8/7/2019 AtestatGF

1/161

UUnniittaatteeaa ccoollaarr:: CCoolleeggiiuull TTeehhnniicc RRdduuii

Proiect

Tema proiectului

Profil Tehnic

Specializare: Tehnician Mecatronist

ndrumtor Elev

Ing.Michaela Fomin Hnar Ionela

2010 2011

8/7/2019 AtestatGF

2/162

Cuprins

ARGUMENT..31.PRESEPNEUMNATICECUTEMPORIZARE..4

1.11.2

2.SENZORI..

3

8/7/2019 AtestatGF

3/163

Argument

Ceea ce-mi place am ales. Mereu am fost fascinat de lumea acesta a motoarelor, a

informaticii, dar n special de tehnologiile, care ne creeaz tot ce ne ncojoar. Cnd eram mic il

ntrebam de foarte multe ori pe bunicul meu, care era mecanic auto, dar care fcea i piese, cu

diverse utilaje. Curiozitatea i dorina de a ti cum e fcut tastatura, cum merge maina de splat

sau ce mecanisme stau n maina prientenului meu, m-au determinat s studies mult pe acest tem,vast, mecatronica. i acesta mai m ntreab uneori unele curioziti din lumea mecatronicii.

Un motiv esenial a fost i acela c viaa merge ca pe roate, deci i aceasta are un sens

bine stabilit i cu timpul, nvnd vei cunoate cum e planificat, astfel nct s mearg totul bine.

Pentru mine acest tem, dar i acest profil, la care am nvat, mi-a dat un plus de

cunoatere a firului vieii i s imi organizez treburile aa cum e organizat un motora.

8/7/2019 AtestatGF

4/164

Cap.1 Prese pneumatice cu temporizare

1.Competene

Pregtirea i aezarea pe bancul de prob a elementelor montajului

Realizarea circuitului pneumatic

Alimentarea circuitului pneumatic

Verificarea funcionrii schemei n FluidSim i pe bancul de prob.

2.Noiuni generale

n cazul unei prese de lipit sunt necesari doi cilindrii care s lucreze dup ciclogram A+A-B+B-.Cilindrul A(1.0) cu dublu effect efectueaz operaia de presare cu un timp de pauz n faza deextindere (timpul necesar lipirii),iar cilindrul B(2.0) cu simplu efect este necesar operaiei dendeprtare a pieselor lipite.Deoarece main funcioneaz ntr-un mediu cu pericol deexplozie,comanda mainii va fi pneumatic.Limitatoarele de curs controleaz ambele capete decurs la cilindrul cu dublu efect,iar la cilindrul cu simplu efect doar captul cursei de extindere.

Sisteme pneumatice de acionare

8/7/2019 AtestatGF

5/165

Avantaje, dezavantaje, domenii de utilizare.Acionrile si comenzile pneumatice isi gsesc o tot mai larga utilizare datorita unor

caracteristici specifice, care le deosebesc de alte tipuri de acionari si care explica aceasta tendina.Avantajele oferite de utilizarea aerului comprimat ca agent de lucru sunt:- transmisiile pneumatice permit porniri/opriri dese, fara pericol de avarie:- utilizarea acestor transmisii oferposibilitatea tipizrii si unificrii elementelor

respective, iar utilizarea lor in intreprinderi specializate reduce costurile, permindasigurarea unei caliti ridicate;- posibilitatea amplasrii elementelorpneumatice in orice poziie este un avantaj

important, simplifcandu-se astfel proiectarea mainilor si micornd gabaritul acestora;- elementele de comanda ale transmisiilor p neumatice s olicita eforturi mici, permind

proiectarea optima a utilajelor respective;- fora, momentul, si viteza motoarelorpneumatice (rotative, oscilante sau liniare) pot fi

reglate in limite largi, utiliznd dispozitive simple;- motoarele pneumatice volumice sunt compacte si robuste, aspect important in cazul

sculelor portabile;- aerul comprimat este relativ uorde produs, de stocat si de transportatprin reele, este

nepoluant si neinflamabil;

- datorita vitezelor de lucru si de avans mari, precum si momentelor de inerie mici,durata operaiiloreste mica;- pericolul de accidentare este redus;- intretinerea instalaiilor pneumatice este uoara, daca se dispune de personal calificat;- utiliznd elemente logice sau convertoare electropneumatice se potrealiza instalaii cu

funcionare in ciclu automat, care ofer productivitate mare si repetabilitate.Acionarea pneumatica are si dezavantaje, acestea limitnd performantele si domeniile de

utilizare ale acestui tip de acionare:- datorita limitrii presiunii de lucru, forele si momentele oferite de

motoarele pneumatice suntreduse;la puteri mari, mainile pneumatice sunt voluminoase;

