ATENŢIE - Vector...Mai jos aveţi instrucţiuni cu ce trebuie făcut în cazul unui accident , în...
37
mene Avertisment! Materialele care intră în contact cu pielea pot crea reacţii alergice. În cazul iritaţiilor întrerupeţi folosirea. Dacă lentilele se zgâri, trebuie să înlocuiţi ochelarii de siguranţă. Ochelarii de siguranţă purtaţi peste cei de vedere pot transmite impactul, fiind periculoase pentru cel care îi poartă. ATENŢIE!Acest set conţine substanţe care sunt considerate periculoase. ATENŢIE! PENTRU ADULŢI. Acest set de chimie conţine substanţe dăunătoare şi trebuie folosit doar de copii de peste 10 ani. E nevoie de supravegherea unui adult. • Citiţi instrucţiunile înainte de folosire, • Nu este inclusă protecţia oculară pentru Respectaţi-le şi păstraţi-le pentru viitor adulţii care supraveghează. • Această jucărie are margini ascuţite • Nu lăsaţi substanţele să intre în contact . cu nici o parte a corpului, în special cu •Aruncaţi substanţele în surplus diluând Ochii sau gura. cu multă apă şi aruncând la scurgere • Nu lăsaţi copiii mici sau animalele în preajma experimentelor. • Pentru substanşele periculoase pentru • Depozitaţi-l departe de accesul copiilor mediu contactaţi consiliul local pentru mici. informaţii cu privire la deşeuri Reţineţi aceste informaţii pentru a fi folosite în viitor. Culorile, designul şi decoraţiunile pot fi diferite de cele din fotografii Printat în China. Distribuit deTrends UK Ltd www.trendsuk.co.uk P38-CM002-81049003 Ref no: SM01 Customer Service: A nu se încălzi ATENŢIE! A fi folosit doar de copii de peste 10 ani. A SE FOLOSI DOAR SUB STRICTA SUPRAVEGHERE A ADULŢILOR CARE AU CITIT INSTRUCŢIUNILE DIN ACEST SET EXPERIMENTAL.
Transcript of ATENŢIE - Vector...Mai jos aveţi instrucţiuni cu ce trebuie făcut în cazul unui accident , în...
mene
Avertisment!
Materialele care intră în contact cu
pielea pot crea reacţii alergice. În
cazul iritaţiilor întrerupeţi folosirea.
Dacă lentilele se zgâri, trebuie să
înlocuiţi ochelarii de siguranţă.
Ochelarii de siguranţă purtaţi peste cei
de vedere pot transmite impactul,
fiind periculoase pentru cel care îi
poartă.
ATENŢIE!Acest set conţine substanţe care
sunt considerate periculoase.
ATENŢIE!
PENTRU ADULŢI. Acest set de chimie conţine substanţe
dăunătoare şi trebuie folosit doar de copii
de peste 10 ani. E nevoie de
supravegherea unui adult.
• Citiţi instrucţiunile înainte de folosire, • Nu este inclusă protecţia oculară pentru
Respectaţi-le şi păstraţi-le pentru viitor adulţii care supraveghează.
• Această jucărie are margini ascuţite
• Nu lăsaţi substanţele să intre în contact .
cu nici o parte a corpului, în special cu •Aruncaţi substanţele în surplus diluând
Ochii sau gura.
cu multă apă şi aruncând la scurgere
• Nu lăsaţi copiii mici sau animalele în
preajma experimentelor. • Pentru substanşele periculoase pentru
• Depozitaţi-l departe de accesul copiilor
mediu contactaţi consiliul local pentru
mici. informaţii cu privire la deşeuri
Reţineţi aceste informaţii pentru a fi folosite în viitor.
Culorile, designul şi decoraţiunile pot fi diferite de cele din fotografii
Printat în China.
Distribuit deTrends UK Ltd
www.trendsuk.co.uk
P38-CM002-81049003 Ref no: SM01
Customer Service:
A nu se încălzi
ATENŢIE! A fi folosit doar de copii de peste 10 ani.
A SE FOLOSI DOAR SUB STRICTA SUPRAVEGHERE A ADULŢILOR CARE AU CITIT INSTRUCŢIUNILE DIN ACEST SET EXPERIMENTAL.
Conţinutul laboratorului de chimie ATENŢIE! Conţine substanţe care sunt periculoase SUBSTANŢĂ RISC SUBSTANŢĂ RISC
Clorură de Pericol de înghiţire Sulfat de magneziu Nu există
Amoniu Irită ochii Metiloranj Toxic
Carbonat de Irită ochii
Calciu Sulfat de Potasiu Nu există
Hidroxid de Irită ochii şi aluminiu
Calciu Iodură de potasiu Nu există
Oxid de Pericol de înghiţire Carbonat de Irită ochii
Cupru(II) Sodiu
Sulfat de Pericol de înghiţire Bisulfat de Irită ochii Cupru(II) Şi periculos pentru Sodiu
Mediu Folie de cupru Nu există Sulfat de Sodiu Nu există
Sulfat de
Pericol de înghiţire
Tiosulfat de sodiu Nu există
Fier(II)
Acid tratric Irită ochii
Pilituri de fier
Inflamabil
Zinc
Inflamabil and
Turnesol albastru Nu există Pellets dangerous for the
environment
a
Bandă de
Inflamabil
Magneziu
Mai jos aveţi instrucţiuni cu ce trebuie făcut în cazul unui accident , în funcţie de substanţă şi risc.
Instrucţiuni de prim ajutor
• În caz de contact cu pielea sau arsuri: spălaţi zona afectată cu apă din belşug 5 minute. • Dacă materialele intră în contact cu ochii sau gura, clătiţi imediat cu multă apă
timp de 15 minute. Dacă apar iritaţii, consultaţi un medic. • Dacă inhalaţi, duceţi-vă la aer curat. Dacă apar manifestări neplăcute, consultaţi
un medic. • Dacă înghiţiţi soluţiile sau materialele, clătiţi gura imediat, beţi câteva pahare de
lapte sau apă. Nu vă provocaţi vărsături. Consultaţi un medic. • Dacă vă răniţi consultaţi medicul. Luaţi substanţa şi recipientul acesteia cu Dvs. • Pentru orice întrebări consultaţi imediat un medic şi contactaţi dispeceratul pentru
otrăviri local sau cel mai apropiat spital.
Notaţi numărul de telefon al celui mai apropiat spital (sau
dispecerat pentru otrăviri) în căsuţa de mai jos.
(notaţi-l ACUM pentru a nu-l căuta în cazul unei urgenţe)
Telefon spital local : Luaţi substanţele cu voi la spital
INSTRUCŢIUNI DE FOLOSIRE A OCHELARILOR DE PROTECŢIE INFLAMABILNu apropiaţi de flacără. Nu inhalaţi vaporii de la materialul care arde. IRITĂ OCHII In caz de contact cu ochii spălaţi
ochiul cu multă apă, ţinând ochiul
deschis. Mergeţi imediat la medic. PERICOL DE ÎNGHIŢIRE Dacă înghiţiţi clătiţi cu multă apă
şi beţi apă proaspătă.
NU vă provocaţi vărsături. Mergeţi la
medic imediat. In caz de inhalare:
scoateţi persoana la aer curat. COROZIV- cauzează arsuri Dacă înghiţii clătiţi gura cu apă, beţi
apă urmată de lapte. Nu provocaţi
vărsături. Mergeţi imediat la medic. In caz de contact cu ochii spălaţi
ochiul cu multă apă, ţinând ochiul
deschis. Mergeţi imediat la medic.
TOXIC –ATENŢIE! Dacă înghiţiţi, inhalaţi sau intră în
piele. Irită ochiul, pielea şi nasul.
Contactaţi un doctor sau spital! PERICULOS
PENTRU MEDIU Aceste substanţe pot fi dăunătoare
pentru mediu. Nu eliberaţi în
mediu. Contactaţi consiliul local
pentru informaţii despre reciclare.
Instrucţiuni de folosire, depozitare & întreţinere • ţineţi ochelarii de protecţie cu o mână, fără a atinge lentilele. • Trageţi banda de elastic peste cap, deasupra urechilor, pentru ca ochelarii de protecţie
să stea pe cap. Apoi trageţi-i pe ochi cu atenţie şi ajustaţi-i pentru a fi cât mai comfortabili Asiguraţi-vă că ochelarii sunt curaţi şi uscaţi şi că nu intră în contact cu substanţe chimice sau cu obiecte ascuţite.
• Spălaţi şi uscaţi după utilizare. Spălaţi-i cu apă caldă cu săpun şi cu o cârpă moale (nu Îi puneţi în maşina de spălat vase).
• Aceşti ochelari de protecţie se vor folodi pentru acest conţinut cu instrucţiunile date. ECHIPAMENT 1 - pâlnie de plastic 1 - Ochelari de siguranţă 1 - Pahar gradat100ml 1 - 120mm agitator sticlă 1 - polonic mic 1 - Hârtii indicator universal 3 - 100mm furtun de sticlă 1 - arzător 1 - 100ml pahar conic 1 - broşura de instrucţiuni de 4 - capace de eprubetă 2 - dop laborator 1 - perie de curăţat 3 - Dop cu gaură 1 - Lingură de măsurat 1 - suport eprubete Hârtie de filtru 1 - Pipetă de plastic 1 - stativ eprubete Hârtie de turnesol 1 - 100mm furtun de cauciuc 4 - eprubete
• Dacă ochelarii se strică, nu încercaţi să îi reparaţi; aruncaţi-i. NOTĂ: Ochelarii de protecţie protejează numai împotriva particulelor de mare viteză
la temperatura camerei.
2 3
Măsuri de siguranţă
REGULI DE SIGURANŢĂ Citiţi instrucţiunie înainte de folosire, urmaţi-le şi păstraţi-le pentru viitor. Ţineţi copiii mici, animalele şi persoanele care nu au ochelari de protecţie
departe de zona de experimentare. Purtaţi mereu protecţiile pentru ochi care vi se oferă( Nu sunt incluse
protecţii pentru ochi pentru adulţii care supraveghează). Ţineţi departe de copii mici zona de experimentare. Curăţaţi tot echipamentul după utilizare. Asiguraţi-vă că toate recipientele sunt închise bine şi depozitate după folosirea.
Acest manual de instrucţiuni pentru laboratorul
de chimie a fost scris de David Webster. Dr.
Webster este membru al Societăţii Regale de
Chimie şi chimist expert. Predă chimie aplicată
de peste 40 de ani, şi este autor al manualelor de chimie pentru gimnaziu. A descris şi a testat cele 100 experimente
din acest manual de instrucţiuni.
Experimentele, care devin mai dificile şi Implică idei mai complexe pe măsură ce
înaintaţi în manual, reprezintă o colecţie de
experimente chimice care pot fi realizate
folosind substanţele şi echipamentul din
Laboratorul de Chimie şi substanţe obişnuite
şi alte materiale uşor de obţinut, multe
dintre acestea găsindu-se acasă la voi. Experimentele au rolul de a vă arăta magia şi
misterele chimiei, şi relevanţa chimiei pentru
înţelegerea lucrurilor care se regăsesc în
casele voastre şi în lumea înconjurătoare.
Spălaţi-vă pe mâini după ce terminaţi experimentele. Aruncaţi orice material care a fost amestecat şi nu va mai fi folosit. NU folosiţi echipamente care nu au fost incluse în set (cu excepţia celor sugerate
de instrucţiunile de la paginile 14/15). NU mâncaţi, nu beţi şi nu fumaţi în zona de experimentare. NU permiteţi substanţelor să intre în contact cu ochii sau gura. NU puneţi alimente în recipientele originale. Aruncaţi-le imediat. NU aruncaţi nici un material din acest kit la bucătărie; toate materialele
trebuie aruncate în toaletă.
Sfaturi pentru adulţii care supraveghează
a) Citiţi şi urmaţi aceste instrucţiuni, regulile de siguranţă şi informaţiile de prim
ajutor, şi păstraţi-le. b) Folosirea incorectă a substanţelor poate cauza rănire şi poate dăuna
sănătăţii. Faceţi doar activităţile descrise în instrucţiuni
c) Acest set poate fi utilizat doar de copii peste 10 ani. d) Pentru că abilităţile copiilor variază, chiar şi în aceleaşi grupe de vârstă, adulţii care
supraveghează trebuie să fie discreţi în ceea ce priveşte experimentele care sunt
potrivite şi sigure pentru ei. Instrucţiunile ar trebui să permită adulţilor să stabilească
dacă un experiment este potrivit pentru un anumit copil
e) Supraveghetorul trebuie să discute avertismentele şi informaţiile privind
siguranţa cu copiii înainte să înceapă experimentele. Trebuie acordată o
atenţie deosebită manevrării în siguranţă a acizilor, alcalinilor şi substanţelor
inflamabile. f) Zona din jurul experimentului trebuie să fie deschisă şi departe de alimente,
luminată bine şi aerisită şi aproape de o sursă de apă. Trebuie folosită o masă
solidă cu o suprafaţă rezistentă la căldură.
g) Arzătorul de combustibil trebuie să fie pus pe o tavă de metal. Umpleţi arzătorul
trei sferturi cu alcool denaturat. Fitilul trebuie să fie scos în relief 3mm de la
capac. Ţineţi sticla cu alcool departe de arzător. Aprindeţi cu un chibrit. ATENŢIE!
Flacăra este aproape incolora şi poate fi invizibilă în lumină. Vă puteţi arde cu
uşurinţă.
4
Felicitări! Sunteţi proprietarul unui Laborator de Chimie. Sperăm că vă vor plăcea experimentele de chimie interesante
care se regăsesc în acest manual de instrucţiuni.
ESTE NEVOIE DE SUPRAVEGHEREA UNUI ADULT. Un laborator de chimie, ca acesta, nu este de joacă. Când efectuaşi
experimentele chimice trebuie să aveţi mare grijă, respectând instrucţiunile şi
ţinând un caiet de laborator cu experimentele şi rezultatele. Astfel veţi lucra în siguranţă şi în acelaşi timp veţi învăţa chimie.
Întotdeauna trebuie să vă preocupe să lucraţi în siguranţă.
Experimentele de faţă sunt sigure şi plăcute şi în acelaşi timp vă învaţă
câte ceva despre chimie. Aveţi grijă să evitaţi contactul cu substanţele chimice, mai ales cu ochii sau
gura. De asemenea, aveţi grijă să nu vă ardeţi. Pentru a evita eventuale
răni, citiţi şi respectaţi regulile de siguranţă care urmează.
5
Conţinutul acestui manual de instrucţiuni Conţinutul laboratorului de chimie 2 Primul ajutor 3 Instrucţiuni de folosire a ochelarilor de protecţie 3 Măsuri de siguranţă 4 Sfaturi pentru supraveghetor 4 Introducere 5 Conţinutul manualului de instrucţiuni 6 Chimia..’o ştiinţă foarte importantă’... 7 Amenajarea laboratorului de chimie 8 Lucrul în laboratorul de chimie 9 Echipamente şi substanţe adiţionale 14 Experimentele de chimie 16 Capitolul 1 – Substanţe solubile şi insolubile 17 Capitolul 2 – Cerneluri invizibile 20 Capitolul 3 – Chimia cristalelor 22
Cristale care cresc 23 Apă de cristalizare 28
Capitolul 4 – Cromografia hârtiei 29 Capitolul 5 - Acizi şi alcalii 31
Chimia este o ştiinţă foarte importantă,
pentru că toate lucrurile din Univers sunt
alcătuite din substanţe chimice. Voi, apa
pe care o beţi, aerul pe care îl respiraţi,
mâncarea pe care o mâncaţi, dealurile
pe care le urcaţi, toate sunt substanţe
chimice. Toate substanţele chimice sunt alcătuite
din 100 elemente. Voi, de exemplu, sunteţi
un amestec complicat de substanţe, dar
98% sunt doar 6 din aceste 100 de
elemente (hidrogen, carbon, nitrogen,
oxigen, fosfor şi sulf). Multe alte elemente
alcătuiesc restul de 2%, cum ar fi fierul, în
sânge, şi sodiu, în celulele corpului. Când realizaţi experimente chimice, studiaţi
cum se comportă diverse substanţe chimice.
Acest laborator de chimie conţine
echipamente şi substanţe pentru
experimente interesante, dar nici un set de
chimie nu poate fi “complet” pentru că se pot
face milioane de experimente chimice.
Laboratorul vostru de chimie este ca inima
Unuilaborator căruia îi puteţi adăuga alte
echipamente şi substanţe chimice (doar cele
sugerate la paginile 14/15 din acest manual
sau listaţe la fiecare experiment din manual).
Puteţi realiza şi alte experimente .
Uneleexperimente necesită echipamente
şi substanţe, acestea fiind descrise în
secţiunea Echipamente şi Substanţe
adiţionale. Nu folosiţi nimic care nu este
listat ca necesar în this manual.
Este bine să adunaţi la un loc cât mai multe
echipamente şi substanţe înainte să
începeţi. Cu siguranţă trebuie obţinute
înainte să începeţi experimentul care le
solicită. Aceste substanţe adiţionale nu
trebuie să fie scumpe. La un laborator
chimic acasa este amuzat să improvizezi,
adică să transformi în echipament obiecte
casnice şi să folosiţi cât mai multe substanţe
chimice de uz casnic .
Fixator eprubete Dopuri
Crearea soluţiilor acide şi alcalii 32 Testarea acizilor şi a alcaliilor 34 Capitolul 6 - Reacţii chimice ale acizilor şi alcaliilor 38 Reacţiile acizilor cu metalele 38 Reacţiile alcaliilor cu apa şi metalele 40 Reacţiile acizilor cu oxizi şi carbonaţi 41 Capitolul 7 - Alte reacţii chimice 42 Reacţii din care rezultă substanţe insolubile 42 Reacţii din care rezultă metale 44 Capitolul 8 - Substanţe de încălzire 46 Capitolul 9 - Chimia 48 Dioxidul de carbon 48 Amoniac 52 Oxigen 54 Dioxid de Sulf 57 Capitolul 10 – Chimia iodului 58 Capitolul 11 – Chimia zahărului 61 Rezultatele experimentelor 66
6
Pâlnie de plastic Filtre de hârtie
Băţ de sticlă
Cauciuc
eprubet
Perie de
Curăţat
Linguri eprubete
Eprubete
Pahar gradat 100ml Arzător Pipetă
Eprubetă conică 100ml Suport eprubete 7
Amenajarea laboratorului de chimie Lucrul în laboratorul de chimie Amenajaţi spaţiul pentru laborator într-o
cameră bine luminată şi ventilată, dacă
este posibil, o suprafaţă de lucru
rezistentă la căldură. Veţi descoperi că
un chimist experimentat petrece mult timp
spălând echipamentul murdar aşa că este
nevoie de o sursă de apă apropiată sau
un recipient mare de colectare a apei
murdare. Majoritatea oamenilor consideră bucătăria
ca fiind cel mai bun loc pentru amenajarea
laboratorului.
Veţi avea nevoie şi de o zonă curată
unde să scrieţi în caietul de laborator şi
unde să ţineţi alte lucruri uscate. Este puţin probabil ca zona pentru laborator
să nu fie folosită şi de alţi oameni. Mai ales
dacă vreţi să lucraţi în bucătărie. Aşadar,
trebuie să vă puteţi împacheta cu uşurinţă
laboratorul. Desigur, puteţi folosi cutia din
dotare, dar în scurt timp veţi avea şi alte
echipamente şi substanţe, şi vă
recomandăm să faceţi rost de o cutie mare
de carton sau plastic în care să puteţi
împacheta şi depozita toate lucrurile când
nu le folosiţi.
ESTE FOARTE IMPORTANT să depozitaţi
acest set undeva unde nu au acces copiii
mici. Citiţi şi respectaţi toate sfaturile de
siguranţă din acest manual!
Să aveţi la îndemână mereu
următoarele 6 articole
1 O chiuvetă sau un recipient pt apă.
2 Un coş de gunoi.
3
O bucată de carton tare sau ceva
asemănător (chiar şi un ziar) de pus pe
masa de lucru. Dacă vărsaţi ceva să
puteţi curăţa cu uşurinţă.
