Stiri 6 noiembrie 2020, a doua parte

INDUSTRIE ALIMENTARA

ZF Investiţi în România! Bogdan Băianu, Cerasus Grup, organizaţie cu 25 de producători de fructe: Vrem să intrăm în procesare, am făcut 10 sortimente de dulceaţă şi le testăm, 06.11.2020, Alex Ciutacu

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/zf-investiti-in-romania-bogdan-baianu-cerasus-grup-organizatie-cu-25-19734329

Organizaţia de producători de fructe Cerasus Grup din comuna Cot-nari, Iaşi, se pregăteşte să intre în procesare şi testează în prezent 10 sortimente de dulceaţă care ar trebui să ajungă pe piaţă în vara anului 2021, a explicat Bogdan Băianu, cofondator al Cerasus Grup, în emisiunea Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Am început să tatonăm piaţa produselor procesate şi am făcut reţetele pentru 10 sortimente de dulceaţă, am făcut câteva sute de borcane şi testăm. (...) Planul este să lansăm primele borcane în vara viitoare. Intenţionăm să facem produse tradiţionale, adică în cantităţi mici şi să ne menţinem la acest nivel vreo 2 ani de zile, să încercăm piaţa, iar dacă cifrele arată bine investim într-o capacitate mai mare de producţie. Pentru prima fază este vorba de investiţii de 50.000-60.000 de euro şi vom lua decizia la începutul anului viitor în funcţie de rezultatul testelor”, a declarat Bogdan Băianu, cofondator al organizaţiei de producători care există încă din 2006.

Cei 25 de producători care fac parte astăzi din organizaţie produc anual circa 1.000 de tone de cireşe, 1.000 de tone de mere, 200 de tone de prune şi 200-300 de tone de pere. Cu toate acestea, pentru intrarea în procesare este mai rentabil să cumpere fructe de la alţi producători mai mici. 

„La fructe se întâmplă o chestie interesantă, adică cel mai mare profit pe care îl poţi câştiga este dacă scoţi o calitate bună şi vinzi fructele în stare proaspătă. Pentru noi merită să cumpărăm cireşele de la producători locali din zonă la un preţ mai mic decât cel cu care vindem noi cireşele către supermarket. Nu avem destul de multă producţie pentru procesat pentru că la

1

procesare merge calitatea a doua sau ce nu este propriu consumului în stare proaspătă, iar noi avem doar câteva zeci de tone pe an din această categorie”. 

Organizaţia de producători vinde 70% din producţie în stare proaspătă, dintre care cea mai mare parte din producţie ajunge în magazinele locale ale marilor lanţuri de retail, iar un procent de circa 10-20% este vândut la export şi pe canale de vânzare mai mici. 

„30% din producţie merge spre industrializare, spre procesare.“

„În ceea ce priveşte fructele pentru industrializare vindem în Italia, avem parteneri acolo de foarte mulţi ani şi lucrăm bine cu ei. În ceea ce priveşte fructele în stare proaspătă, avem în fiecare an clienţi din diferite ţări din Europa de vest şi din ţările baltice”. 

Organizaţia a luat naştere în 2006, după ce fondatorii au văzut modul în care funcţionează astfel de asocieri în Olanda şi în Italia, iar astăzi suprafeţele totale din cadrul organizaţiei se ridică la 105 hectare. 

„Este foarte greu să convingi oamenii că asocierea este soluţia bună şi la nivel legislativ au fost demersuri pentru a impulsiona această asociere în agricultură, dar nu au avut rezultate notabile ca în vestul Europei. Eu am siguranţa că doar prin asociere şi valorificarea în comun a producţiei se poate ajunge la rezultate foarte bune din punct de vedere al calităţii şi din punct de vedere financiar. (...) Avem în grup o firmă de consultanţă pe fonduri europene şi avem clienţi cu proiecte mai mici, de 3-5 hectare cărora le este foarte greu să semneze un contract cu un mare retailer pentru că aceştia au nevoie de frecvenţă”. 

Invitatul a explicat că asocierea dintre producători trebuie să plece de jos în sus, iar modul în care statul poate ajuta este prin diferite forme de educaţie. 

„Cred că trebuie lucrat mai mult la partea de educaţie decât la subvenţionare şi investiţii, trebuie organizate vizite de lucru în Olanda, Italia sau chiar Ungaria, în care producătorii români să vadă la lucru astfel de organizaţii în afară. Cred că ar ajuta mai mult decât dacă le dai nişte bani la înfiinţare sau nişte facilităţi”. 

Anul 2020 a fost un an bun pentru organizaţia de producători, în contextul în care calitatea fructelor la nivel european a fost sub cea de anul trecut, ceea ce a generat preţuri de vânzare mai mari pentru cei care au menţinut calitatea dorită de revânzători şi de clienţii finali. 

2

De la înfiinţare, Cerasus Grup a investit peste 3 milioane de euro în livezi, depozite, echipamente de sortare-ambalare şi maşini de transport. Dacă în 2020 investiţiile au fost amânate, organizaţia are în plan investiţii noi de circa 300.000 de euro în anii următori pentru a spori cât mai mult calitatea producţiei şi a maximiza profitabilitatea. 

Cerasus Grup a înregistrat afaceri de circa 8,5 mil. lei în 2019, iar în 2020 se aşteaptă la afaceri de circa 10 mil. lei. Compania are 30 de angajaţi în mod constant, dar lucrează în cea mai mare parte a anului cu un număr de zilieri care variază de la 20 de persoane la 300-400 de oameni. 

 Care sunt principalele probleme identificate de Cerasus Grup în România: 

Pentru noi cred că cea mai acută problemă este lipsa forţei de muncă. Am ajuns să aducem oameni de la 300 de kilometri depărtare, din judeţul Mureş, la culesul fructelor, lucru care implică costuri suplimentare de cazare şi transport şi pe lângă asta nici legislaţia cu privire la forţa de muncă nu ne ajută. Infrastructura rutieră, noi trimitem fructele din Iaşi, în proporţie de 90% la Bucureşti şi Ploieşti unde sunt platformele logistice ale marilor retaileri, iar un camion cu fructe face 8-10 ore până acolo, 300-400 de kilometri, asta înseamnă că fructele ajung mai târziu, mai puţin proaspete, nu putem onora comenzi care sunt de pe o zi pe alta.

Cu vânzări de 220.000 lei, producătorul de alimente tradiționale Pofta Focului se listează în noi lanțuri de magazine Angela Alexandru 06 Nov 2020 - Pofta Focului, producător de alimente cu specific tradițional din Iași, arată care sunt rezultatele pentru primele nouă luni ale acestui an. Astfel, compania a înregistrat vânzări de aproape 220.000 de lei și continuă extinderea la nivel național, prin listarea în noi lanțuri de magazine, în orașele București, Constanța, Cluj-Napoca, Reșița, Focșani, Roman și Bacău.

Pofta Focului

3

a vândut în această perioadă în special prin băcănii și magazine de profil, dar și către clienți, prin comenzi directe. Pentru o băcănie, comanda medie este de 2.000 de lei, în timp ce persoanele fizice cumpără, în medie, de aproximativ 200 de lei. Pentru ultimele luni ale acestui an, compania estimează o creștere a comenzilor cu până la 10 - 15%. 

În această perioadă, cele mai căutate produse au fost sortimentele de zacuscă și murăturile, tocmai de aceea, de anul acesta, Pofta Focului include în portofoliul său de produse și o varietate de murături. De asemenea, compania își mărește portofoliul și cu zarzavat pentru ciorbe.    

Pentru finalul acestui an, compania își propune să continue extinderea prin noi parteneriate pentru listarea produselor. În egală măsură, intenționează să achiziționeze utilaje noi care să susțină creșterea cantităților de producție.

Compania estimează că va atinge în 2020 o cifră de afaceri de până la 270.000 de lei, iar pentru 2021 Pofta Focului își propune modernizarea spațiului de producție. De asemenea, are în vedere achiziția de noi utilaje, dar și creșterea numărului de angajați, extinderea portofoliului de clienți și deschiderea unui magazin online. Pofta Focului a intrat anul acesta cu o serie de produse în magazine din mai multe orașe din țară. De acum, consumatorii vor putea găsi preparatele în București la Gramador, Foodicious, Kiwi Marqt, Băcăniile Real Foods, în Iași, în magazinele Aprostore, Bisou, Mamma Mia, EcoBacania Happy, Cămara lui Baciu. În câteva orașe, Pofta Focului este prezent în câte o unitate și anume, în Constanța la Băcănia Madame Z, în Reșița la Micii Mari Uzoni, în Focșani la Biracom, în Cluj-Napoca la Băcănia Bun, iar în Roman și Bacău în unitățile deținute de Băcănia cu Dichis.

Pofta Focului este o afacere de familie, producător local din zona Iașului, care aduce pe piața din România produse tradiționale: diverse sortimente de zacuscă, dulceață, salate, sosuri și murături. 

INTERVIU. Miron Radic, CEO al Cramei Liliac un business de 7 mil. lei : „Ne-am adaptat strategia de vânzări şi ne-am îndreptat atenţia spre vânzările online, unde am simţit o creştere semnificativă anul acesta“ Florentina Niţu 06.11.2020

4

Miron Radic, CEO al Cramei Liliac: Suntem în proces de a începe colaborări cu câţiva parteneri din ţările scandivane, dar şi SUA sunt o piaţă spre care ne dorim să ne îndreptăm în curând Anul trecut, compania amb Wine Company, care operează businessul Cramei Liliac, a avut o cifră de afaceri de 7 milioane de lei, iar anul acesta reprezentanţii producătorului de vinuri estimează venituri de aproximativ 5 milioane de lei, deoarece producţia de struguri a scăzut cu 20%.

Cea mai mare provocare de anul acesta pentru industria viticolă a fost lipsa predictabilităţii din cauza evoluţiei noului coronavirus, producătorii de vinuri având stabilite planuri pe termen lung, pentru mai multe sezoane şi chiar pe perioade de zeci de ani, spune Miron Radic, CEO al Cramei Liliac. El s-a alăturat companiei în 2012 şi cinci ani mai târziu a preluat conducerea.

„Anul acesta am învăţat că, pe lângă gândirea pe termen lung, este important să avem o doză de flexibilitate care să ne permită să ne adaptăm condiţiilor noi într-un timp scurt. (...) Ne-am adaptat strategia de vânzări şi ne-am îndreptat atenţia spre vânzările online, unde am simţit o creştere semnificativă anul acesta. În acelaşi timp, rămânem aproape de partenerii noştri din HoReCa, ca împreună să ne dezvoltăm în continuare“, afirmă Miron Radic. 

Oana Lungu, Kaufland România: Mărcile private contribuie cu 18% la cifra de afaceri a companiei, dar loc de creştere există. Sunt ţări în Europa unde procentele sunt mult mai mari. Atunci când avem opţiuni, varianta locală primează Cristina Roşca 06.11.2020, ♦ Kaufland este liderul comerţului local cu circa 135 de magazine pe format hipermarket şi cu o cifră de afaceri de 11,9 mld. lei anul trecut ♦ Astfel, în condiţiile acestea, mărcile private contribuie cu peste 2,1 mld. lei la businessul companiei, potrivit calculelor ZF ♦ Prima marcă privată a grupului german Kaufland a fost lansată pe plan local în 2007, iar de atunci portofoliul companiei s-a extins constant, fiind dezvoltate şi branduri proprii pe anumite segmente - echipamente sportive, produse fără gluten -, dar şi cu anumite caracteristici - produse româneşti grupate sub umbrela Vreau din România.

5

https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/oana-lungu-kaufland-romania-marcile-private-contribuie-18-cifra-19734274

„Prima marcă proprie din România am lansat-o în 2007 şi nu prevedeam evoluţia ascendentă ce a urmat. Aceste produse contribuie acum cu 18% la cifra noastră de afaceri şi ne dorim să creştem. Sunt ţări în Europa unde procentele sunt mult mai mari“, spune Oana Lungu, director de achiziţii produse proaspete în cadrul Kaufland România. În Occident sunt ţări unde mărcile private au ajuns să aibă până la 35% din totalul pieţei de bunuri de larg consum. Aceste bunuri se remarcă la raft printr-un preţ cu până la 30% mai mic, preţ rezultat din reducerea costului de ambalare sau marketing şi din volumele mari produse.

„Între timp, am început să dezvoltăm mărci proprii şi pe segmentul premium şi pe zona de nişă. Consumatorul nu se mai uită doar la preţ, ci şi la calitatea produselor, la modul de ambalare. Clienţii sunt educaţi şi ştiu ce pun în coş.“

Moş Crăciun vine prin Zoom. Mallurile fură startul şi încep mai devreme pregătirile de sărbători, pentru a evita aglomeraţia în decembrie. Prima jumătate a anului 2020 a fost cea mai dificilă din istoria de 20 de ani a pieţei locale de retail modern Alina-Elena Vasiliu 05.11.2020,

Marius Barbu, asset director, NEPI Rockcastle: Tradiţional, luna decembrie este un test de rezistenţă în sectorul de retail, sărbătorile de iarnă sunt un motiv solid pentru noi achiziţii şi cumpărături şi ne aşteptăm la un nivel constant şi fluent al traficului.

Promoţiile, reducerile, voucherele iau anul acesta locul evenimentelor pe care proprietarii centrelor comerciale le organizau în alţi ani cu ocazia sărbătorilor de iarnă, în condiţiile în care este de evitat aglomeraţia, din cauza pandemiei.

Cum decembrie este, în mod tradiţional, o lună care „cântăreşte” mult în veniturile anuale ale retailerilor din malluri, aceştia îşi regândesc acum strategiile. Majoritatea aleg să „fure” startul şi să înceapă mai devreme

6

campaniile de Crăciun, pentru a evita ca oamenii să se înghesuie în doar câteva săptămâni şi să genereze aglomeraţie.

„Abia aşteptăm Crăciunul şi avem o veste: anul acesta pregătirile încep mai devreme în Băneasa Shopping City”, se arată într-o postare de pe pagina de Facebook a mallului din nordul Capitalei.

Viciu salutar: Fumătorii au plătit toate cheltuielile statului român cu pandemia 05 noi, 2020 | Ionuţ Tudorică | ECONOMICA.net9,8 miliarde de lei au fost până acum cheltuieli legate direct de pandemia COVID 19. 9,8 miliarde de lei a adus la buget și acciza pe pachetul de țigări până la finalul lui septembrie, acoperind perfect cheltuielile directe ale statului provocate de criza medicală. Regina accizelor din România este cea pe țigări, care a adus în primele nouă luni ale anului 9,8 miliarde de lei, fiind în topul accizelor, în fața celei pe motorină sau a celei pe benzină. 9,8 miliarde de lei au fost până acum și cheltuieli legate direct de pandemia COVID 19, după cum declara recent ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Astfel, numai din acciză, fără celelalte taxe pe pachetul de țigări, fumătorii au plătit, mai mult sau mai puțin, toată cheltuiala statului român cu pandemia. Cheltuielile directe ale statului român cu pandemia au mers de la cumpararea de echipamente și consumabile medicale până la plata șomajului tehnic. Pe lângă țigările din producția internă, statul a încasat accize suplimentar și pe cele importate și pe celelalte forme de fumat. Astfel pe cele din import statul a mai încasat accize de 468 milioane de lei. Pe țigările încălzite, fără fum, încă 76 de milioane de lei, iar pe tutunul de rulat, încă 35,3 milioane de lei. 60% din pachetul de țigări sunt accize. 80% sunt toate taxele Accizele reprezintă circa 60% din prețul unui pachet de țigări, peste care se adaugă TVA-ul, ajungându-se ca taxele să însemne 80% din suma plătită pe un pachet de țigări. Producătorii spun că nu s-a fumat mai mult în pandemie, ci că din cauza ei s-a redus mult contrabanda, iar statul a câștigat mai mult datorită comerțului legal. În plină pandemie, statul a încasat mai mulți bani pe fondul micșorării pieței negre, 2020 fiind primul an din ultimii zece în care piața neagră a coborât sub nivelul de 10%, spun reprezentanții BAT, liderul pieței de tutun din România. În top Țigările domină topul accizelor încasate de stat anul acesta.Devansând bunuri de larg consum cum sunt benzina sau motorina (pentru trasportul de mărfuri și de persoane). Așa arată top 10 încasări din accize în primele nouă luni din 2020 (lei) Accize incasate din vanzarea de tigarete 9,823,297,247.85 Accize incasate din vanzarea de motorina 8,073,700,158.34 Accize incasate din vanzarea de benzina fara plumb 2,275,903,964.06

7

Accize incasate din vanzarea de bere 509,547,143.49 Accize incasate in vama din importul de tigarete 467,721,186.96 Accize incasate din vanzarea de alcool etilic 401,117,879.54 Accize incasate in vama din importul de motorina 327,601,643.20 Accize incasate din vanzarea de gaz petrolier lichefiat 132,799,168.27 Accize incasate din vanzarea energiei electrice din productia interna 105,143,131.27 Accize incasate din vanzarea de gaz natural 78,750,495.39 COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Magazinele anunță că sunt pregătite cu alimente și produse sanitare 6 Noiembrie 2020 16:21, Magazinele membrilor Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) anunță că sunt pregătite, atât la raft, cât și în depozite, cu stocuri de alimente și produse de igienă și sanitare, chiar și în condițiile în care este posibil ca în acest sfârșit de săptămână să se înregistreze o ușoară creștere a cererii și numărului de consumatori.

