Anul XXXXIV ------------------------- reţul Lei 3. —

UCHOH Ş I S A T IR Ă . — R ed acto r J E P E I . U ŞREDACŢIA ŞI ADMINISTR

S I B l i UStr, Şcoalei de înot Nr. 8—10.

ABONAMENTE:100 lei anual. 50 léi pe jum an

ANUNŢURI : 5 lei linia petit

Astăzi» Eri şi Mâne.„Astăzi“ ţine doar o clipa, şi totuşi o vecinicie,„Eri“ a îost de când e lumea pentru „Azi“ o pilda vie larâ „Mâne“- i problematic; cu dureri sau cu plăceri Totuşi, numai pentru Mâne, lupta „Azi“ şl-a luptat Eri. cL aî'

Eri eră un pierdevarâ şi umbla din poartă 'n poartă, Azi în perne moi trufia prin automobile-şi poartă Şi ridica în sus nasul ca sa nu-i miroase E ri;Mâne poate îl aşieapta alte ranguri şi averi.

An nou Azi ne gâzdueşte, ce-I care-a fost Eri s’a dus,Dar n'a dus cu el păcatul care sta şi-acuma sus,Iar de-acolo încâlceşte cu demna majoritate Iţele ţarii pe Mâne, prin voturi subtilizate.

Eri era purcei de lapte, sta cu râtu în oglindă Azi e porc cu greutate, pentru câ a dat de ghinda Iar de-o ‘ntârzia şi Mâne printre vastele Domenii O sa-1 binecuvinteze hămesitele-orătănii.

Punând clopotul Ia mâţa domnul Clopoţel voit-a Ca sa prindă şobolanii aşa, cu nemiluita Şi din cele pătimite Eri, domniasa Azi spune Cum va trebui sa fie «Societatea de... Mâne».

Domnul Duică ţărănistul A zi el singur nu mai ştie De e Bogdan înţeleptul sau e Duicâ în furie,Eri Bogdan slăvea pe Iorga; Duica azi îl da ‘n noroi Mâne Bogdan şi cu Duica s ‘or certa chiar amândoi.

Eri la Pesta juca ciardaş şi batjocorea Românii ■Azi îşi pune tricolorul şi’ e vecinie cu stăpâniiMâne ‘n Cameră ‘mproşca-va din bojoci toata saliva...

Pentru Eri şi pentru Mâne, — Azi ne mânca toţi coliva,

I Rihi Urtsv.

TEPEUIR.

Răvaş Calicului* .Să-ţi spun acum o noutate din orăşelul nostru drag E vorba de-astronomul straşnic, ce-ţi scoate lunile şirag Din haosul uitării oarbe, din haosul făpturii sale Căci ne ’nţeleasâ-i este mintea ca şi făpturile astrale,El toatesferele le ’nvârte şi le suceşte în chilie Aşâ cum mai demult văzuta şi învăţat la pâscălie Şi dacă vrai din unul face trei universuri la-olaltă,Şi toate lunile le-adună şi ţi le schimba într’o baltă, Acum din postul său de veghe el face stronomii pe munte Priveşte stelele din ceruri şi broaştele din bălţi mărunte, El cu luneta vede toate şi ştie rosturile urii;Deaceea limba nu-i mai tace şi-i clămpăneşte cdrul gurii, De-atâta vorba şl gândire a căpătat o bătătură Pe vârful capului şi ’n minte şi mai în jos de 'ncheetură, El vorbe poate spune multe, dar cine să-i le ’nţeleagă, A cam uitat Gheometria şi sfera a, b, c întreagă,El din pătrat îţi face-o sferă şl dintr’o sferă un pătrat Să nu cumva, vorbind cu dânsul, să-l contrazici la vr’o

gândireCă faci păcate, fiindcă dânsul e cam slăbuţ bâet din fire Şi-apoi gândeşte-te, amice, că blestemat vei fi de-o lume S ’o iaşi stinghera şi pribeagă făr' de-astronom şi fără glume, Eu ţl-aş mai spune multe, frate năzdrăvănii ce face dânsul Prin baluri, teatre, cafenele, pe unde trece duce râsul. Dar mă cam tem de argumente, căci ştii ce argumente are 6 ghioaga ţintuită’n şapte, că ţi se face ’n cap cucue Când te-o lovi cu dânsa ’n spate sau pe la nas o vrea

