--

Dac@ anii 2000 -2008 aufost ani de mare cre}tereeconomic@ pentru stateleest-europene, de pa}iimportan]i în procesul deconvergen]@, real@ }i no -minal@, întrebarea carese pune începând cu2009 este în ce m@sur@acest proces va continua.Cum va, statele est euro-pene sunt nevoite s@ ofac@ pentru c@ în angre -

najul european doar Slovenia a atins media UE27 în ceea ce prive}te nivelul de trai. Caresunt premisele acestei cre}teri, sau mai binespus în ce m@sur@ modelul de cre}tere pentrustatele foste comuniste mai este func]ional }iîn anii viitori?

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Exist@ dou@ lucruri pe care expe-rien]a dobândit@ în timp trebuie s@ nile dea. Primul, c@ este necesar s@corect@m mult. Al doilea, c@ nu tre-buie s@ corect@m prea mult”

c my b

c my b

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Summitul G9 s-a consumat pe fondul sonor al protestelor destrad@ }i cu rezultate care s-ar putea sintetiza în câteva con-damn@ri la unison. Au fost puse la zid, printre altele: pro-tec]ionismul, barierele comerciale }i tot ceea ce împiedic@ liberacircula]ie a capitalului, func]ionarea paradisurilor fiscale, bonusurileprimite de directorii de b@nci }i companii asistate de stat.Altfel, liderii marilor puteri ale lumii au convenit asupra celei maisimple }i mai la îndemân@ modalit@]i de a combate criza: supli-mentarea fondurilor financiare pentru interven]ii decisive }i urgenteîn cazuri – limit@. Mai exact, împrumuturi pentru ]@rile cu economiiaflate în stare de avarie.Cine va gestiona to]i ace}ti bani albi pentru zile negre?

Avem bani din împrumut.Ce vom face cu ei?

PUNCTUL PE EUROPA

Dan SUCIU

Emil DAVID „Este mai întâi datoria cea care creeaz@ legea, }i nu legea cea care creeaz@ datoria”

Chateaubriand

Am ar@tat cele dou@ pozi]ii ale statelor participante la „G - 20”, laLondra, la începutul lunii aprilie a.c. De o parte, SUA }i alte câte-va ]@ri, cu un nou plan de relansare, cu cerin]a unor noi fonduripentru a ie}i din criz@. De cealalt@ parte, cele mai importante stateeuropene urm@rind, mai ales, crearea unor organisme de reglare apie]elor financiare. Putem spune c@, cele mai multe din concluziileSummitului au conciliat, cu bune rezultate, aceste puncte devedere. A prevalat, odat@ mai mult, crezul potrivit c@ruia „oriceîncercare de a salva economiile de recesiune trebuie f@cut@ princooperare }i chiar consens între ]@ri”.

nr. 210 anul 5 vineri, 10 aprilie 2009 1 RON

Va continuacre}terea economic@în Est dup@ criz@?

Dan POPESCU

Keynes contra Friedman?- bascul@ri între etica economic@ }i economia de specula]ie -

Chi}in@u, Republica Moldova. Moldoveni rom$ni sau rom$nimoldoveni, ^n foarte mare parte. %n timp, o istorie fram$ntat@,muta]ii dramatice de popula]ie, r@zboaie, lupte }i victime,ciocniri spectaculoase sau subterane de interese. Resursesociale at$tea c$te sunt. O mare parte din tineret nemul]umit@acum acut de perspectivele sale. Revolt@ veritabil@ dar }i regiimai mult sau mai pu]in subtile }i izbutite. Cancelarii caredicteaz@ }i oameni care cred cu adev@rat ^n idealuri. Ceea cea ie}it, ceea ce iese am v@zut }i vedem. Sper@m, al@turi defra]ii no}tri din Moldova de peste Prut, la mai bine...

continuare ^n pag. 4

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANUArt@ }i economie IV

pag. 8

Pr. Ic. Stavr. Ioan RADU - Consilier Economic Husi, jud. Vasluidrd. ^n “economie” ULBS

conf. univ. dr. Cristina T~N~SESCU

Implica]ii ale rela]iei Biseric@ - Economie - Stat (II)

Stabilizatorii automa]i – m@sur@ a calit@]ii activit@]ii la nivel macroeconomic

pag. 6

continuare ^n pag. 3

Delacroix

Relansarea economic@ }i sistemul de impozitare

Ca noutate, proiectul de ordo-nan]@ propune un nivel minimde impozitare, mai ales pentrumicroîntreprinderi. Acestea arurma s@ pl@teasc@ cea maimare sum@ calculat@ fie ca0,5& din venit, fie ca 16& din

profit, fie o sum@ fixat@ la 6.500 de lei pe an. În acestfel, întreprinderile vor pl@ti impozit chiar dac@ nu auînregistrat profit. Ideea este „vândut@” ca având leg@tur@cu existen]a a aproximativ 200.000 de companii care nuau pl@tit impozit pe profit, înregistrând în generalpierderi.

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

continuare ^n pagina 2

Sediul Guvernului Rom$niei

Londra - summit-ul “G 20”

Summit-ul “G 20”, Londra, aprilie 2009

pag. 5

Proiectul de ordonan]@ deurgen]@ referitor la rectificareabugetar@ pe 2009 }i regle-mentarea unor m@suri fiscale areadus în discu]ie chestiuneapoliticilor fiscale în România.

POLITICI FISCALE VINERI 10 APRILIE 20092

urmare din pag.1 Sunt vizate companiile care desf@}oar@activitatea preponderent@ de prestarede servicii, comer] cu am@nuntul, imo-biliare, baruri, hoteluri }i restaurante,transport rutier, servicii prestate îngeneral întreprinderilor, etc.În plus, o serie întreaga de cheltuielisunt declarate nedeductibile fiscal,fiind invocat acela}i motiv al abuzuluifiscal. Sunt vizate aici cheltuielilelegate de folosirea autoturismelor carenu sunt folosite pentru transport per-soane sau marf@ }i chiar TVA-ul pen-tru achizi]ia sau închirierea de auto-turisme. Tot la capitolul deductibili-tate, reevalu@rile contabile vor deveni,dac@ ordonan]a este promovat@, ned-eductibile.Înt@rirea continu@ a disciplinei finan-ciare trebuie s@ constituite un obiec-tiv serios al oric@rui Stat de drept.Fiecare dintre noi, persoan@ fizic@ saujuridic@, trebuie s@ pl@tim impozitele}i taxele publice, acest sistem fiindbaza redistribuirii sociale. Modalitateaîn care impozitele }i taxele sunt insti-tuite }i sunt colectate este definitoriepentru func]ionarea mediului de afac-eri }i a Statului în general. Instituireatrebuie s@ se fac@ pe baza unor anal-ize serioase de impact }i în baza unuiplan m@car de medie durat@, dac@ nude lung@ durat@. Planificarea serioas@a politicilor fiscale este necesar@ pen-tru a asigura predictibilitate cel pu]inpe orizontul a 2-3 ani fiscali. În lipsapredictibilit@]ii, atât planurile de afac-eri ale companiilor în general, cât maiales planurile investi]ionale, nu pot ficorect întocmite }i bugetele anuale devenituri }i cheltuieli devin }i în medi-ul privat…la fel de f@r@ folos ca înmediul public (unde par c@ suntf@cute mai ales pentru a fi rectificatesau înc@lcate!). Pân@ acum, niciunuldintre Guvernele României – indiferentde culoarea politic@ avut@! – nu s-auprea ar@tat interesate de constituireapoliticii fiscale de termen mediu }ilung }i – pe cale de consecin]@ – nuau fost prea interesate nici de tre-cerea de la bugetar@ anual@ la ceamultianual@.Iat@ de ce, în lipsa unei astfel depolitici, orice m@sur@ fiscal@ introdus@peste noapte de orice guvern estemai mult decât contestabil@ }i nea}tept@m ca aproape indiferent decon]inut s@ induc@ efecte negative în

