itinerarul meu

8/3/2019 itinerarul meu

http://slidepdf.com/reader/full/itinerarul-meu 1/23

INSTITUTUL DE STAT DE RELATII INTERNATIONALE DIN MOLDOVA

Itinerar turistic

Traseul:

Chisinau→Stauceni→Cricova→Straseni (Sireti, Romanesti,

Capriana, Hincu)→Orhei(Donici, Ivancea, Orheiul Vechi)→Rezina

(Saharna) →Soldanesti (Cobilnea)→ Chisinau

A efectuat:

Gaberi Elena, gr. 3Tur1

A verificat:

Furculiţă Igor

Chisinau 2011

Programul turistic este elaborat pentru un grup turistic, alcatuit din 10 persoane,sositi din Rominia, Bucuresti, care este preconizat de pe data de 28.04.2011 pina la



1.05.2011. Programul turistic include un itinerar inelar prin Republica Moldova

timp de 4 zile, 3 nopti. Si, prin urmare, e alcatuit din urmatoarele obiective turistice

din Republica Moldova:

Chisinau→Stauceni→Cricova→Straseni (Sireti, Romanesti,

Capriana, Hincu)→Orhei(Donici, Ivancea, Orheiul Vechi)→Rezina

(Saharna) →Soldanesti (Cobilnea)→ Chisinau

Grupul soseste in dimineata zilei de 28 aprilie 2011.

I – zi

07:00 Sosirea si intimpinarea turistilor;

07:30 Mic dejun in hotelul Olimpia;

08:30 Un tur de oras- capitala Republicii Moldova;

09:00 Vizitarea “Muzeului National de Etnografie si Istorie Naturala”;

10:00 Vizitarea “Muzeului Satului”;

11:00 Plimbare prin Gradina Botanica;

12:00 Luarea prinzului la restaurantul “Arcada”;

12:30 Pornirea grupului turistic spre localitatea Stauceni;

12:50 Sosirea in comuna Stauceni;

13:00 Vizitarea fabricii de vinuri din Stauceni;

14:00 Vizitarea colegiului din domeniul vinificatiei;

14:30 Plecarea spre Cricova;

14:50 Sosirea in localitatea Cricova;



15:00 Vizitarea “Beciurilor din Cricova”;

15:30 Degustarea vinurilor din pachetul “Regatul vinului”;

16:15 Procurarea unor suvenire (la dorinta turistilor);

17:00 Pornirea catre Chisinau;

17:20 Intoarcerea in Chisinau;

17:30 Cazarea in hotelul “Olimpia”;

18:00 Luarea cinei in hotel;

19:00 Program liber.

Ziua – II-a

08:00 Micul dejun in Hotel;

08:30 Pornirea catre Sireti;

09:10 Vizitarea manastirii din Sireti;

10:30 Pornirea spre Romanesti;

11:00 Vizitarea fabricii de vinuri din Romanesti;

12:00 Luarea prinzului la cismeaua “La Badis”;

12:45 Plecarea spre manastirea Capriana;

13:00 Sosirea la manastirea Capriana;

13:10 Vizitarea Bisericilor: “Adormirea Maicii Domnului”, “Sfintul Nicolae”,

“Sfintul Gheorghe”;

14:00 Acordarea unor pauze destinate pozarii turistilor;

14:30 Plecarea spre manastirea Hincu;



15:00 Sosirea la manastirea Hincu;

15:15 Vizitarea complexului monastic Hincu;

16:00 Vizitarea izvorului cu apa minerala;

16:30 Luarea unei gustari calugaresti pe teritoriul manastirii;

17:00 Plecarea spre comuna Lozova;

17:30 Cazarea in pensiunea turistica “La noi acasa”, Lozova;

18:30 Luarea cinei in pensiune;

19:00 Timp liber pentru vizite in sat.