- compresibilitatea aerului nu permite reglarea precisa a parametrilor de funcionare;- aerul nu poate fi completpurificatcu costuri rezonabile, fapt ce duce la uzura eroziva si

abraziva, precum si la coroziunea componentelor;- in anumite condiii de mediu exista pericol de inghet;- randamentul transmisiilorpneumatice este sczut.Acionrile si comenzile pneumatice se utilizeaz in industriile cu pericol de incendiu sau

explozii: chimica, miniera, de prelucrare a lemnului, in termocentrale, in industriile cu pericol decontaminare: alimentara, a medicamentelor; in toate domeniile unde se pot realiza linii automate deproducie, asamblare, ambalare, manipulare, etc, cu productivitate mare.

Acionarea pneumatica

La baza funcionarii elementelor convenionale de acionare pneumatica se afla cele doua principii

fundamentale - principiul compensrii deplasrilorsi compensrii forelor

- Principiul compensrii deplasrilor consta in aceea ca deplasareadeterminata de mrimea de intrare este compensata cu o deplasaredeterminata de mrimea de ieire.

Aparatele care au la baza principiul compensrii deplasrilor nu pot avea o precizie mare,datorita apariiei forei de frecare in prile mobile si a neliniaritatii caracteristicii statistice aburdufului de reacie si a variaiei rigiditii in timp a acestuia.

8/7/2019 AtestatGF

6/166

- Principiul compensrii forelorpermite realizarea unor aparate cuinalte caliti metrologice, sensibilitate si viteza de acionare mare etc.Deplasrile mici ale elementelor sensibile in sistemele cu compensareaforelor asigura o caracteristica liniara de funcionare. Prin aceasta seobine o insemnata cretere a durabilitii elementului sensibil si prinurmare creste sigurana si durata de funcionare a aparatului respectiv.

Sistemele de reglare pneumatice s-au impus in special in industria extraciei si prelucrriiieiului, in chimie, in industria uoara si alimentara etc, unde de obicei se intalnesc procese lente siunde exista un mare pericol de incendiu si explozie.

Scheme pneumatice

Schema pneumatica este reprezentarea grafica, obinut prin utilizarea de simboluri si regulide reprezentare a unui sistem pneumatic si descrie cu acuratee funcionarea cestuia. Elaborareaschemei pneumatice este al doilea pas fcut in proiectarea unui sistem pneumatic si, o data ceutilajul a fost realizat, este unul din instrumentele de baza pentru operaiunile de punere infunciune, de reglare a parametrilor de funcionare, diagnosticare si reparare.

Fiind o reprezentare a sistemului pneumatic, in principiu, schmea are o structura identicaacestuia, insa in ea nu sunt reprezentate elementele mecanice, cu excepia celor directinterconditionate cu cele pneumatice.

Reprezentarea schematica a unui sistem pneumatic se intalneste in doua variante:

1) Reprezentarea pe nivele, aceasta fiind cea rezultata din proiectare; cunoaterea moduluide dispunere a elementelor intr-o schema uureaz mult aplicarea algoritmilor deproiectare, intelegerea si interpretarea schemelor dar, in activitatea practica, acest tip dereprezentare, la confruntarea cu instalaia reala, produce dificulti in localizareaechipamentelor si urmrirea funcionarii lor; arhitectura schemei nu este in corelaie cuarhitectura reala a instalaiei, deoarece rareori elementele pneumatice pot fi aezate pe oinstalaie in structura pe nivele. Din acest motiv, in documentaia ce insoteste o instalaiede intalneste un tip de reprezentare.

2) Reprezentarea elementelorpneumatice se face tinand seama de poziia lor reala pe utilaj(desigur, in limitele posibilitilor); astfel, se tine seama de poziia de lucru a elemtelorde execuie (orizontala, verticala, oblica), de poziia si modul de grupare a celorlalteelemente, lund diferite parti din instalaie.