mediul economic }i social. Mai mult,f@r@ un orizont multianual, fiscalitateane a}tept@m s@ fie orientat@ maidegrab@ spre acoperirea cheltuielilorbugetare, decât spre realizareadezideratului normal de asigurarea adezvolt@rii }i prosperit@]ii generale.Din motivele de mai sus, rectificareabugetar@ la o lun@ de la aprobareabugetului }i modificarea „pe picior” aCodului Fiscal confirm@ înc@ odat@,metaforic vorbind, faptul c@ venireaiernii ne surprinde de fiecare dat@, cutoate c@…vine în fiecare an.Trecerea la impozitarea minim@ oblig-atorie a companiilor este mai degrab@o m@sur@ de luat în vremuri prospere,decât în vârtejul celei mai mari crizeeconomice a tuturor timpurilor. Nuacum e momentul s@ suspect@m deevaziune fiscal@ firmele care închid pepierdere 2009 sau care au închis pepierdere 2008, în condi]iile în cu to]iine întreb@m câte companii }i în ce felvor termina actualul an fiscal.Introducerea impozitului minim însum@ fix@ este considerat a fi o bari-er@ de acces în pia]@ în toat@ lumeacapitalist@, generând obliga]ii fiscalechiar din partea unor companii abiadeschise }i a c@ror }ans@ de

supravie]uire este greu de precizat.Un astfel de impozit ar reducesim]itor noua ini]iativ@ antreprenorial@,mai ale în ceea ce prive}te firmelefoarte mici sau cele de tipul self-employment, pentru care capitalizareaini]ial@ }i acoperirea costurilor deintrare în pia]@ este oricum problem@major@. În timp ce legea 31 continu@s@ permit@ fondarea unui srl cu 200de lei – explica]ia fiind c@…nu vrems@ punem bariere de intrare în pia]aantreprenorial@ – noul sistem deimpozitare va obliga compania la plataunui impozit lunar minimal mai marede aproape 3 ori decât capitalizareaminim@ stabilit@ de lege pentru înreg-istrarea societ@]ii.Taxarea profitului în anii anteriori }iapoi introducerea unei legi careanuleaz@ eventuala deducere apierderilor creeaz@ o inechitate fiscal@evident@. Pe lâng@ firmele care s-austr@duit din greu s@ ias@ în pierdere,sistemul forfetar va viza }i compani-ile care au un comportament fiscalcorect.Apoi, impozitarea venitului sau profit-ului la pre]urile curente }i stabilireavalorii de deductibilitate la valoareaistoric@, neajustat@ cu indicele de

infla]ie, creeaz@ un al doilea set deinechit@]i fiscale. O cl@dire, de exem-plu, este supraimpozitat@ de c@treprim@rii dac@ valoarea ei nu a fostactualizat@ cu indicele de infla]ie înultimii ani. Deductibilitatea la valoareaistoric@ va crea o situa]ie defavorabil@companiilor, pentru care amortizarease va calcula la valoarea neactualizat@,dar impozitul pe proprietate, de exem-plu, se va calcula }i pl@ti la valoareaactualizat@.Declararea TVA-ului pentru cump@ -rarea, închirierea sau leasingul auto-turismelor ca fiind nedeductibil vaaccelera c@derea pie]ei auto, care }ia}a se afl@ la nivele de vânzare min-imale. O nou@ comprimare va loviindustriile pe orizontal@, cu atât maimult cu cât m@surile de ajutor eco-nomic pentru industria auto dinRomânia sunt mai mult declarative.Încetarea deductibilit@]ii amortis-mentelor pentru ma}inile aflate înfolosin]@ acum ar fi o a treia inechi-tate serioas@, care s-ar crea din punctde vedere fiscal.Declararea nedeductibilit@]ii cheltu-ielilor cu ma}inile sub 3,5 tone saupentru cele cu cel mult 8+1 locuri,care nu fac transport de marf@ sau

persoane, va afecta nu numai acelecompanii care au ma}ini cump@ratedoar pentru uz personal, dar pe firm@,pentru a deduce cheltuielile, ci }i pecele care folosesc ma}inile pentrurealizarea activit@]ii, dar f@r@ a trans-porta m@rfuri sau persoane. Aici maieste de men]ionat ac]iunea cu o dubl@m@sur@: pe de o parte, vom fi obliga]ila plata unui impozit „pe profit” chiardac@ avem pierdere fiscal@, iar pe dealt@ parte sunt eliminate birocratic }iabuziv cheltuieli din schema dedeductibilitate. Sistemul in cot@ fix@sau în procent aplicat cifrei de afac-eri are, îns@, o filozofie net diferit@:impozitarea cifrei de afaceri face caStatul s@ nu mai fie interesat degestiunea intern@ a firmei }i de cate-goriile de cheltuieli, dup@ ce „}i-a luatpartea”. Din punct de vedere alimpozit@rii aplicat@ în sum@ fix@ sauprocent la cifra de afaceri, tot cer@mâne este echivalentul „profituluibrut”. În concluzie, o astfel de m@sur@nu ar fi justificat@ în perioade eco-nomice de cre}tere, dar@mite acum,în plin@ criz@ global@!Nu ar fi, oare, mult mai echitabil dac@cheltuielile men]ionate ar fi declaratenedeductibile pentru firmele careînregistreaz@ pierdere fiscal@?În fond, propunerea legislativ@ arat@clar op]iunea actual@ a GuvernuluiRomâniei în ceea ce prive}te politicaeconomic@ }i fiscal@: lu@m cât putemde mult ca s@ acoperim cheltuielilepublice }i nu d@m nimic pentrurelansare economic@, decât.. sfaturi!Dac@ toate firmele care nu au înreg-istrat profit ar pl@ti impozitul forfetar,s-ar strânge în buget cam 370 demilioane de euro. Comprimarea pie]eidatorit@ nedeductibilit@]ii viitoare acosturilor men]ionate va atrage oreducere a fiscalit@]ii indirecte – TVA,etc. – care va anula în bun@ partecolectarea ipotetic@ men]ionat@.Reducerea vânz@rilor de ma}ini noisau de mâna a doua va accentuacriza de sistem }i va duce la desfi-in]area de locuri de munc@.În plus, cea mai mare parte a firmelorcare chiar abuzau în ceea ce prive}tefiscalitatea, cu deducerile }i cheltu-ielile, î}i vor suspenda activitatea,r@mânând ca „m@surile de represiune”s@ fie suportate…tocmai de celeserioase din punct de vedere fiscal.Ceea ce chiar ar anula bruma deexplica]ie dat@ pentru toate modif-ic@rile propuse..

Relansarea economic@ }i sistemul de impozitareprof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

Bucure}ti - Pia]a Universit@]ii

VINERI 10 APRILIE 2009 3IMPRUMUT

urmare din pag.1 Evident, Fondul Monetar Interna]ional}i Banca Mondial@ care vor deveni,mai mult decât pân@ acum, pilonii debaz@ ai finan]@rilor externe, cel pu]inpân@ ce creditul privat }i fluxurile deinvesti]ii vor fi restabilite.Astfel, fondurile FMI vor fi suplimen-tate cu 750 miliarde de dolari, resursece vor putea fi accesate de statelecele mai grav afectate de actualasitua]ie economic@, la care se vorad@uga alte 250 miliarde de dolaridisponibile ca Drepturi Speciale deTragere (DST).La rândul s@u, Banca Mondial@ î}i vaspori capacitatea de creditare cu 100de miliarde de dolari pe an pentruurm@torii trei ani }i ar putea ridicanivelul fondurilor de pe pia]@ la sumade 250 de miliarde de dolari.În concluzie, solu]ia salvatoare const@în injectarea banilor, rapid }i f@r@ preamulte condi]ii, în ]@rile periclitate.E destul, e cea mai bun@ cale deie}ire din marasmul crizei mondiale?Unii, mai pesimi}ti din fire (sau maireali}ti, poate) spun c@ NU, atâtavreme cât totul se rezum@ la pom-parea de bani pentru reglementareaglobal@ a pie]elor financiare, f@r@ stin-gerea conflictului latent }i adânc din-tre corpora]iile multina]ionale }istatele na]ionale }i cât timp nimeni nuîn]elege deocamdat@ încotro neîndrept@m.La modul declarativ cel pu]in, lideriilumii dezvoltate au recunoscut c@ auobliga]ia s@-i ajute pe cei s@r@ci, pecei mai vulnerabili, dar mai pu]incapabili s@ fac@ fa]@ crizei. S@-i ajute,dar cum? Evident, prin îndatorareamasiv@ la FMI }i BM. Dintr-o aseme-nea perspectiv@, ne putem trezi lacap@tul crizei cu o lume alc@tuit@ dincâteva ]@ri potente, r@suflând u}uratec@ au mai sc@pat dintr-un necaz, }imulte, foarte multe altele, îndeosebidin Europa }i America Latin@, carevor mai purta stigmatul crizei înc@mul]i ani înainte, pl@tind din greu