Ziua – III-a

08:00 Luarea micului dejun;

08:30 Pornirea spre or. Orhei;

09:50 Sosirea in Orhei;

10:00 Vizitarea Casei- muzeu “A.Donici”;

11:00 Vizitarea conacului Balioz;

12:30 Luarea prinzului la un restaurant din Orhei;

13:30 Vizitarea complexului-muzeal istoric “Orheiul Vechi”;

15:30 Plecarea spre Rezina;

16:30 Sosirea la manastirea Saharna;

16:40 Vizitarea manastirii “Sfinta Treime” de la Saharna;

17:00 Vizitarea cascadei de la Saharna;

17:30 Vizitarea locului religios “Talpa Maicii Domnului”;



18:00 Luarea unei cine calugaresti;

19:30 Cazarea la hotelul “Anastasia”, Rezina.

Ziua – IV-a

08:30 Luarea micului dejun;

09:00 Pornirea spre localitatea Cobilnea;

09:45 Sosirea in localitatea Cobilnea;

10:00 Vizitarea stejarului lui Stefan cel Mare;

11:00 Pornirea spre Chisinau;

12:45 Sosirea in Chisinau;

13:00 Luarea prinzului intr-un restaurant din Chisinau;

13:30 Plecarea grupului.

Orasul Chisinau

Orasul Chisinau este supranumit „oras din piatra alba scaldat de o mare verde”. Se

gaseste intr-o frumoasa vale a raului Bic. Prima asezare a fost mentionata aici in1436, cu timpul insa ea se extinde pe sapte coline din imprejurime. Initial un mic



targ, Chisinaul devine la inc. sec. XIX centrul administrativ al Basarabiei. Orasul

se dezvolta rapid, se construiesc multe case si edificii in diverse stiluri

arhitecturale, apar noi drumuri importante, noi servicii si piete agricole. Chisinaul

devine irepetabil prin creatiile originale ale celebrilor arhitecti Bernardazzi,

Sciusev s.a. In oras au trait si activat o seama de personalitati de vaza ale culturii

nationale si universale. In perioada de exil aici a activat poetul rus A. Puskin.

Populatia orasului este de peste 750 mii oameni. In Chisinau sunt cinci sectoare

mari: Centru, Botanica, Buiucani, Ciocana si Rascani, care sunt subordonate

Primariei municipale. In componenta municipiului Chisinau sunt: 6 orase, 8

comune si 3 sate.

Atractii turistice majore:

Bulevardul Stefan cel Mare este artera principala a urbei, unde sunt situate edificii

administrative (Presedintia, Parlamentul, Guvernul, Primaria Municipala, etc.),

culturale (Teatrul National „M. Eminescu”, Sala cu orga, Teatrul de Opera si Balet,

cinematograful „Patria”, etc.), financiar – bancare, comerciale (Piata agricola,

magazine reprezentative, s.a.). De sarbatorile nationale si de ziua orasului in Piata

Marii Adunari Nationale sunt petrecute un sir de manifestari si evenimente

culturale.

Orasul vechi se gaseste in zona istorica, unde s-au pastrat cca. 700 case din sec.

XIX, construite dupa principiul cartierelor inchise, 18 biserici vechi, inclusiv

„Catedrala”, edificii moderne guvernamentale si publice, teatre importante, muzee

cu colectii originale, parcuri mari de jur imprejur, monumente.

Muzeul national de Etnografie si Istorie Naturala

Organizat in octombrie 1889 in baza colectiei de exponate a primei expozitii

agricole din Basarabia, din initiativa obstimii progresiste si personal a magistrului

in zoologie, membru, iar mai tarziu si presedinte al Upravei Guberniale de

Zemstva, baronul A.Stuart.