8/7/2019 AtestatGF

7/16

Fi ti FESTO desenat n dou variante st nga-dreapta

In fig. 4 este reprezentata o schema pneumatica desenata in ambele variante. Se poateconstata ca, dei este o schema simpla, reprezentarea din st nga este mai uor de interpretat laprima vedere. Pentru identificarea echipamentelor pe utilaj, reprezentarea din dreapta este maifacila. A doua observaie ar fi ca, daca in reprezentarea din st nga nivelele schemei sunt clarreprezentate, in cea din dreapta nu se mai poate spune acestlucru.

Dup natura lor, schemele pneumatice se impartin trei categorii:

1. Scheme cu comanda spaiala (cu coordonarea micrilor): aceste scheme sunt prevzute cuelemente de semnalizare (limitatoare de cursa) care confirma atingerea anumitor puncte dectre elemente de execuie (de obicei capete de cursa) si care permit efectuarea unui pasnumai ddupa ce s-a conformat efectuarea pasului anterior; construcia acestui tip de schema

presupune in general existenta a doua elemente de semnalizare pentru fieare element deexecuie si schimbarea unui volum mai mare de informaiiintre etajul de execuie si etajele decomanda si procesare.Avantajele oferite de acesttip de schema sunt:

- si urana in funcionare (nu exista pericolul suprapunerii pailor)- sunt sesizaipaii efectuaiincorect iar schema ia deciziile corespunztoare;- prin posibilitatea de a poziiona dup dorina elementele de semnalizare, schema are

mai multa flexi

ilitate.

Dezavantaje:

- datorita structurii sale, acesttip de schema este uneorilenta;- este relativ complicata si scumpa.

2) Schemele cu comanda temporala, cnd comanda se face dup timp, pentru fiecare pas se aloca

un timp (o temporizare), fara a efectua verificarea execuiei respectivului pas. De obicei acestescheme sunt guvernate cu ajutorul automatelor programabile, care pot genera foarte uorrespectivele temporizri. Avantaje:

- comanda este centralizata;- schema este mai simpla;- daca este optimizata, se obine performanta de precizie si viteza ridicate;- este fiabila si uor de reinut.Dezavantaje:

- prin structura ei, schema nu poate verifica corectitudinea funcionariiinstalaiei;

8/7/2019 AtestatGF

8/16

- vitezele elementelor de execuie nu sunt precis cunoscute (din diferite cauze acesteviteze nu sunt constante in timp) si din acest motiv exista pericolul suprapunerii pailor,deci a blocrii instalaiei. Pentru a evita aceasta situaie, timpul T alocat unui pas semrete cu o valoare t numita "zona de sigurana", conform cu fig. 5.

Localizarea zonei de siguran pe ciclograma de funcionare

2. Schemele cu comanda combinata,dup spaiu si dup timp. Comanda acestor scheme este o combinaiea tipurilor descrise mai sus si reprezint s olutia optima pentru cele mai multe aplicaii practice;aceste scheme imbina, desigur, avantajele si dezavantajele descrise mai sus.

Cap. II Senzori

. Noi ni generale

Senzorul(traductorul) este aparatul care transform mrimea de msurat(parametrul reglat,ieirea procesului) ntr-o alt mrime (de aceeai sau de alta natur fizic, de obicei o mrimeelectric) apt de a fi prelucrat de elemente de automatizare sau de sisteme de prelucrareautomat a datelor. n generaltraductorul cuprinde elementele din figura 1:

y adaptorul A prelucreaz i convertete semnalul dat de ES ntr-o mrime direct utilizabil nsistemul automat.

Ele e

se s b l(de ec )

Ele e ede

le Adaptor

8/7/2019 AtestatGF

9/169

Fie.1

Tipurile existente de traductoare sunt extrem de numeroase, clasificarea lor putndu-se facedup urmtoarele criterii:

Dup forma semnalului electric obinut, traductoarele se pot grupa n: -traductoareanalogice, la care semnalul produs depinde continuu de mrimea de

intrare;

-traductoare numerice, la care semnalul de ieire variaz discontinuu, dup un anumit cod(operaie de codificare).

Dup modul de transformri efectuate i modul de interconectare, traductoarele se mpartn:-traductoare directe care realizeaz o singura transformare;

-traductoare complexe care nglobeaz mai multe tipuri de traductoare directe i uneori chiarelemente de aparate.

Dup domeniul de utilizare, traductoarele avnd denumirea mrimii msurate pot fi: pepresiune, de debit, de temperatura, de umiditate, de deplasare etc.