împrumuturile }i „ajutoarele” acordateazi cu fals@ generozitate.Va fi o lume de creditori (pu]ini) }idatornici (mul]i). Oare va fi aceast@lume mai bun@, mai prosper@ }i maifunc]ional@ decât cea de dinainteacrizei?S@ lu@m cazul României...Deocamdat@, la ad@postul celor 20 demiliarde de euro, cel mai mare împru-mut pentru visteria României, tr@imdoar un moment de respiro. Temporar.Ne bucur@m c@ avem o centur@ „desalvare” pe care unii o numesc „desiguran]@”. Ne minun@m c@, iat@, dinnou cre}te leul nostru am@rât. C@ sevor relaxa credit@rile. C@ se va ]ine,

cel pu]in pentru o vreme, sub un rel-ativ control, deficitul bugetar.Dar mâine? Mâine, când vom fi sili]is@ strângem cureaua pentru a pl@tidatoria? Mâine, când banii lua]i de laFMI vor fi restitui]i din impoziteleromânilor }i prin reducerea niveluluilor de via]@?Întreb@ri inutile, iluzii de}arte. Împru-mutul este contractat, nici nu }timdeocamdat@ în ce condi]ii, crono me trula început s@ func]ioneze implacabil.Speran]a va muri, trebuie s@ moar@îns@ ultima. Nu ne r@mâne decât s@a}tept@m o vreme mai prielnic@ nou@}i un guvern providen]ial ales dintreoameni politici responsabili }i cu

dragoste de ]ar@, care s@ gestionezeacest împrumut uria} prioritar îninteresul cet@]enilor. În conformitatecu nevoile acestora }i nu în func]iede foamea birocra]iei autohtone }i aclientelei politice.Dac@ tot ne-am împrumutat pentruani mul]i de aici înainte, m@car s@avem garan]ia c@ banii vor fi folosi]ipentru o dezvoltare economic@trainic@ }i durabil@, pentru modern-izarea unei infrastructuri falimentare,pentru a spori vitalitatea mediului deafaceri, pentru restructurareafunc]ion@rii statului, stimularea dez-volt@rii economice prin fiscalitate }idereglementare.

Nicio c@ru]@ de bani nu poate faceminuni într-o ]ar@ în care totul seconstruie}te pe nisipuri mi}c@toare,conjunctural }i hei – rupist, în carelipsa de viziune, de strategie }i încre-menirea în mentalit@]i p@guboasealc@tuiesc un veritabil brand na]ional.Niciun împrumut extern nu ne poatesalva atât timp cât nu-l vom înso]i dedorin]a }i voin]a noastr@ de a r@zbi }iprin noi în}ine, prin munca }i creativ-itatea noastr@. Marele pariu existen]ialal României este cel cu viitorul: vomie}i mai puternici din criz@ }i dinacordul cu FMI, sau vom r@mâneve}nici }i umili cer}etori ai finan]elorinterna]ionale?

Avem bani din împrumut. Ce vom face cu ei?

Emil DAVID

CRIZA ECONOMICO-FINANCIAR~ MONDIAL~ VINERI 10 APRILIE 20094

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Potrivit c@ruia crearea unor noi ordi-ni financiare interna]ionale presupune„o nou@ er@ de cooperare inter-na]ional@”, „ac]iuni colective”, „ nece-sitatea de a lua m@suri serioase”. {ice m@suri s-au luat, de fapt?Men]ionând doar pe cele esen]iale,putem ar@ta c@ este vorba detriplarea resurselor financiare aleFMI, direc]ionate spre necesit@]i, la750 miliarde dolari. Mai amintim alo-carea unor drepturi speciale detragere de 250 miliarde dolari, pre-cum }i suplimentarea finan]@riloracordate de b@ncile de dezvoltare cucel pu]in 100 miliarde dolari.Deopotriv@, s-a avut în vedere acor-darea unui sprijin de 250 miliardedolari pentru comer]ul mondial.Liderii „G – 20” au mai stabilitfolosirea resurselor suplimentareob]inute din vânzarea de aur din rez-ervele FMI, pentru finan]area celormai s@race state. În aceea}i ordinede idei, este vorba de „extindereareglement@rilor }i supraveghereatuturor institu]iilor financiare deimportan]@ sistemic@, a instru-mentelor financiare }i a pie]elor”.Printre institu]iile supravegheate sevor afla, pentru prima oar@, fondurilede hedging. Se vor lua m@suriîmpotriva statelor cu jurisdic]ii neco-operante, inclusiv a paradisurilor fis-cale. Mai sunt însemnate, printre altele,m@sura reafirm@rii angajamentului con-form c@ruia statele se vor ab]ine de lacrearea unor noi bariere în caleainvesti]iilor sau a comer]ului cu bunuri}i servicii, cea privind non res -tric]ionarea exporturilor. A fost reafir-mat }i faptul c@ nu se vor lua m@suricontrare principiilor Organi za]ieiMondiale a Comer]ului pentru stimula-rea exporturilor. Se are în vedere, toto-dat@, reducerea la minimum aimpactului negativ al crizei mondiale.Cu alte cuvinte, „punct ochit, punctlovit” în mai multe direc]ii. Ca efectesintetice, un asemenea program ce

totalizeaz@ peste 1.100 miliarde dolariva sus]ine reluarea credit@rii, acre}terii economice, a procesului desporire a num@rului de locuri demunc@ la nivel mondial. Pân@ în2010 se estimeaz@, doar - “o cre} -tere a PIB-ului mondial cu 4&,accelerându-se, deaseme nea, tranzi]iac@tre o economie cu impact redusasupra mediului”. Mediul, ultimachestiune, desigur, foarte impor-tant@... Doamna Angela Merkel, can-celarul german, sublinia în finalulSummitului celor 20 de ]@ri dez-voltate }i emergente, c@ la Londra„s-a realizat un compromis istoricpentru o criz@ excep]ional@”. A fost,de fapt, valorificat@ o ultim@ oportu-nitate înaintea recesiunii globale,care, astfel, va primi o lovitur@însemnat@, dar nu este sigur c@ vafi învins@. {i mai este un lucru carene intereseaz@ în mod direct. Anume,dac@ eforturile pentru a lupta eficient}i cu finalitate împotriva corup]iei, arfi mai mari, sau m@car egale, cueforturile vizând fundamentareaamputa]iilor bugetare - care s-arputea, totu}i, diminua - am aveanumai de cî}tigat...Iat@ încotro merge, dar, lumea:„împreun@ spre bine”. Sper@m celpu]in, chiar dac@ suntem pruden]i.Nu este vorba atât de principii ideo-logice, ci de m@suri concrete depia]@ }i institu]ionaliste spre a nup@trunde adânc în recesiune, spre ao putea p@r@si cât mai repede }i arelansa cre}terea economic@, deaceast@ dat@ o cre}tere economic@real@ }i bazat@ mai pu]in pe econo-mia de specula]ie – o economie care,dup@ cum se vede, nu ne-a adusnumai lucruri bune. {i înc@ ochestiune deloc lipsit@ de semnifi-ca]ie. Summitul „G - 20” confirm@,odat@ mai mult, o anume democrati-zare a lumii economice la nivelul s@uglobal. China, acum, dar }i Brazilia }iIndia, state emergente de prim@marc@, sunt deja membre „cu partic-ipare integral@” la ceea ce este pecale s@ devin@ - desigur, cu înc@ ooarecare relativitate - „Directoratuleconomiei mondiale”. Cre}terea put-erii pentru „G - 20”, cu atât maimult în condi]iile recesiunii mondiale,reduce oarecum din puterea „G - 7”,care, potrivit mai multor opinii, vadevenii un fel de Comitet electoral alboga]iilor”, }i chiar din puterea „G -8”. De}i acestea reprezint@ institu]iicare nici pe departe nu apa]in înc@trecutului, }i nici nu trebuie a}aceva. Faptul c@ dezvoltarea depinde,