Fondat ca Muzeu Agricol, iar peste putin timp Muzeu Zoologic, Agricol si de

Mestesuguri Populare al Zemstvei Guberniale, pe parcursul activitatii sale a fost de

mai multe ori reorganizat. In 1926 devine Muzeul National de Istorie Naturala din

Chisinau, in 1937 - Muzeul Regional al Basarabiei, in 1940 - Muzeul Republican

de Studiere a Tinutului al R.S.S.M, in 1957 - Muzeul de Stat de Istorie si Studiere

a Tinutului al R.S.S.M., in 1983 - Muzeul de Stat de Studiere a Tinutului al

R.S.S.M. Cu toate aceste reorganizari, in activitatea muzeului au fost permanent

prezente doua directii principale: studierea naturii si culturii traditionale a

Basarabiei.

Primul local al muzeului a fost cladirea Zemstvei Guberniale, iar in anul 1903-

1905 a fost construita special pentru Muzeu o noua cladire (proiectul arhitect.

V.Taganko) in care se afla si in prezent. Chiar de la inceputul existentei sale devine

un centru important de stiinta si cultura al Basarabiei si curand e cunoscut nu

numai in Imperiul Rus, dar si in Europa, participand la diferite expozitii si

intruniri, unde reprezentantii muzeului au fost inalt apreciati.

Muzeul Satului

Muzeu etnografic sub cerul liber, ce reconstituie satul basarabean din sec. XVIII—

XIX. Problema crearii unui astfel de muzeu s-a pus inca la inceputul sec. XX de



renumitii savanti si oameni de cultura P.Stefanuca, M. si P.Mihail. Prima incercare

de edificare a muzeului se face in anii 1942-1943, in cadrul expozitiei Dezrobire

din Gradina Publica, fiind expuse o casa si o moara de vant din Purcari, jud.

Cetatea Alba, o casa din Ignatei, jud. Orhei, biserica veche din Comova, jud.

Orhei. Biserica, prezentata in expozitia romaneasca de la Leipzig (1943), precum si

celelalte exponate au disparut. In anii '60-'70 arhitectii R.Kurt si F.Naumov au

selectat 6 proiecte-schite de amplasare a muzeului. Actualul Muzeu al Satului,

inaugurat in 18 mai 1995, este conceput de arhitectii E.Bazgu, S.Burciu,

M.Seremet. Se situeaza la portile orasului (pretura Botanica). Pe o suprafata de 150

ha, se prevede a prezenta 6 zone etnografice, 165 monumente: mori de vant, mori

de apa, biserici de lemn, case de locuit, anexe gospodaresti, crucifixe, un han, o

crasma etc.

Primele exponate montate sunt moara de vant din Opaci, Causeni (a doua jumatate

a sec. XIX) si Biserica de lemn din Sudarca, Donduseni. Director al Muzeului -

Eugen Bazgu.

Stauceni

Comuna Stauceni este situata la periferia zonei Centrale a Moldovei unde

conditiile climaterice si a solului sunt mai favorabile pentru dezvoltarea viticulturii

si pomiculturii. Configuratia geografica a locului reprezinta un podis, relieful estedeluros cu pante abrupte de diferite expozitii. Este o localitate de tip modern cu



oameni gospodari si de succes. Pe teritoriul comunei se afla fabrica de vinuri, care

este inclusa in traseul „Drumul Vinului". Fabrica dispune de sectia de imbuteliere a

vinului. In prezent fabrica are o capacitate de imbuteliere a 1.5-2 milioane sticle pe

luna.

In comuna Stauceni se afla unul dintre cele mai de vaza colegii din domeniul

vinificatiei. In 2008 se va sarbatori 166 ani de la infiintarea scolii de vinificatie. La

baza Colegiului National de Viticultura si Vinificatie a stat Scoala de viticultura

din Basarabia fondata in 2 iunie 1842. Colegiului National de Viticultura si

Vinificatie a pregatit pina in prezent circa 20 mii de specialisti. In prezent ea

dispune de peste 1400 hectare de pamint, o ferma de bovine, o ferma de porcine si

o fabrica de vin, care serveste ca laborator pentru viitorii vinificatori. In cadrul

colegiului vinificatia constituie baza instruirii de productie pentru viitorii tehnologi

vinificatori si tehnicieni mecanici. Printre vinurile care au luat locul intii la

concursurile internationale pot fi enumerate vinurile de calitate superioara:

"Nectar", "Gratiesti", "Floare", "Primavara", tehnologia carora a fost elaborata de

catre specialistii si pedagogii de la sovhozul scoala.