s’o pue.Azi mintea i se adânceşte prin universuri multe, multe Căci face parte din savanţii, din sfetnicii de neamuri culte, înteligenţk-i orbitoare întunecă şi sori şi lună Ori cine ştie lucrul ăsta, oricare poate să ţi-o spună De nu mă ’rişel el şi învaţă de stronomii şi geometrie Şi-i şeful multor instituţii ce răspândesc orbecărie.A scos o teorie nouă de relativă-vorbârie Pocneşte orice cugetare şi-n ţăndări prafuri ţi-o sfâşie Acum te'las să cugeti, frate, ia stronomii dela Sibiiu Iar restui ţi l-oi spune singur, când pela tine o să viu.

IVEPESCU.

Pagubă de timp.— Nu mai intra Domnule avocat.— De ce să nu intru.— Pă-i ăstuia nu-i mai poţi lua decât pielea şi datoriile ce

le-a făcut cât a fost în viaţă.

Ştiri telegraficeAgenţia: Ţepeluş

aduse In cSrcâ de „Calicul1*

Blaj. La 13 Şorlic. De când medicul Dr. Budă este montat la spitalul de aici, toţi bolnavii din spital s‘au însănătoşiat şi s'au făcut canfor, de aceia sfa publi­cat concurs, pentru ocuparea de nou a tuturor paturilor din spi­tal. Aici se curează bolnavii după calapodul: „Til Buhoglindă“.

Asud la 20 Cârnăţariu. Co­mitetul de redactare al foii .Zo­rile*, cu consenzul publicului din jur, şi-a mutat redacţia din par­tea cea de cătră răsărit a ora­şului, în partea de cătră apus. >

Blonda-Iulla, Ia 12 Câr- taboş. Rabinul jidovesc cu pri­marul românesc, s'au pus se al­cătuiască, un Sincol al credin­ţei, pe care să-l riciteze jidanii ca naşi la botezurile unor creştini (?).Şi aceasta din considerare, că uni: jidani participă ca naşi la cununiile unor, — se fie cu ier­tare, (?) cred că se vatămă da­că îl numim „creştini“ pe cei cu musca pe căciulă.

Sibiiu. In ajunul Bobotezii a intrat Botezan în revirul lui Ior­dan. Arămiţii din cartierul artiş­tilor au primit pe malul stâng al Iordanului cu urale şi voe bună pe acela care venea în numele taichli Isaicu prin mahalaua Ior­danului.

Sălişte. De sărbătorile Crăciu­nului a început delegaţiile să freamăte drumul către vlădicie pentru cântecele de liturgie, fiindcă în loc de veselie s'a abătut o adevărată l i t . . urgie din cauza neînţelegerii Reuniunii de cântări cu societatea Freamătul. fost adevărată lipsa de armonie între cele societăţi pentru armonia cântării. Poporenii au dat şi ei din cap, căsnindu-se să-şi aducă aminte dacă mai are pereche în- # ţâmplarea dela Crăciun.

Nr. 1 C A L I C U L Pag. 3

Prostia a doua— Te-ai hotărât aşadară să te însori?— Da,— Să ti-i minte ce-ţi spun. A doua oară n’ai să mai faci pros­

tia asta

'A i Coana' GurădulceCâţ, câ voi nu începeţi

anul la 1 Ianuarie ca toată lumea.

Şi nici nu va trebue bu­

get ca sâ aveţi de unde vă împodobi pareţii pungii cu bani asudaţi de alţii.

Vouă nu vi sa mărit leafa'

ca sa aveţi cu ce pfâtf pâinea scumpită de pecii din Sibiiu şi carnea scum­pită de fieşarii din Poplaca» Câţ.

Voi nu trebue sa faceţi declaraţii pentru impozit, ca n’aveţi nici un venit, decât cceace rămâne pe fundul oalelor şl blidelor.