4
O rolă cu prosoape de h]rtie, sau
textile, pentru a păstra curată
zona laboratorului.
5
Două prosoape de bucătărie (nu cele
folosite de obicei în bucătărie). Un
prosop uscat trebuie folosit pentru a
şterge instrumentele după ce le-aţi
spălat. Celălalt prosop să fie ud şi la
îndemână pentru a putea înăbuşi repede
un incendiu mic în cazul nefericit în care
izbucneşte.
6
Păstraţi o evidenţă amănunţită a lucrărilor
voastre. N-are rost să faceţi experimente
chimice dacă nu ştiţi ce-aţi făcut, de ce şi ce
s-a întâmplat. Urmaţi instrucţiunile cu atenţie
şi urmăriţi ce se întâmplă, apoi încercaţi să
vă daţi seama ce s-a întâmplat. Pe spatele
instrucţiunilor sunt răspunsurile pe care ar
trebui să le vedeţi şi să le deduceţi din
observaţiile pe care le faceţi. Registrul Cel mai potrivit tip este un caiet cu
copertă cartonată sau unul cu spirală . Notaţi fiecare experiment cu:
• Data la care aţi făcut
experimentul
• Despre ce era vorba în
experiment (denumirea)
• Ce aţi făcut (metoda) • Ce s-a întâmplat (rezultateşe) • De ce s-a întâmplat (concluziile).
Tehnici de laborator Chimia aplicată vă solicită să îndepliniţi
diverse sarcini care la început nu vă vor fi
familiare. Această secţiune conţine nişte
indicii şi trucuri care vă vor ajuta cu aceste
sarcini.
Folosirea arzătorului Trebuie să folosiţi arzătorul cu mare
atenţie. Trebuie pus pe o tavă de metal În cazul în care
sunt scurgeri - o cutie de biscuiţi cu
capac este ideală.
Umpleţi arzătorul trei
sferturi cu alcool metilic,
înşurubaţi capacul şi
aşteptaţi câteva minute
până ce alcoolul metilic
Să îmbibe fitilul. Fitilul trebuie să aibă
aproximativ 3mm. Asiguraţi-vă că
arzătorul este uscat la exterior. Păstraţi
sticla de alcool metilic departe de arzător.
Aprindeţi arzătorul cu un chibrit (sau de
preferat cu o brichetă). Veţi vedea că
flacăra e aproape incoloră şi în soare
chiar invizibilă. Vă puteţi arde cu uşurinţă
şi pentru a minimaliza riscul puteţi urma
sfatul de mai jos.
O cutie de biscuiţi cu capac, sau
ceva asemănător, în care să puneţi arzătorul.
Va urma...
8 9
Lucrul în laboratorul de chimie continuare... Lucrul în laboratorul de chimie continuare...
MĂSURĂ DE SIGURANŢĂ: Folosirea arzătorului. Puteţi stinge flacăra arzătorului suflând-o,
dar de preferat este să aveţi un pahar de
sticlă rezistent la căldură care să poată fi
pus deasupra arzătorului. Pentru a stinge
flacăra puneţi paharul cu faţa în jos pe
arzător şi după câteva secunde flacărase
va stinge. (Ştiţi de ce? Experimentele 9.8 şi
9.17 vă arată răspunsul).
ÎNCĂLZIREA UNEI EPRUBETE: Ţineţi eprubeta îndreptată înspre exterior.
Ţineţi-o în stativ când vreţi să fierbeţi
conţinutul sau să le încălziţi bine. SFAT: Un cârlig de rufe de lemn poate
fi folosit pentru a fixa eprubetele. Cel mai uşor mod de a dizolva solidele în
apă este să puneţi un dop eprubetei şi să o
agitaţi
MĂSURĂ DE SIGURANŢĂ: Folosirea argilei. Puteţi reduce considerabil riscul de a
ţâşni al conţinutului eprubetelor punând
una sau două bucaţi de argilă în
eprubetă. Pe măsură ce apa fierbe
vaporii se formează ca nişte bule mici pe
părţile ascuţite ale argilei şi apoi aceste
bule ies uşor din soluţie .
CURĂŢAREA EPRUBETELOR: Spălaţi-le cu apă caldă şi cu peria de
eprubete. Daca este necesar, folosiţi
puţin detergent. Partea exterioara a
eprubetelor se va înnegri de resturi de la
arzător. Curăţaţi cu un detergent de
bucătărie cu ar fi Cif. Pentru a şterge
eprubetele pe interior folosiţi şerveţele de
hârtie.
Lăsaţi paharul acolo până la
următoare folosire a arzătorului. ASTFEL VEŢI ŞTI CĂ DACĂ
PAHARUL NU ESTE PE ARZĂTOR,
ACESTA ESTE APRINS. NU LĂSAŢI COPIII NESUPRAVEGHEAŢI ÎN
JURUL ARZĂTORULUI.
Folosirea eprubetelor Pentru aceste experimente veţi folosi de
obicei apă cu mai puţin de 3cm în eprubete.
Nu umpleţi prea mult, cu cât aveţi mai multă
apă în eprubete, cu atât sunt mai dificil de
controlat fierberile. Substanţele solide pot fi adăugate în
eprubetă cu lingura de lemn. Puteţi
adăuga lichide cu pâlnia, sau turnând
lichidul într-un pahar gradat si apoi în
eprubetă.
Dacă substanţa solidă nu se dizolvă timp
de 15 secunde, încălziţi soluţia cu grijă. Majoritatea substanţelor solide se dizolvă
mai repede în apă dacă încălziţi uşor soluţia.
Puteţi ţine eprubeta fără fixator dacă o veţi
încălzi doar câteva secunde pentru a ajuta la
dizolvarea unei substanţe solide. Pentru a
încălzi o eprubetă ţineţi-o înclinată în direcţia
opusă şi mişcaţi-o în flacără continuu. Chiar
când vi se spune să încălziţi mult eprubeta,
încălziţi uşor la început şi urmăriţi cu atenţie
să nu ţâşnească din eprubetă.
Vezi Nota 2 de la începutul capitolului
“Experimentele de Chimie” unde se
descrie cum să faceţi bucăţi de argilă . Nu încălziţi niciodată o eprubetă cu dop. Dacă în eprubetă este apă fierbinte, o
puteţi pune fără probleme în stativul de
eprubete. Dacă în eprubetă e o
substanţă solidă fierbinte, atunci
eprubeta poate deveni FOARTE
FIERBINTE şi se poate topi în stativul de
eprubete – puneţi eprubeta fierbinte într-
un pahar gradat gol şi lăsaţi-o acolo până
se răceşte
.
Sursa de apă Pentru a spăla echipamentul murdar
folosiţi cel mai bine un robinet şi o
chiuvetă. Când realizaţi experimentele veţi avea
nevoie de o „sticlă cu apă” pentru a
adăuga cantităţi mici de apă în mod
controlat substanţelor chimice din eprubete. Ca sugestie puteţi folosi o
sticlă cu detergent lichi sau o sticlă cu
pulverizator
TIP: Sticlă cu detergent lichid. Scoateţi capacul de la o sticlă goală (sau
mai bine rugaţi un adullt să o facă
ridicând marginea capacului cu un cuţit)
spălaţi sticla foarte bine, în special
capacul, pentru a îndepărta urmele de
detergent. continuare...
10 11
Lucrul în laboratorul de chimie continuare... Lucrul în laboratorul de chimie continuare...
Puteţi umple sticla cu apă, înlocuiţi dopul
şi strângeţi uşor de sticlă. Totuşi, jetul de
apă obţinut astfel este prea mare. Sticla
poate fi modificată pentru a se potrivi mai
bine dacă rugaţi un adult să încingă un
ac în flacăra arzătorului şi să dea o gaură
în centrul dopului. Apoi puneţi dopul şi
stropiţi cu apa care curge prin această
gaură mică .
SFAT: Un pulverizator. Un pulverizator mic (jumătate de litru) de
grădină sau pentru plante care poate fi
cumpărat de la florării sau magazine DIY
este ideal. Are un buton de acţionare şi se
stropeşte. Prin rotirea capului sprayului, se
poate elibera un jet subţire de apă. Puteţi
controla prin acţionarea uşoară a butonului.
Mai mult pulverizatorul are avantajul de a fi
uşor de reumplut prin deşurubarea
recipientului cu apă.
Folosirea Filtrelor de Hârtie Veţi folosi filtrele de hârtie din dotare
pentru a separa substanţele solide de
cele lichide şi pentru experimentele de
cromografie a hârtiei. Folosiţi hârtie nouă pentru fiecare
experiment. Veţi avea nevoie de mai multă
hârtie decât aveţi. Puteţi decupa filtre de
hârtie foarte ieftine din filtrele pentru cafea;
folosiţi mai degrabă filtrele albe. Vă sfătuim
să folosiţi filtrele mici şi filtre de capea pentru
a filtra şi să păstraţi filtrele mari pentru
experimentele cromografice. Filtrele de
hârtie sunt împăturite după cu vedeţi mai
jos.
Folosirea substanţelor chimice NU GUSTAŢI SUBSTANŢELE NU UITAŢI să fiţi atenţi când realizaţi
experimentele. Purtaţi ochelarii de
protecţie, dar în cazul în care vă intră
substanţe în ochi, rugaţi pe altcineva să
vă ajute să îi clătiţi cu apă din sticlă sau
de la robinet. Aveţi o cantitate limitată de substanţe.
Deşi pot fi cumpărate, e recomandat să
lucraţi numai cu cantităţi mici. În aceste experimente “ o măsură” o cupă
de substanţă din interiorul lingurei de
măsurat. Veţi adăuga alte substanţe celor
existente şi veţi crea “Stoc de soluţii ” Din anumite substanţe de care veţi avea
nevoie pentru mai multe experimente.
Păstraţi-le în recipiente şi sticle etanş.
Este important să puneţi etichete pentru
substanţe sau soluţii când le puneţi în
sticle sau recipiente.. SFAT: Veţi avea nevoie de nişte sticle şi recipiente
goale. Sticle mici de băuturi răcoritoare sunt
potrivite, deşi ar fi mai potrivite nişte sticle
mai mici- veţi avea nevoie de 4. Recipiente
mici de plastic care au fost folosite pentru
filme de 35mm sunt perfecte pentru
substanţe solide. Puteţi lua câte vreţi pe
nimic
de la un laborator de procesare foto. Vi le
vor da cu uşurinţă pentru că de obicei le
aruncă. Nu păstraţi niciodată substanţe
chimice şi soluţii în apropierea alimentelor.
Folosirea articolelor de sticlă Dacă aveţi un accident şi spargeţi articole din
sticlă şi spargeţi articole de sticlă strângeţi
imediat. Adunaţi bucăţi mici cu şerveţele de
bucătărie şi aruncaţi-le. După ce aţi curăţat,
spălaţi-vă mâinile la robinet. Una dintre cele mai dificile sarcini pe care
va trebui să o faceţi este să puneţi dop
unei eprubete de sticlă. Eprubeta se poate
sparge foarte uşor şi vă puteţi tăia la
mână, aşa că aveţi mare grijă.
SFAT: Udaţi bine dopul şi gura eprubetei cu o
soluţie de detergent . Ţineţi eprubeta de
sticlă şi dopul într-un prosop de bucătărie
sau în altă cârpă şi împingeţi uşor
eprubeta răsucind uşor în dop. . Spălaţi detergentul în exces de pe dop şi
eprubetă şi lăsaţi-le să se usuce. Odată
pus dopul este imposibil să mai scoateţi
eprubeta fără să tăiaţi dopul. Nu încercaţi.
12 13
Echipamente şi substanţe adiţionale Echipamente şi substanţe adiţionale
Pentru a realiza setul de experimente descrise în
acest manual de instrucţiuni este necesar să
adăugaţi echipamente şi substanţe chimice. Cele
mai importante sunt scrise mai jos. Ar trebui să le
găsiţi cu uşurinţă, dar se indică şi sursele. Trebuie
să le obţineţi înainte să începeţi experimentele.
Articolele de menaj uşor de obţinut pentru anumite
experimente sunt menţionate şi ele în listă cu
instrucţiunile de experiment. (NB anumite
experimente necesită mai multă substanţă decât
aveţi inclusă în set (exemplele 3-8).
Echipament O riglă mică Pentru a măsura cantitatea de
lichid din eprubetă. Recipiente pentru cristalizare Faceţi-le din recipiente de iaurt sau pahare
mici de plastic tăind la 1cm de fund. Vasele
mici pe care le faceţi sunt ideale. Faceţi 5
sau 6 Linguri pentru evaporare E nevoie de două dimensiuni diferite,
mare şi mică. Folosiţi două linguri de
inox (una de desert şi una de ceai)
dacă nu aveţi acasă , le găsţi la
magazin . NB. Unele experimente
necesită două linguriţe identice . Un dozator de apă Vezi secţiunea “Sursa de apă”. Un ghiveci mic de lut (de preferat unul nou) – de la un magazin de grădinărit.
Filtre de hârtie de cafea (de preferat albe) – de la supermarket. O cutie de chibrituri/o brichetă Pentru a aprinde arzătorul şi pentru
alte experimente. Un pahar rezistent la căldură pentru a Acoperi arzătorul. Sticle şi recipiente mici Vezi secţiunea “folosirea substanţelor”. Etichete autocolante mici Beţe de lemn de îngheţată sau acadea O pensulă sau aţă Un creion O oglindă sau o bucată de sticlă mică Hârtie de scris ( de preferat nelucioasă) 2 prosoape de bucătărie O rolă de prosoape de hârtie O rolă de bandă adezivă Un foarfece O pensetă sau un cleşte mic 5 cuie mici Un cleşte de rufe de haine de lemn (foarte util ca stativ de eprubete) O cratiţă mică O cană sau ceaşcă veche Suport pentru ou fiert O farfurie mică NU REFOLOSIŢI tacâmurile, farfuriile,
paharele sau cănile etc folosite în
experimente pentru a mânca sau a bea.
Substanţe chimice folositoare Alcool metilic De la un magazin DIY. Oţet incolor (malţ distilat) sticlă
de 284ml din supermarket. Acid citric 50g de la farmacie. Clorură de sodiu (sare de
bucătărie) de la supermarket. Bicarbonat de sodiu (hidrogen carbonat de sodiu) De la farmacie sau supermarket. Sulfat de magneziu (săruri Epsom)
pachet de 500gm de la farmacie. Peroxid de hidrogen Sticlă de 150ml de la farmacie. Curcumă De la supermarket.
Alte articole de care veţi avea nevoie
pentru anumite experimente, verificaţi
înainte să începeţi. Apă cu gaz
Zahăr alb
Sirop auriu Piper boabe
Vitamina C tablete
Folie de aluminiu
FixativCerneal
ă neagră
Colorant
alimentar
negru şi verde Carioci negre şi colorate
Lamâie Apă distilată Aţă de cusut Un cartof Varză roşie Sfeclă roşie Suc de mure Un trandafir sau o garoafă roşie Medicamente de indigestie Un măr Aspirină efervescentă Un pic de gin, whisky sau
coniac cereţi unui adult )
Subsanţe de care aveţi nevoie Sodă de rufe (carbonat de
sodiu)* De la supermarket. Sulfat de sodiu (sare Glauber)*
pachet de 200gm de la farmacie Var stins (hidroxid de calciu)* de
la un parc (va fi nevoie de foarte
puţin). (Nu aduceţi articolele marcate cu * până
nu aveţi nevoie de ele.sărurile Epsom,
sarea Glauber, sodă de rufe şi var stins
sunt incluse în substanţele oferite, dar e
posibil să aveţi nevoie de mai mult)
Citiţi întotdeauna instrucţiunile de
folosire în siguranţă ale producătorilor
aşa cum se găsesc pe ambalaj. NU înlocuiţi niciodată substanţele listate în
fiecare experiment cu altceva.
14
15
Experimentele de chimie
1 4
Înainte de a face orice experiment citiţi şi In manual experimentele sunt aranjate
Înţelegeţi secţiunile anterioare din acest Începând cu cele mai uşoare. Aşadar este bine
Manual despre “Măsuri de siguranţă” şi Să le realizaţi în ordinea dată. Puteţi începe
“Laboratorul vostru de chimie”. Cu capitolul care vă interesează
2 Nu uitaţi că multe experimente începând cu
Capitolul 5 şi mai departe folosesc
Adunaţi la un loc “Echipamente şi substanţe Soluţiile de acizi şi alcalii făcute
adiţionale” listate mai sus. Pentru multe în Capitolul 5a.
experimente veţi avea nevoie de bucăţi mici 5
De argilă. Faceţi-le spărgând un ghiveci mic
Şi păstraţi bucăţile Nu uitaţi: o măsură este o măsură din
Care sunt mai mici decât un bob. Putneţi aceste cupa rotundă.
Bucăţi de argilă într-un recipient şi etichetaţi-l. 6
3
Cantitatea de lichid necesar într-un experiment
La unele experimente veţi avea nevoie de Este dată ca lungime în eprubetă. Nu trebuie
Echipamente care se găsesc acasă. Să aveţi exact cantitatea. Dacă, de exemplu
Substanţele şi echipamentele necesare pentru , se cer 2cm atunci este satisfăcător de la 1 1/2
experimente sunt listate lângă cm la 21
/2 cm. Folosiţi rigla pentru a
instrucţiuni. Pregătiţi tot înainte să verifica cantitatea de lichid din eprubetă. După
Începeţi un experiment. câteva experimente veţi vedea că veţi putea
Ghici cantitatea destul de exact
Când oamenii de ştiinţă fac un experiment observă ce se întâmplă şi apoi
încearcă să îşi dea seama de ce se întâmplă. Asta va trebui să faceţi aici.
Pentru majoritatea experimentelor instrucţiunile nu explică ce se întâmplă.
Faceţi experimentul, notaţi rezultatele, şi încercaţi să găsiţi explicaţii. Puteţi
verifica dacă aţi obţinut rezultatele corecte în secţiunea Rezultatele
experimentelor de la sfârşitul acestui manual. Dacă rezultatele experimentului vostru sunt diferite de cele date
verificaţi dacă aţi urmat instrucţiunile şi refaceţi experimentul.
16
Capitolul 1 – Substanţe solubile & insolubile Unele substanţe se dizolvă în apă formând o soluţie, se numesc solubile; altele nu se dizolvă, sunt insolubile. Apa este denumită solvent şi substanţa care se dizolvă se numeşte solvat.
Experimentul 1.1 Ce substanţe se dizolvă în apă?
Sulfat de cupru Puneţi 1
/4 măsură sulfat de cupru într-o eprubetă uscată Clorură de sodiu Şi adăugaţi cam 2cm de apă. Agitaţi eprubeta uşor. Dispare Carbonat de calciu sulfatul de cupru şi soluţia se colorează Zahăr ? Piper boabe Repetaţi experimentul de 4 ori folosind clorura de Eprubete sodiu, apoi zahăr, apoi carbonat de calciu şi apoi piper boabe în loc de sulfat de cupru. Înregistraţi rezultatele pentru fiecare substanţă ca solubilă sau insolubilă.
Experimentul 1.2 Solubilitatea substanţelor în apă rece şi fierbinte.
Sulfat de sodiu Puneţi 1 măsură (uitaţi-vă la nota 5) de sulfat de sodiu Eprubetă într-o eprubetă uscată şi adăugaşi cam 2cm de apă.
Agitaţi uşor eprubeta. Estimaţi cât îi ia sulfatului de sodiu să se dizolve. Repetaţi experimentul dar de data Aceasta agitaţi uşor eprubeta în arzător pentru a încălzi (nu fierbe) apa. Sulfatul de sodiu se dizolvă mai încet sau mai repede în apă caldă? Păstraţi soluţia pentru Experimentul 1.6.