deocamdat@, esen]ial, de resurse, defor]a demografic@, nu doar caresurs@ de munc@ ci }i ca o pia]@important@ de absorb]ie, faptul c@statele emergente nu mai reprezint@cele mai fidele ascult@toare ale lui „G- 7” }i „G - 8”, impun, îns@, pe unplan fundamental }i „G - 20”. Iarpropunerile într-o asemenea direc]ienu întârzie s@ fie f@cute. De exemplu,ministrul de Finan]e sud – african,Trevor Manuel, cheam@ în acest sensla crearea }i a unui alt organ cares@-i fac@ concuren]@ lui „G – 20”.Este vorba de a constitui un Consiliude Mini}tri de 24 de membri – înspe]@, mini}tri de Finan]e – cuatribu]ii mai multe }i mai precisrecunoscute, care s@ înlocuiasc@Consiliul format din 24 de membriicare se spune c@ dirijeaz@ actual-mente FMI dar are, practic, puteridestul de restrânse. S-ar merge ast-fel, într-o mai mare m@sur@, spreceea ce se nume}te „legitimitate uni-versal@”, aproape }i de „Programulde Dezvoltare al Na]iu nilor Unite”,mai aproape }i de ceea ce pre}e -dintele francez Nicolas Sarkozy invo-ca, nu cu mult timp în urm@, respec-tiv „gestiunea planetar@ a resurselor”.Nu mi se par deloc lipsite de impor-tan]@ astfel de construc]ii.... Dar s@ r@mânem, deocamdat@, pezona „G – 20”. La primul Summit „G- 20” au fost “principiile”, la aldoilea, cel de la Londra, „operativi-tatea”, iar la al treilea Summit „G –20”, care se va desf@}ura în septem-brie la New York, imediat dup@Adunarea General@ a ONU, vor fi“concluziile”. Sunt foarte multe opiniicare sus]in c@ „G – 20” „trebuie s@existe atâta timp cât exist@ criza”, cualte cuvinte ar mai avea înc@ ceva detr@it, nu în confruntare ci în concor-dan]@ cu mai multe din dezvolt@rileamintite. Practic, avem de-a face cuo criz@ mondial@ a economiei despecula]ie (ciclu scurt al activit@]iieconomice, 2-3 ani) pliat@ pe o criz@de paradigm@ (ciclu lung de activi-tate, 50 – 70 ani), aceast@ „criz@ deparadigm@” urmând s@ continue înc@bun@ vreme de aici înainte. {i estemeritul important al Summit-ului „G– 20” de la Londra c@ a sesizat, c@a semnalat, de la nivelul respectiv,aceast@ împletire – pe care noi, }i nudoar noi, am eviden]iat-o înc@ demult timp – legând direct luptaîmpotriva actualei crize }i a recesiu-nii dezvoltat@ de aceasta, cu pre-ocup@rile ce trebuie s@ devin@ asiduepentru dezvoltarea s@n@toas@, dura-

bil@ }i sustenabil@ a Planetei.P.S. Am apreciat, deseori, Executivulpentru m@surile pe care le ia pentruechilibrarea economiei în condi]iilecrizei mondiale economico – finan-ciare. Condi]ii, ^n toat@ lumea, aleunei furtuni de grad foarte înalt, cuvaluri cât casa, cu vântul }uerândputernic }i devastând totul în calealui. Condi]ii în care construc]iile ante-rioare se d@râm@, cele preconizate nupot fi realizate, decât, poate, cufoarte mare greutate, condi]ii în carete intereseaz@, în primul rând, s@scapi cu via]@. Or, în ce prive}teproblema „contribu]iei de solidari-tate”, ac]iune preconizat@ recent,sugerez anumite rezerve: 1) realizat@ doar de bugetari, arînsemna împ@r]irea strict@ a sa -laria]ilor în 2 categorii, bugetarii carear fi „solidari”, }i cei din sectorulprivat care nu ar fi astfel, ceea ce nueste corect, întrucât efortul trebuie s@fie general, pentru to]i. S@ neamintim c@ în vremuri grele pentru]ar@, „rechizi]iile” au ac]ionat înambele zone, c@ oamenii boga]i, fie

bugetari, fie nu, }i-au donat bijuteri-ile în egal@ m@sur@, etc; 2) limita de venit luat@ în calcul pen-tru salarii, pensii, c$}tiguri pentrumunc@ suplimentar@ etc., opinez c@nu ar reprezenta un prag foarte judi-cios calculat – nu m@ refer laPre}edintele ]@rii, ci la demnitari îngeneral, veniturile respective, directesau indirecte, fiind necesar s@ inte-greze }i „protocolul”, influen]ele }ioportunit@]ile de afaceri care secreaz@ }i care am v@zut c@ sunt binevalorificate, etc. Oricum, sunt maimari, poate mult mai mari decâtsalariile respective asemenea venituri.A trecut de mult timpul lui Vintil@Br@tianu }i al lui I.G.Duca careumblau cu c@ma}a cârpit@ la guler... 3) s-a afirmat, de fapt prin contrastcu sectorul public, c@ „sectorul privatcreaz@ prosperitate”. Creaz@, desigur,dar creaz@ }i cel public, cu func]iunifundamentale, de mare utilitate, îneconomie. S@ nu facem gre}eala dea împ@r]i, ca pe vremuri, economia însectorul productiv }i cel neproductiv,primul (muncitorii, produc]ia ca atare)cu avantaje sensibile, cel de-al doilea(profesori, medici, ingineri, avoca]i,juri}ti, proiectan]i, cercetarea funda-mental@ }i, în mare m@sur@, ceaaplicativ@, arta) cu salarii principialmai mici. Apoi, având în vedere –într-o m@sur@, fire}te – cum s-a con-stituit - }i pe ce c@i – sectorul privatla noi, prosperitatea creat@ în zonaprivat@ ar putea fi mai mult valabil@pentru economia SUA, a Fran]ei, aRegatului Unit, a Belgiei, etc. unde,de altfel, astfel de delimit@ri nici nusunt f@cute. {i în România este val-abil@ crearea însemnat@ de prosperi-tate prin sectorul privat, dar cred c@nu în totalitate. Ce „prosperitate” aucreat oare firmele „c@pu}e”, „investi-torii” pescuind în ape tulburi,urm@rind doar s@ „ia” }i nu s@ }i„dea”, de exemplu mai „cunoscu]ii”Omar Hayssam, tovar@}ul s@u, al]ii caei care nu au fost deloc pu]ini? {i amputea continua... Gândesc c@ }i într-oastfel de situa]ie un exerci]iu dereflec]ie ar putea fi util.

Keynes contra Friedman?- bascul@ri între etica economic@ }i economia de specula]ie -

Dan POPESCU

Summit-ul “G 20”, Londra, aprilie 2009

City-ul Londonez

Milton Friedman

VINERI 10 APRILIE 2009 5

c my bc my b

c my b

POLITICI ANTICICLICE

c my b

Politicile anticliclice bazate pe influ-en]area cererii au fost aplicate înmod coerent pentru prima dat@ înSUA prin programul administra]ieiRoosevelt, pentru a dep@}i mareadepresiune din anii `30, cunoscutsub numele de New Deal. Dup@ aldoilea r@zboi mondial, cu accente }ipriorit@]i concrete, asemenea m@suriau devenit jaloane curente de politic@economic@ în toate ]@rile din EuropaOccidental@, Canada }i Japonia. Stabilizatorii automa]i ai cererii agre-gate reprezint@ mecanisme insti-tu]ionalizate care împiedic@ sau ate-nueaz@ fluctua]iile cererii agregate înraport cu conjunctura economic@.