AMRCR îi asigură pe toți care sunt clienți ai magazinelor membrilor Asociației că la nivelul acestora sunt luate toate măsurile sanitare necesare, iar personalul este organizat pentru a asigura funcționarea normală în intervalul stabilit prin reglementările legale.

„Vă informăm că au fost revăzute procedurile de transport și aprovizionare, se analizează oportunități suplimentare pentru produsele și producătorii locali, precum și soluțiile de personal în contextul noilor limitări preconizate a intra în vigoare la începutul săptămânii viitoare.

AMRCR face un apel către toți consumatorii să țină seama de condițiile privind autoprotecția (purtarea măștii, păstrarea distanței de siguranță etc.) și să respecte indicațiile personalului de pază și ordine în ceea ce privește accesul în magazine.

„Totodată, îi asigurăm pe toți clienții că magazinele vor rămâne funcționale, bine aprovizionate și nu există motive pentru a lua în calcul constituirea unor stocuri personale suplimentare. AMRCR este în contact și coordonare permanentă cu autoritățile centrale pentru orice chestiune legată de buna funcționare a magazinelor și respectarea tuturor reglementărilor în vigoare”, precizează reprezentanții AMRCR.

După Afaceri. Cum s-a reinventat un bucătar local în plină pandemie, când restaurantele au început să se închidă: a lansat conceptul de private chef Cristina Roşca 06.11.2020, Într-o perioadă în care restaurantele sunt închise din nou la interior, iar pandemia a schimbat – cel puţin temporar – modul de viaţă al

8

oamenilor de pretutindeni, ieşitul în oraş a devenit o raritate, iar experienţa de a lua masa cu cei dragi a ajuns să fie mai degrabă o temă pentru rezolvat acasă, în propria bucătărie şi sufragerie. În acest context, un bucătar local cu experienţă, Bogdan Cozma, a găsit oportunitatea de a lansa un concept nou, acela de private chef.

Bogdan Cozma Ce înseamnă acest tip de business? Bogdan Cozma devine pentru fiecare client în parte un bucătar privat. Astfel, el merge acasă, în vacanţă sau oriunde se află clientul şi găteşte pentru acesta după propriile preferinţe sau după un meniu creionat atent de chef-ul care vrea transforme orice masă într-o experienţă.

„Am lansat acest concept după ce am ieşit din lockdown. Ideea o aveam însă de mai multă vreme“, povesteşte el.

Metro reia încercarea de a vinde portofoliul imobiliar: Nemţii caută cumpărător pentru spaţiile a nouă magazine, într-o tranzacţie ce ar putea sări de 100 mil. euro. Valoarea întregului portofoliu imobiliar al Metro este de peste 400 de milioane de euro, în contextul în care un magazin (construcţie şi teren) este evaluat la cel puţin 15 mil. euro Cristina Roşca 06.11.2020,

Vânzările anuale ale Metro pe plan local depăşesc 5,8 mld. lei.Grupul german Metro reia după circa doi ani încercarea de a vinde portofoliul imobiliar de pe plan local. Mai exact, nemţii vor să vândă şi să închirieze (sale&lease back) spaţiile a nouă dintre magazinele din reţea, într-o încercare de a-şi optimiza operaţiunile şi a face rost de cash.

„Pentru a creşte gradul de competitivitate şi eficienţă şi pentru a asigura consolidarea businessului, Metro a iniţiat un demers de tip sale & leaseback (vânzarea proprietăţilor deţinute cu leasing ulterior pe termen lung). Împreună cu Metro Properties, vizăm valorificarea anumitor proprietăţi prin vânzare şi închiriere ulterioară“, spun oficialii Metro fără a oferi detalii despre care sunt magazinele vizate.

Executivul român Bogdan Garofeanu a fost numit general manager la Red Bull pentru ţările din Europa Centrală, de Sud şi Est. El a revenit

9

în Europa relocându-se în Austria, după ce a stat în Japonia Cristina Roşca 06.11.2020 În 2008, Bogdan Garofeanu s-a alăturat Red Bull, un business fondat în Austria în 1987 şi care a ajuns azi la afaceri de peste 5,5 mld. euro şi 7,5 mld. de cutii vândute anual.

♦ El a revenit în Europa, relocându-se în Austria, la sediul central al companiei, după un an şi jumătate la conducerea Red Bull Japonia, al doilea jucător din piaţa băuturilor energizante.

Bogdan Garofeanu (41 de ani) a preluat conducerea businessului Red Bull din Europa Centrală, de Sud şi Est, revenind astfel pe Bătrânul Continent şi mutându-se din nou în Austria după o pauză de circa patru ani. El a plecat din România în 2012 cu destinaţia Salzburg, Austria, pentru ca apoi cariera să îl ducă la Moscova, Tokyo şi din nou la Salzburg. În toată această perioadă a lucrat pentru aceeaşi companie, producătorul austriac de băuturi energizante Red Bull.

Înainte de a prelua funcţia actuală el a fost timp de un an şi jumătate general manager pentru Red Bull Japonia. Anterior, timp de trei ani şi jumătate a avut aceeaşi poziţie pe piaţa din Rusia. El lucrează pentru producătorul de băuturi energizante Red Bull de mai bine de un deceniu, deţinând de-a lungul anilor mai multe funcţii. A început în 2008 ca director de marketing pentru pieţele din România, Bulgaria şi Republica Moldova şi după doi ani şi jumătate a preluat conducerea businessului local şi a celui de peste Prut. Prima mutare în afara ţării a fost la Salzburg, în Austria, unde a fost area marketing manager pentru Europa de Sud.

Distribuitorul de ţigări Punctual Comimpex din Cluj-Napoca mizează pe o creştere cu 9% a afacerilor în 2020, la 700 mil. lei Laurentiu Cotu 06.11.2020

Punctual Comimpex din Cluj-Napoca, o afacere activă în domeniul distribuţiei de ţigări (99% din business), cafea şi cartele telefonice, deţinută de antreprenorul Vasile Mureşan, estimează pentru acest an o cifră de afaceri de 700 mil. lei (aproximativ 144 mil. euro), în creştere cu peste 9% faţă de anul trecut, potrivit calculelor ZF pe baza datelor

10

transmise de companie şi a celor de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. 

Compania a realizat în primul semestru din acest an o cifră de afaceri de 320,2 mil. lei (66 mil. euro), mai mult cu aproximativ 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Cele mai bune oportunități de investiții în timpul pandemiei. Comerțul online, companiile IT, aurul și sectorul medical, marii câștigători ai crizei InCont.ro, 6 noiembrie 2020

Comerţul online, companiile de tehnologie, de securitate cibernetică, cele active în domeniul online în general, aurul, sectorul farmaceutic şi medical prezintă cele mai bune oportunităţi de investiţii la sfârşit de 2020 şi început de 2021, potrivit unor specialişti din domeniul pieţei de capital din România.

Potrivit specialiştilor, printre cele mai bune oportunităţi de investiţii mai sunt companiile active în domeniul produselor de strictă necesitate (atât producători cât şi retaileri) şi companiile de energie.

"Pe termen mai lung, pieţele emergente şi acţiunile de tip value au un potenţial bun de creştere, pe măsură ce investitorii se vor reorienta spre active cu evaluări mai bune. Aurul are şanse bune să îşi reia creşterea. Nu exclud nici o continuare a corecţiilor în următoarele luni pe toate pieţele de acţiuni. Pieţele sunt foarte sensibile la ştirile legate de pandemie (vaccin, măsuri de lockdown, stimuli fiscali şi monetari), asfel încât, în următoarele luni, cel mai probabil, un portofoliu echilibrat de acţiuni, titluri de stat din ţările dezvoltate şi aur este cel mai potrivit. În caz de corecţii, o astfel de alocare va reduce volatilitatea portofoliului şi va oferi oportunităţi de acumulare de acţiuni la preţuri mai mici prin rebalansare", susţine Valentin Nedelcu, specialist al pieţei de capital.

La rândul său, Dan Sulică, de asemenea specialist al pieţei de capital, a precizat că printre performerii de anul acesta se numără marile companii din industria de IT şi a comerţului online, dar şi din sectorul farmaceutic.

"În perioada aceasta, sunt câteva industrii care merită atenţie mai ales în contextul pandemiei: companiile de securitate cibernetică, tehnologiile noi care sprijină munca de acasă, inclusiv colaborarea în Realitatea Virtuală şi comerţul online. În plus, online-ul are nevoie de energie electrică. De aceea, urmăresc companii de distribuţie de electricitate şi producătoare de energie regenerabilă. Nu în ultimul rând, o industrie interesantă este cea medicală: companiile producătoare de vaccinuri şi medicamente şi cele producătoare

11

de echipamente medicale", consideră Bogdan Maioreanu, specialist al pieţei de capital.

Totodată, Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, susţine că estimările actuale se îndreaptă spre "un final de an dens în informaţii majore, în care segmentul digital şi tehnologic al pieţelor ar putea păstra un avantaj relativ faţă de piaţă, pentru o vreme, însă. În sectorul farma şi sănătate, o distincţie relevantă ar putea fi observată pentru segmentul de biotehnologie", a precizat Claudiu Cazacu.

Cu mai mult de 15 ani de experienţă, XTB este în prezent a 4-a cea mai mare casă de brokeraj de FX şi CFD-uri din lume şi cea mai mare din Europa Centrală şi de Est.

Patronat: Politica dusă de Guvern față de HoRe .. Liviu Iancu scris astăzi, 19:00

... Ca e greșită, lucru dovedit de Tribunalul Bacău, care a anulat decizia închiderii barurilor și restaurantelor Retail Patronat: Politica dusă de Guvern față de HoReCa e greșită, lucru dovedit de Tribunalul Bacău, care a anulat decizia închiderii barurilor și restaurantelor

Faptul că un tribunal din România, respectiv cel de la Bacău, a anulat decizia autorităților de a închide restaurantele și barurile din județ demonstrează că politica dusă de Guvern referitor la restricțiile din HoReCa a fost greșită și că barurile și restaurantele ar trebui închise doar în perioadele de lockdown, spune pentru Profit.ro Dragoș Petrescu, secretarul general al patronatului HORA, care reunește operatori din industria HoReCa. El este și proprietarul City Grill, cel mai mare lanț românesc de restaurante. Tribunalul Bacău a decis zilele trecute anularea deciziei Comitetului Județean pentru Situații de Urgență prin care au fost închise restaurantele și barurile din județ. Fără precedent în România pe acest segment, decizia instanței nu este una definitivă și a fost luată în urma unui proces deschis de aproximativ 20 de firme din domeniul HoReCa.

Soluțiile în criză pentru IMM vor fi anunțate la Videoconferința Profit.ro "În sfârșit, o decizie a instanței a fost luată și este primul semnal că politica dusă de Guvern a fost greșită în România și că restaurantele ar trebui închise doar în perioada de lockdown pe model european și nicidecum în afara acestor perioadelor de lockdown", spune Dragoș Petrescu. El crede că politica închiderii restaurantelor "fără motiv" se va dovedi falimentară pentru Guvern, pentru că aceste măsuri aduc costuri foarte mari la bugetul

12

de stat (șomaj și reparații financiare pe care Guvernul va fi obligat să le dea ca ajutor de stat companiilor din industrie). "Interioarele restaurantelor au fost închise la începutul lui octombrie și numărul de cazuri a explodat, iar aceasta este cea mai bună dovadă că nu restaurantele sunt vinovate pentru creșterea numărului de infectați. E cea mai bună dovadă că a fost irațională închiderea restaurantelor", a adăugat reprezentantul HORA.

Colliers: Per total, în 2020, retailul alimentar va fi pe creștere, față de 2019 , meatmilk 6 noiembrie 2020 Potrivit ultimei analize efectuată de Colliers International, asupra retail-ului din Românie, acest sector a fost probabil unul dintre cele mai afectate segmente, având în vedere blocajul din timpul stării de urgență, dar acum consumul este deja peste nivelul maxim înregistrat înaintea crizei, deși într-o structură diferită.

Cifre de afaceri mai mari

Toți jucătorii din retail, care au și vânzări online, se așteaptă ca acest canal să genereze un procent mai mare din cifra de afaceri în 2020 comparativ cu 2019, un sfert dintre respondenți estimând creșteri chiar și de peste 50%, potrivit unui sondaj realizat de Divizia Retail a Colliers International, în rândul a peste 40 de chiriași și proprietari din sectorul de retail din România.

Pentru majoritatea respondenților (85%), traficul din magazine a fost mai mic în al treilea trimestru comparativ cu aceeași perioadă din 2019, unii raportând scăderi și de 40% a numărului de clienți care au intrat în magazine în ultimele luni, cifre mai mult sau mai puțin în linie cu alte valori cum ar fi Indicatorii Google de mobilitate, care arată că traficul din toate zonele de retail și de divertisment a fost, în medie, cu cel puțin 20% sub indicele de referință stabilit în septembrie.

Cu toate acestea, 15% dintre respondenți, cu activitate în principal în domenii precum alimentație, discount sau decorațiuni interioare, au observat o creștere sau menținerea la nivel constant a traficului de la an la an.

Retailul alimentar a fost puțin afectat

În ceea ce privește vânzările, 27% dintre respondenți au declarat că vânzările din perioada iulie-septembrie au crescut sau au rămas la un nivel similar celor din aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă că, deși mai puțini oameni intră în centrele comerciale, ei cheltuiesc mai mult acum într-o sesiune de cumpărături decât în trecut. De asemenea, retailerii prezenți

13

mai degrabă în unități de tip retail park au fost mai puțin afectați, reușind să mențină traficul și vânzările la un nivel mai ridicat.

Pe fondul stării de urgență, când magazinele au fost închise, 42% dintre retaileri se așteaptă ca cifra de afaceri din 2020 să fie mai mică decât în 2019 cu 30 până la 50%. Cu toate acestea, există și categorii de retaileri care au fost mai puțin afectați și se așteaptă ca volumul total al vânzărilor să crească în 2020, precum cei din zona de retail alimentar (hipermarketuri/supermarketuri), bricolaj, decorațiuni pentru casă sau articole sportive.

Mai mult, companiile caută canale alternative pentru a-și crește vânzările, rezultatele sondajului Colliers arătând că 1 din 2 retaileri dorește să își sporească prezența online, doar 10% dintre respondenți doresc să-și reducă prezența în mediul offline, în timp ce majoritatea se concentrează pe vânzări omnichannel și pe o combinație între serviciile din magazin și cele online. De asemenea, majoritatea retailerilor cu planuri de expansiune intenționează să-și extindă prezența în parcurile de retail și în centrele comerciale dominante.

Retailul online a scăzut în 2020 cu 1 %

Ponderea retailerilor care raportează o cifră de afaceri totală mai mică de 5% din comerțul electronic este aproape la jumătate, pe baza estimărilor companiilor, doar 36% dintre respondenți așteptând un impact oarecum limitat asupra veniturilor lor din vânzările online în 2020.

Pe de altă parte, numărul companiilor care speră ca online-ul să genereze cel puțin 20% din veniturile lor a crescut la 30% dintre respondenți, de la 21% în sondajul similar desfășurat de Colliers la începutul acestui an.

Chiriile din retail vor scădea

În ceea ce privește chiriile, majoritatea chiriașilor din spațiile de retail se așteaptă la o scădere a chiriilor anul viitor, ceea ce ar putea sugera că speră la o modalitate prin care să împartă efectele acestui an dificil cu proprietarii de spații de retail și să primească sprijin până când vânzările și traficul vor reveni la normal.

