2.ATRIBUTELE UNEI ENTITĂŢI

Fiecare tip de entitate are un set de atribute asociate lui. Un atribut este o proprietate sau o caracteristică a unei entităţi care prezintă interes pentru organizaţie. Atributele sunt percepute, din punct de vedere informatic, cavariabile ale datelor, caracterizate prin natura valorilor pe care le pot lua acestea la un moment dat. Fiecare atribut are asociat un domeniu de valori. Domeniul de valori al unui atribut poate să impună restricţii cu privire la valorile valide pe care le poate lua un atribut. Deşi definiţia noţiunilor de entitate, atribute, asociere este destul de simplă in practica modelării apar dificultăţi in clasificarea diverselor informaţii in una dintre aceste categorii.De exemplu sediile unei bănci sunt localizate in diverse orase. Obiectul ORAŞ este entitatea distinctă sau atribut distinctiv al entităţii SEDIU? Pentru a putea clasifica corect informaţiile, există câteva criterii care trebuiesc respectate. Prima regulă dă un criteriu general de impărţire in entităţi şi atribute, urmatoarele 2 semnalează excepţii de la prima regulă iar ultimele 2 reguli au un caracter mai puţin normativ ci mai degrabă orientativ.

a. Entităţile au informaţii descriptive despre o anumită clasă de obiecte, aceasta va fi modelată ca o entitate. Dacă pentru acea clasă de obiecte nu este nevoie decît de un indicator, ea va fi modelată ca un atribut. Dacă despre un ORAŞ este necesară cunoaşterea (şi memorarea) unor informaţii ca JUDEŢ, REŞEDINŢĂ, POPULAŢIE, atunci ORAŞ va fi o entitate.

b. Dacă singura informaţie necesară despre oraş este numele său, NUME-ORAŞ va fi un atribut al altei entitaţi.

c. Atributele multi valorice vor fi reclasificate ca entităţi. Dacă la o valoare a unui identificator corespund mai multe valori ale unui descriptor, acesta va fi clasat ca entitate. De exemplu în cayul unei baye de date privind localiyarea în teritoriu a bancilor, dacă se memoreayă informaţii doar despre bănci care au un singur sediu, LOCALITATEA este atribut al entitaţii BĂNCI. Dacă insă se memorează informaţii despre bănci care au sucursale şi filiale in diverse localităţi, deci pentru o singură bancă avem mai multe localitaţi in care acea bancă are sedii, atunci LOCALITATEA va fi entitatea distinctă. Bineînţeles, între celled două entităţi va exista o asociere binară unu-multi numită de exemplu ARE-SEDIUL-ÎN.

d. Atributele vor fi ataşate la entităţile pe care le descriu în mod nemijlocit. De exemplu, MINISTER-COORDONATOR va fi ataşat ca atribut al entităţii UNITATEA-ECONOMICĂ şi nu al entităţiilor SECŢIE sau SALARIAT.

e. Folosirea identificatorilor compuşi va fi evitată cît mai mult posibil. Am văyut ca identificatorul este acea submulţime de attribute ale unei entităţi care identifică in mod unic fiecare instanta a sa. Această regulă specifică necesitatea ca identificatorii entităţilor să fie per cît posibil formate dintr-un singur atribut. Respectarea ei se poate face în diverse moduri:1, daca identificatorul unei entităţi este compus din mai multe attribute care toate sunt identificatori şi în alte entităţi, acea entitate se elimină.

2, dacă identificatorul unei entităţi este compus din mai multe attribute care nu sunt toate identificatori şi în alte entităţi, există două soluţii:

2,1, entitatea respectivă se elimină şi se deficesc noi entităţi care au ca identificatori elementele componente ale identificatorului compus, urmând ca între acestea să se evidenţieze asocierii astfel încât per ansamblu informaţia modelată în varianta originală să fie păstrată.

2,2, entitatea respectivă rămâne în forma originară, cu dezavantaje insă în privinţa vitezei operaţiilor: identificatorii entităţilor se vor regăsi în proiectarea fizică sub forma cheilor primare sau indecşilor atomici.

Se vede deci că procedura clasificării obiectelor în entităţi şi atribute este iterativă: se face o prima impărţire conform regulii a., dupa care o parte din atribuţiile astfel obţinute se reclasifică iîmn entităţi conform regulilor b. şi c. , dupa care se face o rafinare finală conform regulilor d. şi e.