Pe ficiorii voştrii nu-i ia la armata şi nici după fe­tele voastre nu se i-au sol­daţii. La măritiş nu vi-se cere dota regulamentara şl şi nici nu vâ decorează ni­meni pentru politica parti­dului, Miţuluc.

De când sunteţi voi n’aţl făcut prostia de a vă alege deputat şi nici nu umblaţi după drept de vot.

Cu voi nu se ciocnesc trenurile şi nici nu va îm­bogăţiţi în timp de răsboiu Câţ.

Voi sunteţi sănătoase la cap ca nu umblaţi sa va schimonosiţi după prostiile modei, ca femeile.

Câţ, că la urma urmei voi tot sunteţi ca neoamenii, orice-aţi face.

Unui covrigar.Cărnuri faci şi pâne bună Şi lucrezi noaptea pe lună,Dar nevasta, — mai cu toane Fără muncă-ţi pune... coarne.

Unui prim ar.Ca primar ştiu că eşti tare Şi ai creştere aleasă Doar trei ani făcuşi o clasă Dela şcolile primare.

Unui copii m are.Gura ’nghite tot ce dinţii Mestecă cu-atâta trudă,Tu înghiţi ce-au Strâns părinţii Şi stai ca o paparudă.

Că părinţii azi te ţine Nu e vai de tin‘ deloc Insă când n'or mai fi dânşii O să fii un... vaideloc.

€ AL iNr. 1 F * g . 4

Leca Papâgol din Golani I era omul satului: pentru-câ | astăzi era al unuia iar mâne i al altuia.

El s‘a îost dedat a-şi râ- ; zăma nădejdea în ajutorul j oamenilor de bine, cari de j milă ori de silă nu-1 vor j lăsa sa piară de toarne. Şi j din cauza asta el era un

om, pururea cu inima vesela; că îşi zicea: Nădejdea mea este bâta, scăparea mea este fuga şi acoperântul meu este cerul, slava ţieglajuţă.

Iubita lui soţie, din câş­tigul lui trăia de trei ori nemâncată şi odată râb- dând.

Era odată «Săptămâna alba», «Săptămâna brânzei», când toţi creştinii în loc de carne se îndoapă cu brânza;ori pe ce cale ar avea-o.

*Odată acest Papăgoî a-

flându-se într'un târg, de

unde târguind puţina brânză dela o femeie, în lipsă de merindeaţă, — îşi făcu poa­lă dinti'o obială nespălată.'

Când să plătească brânza, se prefăcu că nu-i ajung paralele şi poftea ca să-i lase din preţ. Femeia înce­pu la ceartă. Târgul se a- dună în gura lor; iar Pa- păgol aruncând brânza în ciubăr luă obiala şi zise: Vindeţi lele brânza cui vrei. Dar cine să mai cumpere brânză înegrita de obiala murdara a lui Papâgol.

Papăgol acesta deşi era om sărac şi trăia ca ziler şi din mila oamenilor, to­tuşi cerca mereu cum să păcălească pe alţii, fără să se vadă pe sine că cine e. Dar mai erau oameni cari aveau ac şi de cojocul Iui.

Era în ajunul unei săr- bâri a hramului bisericei din Comârlan, unde cei flămânzi

se în dopau de pomană cu cât le lua

burtucanul. Papagol anume îşi întocmise planul, ca pe 2iua praznicului nici el, cu burtucanul lui să nu lip­sească delà acel praznic.■■■■■!■■ ■ ■ ■■«...-TSBBgroa

In ajunul sărbârii, el ple­case cu coasa la munca, la un sătean din Comârlan.

In drumul lui cătră locul de coasă, s (a întâlnit cu un consătean din Golani.

Bine mâi Lecă, tu aici şl mâne îngroapă pe unchiul tău, — zise acela.

Leca dând crezământ con­săteanului său, îndată a şl

. plecat spie Golani, gândin- du-se că ce va primi de pomana peste copârşeu delà unchiul lui. Avea mădejde de o viţa, oţâră oaie. sau

. un rând de haine, că’ era gol ca napul.

Ajungând seara târziu, la Golani ni'ci na mai dat pe la casa lui, ci a mers direct la casa unchiului său.

Intrând în casă, ce să-i vadă ochii: unchiul său şe­dea în poveşti cu căsenii lui.

