Stiri 29 iunie 2020 , partea a doua

Prognoza meteo: Un val de aer tropical loveşte România. Unde se anunţă furtuni şi ce fenomene extreme ne aşteaptă 29 iunie 2020, 08:15de Ionela Stănilă

După potopul de ploi torenţiale şi furtunile violente, un val de aer tropical loveşte România. Vreme deosebit de caldă anunţă meteorologii în următoarele zile, în sudul ţării fiind prognozate 35 de grade Celsius. Vor fi şi perioade de instabilitate atmosferică, fiind aşteptate vijelii şi căderi de grindină.

Prognoza meteo:

Luni, 29 iunie, conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie(ANM), vremea se va menţine caldă, cu o după-amiază călduroasă în majoritatea zonelor, în special în Câmpia Română, Câmpia de Vest şi Lunca Dunării, unde disconfortul termic va fi ridicat, iar local indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge pragul critic de 80 de unităţi. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 27 şi 34 de grade.   

În nord-vestul şi centrul ţării, în zonele montane şi submontane vor fi perioade în care instabilitatea atmosferică se va manifesta prin înnorări temporar accentuate, averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, posibil chiar vijelii şi căderi de grindină. Pe arii restrânse, în intervale scurte de timp, cantităţile de apă vor fi însemnate.

În restul teritoriului, cerul va fi variabil, iar astfel de fenomene se vor semnala pe spaţii mai restrânse, cu probabilitate mai mare în est şi sud-est. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 12 şi 23 de grade.   În Bucureşti, vremea se va menţine călduroasă, cu o maximă a temperaturii aerului în jurul a 34 de grade şi disconfort termic ridicat. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge în orele după-amiezii pragul critic de 80 de unităţi. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări spre seară, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura minimă va fi de 18...20 de grade.  

1

În ultima zi a lunii iunie, marţi, în jumătatea de nord-vest a ţării, valorile termice vor marca o scădere faţă de zilele precedente, în schimb în sud şi sud-est vremea va fi în continuare călduroasă, izolat caniculară după-amiaza, cu disconfort termic accentuat, astfel că indicele temperatură-umezeală (ITU) se va situa în jurul pragului critic de 80 de unităţi.  

Conform meteorologilor, în nord şi nord-est şi local în centru şi la munte vor fi perioade în care instabilitatea atmosferică se va manifesta prin înnorări temporar accentuate, se vor semnala averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice şi izolat vijelii şi grindină. Pe arii restrânse, în intervale scurte de timp, cantităţile de apă vor fi însemnate. În celelalte regiuni, cerul va fi variabil, iar probabilitatea pentru astfel de fenomene va fi redusă. Vântul va avea intensificări la munte şi local şi temporar şi în restul teritoriului. Temperaturile maxime se vor încadra între 24 de grade în Maramureş şi nordul Moldovei şi în jurul a 35 de grade în Muntenia şi vestul Dobrogei. Minimele termice vor fi cuprinse în general între 10 şi 20 de grade.  

Şi în Capitală, vremea se va menţine călduroasă, caniculară în orele prânzului când disconfortul termic va fi accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge pragul critic de 80 de unităţi. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări în a doua parte a zilei, dar probabilitatea pentru averse va fi redusă. Vântul va sufla în general moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul a 35 de grade, iar cea minimă va fi de 18...20 de grade.

Cod portocaliu în mai multe judeţe, până marţi dimineaţă, cu cantităţi de precipitaţii care pot ajunge şi la 60 de litri pe metru pătrat 29 iunie 2020, 10:56de News.ro

Meteorologii au actualizat avertizările de vreme rea şi anunţă că, luni, va fi cod portocaliu în judeţele Bacău, Vrancea, Buzău, Covasna şi în zona montană a judeţelor Prahova, Braşov, Harghita, Neamţ şi Suceava.

Ulterior, până marţi dimineaţă, va fi cod portocaliu în judeţele Timiş, Arad, Bihor, Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa Năsăud şi în zona de munte a judeţului Mureş. Cantităţile de precipitaţii pot ajunge şi la 60 de litri pe metru pătrat.   Potrivit meteorologilor, va fi cod galben, luni, între 12.00 şi 19.00, în zona de munte, în Moldova, Transilvania, nordul Munteniei şi al Dobrogei.  

”Vor fi perioade cu instabilitate atmosferică temporar accentuată, ce se va manifesta prin frecvente descărcări electrice, averse torenţiale, grindină şi vijelii. Cantităţile de apă vor depăşi 20...25 l/mp şi pe arii restrânse 40 l/mp.

2

În următoarele zile disconfortul termic va fi ridicat, iar mai ales în zonele de câmpie, indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge şi depăşi uşor pragul critic de 80 de unităţi”, au transmismeteorologii.    

Aceştia anunţă cod portocaliu, luni, între orele 14.00 şi 19.00, în judeţele Bacău, Vrancea, Buzău, Covasna şi în zona montană a judeţelor Prahova, Braşov, Harghita, Neamţ şi Suceava.   

”Vor fi perioade cu averse torenţiale, intensificări puternice ale vântului, vijelii, descărcări electrice şi grindină. Se vor acumula cantităţi de apă de peste 30 l/mp şi pe arii restrânse 50...60 l/mp”, mai anunţă meteorologii.   De asemeneta, meteorologii auemis cod galben, pentru intervalul 29 iunie, ora 19:00 – 30 iunie, ora 10:00, pentru zona de munte, estul Transilvaniei şi nordul Moldovei.  

Vor fi perioade cu instabilitate atmosferică temporar accentuată, ce se va manifesta prin averse torenţiale, intensificări ale vântului, descărcări electrice şi grindină. Cantităţile de apă vor depăşi 20...25 l/mp şi pe arii restrânse 40 l/mp.   În plus, va fi cod portocaliu, în intervalul 29 iunie, ora 19:00 – 30 iunie, ora 02:00, în judeţele Timiş, Arad, Bihor.  

”Vor fi intervale cu intensificări puternice ale vântului (rafale de 80...90 km/h), vijelii, frecvente descărcări electrice şi grindină.Pe arii restrânse vor fi averse torenţiale şi se

3

vor acumula cantităţi de apă de peste 25...35 l/mp”, anunţă ANM. De asemenea, în intervalul 29 iunie, ora 19:00 – 30 iunie, ora 10:00, va fi cod portocaliu în judeţele Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa Năsăud şi în zona de munte a judeţului Mureş.   În aceste zone vor fi perioade cu averse torenţiale, intensificări ale vântului, vijelii, descărcări electrice şi grindină. Se vor acumula cantităţi de apă de peste 25...40 l/mp şi pe arii restrânse 50...60 l/mp.

2020, cel mai cald şi secetos an din istorie!Violeta Mâţ  29 iunie 2020 -

Organizaţia Mondială de Meterologie avertizează că 2020 ar putea fi cel mai călduros an din istorie. Pentru România, măsurătorile mai indică un record: cel mai secetos an!

Datele înregistrate de Organizaţia Mondială de Meterologie pentru primele patru luni din 2020 estimează posibilitatea ca acesta să fie unul din cei mai căluroşi ani din ultimii 141 de ani, de când se fac măsurători meteorologice.

Temperaturi recordPrimele patru luni ale anului 2020 sunt pe primele locuri ca fiind cele mai călduroase din ultimii 141 de ani. În România, în ianuarie, cea mai rece lună din an în ţara noastră, temperatura a înregistrat cu 1,4 grade Celsius mai mult decât ar fi fost normal, în februarie - cu plus 3,9 grade Celsius, iar în martie - cu plus 2,3 grade Celsius, spune Elena Mateescu, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM),

4

„De la an la an, am simţit că verile sunt tot mai călduroase şi au debutat mai devreme zilele caniculare cu valori deosebit de ridicate. (…) Luna ianuarie şi aprilie sunt cele mai călduroase din ultimii 141 de ani, de când se fac măsurători meteorologice la nivel mondial, iar februarie şi martie, pe locul doi.Putem discuta şi în acest an de perioade mai frecvente cu zile în care o să avem temperaturi peste 35 de grade Celsius, dar şi de perioade cu instabilitate atmosferică”, a detaliat şefa ANM, într-o emisiune la Antena 3.

Comparativ cu 2019, care a fost cel mai călduros an din România şi al doilea cel mai călduros la nivel mondial, nu excludem ca şi 2020 să se înscrie printre cei mai călduroşi ani - Elena Mateescu, director general ANM

Cea mai cruntă secetă din ultimii 50 de ani!România mai înregistrează însă un record negativ: 2020 se arată a fi cel mai secetos an din ultima jumătate de secol!Potrivit şefei ANM, cantităţile medii de precipitaţii înregistrate din septembrie 2019 până în 15 mai 2020 arată că acesta este al treilea cel mai secetos interval din istoria măsurătorilor meteorologice din România, pentru toată ţara. Pentru Dobrogea, Muntenia şi Moldova însă, acest interval este cel mai secetos din 1961 şi până în prezent.

Veşti rele de la meteorologiPredominanţa zilelor mai călduroase este o certitudine, vorbim tot mai mult de luni mai călduroase şi de ani care bat recorduri din punct de vedere termic, iar veştile care vin de la meteorologi nu sună deloc bine din acest punct de vedere.Potrivit şefei ANM, simulările, pentru România, privind creşterea temperaturilor aerului şi deficitul de precipitaţii, mai ales în lunile de vară, indică faptul că în perioada 2021-2050 ne-am putea confrunta cu tot mai mulţi ani secetoşi şi am putea avea chiar câte trei ani excesiv de secetoşi într-o singură decadă, ceea ce, pentru fermieri, face obligatorie adaptarea tehnologiilor agricole la condiţiile meteorologice.

Suprafeţe uriaşe calamitate de secetăEuropa de Est se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimul secol, notează publicaţia economică Bloomberg. Pe lângă România, mai sunt afectate şi Polonia, dar mai ales Cehia, unde este cea mai gravă secetă din

5

ultimii 500 de ani.În România, al doilea exportator de grâu din UE, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, estimează că producţia de grâu din 2020 ar putea fi de numai 5-5,5 milioane de tone din cauza secetei, aproape la jumătate faţă de un an bun, şi a avertizat că autorităţile române ar putea interzice din nou exportul, dacă stocurile de grâu scad.Oros mai spune că din cele 2,9 milioane ha însămânţate cu culturi de toamnă în 2019, 1,3 milioane ha au fost declarate calamitate până pe 21 mai şi au fost întocmite procese verbale pentru 850.000 ha.

Fermierii au aşteptări sumbreCum rezultatele catastrofale ale secetei se văd deja şi în vestul ţării şi în anumite zone din Oltenia, fermierii se aşteaptă însă la o situaţie mult mai gravă decât cea prognozată de ministrul Agriculturii, cu o suprafaţă mult mai mare de culturi de toamnă, plus vreo două milioane de hectare cu culturi de primăvară calamitate în proporţie de peste 70% din cauza secetei.În plus, nivelul Dunării a ajuns, în ţara noastră, la un minim istoric, ceea ce va cauza probleme atât cu transportul, cât şi cu poluarea.

