectuate.

„RAR atrage atenþia poseso-rilor de autovehicule sã fie foar-te atenþi atunci când aleg servi-

ce-ul în care îºi duc maºina lareparat. Ofertele de pe piaþã carepromit reparaþii rapide ºi iefti-ne sunt, de obicei, o capcanãpentru cã acele service-uri nudispun de capabilitatea tehnicãspecificã care sã ateste calitateareparaþiilor efectuate. Acestaeste motivul pentru care inspec-torii RAR efectueazã în modfrecvent controale pentru a serviintereselor reale ale posesoru-lui de autovehicul ºi a stabili ostare de normalitate în sfera ser-viciilor auto“, se aratã într-uncomunicat al RAR.

La acþiunea de control desfã-ºuratã de DSP-RAR au fostaplicate sancþiuni contravenþio-nale în valoare totalã de 596.000lei.


14ADMINISTRAÞIE

de Nicuºor Fota

Procedura de achiziþiepublicã prin care Primã-ria Craiova vrea sã ob-

þinã „servicii de consultanþã îndomeniul sistemelor de trans-port” a fost lansatã în SistemulElectronic de Achiziþii Publicela sfârºitul lunii trecute, terme-nul stabilit pentru deschidereaofertelor fiind 12 decembrie.Edilii pun la bãtaie un contractpentru realizarea unui „studiude oportunitate privind înnoireaparcului de vehicule de trans-port public urban pentru muni-cipiul Craiova – Achiziþia deautobuze noi ºi achiziþia detramvaie noi”, cu o valoare es-timatã de aproape 100.000 delei. Studiul este necesar pentrudemararea primului proiectmajor cu cofinanþare europea-nã în acest exerciþiu financiar alUE. „Municipiul Craiova inten-þioneazã sã solicite finanþarenerambursabilã în cadrul Do-meniului de intervenþie 4.1 pen-tru achiziþionarea de autobuzeºi tramvaie noi, conform Listeiaprobate a proiectelor propusepentru finanþare în cadrul Pro-gramului Operaþional Regional2014-2020, Strategiei integratede dezvoltare urbanã ºi Planu-lui de mobilitate urbanã dura-bilã. Pentru a putea solicita fi-nanþare în cadrul acestui pro-gram este necesarã realizareadocumentelor adiacente cereriide finanþare, respectiv a memo-riului justificativ (studiului deoportunitate) privind achiziþiade autobuze noi ºi tramvaienoi”, se aratã în anunþul postatde edili în SEAP.

Proiect de 20 demilioane de euro

Potrivit administratorului pu-blic al Craiovei, Sorin Manda,edilii ar putea demara proiectulpropriu-zis în prima parte a anu-lui viitor, edilii mizând pe achi-ziþia a câteva zeci de mijloacede transport în comun noi, înbaza planului de mobilitate ur-banã adoptat anterior ºi a stu-diului de oportunitate scosacum la licitaþie. „Este un do-cument care ne este necesar

Primãria Craiova urneºteprogramul de modernizare al RAT

Edilii au comandat un studiu deEdilii au comandat un studiu deEdilii au comandat un studiu deEdilii au comandat un studiu deEdilii au comandat un studiu deoporoporoporoporoportunittunittunittunittunitatatatatate pentre pentre pentre pentre pentru necesaru necesaru necesaru necesaru necesarul deul deul deul deul deautautautautautobuzobuzobuzobuzobuze şi tre şi tre şi tre şi tre şi tramamamamamvvvvvaie noiaie noiaie noiaie noiaie noi

Municipalitatea craioveanã intenþioneazã sãcumpere tramvaie ºi autobuze noi pentru trans-portul în comun printr-un proiect cu finanþareeuropeanã. Pânã sã lanseze la apã proiectulpropriu-zis, edilii cer un studiu de oportunitatecu care sã completeze dosarul de finanþare.