— Dapoi pe tine Leca ce vânturi te poârtâ noaptea pe la casa noastră ? — zise bătrânul.

— Am venit să văd ce mai faci.

— Cum de n‘ai mai ră­mas la ţară, că acuma se plăteşte lucrul la cositul o- tâvurilor?

— Mâne am să plec în- dărăpt. Şi n‘a avut bot să spună, că ce nădejde şi poftă la’ dus acasă şi de nu se tră­da nu se ştia că:Nici în Golani la ‘ngropare Nici la praznic la ‘ndoparer

GAIŢĂ.

№ . 1 C A L I C B L Pm- 5

— Eşti însurat bade Toadere?— Nu domnule, dar în schimb am avut şi eu des­

tule pe capul meu până azi.

Scântei din cremenea lui Amnar/

Să nu pofteşti nevasta altuia, căci e de ajuns, dacă flecare îşi are pacostea proprie.

*Nu vorbi de nici o fată de

rău, că nu poţi şti, dacă într’o zi nu-ţi va fi nevastă.

*

Rău şi bine.Mă simt rău, Uite am dat cânelui toată mâncarea. Nu te speria. O să se simtă bine cânele.

Femeia bună nu e niciodată urâtă. *

Femeia totdeauna îşi iubeşte bărbatul, când nu este îndră­gostită de altul.

¥Femeia e cea mai cruţătoare

fiinţă pe pe lume, când n’are bani de cheltuit.

Femeile nu ştiu să preţuiască pe omul cuminte, decât dupăce s’au măritat cu un... prost.

*La femei le cade părul mai

târziu ca la bărbaţi pentrucă se scarpină mai puţin.

*

O femeie fără ruşine e ca o floare fără miros.

Căsătoria e ca şi loteria, o tragere pe sfoară.

■ Pag. 6 C A L I C U L Nr. 1

*£

Când n ’o mal putea...— Când o să te laşf de beutură Nicolae?— Apoi cred, că atunci când n’oi mai putea înghiţi.

Umblând printre oameni

— cu trenul şi pe jos —

Un ţăran se duce la un dof-~ tor cu ochii. Dupăce î-1 vizi" teazâ doctorul îi spune:

— Dragul meu nu te pot ajuta astfel decât să-ţi pun- ochiul stâng de sticlă.

— Auleo domnule doftor,' da- poi pe ăla mi-1 sparge muerea în prima zi.

*

Băieţii unui creştin se jucau des cu copiii jidanului de ală­turi. Odată venind deia şcoală nu şe mai apropiară de puii de' jidan, ci ie strigară de departe^

— De azi încolo nu ne mai jucăm cu voi.

— Puntru di ce ? întrebară ji- dănaşii.

— Pentrucă azi ne-a spus învă­ţătorul că voi jidanii aţi răstig­nit pe Crislos.

— Nu noi nu, poate cei di peste drum ai lui Goldenberg#

*— Mătuşica deschide gura.— De ce?

— Măi bărbate păcătos mai eşti tu, nici lui D-zeu nu vrei gă te mai rogi

— Ba de rugat mă rog, dar el nu vrea să mă asculte.

— Păi să vedem dacă-i ade­vărat ce spune tata, că oride câte ori deschizi Dta gura, ese câte o prostie.

*— Ei drăcie, ce văd, nepoţica

moşului fumează ţigarete.— Doar nu-i vrea ca de pe

acum să trag din pipă.

Sin tlaiiiii i i iEm inescu;

„Pe aeeeaş ulicioară»(unui student închis Ia Galata.)

Pe aeeeaş ulicioară Bate luna în fereşti Numai tu de după gratii Veşnic nu te mai iveşti.

Pajul Cupidon(Unui ministru, care ştie multe îri

chestia paşapoartelor).

De te rogi frumos de dânsul Îndestul e de hain

P ag. .7 C A L I C U L Nr, I■ i — i M i - n —«wSj

»Vălul alb de peste toate Sâ-1 înlăture puţin.