PLOILE N-AU REFĂCUT REZERVA DE APĂÎn continuare, pe profilul de sol de 100 cm în toată ţara se înregistrează secetă pedologică extremă şi puternică. Precipitaţiile, abundente pe alocuri, căzute în ultimele două săptămâni din luna mai şi la început de iunie, nu pot să compenseze deficitul foarte mare de apă din sol înregistrat începând din toamna anului 2019.

un articol de VIOLETA MÂŢ

Analiza: rezerva de umiditate in sol la grau si porumb Iunie 29, 2020

La data de 29 Iunie 2020, rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm, in cultura graului de toamna, prezinta valori satisfacatoare pana la apropiate de optim si optime, in Maramures, Transilvania si Crisana, pe suprafete agricole extinse din Oltenia, Banat si Moldova, nordul, vestul, sudul, centrul, izolat in estul Munteniei, sud-vestul Dobrogei.

Continutul de apa din sol se situeaza in limite scazute (seceta pedologica moderata) si deosebit de scazute (seceta pedologica puternica si extrema), in cea mai mare parte a Dobrogei, local in centrul, nord-estul, estul, sudul si sud-estul Moldovei, nordul si nord-vestul Banatului, estul, nordul, sudul si sud-estul Munteniei, izolat in sudul Olteniei.

6

Aprovizionarea cu apa pe adancimea de sol 0-100 cm, in cultura neirigata de porumb, se incadreaza in limite satisfacatoare, apropiate de optim si optime, in Maramures, Transilvania, Crisana si Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei, Banatului si Moldovei, izolat in centrul si sud-vestul Dobrogei.

Pe suprafete agricole extinse din Dobrogea, local in estul si nord-estul Munteniei, izolat in sud-estul Moldovei si nord-vestul Banatului, se inregistreaza deficite de umiditate in sol, seceta pedologica fiind moderata, puternica si extrema.

APIA si SUBVENTII

Ajutoare financiare pentru FERMIERII afectati de criza de coronavirus In iun. 29, 2020  

Regulamentul de acordare a ajutoarelor financiare pentru fermieri și IMM-uri în contextul COVID -19 a fost adoptat de Parlamentul European și de Comisia Europeană! Decizia a fost luată la data de 24 iunie 2020 la Bruxelles și a intrat în vigoare începînd cu data de 26 iunie 2020. Potrivit actului oficial, cuantumul maxim al sprijinului nu depășește 7.000 EUR per fermier și 50.000 EUR per IMM.

Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri oferă asistenţă de urgenţă fermierilor și IMM-urilor care au fost afectaţi în mod deosebit de criza COVID-19, cu scopul de a le permite să-și continue activitatea, sub rezerva condiţiilor prevăzute în prezentul articol.

Se acordă sprijin fermierilor, precum și IMM-urilor care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării produselor agricole prevăzute în anexa I la TFUE sau a bumbacului, cu excepţia produselor pescărești. Rezultatul procesului de producţie poate fi un produs care nu face obiectul anexei respective.

Sprijinul ia forma unei sume forfetare care urmează să fie plătită până la 30 iunie 2021, pe baza cererilor de sprijin aprobate de autoritatea competentă

7

până la 31 decembrie 2020. Rambursarea ulterioară de către Comisie se efectuează în conformitate cu creditele bugetare și sub rezerva finanţării disponibile. Nivelul plăţilor poate fi diferenţiat pe categorii de beneficiari, în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii.

„Europa s-a ținut de cuvînt, acum așteptăm ca și MADR să ia act de aceste modificări la Regulament și să demareze urgent consultările cu fermierii și să pună în practică cît mai urgent acest mecanism de finanțare a satului Românesc și a sectoarelor agricole în care activează micii fermieri. Deci la treabă MADR pentru că acest mecanism este cu caracter excepțional și urgent. Acum nu mai puteți spune că nu avem cadrul legislativ European. Barim de această dată trebuie să veniți cu măsuri concrete de finanțare a fermierilor mici și mijlocii din România. Este o șansă unică cu carecter excepțional pe care prin dumneavostră dacă dovediți patriotism, profesionalism și respect față de țăranul român greu încercat de aceste timpuri și vremuri să salvați Agricultura României”, a scris Ion Păunel, Președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit actului oficial, Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 se modifică prin introducerea unui nou articol:

„Articolul 39bSprijin temporar cu caracter excepţional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectaţi în mod deosebit de criza COVID-19

(1) Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri oferă asistenţă de urgenţă fermierilor și IMM-urilor care au fost afectaţi în mod deosebit de criza COVID-19, cu scopul de a le permite să-și continue activitatea, sub rezerva condiţiilor prevăzute în prezentul articol.

(2) Se acordă sprijin fermierilor, precum și IMM-urilor care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării produselor agricole prevăzute în anexa I la TFUE sau a bumbacului, cu excepţia produselor pescărești. Rezultatul procesului de producţie poate fi un produs care nu face obiectul anexei respective.

(3) Statele membre direcţionează sprijinul către beneficiarii cei mai afectaţi de criza COVID-19, prin stabilirea, pe baza dovezilor disponibile, a condiţiilor de eligibilitate și, atunci când statele membre în cauză consideră adecvat, a unor criterii de selecţie, care trebuie să fie obiective și nediscriminatorii.

8

(4) Sprijinul ia forma unei sume forfetare care urmează să fie plătită până la 30 iunie 2021, pe baza cererilor de sprijin aprobate de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020. Rambursarea ulterioară de către Comisie se efectuează în conformitate cu creditele bugetare și sub rezerva finanţării disponibile. Nivelul plăţilor poate fi diferenţiat pe categorii de beneficiari, în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii.

(5) Cuantumul maxim al sprijinului nu depășește 7.000 EUR per fermier și 50.000 EUR per IMM.

(6) Atunci când acordă sprijin în temeiul prezentului articol, statele membre iau în considerare sprijinul acordat prin alte instrumente de sprijin naţionale sau ale Uniunii sau scheme private pentru a răspunde impactului crizei COVID-19.”

2. La articolul 49, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:„(2) Autoritatea statului membru responsabilă cu selecţia operaţiunilor se asigură că operaţiunile, cu excepţia celor care fac obiectul articolului 18 alineatul (1) litera (b), al articolului 24 alineatul (1) litera (d), al articolelor 28-31, 33, 34 și 36-39b, sunt selectate în conformitate cu criteriile de selecţie menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol și potrivit unei proceduritransparente și bine documentate.”

3. La articolul 59, se introduce următorul alineat:” (6a) Sprijinul din FEADR acordat în temeiul articolului 39b nu depășește 2 % din totalul contribuţiei FEADR la programul de dezvoltare rurală.”

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Ajutorul de 7.000 euro/fermă – ÎN VIGOARE! Ce fermieri primesc sprijinul excepțional! Roxana Dobre - 27 iunie 2020

Regulamentul european care prevede un ajutor de 7.000 de euro/exploatație pentru fermierii afectați de criza provocată de noul coronavirus și 50.000 de euro pentru IMM-uri a intrat oficial în vigoare de ieri, vineri – 26 iunie odată cu publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Inițial, ajutorul pe fermă a fost stabilit la 5.000 de euro, dar ulterior suma a fost majorată. Alocarea financiară se face din PNDR, în limita sumelor rămase disponibile și până într-un procent de 2% din totalul banilor de revin României, astfel că vorbim de circa 160 de milioane de euro la nivel național atât pentru producători, cât și pentru procesatori.

9

Statele membre, inclusiv România, pot achita fermierilor o sumă forfetară care urmează să fie plătită până la 30 iunie 2021, pe baza cererilor de sprijin aprobate de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020. Criteriile de plată trebuie reglementate de fiecare stat în parte, în funcție de ramurile afectate de criză și care necesită acest sprijin excepțional.

Ce fermieri pot primi sprijinul de 7.000 euro/exploatație

Trebuie subliniat că decizia UE nu este obligatoriur de implementat dacă Guvernul unui stat membru nu dorește să introducă noi scheme de sprijn pentru fermierii afectați de noul coronavirus. În România, însă, producătorii agricoli au cerut ajutor întrucât afacerile lor au fost puternic impactate atât în perioada stării de urgență, cât și ulterior. Cele mai mari pierderi de venit le-au avut fermierii mici și medii pentru care ajutorul de 7.000 de euro pe fermă este binevenit, deși nu acoperă integral gradul de afectare.

„Fermierii și întreprinderile rurale au fost afectați într-un mod fără precedent de consecințele epidemiei de COVID-19. Restricțiile extinse de circulație instituite în statele membre, precum și închiderea obligatorie a magazinelor, a piețelor în aer liber, a restaurantelor și a altor unități ospitaliere au creat perturbări economice în sectorul agricol și comunitățile rurale și au condus la probleme legate de lichidități și de fluxul de numerar pentru fermieri și pentru micile întreprinderi care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării de produse agricole. Acest fapt a creat o situație excepțională care trebuie să fie abordată”, se arată în documentul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Care este scopul acestui sprijin excepțional

Măsura respectivă ar trebui să permită statelor membre să recurgă la fondurile disponibile în temeiul programelor lor de dezvoltare rurală existente, pentru a sprijini fermierii și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) care au fost afectați în mod deosebit de criză. ”Sprijinul, care are scopul de a asigura competitivitatea agrocomercială și viabilitatea exploatațiilor agricole, ar trebui să fie acordat pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, în scopul de a concentra optim resursele disponibile în direcția beneficiarilor celor mai afectați de criză. În cazul fermierilor, astfel de criterii pot include sectoarele de producție, tipurile de agricultură, structurile agricole, tipurile de comercializare a produselor agricole provenite din ferme și numărul de lucrători sezonieri angajați; în cazul IMM-urilor, astfel de criterii pot include tipurile de sectoare, tipurile de activități, tipurile de regiuni și alte constrângeri specifice”, se arată în noul Regulament European.

10

Sprijin sub formă de sumă forfetară

Având în vedere caracterul urgent și excepțional al măsurii respective, ar trebui stabilită o plată unică și un termen limită pentru aplicarea măsurii, reamintindu-se în același timp principiul conform căruia plățile efectuate de Comisie urmează să se realizeze în conformitate cu creditele bugetare și sub rezerva finanțării disponibile. ”Pentru a acorda un sprijin mai mare celor mai grav afectați fermieri sau IMM-uri, este oportun să se permită statelor membre să ajusteze nivelul sumelor forfetare pentru anumite categorii de beneficiari eligibili, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii”, este recomandarea de la Bruxelles.