Scopul institutiei este de a pregati specialist cu un grad inalt de calificare care ar

aduce rezultate positive atat in interiorul tarii cit si peste hotarele acesteia.

Cricova

Cricova este un oraş din sectorul Rîşcani, municipiul Chişinău, Republica

Moldova, situat la 11 km de Chişinău. Datorită galeriilor naturale de peste 120 km,

majoritatea folosite pentru depozitarea vinului, Cricova este una dintre cele mai



mari atracţii turistice din Republica Moldova.Mai este supranumit si orasul

stropilor de soare.

In Antichitate, dar si la debutul secolului informational, Beciurile Cricova ar putea

pe drept pretinde de a fi inscrise in rindul celor mai fascinante minuni ale lumii.Fiind amplasate sub intregul orasel Cricova, ele reprezinta un adevarat oras

subteran. Prospecte, strazi, stradele...Doar denumirile pe care le poarta sunt putin

obisnuite: Cabernet, Riesling, Feteasca, Aligote, Sauvignon... Fiecarei strazi ii

corespunde, astfel, numele vinului care se pastreaza in nisele adiacente.

Aparute in urma activitatii extractive istorice din aceste locuri, Beciurile Cricova

sunt, de fapt, foste mine de piatra de constructie. O mare parte din cladiri din

Cricova, Chisinau, Balti si alte orase ale Republicii au fost construite anume din

calcarul extras aici. In unele brate ale galeriilor excavatiile sunt inca in plina

functiune, astfel incit acest imens oras subteran continua sa creasca!

Fiind zamislita ca o intreprindere de producere a vinurilor de elita in baza

tehnologiilor clasice europene, Combinatul "Cricova" a folosit ca fundal pentruulterioara sa activitate conditiile prospere originale ale galeriilor sale, care se

extind pe o lungime de 60 km - labirinturi cu o microclima unica. Aici, in decursul

intregului an, temperatura ramane constanta, in jur la +12 - +14°C, pe cand

umiditatea relativa a aerului constituie circa 97-98%. Anume datorita acestor

conditii naturale exclusiv optimale este posibila pastrarea si maturarea vinurilor de

calitate superioara, precum si a spumantului clasic, cu formarea caracteruluiautentic al acestora.

Latimea galeriilor variaza de la 6 la 7,5 m, iar inaltimea este de 3- 3,5 m.

Adincimea, la care sunt situate Beciurile, in dependenta de relief, variaza de la 35

metri la intrare pina la 60-80 m. Beciurile in totalitate, impreuna cu sectiile de

producere, ocupa circa 53 ha de spatiu subteran.



Unicitatea subsolurilor este determinata si de salile de degustare subterane de care

dispun, formand un complex integru. Printre acestea se numara: "Sala de

conferinte", "Casa Mare", "Fundul Marii" s.a. Acestea sunt locul de petrecere a

diverselor degustari nationale si internationale, precum si al intrunirilor la cel mai

inalt nivel.

Renumitul vinificator cu faima mondiala, profesorul M.A. Gherasimov, vizitind

Cricova a remarcat, ca "beciurile de la Cricova", dupa volumul si asezarea, lor, nu

au rival egal nu numai la noi, ci si peste hotare.