De partea proprietarilor de spații de retail, aproape 90% așteaptă ca veniturile să rămână constante sau chiar să crească, potrivit sondajului Colliers privind estimările pentru venitul operațional în 2021, pe fondul menținerii operațiunilor pe tot parcursul anului și scăderii numărului de retaileri care au nevoie pe termen scurt de reducerea chiriei.

14

În general, jucătorii din segmentul de retail par a fi puțin mai pesimiști decât cei din alte segmente ale pieței imobiliare, cum ar fi birourile sau industrialul, dar acest lucru se explică prin impactul pe care pandemia l-a avut asupra acestui sector. Astfel, 2 din 3 respondenți se așteaptă să revină la un nivel satisfăcător al afacerilor lor până la sfârșitul anului 2021.

GLOBAL

PREŢURILE ALIMENTELOR LA NIVEL GLOBAL AU ATINS UN MAXIM AL ULTIMELOR NOUĂ LUNI FAO: Preţurile cerealelor, nivel record al ultimilor şase ani Călin Rechea Ziarul BURSA #Macroeconomie / 06 noiembrie

Indicel

15

e global al preţurilor produselor alimentare a înregistrat a cincea creştere consecutivă în octombrie 2020, conform ultimului raport lunar de la FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură), până la cel mai ridicat nivel din ultimele nouă luni.

Creşterea lunară a fost de 3,1%, cea mai mare din ultimele 11 luni, după un avans de 2,1% în luna precedentă, iar creşterea anuală a indicelui agregat s-a accelerat până la 6%, cea mai mare din ultimele nouă luni, de la 4,8% în luna anterioară (vezi graficul 1).

Preţul uleiului a înregistrat cea mai mare creştere anuală, de 26,5%, după o creştere de 24,6% în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 1,8%, după un avans de 6% în septembrie 2020.

Cel mai ridicat nivel al preţului uleiului din ultimele nouă luni a fost determinat de incertitudinea referitoare la producţia uleiului de palmier din Asia de Sud-Est, dar şi de creşterea preţului uleiului de floarea soarelui, pe fondul deteriorării semnificative a recoltelor din regiunea Mării Negre.

Preţul uleiului de soia a fost susţinut de reducerea ofertei din America de Sud.

Şi preţul cerealelor şi-a accelerat semnificativ creşterea anuală, până la 16,5%, de la 13,6%, pe fondul celei mai mari creşteri lunare din ultimii 8 ani, de 7,2%, după un avans de 5,1% în luna anterioară. În aceste condiţii, indicele preţurilor cerealelor a ajuns la un nivel record al ultimilor 6 ani (vezi graficul 2).

A patra creştere lunară consecutivă a preţului cerealelor a avut loc pe fondul cererii globale puternice de grâu, în condiţiile unei scăderi a cantităţilor disponibile pentru export. Preţurile grâului au fost influenţate şi de perspectivele slabe ale culturilor din Argentina, precum şi de seceta din anumite părţi ale Europei, America de Nord şi regiunea Mării Negre, după cum arată comunicatul de presă de la FAO.

O nouă creştere substanţială a înregistrat şi preţul porumbului, până la cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani, pe fondul accelerării achiziţiilor din China dar şi a scăderi puternice a cantităţilor disponibile pentru export din Brazilia şi Ucraina.

Preţul orezului a scăzut până la minimul ultimelor şapte luni, pe fondul începerii recoltării în Asia.

16

Preţul zahărului a înregistrat o creştere lunară de 7,6%, după o scădere de 2,6% în luna precedentă, iar creşterea anuală s-a accelerat până la 9,3%, de la 7,4%. Avansul lunar puternic a avut loc pe fondul revizuirii în scădere a prognozelor privind producţia din Brazilia şi India, cei mai mari producători mondiali, în condiţiile unor precipitaţii sub medie. Condiţiile secetoase au condus şi la scăderea producţiei de zahăr din Thailanda, cu până la 5% faţă de producţia de anul trecut.

În plus, preţul zahărului manifestă şi o volatilitate ridicată, în condiţiile fluctuaţiilor semnificative ale cursului realului brazilian faţă de dolarul american.

Preţul mediu al produselor lactate şi-a accelerat creşterea anuală până la 3,5% de la 2,5% în luna anterioară, pe fondul unei creşteri lunare de 2,2%, în condiţiile unei cereri robuste din Asia şi Orientul Mijlociu.

Preţul cărnii şi-a accelerat declinul anual, până la 10,7%, de la 9,7% în luna precedentă, pe fondul unei scăderi lunare de 0,5%, înregistrată în condiţiile în care China a restricţionat importurile de carne de porc din Germania. Preţul cărnii de pasăre a scăzut uşor, pe fondul reducerii comenzilor din China şi Arabia Saudită.

Preţul cărnii de vită a scăzut ca urmare a cererii slabe din Statele Unite, pe fondul unei creşteri a livrărilor din America de Sud.

Într-un comunicat de presă separat, referitor la perspectivele cererii şi ofertei de cereale, FAO şi-a revizuit în scădere cu aproape 13 milioane de tone prognoza pentru producţia mondială de cereale din 2020. Cu toate acestea, producţia va atinge un nou record, de circa 2,75 miliarde de tone, cu 43 de milioane de tone peste producţia de anul trecut.

Reducerea prognozei a fost determinată de revizuirea în scădere a producţiei de porumb în Uniunea Europeană şi Ucraina, pe fondul secetei, şi a reducerii estimărilor pentru producţia din Statele Unite, pe fondul reducerii suprafeţei cultivate.

Prognoza pentru producţia globală de grâu a fost revizuită în scădere cu aproape 2,3 milioane de tone faţă de estimarea anterioară, până la 762,7 milioane de tone, pe fondul reducerii aşteptărilor referitoare la producţia din Ucraina şi Argentina, iar producţia de orez a fost revizuită în creştere cu 1,5%, până la 508,7 milioane de tone.

17

FAO mai prognozează o creştere cu 3% a comerţului mondial cu cereale în sezonul 2020/2021 faţă de sezonul precedent, până la 451 de milioane de tone, o nouă valoare record.

Creşterea importurilor din UE, pentru compensarea unei producţii sub aşteptări, a condus la revizuirea în creştere a comerţului cu porumb cu 3,8 milione de tone faţă de luna anterioară, până la 179,8 milioane de tone, nivel cu 3,7% peste cel din sezonul precedent.

Prognoza comerţului cu grâu a rămas neschimbată faţă de luna precedentă, la 184,5 milioane de tone, un nou nivel record, cu 0,5 milioane de tone peste cel înregistrat în sezonul anterior.

Creşterea cererii pentru importurile de grâu, în special din Pakistan, va fi acoperită în principal de Rusia, pe fondul aşteptărilor de reducere a exporturilor din Ucraina.

Interzicerea importurilor de produse agroalimentare este o practică tot mai des folosită în disputele geopolitice. Deseori, statele care impun embargoul pentru astfel de bunuri invocă rațiuni de ordin sanitar-veterinar, dar astfel de decizii sunt luate în cadrul unor conflicte diplomatice, fapt care îndreptățește opinia sau chiar convingerea că motivul este unul politic. Un astfel de embargou este impus, firește, unor țări furnizoare care desfășoară un comerț înfloritor cu produse agroalimentare, pentru ca efectele punitive să fie resimțite din plin.

Rusia a răspuns sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană, în martie 2014, – după anexarea Crimeii de regimul de la Moscova – prin interzicerea importurilor de carne de vită, carne de porc, carne de pasăre, pește, brânză, lapte, legume și fructe provenite atât din spațiul comunitar, cât și din Statele Unite, Canada, Australia și Norvegia.

În august 2014, președintele rus Vladimir Putin a declarat că „în scopul protejării intereselor naţionale ale Federaţiei Ruse, am ordonat interzicerea

18

sau limitarea timp de un an a importurilor anumitor tipuri de produse agricole, de materii prime şi de produse alimentare provenind din ţările care au dispus sancţiuni economice contra Rusiei”. Măsura este în vigoare și în prezent, dar anumite cantități de alimente, ce-i drept, nesemnificative față de perioada dinainte de embargou, au continuat să ajungă în Rusia.

În 2015, din UE în Rusia au ajuns 4314 tone de brânză, dar în 2016, cantitatea vândută a scăzut drastic la 38 de tone, în 2017 a fost 42 t, în 2018 numai 14 t, în 2019, 37 t, iar anul acesta a urcat la 136 t. Înainte de embargou, Uniunea Europeană vindea Rusiei, anual, peste 200.0000 de tone de brânză.

O scădere dramatică au înregistrat și vânzările de unt: de la peste 20.000 t ( 29.966 t în 2013 ) cât comercializau înainte pe piața rusească, companiile europene nu au livrat nici măcar o tonă în 2015! În anii următori, au mai trecut granița spre Rusia nu mai mult de 3 t în 2016 și câte o tonă în anii următori.

Uniunea Europeană a fost nevoită să reducă comerțul cu Rusia de la 342.997 t produse lactate 2013 și 191.379 t în 2014, anul instituirii embargoului, la cantități de numai câteva mii de tone anual. În 2019, de pildă, exporturile de produse lactate au totalizat numai 6566 t.

Comerțul cu carne de porc a înregistrat de asemenea o scădere vertiginoasă după instituirea embargoului. Dacă înainte de 2014, vânzările ( de carne macră, congelată, uscată, afumată sau sărată, de porci vii, de organe și grăsimi ) ajungeau la peste 700-800 de mii de tone pe an, după aceea nu au mai depășit 5000 t decât în 2016, când au atins nivelul de 6817 t. Pagubele înregistrate de UE au fost calculate la peste 1 miliard de euro anual.

De precizat că Moscova a instituit embargoul asupra cărnii de porc din UE, în 2014, invocând motive de ordin sanitar-veterinar, după ce au fost depistate câteva focare de pestă porcină africană în Polonia și statele Baltice, deși Rusia avea pestă porcină africană pe propriul teritoriu, încă din 2007.

Cum a răspuns Uniunea Europeană interdicțiilor Moscovei, în ce privește vânzarea cărnii de porc? Mai întâi a atacat decizia la Organizația Mondială a Comerțului, obținând câștig de cauză și la recursul înaintat de ruși, dar comerțul nu s-a revigorat.Apoi, UE s-a reorientat comercial către China, țară unde pesta porcină africană a făcut ravagii în sectorul creșterii suinelor. În 2014, anul când Rusia a impus embargoul pentru produsele agroalimentare europene, Uniunea Europeană a vândut Chinei 714.463 tone de carne de porc, dar în 2015 cantitatea totală a sărit la 1.126.443 t și a continuat să crească în anii

19

următori: 1.830.825 t în 2016 ca să ajungă la 2.336.200 t în 2019. Principalul furnizor european a fost Germania, care a fost apoi surclasată de Spania. Vânzările de carne de porc din Germania în China, Japonia și Coreea de Sud au fost suspendate, după depistarea unor focare de pestă porcină africană în câteva landuri germane. Berlinul a cerut partenerilor chinezi o reevaluare a situației, astfel încât să poate fi reluate expoturile din landuri libere de PPA.

Comerțul cu carne de pasăre a înregistrat, de asemenea, o scădere semnificativă, de la 55.252 t în 2014, la sub 1500 t anual, ajungând în 2020 la sub 1000 t. Vânzările de carne de vită au început să scadă înainte de embargou, de la 127.266 tone în 2011 la 95.128 t în 2014, dar după interdictul rusesc au scăzut și mai mult, la sub 40.000 t anual.

Embargoul rusesc a afectat puternic și comerțul cu legume și fructe al Uniunii Europene. În anul comercial 2013/2014, au ajuns în Rusia 212.315 tone de tomate produse în fermele europene. În 2014/2015, cantitatea a scăzut la 16.134 t, apoi la 13.027 t, ca să scadă și mai mult în următorii ani, ajungând la numai 5.481 t în 2019/2020.

Vânzările de mere au scăzut, de asemenea, dramatic, ajungând de la câteva sute de mii de tone în fiecare an ( 865.058 t, în 2012/2013 și 652.853 t în 2013/2014 ) la numai 397 în 2018/2019. În alți ani de după instituirea embargoului au fost mai mari, dar nu au depășit 3000 t.

Cantitatea de lămâi vândută anual în Rusia a scăzut de la 130.028 tone în 2013/2014 la numai 13.686 în 2019/2020.

Vinurile nu au făcut obiectul embragoului impus de Rusia. Anual, peste 2.500.000 de hl ajung din spațiul comunitar în Rusia.

Cum a afectat embargoul rusesc sectorul agro-alimentar din România? În ce privește lactatele, înainte de 2014, relația comercială era inexistentă: 0 tone exportate de România pentru consumatorii ruși. În 2014, a ajuns, totuși, o tonă, la fel și în 2015 și în 2017. În plin embargou, în 2016, România a reușit să vândă pe piața rusească o cantitate de 33 tone de lactate. În anul acela, din UE au ajuns în total 21.527 tone.

În ce privește carnea de porc, comerțul era aproape inexistent și înainte de 2014: 4 t în 2007, 9 în 2008 și o tonă în 2009. Pentru următorii ani, nu există date în statisticile Comsiei Europene.

20

Pentru carnea de pasăre și de vită, Observatoarele europene ale piețelor de profil nu oferă date. Pentru tomate, figurează o cantitate de 19 t livrată în 2011/2012. Mere românești: 238 t în 2010/2011 și 38 t în 2011/2012. Cantitatea de vin din România ajunsă în Rusia nu a depășit 6000 de hl decât în 2007/2008. În 2017/2018 a fost 356 t, iar în ultimii doi ani, cât 1 hl pe an!

sursa Comisia Europeană

UNIUNEA EUROPEANA

Publications - African Swine fever - Committee on Agriculture and Rural Development 06-11-2020 11:00 AM CET

African swine fever: State of play (2020.10.27) African swine fever: State of play (2020.01.22) State of play of and the EU measures taken to control African swine fever (2017.10.10) Source : © European Union, 2017 - EP

Publications - DG SANCO - Health and Food Audits and Analysis - Committee on Agriculture and Rural Development 06-11-2020 10:59 AM CET

Presentation by Ruben Tascon, Acting Director, DG SANCO - AGRI Meeting 2020.09.21

Source : © European Union, 2020 - EP

Publications - Presentation of Delegated act on administration of tariff quotas - Committee on Agriculture and Rural Development 06-11-2020 10:59 AM CET

European Commission - Administration of tariff quotas - PoultrySource : © European Union, 2020 - EP

21

Publications - Producer Organisations - Committee on Agriculture and Rural Development 06-11-2020 10:59 AM CET

Study on Producer Organisations Producer Organisations - DG AGRI

Source : © European Union, 2020 - EP

Publications - Presentation of scientific opinions on the health and welfare of rabbits (EFSA) - Committee on Agriculture and Rural Development 06-11-2020 10:59 AM CET

EFSA scientific opinions on rabbit welfare The killing of rabbits for purposes other than slaughter Rabbits farmed in different production systems Stunning methods and slaughter of rabbits

Source : © European Union, 2020 - EP

Publications - Animal Health - Committee on Agriculture and Rural Development 06-11-2020 10:59 AM CET

Animal Health - Delegated Acts - Presentation (2020.01.22) Anti-microbial resistance (2017.11.13)

Source : © European Union, 2020 - EP

Publications - Food 2030 - Research & Innovation for tomorrow's nutrition and food systems - Committee on Agriculture and Rural Development 06-11-2020 10:59 AM CET

Presentation by Mr John Bell, DG Research and Innovation, European Commission

Source : © European Union, 2020 - EP

Publications - The EU farming employment: current challenges and future prospects - Committee on Agriculture and Rural Development 06-11-2020 10:59 AM CET

Presentation of a study on EU farming employment - A. Maucorps & B. Schuh - OIR Gmbh - 5.12.2019

22

Source : © European Union, 2019 - EP

Publications - Kept terrestrial animals - Establishments and traceability: Delegated act - Committee on Agriculture and Rural Development 06-11-2020 10:59 AM CET

Presentation by the European Commission

Source : © European Union, 2019 - EP

Publications - The future of food and farming - Committee on Agriculture and Rural Development 06-11-2020 10:59 AM CET

Megatrends in the agri-food sector (Study presentation - 2019.11.05) Megatrends in the agri-food sector (Study) The Future of Food and Farming (2018.02.22) The Future of Food and Farming - Communication (2017.11.29) Food 2030 - Research & Innovation for tomorrow's nutrition and food systems (2017.11.22)