Experimentul 1.3 Recuperarea unei substanţe dizolvate prin fierberea apei
Clorură de sodiu Puneţi 1 măsură de clorură de sodiu într-o eprubetă uscată Eprubetă şi adăugaţi cam 2cm apă. Agitaţi uşor şi încălziţi la arzător Lingură pentru evaporare . Unde credeţi că se duce clourura de sodiu când se dizlovă? A dispărut? Pentru a vedea dacă mai este acolo Turnaţi soluţia în lingura de evaporareşi fierbeţi cu grijă soluţia peste arzător până ce apa a dispărut (s-a evaporat). Clorura albă de sodiu A rămas în lingură. Aveţi grijă să nu lăsaţi clorura de sodiu să se împrăştie prea mult spre sfârşitul experimentului – încălziţi-o uşor. PERICOL – lingura va fi FOARTE FIERBINTE - puneţi-o pe tavă ţinând arzătorul şi aşteptaţi să se răcească.
17
Capitolul 1 – Substanţe solubile & insolubile Experimentul 1.4 Petru e vedea dacă au rămas substance dizolvate în scurgere
Apădistilată Acesta este un experiment uşor. Umpleţi pe jumătate cu Lingură pentru evaporare lingura apă. Fierbeţi apa la arzător până se evaporă. A Mai rămas apă în lingură? Nu uitaţi că lingura va fi FIERBINTE. Încercaţi acelaşi experiment cu apă distilată. Apa distilată se mai numeşte apă deionizată şi se adaugă la bateriile de maşină. A mai rămas ceva în lingură? Dacă nu aveţi apă distilată colectaţi şi folosiţi apă de ploaie. A fost deja distilată de natură. Cu apa de la robinet ar trebui să fie vizibilă o urmă de substanţă solidă pe lingură. Asta pentru că apa de robinet conţine substanţe solide dizolate. Dacă apa este dură Sunt mai multe sedimente decât unde nu e dură, dar chiar şi Aici vor fi substanţe dizolvate în apă. Din apa distilată s-au îndepărtat substanţele solide, aşa că în această parte a experimentului pe lingură nu ar trebui să existe resturi de substanţe solide. Acesta este un test important şi foarte simplu pentru a face diferenţa între apa de robinet şi apa distilată.
Experimentul 1.5 Recuperarea unei substanţe dizolvate prin cristalizare
Sulfat de cubru În Experimentul 1.3 aţi fiert toată apa pentru a recupera Eprubetă substanţa. Făcând acest lucru este posibil ca substanţa să Vas de cristalizare se încingă şi să se distrugă. Dacă permiteţi apei să se evaporeze mai uşor atunci substanţa rămâne – în forma unui cristal aşa cum veţi vedea în Capitolul 3. Acest proces se numeşte cristalizare. Puneţi
1/2 măsură de sulfat de cupru într-o eprubetă curată
şi adăugaţi 2cm de apă. Dizolvaţi agitând uşor şi prin încălzire. Turnaţi soluţia într-un vas de cristalizare şi puneţi-l la căldură, într-un loc sigur din bucătărie sau într-un dulap cu ventilaţie, până când apa se evaporează. Ce a rămas în vasul de cristalizare?
Nu puteţi vedea clourura de sodiu sau sulfatul de cupru din Experimentele 1.3 şi1.5 pentru că atunci când sunt în soluţie în apă the particulele de substanţe sunt foarte mici. Această proprietate poate fi folosită pentru a separa substanţele insolubile de cele solide care s-au dizolvat.
Puteţi filtra solidele, şi apoi să recuperaţi şi substanţa solidă şi cea chimică din apă.
18
Capitolul 1 – Substanţe solubile & insolubile Experimentul 1.6 Pentru a separa un amestec de substanţă solubilă şi substanţă insolubilă
Soluţie de sulfat de sodiu Ar trebui să aveţi o soluţie dintr-o substanţă solubilă De la experimentul 1.2 sulfat de sodiu, de la Experimentul 1.2. Adîugaţi1 măsură Piper boabe piper boabe în soluţie şi agitaţi eprubeta. 2 eprubete Piperul nu se va dizolva. O pâlnie Puneţi pâlnia şi hârtia de filtru în gura unei eprubete Filtru de hîrtie (nu filtru de şi turnaţi soluţia şi piperul. Lichidul filtrat trece prin Cafea de hârtie) filtrul de hârtie în eprubetă, lăsând piperul pe hârtie . Pentru a recupera piperul curat şi uscat puneţi pâlnia în altă eprubetă şi spălaţi uşor piperul cu apă. Apoi ridicaţi cu grijă filtrul de hârtie din pâlnie şi puneţi-l la căldură câteva ore pentru a se usca. Răzuiţi cu grijă piperul de pe hârtie. Încercaţi să recuperaţi sulfatul de sodiu din soluţia filtrată cum aţi văzut în Experimentele 1.3 şi 1.5. Puteţi repeta acest experiment cu alt amestec de substanţe solubile şi insolubile.
19
Capitolul 2 – Cerneluri invizibile
Unele substanţe au culori diferite când sunt reci şi când
Sunt fierbinţi. Putem folosi această proprietate pentru a
Face cerneluri invizibile. Puteţi scrie pe hârtie cu cerneală
Şi aceasta devine vizibilă doar când o “developezi”,
Încălzind hârtia cu un fier de călcat sau ţinând-o în faţa unui foc.
Experimentul 2.1 Cerneală invizibilă din lămâie
O lămâie Stoarceţi o lămâie şi turnaţi sucul într-un vas de cristalizare Un vas de cristalizare Folosiţi pensula sau beţişorul de bumbac pentru a scrie pe
O pensulă de pictat o bucată de hârtie albă. Hârtia mată este de preferat.
Sau un beţişor de bumbac Lăsaţi să se usuce.
Hârtie de scris Rugaţi un adult să vă ajute să încălziţi cu grijă hârtia
călcând-o cu un fier sau ţinând-o în faţa unei flăcări.
Aveţi grijă să nu ia foc.
Ce culoare are scrisul?
Experimentul 2.2 Alte cerneluri invizibile
Sulfat de fier Dizolvaţi ¼
măsură de sulfat de fier în aproximativ 1cm de O eprubetă Apă din eprubetă. Turnaţi soluţia într-un vas de cristalizare şi Un vas de cristalizare şi scrieţi pe hârtie mată ca în Experimentul 2.1.
O pensulă sau Developaţi cerneala invizibilă prin încălzire ca în
Un beţişor de bumbac Experimentul 2.1. ce culoare are scrisul?
Hârtie de scris
Experimentul 2.3 O cerneală invizibilă făcută din două substanţe
Sulfat de cupru Puneţi 1
/4 măsură de sulfat de cupru şi 1
/4 măsură de Clorură de amoniu clorură de amoniu într-o eprubetă curată şi adăugaţi 1cm
Eprubetă de apă. Agitaţi eprubeta uşor până se dizolvă substanţa
Vas de cristalizare (nu încălziţi soluţia). Turnaţi soluţia în vasul de cristalizare
Pensulă sau şi scrieţi pe hârtie mată ca în Experimentul 2.1.
Beţişor de bumbac
Hârtie de scris Developaţi cerneala invizibilă prin încălzire ca în
Experimentul 2.1. Ce culoare are scrisul?
Mai incolo în acest manual de instrucţiuni veţi vedea cum câteodată când substanţele interacţionează o substanţă
incoloră transformă într-una colorată. Această proprietate
este folosită aici pentru a developa o cerneală invizibilă.
Capitolul 2 – Cerneluri invizibile
Experimentul 2.4 Folosirea unui revelator chimic pentru cerneală invizibilă
Soluţie iodată de la Puneţi apret dintr-un spray cu apret spray într-un recipient experimentul 2.5 balon conic mic (de exemplu o cană sau un bol). Cel mai probabil va fi Vas de cristalizare spumă. Lăsaţi spuma să se aşeze şi apoi turnaţi soluţia în Filtru de hîrtie vasul de cristalizare şi scrieţi pe o hârtie de filtru cu pensula Pipetă Lăsaţi scrisul să se usuce. În timp ce se usucă scrisul Pensulă realizaţi Experimentul 2.5 pentru a face soluţia iodată de Farfurie mică care veţi avea nevoie ca revelator. Apret spray Când scrisul s-a uscat puneţi 30ml de apă în balonul conic. Adăugaţi 10 picături de soluţie iodată folosind o pipetă. Turnaţi puţină soluţie iodată pe farfuriuţă Puneţi hârtia de filtru în soluţia iodată şi scrisul va apărea În mod magic. Ce culoare are?
Experimentul 2.5 Prepararea revelatorului iodat pentru Experimentul 2.4
Iodură de potasiu Puneţi 1
/2 mîsură de iodură de potasiu 1
/4 măsură de Bisulfat de sodiu bisulfat de sodiu într-o eprubetă curată şi adăugaţi Soluţie peroxid de hidrogen aprox. 2cm de apă. Adăugaţi 10 picături de soluţie de
Eprubetă peroxid de hidrogen; se va forma o iodură galben-maro. Adăugaţi apă până ce eprubeta este
O sticluţă curată 1/2 plină . turnaţi soluţia cu grijă în sticlă. Puneţi eticheta cu
“Soluţie de Iod” FOARTE IMPORTANT.
20 21
Capitolul 3 – Chimia cristalelor
În Experimentul 1.5 aţi făcut cristale din sulfat de cupru.
Cristalele sunt substanţe solide în care toate particulele
sunt aranjate după un model. Cristalele pot avea multe
forme diferite, unele au forme simple de cuburi, poliedru
sau ace lungi.
Cristalele se fomrează în soluţii când soluţia conţine substanţă
(solvat) câtă poate dizolva. Soluţia este saturată de solvat.
Orice exces al solvatului prezent în soluţie formează cristale.
Pentru că solubilitatea substanţelor creşte în general pe odată
cu temperatura, o modalitate de a forma cristale este cu o
soluţie saturată fierbinte pe care să o lăsaţi să se răcească.
Când se răceşte, cantitatea de solvat necesară pentru a
păstra soluţia saturată scade şi excesul este depozitat sub
forma de cristale. Cristalele formate astfel sunt de obicei mici.
Altă metodă de a forma cristale, şi cum trebuie făcut dacă
se doresc cristale mari, este să începem cu o soluţie
saturată şi să lăsaţi solventul să se evaporeze treptat. După ce se evaporează solvatul în exces se depune
sub forma de cristale. O regulă generală pentru
creşterea cristalelor este cu cât cresc mai incet
cristalele cu atât vor fi mai mari.
Folosind substanţele oferite de această trusă puteţi creşte
cristale mari dacă aveţi răbdare şi le lăsaţi să crească timp
de mai multe zile. Pentru a crea cristale foarte mari trebuie
să mai cumpăraţi substanţe .
Capitolul 3 – Chimia cristalelor 3a – creşterea cristalelor
Experiment 3.1 Cristale din sulfat de cupru
Sulfat de cupru Puneţi 8 măsuri de sulfat de cupru într-un balon conic şi adăugaţi Eprubetă 3cm de apă dintr-o eprubetă. Încălziţi uşor balonul până ce se Balon conic dizolvă tot sulfatul. Turnaţi soluţia într-un vas de cristalizare şi Vas de cristalizare lăsaţi-l undeva la cădură pentru mai multe zile până ce se Creion evaporă toată apa. Ridicaţi o margine a vasului de cristalizare să zicem cu un creion pentru ca soluţia să nu se împrăştie prea subţire pe fundul vasului. Aţi creat cristale mari albastre de sulfat de cupru. Cristalele astfel formate nu au o forma regulată, dar uitaţi-vă cu atenţie la ele (folosiţi o lupă dacă aveţi)şi decideţi cu care dintre cele 3 forme arătate mai sus seamănă cristalele de sulfat de cupru? Puteţi să redizolvaţi cristalele în apă şi să le creşteţi iar dacă doriţi. Dacă creşteţi multe cristale mici şi vreţi să creşteţi cristale mari, încercaţi să le creşteţi unde nu e prea cald, apa se evaporă mai greu şi ele cresc mai mari. Nu aruncaţi cristalele când aţi terminat creşterea lor. Puneţi cristalele la căldură până se usucă bine şi puneţi-le la loc În recipientul de sulfat de cupru.
Experimentul 3.2 Cristale de sulfat de aluminiu şi potasiu
Sulfat de potasiu şi
aluminiu Repetaţi Experimentul 3.1 folosind 8 măsuri de sulfat de aluminiu şi Eprubetă potasiu în loc de sulfat de cupru, şi 6cm de apă în loc de 3 Balon conic Cu care dintre cele 3 forme de mai sus seamănă cristalele de Vas de cristalizare aluminiu şi potasiu? Creion
Experimentul 3.3 Cristale de sulfat de sodiu
Sulfat de sodiu Puneţi 4 măsuri de sulfat de sodiu într-o eprubetă curată şi Eprubetă adăugaţi 3cm apă. Încălziţi soluţia până fierbe şi turnaţi-le într-un Vas de cristalizare vas de cristalizarelăsând resturile în eprubetă. Puneţi vasul de Creion cristalizare la căldură până ce se evaporă toată apa. Ridicaţi o margine a vasului de cristalizare cu un creion, pentru ca soluţia să nu se răspândească uniform în strat prea subţire pe fundul vasului. Cristalele de sulfat de sodiu vor rămâne în vasul de cristalizare când se evaporă toată apa Iniţial cristalele sunt incolore dar devin repede albe pe măsură ce Pierd o parte din apa de cristalizare. Acest proces se numeşte eflorescenţă. Cu care dintre cele 3 forme de mai sus se aseamănă sulfatul de sodiu?
22 23
Capitolul 3 – chimia cristalelor 3a – Creşterea cristalelor
Experiment 3.4 Cristalele de clorură de sodiu
Clorură de sodiu Umpleţi 6cm dintr-o eprubetă cu clorură de sodiu. folosiţi Eprubetă Pâlnia pentru a o turna într-un baloc conic .
Balon conic Adăugaţi 20ml de apă fierbinte (măsurată în paharul gradat). Agitaţi uşor balonul conic pentru a ajuta clourura
Pahar de laborator de sodiu să se dizolve . e posibil să nu se dizolve toată Eprubetă Lăsaţi soluţia să se răcească Pahar de băut Turnaţi soluţia într-un recipient de sticlă cu fund Transparent( un pahar de perfect) şi lăsaţi-l la căldură . Verificaţi recipientul zilnic. Veţi vedea cristalele de clorură de sodiu cum se formează pe fundul recipientului (unele se formează şi pe suprafaţă) Cu care dintre cele 3 forme seamănă cristalele de clorură de sodiu? Puteţi vedea cristalele mai clar dacă vă uitaţi la fundul recipientelor.
Experiment 3.5 Cristale de sulfat de magneziu
Sulfat de magneziu În trusă există o mostră de sulfat de magneziu, dar pentru a Pahar gradat realiza acest experiment va trebui să mai cumpăraţi Eprubetă Se vinde sub numele de săruri Epsom. Sulfatul de Oală mică magneziu se numeşte aşa pentru că este o substanţă
Recipient de plastic importantă în apa de băut, care a fost descoperit la apa de izvor din Epsom în Surrey acum 300 de ani în 1695
Puneţi ½
pahar gradat(60g) de sulfat de magneziu într-o oală mică şi adăugaţi3 eprubete (60ml) de apă. Încălziţi, amestecând, până se dizolvă sulfatul de magneziu. Lăsaţi-l să se răcească şi puneţi-l într-un recipient de sticlă Lăsaţi-l la păstrare la căldură. Pe măsură de apa se evaporă se formează cristale curate ca gheaţa de sulfat de magneziu. Cu care dintre cele 3 forme de mai sus se aseamănă cristalele de sulfat de magneziu Uneori sulfatul de magneziu se cristalizează în cristale mari după o perioadă mare, alteori repede în cristale mici Ce se va întâmpla depinde de condiţii, cât de încet se răceşte soluţia, cât de cald este unde o ţineţi, şi cât e de deranjată. Dacă cresc cristale mici, mai încercaţi. Puteţi face experimentul fără probleme folosind o cantitate mai mică sau mai mare de sulfat de magneziu.
Capitolul 3 – Chimia cristalelor 3a – creşterea cristalelor
Experimentul 3.6 Cristale de clorură de amoniu
Clorură de amoniac Puneţi 1
/2 măsură de clorură de amoniac într-o eprubetă
Eprubetă curată, adăugaţi 2cm apă, agitaţi eprubeta până se dizolvă
Vas de cristalizare clorura de amoniu. Turnaţi soluţia într-un vas de cristalizare
Pipetă Folosiţi pipeta pentru a pune o parte din soluţie pe
Oglindă mică sau o bucată de
o oglindă sau pe o bucată de sticlă.
sticlă Puneţi oglinda la căldura pentru ca apa să se evapore.
Puteţi vedea cristalele de clorură de amoniu pe oglindă
Cu care dintre cele 3 forme de mai sus seamănă cristalele
de clorură de amoniu? Frumuseţea lor e pusă în valoare
dacă vă uitaţi la ele printr-o lupă.
Experiment 3.7 Cristale de tiosulfat de sodiu
Tiosulfat de sodiu Puneţi 9 măsuri de tiosulfat de sodiu într-o eprubetă.
Eprubetă Încălziţi uşor agitând constant eprubeta în flacăra arzătorului
Continuaţi încălzirea până se topeşte toată substanţa solidă.
Puneţi eprubeta fierbinte într-un pahar gradat şi lăsaţi-o să se
răcească. lichidul rece are mai multă substanţă dizolvată în
el decât poate, este suprasaturat.
Luaţi 1 cristal mic de tiosulfat de sodiu şi ţineţi eprubeta
la nivelul ochiului. Puneţi cristalul în apă. Priviţi cu atenţie şi
Descrieţi ce vedeţi.
24 25
Capitolul 3 – Chimia Cristalelor 3a – creşterea cristalelor Experimentul 3.8 Creşterea cristalelor mari
Sulfat de potasiu şi Notă: Substanţele din trusă sunt insuficiente pentru a
Aluminiu realiza acest experiment. Înainte de a realiz acest
Ooală experiment trebuie să cumpăraţi mai mult sulfat de potasiu
Recipient de sticlă şi aluminiu sau sulfat de cupru de la un furnizor.
Aţă de cusut
Creion Pentru a creşte cristale mari trebuie să puneţi un cristal mic
(cristal sămânţă) într-o soluţie saturată a substanţei şi să
lăsaţi apa să se evapore uşor. Pe măsură ce se evaporă
substanţa se va transforma într-un cristal mare pe cristalul
sămânţă. Cele mai bune substanţe pentru creşterea cristalelor mari sunt sulfatul de potasiu şi aluminiu şi sulfatul
de cupru. Metoda descrisă aici este pentru sulfat de
potasiu şi aluminiu; puteţi înlocui sulfatul de cupru dacă
acesta este cristalul pe care îl creşteţi.
Aveţi nevoie de un cristal sămânţă de sulfat de
potasiu şi aluminiu creat în Experimentul 3.2 (dacă lucraţi
sulfat de cupru când cristalul sămânţă va fi realizat de
Experimentul 3.1).
Luaţi un recipient corespunzător (e.g. suport de ou, un
pahar sau un borcan) mărimea acestuia depinzând de cantitatea de sulfat de potasiu şi aluminiu pe care o aveţi.
Măsuraţi volumul recipientului folosit.
Aveţi nevoie de o soluţie saturată de sulfat de potasiu
şi aluminiu de pus în recipient. Pregătiţi-l măsurând într-o
oală mică 32gm sulfat de potasiu şi aluminiu şi 1 măsură
bisulfat de sodiu (pentru a menţine soluţia acidă
şi a preveni descompunerea sulfatului de aluminiu şi
potasiu) pentru fiecare 100gm (100ml) de apă
(este bine să cântăriţi sulfatul de potasiu şi aluminiu, dar,
Daca nu este posibil, 32 gm sunt 1 eprubetă plină
plus alţi 6cm în eprubetă.)
Încălziţi uşor şi agitaţi soluţia până ce sulfatul s-a dizolvat
Când s-a răcit suficient turnaţi soluţia în recipient şi lăsaţi-l
acolo pentru 24 hours. Unele cristale de sulfat de potasiu
şi aluminiu trebuie să se fi format, creând o soluţie saturată
Filtraţi, sau turnaţi cu grijă această soluţie în alt recipient
temporar şi spălaţi şi uscaţi recipientul în care creşteţi
cristalul .