Din an in an vinificatorii iscusiti completeaza celebra vinoteca Cricova, in care se

pastreaza vinurile vechi din toata lumea. Ele sunt de nepretuit.De aceea vizitareasalilor de degustare e nu numai o placere de a simti atmosfera incomparabila a

subteranei din Cricova dar si o adevarata calatorie in lumea vinului.



Manastirea din Sireti

În inima Basarabiei, la 16 km de Chişinau stă de veghe, ca un ochi de cer deschis

între colinele înverzite, Mănăstirea Sfântului Mare Mucenic Iacov Persul, ctitorie

monahicească contemporană ce se vrea a nu ruşina tradiţia ci a o continua creator.

Satul Sireţi, în care se găseşte mănăstirea este situat în raionul Străşeni, sat cu

vechi tradiţii ce-şi înfig rădăcinile în negura vremurilor până la Sfântul VoievodŞtefan cel Mare, ai cărui oşteni veniţi din munţii Vrancei de pe valea Siretului



pentru a fi mai aproape de hotarul ameninţat şi călcat de hoardele păgâne.La 22

martie 2005 au început lucrarile de construcţie a marii biserici ce s-au finalizat în

septembrie 2006 în totalitate cu cheltuiala părintelui Mihail Cazacu. Mănăstirea

Sireţi deţine un bogat tezaur duhovnicesc nepreţuit .Un loc aparte între marile

sărbători ale mănăstirii îl ocupă ziua de 27 noiembrie/10 decembrie, când biserica

ortodoxă îl prăznuieşte pe Sf.M.Mc.Iacov Persul care este ocrotitorul mănăstirii şi

ale cărui moaşte se păstrează aici revarsând daruri de tămăduire sufletească şi

trupească.

Sf.M.Mc.Iacov Persul este cunoscut ca izbăvitor de patimi sufleteşti şi trupeşti.Al

doilea hram este sărbătoarea Bunei–Vestiri prăznuită la 25 martie/7 aprilie

Preasfânta Născătoare de Dumnezeu fiind ocrotitoarea monahilor.Al treilea hram

este prăznuirea Prea Cuviosului şi de Dumnezeu purtătorului părintelui nostru Ioan

Iacob Hozevitul, la 5/18 august.

RomanestiAnul 1812 Basarabia este anexata de Imperiul Rus. Tarul Alexandru I, cel ce l-a

invins in razboi pe Napoleon, invita aici vinificatori elvetieni de origine franceza in

scopul organizarii producerii vinurilor de calitate. Basarabia a facut si ea un

serviciu vinificatorilor francezi. La finele secolului XIX, cind sa-u distrus soiurile

de vita europeana, anume de aici, din Basarabia au fost livrate mari loturi de

material saditor pentru renasterea plantatiilor de vii din Franta.Multe din celebrele plantatii de vii ale satului au devenit proprietatea familiei



imperiale. De la mosia casei Romanov a si provenit denumirea localitatii -

"Romanesti".

In 1850 din porunca imperiala a fost fondata fabrica de vinuri Romanesti-

proprietate privata. Ea a devenit furnizorul curtii imperiale, expediind pentru masa

tarului vinuri alese, rafinate, care in ce priveste calitatea, nu erau mai prejos celor

de import.

Romanesti intreprindere a asociatiei agroindustriale "Moldvinprom" este

specializata in viticultura si vinificare. Vinurile "Romanesti" si "Trandafirul

Moldovei", produse aici sunt apreciate in tara si peste hotare. Primul a fost distins

cu semnul de stat al calitatii si cu patru medalii la expozitiile internationale. (ESM.

Vol.6.Chisinau 1976).Conditiile climaterice favorabile au pus inceputul producerii

renumitului vin "Romanesti", care a devenit analogul moldovenesc al celebrului

vin frantuzesc "Bordo".Aici se produc vinurilor rosii seci , vinuri albe, vinuri

vechi.