Source : © European Union, 2019 - EP

Publications - Common Agricultural Policy post-2020 - Committee on Agriculture and Rural Development 06-11-2020 10:59 AM CET CAP Transitionary Measures Regulations - European Commission - Presentation (2019.11.05) Simplification and Subsidiarity - European Commission - Presentation (2019.08.30) A comparative analysis of global agricultural policies - Lessons for the future CAP - Presentation of the study Environmental benefits and simplification - European Commission (2019.01.23-24) The new green architecture - Commissioner Hogan (2019.01.24) Research studies for AGRI Committee

Source : © European Union, 2019 - EP

Publications - State of play in trade negotiations - Committee on Agriculture and Rural Development 06-11-2020 10:59 AM CET

23

State of play in trade negotations - Presentation by the European Commission

Source : © European Union, 2019 - EP

Publications - Impacts of digital economy on the food chain and the CAP - Committee on Agriculture and Rural Development 06-11-2020 10:59 AM CET

M. Pesce, K. Soma - Presentation of study - Impacts of digital economy on the food chain and the CAP

Source : © European Union, 2019 - EP

Publications - Review of administration AGRI tariff rate quotas - Committee on Agriculture and Rural Development 06-11-2020 10:59 AM CET

Presentation by EC DG AGRI, Director for CMO for agricultural products - 2019.02.19

Source : © European Union, 2019 - EP

Publications - Union competition rules to the agricultural sector - Committee on Agriculture and Rural Development 06-11-2020 10:59 AM CET

Presentation by EC DG AGRI, Deputy-Director General R. Mögele - 07.01.2019 Presentation by EC DG COMP, Deputy-Director General C. Madero Villarejo - 07.01.2019 Source : © European Union, 2019 - EP

Publications - Direct Payments - Committee on Agriculture and Rural Development 06-11-2020 10:58 AM CET

Direct payments and support for rural development for 2019-2020 - 2019.01.07 Report on the implementation of Ecological Focus Area - 2017.05.02 Draft Commission Delegated Reg. amending delegated Reg. 639/2014 on rules for direct payments to farmers (inc. greening) - 2017.02.14

24

Draft Commission Delegated Reg. amending delegated Reg. 639/2014 on rules for direct payments to farmers (inc. greening) - 2017.01.26 Implementation on Direct Payments in all Member States - 2015.02.24 Source : © European Union, 2017 - EP

Pandemia a fragmentat puternic Europa, cu recesiuni dure în ţări ca Spania, Italia şi Franţa şi scăderi economice uşoare în Polonia, Suedia şi Lituania. Cicatricile produse de criză vor fi adânci : Bogdan Cojocaru 06.11.2020,

Demonstraţie la Madrid pentru salvarea industriei hoteliere.

♦ Despre efectul pandemiei asupra economiei româneşti, Comisia Europeană scrie că măsurile stricte de lockdown au afectat negativ cheltuielile consumatorilor ♦ În plus, perturbările din lanţurile de aprovizionare internaţionale au încetinit producţia şi exporturile ♦ S-au redus şi importurile, dar mai slab, iar în aceste condiţii balanţa comercială a continuat să se deterioreze.

Comisia Europeană prezice pentru acest an o recesiune uşor mai blândă decât decât arătau calculele anterioare, din vară, însă şi o revenirea mai lentă, care va fi influenţată în mare parte de cât de dur va fi lovită economia europeană de cel de-al doilea val al pandemiei.

Noile proiecţii arată şi că economia UE merge în mai multe viteze, anul 2020 aducând recesiuni moderate, de sub 4%, în state precum Lituania, Irlanda, Suedia, Polonia şi Danemarca, şi deosebit de dure în Spania, Italia, Croaţia, Franţa, Portugalia şi Grecia. De asemenea, se observă că în ansamblu economiile din Europa Centrală şi de Est vor înregistra anul acesta o scădere economică mai mică decât cea a zonei euro. În est, impactul pandemiei asupra economiei va fi cel mai slab în Polonia şi cel mai dur în

25

Croaţia, o ţară turistică. Totodată, în regiune, Polonia va recupera cel mai repede ce a pierdut în criză. Economia poloneză este de altfel singura din UE care în criza financiară globală a reuşit să evite recesiunea, crescând până la venirea pandemiei neîntrerupt de un sfert de secol.

Cât despre Germania, cea mai mare economie europeană, de care depind în mare parte industriile din est, prognoza de toamnă a CE nu aduce nimic spectaculos: o recesiune moderată urmată de o recuperare de lentă, de aproape doi ani.

În cazul României, al cărei PIB este estimat să se contracte cu 5,2% anul acesta şi să urce cu 3,3% în 2021 şi cu 3,8% în 2022, CE a remarcat că scăderea din 2020 va fi mai puţin severă, însă incertitudinile rămân foarte ridicate având în vedere evoluţia recentă a pandemiei, iar „economia nu este aşteptată să revină la nivelurile de dinainte de criză înainte de sfârşitul anului 2022“. În vară, CE estima pentru România o scădere economică de minus 6% anul acesta şi o creştere de 4% în 2021. Proiecţiile nu se întindeau până în 2022.

Despre efectul pandemiei asupra economiei româneşti, Comisia scrie că măsurile stricte de lockdown au afectat negativ cheltuielile consumatorilor. În plus, perturbările din lanţurile de aprovizionare internaţionale au încetinit producţia şi exporturile. S-au redus şi importurile, dar mai slab, iar în aceste condiţii balanţa comercială a continuat să se deterioreze.

Despre Polonia, experţii CE scot în evidenţă că economia a început deja să-şi revină din recesiunea cauzată de pandemia de Covid-19, însă creşterea numărului de infecţii ar putea acţiona ca o frână. Noile estimări arată o scădere a PIB de 3,5% anul acesta, o evoluţie care reflectă în special severitatea contracţiei din al doilea trimestru - o scădere de aproape 9% în ritm trimestrial, cu toate componentele exceptând consumul guvernului fiind afectate semnificativ. Consumul privat, motorul de creştere economică din ultimii ani, a suferit o contracţie de peste 10%. Însă trimestrul trei a adus, probabil, o revenire puternică mulţumită retragerii măsurilor de lockdown şi refacerii lanţurilor de aprovizionare. CE a calculat că economia poloneză va rămâne sub nivelul din 2019 până la finalul anului viitor. PIB-ul ar urma să crească cu 3,3% în 2021 şi cu 3,5% în 2022.

Şi economia Ungariei a început să se recupereze, dar şi aici al doilea val de infecţii reprezintă un risc major. Creşterea PIB-ului şi-ar putea reveni în 2021-2022 cu ajutorul programelor de stimulare. Comisiei i-a atras atenţia faptul că PIB-ul s-a prăbuşit cu peste 13% în al doilea trimestru din 2020, în ritm anualizat, după o creştere puternică în anul anterior. Deşi politicile de amortizare a impactului primului val al pandemiei au fost mai puţin dure

26

decât în cele mai multe state membre ale UE, economia maghiară a fost afectată din cauza expunerii ridicate la industrii foarte ciclice, cum este cea auto, dar şi la turism şi la transportul aerian, segmente afectate sever de pandemie. Activitatea economică şi-a revenit accelerat după retragerea măsurilor de lockdown şi refacerea lanţurilor de aprovizionare internaţionale. CE notează şi faptul că Ungaria se confruntă acum cu un nou val puternic al pandemiei. PIB-ul maghiar este aşteptat să scadă cu minus 6,4% anul acesta şi să urce cu 4% în 2021 şi cu 4,5% în 2022.

Şi în Cehia, cea mai matură economie din Europa Centrală şi de Est, actualul val de infectări şi noile măsuri de încetinire a pandemiei vor afecta revenirea economiei care abia începuse să-şi facă simţită prezenţa. PIB-ul este estimat să se prăbuşească cu aproape 7% în 2020 şi să revină la nivelul de dinainte de recesiune abia la finalul anului 2022. Consumul privat, coloana vertebrală a creşterii din ultimii ani, se va comprima cu 5% anul acesta, reflectând incertitudinile şi restricţiile. Comerţul va fi afectat puternic din cauza structurii exporturilor cehe. Natura puternic prociclică a unor sectoare, cum ar fi cel auto, va duce la scăderea balanţei comerciale anul acesta. Însă, dacă lanţurile de aprovizionare rămân funcţionale în pofida provocărilor pe care le are în faţă sectorul auto, industria manufacturieră şi exporturile ar trebui să-şi continue revenirea în 2021 şi 2022. CE estimează pentru anul acesta o scădere a PIB-ului ceh de minus 6,9%, urmată de creşteri de 3,1% în 2021 şi de 4,5% în 2022.

Croaţia, cu o economie dependentă de turism, va înregistra în anul curent o scădere a PIB de minus 9,6%, pierdere pe care nu o va putea recupera nici în 2022. Germania a trecut printr-o recesiune istorică, cu o scădere a PIB-ului de -5,6% anul acesta, însă revenirea îşi va urma cursul în 2021 şi 2022, alimentată de exporturi şi de consumul privat. 2022 va fi anul revenirii economiei la nivelul de dinaintea crizei, aceasta dacă recesiunea şi pandemia nu afectează capacitatea productivă. CE prognozează pentru zona euro o recesiune de 7,8% anul acesta, şi una de 7,4% pentru UE.

Situație alarmantă în apicultura europeană noiembrie 6, 2020 agrimanet

Situație alarmantă în apicultura

27

europeană: anul acesta a fost obținută cea mai scăzută recoltă de miere din ultimele decade; ce măsuri au luat autoritățile românești în 2020 pentru sectorul apicol

Din cauza fenomenelor meteorologice extreme (ploi torențiale și secetă puternică), apicultorii din Ungaria au obținut anul acesta numai 10% din producția de miere de salcâm înregistrată în mod obișnuit, stuparii din Austria spun că o recoltă așa slabă la toate sortimentele nu au mai avut de zeci de ani, cei din Portugalia au raportat o cantitate cu 80% mai mică decât în anii precedenți, iar apicultorii italieni, mai ales cei din sudul țării, au anunțat o scădere de peste 70%, arată CopaCogeca într-un articol publicat ieri, 5 noiembrie, pe siteul asociației, care estimează o scădere cu 40% la nivelul uniunii.

Producția europeană satisface numai 64% din consum. Diferența este acoperită cu miere din import

Scăderea ofertei de miere din producția europeană nu va antrena o creștere a prețului mierii la producător. Prin urmare, cei 650.000 de apicultori din toată Uniunea Europeană, care dețin un număr total de aproximativ 10.000.000 de familii de albine, nu vor vinde mierea mai scump. Producția europeană satisface numai 64% din consum. Diferența este acoperită cu miere din import, în special din țări asiatice, despre care un studiu recent al Organizației Mondiale a Apicultorilor, Apimondia, spune că furnizează cantități mari de miere adulterată și ieftină, afectând astfel veniturile apicultorilor corecți.

CopaCogeca reclamă aceeași situație și cere autorităților europene să impună reguli mai clare privind etichetarea mierii, care să cuprindă menționarea țării de origine, și să controleze cu strictețe importurile din țările din afara Uniunii Europene. În prezent, mierea din afara spațiului european este cupajată cu miere din producția internă, iar pe eticheta borcanului de pe raftul marketului scrie: ”miere provenită din UE și din afara UE”.

”Anul trecut noi am tras un semnal de alarmă, cerând Comisiei Europene să instituie o situație de urgență pentru apicultură și să facă un plan de acțiune. Este clar că situația apicultorilor nu se îmbunătățește, se înrăutățește. Ei trebuie să-și câștige existența, milioane de fermieri să polenizeze culturile lor și toată lumea să beneficieze de serviciile ecosistemice furnizate de albine. Situația din apicultura europeană riscă să producă efecte negative și în afara sectorului”, a avertizat Etienne Bruneau, președintele Grupului de lucru pentru apicultură din cadrul Copa-Cogeca.

28

Anul acesta, guvernul Orban a decis acordarea unui ajutor de minimis de 25 de lei/familie de albine, cu condiția ca apicultorii să aibă stupii înregistrați la ANZ și ANSVSA. Totodată, prin Planul Național Apicol a fost alocată numai pentru anul acesta o sumă de peste 5.000.000 de euro, a doua cea mai mare sumă la nivel european.

Parlamentul României a adoptat anul acesta o lege, deja promulgată, care prevede amenzi drastice pentru falsificatorii de miere și pentru nerespectarea regulilor privind etichetarea mierii.

Astfel, potrivit noii legi care modifică legea 383/2013, ”producătorii, procesatorii şi comercianţii sunt obligaţi să afişeze vizibil pe etichetă ţara de origine pentru mierea de albine. Pentru amestecurile de miere provenite din comunitatea europeană şi/sau ţări terţe, producătorii, procesatorii şi comercianţii sunt obligaţi să afişeze vizibil pe etichetă, țara sau țările de origine, după caz. Este interzisă inscripționarea pe etichetă a sintagmei «Produs Românesc» dacă nu sunt respectate prevederile art. 2 din Legea nr. 168/2017 privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua națională a produselor agroalimentare românești. În caz contrar, va fi aplicată o amendă de la 20000 lei la 30000 lei.

Marian Irinei, consilierul pentru probleme de apicultură al ministrului Adrian Oros, a anunțat pe facebook că este în lucru un ordin de ministru în baza căruia va putea fi aplicată noua lege a apiculturii. Mai mlte analize pe Lantul alimentar

Portal lansat de Comisia Europeană pentru facilitarea comerțului internațional pentru firmele mici și mijlocii 6 noiembrie 2020 La data de 16 octombrie 2020 Comisia Europeană a lansat portalul gratuit Access2Markets pentru a sprijini comerțul întreprinderilor mici și mijlocii dincolo de granițele Uniunii Europene.

Noul portal răspunde solicitărilor părților interesate de a explica mai bine acordurile comerciale și de a ajuta companiile să se asigure că produsele lor sunt eligibile pentru reduceri de taxe.

Uniunea Europeană are o mare rețea de acorduri comerciale cu peste 70 de țări și regiuni și în prezent negociază o serie de noi oferte.

Access2Markets transformă acest set complex de reguli în informații practice, astfel încât firmele mai mici să poată avea acces mai ușor la informații privind condițiile comerciale pentru importul de bunuri în Uniunea Europeană și pentru exportul de bunuri, în peste 120 de piețe externe. Portalul permite companiilor să găsească informații despre bunurile

29

importate și exportate, precum: tarife, impozite, reguli de origine, cerințe ale produsului, proceduri vamale, bariere comerciale, statistici privind fluxul commercial.

Noul portal Access2Markets include, explicații, tutoriale și întrebări frecvente pentru a ajuta la analizarea beneficiilor comerțului cu fiecare dintre partenerii comerciali ai UE.

De asemenea, oferă o prezentare generală a legislației UE cu privire la produse și servicii, precum și detalii de contact pentru autoritățile vamale și alte autorități publice din statele membre ale UE și pentru partenerii comerciali ai UE. Firmele pot utiliza, de asemenea, portalul pentru a contacta DG TRADE (Directoratul General pentru Comerț) pentru a raporta barierele comerciale pe care le întâmpină.

Instrumentul de autoevaluare Access2Markets, ROSA(Autoevaluarea regulilor de origine), oferă asistență specială cu privire la regulile care definesc „naționalitatea economică” a unui produs, cunoscute sub numele de „reguli de origine”. Acestea sunt personalizate în fiecare tranzacție comercială, asigurându-se că sectoarele sensibile ale pieței sunt protejate și că companiile pot solicita taxe vamale reduse sau eliminate, astfel cum sunt stabilite în acord.

Fiecare produs comercializat la nivel internațional are un cod care determină ce taxe de import și taxe naționale sau locale trebuie plătite. În Access2Markets, companiile pot găsi nu numai codul, ci și ce taxe trebuie să plătească în fiecare jurisdicție. Instrumentul My Trade Assistant al portalului permite companiilor să caute informații despre taxe, impozite, reguli de produs și cerințe, de la un produs la altul, pentru fiecare piață.

Portalul este optimizat pentru utilizare pe smartphone-uri și tablete, include o serie de funcții suplimentare ușor de utilizat pentru a ajuta oamenii de afaceri să profite la maximum de acordurile comerciale ale UE gratuit.

Portalul Access2Markets poate fi accesat fie direct la: https://trade.ec.europa.eu/access-to-markets/en/content, fie accesând website-urile ANSVSA şi DSVSA judeţene şi a muncipiului Bucureşti.