Documentul OBLIGATORIU pe care oierii trebuie să îl depună la APIA pentru a lua subvenția MAXIMĂ!Roxana Dobre - 29 iunie 2020

Termenul pentru adeverința obligatorie care încheie dosarul APIA pentru crescătorii de ovine nu s-a schimbat chiar dacă depunerea cererii unice a fost prelungită de la 15 mai la 15 iunie. Ciobanii care au depus cererea unică și au bifat și plata ”mare” din zootehnie adică Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ) au termen până la 1 septembrie să completeze dosarul cu ultimul document care este obligatoriu pentru eligibilitatea exploatație. În sens contrar animalele înscrise pentru subvenție nu pot beneficia de banii europeni pentru care în 2019 s-a plătit pentru care s-au plătit 17,7173 euro pe cap de animal adică 84,15 de lei pe cap de animal.

”Ultimul document care încheie dosarul pentru subvenții, adică adeverința de la Registrul Genealogic la ovine/berbeci se depune până la 1 septembrie”, ne-a declarat directorul APIA, Adrian Pintea.

ATENŢIE ! În contextul epidemiei de Coronavirus pe teritoriul României, în conformitate cu OMADR nr.89/03.04.2020, în anul 2020, documentele specifice schemelor de plată pentru sectorul zootehnic, se vor depune de către solicitant, prin orice mijloace electronice, cu excepția următoarelor

11

documente care vor fi solicitate prin adresă, de către centrele locale / județene APIA, oficiilor județene ANZ  Adeverința prin care se confirmă respectarea raportului de maximum 35 femele ovine/caprine neînscrise și neînregistrate într-un Registru Genealogic la un berbec/ țap cu certificat de origine se eliberează de ANZ, prin Oficiile județene, la solicitarea fermierului și pe baza documentelor justificative transmise prin orice mijloace electronice către ANZ / OJ.

După verificare, Oficiile județene ale ANZ, întocmesc și transmit documentul, prin mijloace electronice către centrele APIA județene/locale.

Reamintim că SCZ se acordă fermierilor care dețin  un efectiv cuprins între 150 şi 500 de capete de femele ovine şi/sau berbeci, inclusiv, pe beneficiar, cu excepția celor din UAT-urile din zona montană, pentru care se solicită SCZ pentru un efectiv cuprins între 60 și 500 de capete femele ovine şi/sau berbeci, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA.

12

BY LANTULALIMENTAR  2020-06-28  

Datele statistice publicate de Comisia Europeană arată că importurile de tomate pe piața românească au însumat anul trecut 79.533 de tone cu o valoare totală de 108.074.000 de dolari. Deficitul comercial a fost de 103.903.000 de dolari. O cantitate de 37.309 t a provenit din țările comunitare, iar 42.533 t din țări din afara Uniunii Europene.

În 2018, importurile de tomate au totalizat 85. 997 tone, din care 36.780 tone au provenit din țări europene, iar 49.217 t din țări terțe.

În 2017, România a importat 76.587 t, din care 31.913 t din spațiul comunitar, iar 44.639 t din țări terțe.

În 2016, au ajuns pe piața românească 76.479 t, din care 41.063 t din țările comunitare, iar 35.416 din țări terțe.

De observat că în 2018, cel de-al doilea an de derulare a programului guvernamental de sprijnire a culturii de tomate în spații protejate ( sere și solarii ), program promovat în stil triumfalist de PSD-ul condus de Liviu Dragnea, unul dintre obiective fiind reducerea importurilor, cantitatea de tomate importată a fost cea mai mare din ultimii ani. De semnalat că atât în 2017, când a fost lansat programul, cât și în 2018, România a importat mai multe tomate din țări terțe, decât din țări europene. Pirn urmare, roșiile din Turcia și Maroc au fost mai prezente pe piață, decât roșiile din Spania, Italia sau Olanda.

La începutul anului 2017, când a fost lansat programul guvernamental, ministrul agriculturii de la acea vreme, Petre Daea, asigura că prin susținerea financiară de la bugetul de stat a legumicultorilor, vor scădea importurile de tomate și astfel, balanța comercială va fi reechilibrată.

13

Schemele de plată au depășit anual 30.000.000 de euro, ajungând la aproape 40.000.000 de euro, fiind acordată pentru fiecare beneficiar suma de 3000 de euro/1000 mp cultivați cu tomate, cu condiția ca fermierii să vândă 2 tone.

Tentativa liberalilor de a stopa acest program, în toamna anului 2019, când au venit la putere după căderea guvernului Dăncilă a eșuat. Fermierii din Olt ( acolo au fost în jur de 5000 de beneficiari ) au amenințat cu proteste de amploare. Guvernul Orban a picat moțiunea de cenzură din ianuarie 2020, dar a revenit la putere în martie. Imediat, liberalii au aprobat continuarea programului Tomata moștenit de la PSD, aducând unele modificări: un control mai riguros al administrării de pesticide și livrarea la piață a 3 tone.

În urma presiunii unor asociații de fermieri, ministerul condus de Adrian Oros a acceptat prelungirea termenului de livrare la piață a tomatelor până la 1 iulie și depunerea actelor justificative până la 15 iulie. Oros a acuzat în repetate rânduri că programul a fost derulat fraudulos în anumite zone ale țării, de pildă, în județul Olt ar fi aproximativ 400 de dosare fraudate.

Programul Tomate românești nu a redus importurile și deci nu a reechilibrat balanța comercială, așa cum a asigurat Petre Daea în 2017.

Producția totală de tomate a României a fost anul trecut 437.500 tone, atât roșii pentru consum în stare proaspătă, cât și pentru industrializare. În 2018, legumicultorii români au produs 451.800 tone, iar în 2017, 435.100 tone. În 2016, cantitatea totală a fost 425.600 tone.

Observăm că nici cantitatea totală nu a crescut în mod semnificativ în cei trei ani de derulare a programului Tomate românești. În trecut, când programul nu era aplicat, România producea mai multe tomate. De pildă, în 2015, cantitatea totală a fost 468.800 tone.

Romania cumpara de la straini mai multe produse agroalimentare decat exporta. Care este cauza Iunie 29, 2020

Potrivit MADR, deficitul Romaniei in comertul cu produse agroalimentare s-a aflat intr-o scadere de 9%, in trimestrul acestui an, comparativ cu ultimele trei luni ale anului precedent, cu pana la 440,9 milioane de euro.

In primele trei luni din 2019, deficitul inregistrat in comertul cu produsele agroalimentare a fost de 482,83 milioane de euro.

14

Pe relatia cu Uniunea Europeana, Romania a consemnat un deficit de 953,28 milioane de euro in primul trimestru din acest an, insa in comertul cu tarile extracomunitare a inregistrat un excedent de 512,37 milioane de euro. In 2019, perioada analizata, deficitul pe schimburile intra-comunitare a fost de 777,4 milioane de euro, in timp ce pe tarile terte excedentul a totalizat 294,56 milioane de euro.

Potrivit datelor statistice, Romania a exportat, in perioada ianuarie-martie a.c., 5,14 milioane de tone de produse agroalimentare, in valoare de 1,99 miliarde de euro, in crestere fata de perioada similara din 2019 atat din punct de vedere cantitativ cat si valoric, cand exporturile in tarile intra si extracomunitare au totalizat 3,83 milioane tone, iar incasarile au depasit de 1,61 miliarde de euro.

Pe de alta parte, importurile de produse agroalimentare s-au cifrat la 2,62 milioane de tone in primele trei luni ale anului 2020, o cantitate pentru care s-au cheltuit mai mult de 2,43 miliarde de euro, in timp ce in perioada similara din 2019, au fost importate 2,26 milioane de tone de alimente, valorand 2,09 miliarde de euro.

Romania a inregistrat in 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro in comertul cu produse agroalimentare, in crestere cu peste 8% fata de 2018, cand s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro, conform datelor anuntate de Ministerului Agriculturii.

Anii 2013 si 2014 sunt singurii in care Romania a incheiat pe excedent in comertul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, dupa 20 de ani in care importurile au devansat exporturile de alimente si produse agricole.

Adrian Pintea, APIA: Plăți de aproape 100% către fermieri, la 30 iunie De Viorela Pitulice  iun. 29, 2020

APIA: Campania de plăți pentru 2019 se finalizează la 30 iunie, iar plățile pentru 2020 vor începe din octombrie. Procentul de absorbție pentru subvențiile pe 2019 este de 97% dintr-o sumă totală de 1,24 miliarde de euro, la acest moment, procesul fiind pe ultima sută de metri, a anunțat

15

directorul general al APIA, Adrian Pintea, în cadrul celei de-a treia ediții a FoodIntelForum.ro, eveniment desfășurat pe 25 iunie la ICDP Mărăcineni.Adrian Pintea are noutăți importante și pentru perioada următoare: în toamnă, numărul fermierilor care vor intra în eșantionul de control va fi mai mic și nu neapărat din cauza pandemiei.

https://youtu.be/PM3u8GwsjIA

ALTELE

Vizita la ferma de prepelite din Valcea. MADR: se va lansa o linie de produse Fast Food Healthy In iun. 29, 2020  

În cadrul vizitelor de pe teren de la acest sfârșit de săptămână, ministrul Agriculturii Adrian Oros a făcut un popas și la Ferma Bunicii, o fermă de prepelițe înființată în anul 2012 care poate adăposti până la 100.000 de păsări.

Potrivit informațiilor MADR, în anul 2014 a fost inaugurat primul centru de procesare carne și ouă de prepeliță, iar în 2015 a fost deschis un centru profesional de incubare și creștere pui de o zi cu o capacitate de aproximativ 40.000 pui/serie.

În acest moment, în fermă se produc aproximativ 1.500.000 ouă /lună și se fac achiziții de la ferme mai mici din țară de aproximativ 2.000.000 ouă/lună. Anul acesta, fermierul își propune să construiască încă o ferma de capacitate mare.

16

Din fermă pleacă o gamă largă de produse către marile lanțuri comerciale: ouă de prepeliță fierte și curățate, ouă de prepeliță marinate, terină din prepeliță, pate din prepeliță, chiftele din prepeliță, cabanos din prepeliță, crenvurști din prepeliță, burger din prepeliță, carcasă de prepeliță.

MADR a anunțat că din luna iulie se va lansa o linie de produse Fast Food Healthy atât pe comerț stradal (Food Street) cu restaurante mobile(Food Truck ), cât și în puncte fixe.

Predictii sumbre pentru piata cerealelor! Cu cat va scadea recolta In iun. 29, 2020  

Comisia Europeană a anunţat joi o nouă revizuire în jos a estimărilor sale privind recolta de grâu din acest an în Uniunea Europeană, mizând pe o producţie de 117,2 milioane tone, comparativ cu 121,5 milioane tone cât estima în urmă cu o lună, informează Reuters.

17

Estimările privind recoltele de grâu ale principalilor producători din UE sunt sumbre, motiv pentru care vor fi reduse exporturile în sezonul care începe în luna iunie, transmite Bloomberg.

Recolta de grâu României va fi cu 10% sub media din ultimii cinci ani, mai spune sursa citată.

Recolta de grâu a Franţei, cel mai mare producător de grâu al blocului comunitar, este estimată la 30,3 milioane tone în 2020, în scădere cu peste 20% față de cea din 2019, a anunţat Comisia Europeană. Toamna ploioasă ce a afectat însămânţările, după care a urmat o primăvară secetoasă, iar acum sunt inundații.