Din rândul stabilizatorilor automa]i aicererii agregate fac parte:- sistemul tran}elor fiscale progresive;- modul de percepere }i de acorda-re a indemniza]iilor }i aloca]iilor pen-tru }omaj }i asisten]a social@;- modul de stabilire a salariilor }i aaltor venituri nominale prin contrac -tele colective de munc@ în perimetrulpie]ei centrale a muncii în raport destarea conjuncturii economice;- gestionarea anti-ciclic@ a datorieipublice;- constituirea fondurilor de rezerv@ale Trezoreriei pentru echilibrareaconjunctural@ a bugetului s.a.

Prin persisten]a utiliz@rilor în politicaconjunctural@ pe termen mediu-scurtsunt de re]inut:-sistemul fiscal progresiv asupraveniturilor care atenueaz@ sc@dereacererii }i consumului agregat înperioadele de recesiune }i limiteaz@cre}terea cheltuielilor pentru consumîn perioadele de expansiune;- asisten]a pentru }omaj }i ajutorsocial pentru anumite categorii alepopula]iei. Ele permit evolu]ia diver-gent@ a cotiza]iilor respectiv a pres-ta]iilor }i aloca]iilor în raport cu sta-rea conjuncturii; astfel, cotiza]iilepentru sistemele de securitate }i asi-gurarea social@ ale salaria]ilor }i fir-melor se diminueaz@ când se reduce

nivelul veniturilor }i gradul de folosi-re a factorilor de produc]ie (încondi]ii de conjunctur@ nefavorabil@),în timp ce volumul presta]iilor }ialoca]iilor sociale cunosc cre}teri încondi]ii de recesiune. Din contr@, încondi]ii de boom, cotiza]iile pentrusistemele de asisten]@ social@ cresc,în timp ce presta]iile }i aloca]iilesociale stagneaz@ sau se reduc. Înfelul acesta, venitul disponibil pentruachizi]ionarea bunurilor de consum }ide investi]ii î}i m@re}te gradul destabilitate;- cre}terea rolului firmelor mari,puternice, care, prin politica degestiune a stocurilor }i a programe-lor de investi]ii pe termen lung, aimportantelor resurse de autofi-nan]are etc. Men]in un trend relativstabil investi]iilor, independent defaza ciclului economic.

P.A. Samuelson consider@ c@ stabili-zatorii automa]i înceteaz@ s@ maiac]ioneze de la anumite limite,f@când urm@toarele aprecieri:1. Astfel de mecanisme constituie oprim@ linie de ap@rare, dar nu suntsuficiente pentru men]inerea uneistabilit@]i complete.2. Apar probleme de ordin filozofic}i moral privind încrederea maimare acordat@ stabilizatorilor decâtm@surilor discre]ionare.Concluzia desprins@ în urma studiu-lui lui Samuelson este aceea c@ un

stabilizator încorporat exercit@ oac]iune care tinde s@ atenueze pân@la un anumit punct toate fluctua]iilecare afecteaz@ economia na]ional@,dar el nu permite s@ se elimine100& efectele unei astfel de mi}c@ri.Doar interven]iile discre]ionare deordin monetar }i bugetar pot restau-ra complet echilibrul normal.

Principalele instrumente ale uneipolitici fiscale discre]ionare - progra-me care implic@ decizii oficiale expli-cite - constau, dup@ opinia luiSamuelson, în:1. a ajusta programele de lucr@ripublice }i celelalte programe deinvesti]ii colective;2. a face s@ varieze volumul cheltu-ielilor (publice) de transfer;3. a face s@ varieze contra-cicliccotele impozitelor.

În plus, efectul de evi]iunereprezint@ un mod de a pune îneviden]@ complexitatea transform@ -rilor care au loc în economie la oriceimpact al politicii fiscale. Efectul deevic]iune arat@ c@ guvernul nu poatecontrola în mod absolut cerereaagregat@. Cre}terea cererii agregateca efect al politicii fiscale genereaz@venituri mai mari pentru firmele carese afl@ pe lan]ul cheltuielilor guver-namentale, dar în acela}i timpînseamn@ c@ alte firme vor trebui s@-}i diminueze investi]iile ca urmare acre}terii ratei reale a dobânzii.

"Ne îndrept@m spre o er@ de suspi-ciuni mai profunde atât fa]@ de pie]ecât }i fa]@ de stat }i se va pune maimult accentul pe statul bun@st@rii dar}i pe stimulentele oferite în cadrulacestui stat al bun@st@rii”, remarc@Joseph Stiglitz, laureat al premiuluiNobel pentru economie. Europeniisunt mai preca u]i în utilizarea stimu-lentului bugetar, de teama unorpoveri viitoare ce ar putea s@complice inclusiv func]io narea zoneieuro; ei argumenteaz@ }i prin efica-citatea mai mare a unor stabilizatoriautoma]i în UE, ca urmare atr@s@turilor sistemelor de asisten]@social@ (mai dezvoltate decât înSUA). Americanii, pe de alt@ parte,fiind de acord cu nevoia de reform@a sistemului de reglemen tare, gân-desc c@ prioritatea absolut@ acumeste evitarea unei mari recesiuni. Dinacest punct de vedere ei s-au trans-format în principalii sus]in@tori aitezelor keynesiste. "Atunci când cea mai mare economiedin lume }i cea mai mare economieemergent@ se uit@ spre acela}i loc }iîn acela}i timp, }tii c@ se întâmpl@ceva”, este de p@rere KennethRogoff, profesor la Harvard }i fosteconomist }ef la FMI, unul din cei2.500 de participan]i la Forumul dela Davos din acest an. ”Asist@m la oschimbare de paradigm@ c@tre unstat european, mai dedicat aspectelorsociale”, explic@ el.

În SUA, cea mai mare }i cea maiparadigmatic@ economie de pia]@,cre}terea interven]ionismului statuluiva fi finan]at@ printr-o cre}tere uria}@a împrumuturilor, proiectate s@creasc@ pân@ la 10 la sut@ din PIB înacest an }i pân@ în 2010, de la 3 pro-cente anul trecut. Potrivit oficialilor }i economi}tilor, peviitor SUA se vor apropia de Europa,p@r@sind doctrina economic@ profe sat@în ultimii 30 de ani }i stabilind un noucontract social menit s@ reduc@ dinpr@pastia existent@ între boga]i }i res-tul societ@]ii. Spre deosebire îns@ de SUA, Europase confrunt@ cu mai pu]ine întreb@rilegate de contractul s@u social, încondi]iile în care contribu]iile socialemai mari }i taxele cu o baz@ larg@ deimpozitare servesc ca stabilizatoriautoma]i ai ciclului economic. Întrucat actuala criz@ financiar@ }i eco-nomic@ (atât prin efectul ei materialcat }i, mai ales, prin efectul ei psiho-logic) afecteaz@ întreaga economie }isocietate („promi]ând” schimb@ri dementalitate }i chiar de cultur@ econo-mic@), solu]iile de politic@ economic@trebuie s@ aib@ în vedere, ansamblulsociet@]ii }i, în acela}i timp, s@ vizezetermenul mediu }i, mai ales, termenullung. În plus, armonizarea politicilorfiscal-bugetare între statele membreeste, deocamdat@, singura solu]ie, încondi ]iile în care, în modelul construc -]iei europene, federalismul are, înc@,un adversar puternic în inter-guverna-mentalism. Armonizarea politicilor fis-cal-bugetare între statele membre pre-supune implementarea, cu caracter decontinuitate }i de permanen]@, a uneidiscipline fiscal-bugetare severe }inecondi]ionate. Dominan]a fiscal@ carepare c@ va cî}tiga tot mai mult terenîn Romania, mai ales în actualelecondi]ii ale efectelor crizei financiare }iecono mice, pe fondul unui trend des-cendent al cre}terii economice,creeaz@ un pericol iminent al pro-cicli-cit@]ii politicii fiscal-bugetare. Or,întreaga filozofie a Pactului deCre}tere }i Stabilitate este aceea capolitica fiscal@ s@ fie anti-ciclic@.Proiectarea }i func]ionarea stabiliza -torilor fiscali automa]i trebuie s@ seimpun@ în detrimentul inter ven]iilordiscre]ionare ale autorit@]ii normativeîn materia fiscal-bugetar@ }i s@ dobân-deasc@ func]ia esen]ial@ a asigur@riicaracterului anti-ciclic al ajust@rii fisca-le.

