Grupul Scolar de Constructii – Montaj „ Elie Radu ’’

Bucuresti

Lucrare de atestat

Echipamente pentru reglarea si controlul debitului: drosele hidraulice, regulatoare de debit : constructie,

functionare, diagnosticare, intretinere,reparare

Aprobat de : Prof. Ing Ioana Aries

Prof. indrumator : Neagu Valeria Autor : Gherache Georgel

Clasa : a - XIII - a A Seral

- 2011 -

Cuprins

Argument.........................................................................................................3

Notiuni generale..............................................................................................4

1. Mediul hidraulic..........................................................................................5

1.1 Cerinte impuse mediului hidraulic si tipuri de medii utilizate.............5

2. Echipamente pentru reglarea si controlul debitului................................6

2.1 Drosele hidraulice.................................................................................6

2.1.1 Functionare........................................................................................6

2.1.2 Constructia droselelor.......................................................................6

2.1.3 Tipuri de drosele................................................................................7

2.1.4 Simbolizarea droselelor.....................................................................8

2.1.3 Observatie...........................................................................................9

2.2 Regulatoare de debit ( sau stabilizatoare de viteza ).........................9

2.2.1 Functionare.......................................................................................10

2.2.2 Clasificare..........................................................................................10

2.2.3 Constructie.........................................................................................11

2.2.4 Montaj................................................................................................14

Norme de protectie a muncii ( PM )..............................................................15

Norme de prevenire si stingerea incendiilor ( PSI ).....................................17

Bibliografie.......................................................................................................20

Argument

Lucrarea de fata are rolul de a prezenta doua dintre echipamentele tehnice din domeniul hidraulicii, ce ne fac viata mai usoara, oferindu-ne un „debit constant si controlat” zi de zi cand vine vorba de fluide. Dealungul acestei lucrari, v-om afla ce este mediul hidraulic si care sunt cerintele impuse acestui mediu, ce este un drosel hidraulic, ce este un regulator de debit, dar si rolul, constructia, montajul, intretinerea, diagnosticarea si repararea lor, iar la final v-om face o mica incursiune prin normele de PM si PSI.

Lucrarea este conceputa sistematic,intr-un mod ordonat, astfel incat sa fie usor de urmarit atat de personalul calificat din domeniu, cat si de cei fara notiuni de actionari hidraulice.

Notiuni generale

Pentru reglarea rezistiva a vitezei organelor de lucru a sistemelor hidraulice o larga raspandire au primit droselele si regulatoarele de debit. Fata de reglarea volumica, reglarea rezistiva este mai putin economica, din motivul ca majoritatea fluxului de lichid nu efectueaza un lucru util, si prin supapa de siguranta se scurge in rezervor, ceea ce duce la incalzirea lichidului.

Avantajul acestei metode de reglare a vitezei este aceea, ca in sistem sunt utilizate pompe nereglabile cu debit constant mai ieftine, si este posibil considerabil de marit rapiditatea sistemului hidraulic.

Prezenta pierderilor energetice considerabile limiteaza domeniul de utilizare a metodei rezistive de reglare a vitezei sistemului hidraulic. Puterea sistemului hidraulic de acest tip nu depaseste 3 – 5 kW.

La momentul actual pentru reglarea debitului lichidului se produc urmatoarele aparate hidraulice: droselul de tip PG 77 – 1; drosel cu regulator de tipul MPG 55-2*M; drosel cu regulator cu supapa de sens unic de tipul MPG 55-3*M; drosel cu regulator cu supapa de sens unuic si distribuitor PG 55-62 si drosel cu regulator cu supapa de siguranta de tipul MPG 55-1*M.

Regulatorul de debit de tipul MPG 55-1*M se instaleaza totdeauna la intrarea in cilindrul hdraulic, iar celelalte tipuri regulatoare de debit se instaleaza la iesirea dn cilindrul hidraulic. Droselul PG 77-1 poate fi instalat la intrare, iesire si paralel cilindrului hidraulic.