Comisia Europeană estimează că exporturile de grâu ale UE din sezonul următor ar putea să scadă cu peste 25%, comparativ cu 2019, până la 25 milioane de tone.

Îmbunătăţirea perspectivelor privind recoltele de grâu în Rusia au ajutat la ţinerea sub control a preţurilor, iar recoltele globale consistente de porumb şi orz ar putea compensa o parte din lipsuri.

La bursa de la Paris, cotaţiile futures la grâul de panificaţie sunt mai mici decât anul trecut dar nu se știe încă ce influență va avea pandemia de coronavirus asupra comerțului cu acest produs.

„Activitatea pe scena internaţională rămâne slabă iar exportatorii aşteaptă cu nerăbdare licitaţiile, în contextul unor incertitudini sporit cu privire la evoluţia cererii” susţine firma franceză de consultanţă Agritel.

Lunile mai şi iunie ploioase ar putea ajuta la stabilizarea condiţiilor, susţine Asociaţia fermierilor germani DBV afrimă că lunile mai și iunie fiind ploioase ar putea redresa recoltele.

Ce se intampla cu porcii din gospodarii? Mesajul presedintelui ANSVSA In iun. 27, 2020

18

Deși virusul pestei procine africane face, în continuare, ravagii pe întreg teritoriul țării, distrugând efectivele de porcine, gospodarii nu trebuie să își facă griji. Prezent în studioul AGRO TV, președintele ANSVSA, Robert Chioveanu, a clarificat poziția instituției pe care o conduce cu privire la creșterea porcilor în gospodăriile populației. Potrivit acestuia, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor nu interzice și nu limitează creșterea porcinelor în gosposdăriile populației din România.

Normele OBLIGATORII pentru depozitarea produselor de protectie a plantelor In iun. 28, 2020  

Prin produsele de protecţie a plantelor se înțeleg: erbicide, fungicide, insecticide, nematocide. Fermierii sunt obligați să ţină evidenţa la zi, după efectuarea fiecărui tratament, prin completarea într-un registru a tuturor datelor solicitate (cultura, doza aplicata, timpul aplicării, agentul de dăunare etc). Mai jos vă prezentăm normele minime care trebuiesc respectate obligatoriu de fermierii, la depozitarea produselor de protecție a plantelor (ppp), menționate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:

depozitele să fie construite din materiale durabile, neinflamabile, şi au o capacitate de stocare corespunzătoare; sunt bine aerisite; au ventilație mecanică/naturală, asigură o temperatură cuprinsă între 1–250 C; pardoseala este din beton / impermeabilă şi situată mai jos decât suprafaţa solului pentru a forma un bazin de retenţie și să existe praguri la uşi şi pereţi care să nu permită trecerea lichidelor precum şi să reţină materialul împrăştiat;

produsele de protecție a plantelor să fie păstrate în ambalajele originale stivuite pe rafturi/paleți (produsele granulate, solide din ambalajele de hârtie sunt așezate pe rafturile superioare, bidoanele cu lichide se aseaza direct pe paleți);

etichetele ppp să fie rezistente la deteriorare și trebuie să indice clar tipul de substanţe, compoziţia chimică, gradul de solubilitate, data fabricaţiei, termenul de valabilitate, instrucțiuni de utilizare, alte recomandări specifice privind transportul, depozitarea şi manipularea;

19

depozitele să fie prevăzute cu sisteme de prevenire și stingerea incendiilor și sisteme antiefracție (ferestrele și ușile sunt dotate cu gratii);

depozitul de ppp să respecte regulile de igienă şi sănătate publică, cât şi prevederile specifice de protecţia muncii;

produsele de protecție a plantelor din grupa foarte toxice şi  toxice să fie depozitate în încăperi separate şi în condiţii speciale;

exploatația să dețină fosă septică/recipienți pentru colectarea apelor cu reziduuri de ppp.

În cazul micilor utilizatori: ppp trebuie stocate în condiţii corespunzătoare (ferite de căldură, lumină şi umiditate excesive), separat de alte materiale (şi mai ales de furaje sau de alimente). Produsele lichide se depozitează în încăperi cu temperaturi de minim 1°C şi maxim 25°C; dacă ppp sunt păstrate exclusiv în ambalajele lor originale, pe rafturi/paleţi.

Manipularea ppp și a deșeurilor (ambalaje ppp): operatorul economic trebuie sa asigure angajaților, care manipulează ppp, echipamente de protecție a muncii (salopete, cizme, mănuși, ochelari etc).

În vederea curățirii  echipamentelor de protecție și a utilajelor utilizate în tratamente fitosanitare: fermierul trebuie să aibă condiții de stocare a apelor reziduale (fosă/recipienți de stocare);

Preluarea ambalajelor și a deșeurilor:  fermierul trebuie să dețină un contract cu o unitate de preluare a deșeurilor/să justifice prin documente contabile (avize) că a predat ambalajele de la ppp si apele reziduale, în termen de 90 de zile, conform art. 25 din OG nr. 4/1995. (Program SCAPA  www.aiprom.ro);

Utilizarea eficientă a ppp: În vederea asigurării unei funcţionări corespunzătoare, utilajele de stropit/erbicidat trebuie să fi regulat testate, în acest sens la începutul fiecărei campanii de efectuare a tratamentelor fitosanitare, fermierul trebuie să dețină un proces verbal de verificare a echipamentelor de stropit/erbicidat și de instruire a operatorilor, care vor efectua tratamentele fitosanitare.

În vederea asigurării unei funcţionări corespunzătoare, utilajele de stropit/erbicidat trebuie să fie regulat testate. Cerința se verifica la nivel de exploatație.

………………….

20

INTERNE

Perspective slabe de export pentru marii producatori de grau din UE. Romania este afectata Iunie 29, 2020Perspectivele pentru export la cei mai mari producatori europeni de grau din UE, inclusiv Romania, s-au inrautatit in contextul evenimentelor petrecute in ultima perioda.

Recolta de grau a Frantei, cel mai mare producator de grau al blocului comunitar, este estimata la 30,3 milioane tone in acest an, in scadere cu peste 20% comparativ cu cea din 2019, a anuntat joi Comisia Europeana.

Astfel, recolta Romaniei este prognozata la 10% sub media din ultimii cinci ani, iar cea a Germaniei va inregistra, de asemenea, o scadere.

Cultivatorii de grau din Europa s-au confruntat cu un sezon meteo agitat, care a inceput cu o toamna ploioasa ce a afectat insamantarile si o primavara secetoasa, care a redus randamentele la hectar. In acest conditii, Comisia Europeana estimeaza ca exporturile de grau ale UE in sezonul urmator ar putea sa scada cu peste 25% comparativ cu 2019, pana la 25 milioane de tone.

Totusi, lunile mai si iunie ploioase ar putea ajuta la stabilizarea conditiilor, sustine asociatia fermierilor germani DBV intr-un raport publicat joi. Recoltatul tocmai a inceput in spatiul intracomunitar, iar cea mai mare parte a culturii urmeaza sa fie stransa in luna iulie.

Cu toate acestea, imbunatatirea perspectivelor privind recoltele de grau ale altor mari exportatori precum Rusia au tinut sub control preturile, iar lipsurile ar putea fi compensate cu recoltele usor mai bune de porumb si orz.

21

Sute de hectare de culturi agricole, afectate dupa viiturile de pe Prut In iun. 29, 2020  

Apele râului Prut s-au retras, însă sute de hectare de culturi agricole de pe raza localităţii Baranca din comuna Hudeşti au fost afectate de viiturile venite din Ucraina, a declarat primarul Viorel Atomei, citat de AGERPRES. Acesta susţine că valoarea pagubelor nu a fost stabilită până în prezent deoarece, din cauza solului încă foarte ud, membrii comisiilor de evaluare nu s-au putut deplasa în teren. „Nu pot face evaluarea 100%, dar sunt aproape 280 de hectare de culturi arabile afectate. Astăzi am fost până acolo, dar am evaluat atât cât se poate evalua cu ochiul. Apa a venit şi a lăsat mâl de 25-30 de centimetri. Nici nu poţi să intri efectiv acum, pentru că te afunzi”, a afirmat Atomei.

Directorul Direcţiei pentru Agricultură Botoşani, Cristian Delibaş, susţine că ieşirea din matcă a Prutului a creat pagube la culturile agricole din mai multe localităţi. Alături de Hudeşti, au fost afectate toate localităţile aflate în aval de lacul de acumulare Stânca-Costeşti.

Cosmarul locuitorilor de pe malurile Prutului

Locuitorii satelor de pe malurile Prutului trăiesc un adevărat coşmar an de an, atunci când vin ploile torenţiale. Zi şi noapte stau cu frica-n sân că apa le va lua din nou tot ce-au agonisit. Săptămâna trecută, ploile abundente au inundat sute de culturi agricole. Premierul Ludovic Orban a anunțat evacuarea a peste 200 de persoane, riscul viiturilor fiind prezent atât pe Prut, cât și în alte zone din nordul Moldovei. Pentru a putea veni în sprijinul oamenilor afectați de inundații, Ludovic Orban a anunțat constituirea, la nivelul prefecturilor, a unor comisii de evaluare a pagubelor produse deja de inundaţii, pentru care guvernul poate accesa inclusiv fonduri europene, pe lângă fondul de rezervă refăcut de guvern, de 1,4 miliarde lei.

22

Potrivit, romania.europalibera.org, prim-ministrul României a dat asigurări că nu vor fi neglijați oamenii care nu au casele asigurate și că se vor găsi soluții „pentru a nu lăsa oamenii la necaz.”

Potrivit presei locale, luni, 29 iunie, la Instituția Prefectului Botoșani, a avut loc o ședință, în sistem video-conferință, cu ministrul Ministerului Afacerilor Interne, Marcel Vela, pe tema efectelor fenomenelor hidrometeorologice periculoase. La Botoșani, până în prezent, în 20 de unități administrativ-teritoriale s-a efectuat evaluarea pagubelor de către comisiile constituite prin ordin al prefectului, urmând ca în cursul zilei de mâine să fie finalizate și rapoartele privind evaluarea pagubelor în alte 10 unități administrativ-teritoriale, scrie stiri.botosani.ro.

Toate datele vor fi transmise Guvernului României în vederea alocării sumelor necesare pentru refacerea infrastucturii rutiere, dar și pentru acordarea de despăgubiri și sprijin locuitorilor ale căror culturi agricole, gospodării sau anexe gospodărești au fost afectate de inundații.

Efectele fenomenelor meteo încă se resimtÎn ultimele 24 de ore (28-29 iunie 2020), ca urmare a manifestării fenomenelor hidrometeorologice prognozate, s-a intervenit pentru evacuarea apei din 51 curți, 23 beciuri și de pe 4 străzi, precum și pentru refacerea terasamentelor căilor rutiere afectate de viituri.

Potrivit datelor IGSU, cele mai afectate județe de aversele torențiale sunt: Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Hunedoara și Maramureș.

