Atunci cnd o ntreprindere se nfiineaz sau are loc expansiunea, dezvoltarea unei ntreprinderi existente, ea are nevoie de capital. Sursele de procurare a capitalului sunt interne i externe.Sursele interne difer dac ne referim la nfiinarea unei ntreprinderi sau la dezvoltarea uneia existente.A. La nfiinare de asemenea sursele difer n funcie de:1. natura proprietii: public privat1. forma de organizare a ntreprinderii: societate n nume colectiv societate n comandit simpl societate n comandit pe aciuni societate pe aciuni societate cu rspundere limitat. -sursa intern, naional extern riiLa nfiinare, o ntreprindere se formeaz prin aportul de capital sau capital subscris n funcie de forma sa juridic. O regie autonom a statului (societate public), are capitalul statului. Una comercial poate avea capital mixt: de stat sau particular sau mixt n sensul capitalului autohton i cel strin.B. La ntreprinderile n funciune sursele pot fi: proprii externeSursele proprii pot fi la rndul lor surse proprii interne i surse proprii externe.Sursele proprii interne se refer la acea parte din profitul firmei care este lsat la dispoziia ei pentru dezvoltare (autofinanarea)Dac investiiile aduc un venit net superior costului atragerii capitalului atunci acionarii au satisfacia oportunitii renunrii la o parte din dividend n folosul dezvoltrii ntreprinderii. Orice cretere a acumulrilor trebuie nsoit de precizarea profitabilitii pe care o ofer investiia respectiv i prin prisma recuperrii acesteia. Sursa intern o reprezint volumul brut al numerarului generat de operaiile ntreprinderii i n care cash-flowul este de o importan foarte mare. Tot sursa intern este i vnzarea unor active fixe sau a unor stocuri peste valoarea lor contabil.Sursele proprii externe se refer la asocieri, emiterea de noi aciuni, sau alte forme de mrire a capitalului social. Caracterul propriu al sursei rezult din faptul c aceste sume nu trebuie rambursate. Ele sunt externe deoarece reprezint o intrare de numerar din exteriorul societii. Sursele externe se refer la surse mprumutate. Acestea pot fi:-creditele bancare pe termen mediu i lung;-mprumutul obligatar;-leasingul (credit-bail).1.2. Finanarea prin capitaluri proprii

Capitalurile proprii reprezint ansamblul finanrilor pe care proprietarii ntreprinderii le-au adus n ntreprindere fie prin aporturi directe (constituirea si sporirea capitalului social), fie prin renunarea integral sau partial la remunerarea ce li s-ar fi cuvenit sub form de dividend, respectiv prin autofinanare.Autofinanarea determin cresterea capitalurilor proprii prin retinerea in totalitate sau in parte a sumei cuvenit ca remuneratie anuala a actionarilor pentru acoperirea nevoilor de finanare ale ntreprinderii. Autofinanarea este aptitudinea ntreprinderii de a-i finana utilzrile durabile (investitii n active imobilizate, rambursarea creditelor pe termen mediu i lung, creterea necesarului de fond de rulment ca urmare a creterii capacitii de producie)Capitalurile proprii se caracterizeaz prin urmatoarele trsaturi: remunerarea lor este asigurat din soldul activitii ntreprinderii, respective din profitul net si simpla deinere de titluri sub form de capital propriu d dreptul asupra acestui rezultat; n caz de lichidare a ntreprinderii, deintorii de pri din capitalul propriu sunt despgubii din eventuala valoare de lichidare rmas dup onoarea tuturor creditorilor.