Unul dintre cristalele depuse în timpul acestei răciri poate fi
un cristal sămânţă potrivit.
Capitolul 3 – Chimia cristalelor3a – Creşterea crisalelor
Dacă creşteţi un cristal de sulfat de cupru trebuie să
adăugaţi 60gm sulfat de cupru şi 1 măsură de bisulfat de
sodiu la fiecare 100gm (100ml) de apă. (60gm sulfat de
cupru -2 eprubete .) Legaţi o bucată de aţă în jurul
cristalului. Legaţi celălalt capăt al aţei în jurul unui creion sau beţişor astfel încât cristalul sămânţă să atârne în
mijlocul recipientului. Umpleţi cu grijă recipientul cu soluţia
saturată rece şi atârnaţi cristalele. Puneţi recipientul într-un loc
ferit. Undeva unde temperatura nu variază mult de la zi la
noapte, altfel cristalul poate creşte în timpul nopţii răcoroase şi
să se dizolve în timpul zilei călduroase! O idee bună este să
creşteţ i cristalul numai noaptea când scade temperatura. În
fiecare dimineaţă scoateţi cristalul din soluţie şi puneţi-l pe un
şerveţel de hârtie. În fiecare noapte puneţi-l înapoi în soluţie.
În câteva săptămâni va creşte un cristal mare. Scoateţi-l din
soluţie din când în când pentru a vă uita la el şi a îndepărta
cristalele mici care cresc pe el sau pe aţă. Dacă cristalele mici cresc pe lateralele şi pe fundul
recipientului, turnaţi soluţia, spălaţi şi uscaţi recipientul şi
umpleţi-l din nou, apoi continuaţi experimentul. În acest fel după o perioadă de săptămâni şi luni pot
creşte cristale foarte mari. Este uşor să creşteţi cristale mari,
dar este dificil să creşteţi cristale mari perfecte. Uneori puteţi
vedea competiţii de creştere a cristalelor. Dacă sunteţi
interesaţi puteţi cumpăra o carte despre cristale şi creşterea
lor şi puteţi cumpăra substanţele de la un furnizor. Sau pteţi începe cumpărând o trusă de Creştere a Cristalelor.
26 27
Capitolul 3 – Chimia cristalelor 3b – Apa de cristalizare
Experimentul 3.9 Substanţa conţine apă de cristalizare?
Sulfat de magneziu Puneţi 1
/2 măsură de sulfat de magneziu într-o eprubetă curată
Sulfat de potasiu şi
aluminiu Încălziţi substanţa solidă la arzător şi priviţi cu atenţie ce se întâmplă
Vedeţi vapori de apă ieşind din sulfatul de magneziu şi făcând Clorură de sodiu condens pe părţile de sus mai reci ale eprubetei? Sulfat de sodiu Această apă este o parte a cristalului de sulfat de magneziu Eprubete Se numeşte apă de cristalizare. Notaţi în carneţel că sulfatul de magneziu conţine apă de cristalizare. Repetaţi acest experiment cu sulfat de aluminiu şi potasiu, clorură de sodiu şi sulfat de sodiu. Conţin aceste substanţe apă de cristalizare?
Experimentul 3.10 Încălzirea cristalelor de sulfat de cupru albastru
Sulfat de cupru Puneţi 1
/2 măsură sulfat de cupru într-o eprubetă curată Eprubetă Acesta conţine apă de cristalizare. Încălziţi uşor eprubeta şi Pipetă Notaţi ce se întâmplă. Vedeţi apa făcând condens pe părţile superioare ale eprubetei? Substanţa rămasă este sulfat de cupru deshidratat. Ce culoare are? Puneţi eprubeta fierbinte într-un pahar gol pentru a se răci. Când eprubeta e rece puneţi o picătură două de apă cu pipeta pe sulfatul alb de cupru solid din eprubetă Îşi schimbă culoarea? În ce? Schimbarea culorii este test pentru apă.Nici un alt lichid nu face supfatul de cupru deshidratat să schimbe culoarea.
28
Capitolul 4 – Cromatografia pe hârtie
Cromatografia pe hârtie este o metodă de a separa două sau mai multe substanţe. Este folositoare în special dacă substanţele sunt colorate
Experimentul 4.1 Pentru a separa un amestec de turnesol şi metiloranj
Metiloranj Puneţi 1
/4 măsură metiloranj şi 1
/4 măsură de turnesol
Turnesol albastru albastru într-o eprubetă curată, adăugaţi 1cm de apă.
Eprubetă Încălziţi şi agitaţi uşor soluţia. Lăsaţi să se răcească.
Pahar gradat Umpleţi paharul gradat cu apă lăsând 5mm liberi.
Pipetă Turnaţi metiloranjul şi soluţia de turnesol într-un vas de
Hârtie de filtru cristalizare. Folosind pipeta puneţi 2 sau 3 picături în
foarfece mijlocul unui filtru de hârtie. Tăiaţi “un fitil” din mijlocul
hârtiei ca în imagine.
Puneţi hârtia pe paharul gradat cu fitilul în apă.
Apa va fi absorbită şi răspândită în tot fitilul, luand cu ea
metiloranjul şi turnesolul. Opriţi experimentul când
apa ajunge la marginea hârtiei .
Aţi creat o cromatogramă. Ce indică?
Uscaţi-o şi etichetaţi-o.
Experimentul 4.2 Analiza coloranţilor alimentari verde şi negru
Colorant alimentar verde şi negru Aici folosim o metodă alternativă de a face o cromatogramă
Eprubetă folosind mai puţină hârtie de filtru decât deasupra.
Pahar conic 1 hârtie de filtru poate fi folosită pentru 4 cromatograme.
Hârtie de filtru mare Tăiaţi 4 11/2 cm fâşii mari de la marginea cea mai mare a
Banda adezivă unei hârtii de filtru (11cm). Lipiţi o a doua bucată tăiată din
Foarfece rest de-a lungul părţii de sus ca în imagine. Desenaţi cu
Creion creionul la 2cm de la marginea de jos a fiecărei fâşii.
Pensulă mică Puneţi 3 fâşii deoparte pentru alte experiment.
Sau pipetă Folosiţi pensula pentru a picta o linie de colorant negru
unde a fost creion, sau adăugaţi 2 picături de colorant în
mijlocul liniei folosing pipeta.
Puneţi o eprubetă plină cu apă în paharul conic şi
Atârnaţi banda în pahar. Culoarea va fi deasupra apei
ridicând hârtia şi luând culoarea cu ea, separând
diferitele vopseluri care alcătuiesc colorantul alimentar
negru.
Opriţi experimentul când apa ajunge la partea de sus a
benzii de hârtie. Uscaţi cromatograma şi etichetaţi-o. Descrieţi ce
indică.
Repetaţi experimentul folosind colorant verde.
Pe etichetele coloranţilor se specifică un singur colorant ca
ingredient. Cromatogramele voastre sunt de aceeaşi părere
cu ceea ce scrie pe etichete? 29
Capitol 4 – Cromatografia pe hârtie
Capitolul5 - Acizi şi alcalii 5a – crearea soluţiilor acide şi de alcalii
Experimentul 4.3 Carioci negre Alte pixuri sau markere eprubetă pahar conic
hârtie de filtru mare
bandă adezivă foarfece creion pensulă mică sau pipetă
Analiza cernelurilor Folosiţi metoda din Experimentul 4.2 pentru a analiza
cerneala neagră. Ce coloranţi conţine cerneala? Repetaţi experimentul folosind o cariocă .
Conţine aceleaşi vopseluri ca cerneala neagră? Încercaţi
experimentul cu alte cerneluri sau carioci. Unele culori au doar o vopsea, altele sunt amestecuri.
Încercaţi mai multe culori, de exemplu carioci roşii,
verde, albastru, mov şi maro.Sunt multe cele care conţin
o singură vopsea?
Solutuţiile de acizi şi alcalii trebuie
manevrate cu grijă. Spălaţi-vă pe mâini dacă
vărsaţi soluţie pe voi. Purtaţi ochelarii de
protecţie – ÎN SPECIAL CÂND ÎNCĂLZIŢI SOLUŢII
CU ACIZI ŞI ALCALII.
Cuvântul “acid” este folosit în viaţa de zi cu zi cu
sensul de lichid periculos care mănâncă metalele şi
arde pielea, este“coroziv”. Un acid nu este neaparat
coroziv, dar ar trebui trataţi cu grijă. În cărţile de
chimie veţi citi că toţi acizii au gust amar şi
tranforma turnesolul albastru în roşu.
Alcaliul este opusul acidului. Vom vedea că un
alcaliu reacţionează cu un acid creând apă şi sare.
Alcaliul neutralizează acidul: acid + alcaliu apă + sare.
30 31
Capitolul 5 – Acizi şi alcalii 5a – crearea soluţiilor de acizi şi alcalii
Experimentul 5.1 Crearea soluţiei de bisulfat de sodiu
Bisulfat de sodiu Bisulfatul de sodiu este o sare acidică. Veţi avea nevoie de Pahar conic o soluţie de bisulfat pentru multe experimente. Eprubetă Puneţi 8 măsuri de bisulfat de sodiu într-un pahar conic Pâlnie curat şi adăugaţi o eprubetă plină cu apă. Sticluţă curată Agitaţi şi încălziţi uşor pentru a se dizolva. Adăugaţi încă o Etichetă eprubetă cu apă. Turnaţi soluţia cu grijă într-o sticlă curată, folosind pâlnia la nevoie. Adăugaţi încă două eprubete pline cu apă în sticlă. Etichetaţi sticla - FOARTE IMPORTANT.
Experimentul 5.2 Crearea laptelui de var
Hidroxid de calciu Laptele de var este o soluţie de hidroxid de calciu. Sticlă curată Puneţi 2 măsuri de hidroxid de calciu în sticlă şi Etichetă adăugaţi 80ml apă, măsurată în paharul gradat. Puneţi dop sticlei şi agitaţi un minut. Lăsaţi sticla şi pariculele solide de hidroxid de calciu care rămân se vor depune la fund lăsând o soluţie limpede. Această soluţie este laptele de var. Turnaţi soluţia limpede. Etichetaţi sticla FOARTE IMPORTANT.
Experimentul 5.3 Crearea soluţiei de carbonat de sodiu
Carbonat de sodiu Adăugaţi 3 măsuri de carbonat de sodiu în 50ml apă caldă Pahar gradat în paharul gradar. Amestecaţi soluţia cu băţul de acadea Pahar conic până se dizolvă solidele. Filtraţi soluţia lăptoasă în paharul Pâlnie conic prin hârtia de filtru. Turnaţi soluţia într-o sticlă goală Hârtie de filtru Etichetaţi sticla – FOARTE IMPORTANT. Băţ de acadea de lemn
Sticluţă curată
Etichetă
Capitolul 5 - Acizi şi alcalii 5a – crearea soluţiilor de acizi şi alcalii
Experimentul 5.4 Crearea soluţiei de hidroxid de sodiu
Carbonat de sodiu Puteţi face soluţie de hidroxid de sodiu făcând reacţie Hidroxid de calciu Între carbonat de sodiu şi hidroxod de calciu. Carbonat de Eprubetă calciu se formează ca un solid insolubil, lăsând hidroxid de Pahar gradat sodiu în soluţie. Pahar conic Puneţi 3 măsuri de carbonat de sodiu şi 3 măsuri de Pâlnie hidroxid de calciu într-un pahar conic curat. Adăugaţi o Hârtie de filtru eprubetă cu apă, agitaţi şi încălziţi uşor paharul conic la Jumătate de coală A4 arzător timp de 5 minute. ( Paharul se va încălzi şi va trebui Sticluţă curată să faceţi un stativ. Tăiaţi o hârtie A4 în jumătate de Etichetă 15cm x 21cm, apoi impăturiţi-o de peste 3 ori pentru a crea p bandă de 2cm x 21cm. Puneţi această bandă în jurul gurii paharului şi ţineţi banda de hârtie lângă pahar). Încălziţi soluţia bine, fără a o fierbe însă. Dacă vă stropiţi pe mâini spălaţi-vă imediat. Turnaţi soluţia cu grijă în paharul gradat. Adăugaţi o altă eprubetă în paharul conic, agitaţi şi turnaţi şi acest conţinut în paharul gradat. Spălaţi paharul conic şi filtraţi soluţia înapoi în el. Turnaţi cu grijă soluţia din paharul conic într-o sticlă curată. Mai puneţi o eprubetă de apă în sticlă. Etichetaţi sticla - FOARTE IMPORTANT.
32 33
Capitolul 5 - Acizi şi alcalii 5b – Testarea acizilor şi a alcaliilor Experimentul 5.5 Acizii au gust amar şi sunt neutralizaţi de alcalii
Capitolul5 – Acizi şi alcalii 5b – Testarea acizilor şi alcaliilor
Experimentul 5.7 Folosirea metiloranjului pentru a testa acizi şi alcalii
Metiloranj Există mulţi indicatori. Puneţi o picătură (mai puţin de 1/4 măsură)
O lămâie acid citric Hidrogenocarbonat de sodiu
(bicarbonat de sodiu) O farfurie
Un suport de ou
În mod normal nu trebuie să gustaţi NICIODATĂ o
substanţă chimică. Totuşi puteţi gusta anumite substanţe,
care se găsesc în mâncare. Un exemplu este acidul citric.
Acesta este acidul din citrice, din portocale şi lămâi. Se
pune şi în multe creme pentru dulciurişi băuturi spumoase. Un alcaliu pe care îl mâncăm este
hidrogenocarbonatul de sodiu (bicarbonatul de sodiu).
Acesta se foloseşte la gătit pentru creşterea aluatului şi
în prafuri de stomac dacă aveţi indigestie. Stoarceţi o lămâie şi gustaţi. Este astringent sau acru?
Datorită acidului cidric din lămâie. Puneţi puţin acid citric
şi puţin bicarbonat de sodiu pe o farfurie. Udaţi un deget
înmuiaţi în acidul citric şi gustaţi-l. Are acelaşi gust Astringent ca sucul de lămâie?
Repetaţi şi imediat după ce aţi pus acidul citric pe
limbă înmuiaţi degetul în bicarbonat de sodiu şi gustaţi A
dispărut gustul astringent al acidului citric? Puteţi face un experiment similar punând puţin suc de
lămâie într-un suport de ou. Gustaţi sucul de lămâie şi
apoi adăugaţi puţin bicarbonat de sodiu şi gustaţi din nou.
Continuaţi până ce gustul astringent dispare. De ce credeţi că se numeşte aşa acidul citric?
Soluţie de bisulfat De metiloranj într-o eprubetă cu 2cm de apă, agitaţi şi încălziţi pentru De sodiu a-l dizolva. Turnaţi soluţia de metiloranj în paharul conic. Soluţie de carbonat Turnaţi puţină soluţie de bisulfat de sodiu într-un vas de De sodiu cristalizare. Adăugaţi 10 picături de soluţie în soluţia de metiloranj Eprubetă Folosind pipeta. Culoarea metiloranjului se schimbă în roşu
Pahar conic Pipetă Turnaţi soluţie de carbonat de sodiu într-un vas de cristalizare. 2 vase de cristalizare Carbonatul de sodiu este un alcaliu. Adăugaţi câteva picături cu pipeta în Soluţia roşie din paharul conic, agitând uşor paharul . Soluţia de metiloranj roşie va deveni brusc galbenă. Acest lucru se întâmplă Când soluţia se schimbă din acidă în alcalină. Puteţi face soluţia mai acidă din nou adăugând mai multe picături De soluţie de bisulfat de sodiu. Va fi nevoie doar de câteva picături Pentru a redevi din nou roşie. În acest mod puteţi schimba culorile din Roşu în galben şi invers. Spălaţi pipeta între cele două soluţii.
Experimentul 5.8 Indicatori făcuţi în casă – varză roşie şi curcumă
Acid citric Multe legume şi flori uzuale conţin indicatori de acizi şi alcalii. Soluţie de hidroxid substanţa care dă culoare verzei roşii este indicator. de sodiu Tăiaţi puţină varză roşie în apă timp de aproximativ 10 minute Varză roşie lăsaţi apa mov să se răcească şi turnaţi o parte în paharul gradat curcumă Oală Dizolvaţi
1/2 măsură acid citric în 2cm de apă într-o eprubetă
Pahar gradat şi turnaţi în paharul conic. Adăgaţi 1 cm apă de varză roşie. Experimentul 5.6 Folosirea turnesolului pentru a testa acizii şi alcaliii
Turnesol albastru Dizolvaţi un “pic” (mai puţin de 1/4măsură) de turnesol Acid citric albastru în 2cm apă într-o eprubetă. Încălziţi pentru a Hidrogenocarbonat de sodiu dizolva turnesolul. Adăugaţi
1/4 acid citric. Culoarea albastru
(bicarbonat de sodiu) Se schimbă în roşu. Eprubetă Acum adăugaţi
1/2 măsură de hidrogenocarbonat de sodiu
(bicarbonat de sodiu) şi agitaţi eprubeta. Culoarea revine la albastru? Dacă nu, adăugaţi mai mult turnesol până se revine la albastru. Turnesolul este roşu în soluţie acidă şi albastru în soluţie alcalină. Acţionează ca un indicator de acizi şi alcalii.
34
Pahar conic Ce culoare are soluţia? Adăugaţi 2cm din soluţia de hidroxid de
sodiu. Ce culoare are indicatorul acum? Ca în experimentul anterior
Puteţi schimba culorile din una în cealaltă şi invers pe măsură ce
soluţia se schimbă din acidă în alcalină.
Repetaţi experimentul folosind o soluţie din curcumă ca indicator
Ce culoare are indicatorul în acid şi alcaliu?
Experimentul 5.9 Alţi indicatori făcuţi în casă
Acid citric Pot fi folosite ca indicatori şi alte legume şi flori .
Soluţie de hidroxid Indicatorul de sfeclă roşie se face identic cu cel de varză roşie din
De sodiu Experimentul 5.8, şi poate fi testat ca mai sus.
Sfeclă roşie Şi sucul de mure poate fi indicator. Un trandafir sau o garoafă
Suc de mure roşie pot fi fierte în oală cu puţină apă. Lăsaţi apa să se răcească
Trandafir sau şi folosiţi-o ca indicator.
Garoafă roşie Pentru majoritatea legumelor şi florilor culoarea în acid este roşu
Oală În alcaliu culoarea poate fi galben, albastru, verde sau mov.
Pahar gradat 35
Pahar conic
Capitolul 5 – Acizi şi alcalii 5b – Testarea acizilor şi alcaliilor Experiment 5.10 Folosirea unui indicator de hârtie universal
Hârtie indicator universal Chimiştii au nevoie să testeze acizii şi alcalii, şi de obicei se
Bisulfat de sodiu folosesc indicatori care au fost îmbibaţi şi uscaţi pe hârtie
Soluţie de apă de var Cel mai util este un indicator universal de hârtie. Acest
Soluţie de carbonat de sodiu indicator nu arată doar prezenţa unui acid sau alcaliu, dar
Soluţie de hidroxid de sodiu arată şi puterea acestuia. Culoarea indicatorului universal se
Acid tartric schimbă din roşu în violet (în ordinea în care sunt culorile în
Acid citric curcubeu) de la o soluţie puternică de acid într-una de alcalii.
Hidrogenocarbonat de sodiu Aceste culori sunt indicate pe coperţile cărţii de indicatori de
(bicarbinat de sodiu) hârtie universali. Acestea sunt: roşu (acid puternic), oranj
Sulfat de aluminiu şi potasiu (acid slab), galben (acid mai slav), verde (neutru), albastru
(alcaliu mai slab), indigo (alcaliu slab), violet (alcaliu puternic).