Un eveniment deosebit a fost înregistrat în localitatea Arefu, județul Argeș, unde aproximativ 40 de persoane cazate la cabana Cumpăna, nu mai pot ieși din zonă cu autoturismele din cauza unui drum forestier blocat de aluviuni și material lemnos. Prin eforturile susținute ale pompierilor, împreună cu celelalte forțe ale MAI și autoritățile locale, drumul a fost deblocat în această dimineață.

Din punct de vedere al căilor de comunicații, traficul rutier este blocat pe 2 drumuri județene (DJ 582/CS și DJ 668/HD) și se desfășoară deviat provizoriu pe 1 drum național (DN 66A/HD). Traficul feroviar, traficul maritim și fluvial se desfășoară în condiții normale.

Totodată, având în vedere că până mâine, 30 iunie 2020, este în vigoare o avertizare hidrologică COD PORTOCALIU de inundații pe râul Prut, în

23

continuare, salvatorii din Botoșani, Iași și Vaslui au echipaje pregătite de intervenție în caz de necesitate.

Pentru ca populația să adopte măsurile de autoprotecție, în zonele vizate de atenționările și avertizările hidrometeorologice imediate, au fost emise 10 mesaje de informare a populației prin sistemul RO–ALERT în contextul avertizărilor hidrometeorologice la nivelul a 8 județe (AB, BC, BN, BT, CJ, HD, MM, NT, SJ, SM și SV)

Recomandări populației:Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSu) reamintește populației că pe timpul manifestării fenomenelor periculoase să rămână în locuințe sau alte spații închise care le pot asigura protecția. De asemenea, se recomandă parcarea autoturismelor în zone ferite, la distanță față de copaci sau stâlpi de electricitate.

Informații referitoare la măsurile de prevenire şi modul de comportare în diferite situaţii de urgenţă de amploare sau dezastru pot fi obținute prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore, și prin intermediul platformei https://fiipregatit.ro/.

Dilema fermierului român: se iese la câmp duminica sau în zilele de sărbătoare? agrointeligenta.ro - 28 iunie 2020

Foto: Facebook.com/Tehnologii agricole - Alexandru Alex

Cu zile ploioase și o recoltă la limită ce nu așteaptă amânare la cules, o parte dintre fermierii români se confruntă cu o dilemă: se iese la câmp duminica sau dacă muncești în această zi nu ești un bun creștin? Cum agricultura se face la țară, nu de puține ori, cei care sunt văzuți la lucrările agricole duminica sau în zilele înroșite în calendarul creștin-ortodox sunt arătați cu degetul în comunitate sau li se spune că fac mare păcat că nu respectă ziua de biserică sau pe cea de sărbătoare.

24

Din păcate, condițiile meteorologice îi obligă pe fermieri să iasă la câmp chiar și duminica. După ce a plouat aproape toată săptămâna, de joi-vineri s-a îndreptat vremea și căldura a permis intrarea combinelor în câmp sau a mașinilor de stropit la tratamente.

Discuția despre munca la câmp duminica a fost deschisă pe grupul de Facebook Tehnologii agricole acolo unde Gheorghe Bezman și-a întrebat colegii dacă, la fel ca el, se află la recoltat în loc să se odihnească. ”Mâine dacă plouă pierzi din producție pentru că azi nu ai recoltat”, a comentat, printre primii, fermierul Dacian Piloca, fiind completat, imediat că și mâine este zi de sărbătoare.

Recoltarea se face duminica și în alte țări

”Dă-i bataie. În Germania (unde lucrează fermierul – n.r.) nu există duminică pentru asemenea muncă”, a scris și Marius Lazăr.

Daniel Nica, fermier călărășean cu experiență, a subliniat că fermierii ies duminica la câmp pentru că nu au încotro: ”Să zicem că ai de făcut lucrări de întreținere (tratamente, erbicidări, prășit etc) de luni până sâmbătă. Și ai timp. Dar sâmbătă nu ai chef să ieși în câmp și faci un grătar . Iar Duminică te duci să faci lurcarea de sâmbătă. Păi atunci ești vinovat. Dar dacă ai de recoltat rodul muncii de un an? Păi ce face un crescător de vaci, oi, care trebuie mulse? Le lasă așa, să le strice ugerele? 28-39-30 iunie, trei zile de sărbătoare. Nu le mai adapă, hrănește, mulge? Rodul muncii lui de luni de zile. Și cu recoltatul e la fel”.

Agricultura nu are sărbătoare, este de părere și fermierul Valentin Dumea. De dimineață de la 7 suntem în câmp, a scris și Alexandru Ioan.

”Pentru strânsul recoltei nu este păcat. Doamne, ajută-ne!”, este și părerea fermierului Vladimir Voinea. Pentru crescătorii de animale, ziua liberă este un lux

Chestiunea este mult mai clară pentru crescătorii de animale care nu își permit nicio zi liberă și trebuie să se îngrijească permanent de animale. ”Să văd unul care are vreo 20 de vaci că spune că a avut vreodată duminică, Paști, Crăciun, Revelion și nu a făcut nimic”, a spus fermierul Florin Ionicescu. 

Sunt totuși și fermieri pentru care duminica este zi de sărbătoare în care nu se merge la câmp. ”Noi nu lucrăm Duminica. Mâine e sărbătoare – Sfântul Petru și Pavel, nu lucrăm nici mâine”, a anunțat fermierul Gelu Barna din județul Timiș.

25

Oana Farka, o tânără cultivatoare de lavandă, a pus pe harta turistică un sat de care nu auzise nimeni! Daniel Befu - 29 iunie

Un sat de care până acum nu auzise nimeni a ajuns una dintre cele mai noi atracții turisticedin vestul țării. Nu pentru că vreun investitor ar fi ridicat aici vreun resort, ci mulțumită unei tinere cultivatoare de lavandă. Oana Ștefana Farka a pus pe harta ospitalității satul Ficătar din comuna Racovița, județul Timiș, organizând ”Festivalul Lavandei”, un eveniment pe care a reușit să îl țină și în acest an.

Uneori pașii importanți în viață pot începe de la o emisiune TV: ”Mama a văzut la televizor o plantație de lavandă și având foarte mult pământ, mi s-a părut că ar fi fain să începem o plantație. Să punem lavandă, nu legume sau cereale”, vorbește râzând timișoreanca Oana Ștefana Farka despre momentul care a determinat-o, în 2015, să facă primul pas, al înființării unei culturi de lavandă, în satul Ficătar, județul Timiș.

Oana (foto stânga) alături de mama ei, de fratele ei Sergiu și de prietenul Bogdan

La acel moment Oana avea 27 de ani, absolvise Facultatea de Economie și două masterate de profil: ”Lucrasem puțin în domeniul economic, nu am avut nici o treabă cu agricultură”. Însă atât ea, cât și restul familiei, debordau de entuziasm: ”Noi am reținut din ce am văzut la televizor, unde toată lumea spunea că este foarte fain să înființezi o plantație de lavandă, că nu este de lucru, că este foarte ușor de întreținut, că nu are dăunători, dar în realitate nu

26

a fost așa. În realitate a fost foarte greu. În primul an am fost copleșiți de buruiană. Buruiană a fost mai mare decât mine. Eu am 1,61 m, iar buruiana avea cel puțin 1,70 m. Ne pierdeam prin plantație. Era un fel de junglă. Am reușit să o scoatem din buruiană și în acel prim an am salvat cultura. În anul doi din nou am fost copleșiți de buruiană și din anul trei am hotărât să punem folie, ca să nu mai avem ploblema buruienilor. La început oamenii din sat au fost foarte sceptici. Mi-au zis că nu o să facem nimic, pentru că suntem copii de la oraș, că suntem copii cu facultate și habar nu avem ce înseamnă agricultura”.

Plantația de lavandă a pornit cu 2.000 de mp

Cultura a înființat-o pe 2.000 mp, extinzând-o ulterior cu alți 5.000 mp, jumătatea de hectar mai recent înființată uscându-se în acest an din cauza secetei. Oana extrage din lavandă uleiuri esențiale, iar din 2019 le-a dus la testare în Bulgaria, de unde a obținut o certificare a calității acestora. Printre produsele handmade&homemade derivate din extracte de lavandă se numără apă de lavandă, ulei de lavandă, săpunuri, scrub de corp, peeling facial, bombe de baie, săculeți cu lavandă, iar comercializarea a făcut-o până în prezent prin intermediul paginii sale de facebook, unde are aproximativ 2000 de urmăritori. Micuța afacere din jurul plantației de lavandă reușește deocamdată să îi asigure un venit lunar doar Oanei, deși în activitate sunt angrenați ca ajutoare part-time, în timpul ce le rămâne după serviciu, atât prietenul, cât și fratele ei.

Ieșirea din anonimat a micuței plantații din Ficățar s-a produs anul trecut, când Oana a avut ideea de a organiza ”Festivalul Lavandei”. L-a anunțat ca eveniment gratuit pe Facebook, a dat un share location și a deschis larg poarta grădinii în care a amplasat câteva obiecte de scenografie cu iz mediteranean: ”Am găsit de la o casă care urma să fie dărâmată niște cadrite, cum le spunem noi în zonă, adică niște obloane de lemn de pe vremuri. Le-am recuperat de la

27

casă respectivă, le-am ansamblat pe un mic perete din lemn și le-am așezat în cultură. Arată ca și o fereastră care se deschide și se vede lavanda înăuntru, Apoi am mai confecționat o boltă cu împletitură de salcie creață, sub care am pus o măsuță și niște scaune, mai avem un decor cu o băncuță sub o boltă din trunchiuri de copac, decorată cu flori și perdele și de asemenea un hexagon decorat cu flori. Toate aceste decoruri sunt puse în lavandă”.

Prima ediție s-a dovedit un succes: ”La festival am reușit să strângem câteva sute de persoane. Au venit chiar din județele limitrofe nu doar de la noi din județ, ca și număr a fost copleșitor- nu ne așteptam să vină atâta lume, mai ales că nimeni nu a auzit de satul Ficătar”.

Comunitățile există. Așteaptă doar prilejul să acționeze

Brusc întreaga comunitate a devenit animată: ”Anul trecut pe perioada festivalului, am avut două toalete ecologice. Oamenii din sat au fost încântați de idee. Unii dintre ei nici măcar nu știau ce sunt acelea, deoarece nu au văzut niciodată. Nici măcar la rugă nu au avut așa ceva. A fost o chestie haioasă și pentru copii, că au văzut un prilej de joacă cu toaletele. Se ascundeau dintr-una în alta. Reacția sătenilor a fost «wow». Cineva din sat mi-a zis că ne admiră pentru că am adus Ficătarul pe hartă, strângând așa o grămadă de lume”, își amintește cultivatoarea de lavandă.

Aceasta completează că oamenii din sat au fost bineveniți la festival și în mod special pentru copiii din sat pentru care a organizat ateliere artistice gratuite pe perioada Festivalului Lavandei, pentru că la sat nu există astfel de activități.