rambursarea lor nu este prevzut cu ocazia emisiunii de titluri; se consider astfel ca exigibilittatea lor este nelimitat si apare n momentul lichidarii

asigur deintorilor de titluri cu caracter de capital propriu posibilitatea administrrii si chiar gestionrii ntreprinderii, respective definirea strategiilor si cilor de urmat pentru atingerea acestor strategii.Alturi de autofinanare care este un fond propriu de origine interna, creterea capitalului social se poate realiza prin fonduri proprii de origine extern care sunt: aporturi bnesti (emisiunea de noi actiuni)-acest procedeu constituie un mijloc de finanare si de consolidare a capitalului propriu. Aceast decizie are ca prim efect creterea, fie a valorii nominale, fie a numrului de aciuni ale ntreprinderii. aporturi n natur-creterea capitalului social prin aporturi n natur (imobilizri corporale) constituie un mijloc de finanare prin care se realizeaz creterea capitalului propriu. ncorporarea rezervelor-creterea capitalului social prin ncorporarea rezervelor nu constituie un mijloc de finanare a ntreprinderii. Prin aceast operatiune financiar, rezervele acumulate sunt transferate din contul Rezerve n contul de Capital genernd emisiunea de noi actiuni , care au aceeasi valoare nominal cu a actiunilor deja emise, acestea se distribuie gratuit actionarilor, proportional cu partea din capitalul social pe care acetia o dein deja, fie creterea valorii nominale a aciunilor existente.[footnoteRef:1] [1: Luminia I. Mazuru, Aurelia Man, Finane publice, Finane private, Editura UAV, 2011 p.165]

1.3. Finanarea prin surse externe (mprumutate)Capitalurile proprii constituite sunt deseori insuficiente pentru acoperirea nevoii globale de finanare a ntreprinderii i atunci acesta este nevoit s apeleze la alte mijloace cum sunt: creditele bancare pe termen mediu i lung, emisiunea de obligaiuni, leasing-ul. Capitalurile obinute din aceste surse formeaz nivelul de ndatorare al ntreprinderii. n general, capitalurile provenite din ndatorarea pe termen mediu i lung sunt destinate finanarii, cu prioritate, a procurrii activelor imobilizante si activelor circulante cu caracter de permanen pe ntreaga durat a anului. ndatorarea pe termen mediu i lung are ca scop asigurarea ntreprinderii cu capitaluri permanente, fapt ce i confer posinilitatea adoptriii unei strategii de dezvoltare si fumcionare ntr-un interval de timp relativ ndelungat. Creditul bancar pe termen mediu i lungmprumutul bancar pe termen mediu i lung este un mprumut obinut de la o banc i care trebuie rambursat ntr-o perioad mai mare de un an. Acest mprumut este negociat direct ntre cel care solicit mprumutul i o banc. Acesta se acord pe baza unor garanii temeinice i a unei documentaii tehnico-economice bine fundamentate.Garantiile sunt sub forma:-ipotecii asupra unor bunuri (cldiri, construcii, terenuri s.a.) ;-gajului asupra unor bunuri mobile fra deposedare (maini, utilaje s.a.) valorificabile pe pia sau cu deposedare (aciuni, obligaiuni s.a.);-cesiunii de crean privind drepturi de ncasat rezultate din contracte ferme de livrare a produselor ctre parteneri cu bonitate recunoscut de banc;-cesiunii drepturilor de despgubire din asigurrile care constituie o garanie suplimentar a bncii pentru bunurile ipotecate sau gajate;-scrisorile de garanie emise de bnci sau instituii financiare.Documentaia tehnico-economic cuprinde memorii justificative pentru listele de utilaje, studiul de fezabilitate bazat pe analiza propriei activiti a perspectivelor sale, proiecia surselor si a utilizrii lor, pn la rambursarea creditului, ultimului bilant ncheiat si documentele prin care se atest proprietatea si neafectarea bunurilor constituite ca garanii.mprumutul pe termen lung are trei mai avantaje oferite celor care recurg la el: rapiditate, flexibilitate i costuri de obinere reduse. Obinerea sumelor necesare print-un mprumut bancar pe termen lung poate fi realizat mult mai rapid dect cele prin emiterea de obligaiuni. Un alt