30

....................................................

UK

Marea Britanie: Lanțurile globale de aprovizionare cu condimente și plante medicinale sunt susceptibile de fraudă alimentară By RO.aliment November 5, 2020

Un nou studiu privind autenticitatea salviei constată că mai mult de un sfert din produsele prelevate în Marea Britanie sunt adulterate. Rezultatele, spun cercetătorii, subliniază că lanțurile globale de aprovizionare cu condimente și plante medicinale sunt susceptibile de fraudă alimentară.

Ancheta a fost condusă de profesorul Chris Elliott și desfășurată de cercetători de la Institutul pentru Securitate Alimentară Globală (IGFS) de la Universitatea Queen’s, Belfast.

Un total de 19 mostre de salvie au fost examinate în perioada august – septembrie 2020. Probele au fost achiziționate de la principalii comercianți online cu amănuntul și de la marile rețele de supermarketuri din Marea Britanie, precum și de la magazine independente, cum ar fi magazinele alimentare etnice.

Cercetătorii au folosit un „amestec personalizat” de spectroscopie și modelare chimiometrică pentru a identifica „amprenta” alimentară. Această abordare acreditată ISO a fost dezvoltată de profesorul Elliott și echipa sa de la ASSET Technology Center de la IGFS din Belfast. Analizele au fost efectuate de Bia Analytical Ltd, o companie recent înființată de la IGFS, specializată în testarea autenticității produselor alimentare.

„Testarea a arătat că puțin peste 25% dintre toate probele de salvie analizate au fost puternic adulterate”, a detaliat profesorul Elliott. Niciunul dintre brandurile vândute de marile lanțuri de supermarketuri din Marea Britanie nu a conținutînsă produse adulterate. Cu toate acestea, o parte din salvia

31

vândută prin intermediul comerțului electronic și prin canale independente a fost „botezată” cu alte frunze, cum ar fi frunzele de măslin.

„Toate eșantioanele de salvie care s-au dovedit a fi adulterate au fost achiziționate de la lanțuri de retail mici, independente sau de la comercianții online cu amănuntul și niciunul nu provine de la lanțurile de supermarketuri din Marea Britanie eșantionate”, a confirmat profesorul Elliott.

Cercetătorii au spus că nu că nivelurile de adulterare detectate nu cred să fie dăunătoare, dar au subliniat că frauda alimentară „prezintă întotdeauna un potențial” negativ pentru siguranța alimentară și pericol pentru sănătatea publică.

Ierburile: o țintă predilectă pentru fraudatori?

Acest studiu din 2020 se bazează pe lucrările anterioare întreprinse de IGFS, care a descoperit în 2015 că aproximativ una din patru probe de oregano uscat din Marea Britanie conțineau alte ingrediente decât planta de pe etichetă.

IGFS a declarat că descoperirea sa din 2015 a provocat „tsunami” în industria ierburilor și condimentelor, rezultatele fiind urmate de un număr de reglementări venite de la autoritățile internaționale din domeniul standardelor alimentare. Acest efort a dus la cel puțin o urmărire penală.

„Sunt trist să confirm că încă o dată am identificat o problemă majoră legată de lanțurile de aprovizionare asociate cu aprovizionarea cu ierburi și condimente către consumatorul britanic. Potențialul de a înșela în aceste lanțuri de aprovizionare a fost recunoscut ca o problemă globală ”, a remarcat profesorul Elliott.

O cercetare românească citată în studiu

Slăbiciunea lanțurilor internaționale complexe de aprovizionare cu plante și preocupările ridicate de cercetările IGFS au fost confirmate în alte studii independente.

Cel mai recent, în 2019, cercetătorii români au folosit testarea ADN pentru a analiza autenticitatea a aproape 6.000 de produse din 37 de țări. Aproape o treime din produsele testate s-au dovedit a conține alte ingrediente decât cele etichetate. Această cercetare a fost condusă de Dr. Mihai Cristian Ichim de la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Științe Biologice din România.

32

La fel ca profesorul Elliott, dr. Cristin a subliniat că adulterarea produselor pe bază de plante este o problemă globală semnificativă, iar plantele mai scumpe sunt înlocuite cu ingrediente de umplutură ieftine pentru a oferi profituri mai mari comercianților fără scrupule.

„Rezultatele noastre confirmă prezența pe scară largă a produselor din plante adulterate pe piața globală. Produsele din plante adulterate conțin contaminanți nedeclarați, înlocuitori și specii de umplutură”, explica dr. Ichim. Acesta poate fi rezultatul unei activități „motivate economic și frauduloase”, a sugerat el la acea vreme.

Câteva „vești bune”: reducerea fraudei la oregano

Pe lângă examinarea autenticității salviei, ancheta IGFS din 2020 a revizuit problema adulterării oregano-ului. Aici, a spus profesorul Elliott, avem „vești bune”.

Adulterarea origanului pare să se fi redus „semnificativ” din 2015, a relevat studiul. Un total de 20 de eșantioane de oregano au fost testate în această vară, iar studiul a constatat doar un caz de adulterare de oregano – o scădere de cinci ori față de acum cinci ani.

„Sunt încântat să vă arăt că, după șocul cauzat de studiul nostru original despre oregano din 2015, în noul nostru sondaj s-a găsit o singură incidență a adulterării oregano. Acest lucru arată în mod clar că, atunci când se verifică lanțurile de aprovizionare, se reduce incidența fraudelor în mod substanțial ”, a sugerat profesorul Elliott.

IGFS a difuzat rezultatele acestui ultim studiu pentru o potențială urmărire a produselor adulterate, cu rețeaua de informații despre industria alimentară, Unitatea Națională pentru Criminalitatea Alimentară și Unitatea Scoțiană pentru Criminalitate și Incidente Alimentare.

FRANTA, GERMANIA

GEA vinde două firme de echipamente pentru Industria laptelui meatmilk 6 noiembrie 2020 După cum informează DairyReporter, în conformitate cu optimizarea strategică a portofoliului său, GEA Group AG a declarat că cedează două companii care făceau parte din divizia sa de tehnologii agricole, mai precis, de tehnologii de ferme de lapte și procesare a laptelui.

Companiile sunt GEA Farm Technologies Japy SAS, un producător francez de rezervoare de răcire a laptelui cu sediul în Dijon, și Royal De Boer

33

Stalinrichtingen B.V., un furnizor european de diferite tipuri de echipamente pentru hambar cu sediul în Leeuwarden din Olanda.

Holdingul german Mutares SE & Co. KGaA a cumpărat cele două firme. Combinate, cele două companii au generat venituri de aproximativ 50 milioane de euro (58,8 milioane de dolari) în 2019.

Ambele părți au convenit să nu dezvăluie detaliile financiare ale tranzacției care face obiectul aprobării controlului fuziunii. Încheierea tranzacției este așteptată în decembrie 2020.

„Suntem încântați că Mutares SE & Co. KGaA va deveni noul proprietar al ambelor companii, deoarece Mutares este în măsură să dezvolte potențialul de afaceri al fiecărei companii în cea mai bună măsură posibilă”, a spus Stefan Klebert, CEO al Grupului GEA.

Vânzarea va permite diviziei de tehnologii agricole GEA să se concentreze pe automatizarea și digitalizarea instalațiilor și proceselor de muls, soluții inteligente pentru gestionarea efectivelor și pe produse care asigură calitatea laptelui, garantează igiena instalațiilor și îmbunătățesc sănătatea vacilor.

GEA a declarat că divizia va continua să ofere o gamă de produse și sisteme de manipulare a gunoiului de grajd, în special pentru piața nord-americană. Potrivit sursei citate, GEA va păstra accesul la portofoliul de produse al ambelor companii cedate, pentru a continua să servească nevoile individuale ale clienților.

CHINA

Bruceloza continua sa se extinda in China. Numarul infectarilor s-a dublat Agroromania.ro , 06 Nov. 2020

34

China se confrunta cu o noua epidemie, dupa ce bruceloza a infectat de doua ori mai multi oameni fata de cat se raportase initial.Focarul de imbolnaviri a aparut dupa ce o bacterie a fost scapata anul trecut dintr-un laborator al unei companii bio-farmaceutice care produce vaccinuri pentru animale, autoritatile chineze oferind informatii publice despre epidemie doar in luna septembrie a acestui an.

 Guvernul a testat 55.725 de locuitori ai orasului, dintre care 6.620 au avut pana in prezent rezultate pozitive la bruceloza, a anuntat guvernul din Lanzhou in cadrul unei conferinte de presa, potrivit unei informatii publicate joi de cotidianul Global Times.

 Noua cifra arata aproape o dublare a cazurilor - de la 3.245 de rezultate pozitiv la 14 septembrie.

Obtine profit de 3 000 de euro pe luna cu propria ta covrigarie Cate covrigarii intalnesti in drumul tau spre serviciu Numai in zona centrului vechi din capitala sunt vreo 10 Si numarul lor este in crestere Daca esti un pic atent aproape fiecare covrigarie are clienti care stau la coada asteptand sa cumpere covrigi calzi Te-ai intrebat de...

Bruceloza este o boala transmisa de animale sau prin produse de origine animala. In general, nu se transmite de la om la om, insa poate provoca febra, dureri articulare si dureri de cap.

 Unele simptome pot deveni cronice si nu dispar niciodata. Un laborator public din oras a folosit in iulie-august 2019 un dezinfectant expirat pentru productia de vaccinuri anti-bruceloza destinate animalelor, au anuntat autoritatile chineze.

 In consecinta, sterilizarea a fost incompleta iar bacteriile au fost inca prezente in emisiile de gaze ale companiei - uzina bio-farmaceutica din Lanzhou pentru cresterea animalelor.

 Gazul contaminat s-a raspandit prin aer pana la Institutul de Cercetari Veterinare din apropiere, unde a infectat aproape 200 de persoane, in decembrie anul trecut.

 Bruceloza (numita si febra ondulanta sau febra de Malta) debuteaza cu stadiul acut bacteriemic, urmat de stadiul cronic, care poate dura mai multi ani si poate implica mai multe tesuturi. Infectiile produse de Brucella sunt larg raspandite pe glob.

 Bruceloza a fost descrisa pentru prima data in 1861 in Malta, de unde si o denumire a ei – febra maltica. In 1886, agentul patogen al acestei febre a

35

fost descoperit de Bruce, de unde si denumirea acestui agent, Brucela, si a bolii – bruceloza.

SANATATE si GASTRONOMIE

FARMACIA VERDE – Hreanul, un antibiotic natural 6 noiembrie 2020 În antichitate, hreanul era folosit împotriva durerilor de cap, răcelilor, dar și în preparate culinare. Ațentie însă, propietățile  sale terapeutice, aplicate în necunoștință de cauză, ne pot pune viața în pericol. Mai multe informații despre cine are voie să consume sau nu această plantă aflăm în rubrica ”Minutul de sănătate”:

https://youtu.be/p3vkLa1Y9JQ

DOSAR

Campania electorală pentru alegerile parlamentare începe vineri şi se încheie pe 5 decembrie. Reguli speciale, în contextul pandemiei de coronavirus Ana Petrescu | astăzi,

Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie începe vineri şi se va încheia pe 5 decembrie la ora 7.00. Campania se va fi în condiţii similare celei pentru alegerile locale, în contextul pandemiei de SARS-CoV-2. Astfel, întrunirile şi evenimentele electorale desfăşurate în spaţiul închis se vor desfăşura cu maximum 20 de persoane, iar cele în aer liber cu maximum 50 de persoane. În cazul acţiunilor desfăşurate pe stradă, numărul persoanelor care se deplasează sau formează un grup este limitat la 6, iar pentru acţiunile din uşă în uşă la 2 persoane. De asemenea, cei care participă la o acţiune electorală din uşă în uşă sau la una de distribuire a materialelor de propagandă electorală vor purta masca de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, pe toată durata interacţiunii între acestea şi cetăţeni, menţinând distanţa fizică de minimum un metru între oricare doi oameni.

Calendarul pentru alegerile parlamentare aprobat prin  hotărâre de Guvern este următorul: 

36

„- 6 noiembrie – începerea campaniei electorale.

- 16 noiembrie - Ministerul Afacerilor Externe comunică Autorităţii Electorale Permanente propunerile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare privind sediile secţiilor de votare din străinătate.

- 18 noiembrie – constituirea oficiilor electorale.

- 21 noiembrie – desemnarea, prin tragere la sorţi computerizată, a preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară şi a locţiitorilor acestora, precum şi a preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate.

- 21 noiembrie - desemnarea preşedinţilor birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă şi a locţiitorilor acestora.

- 21 noiembrie - imprimarea buletinelor de vot.

- 24 noiembrie – constituirea birourilor electorale ale secţiilor de votare;

- 3 decembrie, ora 24.00 - depunerea sau livrarea plicurilor exterioare conţinând documentele de vot prin corespondenţă la sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă.

- 5 decembrie, ora 7.00 - încheierea campaniei electorale.

- 5 decembrie, ora 7.00 - Începerea votării în străinătate.

- 5 decembrie, ora 21.00 - Încheierea votării în străinătate.

- 5 decembrie, între orele 21.00 - 23.59 - Continuarea votării în străinătate pentru alegătorii aflaţi la ora 21.00 la sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care la ora 21.00 se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot.

- 6 decembrie, ora 7.00 - începerea votării.

- 6 decembrie, ora 21.00 - încheierea votării.

- 6 decembrie, între orele 21.00 - 23.59 - Continuarea votării în ţară şi străinătate pentru alegătorii aflaţi la ora 21.00 la sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care la ora 21.00 se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot”.

37

Reguli sanitare pentru campania electorală 

Ministerul Sănătăţii a emis pe 2 noiembrie un ordin privind stabilirea unor măsuri de sănătate publică necesar a fi respectate pentru desfăşurarea în siguranţă a evenimentelor/întrunirilor/acţiunilor aferente campaniei electorale pentru Senat şi Camera Deputaţilor din acest an. Documentul trasează o serie de măsuri care au scopul de a limita răspândirea COVID-19 în timpul campaniei. 