”Eu am terminat școala Waldorf în care mi s-au dezvoltat anumite abilități. Copiii din Ficătar au fost fascinați și deși am avut aceleași ateliere în toate zilele festivalului, au venit zilnic să facă același lucru, doar că le-au combinat diferit. Anul trecut, înainte să organizăm festivalul lavandei am cerut ajutorul primăriei să mă ajute să defrisez buruienile, fiindcă terenul pe care am înființat cultura de lavandă era înconjurat de tot felul de tufe. Anterior fusese o boschetarie acolo. Am primit susținere din partea lor. Au trimis oamenii de la ajutorul social să mă ajute să tăiem crengi, să le cărăm, să le încărcăm într-o remorcă. De asemenea, sunt câteva case nelocuite în apropiere, unde nu se ocupă nimeni să taie iarba și aceasta crește urat, însă am primit susținerea primăriei și pe partea de tuns iarba. Iar anul acesta fără să le cer ajutorul, cei de la primărie s-au autosesizat cumva și au făcut ei curățenie pe drum, știind că urmează să fie Festivalul Lavandei”.

28

Festivalul Lavandei a fost prelungit până pe 28 iunie

În 14 iunie a debutat ediția a doua a Festivalului Lavandei, care vine la pachet și cu ședințe gratuite de fotografie pentru doritori: ”Anul acesta, deși a fost o perioada ploioasă, a fost un flux continuu de vizitatori. La un moment dat erau mașini parcate pe iarbă, pe stradă, erau mașini peste tot și o grămadă de oameni în lavandă. Ne-am trezit că oamenii care au fost anul trecut, au venit și anul acesta, dar și o mare mulțime de vizitatori noi. La fel ca anul trecut, au venit și din alte județe. Mi-a scris inclusiv cineva de la Iași că ar dori să vină, numai că tocmai ce s-au întors din străînătate și sunt în carantină.”. Până la acest moment evenimentul s-a bucurat de un număr triplu de vizitatori față de 2019, așa că Oana a hotărât să prelungească Festivalul Lavandei 2020 până în 28 iunie.

Magnet pentru fotografii profesioniști și amatori

Decizia Oanei de a realiza decoruri în câmpul de lavandă, e probabil unul din secretele succesului la public a Festivalului Lavandei: ”Fiindcă noi am fost, cred, singurii care am avut decoruri în lavandă, au venit o grămadă de persoane pasionate de fotografie, care să fotografieze lavandă prin decorurile pe care le-am confecționat. Printre persoanele acestea au fost câțiva care au participat cu fotografiile făcute și la o serie de concursuri. Cineva a câștigat un concurs de fotografie și trebuia să plece la Bruxelles anul acesta, dar a venit coronavirusul și nu a mai putut pleca. Altcineva a făcut o poză de familie și a depus-o la o competiție în cadrul firmei în care lucrează. Compania premia cea mai faină fotografie cu o excursie la Disneyland și a câștigat excursia. A mai fost un fotograf care a încărcat o fotografie cu fereastra în lavandă pe o platforma de microstock din Suedia la un concurs cu tema “Shapes: Rectangles” și a fost selectată pe locul 2. O parte din fotografi revin și anul acesta să mai fotografieze, pentru că am

29

făcut alte decoruri față de anul trecut”. Festivalul Lavandei a captat și atenția unor interpreți de muzică populară: ”Anul trecut a filmat videoclip la noi Daliana Georgiana Tătar. Anul acesta și-a făcut videoclip Ramona Iliesi Drăgan împreună cu Generalul și Lucian Drăgan. Miercuri a fost rezervată pentru Adriana Curtu Voaidoș, care își filmează un alt videoclip, iar Andreea Pascotă,  Ionela Iova, Daliana Georgiana Tătar și Cristina Elena Berinde, si-au facut sedințe foto în lavandă”.

Succesul tinerei a făcut cu ochii și altui cultivator, din alt județ, care în acest an a început să își promoveze lavanda, folosindu-se de conceptul ei. Însă nimic nu reușește să-i știrbească Oanei atitudinea pozitivă față de ceilalți: ”Tot ceea ce știm legat de lavandă oferim ca și informație gratuită. Dacă cineva ne sună și ne întreabă îi spunem indiferent dacă cumpără sau nu de la noi. Am constatat că în România oamenii nu prea se ajută între ei. Noi am avut o foarte mare problemă legată de treaba aceasta, pentru că atunci când am cerut informații nu le-am primit. Toți țineau pentru ei, nu transmiteau mai departe”.

În restul anului, când poarta plantației se închide pentru public, Oana rămâne singură cu lavanda ei. În acele clipe își reamintește că a meritat tot efortul: ”Eu nu sunt o persoană foarte matinală și aș minți să zic că îmi place să privesc răsăritul în lavandă, pentru că nu mă trezesc să văd răsăritul. Și nici apusul nu îl văd, fiindcă soarele apune cumva în lateral, după case, nu în spatele câmpului. Însă fiind la sat, este o zona liniștită și cum lavanda are rol calmant, este foarte fain să stai acolo pe băncuță să te uiți cum zumzăie albinele, să le vezi cum culeg hărnicuțe, să vezi fluturii și o grămadă de alte zburătoare. Pur și simplu este chestia de relax pe care ți-o dă”.

Sezonierii români ar putea fi protejaţi prin lege de abuzurile angajatorilor străini 28 iunie 2020, 13:51de Afrodita Cicovschi

Mai mulţi parlamentari PSD au iniţiat şi depus la Senat un proiect de lege care îşi propune să-i protejeze pe sezonierii români care muncesc în străinătate prin impunerea unui set de reguli pentru angajatori, dar şi pentru intermediari.

30

Astfel, mai mulţi parlamentari PSD, printre care şi fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, propun Parlamentului să adopte în regim de urgenţă legea care reglementează drepturi egale pentru sezonierii români în raport cu cei autohtoni.   Potrivit proiectului, prin libera circulaţie a lucrătorilor, trebuie respectate :   - principiul egalităţii de tratament şi cel al interzicerii oricărei forme de discriminare pe motive de naţionalitate, care sunt înscrise în dreptul Uniunii încă de la adoptarea tratatelor fondatoare   - principiul egalităţii de remunerare – negalitatea dintre lucrătorii cu contract pe durată determinată şi lucrătorii cu contract permanent care efectuează o muncă similară, egalitatea dintre lucrătorii cu fracţiune de normă şi cei cu normă întreagă.  

„Lucrătorii români care doresc să lucreze temporar sau sezonier, pleacă de lângă familie de la locul lui obişnuit din statul membru gazdă, către un alt loc de muncă, unde ar trebui să beneficieze de indemnizaţii sau de acelaşi nivel de rambursare a cheltuielilor de transport, cazare şi masă, ca lucrătorii detaşaţi şi departe de casă din raţiuni profesionale, care se aplică lucrătorilor locali în statul membru respectiv.  

Agenţii economici din Europa se bazează pe lucrătorii migranţi pentru a satisface cererea de fructe şi legume, dar şi pentru alte produse alimentare. Lucrătorii români care îşi părăsesc patria pentru a culege recolte în alte ţări sau pentru a lucra în abatoare, ori în alte locuri de muncă, trebuie să beneficieze de protecţie specială pentru sănătate, mai ales în perioada stării de urgenţă”, se arată în expunerea de motive a proiectului.   Astfel, proiectul îşi propune să modifice legislaţia în sensul asigurării unor „condiţii de  călătorie în scopul protejării lucrătorilor şi a sănătăţii; cazare şi condiţii de muncă decente care să permită distanţarea socială; securitatea muncii, care este obligatorie; informaţii disponibile în limbile native ale lucrătorilor şi oferte de puncte de contact pentru eventuale reclamaţii”.  

Ce trebuie să conţină contractul   Iniţiatorii propun ca în ofertele prevăzute în contracte să fie menţionate cel puţin următoarele elemente:   a) datele de identificare ale angajatorului străin, inclusiv domiciliul de înregistrare fiscală al acestuia;    b) durata ofertei ferme;    c) numărul locurilor de muncă din străinătate conţinute de ofertele ferme;    d) funcţia, meseria sau ocupaţia;    e) durata angajării în luni/zile, condiţiile de angajare, de încetare a angajării sau de reangajare;    f) durata maximă a timpulul de muncă şi durata minimă a repausulul periodic;    g) remuneraţia brută şi netă, tariful orar şi/sau salarlul lunar brut şi net,

31

moneda în care se efectuează plata, modalităţile de plată şi datele de plată a salariului;    h) salariul minim/tariful orar asigurat de către angajator în statul de primire;  i) sporuri, ore suplimentare şi alte drepturi salariale;    j) cazurile în care pot fi urmărite drepturile salariale;    k) durata minimă a concediuiui de odihnă anual plătit, modul de acordare şi drepturile băneşti aferente concediului de odihnă;     l) condiţiile de muncă şi de climă, măsurile de sănătate şi securitateîin muncă, de igienă la locul de muncă şi securitate socială;    m) încheierea şi semnarea unei asigurări medicate şi de viaţă a angajaţiior români, în aceleaşi condiţii cu cetăţenii din ţara de destinaţie;    n) acordarea de despăgubiri în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces;    o) specificarea condiţiilor de cazare de care va beneficia pe toată durata şederii, cazare de natură să îi asigure un nivei de trai adecvat sau, după caz, de închiriere a unei locuinţe şi condiţiile de acordare a unei indemnizaţii pentru asigurarea hranei;    p) asigurarea transportului lucrătorilor cetăţeni români în statul de primire, transportul de la locul cazării la locul de desfăşurării activităţii, precum şi condiţiile de transport şi de repatriere a salarlaţilor români, inclusiv în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces;    q) obiceiurile locului şi orice alte aspecte specifice de natură a pune în pericol viaţa, libertatea sau siguranţa lucrătorilor cetăţeni români;    r) taxele, impozitele şi contribuţiile care grevează asupra veniturilor lucrătorilor cetăţeni români, asigurându-se, după caz, evitarea dublei impuneri sau a dublei perceperi de contribuţii de asigurări sociale;    s) datele de contact ale ambasadelor/misiunilor diplomatice ale României în statul de destinaţie;    ş) datele de contact ale autorităţlor locale din statul de primire la care lucrătorul cetăţean român poate depune o reclamaţie cu privire la nerespectarea contractului sau, după caz, documentului echivalent acestuia, încheiat cu angajatorul.   

Chiria nu poate fi mai mare de un sfert din salariul net   Ofertele ferme de locuri de muncă din strainatate pentru lucratorii sezonieri, cu toate specificaţiile acestora, atât în limba statului de destinaţie sau într-o altă limbă de circulaţie internaţională, cât şi în limba româna, va cuprinde, pe lângă elementele de mai sus şi următoarele elemente:    a) un contract de închiriere sau un document echivalent în care sunt precizate în mod clar condiţiile de cazare puse la dispoziţie lucrătorului sezonier de către angajator, precum şi dovada că angajatorul asigură, în ceea ce priveşte cazarea, îndeplinirea standardelor generale în materie de sănătate şi siguranţă în vigoare în statul de primire;   

32

b) dovada că angajatorul de lucrători sezonieri va asigura plata pentru costul călătoriei dus-întors între domiciliul lucrătorului sezonier din Romania şi locul de muncă din statul de primire;    c) condiţiile de acordare a unei indemnizaţii pentru asigurarea hranei zilnice;   

Proiectul prevede şi că angajatorul nu poate opri din banii angajatului o chirie mai mare de 25% din remuneraţia sa netă.  