Manastirea Capriana

Mănăstirea Căpriana este una dintre cele mai vechi mănăstiri fondate

în Basarabia. Este situată în zona centrală a Republicii Moldova, la aproximativ 40

km nord-vest de Chişinău, în ţinutul deluros împădurit care purta odată numele

de Codrii Lăpuşnei.Ea a fost timp îndelungat reşedinţa mitropolitului Moldovei, a

fost ctitorită de domnitori, printre ei şi Ştefan cel Mare, aici au trăit cronicarul

Eftimie şi unul dintre primii poeţi a Moldovei - Chiprian. Prima mentiune a

http://ro.wikipedia.org/wiki/Basarabia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Chi%C8%99in%C4%83u

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Codrii_L%C4%83pu%C8%99nei&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Basarabia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Chi%C8%99in%C4%83u

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Codrii_L%C4%83pu%C8%99nei&action=edit&redlink=1



Caprianei cunoscuta pâna acum este legata de stabilirea hotarelor unui vast

domeniu, din valea Bucovatului, proprietate a vornicului Oana de la Suceava,

pamânturi care se învecinau cu manastirea. Cu timpul multe dintre acestea au

devenit proprietatea manastirii Capriana. Intre ele Lozova (unde mai târziu, cu

cheltuiala manastirii a fost refacuta biserica parohiala cu hranul "Sfântul Nicolae

de vara"), Vorniceni, Miclauseni, Horodistea.

E bine stiut ca ansamblul monastic, asa cum il vedem astazi, alcatuit din trei

biserici, o casa cu doua etaje, chilii si acareturi, nu o data a suferit de pe urma

diferitelor atacuri si calamitati ale naturii (cutremure, incendii). Insa Manastirea

Capriana, ca o pasare Phoenix, de fiecare data reanvia din propriul ei scrum. Infebruarie si respectiv in aprilie 2003 a fost organizat un radio-telemaraton pentru a

colecta donatii de la populatie in vederea reconstructiei bisericilor de la Manastirea

Capriana.

Manastirea Hincu

La poalele codrilor falnici, pe un loc liniştit şi pitoresc, unde izvoarele murmură

enigmatic, prin binecuvântarea Bunului Dumnezeu, în anul 1678 şi-a început

activitatea divină un nou locaş sfânt, purtând numele ocrotitoarei Moldovei –

Preacuvioasa Parascheva. Iniţiatorul şi fondatorul este considerat cu adevărat,

boierul moldovean, marele stolnic Mihalcea Hâncu.Mănăstirea Hâncu este prima

aşezare monahală din Basarabia unde prin 1820-1822 s-a introdus viaţa de obşte.



În anul 1884 pe lângă Mănăstirea Hâncu a fost creată o şcoală cu orfelinat. În

general la Mănăstirea Hâncu se observă prezenţa stilului moldovenesc cu puternice

influenţe ale clasicismului. Arhitectura chiliilor, caselor gospodăreşti poartă

amprenta arhitecturii populare moldoveneşti.Dimensiunile bisericii de vară:

lungimea – 33m, lăţimea – 12,5m. Coeficientul proporţional – 2,64.

Actuala gospodărie a mănăstirii constituie: 56 ha de pământ; 6 ha livadă (dăruită

de creştinii din satul Ciuciuleni); 1 ha livadă de prun (sădită în anul 2001); 4,5 ha

viţă-de-vie. În fermă sunt crescuţi 3 cai, 3 măgari, 300 de oi, 50 vaci, peste 100

porci, 100 iepuri, 300 păsări, 93 stupi de albine.

Casa-muzeu “A. Donici”

Casa memoriala Alexndru Doinici a fost inaugurata la 19 septembrie 1976. Aici,

la 19 ianuarie 1806, in satul Bezin, Orhei (34 km spre nord de la Chisinau) in

familia lui Dumitru si Elena Donici s-a nascut fiul lor Alexandru care devenit mai

apoi clasic al literaturii romane. Casa-muzeu este alcatuita din 4 camere. Doua din

ele, casa-mare si cabinetul de lucru al scriitorului sunt amenajate cu obiecte



caracteristice pentru secolul al XIX-lea. Altele doua sunt Sali de expozitie care

prezinta viata si activitatea marelui fabulist.