Dup natura mrimii de ieire, traductoarele electrice directe se mpart: -traductoareparametrice, la care ca mrime de ieire este rezistena, inductana sau

capacitatea electric a unui circuit i care necesit o surs de energie auxiliar;

-traductoare generatoare la care mrimea de ieire este o tensiune electromotoaretermoelectric, piezoelectric, fotoelectric, electrochimic sau de inducie. Adaptoare.

Adaptorul furnizeaz la ieire semnale unificate, adic cureni sau tensiuni continue, variind ntreanumite limite (de exemplu 2 - 1 0 mA, 4 - 2 0 mA, 0 - IOV) indiferent de natura i domeniul devariaie al mrimii aplicate la intrarea traductorului.

n construcia senzorilor pe lng traductorul propriu-zis mai intr circuite electronice dealimentare, circuite de tratare a semnalului de ieire i chiar relee.

Problema sesizrii micrii unui obiect sau a prezenei acestuia n zona de lucru poate firezolvat i cu ajutorul limitatoarelor de curs.

Senzorii prezentai n cele ce urmeaz reprezint o alt posibilitate de rezolvare a acestei probleme.Exist dou familii de asemenea senzori, i anume:

-senzori de proximitate;

-senzori de interceptare.

2. Senzori de proximitate

Surse auxiliare de energie

8/7/2019 AtestatGF

10/16

Senzorii de proximitate, sunt senzorii care pot detecta prezena unor obiecte aflate ncmpullor de aciune, fr a fin contact fizic cu obiectele respective. Senzorii de proximitate au ocaracteristic tip releu - tot sau nimic - adic semnalul de ieire reprezint prezena sau absenaobiectului controlat.

Avantajele senzorilor de proximitate: sigurana n funcionare, posibilitate de reglaj,

fiabilitate mare; gabarit mic, consum de energie mic.

Senzorii de proximitate sunt prevzui cu oparte sensibil care emite un semnal: atunci cndsemnalul ntlnete n calea sa un obstacol(fig.1.2)acesta este obturat. Senzorul sesizeaz acestlucru i

modific n consecin mrimea semnalu-lui de ieire xe. Exist senzori, din aceast categorie, caresesizeaz prezena unui obiect ce se deplaseaz dup direcie perpendicular pe axa de propagare asemnalului.

Exist o mare varietate de senzori de proximitate, care se difereniaz dup: principiul defuncionare, domeniul de operabilitate, legea de variaie a semnalului de ieire n funcie de distanala care se afl obstacolul.

Dup principiul de funcionare senzorii de proximitate pot fi: capacitivi, inductivi, optici,magnetici, cu ultrasunete.

2.1 Senzori de proxi i ate capaciti i

Funcionarea senzorului capacitiv se bazeaz pevariaia capacitii electrice a unui condensator aflatntr-un circuit rezonant RC, datorit intrrii n raza sa deaciune a unui obiect. Senzorii capacitivi se realizeaz pebaza condensatorului plan, sau a celui cilindric(fig.3).capacitatea condensatorului cilindric este dat de relaia:

unde rIII ! 0

unde 0I este permitivitatea vidului, rI este permitivitatea relativ a dilectricului, A aria

suprafeei de suprapunere a armturilor. Iard distana dintre armturi.

Capaciteata condensatorului cilindric este dat de relaia:

d

AC

I

!

d

D

hC

ln

2 ITI!

8/7/2019 AtestatGF

11/1611

unde D-diametrul electrodului exterior, d- diametrul electrodului interior, h- nlimea electrozilor.

Capacitate unui condensator se poate modifica prin modificare distanei

dintre armturi, a ariei suprafeei de suprapunere, sau a mediului dielectric dintre armturi.

Pe baza acestor observaii, senzori de proximitate capacitivi se realizeaz n trei moduri:

y cu condensator plan cu o armtur fix i una mobil (se modific distana dintre armturi);y cu modificarea suprafeei de suprapunere a armturilor (o armtur fix i un mobil care se

deplaseaz paralel cu cea fix);

ycu modificarea permitivitii dielectrice dintre armturi (prin modificarea strii fizice adielectricului).

Un senzor capacitiv este un ansamblu complex(fig.4) care conine: 1- condensator; 2-oscilator; 3-demodulator; 4-circuit oscilant trigger; 5- afiaj; 6-circuit de ieire; 7- surs de alimentare extern; 8-semnalul de ieire senzor. Circuitul oscilantgenereaz un semnal de frecvena nalt de ordinulsutelor de kHz pn la civa MHz.

Dac un obiect intr n zona activ a senzorului atunci se modific capacitatea electric acondensatorului, cea ce influeneaz amplitudinea oscilaiilor.