Regulatoarele de debit in afara de reglarea vitezei in sistemele hidraulice indeplinesc si alte functii suplimentare :

Regulatorul de debit de tipul MPG 55-1*M schimba automat presiunea in linia de presiune in conformitate cu variatia sarcinii de lucru si protejeaza sistemul hidraulic de supraincarcari, si deasemenea poate decarca sistemul hidraulic de presiune ;

Regulatorul de debit de tipul MPG 55-3*M liber permite miscarea lichidului in directie opusa ;

Regulatorul de debit de tipul PG 55-62 asigura lucrul sistemului hidraulic dupa urmatorul ciclu : avans rapid ( AR ), avans de lucru ( AL ), inversare ( Iv ), si reintoarcere rapida ( RR ) a organului de lucru.

Droselele si regulatoarele de debit au diferite executii dupa diametrul de trecere, presiunea nominala si tipul de dirijare.

4

Droselele si regulatoarele de debit utilizate in masini unelte au urmatoarele diametre de trecere conventionala 10, 20 si 32 mm. Toate aceste aoarate hidraulice au racordari ( cuplari ) cap-la-cap: numai droselele PG 77-11 si regulatoarele de debit de tipul PG 55-62 fabricate cu dimensiuni de racordare dupa standardele nationale in masini unelte, celelalte tipuri de regulatoare cu dimensiuni de racordare internationale.

Regulatoarele de debit de tipul MPG 55-1*M au trei executii dupa presiunea nomnimanala pana la : 6,3 ; 10 si 20 Mpa, celelalte tipuri de drosele si regulatoare de debit au presiune nominala de 20 Mpa.

Droselele si regulatoarele de debit au dirijare manuala.

Mediul hidraulic

Mediul hidraulic, agentul motor sau lichidul de lucru sunt denumiri atribuite frecvent fluidului utilizat in sistemele hidraulice de acţionare. Acest fluid este supus, în timpul funcţionării sistemului, unor condiţii de lucru deosebit de grele pentru transmiterea mişcării şi efortului, cum sunt: variaţia într-un domeniu larg a temperaturii, presiunii şi vitezelor de lucru, condiţii în care trebuie să-şi menţină propietăţile fizico-chimice şi mecanice pe o perioadă determinată.

Cerinţe impuse mediului hidraulic şi tipuri de medii utilizate

Condiţiile grele de lucru expuse ridică restricţii deosebit de severe şi impun o selectare riguroasă a categoriilor de fluide care să corespundă la majoritatea cerinţelor ce se impun acestora. Dintre cele mai importante cerinţe care se impun şi pe baza cărora se aleg aceste lichide de lucru, se menţionează următoarele:

- bune propietăţi lubrifiante şi înaltă rezistenţă mecanică a peliculei de lichid;- înaltă rezistenţă şi stabilitate chimică şi termică spre a prevenii oxidarea,

descompunerea şi degradarea acestuia;- variaţie minimă a vâscozităţii cu temperatura;- să nu degaje vapori la temperaturi obişnuite de funcţionare şi să nu conţină impurităţi

care să faciliteze degajare de vapori;- să nu conţină, să nu absoarbă şi să nu degaje aer peste cantitatea admisa de prescripţiile

tehnice;- să nu provoace corodarea şi deteriorarea elementelor de etanşare;- să aibă un punct ridicat de inflamabilitate şi cât mai scăzut de congelare;- conţinut minim de impurităţi mecanice si tehnice.

5

2. Echipamente pentru reglarea si controlul debitului :

Definitie : Ansamblu de piese, de dispozitive și de mecanisme, împreună cu elementele de legătură, aparținând unei instalații, unei mașini etc. și îndeplinind o anumită funcție, fie de reglare sau control al debitului, fie ambele.

2.1 Drosele hidraulice :

Definitie: Droselele sunt aparate hidraulice in care lichidul este obligat sa treaca printr-o rezistenta locala, unde datorita vascozitatii apare o cadere de presiune, care determina valoarea debitului tranzitat.