Combinatul Donau Chem Turnu Măgurele reîncepe activitatea la 5 ani de la oprirea producției Iulian Luca 29 iunie 2020  

La mai bine de 5 ani de la oprirea producției în 11 martie 2015, combinatul chimic își reia activitatea, precizează InterAgro Group. Momentan unitatea are 500 de angajați, dar până la finele trimestrului trei se vor mai face angajări, estimându-se că se va ajunge la un număr de 1.000 de angajați.

Fabrica de îngrăşăminte agricole Donau Chem Turnu Măgurele şi-a reluat activitatea, producând zilnic 1.500 de tone de uree şi 850 de tone de azotat de amoniu, se arată într-un comunicat al InterAgro Group transmis, luni, Agerpres.„După o perioadă de peste cinci ani în care producţia a fost suspendată (data opririi: 11 martie 2015), întreprinderea a repornit gradual instalaţiile astfel încât, în 23 iunie, Donau Chem ajunge, din nou, la o producţie zilnică de circa 1.500 de tone de uree şi 850 de tone de azotat de amoniu, pentru care consumă 1,6 milioane de metri cubi de gaze. Menţionăm că toată această cantitate reprezintă importuri”, se arată în comunicatul de presă.Grupul agroindustrial precizează că, în prezent, unitatea din Turnu Măgurele are aproximativ 500 de angajaţi, a mai fost angajat personal în vederea repornirii şi se vor mai face angajări, compania estimând că până la finalul

33

trimestrului trei al acestui an fabrica din Turnu Măgurele va avea 1.000 de salariaţi, iar produsele sale vor fi vândute atât în ţară, cât şi la export.Pe lângă Donau Chem, grupul InterAgro are deja în funcţiune fabrica de îngrăşăminte Chemgas Slobozia, cu o capacitate zilnică de 1.500 de tone de uree, 1.100 de tone de amoniac şi 900 de tone de azotat de amoniu. Aici, consumul zilnic de gaz metan este de circa 1,4 milioane de metri cubi, care este, de asemenea, din import.

Programul de redeschidere va continua în ritm accelerat

Cu trei milioane mc gaze procesate zilnic, grupul InterAgro devine, din acest moment, cel mai mare consumator de gaze individual din România şi un important angajator care plăteşte, doar contribuţii sociale pentru salariaţi, echivalentul a peste un milion de dolari lunar, se arată în comunicatul de presă al grupului agroindustrial.Programul de redeschidere a fabricilor de îngrăşăminte operate în România va continua în ritm accelerat, până la sfârşitul acestei toamne urmând a începe activitatea la Azochim(fosta Ga Pro Co) Săvineşti şi ROM Fertilizers (fosta Amurco) Bacău, unităţi la care recrutările de personal deja au început.„Vom ajunge ca, la finalul trimestrului trei al 2020, în cele patru fabrici pe care InterAgro le va avea deschise, să producem circa 5.300 de tone de uree zilnic şi 4.700 de tone de amoniac, asigurând aproape integral necesarul pentru aceste produse al României”, a declarat Ioan Niculae, preşedinte InterAgro Group.Interagro este unul din cei mai mari actori agroindustriali integraţi ai României, operând şase fabrici de îngrăşăminte şi peste 47.000 de ha de teren agricol. Deţine şi operează, de asemenea, fabrici de procesare produse agricole şi investeşte constant în turism şi sport.

Productia animala la ovine si pasari a crescut, insa cea la bovine si porcine s-a diminuat Iunie 29, 2020

Potrivit INS, numarul de animale si pasari destinate sacrificarii pentru consum a crescut in anul 2019 cu 7,8% la ovine si caprine, cu 7,5% la pasari, insa s-a diminuat cu 7,5% la porcine, respectiv cu 4,8% la bovine. Astfel, comparativ cu anul 2019, in anul anterior, productia totala de lapte a fost cu 1,3% mai mica, productia de lana a crescut cu 1,6%, in timp ce productia de oua a scazut cu 2,7%.

La nivel general, greutatea animalelor si pasarilor destinate sacrificarii pentru consum a crescut cu 7,8% in cazul ovinelor si caprinelor, respectiv cu 7,5% la pasari. Pe de alta parte, la porcine scaderea a fost de 7,5%, iar la bovine cu 4,8%.

34

Statistica oficiala releva faptul ca, in 2019, fata de anul precedent, in structura productiei de carne s-au inregistrat cresteri ale ponderii productiei de carne de pasare (+3 puncte procentuale) si carne de ovine si caprine (+0,6 pp), dar si scaderi ale ponderii productiei de carne de porcine (-2,9 pp) si carne de bovine (-0,7 pp).

Productia de lapte de vaca (inclusiv pentru consumul viteilor) a fost de 39,62 milioane de hectolitri, cu 855.000 hectolitri (-2,1%) sub nivelul anului precedent.

Agricultura la ceas pe bilanţ. Unde suntem şi încotro ne îndreptăm?

https://www.zf.ro/supliment-zf-agrobusiness/cum-arata-agricultura-in-prezent-cine-va-fi-prezent-la-emisiunea-zf-19355784

AGRICOVER 20: Responsabilitate socială, surse noi de finanţare şi inovare digitală pentru agricultura românească astăzi, 11:: Publicitate

Cu o activitate de 20 de ani, Grupul Agricover este principalul jucător din agribusiness-ul românesc. Agricover Holding S.A. este acţionar majoritar şi investitor în activităţile de Agri-Business, Agri-Finance şi Agri-Food, derulate prin subsidiarele sale: Agricover S.A., Agricover Credit IFN şi Abatorul Periş S.A. Cu un model de business puternic integrat şi original, Grupul Agricover este veriga cheie ce susţine eficienţa întregului lanţ valoric din agricultură, oferind soluţii specializate pentru dezvoltarea afacerilor fermierilor din România. Grupul deserveşte un portofoliu de peste 6.500 de clienţi fermieri, care exploatează peste 2,4 milioane de hectare de teren arabil la nivel naţional.

 Direcţii strategice 2020  – Responsabilitate socială, emisiune de bonduri şi soluţii digitale pentru agricultură

35

Strategia de dezvoltare a Grupului Agricover pentru 2020 se bazează pe anticiparea nevoilor fermierilor, aflate într-un complex proces evolutiv, şi optimizarea continuă a portofoliului de produse şi servicii destinate acestora. Până la finalul acestui an, Agricover va lansa o emisiune de bonduri ca sursă alternativă de finanţare pentru agricultură şi va implementa primele tehnologii digitale în domeniul agricol. De asemenea, dezvoltatea parteneriatelor strategice rămâne o prioritate pentru companie, accesarea de  know-how specializat fiind esenţială pentru o agricultură performantă.

 “Continuăm strategia noastră de dezvoltare pentru a putea oferi partenerilor noştri, fermieri, soluţii inovative pentru afacerile lor. Digitalizarea este o etapă firească în evoluţia agriculturii şi am început să ne pregătim. Pentru următorii trei ani am prevăzut investiţii în tehnologie în valoare de peste 2 milioane de euro. Investiţiile vor fi direcţionate către utilizarea roboţilor (RPA) pentru eficientizarea proceselor operaţionale, platforme de e-commerce sau servicii de agricultură digitală,” spune Liviu Dobre, Director General, Agricover Holding SA.

 Responsabilitatea socială este parte integrantă a strategiei Grupului Agricover, iar primul proiect s-a materializat în urmă cu un an de zile, prin înfiinţarea Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă (CFRO).

 “Am sprijinit fermierii români să creeze şi să lanseze Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, o asociaţie profesională care a devenit o voce puternică în promovarea intereselor acestora la Bruxelles şi la Bucureşti. Am asigurat transferul principiilor de gestiune ale unui business către Club, astfel încât acesta să devină o platformă credibilă şi competentă. Clubul se implică constant în acţiuni de reprezentare în faţa autorităţilor şi derularează programe de consultanţă, instruire şi formare pentru fermieri şi tineri,” spune Liviu Dobre, Director General, Agricover Holding SA.

Liviu Dobre, Director General, Agricover Holding SA

În doar un an de la lansare, Clubul Fermierilor Români are peste 700 de membri, unii dintre cei mai performanţi fermieri din România şi este primul ONG care derulează la nivel naţional programe pentru promovarea unui model românesc de agricultură performantă şi creşterea competitivităţii fermierilor din România pe piaţa globală.  

36

“Organizaţia noastră promovează un model românesc de agricultură performantă care valorifică principalii vectori de dezvoltare: trecerea către Agricultura 4.0 (revoluţia digitală a agriculturii); dezvoltarea de valoare adaugată peste activitatea agricolă prezentă; atragerea de capital investit pentru dezvoltarea marilor sisteme naţionale de infrastructură agricolă; securizarea fermierilor împotriva crizelor şi a riscurilor;  atragerea tinerilor în agricultură, formarea şi creşterea competenţelor acestora. Schimbarea imaginii publice a fermierilor şi recunoaşterea socială a importanţei lor în asigurarea securităţii alimentare sunt prioritare în agenda de acţiune a Clubului,” declară Florian Ciolacu, Director Executiv, Clubul Fermierilor Români.

Florian Ciolacu, Director Executiv, Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români (CFRO) a reuşit să materializeze o serie de proiecte extrem de importante, dintre care:

Programul educaţional “Tineri Lideri pentru Agricultură” – Programul pregăteşte noua generaţie de antreprenori în agricultură, cu o viziune integrată de business, reprezentare în domeniul public şi implicare pe zona de responsabilitate socială, pentru a creşte competitivitatea în acest domeniu şi pentru asigurarea succesiunii afacerilor fermierilor din România; 

Lansarea primului Broker de Asigurare din România gestionat de fermieri - Clubul Fermierilor Români a finalizat procesul prin care a preluat 48,98% din acţiunile Agricover Broker de Asigurare SRL şi devine astfel prima organizaţie din România implicată direct în gestionarea riscurilor şi asigurarea culturilor agricole, cu misiunea de a reprezenta interesele fermierilor. În urma schimbării de acţionariat, noul nume este Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare SRL. Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare, anterior Agricover Broker de Asigurare, este lider în intermedierea asigurărilor agricole din ţară, cu experienţă de peste opt ani, cu peste 10.000 de clienţi şi mai bine de 1.400.000 ha asigurate de la înfiinţarea societăţii. Odată cu schimbarea acţionariatului, 100% din profiturile Brokerului vor reveni Clubului Fermierilor Români pentru

37

finanţarea programelor şi proiectelor destinate creşeterii competitivităţii afacerilor din agricultură; 

Studiu CFRO: “Necesitatea reabilitării, modernizării şi extinderii amenajărilor hidroameliorative din Sud-Vestul României”, în parteneriat cu o echipă de specialişti din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Timişoara, în perioada octombrie 2019 – martie 2020. Clubul Fermierilor Români a iniţiat, coordonat şi promovat acest studiu pentru a contribui la efortul autorităţilor române privind atragerea finanţărilor europene pentru lansarea programului de modernizare a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare cu utilizare duală irigaţii – desecare la nivel national; 

Lansarea primului Serviciu specializat de Consultanţă şi Brokeraj pentru comerţul cu Cereale  - Serviciul are ca scop creşterea performanţei afacerilor fermierilor şi oferă informaţii customizate, cât şi analize detaliate despre evoluţia pieţei de cereale la nivel local şi internaţional,  prin intermediul unei echipe dedicate de experţi analişti.Videoconferinţa Confidex „Despre încrederea în economie în vreme de criză”. Robert Rekkers, Agricover Credit: Culturile de grâu, rapiţă, orz sunt afectate cu cel puţin 30% din cauza secetei Alina-Elena Vasiliu 29.06.2020,

Robert Rekkers, director general Agricover Credit.