Astfel prevederile sunt:

„1. menţinerea distanţei fizice de minimum 1 metru între participanţii la evenimente/întruniri/acţiuni, inclusiv cele desfăşurate pe stradă sau din uşă în uşă; 2. asigurarea condiţiilor necesare spălării sau dezinfecţiei regulate a mâinilor la locul de desfăşurare a evenimentelor/întrunirilor/acţiunilor (preferabil portului mănuşilor); în cazul în care participanţii la activităţile electorale utilizează mănuşile, acestea vor fi schimbate frecvent evitându-se atingerea feţei cu mănuşile; 3. asigurarea curăţeniei şi dezinfecţia riguroasă a încăperilor, inclusiv a toaletelor; 4. purtarea măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, pe toata perioada desfăşurării evenimentelor/întrunirilor/acţiunilor aferente campaniei electorale; 5. afişarea, în locuri vizibile, a regulilor de acces şi de protecţie individuală privind purtarea măştii de protecţie, spălarea/dezinfecţia mâinilor, distanţarea fizică. Evenimente de campanie care presupun prezenţa fizică a participanţilor Având în vedere riscul reprezentat de transmiterea virusului SARS-CoV-2 între persoane prin intermediul picăturilor de secreţii respiratorii, în scopul reducerii/evitării aglomeraţiei şi a contactelor interumane, se impune respectarea unor măsuri în cazul organizării de evenimente/întruniri/acţiuni care presupun prezenţa fizică a participanţilor, după cum urmează: Limitarea numărului de persoane: 

38

a) în cazul evenimentelor/întrunirilor desfăşurate în spaţiu închis, limitarea numărului participanţilor la maximum 20; b) în cazul evenimentelor/întrunirilor desfăşurate în aer liber, limitarea numărului participanţilor la maximum 50; c) în cazul acţiunilor desfăşurate pe stradă, limitarea numărului persoanelor care se deplasează în grup sau formează un grup la maximum 6; d) în cazul acţiunilor din uşă în uşă, limitarea numărului persoanelor care compun echipele la maximum 2. II.2. Organizatorii evenimentelor/întrunirilor/acţiunilor au obligaţia de a asigura şi de a respecta următoarele măsuri şi reguli: a) purtarea măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, de către toţi participanţii la evenimente/întruniri; b) afişarea, în locuri vizibile, a unor afişe şi/sau indicatoare privind regulile de acces în perimetrul/incinta/spaţiile în care se desfăşoară evenimentele/întrunirile, precum şi regulile de protecţie individuală privind purtarea măştii de protecţie, spălarea/dezinfecţia mâinilor, distanţarea fizică; c) efectuarea triajului observaţional şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru toate persoanele care intră/sosesc în spaţiul în care se desfăşoară evenimentele/întrunirile; d) interzicerea accesului persoanelor care prezintă semne vizibile de infecţie respiratorie la evenimente/întruniri; e) asigurarea unor fluxuri de intrare/ieşire separate, unice, ce vor facilita menţinerea distanţei fizice de minimum 1 metru între participanţi; f) limitarea duratei evenimentelor/întrunirilor desfăşurate în spaţiu închis la maximum 2 ore; g) asigurarea unei suprafeţe de minimum 4 mp/persoană, în cazul evenimentelor/întrunirilor/acţiunilor desfăşurate în aer liber; h) distribuirea materialelor de propagandă electorală se va face la standuri de autoservire; 

39

i) asigurarea de recipiente de colectare/coşuri de gunoi cu capac, dedicate exclusiv aruncării măştilor de protecţie şi, eventual, a mănuşilor, în funcţie de numărul de participanţi estimat; Organizatorii evenimentelor/întrunirilor/acţiunilor au obligaţia de a asigura şi de a respecta următoarele măsuri şi reguli: a) purtarea măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, de către toţi participanţii la evenimente/întruniri; b) afişarea, în locuri vizibile, a unor afişe şi/sau indicatoare privind regulile de acces în perimetrul/incinta/spaţiile în care se desfăşoară evenimentele/întrunirile, precum şi regulile de protecţie individuală privind purtarea măştii de protecţie, spălarea/dezinfecţia mâinilor, distanţarea fizică; c) efectuarea triajului observaţional şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru toate persoanele care intră/sosesc în spaţiul în care se desfăşoară evenimentele/întrunirile; d) interzicerea accesului persoanelor care prezintă semne vizibile de infecţie respiratorie la evenimente/întruniri; e) asigurarea unor fluxuri de intrare/ieşire separate, unice, ce vor facilita menţinerea distanţei fizice de minimum 1 metru între participanţi; f) limitarea duratei evenimentelor/întrunirilor desfăşurate în spaţiu închis la maximum 2 ore; g) asigurarea unei suprafeţe de minimum 4 mp/persoană, în cazul evenimentelor/întrunirilor/acţiunilor desfăşurate în aer liber; h) distribuirea materialelor de propagandă electorală se va face la standuri de autoservire; i) asigurarea de recipiente de colectare/coşuri de gunoi cu capac, dedicate exclusiv aruncării măştilor de protecţie şi, eventual, a mănuşilor, în funcţie de numărul de participanţi estimat; În acest context se recomandă evitarea acestor acţiuni şi transmiterea materialelor de propagandă electorală online. Măsuri specifice: 

40

1. persoanele care participă la o acţiune electorală din uşă în uşă sau la o acţiune de distribuire a materialelor de propagandă electorală vor purta masca de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, pe toată durata interacţiunii între acestea şi cetăţeni, menţinând distanţa fizică de minimum 1 metru între oricare două persoane; de asemenea, vor evita orice interacţiune apropiată cu persoanele care prezintă semne şi/sau simptome de boli respiratorii; 2. în situaţia în care persoanele care participă la o acţiune electorală din uşă în uşă sau la o acţiune de distribuire a materialelor de propagandă electorală prezintă semne şi/sau simptome de boli respiratorii, acestea nu vor participa la acţiunile în cauză şi se vor adresa medicului de familie pentru consult; 3. persoanele care participă la o acţiune electorală din uşă în uşă sau la o acţiune de distribuire a materialelor de propagandă electorală îşi vor dezinfecta mâinile înainte de începerea acţiunii; 4. se recomandă ca persoanele care participă la o acţiune electorală din uşă în uşă să nu pătrundă în interiorul locuinţelor; 5. materialele de propagandă electorală (broşuri, pliante etc.) vor fi oferite prin plasarea pe clanţa uşii şi/sau în cutia poştală etc.; 6. în situaţia în care se impune instruirea persoanelor care vor participa la o acţiune electorală din uşă în uşă sau la o acţiune de distribuire a materialelor de propagandă electorală, aceasta se va face pe cât posibil la distanţă, online sau telefonic. În cazul în care instruirea se va face în spaţii închise sau în aer liber, se vor aplica regulile specifice, stabilite potrivit legislaţiei în vigoare”.

  * * *

Cele mai scumpe alimente din lume: care sunt și de ce costă atât . Angela Alexandru 06 Nov 2020 - Interviuri și Analize Cele mai scumpe alimente din lume sunt unele atipice și nu tocmai cunoscute, poate și pentru că nu sunt chiar populare și accesibile ca achiziție ținând cont de faptul că prețul este, uneori, unul exagerat de mare. Totuși, deși o cantitate infimă a acestor alimente costă mai bine de câteva sute de euro, valoarea lor este justificată având în vedere unii factori de producție.

41

Să încerci să faci o catalogare a celor mai scumpe alimente din lume se poate dovedi o misiune provocatoare, poate și pentru că o astfel de listă numără mai mult de zece nominalizări, câte am strâns (le-am ales pe cele mai interesante). Un lucru este clar, și anume faptul că fiecare țară are propria bucătărie și comori gastronomice importante și se poate mândri cu alimente cu prețuri uriașe.

Și totuși ce face cele mai scumpe alimente să fie astfel etichetate, ce le face atât de deosebite? Poți citi în lista de mai jos despre câteva dintre astfel de produse, care au prețuri de achziție extrem de ridicate, lucru care condiționează cumva accesibilitatea lor. Însă sunt, cu siguranță, produse pe care ți-ai dori să le guști cel puțin măcar o dată în viață, ținând cont că sunt unice și rare, dar și cu gusturi despre care se spune că sunt senzaționale.

TOP 10 cele mai scumpe alimente din lume

1. Șofranul

Un condiment aparte, originar din Orientul Mijlociu. Cunoscut și ca "aurul roșu", acesta se poate vinde cu un preț care variază între 100 și 400 de dolari per 100 de grame. Motivul pentru care este atât de scump constă în faptul că poate fi cules doar într-o anumită perioadă a anului, timp de o săptămână sau două și doar cu mâna, pentru extragerea lui fiind impusă o muncă laborioasă, îndelungată și meticuloasă. Considerat cel mai scump ingredient, pentru "prepararea" unui singur kilogram pot fi necesare până la 300.000 de flori, notează BBC.

2. Caviarul Almas

Caviarul Almas (diamant în rusă) este un bun de lux, produs din ouă ce provin de la sturionul sălbatic care înoată în sudul Mării Caspice și în Marea Neagră (specie amenințată cu dispariția). Tipul ăsta de caviar mai este cunoscut drept caviarul alb (caviar albino), claritatea lui conferindu-i și calitatea. Considerat o delicatesă, caviarul Almas are un preț ridicat și pentru că un pește are nevoie de două decenii pentru a ajunge la maturitate pentru a depune ouăle, doar o dată la 2-4 ani. Ambalat în cutii de aur de 24 de karate, un kilogram se vinde cu 25.000-34.500 de dolari.

42

3. Trufe albe

Supranumită și "regina trufelor", trufa albă este cea mai scumpă și cea mai valoroasă dintre cele 150 de specii de ciuperci care cresc pe continentul european. Se poate vinde cu 2.100 de dolari pe kilogram, ceea ce o înscrie pe lista celor mai scumpe alimente din lume. O explicație constă în condițiile speciale care se impun creșterii ei (se găsește doar în sălbăticie - rareori se cultivă), dar și pentru că are o aromă intensă deosebită.

4. Șuncă uscată iberică

Jamon Iberico este produsă în Spania și Portugalia și se vinde cu aproape 400 de dolari/kilogram. Cererea ridicată de preț este pusă pe seama faptului că porcii de la care provine șunca sunt hrăniți, în ultima parte din viața lor, doar cu un anumit tip de ghinde, urmând un regim strict, lucru care conferă cărnii un gust aparte. Până și etichetarea acesteia este una strictă, existând diverse catalogări în funcție de calitatea șuncii. 

5. Brânză Pule

Cu un preț estimat la peste 1000 de euro per kilogram, brânza Pule este produsă de la lapte de măgărițe care cresc într-o mică rezervație naturală din Serbia. Costă atât de mult pentru că la realizarea unui singur kilogram de brânză sunt necesari 25 de litri de lapte, care de altfel se produce cu dificultate (într-o zi o măgăriță se poate mulge doar de trei ori/zi, pentru a nu-i răni uterul și oferă puțin sub cantitatea unei căni de lapte).

6. Cafea Kopi Luwak 

Un kilogram de cafea Kopi Luwak se vinde cu 700 de dolari per kilogram. Asta pentru că tehnica de obținere este una cel puțin bizară. Mai exact, boabele de cafea sunt mâncate, digerate parțial și apoi expulzate prin excremente de un animal, civeta de palmier. Se crede că acizii din stomacul animalului îi conferă o aromă aparte, motiv pentru care este sortimenul cel mai scump de cafea din lume, fiind extrem de cerut în Japonia și America.

7. Foie gras

Foie gras este, practic, un pate scump făcut din ficat gras care rezultă din creșterea și îngrășarea gâștelor și rațelor prin hrănire forțată, de până la zece ori de la dimensiunea normală - prin îndopare. Aroma specialității culinare este una bogată, delicată și bine cunoscută în preparatele franțuzești. 

43

8. Puiul Ayaam Cemani

Este un pui special care se găsește doar în Indonezia și nu se exportă în alte țări, luând în considerare riscurile de boli. Acest aliment se poate cumpăra cu 200 de dolari pe kilogram, iar lucrul care îl face special este faptul că este o rasă foarte greu de găsit, scrie HolIday Nomad.

9. Friptura japoneză Wagyu

Considerată a fi una dintre cele mai gustoase delicatese din lume, friptura Wagyu provine de la niște vaci originare din Japonia. Se remarcă printr-o aromă anume conferită de textura grăsimii folosite la gătit. Costul pentru un kilogram ajunge la 450 de dolari, pentru că este de calitate superioară.

10. Ceaiul chinezesc Da Hong Pao

Unul dintre cele mai scumpe ceaiuri din lume, delicat și rafinat, ceaiul Da Hong Pao este foarte rar, astfel că un singur gram se poate vinde cu 1.400 de dolari. Crește în zonele montane din provincia chineză Fujian, lucru care crește valoarea de achiziție, alături de faptul că are proprietăți aparte terapeutice, iar frunzele sunt pregătite într-un fel anume și puse la păstrare mult timp. 

* * *

44

P0725 – hibridul fermierilor campioni la porumb siloz Porumb 06 Noiembrie 2020

Corteva Agriscience are una dintre cele mai variate oferte in ceea ce priveste cultura porumbului. Fermierii care cultiva hibrizii Pioneer® au in fiecare an rezultate foarte bune, iar cei care au semanat porumb pentru siloz in 2020 au obtinut productii record. Hibridul care i-a multumit pe fermierii din Transilvania, dar si din Moldova, si care le-a oferit statutul de fermieri campioni, a fost P0725.

“In Romania, suprafata cultivata cu porumb pentru siloz este in jur de 80.000 ha, iar conform traditiei populare, hibrizii pentru aceasta cultura trebuie sa fie cu talie inalta, cu fibra, foarte multa proteina, insa, surpriza, porumbul nu este o planta proteica. Porumbul trebuie sa ofere energie animalelor pentru a face productie de lapte, de carne, datorita amidonului pe care il contine. Noi asta urmarim, un stiulete mare, bine dezvoltat, cu foarte multe boabe, pentru ca acolo se gaseste amidonul de care au nevoie animalele pentru a-si duce productia la maxim. Un astfel de hibrid este P0725 din gama Optimum® AQUAmax®, care are un potential foarte mare de productie. Planta este inalta, cu o insertie inalta a stiuletelui, deci tocmai aspectele pe care le urmarim la un hibrid pentru siloz. Noi am pornit un program in acest an prin care ne-am dorit sa fim alaturi de fermieri de la insamantat, pana la insilozat, sa aducem impreuna cele mai bune tehnologii si cunostinte, astfel incat sa creasca productia de carne si de lapte a animalelor pe care le detin fermierii”, a declarat Mihai Valentin - Category Marketing Manager Porumb si Soia.

Cel mai bun rezultat la porumb siloz l-a obtinut fermierul Levente Janosi din judetul Harghita, respectiv 86 t/ha. Acesta a semanat porumbul dupa cultura de grau, pe un teren care a fost fertilizat in toamna cu gunoi de grajd – 60 t/ha, iar la semanat a adaugat 400 kg/ha de azot. Cultura a primit doua erbicide.

45

Rezultate foarte bune cu acest hibrid au fost obtinute si in localitatea Seica Mare din judetul Sibiu, acolo unde fratii Laurentiu si Eugen Fratila au obtinut 82 t/ha. “Lucram in familie in jur de 100 ha, iar porumb siloz am semanat 4 ha, dupa cultura de orz. Terenul a fost arat, apoi pregatit cu freza si la semanat, in prima parte a lunii aprilie, am administrat 200 kg/ha de ingrasamant complex 20.20.0 si am mai fertilizat cu 250 kg/ha de azotat de amoniu, atunci cand am putut intra ultima oara in cultura, adica in luna mai. Am erbicidat o singura data si doar atat, nimic altceva pana la inceputul lunii septembrie, atunci cand am recoltat”, a precizat Laurentiu Fratila. Acesta a mai adaugat faptul ca in urmatoarea campanie va mari suprafata pe care o va semana cu porumb, va alege acelasi hibrid Pioneer® pentru porumb siloz, dar sigur va incerca si hibrizi noi, pentru ca are incredere in genetica Corteva Agriscience, si de cand face agricultura, alege doar hibrizi Pioneer®.Un alt fermier campion la porumb siloz este domnul Serban Craciun din localitatea Sanpetru de Campie, judetul Mures, care a obtinut 81 t/ha. “Lucram 350 ha, porumb am avut in acest an pe 20 ha, semanat dupa grau. Am scarificat pe 8 ha, restul terenului a fost arat si pe o singura parcela am administrat gunoi de grajd. In primavara, chiar in mustul zapezii, am pregatit terenul cu grapa, am semanat in perioada 15-25 aprilie, atunci cand am administrat si ingrasamant 27:13.5:0 – 440 kg/ha substanta comerciala. Samanta a fost tratata cu un insecticid, iar dupa 3 zile de la semanat am erbicidat si aceasta a fost toata tehnologia. Am recoltat incepand cu 25 august si pot spune ca am fost multumit si de productie si de echipa, iar anul viitor voi semana 150 ha cu porumb, si cu siguranta voi alege acelasi hibrid pentru siloz, iar pentru intreaga suprafata doar hibrizi Pioneer®”, a precizat

46

agricultorul.

In judetul Suceava, fermier campion campion a devenit domnul Dan Malanciuc din localitatea Vascauti, care a obtinut o productie de 80 t/ha. “Lucrez aproximativ 100 ha si am o ferma de vaci. Anul acesta am avut 22 ha cu porumb, iar culturile premergatoare au fost floarea-soarelui si grau. Pe solele unde am avut grau am arat in toamna, pe celelalte am intrat cu un disc greu, iar in primavara terenul a fost pregatit cu discul. Am semanat in perioada 25 aprilie – 10 mai. In toamna am administrat gunoi de grajd, iar la semanat am aplicat 200 kg/ha de ingrasamant 20.20.0 si 200 kg/ha de nitrocalcar. In stadiul de 3-6 frunze am erbicidat, iar recoltatul a avut loc incepand cu 20 septembrie”, a punctat fermierul sucevean. Acesta a mai adaugat faptul ca anul viitor va semana cca.30 ha cu porumb, a fost foarte multumit de productia obtinuta cu hibridul Pioneer®, insa nu stie daca va mai semana porumb siloz, pentru ca se gandeste sa renunte la ferma de vaci.

O alta productie foarte buna, 80 t/ha, a fost obtinuta cu acest hibrid in localitatea Cristuru Secuiesc, judetul Harghita, de fermierii Kiss Sandor si Kis Cs. Csaba. Ambii au semanat porumbul dupa lucerna, au administrat 450 kg/ha de ingrasamant NPK si au erbicidat o singura data.