Schimbarea valorii condensatorului depinde de distana fa de obiect, de dimensiuneamaterialului i de constanta dielectric. Sensibilitatea senzorilor capacitivi se poate regla prinintermediul unui poteniometru. Obiectele detectabile pot fi metalice sau nemetalice.

2.2 Senzori de proximitate inductivi

Funcionarea senzorului inductiv se bazeaz pe variaia impedanei unei bobine subaciunea mrimii de msurat (poziie sau deplasare) fiind, deci traductoare parametrice.Modificarea impedanei se datoreaz modificrii reluctanei unui circuit magnetic, iar reluctana semodific datorit variaiei ntrefierului 8 sub aciunea unei fore exterioare (fig5).

Reluctana magnetic a circuitului magnetic este dat de relaia:

8/7/2019 AtestatGF

12/1612

unde:lFe - lungimea circuitului magnetic din fier,- lungimea ntrefierului, S - seciunea miezului,iar este permeabilitatea magnetic. Deoarece , rezult ca reluctana magnetic aporiunii de aer este mult mai mare ca a fierului, deci .Inductivitatea bobinei

n figura 5 este prezentat schema unui traductor inductiv simplu, pentru msurarea unordeplasri, sau a unor mrimi care pot fi transformate n deplasri, de exemplu traductoare de for.

Intensitatea curentului din bobin este:

Dac tensiunea i frecvena sunt constante, rezult ,

deci aparatul de msur din circuit se poate etalona n uniti pentru for.

Se constat c singura modalitate de a modificareluctana este modificarea lungimii circuitului magnetici anume modificarea ntrefierului 8. n acest sens serealizeaz, circuite magnetice cu armtur mobil n caremrimea neelectric determin poziia armturii mobilefa de miez (fig. 5), sau circuite magnetice deschise (frarmtur mobil), rolul armturii mobile este luat decorpul solid care intr n zona de operare a senzorului.Miezul magnetic al bobinei este din ferit. Principalacaracteristic a senzorilor de proximitate inductivi este

dimensiunea bobinei, cu ct acesta este mai mare cu att distana de comutare este mai mare.

Numai materialele conductoare de electricitate pot fi detectate de senzori de proximitateinductivi.

Schema bloc a unui senzor de proximitate inductiv este practic aceeai cu a celui capacitiv, doarc elementul sesizor este un miez de ferit deschis (fr armtur) bobinat.

Cnd senzorul este alimentat, circuitul oscilant genereaz un curent. Dac n zona activ a

senzorului intr un obiect bun conductor de electricitate, apare o variaie a inductivitii care ducela modificare curentului de ieire.

2.3 Senzori de proximitate rezistivi

Senzorii rezistivi se caracterizeaz prin faptul c sub aciunea mrimii de msurat are locvariaia rezistenei (fig.8.6) unui circuit electric (n trepte sau continuu). Caracteristica static atraductorului este dependena Ux= f(x) care este liniar numai dac sarcina (Rs) are impedanainfinit.

8/7/2019 AtestatGF

13/1613

Traductorul este utilizat n montaj poteniometric unde: Ui - tensiunea de alimentare atraductorului; Ux - tensiunea de ieire pe rezistena de sarcin Rs.

Cursorul poteniometrului este acionat de mrimea de msurat. Pornind de la relaia divizorului de

tensiune, rezult

unde x- este deplasarea cursorului. Tensiuneaculeas la bornele rezistenei Rs va fiproporional cu deplasarea cursorului, deciscara voltmetrului se poate dimensiona directn uniti de deplasare sau n unitile demsur a mrimii care a fost transformat ndeplasare (for, presiune etc.) n figura 6.bsunt prezentate cteva tipuri de traductoarerezistive, folosite ca:

-traductor de presiune (tija cursorului este legat la un burduf manometric);

-traductor de deplasare;

2.4. Senzori de proximitate magnetici

Nu pot detecta dect corpuri a magnetice; adeseori sunt utilizai pentru aceastamagnei permaneni. Ei se bazeaz pe efectul magnetic i se mai numesc relee Reed.

Dup cum se vede n figura 7, contactele sunt introduse ntr-un tub de sticl coninnd un gazinert. Particularitatea lor este c nu necesit surs de alimentare.

Aplicaiile acestor senzori sunt foarte diversificate. O aplicaie foarte frecvent este folositla reglarea cursei unor pistoane.