2.1.1 Functionare

Functionarea droselelor se bazeaza pe variatia sectiunii de curgere a fluidului, ceea ce duce la modificarea debitului vehiculat prin drosel, ceea ce inseamna ca droselul creeaza, pe o conducta de fluide, o restrictie locala reglabila, care permite selectionarea unui debit de fluid ce traverseaza aparatul

de la A la B, si il mentine practic constant, sub rezerva ca:

- caderea de presiune intre A si B nu variaza

- vascozitatea fluidului este sensibil constanta

Variatia scaderii de presiune determina variatia debitului ce traverseaza droselul, deci variatia vitezei de miscare a elementului de executie alimentati.

2.1.2 Constructia droselelor

Droselele sunt construite, in mare lor majoritate, cu o rezistenta de tip diafragma, cu sectiune reglabila. Cele cu rezistenta capilara fiind dependente de temperatura sunt utilizate mai rar, deoarece nu se preteaza la reglarea vitezei motoarelor hidraulice.

Principial, constructia droselelor se poare realiza cu orice tip de element mobil : cu duza ac, cu crestatura longitudinala, cu plunjer de tip pana si cu crestatura circulara, cu cama crestata, figura 1.

6

Fig. 1. Tipuri de elemente mobile pentru constructia droselelor.

2.1.3 Tipuri de drosele

a) Drosel cu sectiune capilara

b) Droselul fix

7

c ) Drosel sectiune diafragmatica

d ) Drosel vana ( robinet )

- cu supapa de sens

e ) Drosel cu suprafata inclinata

2.1.4 Simbolizarea droselelor

Simbolizarea droselelor se face in functie de tipul de rezistenta cu care sunt construite. In figura 2, a si b sunt prezentate simbolurile droselului sectiune cu capilara, respectiv diafragmatica, in figura 3 droselul fix, in figura 4 droselul cu supapa de sens, iar in figura 5 droselul robinet ( vana ).

8

- Realizeaza un reglaj fin al debitului;

- Elimina posibilitatea obturarii;

- Pierderea de sarcina este diminuata.

- Controleaza debite mari;

- Nu permite un reglaj fin al debitului;

- Nu este sensibil la variatii de vascozitate.

Fig. 2. Simbol drosel cu sectiune capilara ( a ), si sectiune diafragmatica ( b )

Fig. 3. Simbol drosel fix Fig. 4. Simbol drosel cu supapa de sens

Fig. 5. Simbol drosel robinet ( vana )

2.1.5 Observatie

Droselele permit reglarea debitului prin reglarea sectiunii de drosare, dar nu asigura stabilizarea la valoarea reglata, in cazul variatiei sarcinii la motor, datorita variatiei caderii de presiune pe droselul cu sarcina.

2.2 Regulatoarele de debit ( sau stabilizatoare de viteza ) :

Definitie : Sunt aparate hidraulice pentru reglarea debitului, si permit stabilzarea lui la variatiile sarcinii la motor, fiind alcatuite dintr-un drosel de reglare si o supapa stabilizatoare a caderii de presiune pe drosel.

9

2.2.1 Functionare

Selectioneaza un debit de fluid care traverseaza aparatul de la A la B, si il mentine practic constant, independent de caderile de presiune intre A si B sau de variatia de vascozitate a fluidului.

Este cunoscut faptul ca in cazul droselelor, pentru un lichid cu o anumita vascozitate si pentru o sectiune de droselizare fixata, debitul care le parcurge depinde de diferenta de presiune intre intrarea si iesirea di acestea, presiunea de iesire fiind liniar dependenta de

sarcina motorului hidraulic actionat, iar cea de intrare fiind considerata constanta in cazul in care droselul este dispus intre pompa si motor. In cazul in care forta rezistenta creste atat de mult incat presiunea de iesire devine egala cu presiunea de intrare, debitul care parcurde droselul devine nul, iar motorul hidraulic se opreste.