pentru a accesa fonduri europe-ne pentru înnoirea parculuiRAT. Vorbim de un studiu careva arãta tipul de vehicule optimpentru Craiova, numãrul nece-sar pentru un oraº de talia noas-trã, fie cã e vorba despre auto-buze sau tramvaie, precum ºinumãrul maxim de mijloace detransport în comun pe care leputem achiziþiona cu finanþareeuropeanã. La autobuze se poa-te alege dintre autobuze electri-ce ºi cele care funcþioneazã cubiodiesel, GPL, LNG, hidrogenetc. Necesarul calculat de RATeste de 90 de autobuze ºi 18tramvaie, dar cu siguranþã nu levom putea achiziþiona pe toateprin acest proiect, pentru cã su-mele sunt limitate. Vom vedeacifrele exacte în momentul încare vom avea studiul de opor-tunitate. Din estimãrile noastre,un proiect de aproximativ 20 demilioane de euro ne-ar permitesã cumpãrãm 10 tramvaie ºi 30de autobuze, în varianta în carese opteazã pentru autobuzeleelectrice, care sunt cele maiscumpe. Noi ne-am dori sã par-curgem cât mai repede toate eta-pele, probabil cã proiectul pro-priu-zis va demara în prima par-te a anului viitor”, a declaratSorin Manda.

RAT SRL primeºte5 autobuze noipânã la Crãciun

Tot pe „frontul” înnoirii par-cului auto municipal, trebuiespus cã SRL-ul municipal detransport a ratat ºansa de a achi-ziþiona vehicule second-handanul acesta. Procedura de achi-ziþie publicã lansatã de RATSRL pentru un contract de 1,1milioane lei a fost anulatã dinlipsã de ofertanþi, reprezentan-þii societãþii demarând formali-tãþile pentru reluarea acesteia.Firma municipalã de transportva avea însã parte de înnoirepânã la sfârºitul anului. Potrivitreprezentanþilor Primãriei Cra-iova, la RAT a ajuns deja pri-mul autobuz nou din lotul de 5care trebuie livrate de cei de laSolaris anul acesta, restul de 4urmând a sosi în Craiova pânãpe data de 20 decembrie.


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

mai suflã o minge, vine un lobde pe dreapta, Þucudean reiaimparabil din semifoarfecã. Ta-bela indicã 0-1, echipele intrãla cabine, dar sunt semne cãapãrãtorii se spalã pe faþã. Man-gia e de pãrere cã din deseneleelevilor sãi executate pe iarbãeste imposibil sã nu rãsarã tri-foiul cu patru foi. Echipa se re-poziþioneazã, atacã pe flancurica la Mãrãºeºti, ba nu, ca pe”Giuseppe Meazza”, asta pen-tru a-i face pe plac lui DevisMangia. Minutul 13 din parteaa doua a poveºtii de searã de peOZN-ul din Bãnie se dovedeº-te cu ghinion pentru Hagi, ma-estru în rotirile de balon, nu ºiîn numerologie. Þâru o comiteca al doilea portar, i se aratãcartonaºul roºu, Mitriþã trans-formã sigur ºi: 1-1! Franz vonSuppe agitã subteran alãmuri-le, pentru ca dupã numai treiminute oltenii sã dubleze uni-tatea. Creºte ºi unitatea de grup,viitoriºtii îºi pierd capul, crizacoboarã la tendoane. Zlatinski,omul de fier al alb-albaºtrilor,ºuteazã spre vinclu, în muchie,balonul ricoºeazã la Bancu ºi,cum cu oltenii nu e de glumit, e2-1. Având un jucãtor în minus,Hagi mutã cu Eric, dar în zadarstriga împãratul. Scorul se ma-joreazã, 3-1, Universitatea îºi iarevanºa cu vârf ºi îndesat. PeOZN-ul din Bãnie s-a vãzut unfotbal european între douã echi-pe de top, cu Oltenia Terra Novala butoane. Dar sã nu cãdem înimne de la Bârca. Sau dimpo-trivã?...