47

Fratii Ion si Nicolae Gherghin din Daia Romana, judetul Alba, au cultivat in acest an pentru prima oara in ferma hibrizi de porumb Pioneer® si sustin ca niciodata nu au obtinut productii precum cele obtinute in acest an. La porumb siloz au ales hibridul P0725 si au obtinut 78 t/ha. “Cu porumb siloz am semanat 20 ha, a fost monocultura. Terenul a fost scarificat si am aplicat in toamna gunoi de grajd, in jur de 40 t/ha. Dupa aceea, in primavara am pregatit terenul cu combinatorul si am semanat dupa data de 15 aprilie, atunci cand am si fertilizat cu ingrasamant complex 27:13.5:0 – 300 kg/ha. Am mai fertilizat si in vegetatie, in luna mai, cu 150 kg/ha de azot, am aplicat si doua erbicide, iar intr-o singura parcela am administrat si uree. Recoltatul a avut loc la finalul lunii august. Noi nu am tocat tot, doar 16 ha, pentru ca am avut o productie foarte buna, cea mai buna din ferma. Anul viitor sigur vom alege acelasi hibrid pentru siloz, iar in total cred ca vom avea peste 100 ha”, a declarat Ion Gherghin.

Si domnul Peter Tamas Nagy a obtinut o productie de 78 t/ha cu acest hibrid, de altfel, dumnealui este an de an fermier campion la porumb cu hibrizi Pioneer®.

48

Utiu Grigore Daniel din localitatea Chetani, judetul Mures, a obtinut si el rezultate foarte bune la porumb siloz, adica 75 t/ha, bineinteles cu acelasi hibrid Pioneer®. Acesta lucreaza 220 ha, iar cu porumb a avut in acest 60 ha, pe care le-a semanat dupa grau si lucerna.

“Terenul a fost arat, unele parcele au fost scarificate, apoi terenul a fost prelucrat cu combinatorul, iar in toamna am aplicat si ingrasamant natural, aproximativ 25 t/ha. In primavara am administrat ingrasamant NPK 20.20.0 – 300 kg/ha, iar in stadiul de 8-10 frunze am administrat uree – 200 kg/ha. Am administrat un erbicid si unde a fost nevoie, am intervenit cu cel de al doilea, iar recoltatul a avut loc in 27 august. Pot spune ca anul acesta am fost multumit de productie, un fermier campion cu adevarat, si trebuie sa spun ca aleg hibrizii Pioneer® de 15 ani”, a precizat domnul Utiu.

In cadrul societatii Lacto Agrar din Vaidei, domnul inginer Dacian Clonta a obtinut o productie de 70 t/ha. “Noi lucram 1500 ha, dintre care 700 au fost semanate cu porumb dupa culturi de triticale. Terenul a fost scarificat in toamna, in primavara a fost pregatit cu combinatorul, dupa care am semanat in a doua parte a lunii aprilie si am incorporat ingrasamant 20.20.0 - 150 kg/ha. Cultura a primit doua erbicide, unul in stadiul de 2 frunze, cel de al doilea in stadiul de 4-6 frunze si doar atat. Recoltatul l-am inceput in data de 26 august si am terminat in 20 septembrie. La primavara cred ca vom semana 700-800 ha cu porumb, sigur vom alege si acest hibrid pentru ca am

49

avut o productie record. Pentru Transilvania a fost un an foarte bun si trebuie sa spun ca acest hibrid nu mi-a oferit doar mie productie mare, cunosc si alti fermieri din judetele Alba si Hunedoara care au avut rezultate foarte bune”, a declarat fermierul campion.

   * * *

Certificate de origine pentru biomasa din deșeurile industriale și municipale utilizată în instalațiile de producere a biogazului Cosmin Zaharia in Legislatie 6 November 2020 Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în dezbatere publică proiectul de Ordin privind aprobarea Procedurii de emitere a certificatelor de origine pentru biomasa provenită din deșeurile industriale și municipale, utilizată în producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie. Astfel, producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie vor mai putea beneficia de sistemul de promovare numai dacă dețin certificate de origine pentru biomasa provenită din deșeuri și utilizată în producerea de energie electrică.  Potrivit procedurii, certificatul de origine poate fi emis doar de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în baza unui aviz tehnic eliberat de agențiile județene pentru protecția mediului sau Administrația Rezervației Biosferei “Delta Dunării”.

Certificatele de origine se emit pentru biomasa provenită din deșeurile industriale și municipale generată pe teritoriul național și este reciclată prin procesul de digestie anaerobă.

50

Biomasă din deșeurile industriale și municipale, pentru care se emit certificate de origine, este definită ca “fracţiunea biodegradabilă, colectată separat, provenită din cantine, restaurante, instituții, depozite angro, firme de catering sau magazine de vânzare cu amănuntul și deșeuri similare provenite de la unitățile de prelucrare a produselor alimentare fără a aduce atingere fluxurilor de deșeuri stabilite la nivel județean prin sistemele de management integrat al deşeurilor, denumite în continuare SMID, funcționale”.

Furnizorii de biomasă pot fi colectori, operatori ai serviciului de salubrizare sau deținători de deșeuri.

* * *

Inspecția Muncii a dat publicității ghidul pe care trebuie să-l urmeze angajatorii a căror salariați vor lucra de acasă 06 noi, 2020 | AgerpresInspecţia Muncii a publicat vineri un ghid în care explică procedura pe care angajatorii trebuie să o urmeze pentru introducerea în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor (REGES/REVISAL) a actelor acelor angajaţi pe care îi trec în regim de muncă la domiciliu, telemuncă sau prin aplicarea un program individualizat de muncă, potrivit unui comunicat al instituţiei, relatează Agerpres.

În ceea ce priveşte stabilirea unor programe individualizate de muncă, �prin decizia unilaterală a angajatorului personalul trebuie să fie împărţit în cel puţin două grupe care să înceapă, respectiv să termine activitatea, la o diferenţă de cel puţin două ore. "Acest fapt implică doar modificarea programului de lucru, nu a unei clauze din contractul individual de muncă şi, prin urmare, nu se transmite în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor", se menţionează în ghidul publicat de Inspecţia Muncii. Referitor la munca la domiciliu, "contractul de muncă la domiciliu se înregistrează în REGES/REVISAL", se precizează în document. Ghidul conţine şi instrucţiuni despre modificarea în REGES/REVISAL a unui contract individual de muncă aflat în derulare în contract de muncă la domiciliu.

La capitolul "Munca în regim de telemuncă", documentul emis de Inspecţia Muncii include instrucţiuni despre modificarea în REGES/REVISAL a unui contract individual de muncă aflat în derulare în contract individual de muncă cu clauză de telemuncă. De asemenea, ghidul include precizări despre înregistrarea şi transmiterea în REGES/REVISAL a încetării clauzei de telemuncă, dar şi instrucţiuni despre înregistrarea unui contract nou cu clauză de telemuncă.

51

Ghidul a fost publicat pe site-ul Inspecţiei Muncii, potrivit comunicatului instituţiei. Inspecţia Muncii a publicat ghidul în urma adoptării de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a Hotărârii nr. 52 din 5 noiembrie, care prevede, la articolul 2: "În vederea evitării aglomerării transportului public, se propune ca toate instituţiile publice, precum şi toţi operatorii economici publici sau privaţi să aibă obligaţia organizării activităţii şi desfăşurării programului de lucru în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, iar acolo unde specificul activităţii nu permite acest lucru, să se organizeze programul de lucru astfel încât personalul să fie împărţit în cel puţin două grupe care să înceapă, respectiv să termine activitatea la o diferenţă de cel puţin două ore. Respectarea aplicării acestei măsuri se urmăreşte de prefecţi şi de către Inspecţia Muncii".

* * *

Comisia UE solicita Romaniei sa stopeze defrisarile ilegale. Ce masura a fost adusa in discutie? noiembrie 6, 2020

Comisia UE se implica in razboiul impotriva defrisarilor ilegale din Romania si solicita autoritatilor din tara noastra interzicerea vanzarii pe piata intracomunitara a materialului lemnos si a produselor fabricate din busteni recoltati in mod ilegal, se arata intr-un document emis de executivul de la Bruxelles.

Autoritatile nationale nu au reusit sa verifice in mod eficient operatorii si sa aplice sanctiunile ce se impun. Deficientele din legislatia nationala nu permit autoritatilor sa verifice cantitatile masive de busteni recoltati ilegal. In plus, Comisia Europeana a descoperit ca autoritatile romane gestioneaza padurile, inclusiv taierile autorizate, fara a evalua in prealabil impactul asupra habitatelor protejate, asa cum se cere conform Directivei privind habitatele si Directivei privind evaluarea strategica de mediu. Mai mult, exista deficiente in accesul publicului la informatiile legate de mediu in planurile de gestionare a padurilor.

52

De asemenea, Comisia Europeana a descoperit ca habitatele forestiere protejate s-au pierdut in cadrul siturilor protejate Natura 2000, incalcandu-se Directivele privind habitaturile si pasarile. In urma analizarii in detaliu a argumentelor transmise de Romania in urma scrisorii de punere in intarziere trimise in februarie 2020, Executivul comunitar a ajuns la concluzia ca problemele de pe teren nu au fost rezolvate. Prin urmare, Comisia Europeana emite acum un aviz motivat. Daca Romania nu actioneaza in termen de o luna, CE ar putea trimite cauza la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE).

* * *

De ce se opune ASFOR unui DNA al padurilor? „Ar birocratiza sistemul” noiembrie 6, 2020

Potrivit ASFOR, infiintarea unei Directii pentru investigarea infractiunilor de mediu, adica un DNA al padurilor, ar contribui la birocratizarea unui sistem deja existent, care functioneaza.

„Prin activitatea sa, ASFOR promoveaza lupta impotriva infractionalitatii din orice domeniu, nu doar din domeniul mediului si evaziunii fiscale, deoarece prin mecanismele infractionale sunt puse in pericol principiile functionale pe care se bazeaza economia de piata libera, fiind afectate in special atributele liberei concurente si a accesului echitabil la resursa de lemn. Insa, trebuie avut in vedere si ceea ce reprezinta infractionalitatea de mediu si din zona silvica: statistic, in anul 2019, doar 1,41% din totalul cauzelor supuse analizei si solutionarii de catre Parchete au fost reprezentate de infractiunile silvice si 0,21% de cele de mediu. ASFOR a analizat cu atentie propunerea legislativa din Parlamentul Romaniei cu privire la infiintarea unei directii (Parchet) specializata in investigarea infractiunilor de mediu (DNA al padurilor) si consideram ca un asemenea demers ar birocratiza excesiv un sistem care exista si care functioneaza”, mentioneaza Asociatia.

53

ASFOR: aproape 25.000 de infractiuni silvice, solutionate de Parchete

Potrivit asociatiei, in anul 2019 au fost solutionate 3.747 de cauze care includ si o infractiune de mediu si 24.934 cauze legate de infractiunile silvice.

In viziunea forestierilor, a inlocui activitatea celor 246 de Parchete, organizate ierarhic, pe trei nivele, cu o directie, nu pare a fi cea mai inspirata masura in lupta dusa cu cei care comit infractiuni de mediu sau in silvicultura.

„Noi consideram ca este necesara o specializare atat a politistilor, cat si a procurorilor din actualele structuri ale Politiei si Ministerului Public, pentru a intelege fenomenul infractional din domeniul mediului. In acest sens, doar printr-o conlucrare la toate nivelurile – intre reprezentantii Politiei, ai Ministerului Public, Garzi forestiere, mediul universitar, asociatii profesionale – pentru ca prin dialog, printr-o comunicare continua, constructiva, sa reusim sa cream acele mecanisme prin care activitatea din cadrul economiei forestiere sa fie inteleasa si analizata corect. Insa, in acelasi timp, se impune sa identificam carentele din sistemul de control, pentru a reduce pana la eradicare fenomenul infractional din domeniul mediului. Consideram ca trebuie sa existe acel moment zero, in care sa ne unim cu totii fortele, pentru a gasi cele mai bune metode de a limita, daca nu chiar de a elimina, activitatile infractionale din domeniul mediului”, sunt de parere reprezentantii ASFOR.

Potrivit sursei citate, in acest moment, in Romania, exista structuri specializate in anchetarea si lupta cu infractionalitatea din domeniul mediului.

* * *

Povestea fermierului Alin Bacioiu (Bimbiricu) din localitatea Cerat, judetul Dolj este demna de bestseller 5 noiembrie 2020

„Cu ce vreti sa-ncep ma-ntreaba zambind fermierul, Bimbiricu?Aveti timp sa scrieti? Daca da,atunci veti putea avea cel mai vandut roman,al carui protagonist sunt EU. In primul rand povestea fermei mele „de succes” asa cum ii spuneti dumneavoastra a fost cladita in urma unuia din cele mai negre momente din viata mea. Tatal meu a fost unul dintre cei mai respectati ciobani din zona noastra. Respectat de multi dar si dusmnanit de multi.In urma unei altercatii cu unul din ciobanii pe care- i avusese la stana,acesta din urma i-a infipt un cutit in gat exact in fata postului de politie din localitatea Amarasti.

54

Avea 300 de oi atunci. Pentru noi cei 3 frati acela a fost cel mai mare soc din viata desi trecusem prin foarte multe greutati. Mama mea nici nu voia sa auda sa vindem oile ,iar noi copii aveam alte ocupatii. Eu cel mijlociu dintre frati dar si cel mai” nebun” cum imi spune fratele mai mare m-am hotarat sa pastrez oile pentru ca-mi placea foarte mult cand eram copil sa stau cu ele pe camp dar si pentru ca l-am iubit foarte mult pe ” al batran” .

In anul 2014 m-am intors in tara si ajutat de fratele meu am cumparat in localitatea Cerat o fabrica de lemne. In 2015 s-a intamplat tragedia cu tatal meu. Hotarat fiind sa pastrez oile,2 ani de zile faceam naveta la Ocolna acolo unde erau oile. A fost o perioada foarte grea pentru mine. M-am hotarat sa le mut aici in Cerat unde aveam aceasta afacere cu lemne.Si de la 300 de oi am ajuns acum sa am peste 1000 de capete de ovine si caprine si in jur de 100 de vaci.

Vreau sa extind aceasta afacere cu zootehnia si sa devin crescator de Black Angus. Cu oile si caprele este mult mai complicat, nu gasim oameni care sa aiba grija de ele. Am cativa angajati cu care ma comport foarte frumos, le-am luat casa, le-am botezat copiii, o parte din ei fusesera angajatii tatalui meu. Foarte greu gasim oameni pentru ciobanit.

55

In ceea ce priveste partea cu desfacerea mielior, branza si a viteii, eu nu ma pot plange. Avem un sistem relational bine pus la punct si noi niciodata n-am ramas cu marfa nevanduta.Lana intr-adevar o dadaeam oana acum un an pe sare, dar acum

am ajuns sa-i dam foc. Produsele noastre sunt de foarte buna calitate. N-am eu sa vand la cate solicitari avem. Vindem si 600 de miei de Paste. Ca rase avem Turcana Romaneasca si Cap Negru de Teleorman, in jur de 500 de capete. La vite am 50 de BlackAngus si restul Baltata Romaneasca, dar usor, usor vreau sa populez toata ferma cu Angus. Este foarte mult de munca ,dar partea cu zootehnia ma relaxeaza.In fabrica am 80 de angajati,dar dupa orele 16:00 ma duc la animale.Dorm si pe camp atunci cand este nevoie,dar nu-i o corvoada, este o placere.

Daca tata ar trai cu siguranta ar fi mandru de mine. Acum am in arenda in jur de 70 ha de teren pe care o sa-mi pun lucerna dar si o ferma la Calopar in care o sa cresc porci. Totodata am luat 140 de ha in arenda. Sper sa fie mai bine, daca ne ajuta Dumnezeu.Ma ajuta si sotia. Ea este implicata in partea de contabilitate. Am vrut sa accesam si fonduri dar era complicat, pierdeam mult timp. Tot ce vedeti aici este facut cu bani proprii: saivane, camere de branza etc.