Acest comportament face ca droselele sa nu fie compatibile cu cerintele de functionare ale sistemelor hidraulice in anumite situatii. Pentru aceste cazuri se utilizeaza un alt tip de ventil, care nu prezinta dezavantajul mentionat anterior, numit ventil regulator de debit. Trebuie subliniat faptul ca pentru mentinerea constanta a debitului care parcurge droselul ( deci a vitezei motorului ), atunci cand sarcina ( forta sau momentul ) variaza, este necesara mentinerea la o valoare constanta a diferentei de presiune intre intrare si iesire, (p1 – p2 ), si nu a presiunilor p1 si p2 individual.

Ventilul regulator de debit asigura modificarea automata a presiunii de intrere p1, atunci cand, datorita variatiei sarcinii, presiunea de iesire p2 se modifica in sens crescator sau descrescator, astfel incat diferenta de presiune p1 – p2 ramane constanta. Aparatul este prevazut cu un comportator, care evalueaza in permanenta valoarea care „trebuie”, a diferentei de presiune reglata, cu valoare „este” a diferentei de presiune, iar in ipoteza ca acestea nu sunt egale, comanda modificarea presiunii de intrare p1 astfel incat eroarea ( diferenta ) se anuleaza.

2.2.2 Clasificare

Dupa modul de legare a celor doua elemente componente, regulatoarele de debit pot fi :

- cu doua cai, avand in serie un droselul o supapa normala deschisa ( cele mai utilizate ) ;

- cu trei cai, avand in paralel cu droselul o supapa normala inchisa.

10

2.2.3 Constructie

a ) Regulatorul de debit cu trei cai :

Schema de principiu a unui regulator de debit cu 3 cai este prezentata in figura 1. Regulatorul este compus dintr-o rezistenta hidraulica fixa si o supapa normal – inchisa comandata de caderea de presiune pe rezistenta fixa. Deschiderea supapei normai – inchise se produce numai daca rezultanta fortelor de presiune pe sertar depaseste forta corespunzatoare pretensionarii resortului. Ca urmare, la debite mici regulatorul se comporta ca o rezistenta hidraulica fixa.

Fig. 1. Schema de principiu a unui regulator de debit cu 3 cai

Schema hidraulica echivalenta a regulatorului este prezentata in figura 2, iar caracteristica de regim stationara este indicata in figura 3. Caracteristica este formata practic din doua etape : una de panta unitara, corespunzatoare nefunctionarii supapei si alta de panta usor pozitiva, corespunzatoare evacuarii debitului excendentar prin supapa.

Fig. 2. Schema hidraulica echivalenta a unui regulator de debit cu 3 cai.

11

Fig.3. Caracteristica de regim stationar a unui regulator de debit cu 3 cai

Simbolul standardizat al regulatorului este prezentat in figura 4, iar in figura 5, se prezinta o solutie constructiva tipica incorporata in pompele cu angrenaje destinate alimentarii la debit constant a servomecanismelor directiei autovehiculelor.

Fig.4. Simbolul standardizat al regulatorului cu 3 cai (RD3)

Fig.5. Regulator de debit cu 3 cai pentru pompe cu angrenaje:

1- carcasa; 2 – orificiu calibrat; 3 – sertar; 4 – resort.

12

b ) Regulator de debit cu doua cai :

In cazul unui regulator dedebit cu doua cai ( figura 6...8 ) supapa normal – inchisa este inseriata cu droselul reglabil. Debitul excedentar este evacuat la rezervor printr-o alta supapa normal – inchisa, dispusa in paralel cu regulatorul fata de pompa.Caracteristica de regim stationar a regulatorului este practic o dreapta orizontala ( Q = ct. ).

Fig. 6. Regulator de debit cu doua cai

Fig. 7. Drosel de comanda al unui regulator de debit cu doua cai.