Sulfat de fier Pentru a testa cu indicatorul de hârtie tăiaţi o bandă în
Eprubetă 8 bucăţi şi împrăştiaţi-le pe o farfurie albă. Pentru a testa un
Pipetă Lichid puneţi 1 picătură cu pipeta pe o bucată de indicator
Farfurie albă Universal de hârtie.
Testaţi următoarele lichide şi notaţi rezultatele ca acid,
alcaliu sau neutru (nici unul nici altul) de la culoarea
Indicatorului universal de hârtie.
1. Soluţia de hidrogenocarbonat de sodiu.
2. Soluţia de apă de var.
3. Soluţia de carbonat de sodiu.
4. Soluţia de hidroxid de sodiu.
5. Apă de la robinet .
6. 1/4 măsură de acid of tartric în 1cm apă.
7. 1/4 măsură acid citric în 1cm apă.
8. 1/2 măsură hidrogenocarbonat de sodiu (bicarbonat de
sodiu) în 2cm apă.
9. 1/4 măsură sulfat de aluminiu şi potasiu în 1cm apă.
10. 1/4 măsură sulfat de fier în 1cm apă.
Verificaţi rezultatele cu răspunsurile de la sfârşitul acestui
Manual şi dacă nu sunt la fel repetaţi experimentul.
Testarea substanţelor chimice din casă cu indicatorul universal
Experimentul 5.11 Repetaţi Experimentul 5.10 cu diverse substanţe din casă.
Hartie indicator universal Testaţile pe cele de mai jos dacă le aveţi şi pe altele pe care le
Eprubete Găsiţi în casă.
Pipetă 1. Suc de lămâie
2. Oţet
3. Apă cu gaz
4. Detergent dizolvat în apă
5. O tabletă de vitamica C dizolvată în apă
6. O tabletă de aspirină efervescentă dizolvată în apă
7. Zahăr dizolvat în apă
8. Gin, whisky sau coniac (o picătură) – rugaţi un adult să vă
36 procure
Capitolul 5 – Acizi şi alcalii 5b – testarea acizilor şi a alcaliilor
Notaţi rezultatele ca acizi, alcalii sau neutru în funcţie de
Culoarea hârtiei indicator.
Experimentul 5.12 Testarea solului din grădină
Indicator universal de hârtie Pentru un grădinar e important să ştie dacă solul este acid sau
Pipetă alcalin, pentru că unele plante cresc doar în sol acid şi unele în
Ceaşcă sol alcalin.
Săpaţi puţin sol din grădină. Nu-l luaţi pe cel de la ,
suprafaţă, săpaţi câţiva centimetri mai jos. Adăugaţi o linguriţă
de sol la două linguriţe de apă într-o cană. Agitaţi nămolul
şi lăsaţi-l peste noapte. Luaţi o mostră din lichidul limpede
cu pipeta şi testaţi-l pe o bucată de hârtie indicator universal
Experimentul 5.13 Neutralizarea unui acid cu un alcaliu folosind hârtia indicator
Hârtie indicator universal Substanţele indicator din hârtia indicator pot fi dizolvate
Acid citric În apă şi folosite ca o soluţie. Rupeţi o bucată de hârtie indicator
Hidrogenocarbonat de sodiu În mai multe bucăţi şi puneţi-le într-un pahar conic.
(bicarbonat de sodiu) Adăugaţi 2 cm de apă din eprubetă. Agitaţi uşor pentru a
Soluţie de bisulfat de sodiu dizolva indicatorul din hârtie, se va forma o soluţie verde
Puneţi paharul pe o bucată de hârtie albă astfel încât culoarea
Soluţie de carbonat de sodiu indicatorului să se vadă clar.
2 eprubete Dizolvaţi 1/2 măsură de acid citric în 5cm de apă într-o eprubetă
Pahar conic şi turnaţi soluţia într-un vas de cristalizare. Dizolvaţi 1
/2
2 vase de cristalizare măsură hidrogenocarbonat de sodiu (bicarbonat de sodiu) în
Pipetă 5cm de apă în o altă eprubetă şi turnaţi această soluţie în alt
vas de cristalizare.
Folosind pipeta adăugaţi 10 picături de bisulfat de sodiu
pe indicator. Ce culoare are indicatorul?
Spălaţi pipeta şi folosiţi-o pentru a pune soluţie picătură
cu picătură în paharul conic. Agitaţi uşor paharul după fiecare
picătură şi notaţi culoarea indicatorului.
Culoarea se va schimba brusc după una sau două picături şi va
rămâne aceeaşi pe măsură ce se adaugă mai mult acid citric.
Ce culoare are soluţia acum?
Repetaţi experimentul folosind soluţie de bisulfat de sodiu
În loc de acid citric şi soluţie de carbonat de sodiu în loc de
hidrogenocarbonat de sodiu. Ce culoare are indicatorul în
soluţie de carbonat de sodiu şi în soluţie de bisulfat de sodiu
?
Încercaţi să explicaţi ce s-a întâmplat pentru că indicatorul
şi-a schimbat culoarea iniţială, faţă de cea cu hidrogenocarbona
T de sodiu, cu acid citric, cu carbonat de sodiu sau cu
bisulfat de sodiu.
37
Capitolul 6 – reacţii chimice ale acizilor şi alcaliilor 6a – Reacţia acizilor cu metalele
Acizii conţin hidrogen. Când metalele reacţionează cu acizi hidrogenul se eliberează ca gaz. Ecuaţia în cuvinte pentru reacţia care are loc este
Acid + metal hidrogen + sare
Experimentul 6.1 Reacţia magneziului cu un acid
Bandă de magneziu În Experimentul 5.11 aţi descoperit că oţerul este acid. Conţine Oţet un acid numit acid etanoic.
Eprubetă Adăgaţi o bucată de 2cm de bandă de magneziu şi 2cm Chibrituri oţet într-o eprubetă. Bule mici de hidrogen se văd ieşind din suprafaţa de magneziu. Acesta este hidrogen gaz. Încălziţi eprubeta până când are loc o reacţie putenică. Puneţi unul din capacele roşii (nu un dop) în eprubetă şi puneţi eprubeta în suport. Aşteptaţi 30 secunde (număraţi până la 30). Aprindeţi un chibrit, scoateţi capacul şi imediat puneţi flacăra deasupra eprubetei. Are loc o explozie mică pentru că gazul de hidrogen arde repede cu un pocnit . acesta este testul pentru
gazul de hidrogen. Dacă nu se întâmplă ca mai sus, repetaţi experimentul.
NOTĂ: Este sigur să ardeţi o eprubetă cu hidrogen gaz, dar NICIODATĂ nu încercaţi acest lucru într-un recipient mare. Puteţi sparge recipientul şi provoca daune. Ecuaţia în cuvinte pentru reacţia care a avut loc este: magneziu+acid etanoic hidrogen + etanoat de magneziu.
Experimentul 6.2 Reacţia zincului cu acid
zinc granulat Adăugaţi 2 granule de zinc în 2cm soluţia de bisulfat de sodiu Soluţie de bisulfat de sodiu (făcută la Experiment 5.1) într-o eprubetă. Încălziţi eprubeta Bule de gaz de hidrogen vor fi văzute ieşind din suprafaţa 2 eprubete zincului. încălziţi soluţia pentru a creşte rata reacţiei Pâlnie Puteţi încerca să puneţi capac eprubetei şi să colectaţi să să Hârtie de filtru Ardeţi hidrogenul ca în Experimentul 6.1, dar reacţia aici nu Vas de cristalizare nu este la fel de puternică şi probabil nu veţi reuşi. Încplziţi eprubeta periodic şi ţineţi-o în suportul pentru Eprubete jumătate de oră până când nu se mai formează hidrogen Asta înseamnă că tot acidul a fost epuizat. Ecuaţia în cuvinte pentru reacţia care a avut loc este: zinc + bisulfat de sodiu hidrogen + sulfat de sodiu + sulfat de zinc .
Filtraţi zincul care rămâne, spălaţi-l şi puneţi-l din nou în recipient. Sulfatul de sodiu şi sulfatul de zinc sunt în soluţia filtrată. Turnaţi-o în vasul de cristalizare şi lăsaţi apa să se
evapore la un loc cald, lăsând un amestec de cristale
de sulfat de sodiu şi sulfat de zinc. 38
Capitolul 6 – reacţii chimice ale acizilor şi alcaliilor 6a – Reacţia acizilor cu metalele
Experimentul 6.3 Reacţia fierului cu un acid
Pilitură de fier Repetaţi Experimentul 6.2 folosind 1 măsură pilitură de fier Soluţie de bisulfat de sodiu În loc de zinc. Cristalele pe care le obţineţi sunt un amestec De sulfat de sodiu şi sulfat de fier. 2 eprubete Scrieţi ecuaţia în cuvinte pentru această reacţie. Pâlnie
Hârtie de filtru
Vas de cristalizare
Experiment 6.4 Reacţia aluminiului şi a cuprului cu un acid
Foiţă de aluminiu Tăiaţi o bucată pătrată de 2cm de foiţă de aluminiu în bucăţi Foiţă de cupru mici şi puneţi-le într-o eprubetă curată şi uscată. Adăugaţi
Soluţie de bisulfat de sodiu 2 cm din soluţia de bisulfat de sodiu. Adăugaţi o bucată de argilă.
Fierbeţi soluţia cu grijă şi observaţi-o cu atenţie Eprubetă Ce vedeţi? Dacă nu vedeţi nici o reacţie încălziţi din nou Suport eprubete sau eprubeta şi aveţi răbdare. Cleşte de rufe de haine de
lemn Repetaţi experimentul cu o folie de cupru de 1cm în loc Argilă de aluminiu. Uitaţi-vă cu atenţie din nou. Ce vedeţi?
Aţi studiat reacţiile acizilor cu 5 metale
Aluminiu, cupru, fier, magneziu şi zinc,
Puneţi aceste metale în ordinea reactivităţii lor
Cu acizii.
39
Capitolul 6 – reacţii chimice cu acizi şi alcalii 6a - reacţia alcaliilor şi a apei cu metale
Doar cele mai reactive metale reacţionează cu
Alcalii şi cu apă.
Reacţia aluminiului cu hidroxid de sodiu & carbonat de Experimentul 6.5 sodiu
Foiţă de aluminiu Tăiaţi o bucată de 2cm pătraţi de foiţă de aluminiu în bucăţi Soluţie de hidroxid de sodiu mici şi puneţi-le într-o eprubetă curată şi uscată. Adăugaţi 2 Soluţie de carbonat de sodiu Cm de soluţie de hidroxid de sodiu. Încălziţi uşor soluţia şi uitaţi-vă cu atenţie
6 – reacţii chimice ale acizilor şi alcaliilor 6c – reacţia acizilor cu oxizi şi carbonaţi
Când un oxid de metal reacţionează cu un acid produsele sunt sare şi apă. Ecuaţia în cuvinte pentru această reacţie este: oxid de metal + acid sare + apă.
Experimentul 6.7 Reacţia oxidului de cupru cu acid
2 eprubete la folia de aluminiu. Ce credeţi că este gazul care se formează? Puteţi testa pentru a demonstra că este gaz de hidrogen arzând aşa cum aţi făcut în Experimentul 6.1. Carbonatul de sodiu este tot un alcaliu. Repetaţi experimentul folosind soluţia voastră de catbonat de sodiu în loc de hidroxid de sodiu.
Experimentul 6.6 Reacţia magneziului cu apa
Bandă de magneziu Doar cele mai reactive metale reacţionează repede cu apa. Eprubetă Magneziul este cel mai reactiv metal pe care în aveţi. Suport de eprubete sau Puneţi 2cm bandă de magneziu într-o eprubetă uscată Cleşte de rufe de lemn şi curată şi adăugaţi 2cm de apă. Magneziu este un metal.
Argilă strălucitor. Banda pe care o aveţi a reacţionat cu impurităţile din aer şi este neagră la suprafaţă. Curăţaţi-o cu un şmirghel
fin sau cu glaspapir pentru a scoate la iveală suprafaţa curată şi strălucitoare Adăugaţi o bucată de argilă, fierbeţi apa repede şi
Oxid de cupru 2 eprubete de soluţie
bisulfat de sodiu Suport eprubete sau cleşte de rufe Argilă
pâlnie
Hârtie de
filtru Lingură mare vas de cristalizare
Puneţi 1
/2 măsură oxid de cupru într-o eprubetă curată şi uscată
şi adăugaţi 2cm de soluţie de bisulfat de sodiu. Adăugaţi 2 bucăţi mici de argilă. Fierbeţi soluţia cu grijă, ţinând eprubeta pe un suport de eprubete sau cleşte de rufe . Argila va ajuta soluţia să fiarbă uşor, dar tot poate să curgă. PURTAŢI OCHELARII DE PROTECŢIE VERIFICAŢI CA EPRUBETA SĂ NU FIE ÎNDREPTATĂ către o persoană. Fierbeţi soluţia 5 minute, adăugând apă dacă se evaporă prea mult . Puneţi eprubeta în suportul de eprubete şi lăsaţi oxidul de cupru nergu să se decanteze. Ce culoare are soluţia?
Filtaţi oxidul de cupru în exces, spălaţi-l în filtrul de hârtie cu apă
şi lăsaţi resturile în filtrat. Ce este substanţa din filtrat care îl face să
pară albastru pal ? faceţi soluţia concentrată fierbând apa în lingura
mare pentru evaporare. Umpleţi lingura jumătate şi adăugaţi mai
multă soluţie din eprubetă pe măsură ce se evaporă apa. Când a mai
rămas doar puţină apă, turnaţi-o într-un vas de cristalizare şi lăsaţi-o
într-un loc cald şi sulfat de cupru li sulfat de sodiu pentru a forma
cristale pe măsură ce apa se evaporă uşor.
uitaţi-vă cu atenţie la magneziu. Ce vedeţi? Dacă vedeţi că nu se întâmplă nimic, fierbeţi soluţia din nou şi observaţi.
40
Când un carbonat de metal reacţionează cu un acid
formează o sare, apă sau dioxid de carbon. Ecuaţia în
Cuvinte pentru reacţie este: carbonat de metal + acid
sare + apă + dioxed de carbon.
Experimentul 6.8 Reacţia carbonaţilor cu acizii
Carbonat de sodiu Puneţi 1
/2 măsură carbonat de sodiu într-o eprubetă şi adăugaţi
Soluţie de bisulfat de sodiu 2cm soluţie de bisulfat de sodiu . O efervescenţă violentă are loc
pe măsură ce se formează dioxidul de carbon.
Eprubetă
Repetaţi experimentul 1 măsură carbonat de calciu în loc de
Tabletă pentru indigestie
carbonat de sodiu.
Repetaţi din nou experimentul, de data aceasta cu o tabletă
de indigestie, sau cu puţină pudră (nu efervescentă
)
Ce face tabletele efervescente când adăugaţi apă?
41
Capitolul 7 – Alte reacţii chimice 7a – Reacţii care dau substanţe insolubile
Deseori când soluţii din două sunstanţe sunt Amestecate se formează o substanţă solidă. Această substanţă se numeşte precipitat.
Experimentul 7.1 Formarea carbonatului de cupru
Sulfat de cupru Dizolvaţi 1
/2 măsură sulfat de cupru în 1cm apă într-o Soluţie de carbonat de sodiu eprubetă. Adăugaţi 2cm de soluţie de carbonat de sodiu.
2 eprubete Se obţine un precipitat verde-albăstrui de carbonat de cupru.
Pâlnie Filtraţi-l şi uscaţi-l ca în Experimentul 1.6. Puneţi carbonatul Filtru de hârtie de cupru într-un recipient,puneţi-i etichetă şi păstraţi-l pentru Recipient mic Experimentul 8.6. Etichetă
Experimentul 7.2 Formarea carbonatului de magneziu
Sulfat de magneziu Dizolvaţi 1/2 măsură sulfat de magneziu în 1cm de apă într-o
Soluţie de carbonat de sodiu erpubetă. Adăugaţi 2cm de soluţie de carbonat de sodiu. Soluţie de bisulaft de sodiu Se formează un precipitat alb de carbonat de magneziu. Eprubetă Carbonatul de magneziu se dizolvă repede în acizi. Adăugaţi puţină soluţie de bisulfat de sodiu şi precipitatul va dispărea.
Experimentul 7.3 Formarea hidroxidului de aluminiu
Sulfat de aluminiu Dizolvaţi 1
/2 măsură de sulfat de potasiu şi aluminiu în Şi potasiu 1cm de apă într-o eprubetă. Adăgaţi soluţie de hidroxid de Soluţie de hidorxid de sodiu sodiu picătură cu picătură cu pipeta. Se formează un Soluţie de bisulfat de sodiu precipitat alb de hidroxid de aluminiu. Aceasta este o 2 eprubete proprietate neobişnuită; se dizolvă şi în acizi şi în alcalii Termenul este amfoter. Turnaţi jumătate din soluţie şi precipitate în a doua eprubetă. Adăugaţi puţin acid (folosiţi soluţia de bisulfat de sodiu) într-o eprubetă cu hidroxid de aluminiu, şi puţin alcaliu (folosiţi soluţia de hidorxid de sodiu) în cealaltă eprubetă. Precipitatul se dizolvă în ambele. eprubete. În acid hidorxidul de aluminiu formează sulfat de aluminiu şi în alcaliu hidroxidul de aluminiu formează aluminat de sodiu.
Capitolul 7 – Alte reacţii chimice 7a – Reacţii care dau substanţe insolubine
Experimentul 7.4 Formarea hidroxizilor de fier
Sulfat de fier Dizolvaţi 1
/2 măsură sulfat de fier în 1cm de apă într-o Soluţie de hidroxid de sodiu eprubetă. Adăugaţi 2cm de soluţie de hidroxid de sodiu.
2 eprubete Se formează un precipitat de hidroxid de fier (II). Ce culoare are?
Pâlnie Filtraţi precipitatul. Deschideţi filtrul de hârtie şi lăsaţi-l Hârtie de filtru o oră. Ce culoare are precipitatul acum, după ce a fost expus la aer?
Experimentul 7.5 Formarea pucioasei
Tiosulfat de sodiu Dizolvaţi 1
/2 măsură de tiosulfat de sodiu în 2cm apă într-o Soluţie de bisulfat de sodiu eprubetă. Adăugaţi 2cm soluţie de bisulfat de sodiu. Precipitatul alb lăptos dormat sunt particule fine de pucioasă. Eprubetă
Experimentul 7.6 Formarea sulfurii de cupru
Tiosulfat de sodiu Încălziţi 1
/2 măsură tiosulfat de sodiu în 1cm apă într-o Sulfat de cupru eprubetă pentru a obţine o soluţie clară. Aşteptaţi până ce 2 eprubete soluţia se răceşte, sau răciţi-o la robinet. Stativ eprubete Dizolvaţi
1/2 măsură sulfat de cupru în 1cm apă într-o altă
Cleşte de rufe de lemn eprubetă şi adăugaţi soluţia în soluţia de tiosulfat de sodiu Argilă Culoarea albastru va dispărea Adăugaţi o bucată de lut şi fierbeţi soluţia. Soluţia va deveni galbenă, maro şi apoi neagră pe măsură ce se formează sulfura de cupru.
42 43
Capitolul 7 – Alte reacţii chimice 7b – Reacţii care dau metale
În Capitolul 6 am văzut că anumite metale
Reacţionează mai repede ca altele. Dacă un
Metal reactiv( A) este adăugat unei sări de metal
Mai puţin reactiv (B) se formează o sare metal A
Şi metalul B, care era iniţial în sare, este acum un
precipitat sau o depunere pe metalul A
Ecuaţia în cuvinte pentru reacţie este
metal A + sare de metal B metal B +
Sare de metal A. Metalul A înlocuieşte metalul B.
Experimentul 7.7 Înlocuirea cuprului cu fier
Sulfat de cupru Dizolvaţi 1
/2 măsură sulfat de cupru în 2cm apă într-o
Un cui mic de fier eprubetă. Legaţi o bucată de aţă de un cui mic de fier
Eprubetă (curăţaţi cuiul cu glaspapir sau hârtie cu şmirghel dacă este
Aţă ruginit) puneţi cuiul în soluţia de sulfat de cupru.