Linga casa-muzeu se afla biserica familiei Donici. Acest lacas de cult a fost

construit de tatal scriitorului. Alaturi de biserica se gaseste o clopotnita care

vegheaza mormintele parintilor, fratelui, sotiei sale Anastasia si feciorului lor

Nicu. Despre toate acestea ne relateza inscriptiile de pe placa comemorativa

instalata pe peretele bisericii. In acelas complex muzeistic intra si izvorul "Stanca"

amenajat de asemenia de parintii lui Donici. Acest izvor alimenteaza si astazi cu

apa intregul sat.

Conacul Balioz

Satul Ivancea a conservat parcul şi conacul boieresc cunoscut ca al celui care a fost

Balioz. Parcul de la Ivancea fiind fondat în anul 1880 cu o suprafaţă de 4,6 ha, a

mai păstrat şi cîţiva arbori seculari. Din cele 40 de specii de copaci şi arbuşti, 9

sunt rare. Parcul este ocrotit de stat.În conacul, construit de negustorul Carabet Balioz şi de urmaşii săi din a doua



jumătate a sec.XIX, activează un muzeu de artă populară.

Muzeul nominalizat, este cunoscut şi ca muzeu al meşteşugurilor.

Se află la 35 km de Chişinău, în apropierea drumului naţional Chişinău - Orehei.

Clădirea muzeului are trăsături arhitecturale clasice, preferate de aristocraţii ruşi

din sec.XIX. A fost edificată în anii 1852-1873 în centrul parcului creat cu ocazia

edificării conacului.

Aici ar urma să curgă râuri de turişti, mai ales din rândurile elevilor care pot vedea

lângă sat şi o pădure pitorească, un lac de acumulare cu o casă de odihnă. Pe moşia

satului Ivancea se găsesc şi aşa curiozităţi ca, bunăoară rezervaţia de resurse

pedologice reprezentată de un lot de 4 hectare cu cernoziom levigat gras din zona

silvică centrală a Moldovei.

Aici vizitatorii nu se vor afla prea multă vreme, fiindcă în preajmă se găseşte

complexul muzeal - istoric "Orheiul Vechi" care te atrage ca un magnet.

Orheiul Vechi

Se spune că nu există în Basarabia alt loc unde numeroasele şi miraculoasele opere

ale naturii să se îmbine atât de armonios cu cele antropice pe un spaţiu atât de

restrâns cum e aria Orheiului Vechi. În acest spaţiu istoria umană, inclusiv a populaţiei băştinaşe, poate fi urmărită din cele mai vechi timpuri. Aici sunt



conservate vestigii unice din toate epocile. Iniţial, aşezarea Orheiului vechi a fost

situată pe malul drept al Răutului pe spaţiul dintre satele Trebujeni şi Butuceni la

12 km de vărsarea râului în Nistru şi la 16 km de Orhei. Satul Butuceni care intră

în componenţa complexului muzeal „ORHEIUL VECHI" în decursul anului este

vizitat de mii de turişti. De fapt la numai o distanţă de circa 55 km sunt trei sate

vizitate des de către turişti, acestea fiind: Trebujeni, Butuceni şi Morovaia. În

localitatea nominalizată sunt două muzee istorico-etnografice, mănăstirea rupestră

şi biserica veche. Pe aici Răutul face o curbă ameţitoare care impresionează

călătorul sosit să admire fenomenele naturii într-o ambianţă de basm, de armonie şi

concomitent plină de mistere.

Manastirea Saharna

Manastirea Saharna, este situata la 8 km de Rezina. Complexul monastic si

rezervatia naturala se intinde pe o suprafata de 670 de hectare si sunt luate sub

ocrotirea statului.