Fig.8. Busonul de comanda al unui regulator de debit cu doua cai

13

2.2.4 Montaj

a) Regulator de debit cu trei cai :

Amplasarea se face numai pe conducta de admisie in motorul hidraulic, fara a mai fi nevoie de supapa de deversare. Daca debitul furnizat de pompa creste si presiunea va creste si va aparea o forta de presiune suplimentara care va deplasa sertarul contra arcului, moment in care debitul de alimentare este conectat la tanc, pana cand se anuleaza tendinta de crestere a debitului.

In figura 9, este prezentat montajul unui regulator de debit cu trei cai, intr-un circuit hidraulic.

Fig, 9. Montajul unui regulator de debit cu trei cai, intr-un circuit hidraulic

b ) Regulator de debit cu doua cai :

Poate fi montat atat la intrarea, cat si la iesirea elementului de executie, sau in paralel cu acesta, preferandu-se totusi montarea pe retur, pentru o stabilitate sporita a actionarii. In figura 10, ne este prezentata montarea unui regulator de debit cu doua cai, intr-un circuit hidraulic.

Fig 10. Montajul unui regulator de debit cu doua cai, intr-un circuit hidraulic

14

Norme de protectia muncii ( PM )

Caracteristici generale :

Protecţia muncii face parte integrantă din procesul de muncă şi are ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. Obligaţia şi răspunderea pentru realizarea deplină a măsurilor de protecţia muncii o au cei ce organizează, controlează şi conduc procesul de muncă.

Care sunt sarcinile angajaţilor din punct de vedere al protecţiei muncii:

Angajaţii şi ucenicii, elevii şi/sau studenţii în practică trebuie:

• să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii şi măsurile de aplicare a acestora;

• să utilizeze corect echipamentele tehnice, substanţele periculoase şi celelalte mijloace de producţie;

• să nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a dispozitivelor de securitate ale echipamentelor tehnice şi ale clădirilor, precum şi să utilizeze corect aceste dispozitive;

• să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă situaţie care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională;

• să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă în cel mai scurt timp posibil accidentele de muncă suferite de persoana proprie, de alţi angajaţi sau de ucenicii, elevii şi/sau studenţii în practică;

• să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să informeze de îndată conducătorul locului de muncă;

• să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă dacă aceasta ar pune în pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana sa sau a celorlalţi participanţi la procesul de muncă;

• să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare, corespunzător scopului pentru care a fost acordat;

• să coopereze cu angajatorul şi/sau cu angajaţii cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, atâta timp cât este necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea să se asigure că toate condiţiile de muncă sunt corespunzătoare şi nu prezintă riscuri pentru securitate şi sănătate la locul său de muncă;

• să dea relaţii din proprie iniţiativă sau la solicitarea organelor de control şi de cercetare în domeniul protecţiei muncii.

15

Sarcinile şi obligaţiile angajatorului :

Angajatorul răspunde de respectarea legislaţiei şi a normelor de securitate a muncii în cadrul spaţiilor de învăţământ, cabinete, laboratoare, ateliere, săli de gimnastică şi a celorlalte locuri de muncă din raza sa de activitate, având următoarele sarcini şi obligaţii:

• în cabinete, laboratoare, ateliere, spaţii de învăţământ şi celelalte locuri de muncă să afişeze, în dreptul fiecărei maşini, instalaţii sau utilaj, instrucţiuni de folosire a acestora şi de protecţie a muncii;

• să întocmească instrucţiuni proprii de protecţie a muncii specifice locurilor de muncă, în funcţie de caracteristicile aparatelor, utilajelor şi instalaţiilor existente, precum şi de condiţiile concrete în care se desfăşoară activitatea respectivă; pentru utilajele şi maşinile noi, care nu au prevederi în normele generale de protecţie a muncii, se vor elabora instrucţiuni proprii, iar la locurile de muncă se vor afişa tăbliţe avertizoare şi afişe sugestive;

• să efectueze instructajul de protecţie a muncii potrivit normelor a măsurilor de protecţie specifice locurilor de muncă respective;