Rugăciunea unui dac,-|n rang de general, ajuns de bles­temele robilor vânduţi pentru petrol

naţional

rSă blesteme pe-ori cine de mine-o avea milă

Să binecuvinteze pe cel ce măîmpilă

rS’asculte ori ce sură ce-ar vrea ca să mă râdă

Puteri să pună ’n braţul ce-ar sta să mă ucidă

Şi-aceia între oameni devinăcel dintâi

C e mi-ar răpi chiar piatra ce-oi puite-o căpătâi.

Posta CaliculuiCiurdărescu Ilie Orăştie. Am pri­

m it 60 lei pentru abonament până la l August 1925

M oïse Fuîea Moéciùl de jos. Am primit 75 lei pentru trecut. Foaia vi se trimite mai départe. Vă rugăm a plăti si abonamentul pe 1925.

fii. Ţiriac Vaşobeni. Am primit 50 ,1 ei. In registre nu v'am găsit ca a- bonent vechiu. V’am trecut ca abo- nent nou.

Stoia Petru, cont. Ludoşul Murăş. Am primit suma de lei 49— Foaia vi se trimite din nou, Vă rog achi­taţi şi abonamentul pe anul 1925.

Gh. D eutsch, stud, Bârsana. Mai trimiteţi încă 20 Iei fiindcă abona­mentul pe 1|2 an esté 50 lei, nu 30.—

I. V. Aîbini Zlatna. Ab. Dv. s‘a achitat numai până la 1 August, de­oarece acum costă 100 Iei abona­mentul pentru un an.

Oprea P ascale, corn. Enghez. A- bonamentul Dv. este nou ? In registru au V’am găsit. Foaia vi se trimite la adresa indicată-

H entea D. notar Noşlac, Am pri­mit Lei 50’ — cu care se achită ab. Dv. până la Ijll 925- Dv. ne scrieţi adresa. Noşlac p. u. Uioara pe când în registru nostru adresa e Agriş p. Jara de jos. Vă rog să ne comunicaţi care e adresa adevărată.

Bodea Iuliu preot Buteni jud. A- rad. Am primit Lei 60 ab- pe un an până la 1 Februarie 1925, trimiteţi diferenţa până la finea anului. Abo­namentul costă anual Lei 100.

Olariu Aron. Biroul de informaţiuni »Nemeş“ Târgul-săcuesc (jud. Trei- scaune. Am primit Lei 30 m. post., cu care sumă s‘a achitat abonamen­tul până ia finea anului 1924. Trimi­teţi Lei 100 ab. anual pe 1925.

Ungurean Trifon, factor poştal Vatra-Dornei (Bucovina). Am primit L e* 62 ab. până la finea anului 1924. pe viitor ab. costă anual Lei 100'—

Aurel Nana, dir. şc. Petrila p- Pe­troşani. Primit Lei 30 ab. pe trecut. Pe anul în curs costă ab- Lei 100.— Va rog trimiteţi abonamentul-

A r purta-o în palme.— Vezi bărbate tu nu mă mai iubeşti. Alţii îşi poartă ne­

vestele pe palme şi Ie ridică în ceruri.— Şi eu te-aş purta între palme, că nu-ţi strică şi te-aş

ridica şi în ceruri dacă aş şti că rămâi acolo.

Merg încet—- Aduci tocana aia de melci fetiţo?— Vine mă rog îndată.— Dar aştept de m ult!— No, mă rog melcii merg încet.

Pag. 8 C A L I C U L№ . I

€@i cari vreau să aibe un calendar, care pe lângă târgurile exacte din toată ţara, poşta, partea calen­daristică cu toate amănuntele, mai cuprinde şi o bo­gată parte literară, economică şi socială, apoi o mulţime de chipuri, să cumpere dela toate libră­riile sau să ceară dela Librăria Săteanului din Sibiiu:

Acei cari doresc o lectură hazlie, alinătoare de neca­zuri, cu muit umor şi satiră şi cu multe caricaturi în text, z m z să cumpere:

care cuprinde pe lângă toate cele înşirate mai sus şi par­tea calendaristică cu târgurile din toată ţara şi cu diferite ---- sfaturi economice. ----

Preţul unui exemplar 10 lei cu porto postai lei 12.

Revânzătorii au 25°!. rabat.

»Tip. Săteanului", Sibiiu. 1