avantaj al mprumutului pe termen lung este cel al flexibilitii viitoare a acestuia (se pot stabili alte condiiii n legtura cu mptumutul), ceea ce nu este cazul unui mprumut obligator. Astfel, in cazul acestuia din urm, datorit numarului mare de deintori de obligaiuni, este imposibil s se obina permisiunea de a modifica condiiile contractului, chiar dac apariia unor noi condiii economice pot duce la dorina celui mprumutat sau a deintorilor de obligaiuni de a le schimba. Creditul obligatorPentru ca o ntreprindere sa poata avea acces pe piaa obligatar, trebuie s ndeplineasc cteva condiii. Odata ndeplinite condiiile respective, obligaiunea poate fi emisa.Obligaiunea este un titlu de credit (de valoare) ce atest un mprumut pe termen mediu sau lung pe care emitentul se angajeaza sa-l ramburseze ntru-un interval de timp determinat i care d dreptul deintorului su (creditorul ntreprinderii) la o dobnd anual cert, pe toat durata, indiferent de situaia economico-financiar a emientului.Avantajele pe care le prezint obligaiunile:-costul datoriilor este absolut limitat si deintoriii de obligaiuni nu particip la creterea profiturilor dac ntreprinderea are succes;-proprietarii ntreprinderii nu trebuie s mpart controlul atunci cnd utilizeaz finanarea prin datorii;-plata dobnzii este o cheltuial deductibil prin impozit.Dezavantajele obligaiunii sunt urmtoarele:-datoriile reprezint o cheltuial fix; dac profiturile companiei sunt fluctuante, ar putea s nu fac fa acestei cheltuieli;-datoriile au, de regul, o scadena fix i trebuiesc luate msuri pentru rambursarea lor la momentul potrivit;-deoarece datoriile pe termen lung implic un angajament pe o perioad lung de timp, implic n acelas timp un risc; speranele si planurile care au determinat emisiunea datoriilor ar putea s nu se materializeze i datoria se poate dovedi o povar.-exist o limit maxima pn la care se pot obtine imprumuturi pe termen lung; cnd datoriile depesc aceste limite, costul crete rapid, iar clauzele din contractul de emisiune devin mai restrictive, Finanarea prin leasingn general, ntreprinderile dein n proprietate active (mijloace fixe) i raporteaz aceast investitie n bilan. Totui, important este utilizarea cldirilor si echipamentelor i nu proprietatea n sine. O modalitate de obinere a dreptului de utilizare este cumprarea acestora; o alternative la aceast modalitate este nchirierea (leasingul lor).Leasingul asigur achiziia i finanarea simultan a mijloacelor fixe. Leasingul este oarecum similar cu mprumutul; ambele situaii impun o serie de pli contractuale fixe, pe o durat stabilit. Avantajul leasingului fa de un credit este c locatorul are o poziie mai bun dect un creditor dac ntreprinderea utilizatoare se confrunt cu dificulti financiare. Operaiunile de leasing iau cteva forme diferite, dintre care cele mai importante sunt:-vanzare i leaseback;-leasing operational (functional);-leasing financiar (de capital);n cazul unui aranjament de tip vnzare si leaseback, o ntreprindere ce deine pmnt, cldiri sau echipamente vinde proprietatea asupra acestora unei instituii financiare i simultan ncheie un contract de nchiriere a respectivei proprieti, pentru o anumit perioad de timp, n condiii bine precizate.Leasingul operational include att sevicii financiare, ct si de ntreinere. n aceast situaie, locatorul trebuie sa asigure ntreinerea i service-ul echipamentului nchiriat, iar costurile acestei intreineri sunt cuprinse fie n chirie, fie n contractul separat. O alt caracteristic este accea c n mod frecvent, nu este amortizat complet bunul nchiriat i ca acest tip de leasing conine o clauz de reziliere. Leasingul financiar difer de cel operaional din trei puncte de vedere: nu ofer servicii de ntreinere, nu poate fi reziliat si este complet amortizat (locatorul primete pli ale chiriei egale cu preul total al echipamentului nchiriat plus profitul investiiei).[footnoteRef:2] [2: Luminia I. Mazuru, Aurelia Man, Finane publice, Finane private, Editura UAV, 2011 p.210-220]