• să asigure însuşirea de către elevi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor practice profesionale cu respectarea normelor de protecţie a muncii, să nu admită la lucru nici o persoană care nu a fost instruită, sau care nu şi-a însuşit cunoştinţele necesare de protecţie a muncii;

• să asigure o bună funcţionare a dispozitivelor de protecţie, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, răspunzând de aplicarea tuturor măsurilor de apărare individuală la locurile de muncă;

• să interzică elevilor părăsirea sau schimbarea locului de muncă fără aprobarea conducătorului de lucrări; în timpul pauzelor se vor respecta prevederile regulamentului de ordine interioară, privitor la circulaţia şi staţionarea persoanelor în cadrul unităţilor didactice de instruire;

• să anunţe conducerea instituţiei de învăţământ în legătură cu orice accident de muncă.

Extras din Ordinul Ministerului muncii si solidaritatii sociale, si Ministerul sanatatii si familiei din 21 octombrie 2002, privind fluidele energetice :

Art. 428. Din categoria fluidelor energetice fac parte oxigenul, acetilena, aerul comprimat, gazele lichefiate, gazele naturale si fabricate, hidrogenul etc., care prezinta riscuri ridicate de accidentare si imbolnavire profesionala.

Art.429. Proiectarea, fabricarea, amplasarea, utilizarea si verificarea echipamentelor tehnice pentru fluidele energetice se va face conform normelor specifice, precum si a instructiunilor tehnice in domeniu.

Art.430. Producatorii sunt obligati sa intocmeasca si sa puna la dispozitia beneficiarilor instructiuni de utilizare si instructiuni de protectie a muncii pentru fiecare fluid energetic.

16

Art.431. (1) Se intezice utilizarea echipamentelor pentru fluidele energetice daca acestea nu sunt prevazute cu toate dispozitivele de siguranta, aparatura de masurat, control, reglare si protectie necesare desfasurarii activitatii in conditii de securitate.

(2) Se interzice utilizarea instalatiei pentru fluidele energetice in conditiile in care dispozitivele si aparatelem mentionate la alin. (1) sunt defecte sau descomplectate sau neverificate ( neetalonate ).

Art.432. Producatorii si utilizatorii fluidelor energetice trebuie sa aiba program propriu de prevenire si lichidare a avariilor si urmarilor acestora.

Norme de prevenirea si stingerea incendiilor ( PSI )

Prevederi obligatorii :

a) instruirea la angajare şi instruirea periodică a salariaţilor privind normele, regulile şi măsurile specifice de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi asupra sarcinilor ce le revin din planurile de intervenţie;b) participarea salariaţilor la instruirile şi exerciţiile privind prevenirea şi stingerea incendiilor;c) participarea personalului serviciilor de pompieri civili la activităţile de pregătire profesională, stabilite şi aprobate potrivit competenţelor legale;d) asigurarea îndeplinirii la termen a măsurilor de apărare împotriva incendiilor, stabilite potrivit legii.

Caile de acces :

Art. 23. - (1) Căile de acces şi de circulaţie ale construcţiilor şi instalaţiilor de orice categorie trebuie astfel stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcătuite şi marcate, încât să asigure evacuarea persoanelor, precum şi circulaţia şi orientarea rapidă a forţelor de intervenţie. (2) Traseele destinate forţelor de intervenţie trebuie să asigure circulaţia personalului de intervenţie şi să fie prevăzute cu iluminat de siguranţă corespunzător.

Art. 24. - (3) Căile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu se marchează cu indicatoare de securitate şi se prevăd cu mijloace de iluminat, conform reglementărilor tehnice, astfel încât să se asigure vizibilitatea şi să fie uşor recunoscute.

Art. 26. - (2) Pentru accesul şi evacuarea copiilor, persoanelor cu handicap, bolnavilor si a altor categorii de persoane care nu se pot evacua singure în caz de incendiu, se adopta soluţii şi măsuri adecvate.