Stabilizatorii automa]i – m@sur@ a calit@]ii activit@]ii la nivel macroeconomic

conf. univ. dr. Cristina T~N~SESCU

P. A. Samuelson Joseph Stiglitz

Ministerul Economiei si Finan]elor

ECONOMIE INSTITU[II RELIGIOASE VINERI 10 APRILIE 20096

Acte emise de stat: economice }i biserice}ti

Realizarea actului Unirii Principatelor,prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuzaca domn în Moldova (5/17 ianuarie1859) }i în [ara Româneasc@ (24ianuarie/5 februarie 1859), a deschiscalea unor prefaceri profunde în via]apolitic@, social@, economic@ }i cultur-al@ a statului na]ional român modern. Aceste schimb@ri structurale au dus}i la o serie de reforme în via]a bis-ericeasc@, absolut necesare: procla-marea autocefaliei Bisericii OrtodoxeRomâne în 1864, recunoscut@ dePatriarhia ecumenic@ abia în 1885;unificarea administrativ-bisericeasc@ în1865, când mitropolitul Ungro vlahieia devenit “primat” al Bisericii Orto -doxe din noul stat; - constituirea Sfântu lui Sinod în1872, ca organ central de conducere;- reforma înv@]@mântului teologic,înl@turarea elementului str@in de laconducerea mân@stirilor. Pân@ la 1859, a}a cum cele dou@Principate formau dou@ ]@ri separate,tot a}a }i Biserica era alc@tuit@ dindou@ unit@]i canonice de sinest@t@toare, cu organiza]ia }i ierarhialor aparte. În fruntea MitropolieiUngro vlahiei se g@sea mitropolitulNifon (1850-1875), iar în frunteaMitropoliei Moldovei era mitropolitulSofronie Miclescu (1851-1860).Înc@ din vara anului 1859, averilemân@stirilor chinoviale: Neam], Secu,Agapia, V@ratic, Adam }i Vorona aufost trecute în administrareaMinisterului Cultelor. La 19 octombrie 1860, s-a promul-gat o lege, tot în Moldova, prin carese instituia un impozit de 10&asupra venitului net al propriet@]ilorimobile ale mitropoliilor, episcopiilor,mân@stirilor închinate }i neînchinatecu metoacele lor, ale chinoviilor

m@n@stirilor }i bisericilor de subdiferite tutele, al seminariilor, precum}i al oric@rui alt a}ez@mânt de bine-facere. Aceast@ lege s-a extins din31 martie 1862 }i în [ara Româneas-c@. În aceea}i zi Consiliul de Mini}tria hot@rât ca veniturile mân@stirilor s@nu mai intre în a}a-numita Cas@Central@, ci drept în vistieria ]@rii,adic@ la Ministerul de Finan]e.În fa]aacestor schimb@ri, mitropolitul Sofro -nie a protestat în mai multe rânduri,iar urmarea, a fost înl@turarea sa dinscaunul mitropolitan. O alt@ problem@ care a stat în aten]iaguvernului a fost aceea a }colilorteologice. Astfel, la 15 decembrie1859, }colile catehetice din Moldovaau fost transformate în }coli primare.Prin aceast@ m@sur@, s-au oprit hiro-tonirile de preo]i nepreg@ti]i, iar sem-inariile au r@mas singurele }coli depreg@tire a preo]ilor. În 1860, în tim-pul ministeriatului lui M.Kog@lniceanula Ministerul Cultelor, a fost f@cut@ oreform@ a seminariilor teologice dinMoldova. Cel de la Ia}i (Socola) avea}i un curs superior (în total 8 clase)în care se predau, pe lâng@ disci-plinele teologice, }i limbile clasice,}tiin]ele reale (matematica, fizica,chimia) }i practice (agronomia }imedicina popular@). Cele de laRoman }i Hu}i aveau numai un cursinferior, de 4 clase. În [ara Româneasc@ s-au luat, deasemenea, unele m@suri cu privire lacele patru seminarii, din Bucure}ti,Râmnic, Buz@u }i Arge}, toate avândcursul inferior. În august 1860, Adunarea legislativ@a hot@rât ca seminariile s@ treac@sub administrarea }i supraveghereaMinisterului Cultelor }i Instruc]iuniiPublice. S-a instituit tot atunci ocomisie format@ din delega]i aiMinisterului }i ai Mitropoliei, care af@cut propuneri de reorganizare radi-cal@ a înv@]@mântului teologic din[ara Româneasc@. Legea asupra instruc]iunii, decretat@la 25 noiembrie }i promulgat@ la 5decembrie 1864, cuprindea }i dis-pozi]ii privitoare la înv@]@mântul teo-logic, organizat unitar în cuprinsulambelor Mitropolii. Erau dou@ categorii de seminarii: “degradul întâi”, cu patru clase, pe lâng@fiecare episcopie }i “de gradul doi”,cu }apte clase la Bucure}ti }i Ia}i. Toate seminariile urmau s@ fie fon-date }i între]inute cu cheltuiala stat-

ului, fiind puse sub “inspec]iuneasuperioar@” a Ministerului Cultelor.Chiriarhii locului aveau dreptul s@fac@ “inspec]iuni speciale, sub autori-tatea Ministerului” }i îndatorirea “dea priveghea starea general@ }i pro-gresul seminarului din eparhie “. Prin Legea instruc]iunii din 1864, s-a prev@zut ca absolven]ii ambelorcicluri ale seminarului s@ poat@ fiîncadra]i }i ca înv@]@tori la }coliles@te}ti, f@r@ nici un examen pentruluminarea poporului. O alt@ m@sur@ pozitiv@ a fosthot@rârea luat@ în cursul lunii martie1863, potrivit c@reia slujbele din bis-ericile ortodoxe din România urmaus@ se fac@ numai în limba român@,întrucât pân@ atunci, în foarte multebiserici - mai ales în m@n@stirileînchinate Locurilor Sfinte - slujbelese f@ceau în grece}te. O realizare de mare însemn@tate adomniei lui Cuza, cu urm@ribinef@c@toare pentru ]ar@, a fost sec-ularizarea averilor m@n@stire}ti. Aceast@ important@ m@sur@ a fostluat@ în perioada “de lupt@ consti-tu]ional@ a lui Cuza” , din ianuarie1862, când s-a realizat unificareaadministrativ@ a principatelor }i 2mai 1864, când are loc lovitura destat care a dat un nou fundamentsocial României moderne. În progre-sul na]ional al României, secu-larizarea a avut o tripl@ semnifica]ie:- afirmarea deplinei suveranit@]i astatului asupra întregului teritoriuna]ional, t@ierea uneia dintre ultimelecurele care legau deciziile politiceinterne de consim]@mântul marilorputeri garante }i parcurgerea uneiultime etape în procesul de lent@preg@tire a reformei agrare din 1864. Secularizarea averilor m@n@stire}ti afost f@cut@ în epoc@ }i în alte ]@ri,cum au fost Italia, Spania, Serbia,Rusia }i Turcia. În Italia, ministrul justi]iei }i al cul-telor a prezentat un proiect de legecu privire la secularizarea averilorm@n@stire}ti, proiect sanc]ionat }iaprobat de rege, prev@zându-sesuprimarea tuturor mân@stirilor }icorpora]iilor religioase, cu câtevaexcep]ii. Averile mân@stire}ti urmaus@ fie administrate sub îngrijirea unuicomitet, iar actualii c@lug@ri deser-ven]i vor primi o pensie de câte 600-700 lei anual de fiecare persoan@. În privin]a episcopilor, se propunea al@sa pe titularii actuali a dispune ei