1.1.Clasificarea atributelorExistă mai multe criterii de clasificare a atributelor astfel:

Din punct de vedere al modului de reprezentare a informaţiei, atributele pot fi:_ elementare – reprezentarea datei este indivizibilă în raport cu informaţia pe care o reprezintă (nu mai pot fi descompuse in alte atribute). Aceste atribute se mai numesc şi atribute atomice;_ compuse – se pot descompune în mai multe atribute elementare (exemplu: „adresa”).

Dupa modul de stocare al valorii:_ simple - stocheaza în ele valorile aşa cum au fost introduse de utilizator;_ calculate - îşi obţin valoarea prin aplicarea unei formule asupra unor alte atribute, pentru care utilizatorul a specificat valoarea (exemplu: câmpul)„preţ” respectiv „cantitate”, ale unei facturi sunt atribute simple, în timp ce„valoarea” = „preţ” * „cantitate” reprezintă un atribut calculat). În cele maimulte cazuri, atributele calculate nu se stochează deoarece valoarea lor

poate fi dedusă cu ajutorul unor formule.

Din punct de vedere al realităţii modelate, atributele pot fi:_ opţionale – dacă atributul respectiv nu poate prezenta o valoare la un moment dat, valoarea lui nefiind neapărat necesară (exemplu: „limbi străine cunoscute”);_ obligatorii – trebuie să prezinte neapărat o valoare. In această situatie, utilizatorul nu va putea continua prelucrările până cand nu se furnizează respectiva valoare.

Din punct de vedere al valorilor pe care le pot lua la un moment dat, atributelepot fi:_ multivaloare – atunci când valoarea pe care o poate lua un atribut, la unmoment dat, prezintă mai multe realizări concomitente pentru aceeaşi entitate (exemplu: limbi straine cunoscute – o persoana poate cunoaste engleza, franceza şi germana);_ monovaloare – prezintă doar o singură valoare pentru atributul respectiv.

Dupa tipul datelor care sunt continute de un atribut, atributele pot fi:_ atribute de tip text – sunt folosite când datele care descriu o anumită entitate sunt de tip text (exemplu: nume, prenume, denumire, adresă);_ atribute de tip numeric – sunt utilizate pentru a stoca în ele caracteristici ce pot fi exprimate valoric sau cantitativ pentru o anumită entitate (exemplu: pret, cantitate, valoare, valoare TVA, cota de TVA);_ atribute de tip boolean – sunt atribute ale căror valori pot lua una din două stări posibile: Da/Nu; Adevarat/Fals; 1/0;_ atribute de tip dată şi oră – sunt atribute destinate in special stocării unor valori cu privire la dată sau timp;_ atribute binare - sunt acele atribute în care se stochează informaţia ce nu poate fi stocată cu nici unul dintre tipurile anterioare (exemplu: o imagine, un clip audio sau video).Observatie: se recomandă să se aleaga un atribut numeric ori de câte ori acel atribut este utilizat în efectuarea unor calcule aritmetice sau comparative. De exemplu, constituie o greseală stocarea numerelor de telefon sub forma numerică, acesta nefiind supus niciodată unor operaţii aritmetice. De aceea, tipul atributului ales trebuie sa fie de tip text (prin alegerea unui atribut de tip numeric, se vor pierde zerourile situate la începutul numarului de telefon).De asemenea, trebuie să se stabilească pentru fiecare atribut, lungimea acestuia. Lungimea unui atribut depinde in principal de tipul atributului. Astfel, lungimea unui atribut de tip text trebuie stabilită luând în considerare valorile posibile pe care le poate lua respectivul atribut. De exemplu, pentru atributul „nume” este suficientă o dimensiune de 50 caractere.

Din punct de vedere al rolului pe care îl îndeplineşte atributul respectiv în cadrulmodelului, atributele pot fi:_ cheie primar a (identificator) – reprezintă acel atribut, sau grup de atribute, care reuşeşte, prin valorile pe care le ia, să identifice în mod unic o entitate din mulţimea entităţilor care prezintă acelaşi comportament.Atributele care compun cheia primara nu pot avea valori nule. O alta cerinţă_ cheie candidat – reprezintă acel atribut, care prin natura sa, poate juca rolul de cheie primară sau de identificator în cadrul unui tip de entitate. Altfel spus, reprezintă o posibilă cheie primară, care nu a fost, însă, reţinută ca atare._ cheie extern ă – reprezintă un atribut, sau o mulţime de atribute, definite peaceeaşi mulţime de valori ca şi cheia primară, rolul său fiind acela de a putea stabili o asociere (legatura) între două sau mai multe tipuri de entităţi, care, în realitatea modelat, interacţionează între ele. Altfel spus, orice cheie externă este cheie primară pentru o altă entitate.