56

Alin Bacioiu se lumineaza la fata atunci cand ajunge pe camp la animale. Vorbeste cu angajatii, le duce mancare, ii intreaba daca au nevoie de ceva. In masina imi povesteste razand: „Am cunoscut si marirea si decaderea. Am baut si sampanie fina, am condus masini de lux, am investit in imobilare si de aici incolo „mi-am frant gatul” cum spune romanul. M-a prins criza financiara si am pierdut tot:bani, terenuri, case, afaceri. M-am trezit dator si fara niciun orizont. Mi-am luat lumea-n cap. Am ajuns in Italia cu 10 euro in buzunar. Mi-am cumparat un sandwich si am dormit o noapte-n gara. Altii poate-si puneau capat zilelor daca ar fi fost in locul meu. Dar, Dumnezeu m-a intarit. Usor, usor am luat-o de la capat. M-am intors in tara la rugamintea fratelui cel mare care m-a si ajutat foarte mult,dar si pentru ca mama se topea de dorul meu. Sunt tatal a trei copii, unul de 17 ani, 5 si respectiv 2 ani. Cam asta sunt eu…” ne declara Alin Bacioiu, un om a carei poveste este pentru multi cea mai dura si reala lectie de viata!

Echipa ziarului nostru ii respecta pe cei pentru care munca reprezinta solutia de a iesi de multe ori din necazuri si greutati, pentru ca povestile de succes la un moment dar in viata experimenteaza esecul. Insa ceea ce ne defineste nu este esecul, ci modul in care ne ridicam dupa ce am fost loviti de el.

https://youtu.be/tfH2Zkh6LWI

* * *

Reducerea antibioticelor în fermele de porci meatmilk 6 noiembrie 2020

Mulți producători de porci din întreaga lume se confruntă cu probleme majore, atunci când vine vorba de reducerea utilizării antibioticelor la porci. În afară de

57

întrebarea dacă există sau nu alternative, este de asemenea bine să ne punem întrebarea dacă nu ar fi bine să ne uităm la o imagine mai largă și să ne reorientăm atenția, mai ales că, în ciuda interdicțiilor, antibioticele sunt folosite peste situațiile admise, în unele ferme de porci, inclusiv din Uniunea Europeană. Dr. Casey Bradley explică acest lucru într-o luare de poziție, publicată de PigProgress. Iată ce spune doamna Bradley, proprietar de fermă de porci în Țara Galilor:

”Anul acesta a fost un roller-coaster atât pentru noi, cât și pentru oameni, și pentru industria porcină. Unii dintre noi încă ne stingem focurile și poate chiar să avem focuri noi, în timp ce alții încearcă să rămână ocupați.

Personal, am încercat să-mi extind afacerea în mijlocul incertitudinii de astăzi. Cu toate acestea, pentru că am fost atât de concentrat pe dezvoltarea companiei mele, mi-am pierdut concentrarea asupra altor lucruri din viața mea. Astfel, în ultimele două săptămâni a trebuit să-mi reorientez atenția asupra unei abordări mai echilibrate a muncii, a familiei, a sănătății fizice și mentale.

Atenție asupra porcilor

Dar cred că acest lucru se aplică și nutriției porcine. În UK, ne-am concentrat atenția asupra încetinirii creșterii porcilor, pentru a reduce costurile de producție cât mai mult posibil, deoarece pierdem mult. Ca urmare, ne-am concentrat imediat, dar este posibil să fi declanșat o problemă care scapă de sub control. În ultimul timp am avut câteva conversații care se învârteau nu numai să semene șchiopătări, ci și acum șchiopătări la porci.

Un mare exemplu în acest sens a fost atunci când lucram cu Dr. Jon Bergstrom, de la DSM.  Acesta a demarat o abordare durabilă de reducere a antibioticelor în producția de porcine. El a menționat un articol recent pe care l-a citit despre rezistența la antibiotice (Chekabab și colab., 2020) și da, au existat câteva rezultate interesante în ceea ce privește subiectul abordat, dar a fost șocat de câți porci au fost tratați pentru șchiopătare sau alte accidente, dar erau etichetați ca fiind „crescut fără antibiotice” (RWA) și sisteme non-RWA. Și acesta a fost motivul numărul unu pentru tratament în această meta-analiză.

Reducerea utilizării antibioticelor în sistemele de producție

Dacă dorim cu adevărat să reducem consumul de antibiotice în sistemele noastre de producție, trebuie să ne concentrăm din nou atenția asupra problemelor reale cu care se confruntă producătorii? Evident, suportul osos și ligamentar este rar cercetat. De multe ori, necropsiile animalelor șchioape

58

nu găsesc probleme cu scheletul sau mineralizarea oaselor la animalele șchioape.

Astfel, întrebările pe care trebuie să le luăm în considerare mai des sunt rolul agenților patogeni, leziunilor și inflamațiilor localizate, adăpostirii, manipulării animalelor, geneticii, locomoției, sprijinului ligamentelor, agilității animalului etc. Acestea nu sunt lucruri la care se poate răspunde simplu încercări de performanță a creșterii.

Un exemplu excelent în acest sens este atunci când am rulat prima mea încercare în cușcă pentru baterii pentru broiler. Cea mai mare pasăre stătea în colțul unde putea accesa hrana din stânga și apa din dreapta, dar nu putea merge, pentru că nu trebuia. Și porcii au un rap rău? Da, trebuie să ne reorientăm ca producători, nutriționiști și cercetători. Trebuie să luăm în considerare strategiile nutriționale care vizează creșterea și eficiența, dar și bunăstarea animalelor.

Reevaluarea vitaminelor, mineralelor și micronutrienților

Trebuie să ne reevaluăm cerințele de vitamine, minerale și alte cerințe de micronutrienți și să nu mai raportăm că, deoarece nu a afectat performanța de creștere, nu înseamnă că nu am avut impact asupra porcului într-o altă zonă. Amintiți-vă că incendiile sălbatice încep de la scântei mici și este timpul pentru noi să facem diligența necesară pentru a opri această traiectorie a șchiopătării și a problemelor de bunăstare a animalelor din turmele noastre.

* * *

Soluția pentru animale productive și longevive Ferma 06 noiembrie 2020 Putem asigura longevitatea scroafelor și a vacilor de lapte? Răspunsul nostru este DA! Cum? Reducând incidența șchiopăturilor și ameliorând fertilitatea animalelor. 

Utilizarea de microelemente organice de calitate superioară sub formă de chelați cu glicină diminuează incidența afecțiunilor podale și reduce șchiopăturile, potențând parametrii de fertilitate și de longevitate la scroafe și la vacile de lapte.

Riscuri: productivitate redusă și eliminare timpurie din efectiv

Șchiopăturile și infertilitatea sunt provocări cu care medicii veterinari și fermierii se confruntă în fermele de creștere a scroafelor și a vacilor de lapte, deopotrivă. Ambele tipuri de patologii pot conduce la pierderi economice

59

substanțiale pentru producători, cauzate de diminuarea producției de lapte, de afectarea fertilității - reflectată printr-o rată mai mare de reintrare în călduri -, de majorarea costurilor veterinare, dar și de creșterea procentelor sacrificării de necesitate. Șchiopăturile se asociază cu o scădere semnificativă a productivității animalelor și cresc riscul de îndepărtare timpurie a animalului din efectiv. Scroafele mai tinere, spre exemplu, sunt sacrificate din cauza problemelor podale, înlocuirea lor realizându-se înainte de amortizarea investiției. Mai mult, uniformitatea lotului suferă modificări prin afectarea îndeosebi a scroafelor înalt performante, aflate la a doua și a treia fătare. Prin urmare, afecțiunile ongloanelor (vezi foto) reduc performanța generală a unui efectiv.

Nutriție corespunzătoare

Din fericire, nutriția corespunzătoare poate reduce patologiile podale și poate influența pozitiv fertilitatea. Furnizarea de cantități suficiente de oligominerale precum cuprul (Cu), zincul (Zn) și manganul (Mn) poate reprezenta o parte a soluției pentru reducerea incidenței șchiopăturilor și pentru îmbunătățirea aspectelor legate de reproducție. Chiar dacă oligomineralele sunt furnizate în cantități scăzute prin furajare, ele joacă roluri importante în: sinteza proteinelor, metabolismul vitaminelor, formarea țesutului conjunctiv și în funcția imună a organismului. Prin urmare, acestea sunt esențiale sănătății și performanței, inclusiv menținerii integrității ongloanelor, fertilității și producției de lapte.

Avantajele utilizării oligoelementelor chelatate

Numeroase studii de specialitate au arătat că biodisponibilitatea oligoelementelor organice este mai ridicată decât cea provenită din surse anorganice, cum ar fi oxizii sau sulfații. Oligomineralele anorganice dispun de o stabilitate mai redusă în rumen/stomac, iar ionii metalici pot interacționa liber cu liganzii, formând complexe insolubile. Ca urmare, un procent important de minerale anorganice este excretat prin intermediul fecalelor. Prin utilizarea chelaților, cantitatea de oligominerale administrată animalelor prin furajare și, în consecință, excreția de oligominerale în mediu

60

sunt considerabil reduse. Mai mult, efectele antagoniste apar mai rar, iar rata de absorbție este amplificată. Numeroase studii au confirmat că suplimentarea furajului cu microelemente organice sub formă de chelați, mai ales chelați cu glicină, sporesc performanța animalelor.

Parametri de reproducție superiori la bovine

Potrivit studiilor Biochem, utilizarea chelaților cu glicina E.C.O. Trace® a demonstrat efecte benefice asupra vacilor de lapte, inclusiv menținerea sănătății glandei mamare, un interval fătare-concepție restrâns și păstrarea integrității ongloanelor. Într-un studiu recent efectuat într-o fermă comercială de lapte din estul Germaniei, efectivul de control a fost hrănit cu furaj mineral care a asigurat 1200 mg Zn, 800 mg Mn și 240 mg Cu pe animal și zi, oligoelementele provenind din oxizi și sulfați, în timp ce în grupul de testare paralel, formele anorganice au fost parțial înlocuite cu chelați ai glicinei în proporție de 40%, 30% și 50% pentru Zn, Mn și, respectiv, Cu. Prin substituirea parțială de oligominerale anorganice cu E.C.O. Trace®, producția zilnică de lapte a crescut semnificativ (37,3 vs. 35,9 litri pe vacă/zi). Mai mult, parametrii fertilității au fost ameliorați; procentul de vaci gestante la 120 de zile în lactație (DIM) a fost semnificativ superior (Figura 1). Tratamentele hormonale pentru activarea căldurilor s-au putut reduce, iar rata de concepție a crescut de la 33% la 42%.

Figura 1: Efectele pozitive ale utilizării chelaților cu glicină (E.C.O. Trace®) (Medii; ab reprezintă diferențe semnificative statistic între tratamente, p <0,05) (Mählmeyer și colab., 2019)

Sănătatea ongloanelor și reducerea sacrificărilor de necesitate la scroafe

Pentru a reduce problemele podale într-o fermă cu 750 de scroafe din nordul Germaniei, femelelor li s-au administrat chelați cu glicină E.C.O. Trace® (Zn/Mn/Cu la 50/30/10 ppm) în combinație cu oligoelemente anorganice, pe parcursul întregii gestații și lactații. Într-o perioadă de testare de 12 luni, această modificare în nutriția cu oligominerale a dovedit efecte benefice asupra parametrilor de sănătate a ongloanelor la scroafele cu performanțe

61

ridicate (Figura 2). Ameliorarea afecțiunilor podale a fost reflectată de o rată de înlocuire redusă și o durată de producție crescută a scroafelor (Figura 3).

Figura 2: Efectul chelaților cu glicină (E.C.O. Trace®) asupra scorului de sănătate a ongloanelor

 

Figura 3. Efectul chelaților cu glicină (E.C.O. Trace®) asupra ratei de înlocuire și a longevității scroafelor

BENEFICIILE E.C.O. TRACE® SUNT INCONTESTABILE

Utilizarea Zn, Cu și Mn E.C.O. Trace® a determinat efecte benefice la scroafele și vacile de lapte cu performanțe înalte. Suplimentarea furajelor cu chelați cu glicină poate reduce atât numărul, cât și severitatea leziunilor podale și, în cele din urmă, reducerea prevalenței șchiopăturilor în efectiv. În același timp, parametri de reproducție și, astfel, productivitatea animalelor, sunt intensificate. Acești parametrii au o maximă importanță în atingerea unei performanțe ridicate pe tot parcursul vieții animalelor, asigurând profitabilitatea fermelor cu o investiție infimă.

  * * *

VIDEO REPLAY: Mâncărurile preferate ale bucătarilor profesioniști TVR.RO | Vineri, 06 Noiembrie 2020

62

VEZI CE-ȚI PLACE: Secrete și rețete cu Jamila și Hadad, în emisiuni TVR. Dar atenție! „Nu trebuie să gătească toată lumea. Gătește dacă și cât îți place!”

De la GEANINA din Giulești la JAMILA Cuisine

Meniul de sărbători era făcut de mine și de tata, pentru că mama lucra în ture.

Pentru rețetele din copilăria mea, mă duceam la bunica. Bunica m-a crescut până la 7 ani.

Au început să urmărescă rețetele oameni pe care nu îi cunoașteam. Eu am crezut că o să mă vadă doar mama, verișoara mea sau soacra din Maroc.

Nu stau toata ziua în bucătărie, așa cum crede lumea. Dacă aș fi făcut asta, rămâneam Geanina, nu eram Jamila, și găteam pentru soțul meu. Dar am investit și reinvestit. Nu plecam în vacanțe, ci luam aparatură.

Sunt multe canale care au venit după mine. Dar nu am o problemă cu asta.

63

Sunt Leu și sunt orgolioasă. Îmi place să nu mă asociez cu oameni care-mi sunt nocivi. Îmi place să mă asociez cu oameni de la care am de învățat.

S-a întâmplat să nu îmi iasă rețete. Tocmai de asta le testez. Și dacă nu îmi iese mie, atunci nu fac rețeta.

Să ne promovăm brânza telemea, urda, cârnații de Pleșcoi, peștele afumat

Românul are o problemă, nu mănâncă resturi, preferă să le arunce. Trebuie să îi convingem pe oameni că nu e ok.

Nu trebuie să gătească toată lumea. Gătește dacă-ți place să faci asta și cât îți place.

La noi în Oltenia, se face saramura de pui, care în alte zone nu se face.

La mamaie, mâncam carne o dată pe săptămână, nu ca acum, în fiecare zi.

Câți moldoveni sunt care nu știu să gătească ? Sunt fetele de 20-25 de ani, din afară, care nu au mama aproape, româncele care nu au familia aproape. Ele îmi scriu că le lipsește mâncarea de acasă.

Secrete și succese

64

Contează să-ți cunoști cuptorul!

Și lapte, și apă minerală, dar și șase ouă, la o rețetă de 20 de clătite!

Dacă scrie că se lasă o oră, lăsăm o oră și scoatem ? Nu! Verificăm! Orice preparat se verifică înainte, cu celebra scobitoare, nu îl scoatem așa...

Am pus aluatul de cozonac în frigider: toată lumea era siderată! Poate dospi foarte bine în frigider. Ce faci tu, că îl frămânți, face frigiderul în locul tău, peste noapte.

Când gătim pentru o masă festivă, putem să-l întrebăm pe musafir ce îi place, pentru că am vrea să mănânce totuși ceva la noi.

Sarea e importantă. Mâncarea trebuie gustată tot timpul, nu doar la final. La final o să ne fie mult mai greu să dregem mâncarea, dacă am greșit-o.

Eu sunt o carte de bucate online. Dacă eu fac tort de trei ore pe săptămână, nu-l fac ca tu să faci tort tot de trei ori pe săptămână și să-l mănânci pe tot.

***

JOSEPH HADAD:

Odiseea Casei Vernescu: palat al scriitorilor și casino pentru împătimiți

Ce mari bucătari români l-au ajutat pe Hadad, la început, în București Cum a descoperit mujdeiul și ceaunul de la „Doi cocoși" Zarva șalăului cu portocala și coriandrul, pe bărcuțe de dovlecei File de şalău de Dunăre, amestecat cu ardei capia copţi, aşezat pe

vinete şi dovlecei traşi la tigaie

65

Am gătit pentru Madonna, Bill Clinton, regele Juan Carlos.

În România am învățat să pun leuștean în ciorbă, în altă parte nu există.

Noi, marocanii, mâncăm usturoi, dar nu așa de mult ca românii, vă spun sincer.

Când am mâncat pui la ceaun, pe cuvântul meu, „m-am zburat”! Foarte bun! Prima mâncare românească pe care am pus-o în gură: pielea crocantă de pui, cu mujdei și mămăligă.

#mujdei #hadad #puilaceaun #jamilacuisine #videoreplay #reteauadeidoli

#veziceitiplace #politicasidelicateturi #ceamavutsiceamvazut

* * *

66