Sâmbãta trecutã, pe nouaarenã ”Ion Oblemenco”s-a jucat ca pe ”Giusep-

pe Meazza”, asta pentru a-i facepe plac lui Devis Mangia. Laore de searã cu poveºti la gurasobei (pe stil vechi), OZN-ul dinBãnie i-a primit pe campioniifabricaþi de Hagi. CSU Craiovaþintea debarcarea, fie ºi tempo-rarã, de pe locul 2, a FCSB-ului,iar Viitorul Ovidiu, sensibil po-ziþionatã în sextetul de play-off,simþea în ceafã viscolul alune-cãrii spre play-out. Peste 18.000de fani au înfruntat frigul sprea se dezmorþi la ºarjele cavale-riei uºoare dirijate de italian, darsã nu cãdem în imne de la Bâr-ca. În absenþa lui Gustavo, însãcu Bancu în dispozitiv, Univer-sitatea se prezintã cu temele fã-cute. De partea opusã, ”Rege-le” nu abdicã de la principiulformei la zi, excepþie nefãcândnici Eric, anunþat la rezerve.Prima reprizã avea sã se poartepe contre, se ia pulsul, se ia ten-siunea. La þesãtura de pase aoltenilor, cei de pe litoral rãs-pund cu baloane trimise înadâncime. Cel cãutat obsesiv, înmijlocul unei defensive care nuºi-a bãut cafeaua, este Þucu-dean. Golgeterul Viitorului, do-rit la Cluj, face tot posibilul pen-tru a-i trezi pe cei din tranºee.Mingile zboarã spre gol, darceva se frânge în aer sau rico-ºeazã din goal-keeper. Defensi-va nu se trezeºte nici când insi-diosul Ganea reia milimetric pelângã buturi. Spectatorii îºi su-flã în pumni, soldaþii ”Regelui”

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Fotbal european pe OZN-uldin Bãnie

Peste 550 de voluntariau plantat, la Greceºti,10.000 de puieþi pe o

suprafaþã nouã, de douã hec-tare. Acþiunea a fost organi-zatã de organizaþia „Plantãmfapte bune în România“, oiniþiativã naþionalã de împã-durire bazatã pe voluntariatcare pânã în prezent a plantatpeste jumãtate de milion decopaci pe un total de peste180 hectare de terenuri publi-ce neproductive din 21 de ju-deþe ale þãrii.

„Ceea ce pãrea a fi imposi-bil a fost realizat. Am plantatîmpreunã, sute de voluntari,10.000 de puieþi de cer pe unteren cu risc mare de alune-

care. Acolo unde trecutul a în-genuncheat pãdurea, copac cucopac, om cu om, prezentul oridicã din nou, cu credinþã înviitorul în care copacul nu vamai sta în calea omului. Pentrucã a venit timpul sã alegem în-tre un viitor în care natura neeste garantul existenþei ºi un al-tul, în care deºertul ne este sin-gura alternativã, dar una cât sepoate de falsã. ªi eu cred cã amfãcut alegerea corectã”, a decla-rat Marlena Melinescu, coordo-nator local Dolj.

Parteneri locali ai acþiunii aufost Agenþia pentru ProtecþiaMediului Dolj ºi Direcþia Silvi-cã Dolj.

Au participat cu voluntari:

Cargill, DB Schenker, Hella,Sericycle, Unicredit Bank,Universitatea din Craiova -Facultatea de Agriculturã,Universitatea din Craiova -Facultatea de Horticulturã,Inspectoratul de JandarmiJudeþean “Mihai Bravul”Dolj, Gruparea JandarmiMobilã „Fraþii Buzeºti”, In-spectoratul pentru Situaþii deUrgenþã „Oltenia” al judeþu-lui Dolj, ªcoala Militarã deSubofiþeri Jandarmi „Grigo-re Alexandru Ghica” Dragã-ºani, Ansamblul Folcloric“Maria Tãnase” Craiova,ECO ªcoli, Eco Grãdiniþe dinDolj ºi voluntari indepen-denþi.

Cerul se ridicãdin pãmântla Greceºti

















pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Consiliul Judeþean Dolj ºiCentrul Judeþean pentruConservarea ºi PromovareaCulturii Tradiþionale Doljorganizeazã Alaiul Datinilor„Din bãtrâni, din oamenibuni”, în zilele de 14 ºi 15decembrie 2017, la Teatrulpentru copii ºi tineret „Co-libri“ Craiova.