După 10 minutes scoateţi-l. Ce s-a întâmplat cu cuiul?
Ecuaţia în cuvinte pentru reacţie este:
fier + sulfat de cupru cupru + sulfat de fier.
Experimentul 7.8 Înlocuirea cuprului cu fier
Sulfat de cupru Repetaţi Experimentul 7.7 folosind 1 măsură pilitură de fier în
Pilitură de fier locul cuiului. Lăsaţi eprubeta şi conţinutul mai multe ore
2 eprubete până când soluţia îşi pierde culoarea albastru
Pâlnie Filtraţi substanţele solide şi turnaţi filtratul într-un vas de
Hârtie de filtru cristalizare şi lăsaţi-l la căldură. Se vor forma cristale de
Vas de cristalizare sulfat de fier. Ce culoare au?
Scrieţi în cuvinte ecuaţia pentru reacţia care a avut loc
aici .
Experimentul 7.9 Înlocuirea cuprului cu magneziu
Sulfat de cupru Repetaţi Experimentul 7.7 folosind o bandă de magneziu de
Bandă de magneziu 2 cm (curăţaţi-o cu hârtie cu şmirghel dacă nu străluceşte)
2 eprubete în locul cuiului. Descrieţi ce se întâmplă. Dispare culoarea
Pâlnie albastră a soluţiei de sulfat de cupru pe măsură ce cupru
Hârtie de filtru Este înlocuit de magneziu?
Lăsaţi soluţia câteva ore, şi filtraţi substanţele solide
Vas de cristalizare
şi cristalizaţi sulfatul de magneziu din fitral ca în
Experimentul 7.8.
Ecuaţia în cuvinte pentru această reacţie: magneziu
+ sulfat de cupru cupru + sulfat de magneziu.
44
Capitolul7 – Alte reacţii chimice 7b – Reacţii care dau metale
Experiment 7.10 Înlocuirea cuprului cu aluminiu
Sulfat de cupru Repetaţi Experimentul 7.7 folosind o folie de aluminiu de 2cm
Folie de aluminiu Tăiată în bucăţi mici în loc de cuie. Adăugaţi o bucată de argilă,
Eprubetă Fierbeţi uşor soluţia apoi îndepărtaţi eprubeta din flacără.
Stativ eprubete Uitaţi-vă cu atenţie la conţinutul eprubetei şi descrieţi ce vedeţi.
Cleşte de rufe de lemn Lăsaţi eprubeta o oră. A dispărut culoarea albastră a sulfatului
Argilă de cupru?
Ce s-a format?
Scrieţi ecuaţia în cuvinte pentru reacţia care a avut loc
aici.
Verificaţi dacă puteţi recupera cristale de sulfat de aluminiu
Din această reacţie.
Experimentul 7.11 Înlocuirea cuprului cu zinc
Sulfat de cupru Dizolvaţi 1 măsură sulfat de cupru în 2cm apă într-o
Granule de zinc eprubetă. Adăugaţi granule de zinc. Adăugaţi o bucată de argilă
Soluţie de carbonat de sodiu şi fierbeţi soluţia uşor, apoi lăsaţi-o câteva ore până ce dispare
2 eprubete culoarea albastră a soluţiei.
Stativ de eprubete Scrieţi ecuaţia în cuvinte pentru reacţia care a avut loc
Cleşte de rufe de lemn aici.
Argilă Filtraţi soluţia, spălaţi reziduurile şi adăugaţi apa filtratului
Pâlnie Adăugaţi 2cm soluţie de carbonat de sodiu în acest filtrat
Hârtie de filtru Este precipitat carbonat alb de zinc. Filtraţi-l şi lăsaţi să se usuce
Faceţi un test pe carbonatul de zinc pentru a demonstra că este
carbonat.
Experimentul 7.12 Înlocuirea fierului cu magneziu
Sulfat de fier, Repetaţi Experimentul 7.9 folosind sulfat de fier în loc de sulfat
Bandă de magneziu de cupru. Are loc o reacţie?
2 eprubete, pâlnie Scrieţi ecuaţia în cuvinte pentru orice reacţie are loc.
Hârtie de filtru,
Vas de cristalizare
Experimentul 7.13 Înlocuirea fierului cu aluminiu
Sulfat de fier Repetaţi Experimentul 7.10 folosind sulfat de fier în loc de
Folie de aluminiu sulfat de cupru. Are loc o reacţie?
Eprubetă Scrieţi ecuaţia în cuvinte pentru orice reacţie are loc.
Stativ de eprubete sau
Cleşte de rufe de lemn Folosind rezultatele de la ultimele 7 experimente
Argilă
Puteţi spune care dintre metalele aluminiu,
cupru, fier, magneziu şi zinc este cel mai reactiv
Şi care este cel mai puţin reactiv?
45
Capitolul 8 – Încălzirea substanţelor
Substanţele se comportă în multe feluri când sunt
încălzite. Majoritatea se schimbă în alte substanţe
Cele mai uzuale substanţe formate sunt oxizii
Sunbstanţa încălzită reacţionează cu oxigenul în
Aer
Experimentul 8.1 Încălzirea cuprului
Folie de cupru Tăiaţi o formă ca în imagine dintr-o folie de cupru dimensiuni
Pensetă sau cleşte mic 5cm pe 2cm. Împăturiţi 1cm, apoi împăturiţi marginile pentru
plic. Sigilaţi marginile prin presare astfel încât să nu intre aer
În plic.
Ţineţi plicul într-o pensetă sau cleşte şi încălziţi-l în foc
până se înegreşte. Ce este substanţa neagră formată pe
cupru? Lăsaţi plicul să se răcească şi deschideţi-l.
Este negru în interior? Explicaţi ce găsiţi.
Experimentul 8.2 Încălzirea unui cui de fier
Cui de fier mic Ţineţi un cui de fier în pensetă sau cleşte şi încălziţi-l în foc în
Pensetă sau cleşte mic jur de un minut. Ce se întâmplă? Explicaţi ce găsiţi
.
Experimentul 8.3 Încălzirea piliturii de fier
Pilitură de fier Puneţi 1
/2 măsură pilitura de fier în linguriţa de evaporare
Lingură mică de evaporare şi ţineţi-l deasupra flăcării arzătorului. Scuturaţi uşor lingura
astfel încât piliturile să cadă câteva în foc. Ce se întâmplă
?
Experimentul 8.4 Încălzirea foliei de aluminiu
Folie de aluminiu Ţineţi o bucată de folie de aluminiu în pensetă sau cleşte şi
Pensetă sau cleşte mic ţineţi-o în foc. Ce se întâmplă? Se topeşte folia de aluminiu?
Experimentul 8.5 Încălzirea unei benzi de magneziu
Bandă de magneziu Ţineţi marginea unei bucăţi de magneziu de lungime 3cm într-o
Pensetă sau cleşte mic pensetă sau cleşte şi puneţi-o în arzător. Ţineţi-l cât se poate
de fix şi aveţi răbdare. Magneziul va lua foc şi va arde cu o
flacără albă. Ţineţi-l deasupra tăvii de tinichea lângă arzător
pentru a prinde cenuşa fierbinte. Nu vă uitaţi cu atenţie la
magneziul care arde pentru că lumina putenică poate dăuna.
ochilor. Descrieţi ce se întâmplă. Ce culoare are cenuşa?
46
Capitolul 8 – Încălzirea substanţelor Experimentul 8.6 Încălzirea carbonatului de cupru
Carbonat de cupru În Experimentul 7.1 aţi făcut o mostră de carbonat de cupru. Lingură mică de evaporare Puneţi carbonatul de cupru pe lingura de evaporare şi încălziţi lingura şi încălziţi-l la arzător. Descrieţi ce se întâmplă
Ce culoare are reziduul din lingură?
Uitaţi-vă înapoi la Experimentul 6.7 pentru a vedea indicii
Cum puteţi verifica ce este reziduul.
Experimentul 8.7 Încălzirea acidului tartric
Acid tartric Încălziţi 1/2 măsură acid tartric pe linguriţa de evaporare
Lingură de evaporare Ce se întâmplă? Se dezvoltă gaze? Există reziduuri după
Ce se încălzeşte o perioadă. (acidul tartric conţine carbon,
hidrogen şi oxigen. Carbonul formează dioxid de carbon
gaz şi hidorgenul formează vapori de apă)
Experimentul 8.8 Încălzirea acidului citric
Acidul citric Repetaţi experimentul 8.7 folosind acid citric. Se comportă Lingură mică de evaporare ca acid tartric?
Experimentul 8.9 Încălzirea clorurei de amoniac
Clorura de amoniac Puneţi1 măsură clorură de amoniac într-o eprubetă şi Eprubetă Încălziţi doar fundul acesteia, uşor la început şi mai puternic Pahar gradat după aceea. Descrieţi ce se întâmplă. NU UITAŢI CĂ
EPRUBETA VA FI FIERBINTE – puneţi-o într-un pahar gradat, până se răceşte, nu în stativul pentru eprubete.
Clorura de amoniu este o substanţă neobişnuită care
sublimează. Asta înseamnă că se schimbă din solid direct
În gaz sau gaze fără a fi lichid la început.
47
Capitolul 9 – chimia unor gaze 9a – dioxidul de carbon
Dioxidul de carbon este un gaz important. Există în
aer şi toate animalele îl produc când respiră,
Un proces numit respiraţie. Este folosit de plante
În timpul procesului de fotosinteză când plantele
Folosesc dioxidul de carbon ca sursă de
Experimentul 9.1 carbon.
Apă de var Pentru a demonstra că animalele produc dioxid de carbon
Eprubetă Dioxidul de carbon poate fi detectat suflându-l prin apă de var.
Furtun de sticlă şi
cauciuc
(soluţie de hidroxid de calciu). Apa clară de var devine lăptoasă
Datorită formării carbonatului de calciu solid.
Ecuaţia în cuvinte pentru reacţie este: hidroxid de calciu
+ dioxid de carbon Carbonat de calciu.
Puneţi 3cm apă de var într-o eprubetă şi sulfaţi uşor în ea
30 secunde folosind furtunul de sticlă şi cauciuc. Ce se
întâmplă?
Experimentul 9.2
Apă de var Pentru a demonstra că aerul conţine dioxid de carbon
Pahar mic Puneţi puţină apă de var într-un pahar şi lăsaţi-l aproximativ o zi
Devine apa de var uşor lăptoasă?Ce demonstrează acest lucru
Experimentul 9.3 ?
Hârtie indicator universal Pentru a demonstra că dioxidul de carbon este acid
Eprubetă Dioxidul de carbon se dizolvă în apă, formând acidul carbonic ca
Furtun de sticlă şi cauciuc
în Experimentul 5.11 ., unde s-a folosit hârtia indicator
Un test mai exact este cu folosirea indicatorului universal în.
Soluţie. împăturiţi 1 bucată de indicatorşi puneţi-o într-o eprubetă
Adăugaţi 3cm apă. Agitaţi uşor pentru a dizolva indicatorul de
hârtie, se va forma o soluţie verde. Turnaţi aproximativ 1
/2
În altă eprubetă.
Suflaţi uşor prin indicator în a doua eprubetă pentru aprox
1 minute folosind furtunul . Comparaţi culoarea indicatorului cu
Cu cea din spatele hârtiei indicator. Cea în care aţi sulfat este
Mai galbenă?
Cum aţi văzut în Capitolul 5 acizii transformă indicatorul în galben
apoi roşu. S-a demonstrat că dioxidul de carbon este acid.
48
Capitolul 9 – Chimia unor gaze 9a – dioxidul de carbon
Experimentul 9.4 Identificarea gazului din apa cu gaz (primul experiment)
Apă cu gaz Întrucât dioxidul de carbon este acid cu gustul caracteristic Indicator de hârtie universal acidulat, se foloseşte pentru a pune acid în apa cu gaz şi în Eprubetă Băuturile acidulate. Este şi gazul din bere. În Experiment 5.11 Pipetă Aţi folosit indicator de hârtie pentru a testa aciditatea apei cu gaz. Puteţi face un test mai exact folosing indicatorul Universal de hârtie în soluţie . Turnaţi nişte soluţie de indicator universal rămas de la Experimentul 9.3 într-o eprubetă şi cu pipeta adăugaţi o Cantitate egală de apă cu gaz. Ce culoare are indicatorul? Este galben, demonstrând că apa indicatorului este un acid Dacă nu aveţi apă cu gaz, puteţi încerca o băutură acidulată Dar multe băuturi aromate au adăugaţi alţi acizi, ca acidul citric. Acest lucru va interfera cu acest experiment
49
Capitolul 9 – Chimia anumitor gaze9a – Dioxidul de carbon
Experimentul 9.5 Identificarea gazului din apa cu gaz (al doilea experiment)
Apă cu gaz Pentru acest experiment şi pentru altele veţi avea nevoie de
Apăde var, 2 eprubete Conectarea eprubetelor prin furtunul de cauciuc o parte de
Furtun de sticlă şi cauciuc Sticlă fiind fixată în eprubetă cu un dop. Asamblaţi acest
eprubetă, dop cu gaură echipament. Citiţi secţiunea “Folosirea articolelor de sticlă”
Stativ sau cleşte de rufe de
lemn De la începutul acestui manual. Acesta este conductorul de
Argilă “gaz”.
Puneţi 3 sau 4cm apă de var într-o eprubetă. Puneţi 3
4cm apă cu gaz (sau băutură acidulată) în altă eprubetă.
Adăugaţi o bucată de argilă. Asamblaţi conducta de gaz ca
În imagine şi încplziţi fundul eprubetei . Gazul eliberat va
Face bule în apa de var.
Descrieţi ce vedeţi. Devine lăptoasă apa de var?
Experimentul 9.4 nu va funcţiona cum trebuie dacă
Folosiţi băuturi acidulate, dar acest experiment da. De ce credeţi asta?
Experimentul 9.6 Gazele produse în flacără
Apă de var, Produceţi dioxid de carbon prin “arderea” mâncărurilor
2 eprubete .Când orice material care conţine carbon arde se produce
Dop pentru eprubete Dioxid de carbon. Alcoolul metilic din arzător conţine
Stativ pentru eprubete carbon.
Cleşte de rufe Pregătiţi dopul (NU de plastic) pentru o eprubetă
Folosind un stativ sau un cleşte de rufe de lemn fixaţi o eprubetă
Curată şi uscată cu gura în jos cu1cm deasupra flăcării
Arzătorului pentru aprox 1 minut. ÎN PARTEA DE
DEASUPRA FLĂCĂRII EPRUBETA SE VA ÎNCĂLZI FOARTE
TARE, AVEŢI GRIJĂ SĂ NU VĂ ARDEŢI. Puneţi repede dopul
În eprubetă şi lăsaţi-o o perioadă până ce se răceşte
.
Când eprubeta este rece, scoateţi dopul, adăugaţi nişte
Apă de var, înlocuiţi dopul şi agitaţi eprubeta. Devine apa de
Var lăptoasă?
Deasemenea când alcoolul metilic arde se produce apă,
Ca vapori. Puteţi demonstra asta umpând o eprubetă 1
/2 cu apă
rece, ştergând exteriorul chiuvetei şi ţinând eprubeta
Deasupra arzătorului timp de aproximativ 5 secunde
Un film subţire de vapori de apă apare la exteriorul
Eprubetei unde gazele fierbinţi din arzător s-au condensat
Pe eprubeta rece.
Aţi observat că atunci când folosiţi arzătorul eprubetele
au o depunere neagră pe ele. Ce reprezintă ea?
50
Capitolul 9 – chimia anumitor gaze 9a – dioxidul de carbon
Experimentul 9.7 Reacţia carbonaţilor cu acizii
Soluţie de bisulfat de sodiu În Experimentul 6.8 aţi realizat reacţia dintre carbonaţi şi un
Hidrogenocarbonat de sodiu acid şi aţi observat o efervescenţă.Nu aţi testat dacă gazul e
(bicarbonat de dioxid de carbon trecându-l prin apă de var. Acest lucru este
sodiu) dificil de făcut pentru că reacţia este rapidă şi nu aveţi timp
oţet, folie de aluminiu să asamblaţi aparatul de sulfat la timp
Apă de var, 2 eprubete (ca în Experimentul 9.5).
Furtun de cauciuc şi sticlă În acest experiment se foloseşte un truc pentru a încetini
Dop de eprubetă cu gaură reacţia suficient de mult pentru a monta aparatul.
Băţ de acadea, bandă adezivă Pregătiţi 3 sau 4cm de apă de var într-o eprubetă, şi
Foarfece asamblaţi aparatul de suflat.
Tăiaţi 4cm de folie de aluminiu şi împăturiţi-o într-un băţ
de acadea. Lăsaţi capătul foliei mai lungă decât băţul şi
Împăturiţi-l pentru a face un fund etanş. Lipiţi cu bandă
adezivă pentru a ţine la un loc pachetul şi scoateţi-l de pe
băţ. Ar trebui să fie lung de aproximativ 3 1
/2 cm. Umpleţi
Pachetul cu grijă cu hidrogenocarbonat de sodiu (bicarbonat
de sodiu) şi când este plin, tăiaţi cu mare atenţie 4 şanţuri
pe fiecare parte cu un foarfece cam
1
/4 din pachet ca în imagine.
Puneţi 3cm oţet în eprubetă, puneţi-l în pachet cu
hidrogenocarbonatul de sodiu şi asamblaţi conducta de gaz
ca în imagine la Experimentul 9.5. acidul etanoic din oţet se
va amesteca uşor cu hidrogenocarbonatul de sodiu şi va
produce mult dioxid de carbon. Suflaţi-l în apă de var.
Devine apa de var lăptoasă?
Experimentul 9.8 Pentru a demonstra că dioxidul de carbon stinge flacăra
Hidrogenocarbonat de sodiu Ţineţi cu atenţie un băţ de chibrit aprins într-un pahar.
(bicarbonat de sodiu) .Chibritul va continua să ardă. Aveţi grijă să nu vă
Oţet ardeţi degetele.
Pahar Puneţi 1cm oţet în pahar şi adăugaţi jumătate de
Chibrituri linguriţă de hidrogenocarbonat de sodiu (bicarbonat sodiu
Rotiţi uşor paharul pe măsură ce substanţele reacţionează
până se opreşte efervescenţa. Paharul este acum plin cu
dioxid de carbon gaz.
acum ţineţi un chibrit aprins în pahar (nu în soluţia de
la fund). Flacăra se va stinge imediat, pentru că dioxidul de
carbon nu susţine arderea. Pentru ardere este nevoie de
oxigen (vezi Experimentul 9.17). Această proprietate a dioxidului de carbon de a stinge flăcările se foloseşte pentru extinctoare
51
Capitolul 9 – Chimia anumitor gaze 9b - Amoniacul Experimentul 9.9 Prepararea soluţiei de amoniac
Clorură de amoniac Notă: Acesta este cel mai dificl experiment din acest manual Hidroxid de calciu Nu încercaţi acest experiment pe cont propriu, este mult mai 2 eprubete uşor dacă îl fac două persoane împreună.
Furtun de sticlă şi de cauciuc
Dop cu gaură pentru eprubetă Amoniacul gaz se fomează când clorura de amoniac Pahar gradat, pâlnie reacţionează cu hidroxidul de calciu. Ecuaţia este: Stativ eprubete sau Clorură de amoniac + hidroxid de calciu Amoniac Cleşte de rufe de lemn + clorură de calciu + apă.
Capac eprubetă de plastic Amoniacul este FOARTE SOLUBIL în apă. Din Etichetă cauza aceasta trebuie luate măsuri speciale la fabricarea
lui pentru ca apa să nu atingă substanţele solide fierbinţi.
Pâlnia se foloseşte astfel încât să nu intre apă în furtunul
care leagă pâlnia de eprubeta cu solidele fierbinţi. Asamblaţi dispozitivul ca în imagine .
Trebuie să tăiaţi eticheta de pe pâlnie pentru a intra în
paharul gradat. Puneţi 1/2 eprubetă apă în pahar.