In defileul manastirii, spre apus fusese mai inainte un schit numit Horodiste, avand



o bisericuta sapata in stanca cu hramul Bunavestire. Pe la 1776 un schimonah,

Vartolomeu Ciungul, venind din Rusia cu cativa frati si monahi si gasind schitul

nelocuit, au reparat biserica si chiliile si s-au asezat in ele.

De la intemeierea manastirii, in 1776, si pana in 1919 aceasta manastire a fost

condusa de 24 stareti.

Functionarea manastirii a fost intrerupta in 1964, cand in locul calugarilor, care au

fost alungati, in manastire a fost amenajat un spital pentru copiii cu handicap.

Biserica Sfanta Treime a fost transformata in depozit al spitalului, iar biserica de

iarna — in club. In interiorul complexului monastic s-a zidit o casa si o cantina.

Acesta a functionat pana in 1990, cand, la cererea credinciosilor satului Saharna, a

fost redeschisa manastirea.

Manastirea rupestra de la Saharna se afla la cateva sute de metri de amplasamentul

manastirii. De dimensiuni reduse, schitul-manastire de la Saharna nu are o

semnificatie arhitectonica deosebita, dar poseda o valoare istorica incontestabila,

legata de construirea manastirii de zid Saharna.

Stejarul lui Stefan cel Mare



Legenda glăsuieşte că acum cinci sute de ani, Ştefan cel Mare, domnitorul

Moldovei, a avut în apropierea satului Cobîlnea o luptă crîncenă cu tătarii, pe care

i-a biruit, alungîndu-i din ţară.Şi,după cum era datina în acele vremuri, după

fiecare bătălie cîştigată se ridica o biserică sau o mănăstrire. Aşa dar, Ştefan Vodă

a înălţat o bisericuţă de lemn la marginea satului lîngă un stejar tînăr, la umbra

căruia se odihnea în timpul luptelor sau în clipele de răgaz...

După aceea stejarul a început să crească ca din apă, întinzîndu-şi ramurile

viguroase în toate părţile. Neumbrit de alţi arbori, tulpina creştea mai mult în

grosime, iar creanga se rotungea prin părţi. Se povesteşte că în vremurile de

cumpănă, cînd năvăleau turcii sau tătarii, în scorbura acestui stejar falnic ar fi fost

ascunse obiecte de mare preţ.

Stejarul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt se înalţă viguros şi falnic spre cer, amintind de

gloria luminatului Domn.



CALCULAREA

Calculul intregului circuit inelar si a unei personae in

parte.

Durata: 4 zile, 3 nopti;

Drumul parcurs: 396 km;

Transport 1 km=8 lei→ 396*8=3168 lei

Total transport: 3168 lei;

Cazarea in hotelul Olimpia:28 euro *10=280 euro, 1 euro=16,3; 280*16,3=4564 lei

Cazarea in pensiunea turistica:

150*10=1500 lei

Cazarea la Hotelul “Anastasia” din Rezina:

250*10=2500 lei

Total cazarea: 4564+1500+2500=8564 lei;Hrana:

Mic dejun si cina in Hotelul Olimpia:

150*10=1500 lei

Prinz in restaurantul ”Arcada”

60*100=600lei

Prinz la Cismeaua “La Badis”

70*100=700lei

Micul dejun si cina in pensiunea turistica

75*10=750 lei

Prinz in Orhei

35*10 =350 lei

Total hrana: 1500+600+700+750+350=3900 lei;

Servicii de ghid 100 *4 zile= 400 lei



Degustarea la fabrica de vin din Cricova: 550 lei;

Total: 3168+8564+3900+400+550=16582 lei

Pretul pentru o persoana: 16582/10=1658 lei, 1

euro=16,3→1658/16,3=101 euro.

itinerarul meu

Documents

Transcript of itinerarul meu