de venituri, iar la moartea lor, a seconverti aceste averi în rente asuprastatului de un venit egal. {i în Serbia, averile mân@stire}ti aufost secularizate, cu câ]iva ani înaintede secularizarea efectuat@ în România.În 1834, domnul sârbilor, Milo}Obrenovici, a secularizat averile m@n@s-tirilor închinate din Serbia, a înlocuitpe egumenii greci cu egumeni sârbi}i a hot@rât s@ se trimit@ anualLocurilor Sfinte câte 250 de galbenidin vistieria ]@rii, pentru cump@rarede cear@, untdelemn }i t@mâie. Seculariz@ri au fost realizate }i înRusia, cum au fost cele dinBasarabia. M@n@stirile grece}ti de laSf. Munte Vatopedon, Sinai, Sf. Mor -mânt din Ierusalim, etc., posedau înBasarabia nu mai pu]in de 100mo}ii, care cuprindeau mai bine de209.983 de deseatine de p@mânt.Mân@stirea Neam]ului, EpiscopiaHu}ilor, Mitropolia Ia}ilor, a}ez@ -mintele Sf. Spiridon, posedau înBasa rabia 38 de mo}ii. La început,guvernul rus a îng@duit ca averilemân@stirilor închinate s@ fie adminis-

trate direct de c@tre împuternici]iiacestor mân@stiri. Aceast@ stare de lucruri a r@masneschimbat@ pân@ în 1863, când s-af@cut secularizarea averilor m@n@ -stire}ti în Principatele Române. Atunci, prin Ucazul imperial din 15mai 1864, s-a hot@rât ca averilem@n@stire}ti str@ine, s@ fie date înarend@ de c@tre stat, în prezen]aîmputernici]ilor m@n@stirilor, prin lici-ta]ie public@. Dup@ al]i 9 ani, la 16martie 1873, un nou ucaz dispuneaca averile imobile ale a}ez@mintelordin România }i din Orient s@ treac@sub administra]ia Ministerului deexterne din Petrograd. Tot atunci s-a cerut fiec@rui a}ez@mânt s@ justi-fice prin scrisoare }i alte acte dedona]iune dreptul lor de posesiuneasupra mo}iilor pe care le st@pâneauîn Basarabia }i s@ arate, f@r@ dubii,menirea pe care aceste funda]ii oprimiser@ de la donatorii lor, aceastapentru ca veniturile s@ fie folositenumai pentru acele scopuri. În aceea}iperioad@, în Turcia au fost secular-izate vacufii (m@n@stirile turce}ti). Prin urmare, actul seculariz@rii aver-ilor m@n@stire}ti în România nu afost unul izolat, ac]iunea fiind partea unui proces mai larg. Anterioractului propriu-zis al seculariz@rii din1863, prin legea din 1835, statulromân a realizat seculariz@ri pentrum@n@stirile (chinoviile) }i schiturileneînchinate, cu scopul declarat de ale administra mai bine decât mitro-politul }i episcopii, care le adminis-trau dup@ vechile regulamente. Nemul]umirile pentru rolul pe care}i-l arogau c@lug@rii greci prin iden-tificarea “închin@rii” cu “dona]ia”,deci cu dobândirea unui drept deproprietate asupra metocului, auizbucnit îns@ imediat dup@ abolirearegimului fanariot. Dup@ 1826, cândprin în]elegerea de la Akkerman,Rusia î}i asum@ rolul de protegui-toare a religiei ortodoxe în ImperiulOtoman, inclusiv de factor chemat s@asigure proprietatea }i bunurileBisericii Ortodoxe, rela]iile dintrePrincipate }i marile institu]ii ortodoxecare gospod@reau mân@stiri “închi-nate” se complic@, bineîn]eles,încetând s@ mai fie o problem@intern@ a Imperiului Otoman.

(va urma)

Implica]ii ale rela]iei Biseric@ - Economie - Stat (II)

Pr.Ic.Stavr. Ioan RADU - Consilier economic, Hu}i, jud. Vasluidrd. ^n “economie” ULBS

Mihail Kogalniceanu

Theodor Aman - Proclamarea Unirii

CRIZ~ CRE{TEREVINERI 10 APRILIE 2009 7

urmare din pag.1Întrebarea este legitim@ pentru c@

modelul neoclasic de cre}tere econo-mic@, modelul de cre}tere al luiSolow r@mâne modelul standard iarinterog@rile aduse de situa]ia de criz@nu i-au afectat cel pu]in deocamdat@statutul teroretic. Dificultatea por ne}tedin faptul c@ având aceast@ teoriereper s-a ajuns la o contabilizare acre}terii economice (de exempluDenison) prin care s-a încercat con-turarea factorilor de cre}tere iar ele-mentul cu ponderea cea mai mare arreprezenta progresul tehnologic, caurmare a unei variabile de calcul rezi-dual. Ca urmare, s-a ajuns la conclu-zia c@ cea mai important@ contribu]ieîn cre}terea economic@ nu o are nicicapitalul, nici munca, ci progresultehnologic, adic@ un factor care con-trazice nucleul teoriei neoclasice însine. Pornind de la aceast@ premis@,neoferindu-se nici o explica]ie legat@de cauzele care au dus la schimbareatehnologic@ (prezum]ia c@ ea esterezultatul investi]iilor de capital esteprea slab@) nu se explic@ în nici unfel cauza major@ a cre}terii economi-ce. Progresul tehnologic apare ca undat, sau mai bine zis un factor exo-gen care nu are prea mari leg@turi cuconstruc]ia institu]ional@ sau cu cele-lalte elemente reper ale cre}terii.Accentuarea acestui rezultat ar însem-na s@ presupunem c@ cre}terea eco-nomic@ e doar o chestiune de noroc}i întâmplare. Cu atât mai mult cucât, în interpretarea altor cercet@tori(Munday) odat@ cu cre}terea capitalu-lui, rata de cre}tere a unei na]iuni

scade, fenomen datorat ipotezeiveniturilor marginale des cres c@toare.Pentru statele din est avem o majo-rare a gradului de utilizare acapitalului f@r@ o cre}tere pro -por]ional@ a for]ei de munc@. În toatestatele din est ratele de cre}tere aleinvesti]iilor str@ine sunt exponen]ialepân@ în 2008, în timp ce cre}tereafor]ei de munc@ este în cel mai buncaz într-o progresie minor@ fa]@ deînceptul perioadei. Dimi nuarea ren -tabilit@]ii capitalului este de a}teptats@ duc@ la o sc@dere a ratei decre}tere iar debutul crizei în 2009este perioada în care estul Europei sepreg@tea s@ intre cu decalaje de unan doi între diferitele state, într-o ase-menea perioad@ având în vedere ciclulde cre}tere lung }i primele semne deobosire date de unele state. Aceast@conclu zie este subli niat@ de argumen-tul de mai sus care în fond sus]inec@ o cre}tere pe termen lung nu estedat@ doar de nivelul de investire -prin cipalul argu ment al estului - pen-tru c@ efectele de de sporire ainvesti]iilor }i volumului de produc]ie(exemplificate de cre}teri specta -culoase ale PIB-ului în aceste state)sunt anulate de “cre}terea raportuluicapital - produc]ie”. Desigur, dife -ren]ele dintre statele estice vor fideterminante pentru perioada carevine în procesul de „catching up”(„prindere din urm@”) . Na]iunile cu ocifr@ mai mic@ a veniturilor pe cap delocuitor (Bulgaria, România, Slovacia)vor putea mai u}or s@ continue pro-cesul decât cele care deja se apropriede termenii europeni (Polonia, Cehia,Ungaria), aceasta pentru c@ volumulde investi]ii care determin@ majorarea