Amestecaţi 3 măsuri de clorură de amoniac cu 2
măsură hidroxid de calciu pe o bucată de hârtie şi turnaţi
amestecul într-o eprubetă. Conectaţi eprubeta la pâlnie ca
în imagine şi aranjaţi dispozitivul astfel încât amestecul
solidelor să poată fi încălzit la arzător, pâlnia să fie în apă
în paharul gradat, şi furtunul să nu aibă bucle. O persoană
va ţine eprubeta cu stativul sau cleşte de rufe şi altă
persoană va ţine pâlnia în paharul gradat. Încălziţi amestecul solid la flacără. Se vor forma aburi de
clorură de amoniac, o parte din ei vor face condens pe părţile
reci ale eprubetei, şi se va forma amoniac gaz. Amoniacul gaz
se va dizovla în apă sub pâlnie. Continuaţi să încălziţi în jur de 10 minute, când nu
ar mai trebui să existe alte schimbări în eprubetă.
Scoateţi eprubeta din flacără (puneţi eprubeta fierbinte
pe tava de inox) şi pâlnia din apă. turnaţi soluţia de
amoniac din paharul gradat într-o eprubetă şi puneţi un
capac de plastic peste. Puneţi etichetă eprubetei şi
depozitaţi-o într-un loc sigur.
Capitolul 9 – Chimia anumitor gaze 9b - Amoniac
Experimentul 9.10 Testaţi soluţia de amoniac
Soluţie de amoniac Puneţi o picătură de soluţie de amoniac pe o bucată de Hârtie indicator universal hârtie indicator . Ce culoare are hârtia? Acest lucru indică că amoniacul este acid sau alcaliu? Mirosiţi amoniacul cu prudenţă. NU INSPIRAŢI PUTERNIC- are un miros puternic distinctiv. Amoniacul folosit în sticluţele de “săruri” pe care le folosesc unii oameni când simt că leşină. Credeţi că dacă mirosiţi amoniac vă veţi simţi mai treaz?
Experimentul 9.11 Reacţia sulfatului de cupru cu amoniacul
Sulfat de cupru Puneţi 1
/4 măsură sulfat de cupru într-o eprubetă curată şi Soluţie de amoniac uscată şi adăugaţi puţină apă (în jur de 1/2cm). Eprubetă Încălziţi eprubeta pentru a încălzi sulfatul de cupru şi lăsaţi-l Pipetă să se răcească. Adăugaţi soluţie de amoniac cu pipeta. Un precipitat albăstrui de hidroxid de cupru se formează. Continuaţi să adăugaţi amoniac cu pipeta. Precipitatul de hidroxid de cupru se dizolvă formând o soluţie albastru intens.
Experimentul 9.12 Reacţia sulfatului de fier cu amoniacul
Sulfat de fier Dizolvaţi 1
/4 măsură sulfat de fier în 2cm apă într-o Soluţie de amoniac eprubetă. Răciţi soluţia la robinet dacă aţi încălzit-o pentru a Eprubetă dizolva sulfatul de fier. Adăugaţi soluţie de amoniac cu pipeta Pipetă Se fomează un precipitat verde închis de hidroxid de fier. . Filtraţi precipitatul şi lăsaţi-l în jur de o oră. Ce se întâmplă cu el?
Experimentul 9.13 Reacţia sulfatului de potasiu şi aluminiu cu amoniacul
Sulfat de potasiu şi aluminiu Dizolvaţi 1
/2 măsură sulfat de potasiu şi aluminiu în 1cm apă într-o eprubetă. Răciţi soluţia dacă aţi încălzit-o. Soluţie de amoniac Adăugaţi soluţie de amoniac cu pipeta. Se formează un Eprubetă Precipitat de hidroxid de aluminiu slab vizibil. Pipetă Ce culoare are?
52 53
Capitolul 9 – Chimia anumitor gaze 9c - Oxigen
Oxigenul este un gaz important.1/5 din atmosfera
Pământului este oxigen. Toate animalele au
Nevoie de el, corpul nostru îl foloseşte pentru a
Arde mâncarea în celule. În Capitolul 8 metalele
Încălzite în aer au reacţionat cu oxigenul pentru
a forma oxizi de metal.
Experimentul 9.14 Proporţia oxigenului în aer
Pilitură de fier Umeziţi interiorul unei eprubete şi apoi aruncaţi nişte pilitură Eprubetă de fier să se lipească de sticlă.Întoarceţi eprubeta cu gura Pahar mic în jos în 1cm apă într-un pahar mic. Lăsaţi-o 2 sau 3 zile.
Când nivelul apei din interiorul eprubetei nu se mai schimbă estimaţi în ce proporţie este apa în eprubetă. Ce s-a u oxigenul din aerul din interiorul eprubetei? Ce proporţie din aer este? Care este principalul gaz care a rămas în eprubetă? Ce s-a întâmplat cu pilitura de fier?
Experimentul 9.15 Ruginirea fierului
4 cuie luaţi 4 cuie noi. Puneţi un cui într-o eprubetă complet uscată Clorură de sodiu şi puneţi-i capac. Puneţi alt cui într-o eprubetă cu apă care 2 eprubete a fost fiartă. Puneţi al treilea cui într-un vas de cristalizare 2 vase de cristalizare cu puţină apă. Puneţi al patrulea cui în alt vas de
cristalizare cu apă în care s-a dizolvat 1 măsură clorură de sodiu Lăsaţi-le câteva zile. Descrieţi ce s-a întâmplat cu fiecare cui. Din rezultatele acestui experiment ce credeţi că este necesar pentru ca fierul să ruginească?
Capitolul 9 – Chimia anumitor gaze 9c - Oxigen
Experimentul 9.16 Crearea unor aşchii care mocnesc
Băţ de acadea E nevoie de oxigen gaz pentru ca o substanţă să ardă. În
oxigen pur majoritatea ard viguros. Aceasta este baza testelor
obişnuite pentru oxigen gaz; reaprinde o aşchie arsă
Pregătiţi o aşchie de lemn aprinzând capătul unui băţ
de acadea în flacăra arzătorului şi apoi stingeţi-o suflând
Lemnul va fi în continuate roşu. Dacă-l lăsaţi la aer culoarea
roşie va dispărea. Dacă este pus în oxigen, roşul va creşte în
intensitate şi lemnul se va reaprinde. Veţi folosi această
aşchie aprinsă la următorul experiment.
Experimentul 9.17 Producerea oxigenului gaz
Soluţie de peroxid de hidrogen Peroxidul de oxigen poate reacţiona pentru a produce oxigen şi apă.
Sulfat de fier, eprubetă Ecuaţia în cuvinte pentru reacţie este: peroxid de hidrogen
argilă, aşchie aprnsă oxigen + apă. Pentru a avea loc, trebuie adăugată o
Altă substanţă, numită catalizator,în peroxidul de
hidrogen.
Puneţi 3cm soluţie de peroxid de hidrogen în eprubetă.
Adăugaţi 1
/4 măsură sulfat de fier şi o bucată de argilă
Încălziţi eprubeta. Se va produce oxigen gaz,uşor la început
şi viguros apoi. Puneţi eprubeta în suport.
Reaprindeţi aşchia în flacăra arzătorului şi apoi suflaţi
Băgaţi-o imediat în capătul eprubetei
Ce se întâmplă? Puteţi repeta de mai multe ori acest test
Ce rol are sulfatul de fier?
Ce rol are argila?
Experimentul 9.18 Oxidarea fierului(II) pe fier (III) de către oxigen
Soluţie pe peroxid de hidrogen Fierul dintr-un compus de fier(II) este oxidat de fier(III)
Sulfat de fier când este tratat de peroxid de oxigen.
Eprubetă Amestecaţi 1
/2 măsură sulfat de fier cu 2cm apă într-o
Pipetă eprubetă. Adăugaţi câteva picături de peroxid de oxigen
cu pipeta şi încălziţi uşor soluţia.
Ce se întâmplă? Sunt aceleaşi schimbări de culoare ca în
Experimentul 9.12?
54 55
Capitolul 9 – Chimia unor gaze 9c - Oxigen
Experimentul 9.19 Decolorarea cu oxigen
Soluţie de peroxid de
hidrogen Oxigenul în peroxid de hidrogen este folosit pentru decolorare.
Turnesol albastru Coafezele îl folosesc pentru a decolora părul. Eprubetă Amestecaţi puţin (mai puţin
1/4 măsură) turnesol albastru
cu 2cm apă într-o eprubetă. Încălziţi pentru dizolvare (nu se va dizolva tot). Adăugaţi un volum egal de soluţie de peroxid de hidrogen. S-a decolorat culoarea albastru?
Experimentul 9.20 Oxidarea fructelor
Măr Când sunt decojite, multe fructe reacţionează rapid cu Tabletă de vitamina C oxigenul şi se strică. Cuţit Tăiaţi un măr în jumătate. Puneţi deoparte o jumătate. 2 linguriţe identice Rupeţi o tabletă de Vitamina C în bucăţi mai mici şi Pisaţi-le cu ajutorul a două linguriţe- zdrobind una de cealaltă. Frecaţi pudra de Vitamina C de cealaltă jumătate a mărului Uitaţi-vă la cele două jumătăţi de măr după câteva ore
Descrieţi ce vedeţi. Vitamina C este o substanţă antioxidantă ( care opreşte oxidarea). Observaţiile voastre sunt De acord cu acest lucru?
Capitolul 9 – Chimia anumitor gaze 9d – dioxidul de sulf
Experimentul 9.21 Prepararea bioxidului de sulf
Tiosulfat de sodiu Acesta este un alt gaz cu un miros puternic. Soluţie de bisulfat de sodiu Nu folosiţi substanţe în cantităţi mai mari. Pregătiţi o bucată de hârtie udă. Hârtie indicator universal Amestecaţi
1/4 măsură tiosulfat de sodiu şi
1/2
Eprubeta măsură bisulfat de sodiu cu 1cm apă. Stativ de eprubete Adăugaţi o bucată de argilă Cleşte de rufe de lemn Încălziţi conţinutul eprubetei, va deveni lăptos pe
Argilă măsură ce se produce sulfură. Ţineţi hârtia indicator deasupra eprubetei
Se va înroşi demonstrând că se produce un acid gaz Acesta este bioxidul de sulf Mirosiţi cu atenţie bioxidul de sulf. NU INSPIRAŢI ADÂNC- nu este un miros plăcut.
56 57
Capitolul 10 – Chimia iodului
Experimentul 10.1 Prepararea unei soluţii iodate
Iodură de potasiu Dacă mai aveţi soluţia iodată de la Experimentul 2.5 Soluţie de bisulfat de sodiu nu aveţi nevoie să faceţi acest experiment. Soluţie de peroxid de Dizolvaţi 1 măsură iodură de potasiu în 2cm soluţie de Hidrogen bisulfat de sodiu într-o eprubetă. Adăugaţi 10 picături de Eprubetă soluţie de peroxid de hidrogen cu pipeta. Pipetă Se formează o soluţie iodată galben maro. Umpleţi eprubeta Etichetă pe jumătate cu apă. Puneţi eticheta – FOARTE IMPORTANT.
Experimentul 10.2 Testarea iodului cu apret
Soluţie de iod În Experimentul 2.4 un mesaj invizibil scris cu soluţie de apret Soluţie de apret a devenit albastru când a fost pus în soluţie de iod. Formarea Eprubetă culorii albastru cu apret este un test foarte exact pentru Pipetă iod.
Adăugaţi 4 picături de iod cu pipeta în 1
/2 eprubetă de apă apoi 4 de soluţie de apret. Folosiţi apret pentru rufe spray (vezi Experimentul 2.4) sau soluţia de amidon preparată în următorul experiment. Soluţia devine albastru închis.
Experimentul 10.3 Amidont din cartof
Soluţie de iod Multe legume conţin amidon- apret, este important în dietă. Soluţie de amidon Tăiaţi un cartof mic în bucăţi. Puneţi-le într-o oală mică Cartof şi acoperiţi cu apă. Fierbeţi 5 minute. Eprubetă Scurgeţi apa. Pipetă Repetaţi Experimentul 10.2 folosind apa de la cartofi ca Cratiţă apret. Soluţia devine albastră arătând că ea conţine amidon.
Puneţi câteva picături de soluţie de iod pe suprafaţa unui cartof tăiat. Se albăstreşte? Vedeţi dacă găsiţi amidon în alte alimente (de exemplu în pâine sau cereale). Fierbeţi un pic de aliment cu apă într-o cratiţă, şi după ce se răceşte testaţi lichidul ca în Experimentul 10.2.
Experimentul 10.4 Reacţia iodului cu tiosulfat de sodiu
Tiosulfat de sodiu Dizolvaţi1
/4 măsură tiosulfat de sodiu în 2cm apă într-o Soluţie iodată eprubetă. Adăugaţi soluţie de iod cu pipeta Eprubetă Culoarea iodului dispare cu fiecare picătură care pică în soluţia Pipetă de tiosulfat de sodiu.
Continuaţi să adăugaţi iod cu picătura până ce terminaţi tiosulfatul de sodiu şi rămâne culoarea galben maro a iodului .
58
Capitolul10 – Chimia iodului Experimentul 10.5 Testarea vitaminei C
Soluţie de iod Vitamina C ieste o vitamină importantă. Se regăseşte în Soluţie de amidon multe alimente, în special în citrice. vitamina C tabletă Puneţi 4 picături de soluţie de amidon în 1/2 eprubetă 3 eprubete apă. Adăugaţi 4 picături de soluţie de iod. Soluţia albastru Pipetă Închis produsă este soluţia de testare pentru vitamina C. Pisaţi o tabletă de vitamina C ca în Experimentul 9.21 Dizolvaţi-o în 3cm apă într-o eprubetă. Puneţi 2cm soluţie de testare albastră în altă eprubetă şi adăugaţi soluţie de vitamina C cu pipeta Culoarea albastră va dispărea uşor pe măsură ce iodul reacţionează cu vitamina C. Încercaţi să adăugaţi picături de suc de lămâie sau de
portocală într-o mostră de soluţie de testare. Acestea conţin vitamina C?
Puteţi testa astfel orice aliment pentru vitamina C.
59
Capitolul 10 –Chimia iodului Experimentul 10.6 Reacţie de ceas
Iodură de potasiu Reacţiile iodului cu amidonul şi al iodurii cu tiosulfatul de Tiosulfat de sodiu sodiu din experimentele de mai sus pot fi combinate într-o Soluţie de peroxid de sodiu reacţie chimică foarte inteligentă pe care o puteţi folosi Soluţie de bisulfat de sodiu Pentru a vă uimi prietenii. Încercaţi acest experiment pe cont propriu înainte de a arăta altora. Soluţie de amidon Este foarte important să folosiţi cantităţile date pentru ca 2 eprubete acest experiment să funcţioneze. Pahar conic Dizolvaţi 1 măsură de iodură de potasiu şi
1/4 măsură
Hârtie albă tiosulfat de sodiu în apă într-o eprubetă şi adăugaţi apă p pentru a umple eprubeta. Aceasta este soluţia A. În altă eprubetă turnaţi 2cm soluţie de peroxid de oxigen şi 2cm soluţie de bisulfat de sodiu şi adăugaţi apă pentru a umple eprubeta. Aceasta este soluţia B. Măsuraţi 2cm de soluţie A într-o eprubetă, puneţi-o într- un pahar conic şi adăugaţi 4 picături de soluţie de amidon (apret spray sau amidon de cartof). Adăugaţi 2cm de soluţie din eprubetă. Soluţia din pahar va fi curată. Puneţi paharul conic pe o bucată de hârtie şi aşteptaţi După 30 secunde soluţia devine brusc albastră. Aceasta se numeşte reacţie de ceas. Iodul este produs aici ca în Experimentul 10.1. acesta reacţionează imediat cu Ttosulfatul de sodiu ca în Experimentul 10.4. Tot tiosulfatul de sodiu este folosit şi în paharul conic rămâne iod. Acesta reacţionează apoi cu amidonul ca în Experimentul 10.2 pentru a da culoarea albastră. Dacă încălziţi eprubetele cu soluţiile A şi B, ţinându-le în apă fierbinte înainte de a le amesteca, culoarea albastră va apărea mai repede. Dacă acest experiment nu funcţionează cel mai probabil aveţi prea mult tiosulfat de sodiu (sau prea puţină iodură de potasiu) în soluţia A. Faceţi soluţii noi şi încercaţi din nou.
Capitolul 11 – Chimia zahărului Experimentul 11.1 Încălzirea zahărului
Zahăr Puneţi 1 măsură zahăr în lingura de evaporare şi încălziţi-o Lingură de evaporare la flacăra arzătorului până nu se mai întâmplă nimic.
Puneţi lingura fierbinte pe capac pentru a se răci. Descrieţi
ce se întâmplă. Reziduul negru din lingură se numeşte carbon.
Acest lucru se întâmplă pentru că zahărul conţine carbon. În Experimentele 8.7 şi 8.8 aţi încălzit acid tartric şi acid citric. Sunt la fel ca zahărul dar conţin mai puţin carbon. Au rămas reziduuri de carbon când le-aţi încălzit?
Experimentul 11.2 Heating a mixture of sugar & sodium hydrogen carbonate
Zahăr Amestecaţi bine 1 măsură de zahăr cu 1 măsură Hidrogenocarbonat de sodiu Hidrogenocarbonat de sodiu(bicarbonat de sodiu)pe o bucată (bicarbonat de sodiu) de hârtie. Puneţi amestecul în lingura de evaporare şi Lingură de evaporare Încălziţi până nu se mai întâmplă nimic. Puneţi lingura pe
capac pentru a se răci. Descrieţi ce se întâmplă. Zahărul formează carbon ca în Experiment ul11.1. În acelaşi timp hidrogenocarbonatul de sodiu formează dioxid de carbon gaz. Acesta suflă carbonul pentru a da reziduul foarte mic pe care îl aveţi.
Experimentul 11.3 Folosirea zahărului pentru a produce cupru din oxidul de cupru
Zahăr Repetaţi Experimentul 11.2 dar folosiţi 2 măsuri de zahăr
Hidrogenocarbonat de sodiu şi 1 măsură hidrogenocarbonat de sodiu (bicarbonat de sodiu (bicarbonat de sodiu) Mai amestecaţi 1 măsură de oxid de cupru. Amestecaţi Oxid de curpu bine cele 3 substanţe şi puneţi pudra cea neagră în lingura Soluţie de bisulfat de sodiu de evaporare. Încălziţi lingura până ce nu se mai întâmplă nimic. Puneţi lingura pe capacul de tablă Lingură de evaporare Când lingura s-a răcit răsturnaţi reziduul pe o bucată de Pahar gradat hârtie şi pisaţi-l până devine o pudră neagră. Puneţi pudra Pahar conic În paharul conic şi adăugaţi
1/2 eprubetă soluţie de bisulfat de
sodiu. Fierbeţi soluţia timp de 2 sau 3 minute. Faceţi un recipient pentru paharul conic dintr-o bucată de hârtie împăturită ca în Experimentul 5.4. Turnaţi lichidul în paharul gradat şi uitaţi-vă cu atenţie reziduul rămas la fundul paharului conic. Substanţa solidă va avea particule strălucitoare de metal cupru care au fost produse din oxidul de cupru .
60 61
Capitolul 11 – Chimia zahărului Experimentul 11.4 Prepararea reactivului lui Fehling
Sulfat de cupru Pentru a testa zaharurile din următoarele 3 experimente e
Acid tartroc nevoie de o soluţie de test secială numită reactivul lui Fehling.
Soluţie de hidroxid de sodiu Dizolvaţi 1 măsură sulfat de cupru în 4cm de apă în 3 eprubete eprubetă. Aceasta este soluţia A. Dizolvaţi
1/2 măsură acid tartric în 4cm soluţie de hidroxid
de sodiu în altă eprubetă. Aceasta este soluţia B. În următoarele experimente veţi amesteca în volum egal soluţiile A şi B într-o a treia eprubetă. Acesta este reactivul lui Fehling. Este un lichid albastri.