Pentru aceasta pistonul 2 (fig.8) are ncorporat un inelmagnetic 3. n momentul cnd pistonul ajunge n dreptulreleului 4, contactele acestuia se nchid i se comandrevenirea pistonului.

Senzorii magnetici Reed au n componena lor un LED care indic starea de operare.Observaii.

8/7/2019 AtestatGF

14/1614

Cnd se instaleaz un senzorReed, este important s ne asigurm c nu exist un cmpmagnetic de interferen n apropierea senzorului mai mare de 0,16mT. n cazul n care acestaexist, atunci senzorul poate da natere la semnale eronate.

Dac pe mai muli cilindri pneumatici sunt instalai senzori Reed, este necesar o distanminim de 60mm ntre cilindri, pentru ca inelul magnetic de la un cilindru s nu influenezesenzorii de pe cilindrii vecini.

Curentul care trece prin contacte trebuie s fie de valoare mic pentru ca arcul care secreeaz ntre contacte s nu le lipeasc.

Cnd sunt comutate sarcini inductive, apare un vrf de tensiune, iar arcul electric sestinge mai greu.Din acest motiv senzorul trebuie prevzut cuun circuit de protecie: diod de drum liber(n c.c) fig.9.a, circuit RC montat n paralelcu contactul fig.9.b sau varistor (n c.a).

De obicei pe cilindru se monteazdou relee, a cror poziie se fixeaz

manual, reglndu-se astfel lungimea cursei pistonului.

3 Senzori de interceptare Aceti senzori sesizeaz prezena unor obiecte care se interpunntre cele dou pri ale senzorului: emitor i receptor. n aplicaiile practice se ntlnesc senzorioptici, foto-electrici, pneumatici i acustici.

3.1. Senzori optici

Un senzor de acest fel este format dintr-un emitor de lumin i un receptor. n emitor seafl sursa de lumin roie sau infraroie, lumin care se poate propaga n linie dreapt, poate fideviat, focalizat, ntrerupt, reflectat sau direcionat. Lumina este captat de receptor, undeeste verificat dac semnalul este corect. Verificare se face prin filtrare optic i prin demodularea

semnalului electric rezultat.

Ca emitor se folosete un LED care realizeaz de fapt transformarea unui curent (deordinul mA) ntr-un semnal luminos care poate fi uor modulat n frecven sau amplitudine pentrua elimina influena luminii externe. Receptorul poate fi o fotodiod sau fototranzistor cu siliciu.

Exist mai multe variante de senzori optici :

senzori cu fascicul de lumin (fig.10.a); senzori retro-reflexivi (fig.10.b); senzori de difuziune (fig.10.c);

La senzorul cu fascicul de lumin, emitorul i receptorul sunt montai n carcase separate.Acest tip de senzor nu se poate folosi la obiecte transparente. Ceilali doi senzori au emitorul i

8/7/2019 AtestatGF

15/1615

receptorul n carcase comune. Senzorul reflexiv are nevoie de o oglind reflectorizat. Se poatefolosi n cazul corpurilor transparente, deoarece lumina strbate de dou ori corpul i se utilizeazpentru obiecte cu suprafaa lucioas sau de culoare deschis. Fasciculul de lumin este divergent,cu un unghi mare de deschidere.

n figura 11.a este prezentat vederea unui senzor de proximitate, iar n figura l0.b, c, d, esunt prezentate simbolurile senzorilor inductiv, capacitiv, magnetic respectiv optic.

Senzori de proximitate au trei borne, dou pentru sursa de alimentare extern i una pentrusemnalul de ieire, care se aplic bobinei unui releu intermediar. Montarea n circuitele de comanda senzorilor de proximitate se face conform schemei din figura 12.

n figura 13 este prezentat schema unui dispozitiv pentru introducerea dopurilor 4, nsticlele 2, care nainteaz pe o band transportoare 1.

Pistonul cilindrului pneumatic 3 trebuie s execute o micare continu alternativ.

Aceastmicare se poate realiza cu doi senzori magnetici, prin care se regleaz cursa pistonului, n figura14 este prezentat schema de for i cea de comand. Cilindrul 1.0A este cu dublu efect acionatprin dou electrovalve Y1 i Y2. Circuitul de comand conine butoanele de pornire STAR ioprire STOP, senzorii reed SI i S2, bobinele releelor intermediare Kl, K2, K3 i bobineleelectrovalvelorY1 i Y2.

8/7/2019 AtestatGF

16/16