Publicul se va bucura,ca în fiecare an, defragmente de iarnã

tradiþionalã, aduse în scenã degrupuri, ansambluri ºi soliºtivocali, din diverse colþuri aleþãrii, care promoveazã obiceiu-rile specifice Crãciunului ºiAnului Nou. Evenimentul va fiînsoþit de o expoziþie cu foto-grafii care ilustreazã particula-ritãþile ºi frumuseþea datinilorde iarnã din judeþul Dolj, dinarhiva CJCPCT Dolj, precumºi de o secvenþã de viaþã tradi-þionalã sub genericul „Dolju-nbucate“ de post, împlinitã cusprijinul ansamblurilor din ju-deþul nostru, participante laproiect vineri, 15 decembrie2017. De asemenea, tot vineri,15 decembrie, de la ora 18:00,ansamblurile folclorice „Bra-tia“ din Vlãdeºti - Argeº ºi„Flori dâmboviþene“ de la Târ-goviºte - Dâmboviþa, invitatela Alaiul Datinilor de cãtreCentrul Judeþean pentru Con-servarea ºi Promovarea Cultu-rii Tradiþionale Dolj, vor evo-lua pe scena Galei Sãrbãtori-lor de Iarnã 2017, în Piaþa „Mi-hai Viteazul“, la evenimentulorganizat de Primãria Munici-piului Craiova.JOI, 14 DECEMBRIE 2017,ORA 18:00, la Teatrul „Co-libri“- Grupul folcloric „GOR-

Vã doresc ca aceste Sãrbãtori de Iarnãsã vã gãseascã plini de bucurie ºisperanþã, înconjuraþi de cei dragi!

La mulþi ani, cu multã sãnãtate,fericire ºi fie ca noul an

sã vã aducã numai împliniri!

Nicolae Giugeadeputat PNL

de Dolj

În zilele de 1În zilele de 1În zilele de 1În zilele de 1În zilele de 14 şi 14 şi 14 şi 14 şi 14 şi 15 decembrie 205 decembrie 205 decembrie 205 decembrie 205 decembrie 20111117,7,7,7,7,

Alaiul Datinilor„Din bãtrâni,

din oameni buni“JEANCA“, Târgu Jiu, Gorj- Ansamblul folcloric „LILIA-CUL“, Baia de Aramã, Me-hedinþi- Octetul „LERU-I, LER“,Craiova, Dolj- Grupul „SOMEªENII“,Cluj-Napoca, Cluj- Ansamblul de datini ºi obi-ceiuri populare „ROUA“,Cloºani-Padeº, Gorj- Grupul vocal bãrbãtesc„BURNASUL” Alexandria,Teleorman- Grupul vocal „DORURI SI-BIENE“, Sibiu

VINERI,15 DECEMBRIE 2017,ORA 17:30, la Teatrul „Co-libri“- „Dolju-n bucate“ de postORA 18:00, la Teatrul „Co-libri“- Ansamblul folcloric „HORADESNÃÞUIULUI“, Bârca,Dolj- Ansamblul „TRANDAFI-RUL“ al Casei de CulturãDãbuleni, Dolj- Ansamblul Folcloric „DORCÃLÃTOR“, Craiova, Dolj- Grupul vocal „STELUÞEDUNÃRENE”, Calafat, DoljGrupul de colindãtori „RAP-SOZII DESNÃÞUIULUI“,Giurgiþa, Dolj- Grupul folcloric „BRATIA“,Vlãdeºti, Argeº- Ansamblul „FLORI DÂM-BOVIÞENE“, Târgoviºte,DâmboviþaSoliºtii vocali:Mãdãlina STOICA, ManuelaMOTOCU, Maria ROTARU,Liviu OLTEANU, Raluca MÃ-LÃESCU, Camelia CHIVU,Alexandru Ionuþ LILEA.

Intrarea este liberã la toateevenimentele!

· Atunci când l-am ascultat în Parlament, am ºtiut cã ace-ea nu este o cuvântare...

Documents

Transcript of · Atunci când l-am ascultat în Parlament, am ºtiut cã ace-ea nu este o cuvântare...