coeficientului capitalului este afectat@în mai mic@ m@sur@ de diminuarearentabilit@]ii decât s-ar întâmpla cuorice investi]ie dintr-o ]ar@ mai puter-nic dezvoltat@. Conform acelea}iparadigme concep tuale ar însemna s@avem un ritm constant de cre}tere cudou@ viteze pentru cele dou@ zonesemnalate. Cre}terea constant@ f@r@acceler@ri }i încetiniri semnificative afost probat@ de statele vestice dar nu}i de cele din est în perioada anilor2000. Problema care apare înaceast@ interpretare este c@ politicile

aplicate de guverne nu au nici unefect real asupra ritmului de cre}tereecono mic@ pe termen lung. Rata decre}tere este de acum încolo, odat@cu diminuarea rentabilit@]ii capita lului,dat@ de sporirea ofertei de munc@ (înprimul rând o func]ie a cre}terii popu-la]iei, ceea ce nu se întâmpl@ pentrunici un stat din zon@) }i de progresultehnologic (un factor exogen necon-trolabil). Noile teorii ale cre}terii eco-nomice completeaz@ aceste ipoteze, }idau totu}i un rol guvernului în fun -c]ionarea meca nismelor de pia]@ cu

costuri de administrare minime }i înpoten]area unor externalit@]i pozitivecare pot ap@rea în cadrul sistemelorfiscale }i economice. Dar dac@ estul este în acest stadiu decre}tere economic@ atunci devine clarfaptul c@ estul va intra într-un nouciclu cu totul diferit dup@ închierearecesiunii. Noua problem@ care sepune ]ine îns@ de adâncimea }i dura-ta aceastei recesiuni.

Va continua cre}terea economic@ în Est dup@ criz@?

Sibiul, prim@vara

Dan SUCIU

Londra - centrul financiar european

ART~ ECONOMIE VINERI 10 APRILIE 20098

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, carepot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ieRedactor }efcoordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

editor

GRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICUL-

TUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Rio de Janeiro

SOLILOCVII DE DUMINIC~

Una dintre întreb@rile care per-sist@ de mult timp în lumea arti}tilor,dar în special acum în plin@ criz@financiar@ }i economic@ ce a cuprinsîntreaga omenire, este cea legat@ derostul artei într-o lume ce s-a refugiatîn biologic, superficialitate, trivialitate,perversit@]i, violen]e, mediatizateintens de mijloacele media, în numeleunor prezumtive libert@]i democratice,preocupat@ de satisfacerea cu prepon-deren]@ a necesit@]ilor materiale îndetrimentul celor ale spiritului.Parafrazâdu-l pe marele poet germanHılderlin, care în elegia Brod unWein, ( „ pâine }i vin” ) se întrebaretoric, la ce bun poe]i în timpuris@race? eu m@ întreb, oare la ce bunarti}ti }i art@, într-o lume s@rac@?S@r@cia, în timpuri s@race, la care sereferea poetul german, este incon-testabil una de natur@ spiritual@.

Martin Heidegger, marele gândi-tor german,unul dintre exege]ii demarc@ al poetului elegiac, ce a dom-inat filosofia european@ în secolul tre-cut, într-un inspirat eseu ap@rut îndensul, dar }i limpedele volum „Originea operei de art@”, într-o logic@extrem de strâns@, arat@ ca poetul s-a referit la s@r@cia dintr-o lume în

care a disp@rut Dumnezeu. Timpul ce urmeaz@ dup@ moartea

lui Iisus Christos este comparat defilosof cu „ noaptea lumii ,“ un timps@rac, peste care s-a l@sat bezna. Cuacuitatea gândirii de care a dat dovad@în tot ce a scris, Heidegger, decripteaz@cu m@estrie, sensul adânc al elegieiHılderliene, în care poetul descopr@lipsa Zeului, iar omenirea întreag@ seafl@ sub semnul acestei lipse.

Într-o lume în care Zeul lipse}te,oamenii }i lucrurile nu se mai afl@ înacea comuniune pe care a determinat-o acesta. „ Lipsa Zeului înseamn@ c@nu mai exist@ nici un zeu care s@strâng@ laolalt@ c@tre sine, oamenii }ilucrurile, }i s@ rostiasc@, pornind dela o asemenea strângere laolalt@,Istoria lumii }i s@l@}luirea omului înea.”…„ timpul acestei nop]i a lumiieste atât de s@rac, încât nu mai areputin]a s@ resimt@ lipsa Zeului calips@.” „Odat@ cu aceast@ lips@, lumeaî}i pierde temeiul, pierde pe cel careo întemeiaz@.

Acum, dup@ 200 de ani, cei ceîl citesc sau recitesc pe mareleHölderlin, în condi]iile uria}ei crizemondiale la care suntem cu to]i par-ticipan]i, r@mân surprin}i de actuali-tatea }ocant@ a acestei întreb@ri.

Timpurile noastre sunt acelea încare nu se mai resimte lipsa Zeului „ca lips@.” Într-o goan@ delirant@, pen-tru a avea omenirea }i-a uitat temeiuluitând cu totul de cel mai importantdeziderat a existen]ei umane, acela dea fi. Tot ce face, paradoxal }i absurd,se întoarce împotriva sa. Acest lucrueste posibil numai în acolo unde,dintr-un tembelism universal, s-a uitatde exiten]a Zeului.

Ne afl@m în preajma Sfintelor

S@rb@tori ale Pa}telui, majoritatea sun-tem preocupa]i de cum s@ petrecemacest m@re] eveniment, ce fripturi s@ingurgit@m, ce toalete noi s@ maietal@m, cum s@ umplem bisericile }il@ca}urile sfinte cu evlavia noastr@, cums@ surclas@m pe cei din jurul nostru cumultele zile de post }i smerenie pecare le-am ]inut pentru a-l mul]umi pecel care, spre binele nostru, pentru sal-varea noastr@, }i-a sacrificat fiul.

Câ]i dintre noi sunt capabili dea în]elege semnifica]ia acestui uria}gest? Câ]i dintre noi am sacrifica cevapentru aproapele nostru aflat îndurere sau necaz ? Sacrificiul supremf@cut de Tat@l Ceresc, a fost pentrua-l face pe om mai bun, mai milostiv,mai tolerant. Cu ce suntem acum înmileniul trei mai buni, mai milostividecât cei din timpurile când Zeul afost alungat?

Când Adam s-a desp@r]it deDumnezeu refuzând nemurirea, adic@spiritul, a fost un act dement pen-truc@ nu a in]eles temeiul pentru careEl, demiurgul, l-a creat. Din acelmoment a început, pentru om, tim-pul s@rac.

Zeul lipse}te pentru c@ lumina,pe care i-a oferit-o omului pentru a-i c@l@uzi demersul rostuirii întru fiin]@,acesta a înlocuit-o cu noaptea satis-facerii dorin]elor biologice. Întunereculva ajunge la apogeu la miezul nop]ii,când se atinge absen]a total@ atemeilui fiin]ei. Poate c@ acum s-aajuns la abisul s@r@cirii timpurilors@race. Zeul se va întoarce,dar numaiatunci când oamenii îi vor preg@tiîntoarcerea, când lumea se va schim-ba din temelii, dar nu oricum, ci princon}tientizare.

Revenind la întrebarea de la

început, în leg@tur@ cu soarta arteiîn aceste timpuri s@race, nu pot s@r@spund decât printr-un nou }ir deîntreb@ri. Oare nu este mai bine s@ai tot timpul întreb@ri? Sunt

domenii unde întreb@rile sunt maifolositoare decât r@spunsurile. Demulte ori, în întrebare se afl@ }ir@spunsul, dac@ nu total, cel pu]inpar]ial. E bine }i a}a, nu ?

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Art@ }i economie (IV)

Pictur@ de Dumitru Dumbr@veanu