Experiment 11.5 Testarea glucozei
Sirop auriu Glucoza este un tip de zahăr. Se găseşte în multe alimente Reactivul lui Fehling Ca siropul auriu. Glucoza reacţionează cu reactivul lui Linguriţă Fehling. Pahar gradat Folosind o linguriţă curată puneţi
¼ linguriţă de sirop auriu
2 eprubete În paharul gradat şi adăugaţi 1
/2 eprubetă de apă fierbinte. Stativ eprubete Amestecaţi până ce s-a dizolvat tot siropul auriu. Cleşte de rufe de lemn Puneţi 1cm soluţie de sirop auriu într-o eprubetă şi Argilă faceţi reactivul lui Fehling amestecând 2cm din fiecare soluţie, A şi B preparate Experimentul 11.4 într-o altă eprubetă. Adăugaţi reactivul lui Fehling în soluţia de sirop auriu. Adăugaţi o bucată de argilă şi fierbeţi. Ce se întâmplă? Se formează un precipitat verde în soluţie care devine repede portocaliu pentru că se formează oxid de cupru. Acesta este un test de glucoză şi alte zaharuri reducătoare. Este oxidul de cupru format aici la fel cu cel existent în această trusă?
Experiment 11.6 Testarea zaharozei
Zahăr Zahărul cu care suntem familiarizaţi este zaharoză. Reactivul lui Fehling Repetaţi Experimentul 11.5 înlocuind 1cm soluţie de 2 eprubete sirop auriu cu 1 măsură zahăr dizolvat în 1cm de apă într-o Stativ pentru eprubete eprubetă. Ce se întâmplă de data aceasta când fierbeţi Cleşte de rufe de lemn soluţia? Argilă Nu se întâmplă nimic pentru că zahărul nu este reducător.
Capitolul 11 – chimia zahărului Experimentul 11.7 Transformarea zaharozei în glucoză
Zahăr Zaharoza poate fi transformată în glucoză prin fierbere cu Soluţie de bisulfat de sodiu un acid. Dizolvaţi 1 măsură zahăr 1cm soluţie de bisulfat de Soluţie de hidroxid de sodiu sodiu într-o eprubetă. Adăugaţi o bucată de argilă şi Reactivul lui Fehling fierbeţi soluţia uşor pentru 5 minute. Ţineţi eprubeta Hârtie indicator universal deasupra flăcării pentru a fierbe uşor. 2 eprubete Permiteţi soluţiei să se răcească şi adăugaţi reactivul
Pipetă lui Fehling ca în Experimentul 11.5. pentru că aţi folosit un acid cu zahărul acum trebuie să testaţi soluţia cu hârtie
Stativ eprubete indicator universal pentru a fi siguri că este alcalină Cleşte de rufe haine Hârtia indicator universal trebuie să fie albastru-violet Argilă Dacă soluţia este acidă (hârtia indicator universal este roşie) atunci adăugaţi cantităţi mici de soluţie de hidroxid de sodiu cu pipeta, şi testaţi soluţia cu indicatorul universal până ce devine alcalină Adăugaţi o bucată de argilă şi fierbeţi soluţia. Aceasta va deveni verde, apoi portocalie, se formează oxid de cupru indicând prezenţa unui zahar reducător. O parte a zaharozei s-a transformat în glucoză.
62 63
Capitolul 11 – Chimia zahărului Experiment 11.8 Cristale mari de zahăr – crearea zahărului cuburi
Zahăr Acest ultim experiment este o trataţie pentru a sărbători Recipient de sticlă rezistentă
la căldură realizarea tuturor experimentelor din manual (le-aţi făcut pe toate, nu-i aşa?)
Cratiţă Pahar gradat
Aţă groasă În Capitolul 3 aţi făcut cristale din diverse substanţe chimice O bucată mare de argilă Acum veţi face un cristal mare pe care îl veţi putea Un creion mânca . Veţi avea nevoie de ajutorul unui adult pentru acest experiment, veţi face o cantitate mare de soluţie fierbinte. Pregătiţi un recipient mare de sticlă în care să puteţi pune soluţie fierbinte de zahăr. Este ideal o halbă Pyrex Un borcan normal de gem nu este indicat, putând fi spart de soluţia fierbinte. Umpleţi recipientul cu apă lăsând 3cm până sus şi măsuraţi volumul apei. Puteţi folosi paharul gradat, umplând paharul cu apă, câte 100ml odată şi număraţi câte pahare gradate sunt. Trebuie să puneţi
1/2 din acest volum de apă într-o cratiţă
şi să adăugaţi zahăr de 21
/2 ori mai mult (ca volum) Dacă folosiţi un ibric de bucătărie atunci când este plin lăsând 3cm până sus, acesta conţine 500ml. Aşa că puneţi 250ml apă şi 625ml zahăr (măsurat ca volum) în cratiţă. Încălziţi şi amestecaţi zahărul cu apă până ce fierbe Când începe să fiarbă nu mai amestecaţi, lăsaţi să fiarbă uşor 2 minute. Acest sirop de zahăr este FOARTE. FIERBINTE. Lăsaţi să se răcească 5 minute, apoi turnaţi-l în recipient. Ar trebui să fie plin. Când siropul este suficient de rece pentru a fi manevrat mutaţi-l într-un loc la vedere Acoperiţi-l cu un prosop de bucătărie pentru a-l proteja de praf, muşte etc. Lăsaţi-l 2 sau3 zile timp în care ar trebui să se formeze cristale de zahăr pe fundul recipientului ( şi chiar să plutească la suprafaţă). Dacă nu s-a format nici unul presăraţi nişte zahăr peste sirop.
Capitolul 11 – Chimia zahărului
Când s-au format cristale de zahăr, turnaţi siropul într-
un recipient temporar şi luaţi o bucată din cristalul de
zahăr. Acesta va fi cristalul sămânţă. Tamponaţi-l pentru a-
l usca cu prosopul de bucătărie şi legaţi-l cu un fir de aţă. Spălaţi recipientul de zahăr, uscaţi-l şi puneţi siropul la
loc. Atârnaţi cristalul de un creion deasupra recipientului de
de sticlă ca în imaginea de la Experimentul 3.8. Cristalul
sămânţă vrea să atârne în mijlocul recipientului Următoarea parte este cea mai dificilă. Lăsaţi soluţia
să stea pentru două saptămâni sau mai mult FĂRĂ SĂ O
ATINGEŢI. Dacă mutaţi recipientul puteţi strica
experimentul. Zilnic ar trebui să vedeţi cristalul cum creşte
şi se transformă într-o bucată mare de zahăr solid.
Când nu mai puteţi aştepta scoateţi cubul de zahăr din
sirop. Faceţi acest lucru în chiuvetă pentru că va trebui să
aruncaţi mult sirop lipicios. Spălaţi cristalele de sirop şi
tamponaţi-le cu prosoape de bucătărie. Ţineţi cubul într-un
recivient şi mâncaţi câte puţin, fără să uitaţi că zahărul nu
este bun pentru dinţi, aşa că nu mâncaţi prea mult şi
spălaţi-vă pe dinţi după aceea .
64 65
Rezultatele
experimentelor 1.1 Sulfatul de cupru, clorura de
sodiu şi zahărul sunt solubile,
carbonatul de calciu şi piperul
sunt insolubile.
1.2 Sulfatul de sodiu se dizolvă
repede în apă rece şi caldă, dar
mai repede în apă caldă .
Majoritatea substanţelor sunt
mai solubile cu cât solventul
este mai cald. 1.5 Cristale albastre de
sulfat de cupru. 2.1 Sucul de lămâie crează
scris maro.
2.2 Sulfatul de fier crează scris maro.
2.3 Scris galben verzui.
2.4 Scris albastru. 3.1 Cristale romb de sulfat de
cupru -.
3.2 Bisulfat de aluminiu - cristale romb.
3.3 Sulfat de sodiu – cristale lungi ace
3.4 Clorură de sodiu – cristale cubice.
3.5 Sulfat de magneziu – cristale ace.
3.6 Clorură de amoniac - cristale lungi în formă de ferigă.
3.7 Cristale de tiosulfat de sodiu
cresc imediat din cristalul
adăugat . În scurt timp lichidul
din eprubetă este un cristal
mare solid. (Pentru a-l scoate
trebuie să încălziţi eprubeta şi
turnaţi lichidul într-un pahar
curat. Substanţa solidă poate fi
ţinută în recipiente pentru alte
experimente).
3.9 Bisulfatul de potasiu conţine
apă de cristalizare, clorură de
sodiu şi sulfat de sodiu.
3.10 Sulfatul de cupru anhidru
este alb. Când se adaugă
apă se formează sulfat
albastru hidratat de cupru . 4.1 Turnesolul albastru merge mai
departe de metiloranj. Există o
bandă circulară albastră
înconjurând o bandă circulară
portocalie. Cei doi indicatori au
fost separaţi.
4.2 Colorantul alimentar negru are
benzi albastre, galbene şi roşii
pe cromatogramă de sus
până jos. Colorantul verde are
benzi albastre şi galbene
pe cromatogramă de sus până
jos. Colorantul verde conţine
Tartrazină (colorant galben) şi
Verde S (un colorant verde
albăstrui). Colorantul alimentar
negru conţine aceleaşi două
vopseluri ca şi cel verde şi
Azorubină (colorant roşu).
Cromatogramele indică acelaşi
lucru. 4.3 Cernelurile negre pot fi alcătuite
din vopseluri diferite. Cerneala
neagră“Parker Quink” are o
bandă subţire de sus, o bandă
portocalie şi una mare albastră.
Aceasta indică că e alcătuită din
două cerneluri albastre diferite şi
din una portocalie. O altă
cerneală neagră pe care am
testat-o are o bandă albastru
închis şi una albastru deschis. O
cariocă neagră testată conţinea
vopseluri mov şi galben, o alta
albastre şi roşu închis. Puţine
carioci sunt făcute dintr-o singură
vopsea. Singura pe care am
găsit-o este roşie.
5.5 Acidul citric se numeşte aşa
pentru că este acidul principal
din citrice : lămâi portocale,
lime şi grapefruit. 5.8 Culorile pentru indicatorul de
varză roşie în acid şi alcalii sunt
aproape identice cu turnesolul .
E roşu în soluţie acidă şi albastră
în soluţie alcalină. Curcuma este
galbenă
În soluţie acidă şi portocalie
în soluţie alcalină. 5.10 1. Acid puternic,
2. Alcaliu puternic sau slab, 3. Alcaliu putenic, 4. Alcaliu puternic, 5. Acid slab, 6. Acid slab sau puternic, 7. Acid slab sau putenic, 8. Acid slab, 9. Acid slab, 10. Acid slab.
5.11 1. Sucul de lămâie este un acid slab. Conţine acid citric.
2. Oţetul este acid slab.
Conţine acid etanoic.
3. Apa cu gaz este acid
slab. Conţine dioxid de
carbon gaz dizolvat .
acesta formează acid
carbonic cu apa. 4. Detergentul de rufe este un
alcaliu puternic. Conţine
carbonat de sodiu. 5. O tabletă de vitamina C
este acid slab. Vitamina C
este acid ascorbic. 6. Zahărul este neutru. 7. Substanţele din băuturile
alcoolice nu sunt nici
acide nici alcaline; sunt
neutre.
5.13Verde închis în soluţie de
hidrogenocarbonat de sodiu . galben
în soluţie de acid citric. Albastru violet
în cea de bicarbonat de sodiu. Roşu
portocaliu în soluţie de bisulfat de
sodiu. Hidrogenocarbonatul de
66 67
sodiu este un alcaliu slab, acidul
citric este un acid slab,
carbonatul de sodiu este un
alcaliu puternic şi bisulfatul de
sodiu este un acid puternic. 6.3 fier + bisulfat de sodiu
hidrogen + sulfat de fier + sulfat de sodiu.
6.4 Aluminiul reacţionează încet cu
acidul formând hidrogen gaz.
Cuprul nu reacţionează. Ordinea
reactivităţii metalelor cu acizii este
magneziu (cel mai reactiv), fier şi
zinc, aluminiu, cupru (cel mai
puţin reactiv).
6.5 Aluminiul reacţionează rapid cu
soluţie de hidroxid de sodiu
formând hidrogen gaz. Ecuaţia
în cuvinte pentru reacţie este: aluminiu + hidroxid de sodiu
hidrogen + aluminat de
sodiu + apă.
Aluminiul reacţionează şi cu
soluţie de carbonat de
sodiu pentru a forma
hidrogen gaz. 6.6 Magneziul reacţionează cu
apa. Reacţia poate fi înceată
la început, dar treptat îşi
curăţă suprafaţa şi creşte
viteza reacţiei.
6.7 În soluţie este sulfat albatsru de cupru. După filtrare rămâne în filtrat.
6.8 Unele tablete pentru indigestie
sunt efervescente pentru că
conţin un alcaliu,
hidrogenocarbonat de sodiu
(bicarbonat de sodiu), şi un acid,
acid citric. Când tableta se bagă
în apă cele două substanţe se
dizolvă şi reacţionează formând
dioxid de carbon gaz.
7.4 Preciptatul de hidroxid de fier(II)
este verde. Când reacţionează
cu oxigenul în aer se formează
hidroxid de fier (III) maro. 7.7 Cuiul este acoperit de metal maro
de cupru. Fierul a înlocuit cuprul
în sulfatul de cupru pentru a
forma sulfatul de fier.
7.8 Cristalele de sulfat de fier sunt
verzi. (aveţi câteva în trusă).
Ecuaţia în cuvinte pentru
reacţie este: fier + sulfat de
cupru cupru + sulfat de
fier.
7.9 Banda de magneziu devine maro
fiind acoperită de metal de cupru.
După o vreme în eprubetă apare
un precipitat de cupru maro
închis.
7.10 Aluminiul înlocuieşte cuprul.
Iniţial aluminiul nu este foarte
reactiv(are un înveliş de oxid) şi
reacţia are loc pe margini.
Cuprul maro se vede clar pe
marginile foliei de aluminiu.
Într-un final tot aluminiul
reacţionează şi se dezintegrează.
Se formează sulfat de aluminiu.
Ecuaţia în cuvinte pentru reacţie
este: aluminiu + sulfat de cupru
cupru + sulfat de aluminiu. 7.11 Ecuaţia în cuvinte pentru
reacţie este: zinc + sulfat de
cupru cupru + sulfat de
zinc. Puteţi adăuga puţin acid
în carbonatul de zinc, va fi efervescent, producând
dioxid de carbon.
7.12 Da, magneziul înlocuieşte
fierul. Ecuaţia în cuvinte
pentru reacţie este:
magnezium + sulfat de fier
fier + sulfat de
magneziu.
7.13 Aluminiul înlocuieşte fierul, dar
nu la fel de repede ca
magneziul. Ecuaţia în cuvinte
pentru reacţie este: aluminiu +
sulfat de fier fier + sulfat
de aluminiu. Magneziul este cel
mai reactiv şi cuprul cel mai
puţin reactiv metal. 8.1 Cuprul reacţionează cu oxigenul
în aer formând oxidul de cupru
negru. În interiorul plicului
cuprul este în continuare
strălucitor. S-a încins, dar
oxigenul nu poate ajunge la el
pentru a forma oxid de cupru.
8.2 Fierul reacţionează formând oxid negru de fier.
8.3 Piliturile de fier ard, formând
oxid de fier . sunt atât de mici
încât explodează în flacără şi
strălucesc. Artificiile “Sparkler”
conţin pilituri de fier.
8.4 Nu oxidează în mod evident, dar dacă folia de aluminiu este suficient de subţire, se topeşte.
8.5 Magneziul arde formând cenuşă de oxid de magneziu alb.
8.6 Carbonatul de cupru se închide
în descompunere, eliberând
dioxid de carbon gaz şi lăsând
oxid de cupru negru pe lingura
pentru evaporare. Puteţi
dizolva oxidul de cupru în acid
formând o sare de cupru
albastră.
8.7 Acidul tartric se topeşte, lichidul
fierbe, sunt puţini vapori şi nu
sunt reziduuri negre de carbon în
lingură
8.8 Acidul citric se topeşte şi
fierbe. E mult fum alb.
Cantitatea mică de reziduu de
carbon negru este uşoară şi
pufoasă. 8.9 Clorura de amoniac dispare
de la fundul eprubetei şi face
condens pe partea de sus,
mai rece a eprubetei
.
68 69
9.1 Apa de var devine lăptoasă
demonstrând că suflaţi dioxid
de carbon. 9.2 Apa de var devine încet
lăptoasă demonstrând că aerul conţine dioxid de carbon.
9.3 Indicatorul universal devine
galben demonstrând că dioxidul
de carbin este acid slab în soluţie.
9.4 Soluţia de indicator universal
este galbenă arătând că apa
cu gaz este un acid slab.
9.5 Apa de var devine repede
lăptoasă arătând că dioxidul de
carbon se eliberează din apa cu
gaz.
In Experimentul 9.4 indicatorul
este pus în soluţie. În acesz
experiment dioxidul de carbon
dispare la fierbere. Alţi acizi
adăugaţi în băutura acidulată nu
ies prin fierbere, şi nu strică
acest experiment.
9.6 Apa de var devine lăptoasă
arătând că în flacără se
produce dioxid de carbon.
Depunerea neagră este
carbon. Particule mici de
carbon, numite funingine, se
produc în multe flăcări unde
aerul sau oxigenul nu este
amestecat cu celălalt
combustibil. De exemplu o
lumânare arde cu o flacără
asemănătoare.
9.7 Apa de var devine repede lăptoasă arătând că s-a produs dioxid de carbon.
9.10 Indicatorul este albastru
violet. Amoniacul este un alcaliu puternic.
9.12 Oxigenul din aer tranformă
hidroxidul de fier (II) verde în
hidroxid de fier(III) maro ca în
Experimentul 7.4.
9.13 Hidroxidul de aluminiu este un precipitat alb.
9.14 Oxigenul a reacţionat cu pilitura
de fier formând oxid de fier. Cam
1/5 din eprubetă se umple cu
apă. Aceasta a înlocuit oxigenul
aşa că în aer 1/5 este oxigen.
Gazul care a rămas este azot.
Piliturile de fier devin maro închis
pentru că ruginesc .
9.15 Cuiul din eprubeta curată rămâne
strălucitor. Cuiul din apa fiartă va
rămâne şi el strălucitor dacă
aerul a fost scos din apă.cele
două cuie din vasul de
cristalizare vor rugini. Cu clorură
de sodiu vor rugini mai mult
decât doar cu apăpentru ca fierul
să ruginească este nevoie de
apă şi oxigen. Rugina este un
hidroxid de fier. Ecuaţia în
cuvinte pentru reacţie este: fier +
oxigen + apă oxid de fier
hidratat (rugină).
9.17 Aşchia care mocneşte se
reaprinde în oxigen . sulfatul de
fier ajută peroxidul de hidrogen să
se descompună în oxigen şi apă.
Este un catalizator. Argila are
rolul de a stabiliza bulele de
oxigen care se formează pentru a
putea ieşi uşor din soluţie.
9.18 Soluţia verde devine maro.
Culoarea se schimbă ca în
Experimentul 9.12. În ambele
experimente fierul(II) verde se
transformă în fier (III) maro. 9.19 Da, culoarea albastră dispare.
9.20 Mărul tăiat devine repede maro
în aer (anumite soiuri mai
repede ca altele). Cu vitamina
C pe el nu mai devine maro.
Oxidarea cu oxigenul din aer
este oprită de vitamina C.
10.5 Sucul de lămâie şi portocale
conţin amândouă vitamina C,
şi decolorează soluţia de test. 11.1 Zahărul se topeşte, fierbe şi
arde, lăsând o cantitate mare
de reziduu de carbon în
lingura pentru evaporare.
Acidul tartric şi cel citric lasă
mult mai puţin reziduu de
carbon.
11.5 Oxidul portocaliu de cupru format
din sulfatul de cupru în reactivul
Fehling este diferit faţă de oxidul
negru de cupru furnizat. Oxidul
negru este oxid de cupru(II).
Oxidul portocaliu este oxid de
cupru(I).
70 71