17

Echiparea ş i dotarea cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor:

Art. 34. - (1) Dotarea agenţilor economici, a instituţiilor şi localităţilor cu autospeciale şi cu alte mijloace mobile de intervenţie la incendii se face, după caz, pe baza scenariilor de siguranţă la foc sau a analizei capacităţii de apărare împotriva incendiilor, respectându-se criteriile minime de performanţă privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de pompieri civili, stabilite de autorităţile abilitate prin lege. (2) Personalului de intervenţie pentru stingerea incendiilor i se prevede şi i se asigură echipamentul şi mijloacele de protecţie adecvate, potrivit reglementărilor în vigoare.

(3) Echipamentul şi mijloacele prevăzute la alin. (1) si (2) trebuie să asigure protecţia personalului de intervenţie la efectele negative ale agenţilor care intervin în caz de incendiu (anexa nr. 2), precum şi posibilităţi de iluminat, de comunicare şi de lucru în condiţii de siguranţă.

Norme de prevenire şi stingere a incendiilor la exploatarea construcţiilor, instalaţiilor şi a altor amenajări :

Art. 37. - (1) Exploatarea sistemelor, instalaţiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, maşinilor şi utilajelor, de orice categorie, cu defecţiuni, improvizaţii sau fără protecţia corespunzătoare faţă de materialele sau substanţele combustibile din spaţiul în care sunt utilizate este interzisă. (2) La utilizarea mijloacelor prevăzute la alin. (1) este obligatorie respectarea instrucţiunilor de funcţionare, folosire si întreţinere, precum şi a normelor şi măsurilor specifice de prevenire şi stingere a incendiilor, emise şi aprobate potrivit legii.

(3) Pe timpul exploatării instalaţiilor aferente construcţiilor şi instalaţiilor tehnologice prevăzute la art. 28 alin. (1) se interzice:a) utilizarea necorespunzătoare a sistemelor, instalaţiilor, aparatelor şi echipamentelor sau solicitarea acestora peste limita admisă;b) funcţionarea peste programul stabilit sau neasigurarea supravegherii conform instrucţiunilor de funcţionare;c) funcţionarea fără sisteme, aparate şi echipamente, necesare pentru controlul şi menţinerea parametrilor privind siguranţa în funcţionare sau înlocuirea acestora cu altele supradimensionate;d) întreţinerea necorespunzătoare a elementelor prevăzute pentru izolare termică sau electrică ori pentru separare;

18

e) depăşirea termenelor stabilite pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii sau executarea necorespunzătoare a acestora;

f) executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii sau a unor modificări de către personal neautorizat şi necalificat.

Art. 40. - (1) Fumatul în locuri cu pericol (risc) de incendiu, stabilite ca atare prin reglementări specifice sau prin dispoziţii ale persoanelor fizice ori juridice abilitate, este interzis.

(2) Locurile (zonele) în care este interzis fumatul se marchează conform reglementărilor specifice. (3) Locurile în care este permis fumatul se dotează şi, după caz, se marchează.

Art. 45. - (1) Produsele, materialele şi substanţele combustibile se amplasează la distanţa de siguranţă faţă de sursele de căldură ori se protejează astfel încât să nu fie posibilă aprinderea lor.

19

Bibliografie

„ Sudierea si experimentarea aparatajului hidraulic pentru reglare si control ” „ Actionari Hidraulice – suport grafic selectiv - ” – Dr. Ing. Ioan Lucian Marcu „ Actionari Hidraulice si Pneumatice ” ( Volumul I din 2004 ) – Nicolae Vasiliu si

Daniela Vasiliu Scritube.com ( http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/Droselul-si-

regulatorul-de-deb2312361915.php ) „ Elemente hidraulice pentru controlul si reglarea vitezei – Drosele ” – Prof.ing.

Nicoleta Anastasiu Google.com ( www.google.com ) Instructaj PM „ Ordinul Ministerului muncii si solidaritatii sociale, si Ministerul sanatatii si

familiei din 21 octombrie 2002, privind fluidele energetice ” Instructaj PSI

20