Agricultura este afectată în mică măsură de criza de Covi d-19, însă impactul mai mare este cel al secetei în acest moment, care se va vedea la nivelul întregului an, este de părere Robert Rekkers, director general Agricover Credit.

„Aparent agricultura merge bine, nu este foarte afectată de criza Covid-19, dar este afectată de secetă. Culturile de grâu, rapiţă, orz sunt afectate cu cel puţin 30%. Suntem îngrijoraţi că va fi afectată performanţa agriculturii. Vorbim de un impact sub 20% asupra agriculturii pentru toată România”, a

38

spus Robert Rekkers la videoconferinţa Confidex „Despre încrederea în economie în vreme de criză”.

El a mai spus că există trei aspecte care aduc îngrijorare în domeniul agriculturii: lipsa de investiţii în irigaţii, gradul de îndatoare – pentru că foarte mulţi agricultori s-au îndatorat foarte mult – şi cashflow-ul.

FETEA, ACA: PRODUCTIA DE MIERE DE ALBINE, COMPROMISA IN 2020 :  Agroromania.ro 29 Iun. 2020

Ioan Fetea, presedintele ACA, declara ca productia de miere de albine autohtona va fi compromisa pana la final de 2020.

"Anul apicol este unui ciudat. Rapita nu a rasarit din cauza secetei din toamna si iarna acestui an si, unde a rasarit, s-a ofilit in timpul infloritului. In unele zone s-a facut foarte putina miere la rapita, productia nu s-a realizat nici in proportie de 30-35%, undeva la 2-3 kg pe familia de albine, cantitate pe care nici nu merita sa o extragi. La salcam este cam acelasi lucru. In zona de vest, la Valea lui Mihai, unde este un bazin melifer foarte mare, 70% a fost inghetat. La fel la Caracal si la Valcea, iar unde au fost putine flori nu au secretat. In aceste conditii, nici aici nu facem mai mult de 30% din productia anuala. La tei, suprafetele sunt mici si mierea nu reprezinta nici 5% din productia anuala. Nu avem nicio perspectiva, numai daca ne salveaza floarea soarelui, altfel productia din acest an va fi compromisa si estimez la aceasta data ca va fi cu vreo 15-20% mai mica decat anul trecut, care nu a fost un an apicol bun", a declarat presedintele ACA.

 In opinia sa, Ministerul Agriculturii ar trebui sa acorde un sprijin financiar si sectorului apicol, nu doar pe zona vegetala, deoarece aceste sectoare "merg mana in mana", apicultura fiind dependenta 100% de vegetal.

 "ACA a facut o adresa domnului ministru al Agriculturii (Adrian Oros - n. r.) inca din martie a acestui an sa ne sprijine cu 3-4 lei pe kilogramul de miere - doar pentru cei care predau miere fiscalizat, nu pentru toata lumea - ca sa ii stimulam cumva, dar nu am primit niciun raspuns de trei luni de zile. Nu inteleg cum poate sa faca ceva pentru apicultura, in conditiile in care noi depindem suta la suta de sectorul vegetal. Acestea merg mana in mana. Daca te gandesti la un sprijin pentru vegetal, trebuie sa te gandesti si la un sprijin pentru albina. Noi dam si acum sirop si zahar din punguta, pentru ca nu

39

avem ce face. Nu poti sa lasi albina intre perioadele de cules sa nu se hraneasca. Au venit acum ceva ploi si vom vedea cum ne va ajuta floarea soarelui. In caz contrar, va fi un an compromis. Anul trecut a fost un an mai bun fata de 2020, cel putin pana in prezent, dar am primit si un sprijin de la MADR - 20 lei/familia de albine - si am putut intra in iernare cu familiile de albine cat de cat pregatite", a subliniat Ioan Fetea.

In privinta pretului la miere, presedintele ACA spune ca apicultorii nu il vor putea creste, intrucat "ne inunda mierea din Ucraina cu 5-6 lei/kilogram", iar acest lucru face imposibila o scumpire a mierii autohtone, mai ale ca romanii nu sunt mari consumatori de astfel de produse.

 Pe de alta parte, Fetea s-a declarat nemultumit de aparitia unui ordin de ministru prin care se reglementeaza acreditarea stupinelor de elita si a celor de multiplicare, un ordin care a fost facut in opinia sa "asa, pe picior, la miezul noptii", fara consultarea asociatiilor din sectorul apicol.

 "Noi avem demult o ferma de elita a institutului (Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultura - n. r.) si dansii au stabilit niste criterii in acest ordin, dar care nu se pot impune intr-un an-doi. In primul rand, trebuia sa aiba un dialog cu formele asociative, cu cei interesati, dar trebuia sa asigure si o sursa de finantare. Si noi am vrut sa infiintam o stupina de elita, dupa toate canoanele tehnologiei, dar iti trebuie bani. Stupina trebuie sa fie intr-un loc izolat, la 20 de kilometri de alte stupine, iti trebuie un punct de imperechere controlata cu un trantor anume, intr-un areal, la fel la o distanta de 15-20 de kilometri de stupina aceasta. De asemenea, iti trebuie oameni, ceea ce presupune niste cheltuieli, iti trebuie un teren. Cine ti-l da si sub ce forma?! Tot materialul de reproductie din Romania, ca e porc, ca e oaie, ca e vitel, primeste un sprijin financiar, insa albina pentru reproductie nu primeste nimic. Noi o inchidem, nu e o problema, renuntam la ferma de elita, dar cine va mai da matca pentru ferma de multiplicare, pentru ca asa este in toata lumea. In loc sa se gandeasca sa asigure niste fonduri, ei vin si dau cu parul. Am cerut sa ni se dea bani, sa facem ferme de elita in toate regiunile economice, cu fonduri europene, pentru ca Europa da acum bani si s-ar putea investi si in apicultura, dar nu am primit niciun raspuns. Nu se poate ca la orice demers pe care il faci sa nu iti raspunda nimeni nimic!", a explicat pentru Agerpres Ioan Fetea.

 Ordinul ministrului Agriculturii nr. 134 din 18 mai 2020 privind aprobarea Criteriilor de autorizare a stupinelor de elita si a stupinelor de multiplicare a fost publicat in Monitorul Oficial cu numarul 424 din data de 21 mai 2020.

 Nu in ultimul rand, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine afirma ca si in cazul Programului National Apicol (PNA) sunt probleme in acest an, pentru ca a fost modificat unilateral. Apicultorii care au peste 75 de familii

40

de albine trebuie sa efectueze mai multe analize decat a fost stabilit initial, pentru a putea accesa masurile din program, iar laboratoarele judetene ale ANSVSA nu fac toate aceste analize.

INACO:   Impactul celui mai radical proiect anti-tutun – scăderea cu 40% a taxelor plătite la buget de sectorul tutunului Financial Intelligence 29 iunie 2020,

Taxele plătite la buget de către industria tutunului ar putea scădea cu 40% pe termen scurt dacă vor fi introduse restricţii pe piaţa legală a produselor din tutun, arată o analiză de impact realizată de Iniţiativa pentru Competitivitate (INACO) şi Academia de Studii Economice (ASE).

Potrivit documentului citat, dacă aceste restricţii vor fi adoptate în Parlament, produsul intern brut ar consemna un declin de 0,26% pe termen scurt şi de aproape 0,85% pe termen lung, ceea ce înseamnă o pierdere cuprinsă între 2,5 şi 8 miliarde de lei.

Propunerea legislativă înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. PL-x 587/2019 pentru modificarea unor acte normative în domeniul reglementării produselor din tutun a fost redactată de reprezentanţi ai societăţii civile, într-o “formă radicală”, aşa cum a declarat public însuşi iniţiatorul care a preluat-o şi depus-o în Parlament, fără a fi însoţită de o analiză de impact, precizează INACO într-un comunicat remis AGERPRES.

Documentul stabileşte ca ţigaretele să fie expuse doar în circa 200 de unităţi economice în care s-ar comercializa exclusiv produse din tutun (potrivit codului CAEN), în detrimentul altor peste 130.500 magazine care comercializează şi produse din tutun pe lângă alte bunuri.

“Ca urmare a introducerii de noi restricţii pe piaţa legală a produselor din tutun, analiza de impact arată o posibilă scădere cu 40% pe termen scurt a taxelor plătite de industrie, iar pe termen lung cu 23%. Conform diferitelor scenarii analizate, după aplicarea în România a restricţiilor incluse în propunerea legislativă, cifra de afaceri în retail s-ar reduce într-o primă instanţă cu 20%, iar pe termen lung cu 10%”, precizează sursa citată.

41

Potrivit comunicatului, ascunderea pachetelor legale deschide perspectiva vânzării de sub tejghea a ţigaretelor de contrabandă, mai ales în magazinele de cartier, în oraşele mici şi în mediul rural (cum deja se întâmplă în multe magazine, potrivit comunicărilor autorităţilor preluate de presă). De asemenea, vânzarea restricţionată la magazinele specializate, aşadar limitarea drastică a comerţului legal va încuraja comerţul ilegal, subliniază autorii analizei.

“România are cea mai întinsă graniţă externă a UE, după Finlanda, unde frontiera externă se află în zone nordice, greu accesibile. În plus, România se învecinează cu ţări cu regim diferit de taxare, unde un pachet de ţigarete e şi de 3-4 ori mai ieftin: Moldova, care include Transnistria – zonă gri unde legea nu se aplică, Ucraina şi Serbia. Estimările INACO şi ASE arată că aplicarea unor astfel de prevederi ar determina pe termen scurt o creştere a pieţei negre până la nivelul de peste 36% din totalul consumului, aşa cum s-a întâmplat în 2010 când s-a recurs la supra-taxare – acciza a fost mărită cu 50% în mai puţin de un an. Pierderile bugetare înregistrate la un astfel de nivel al comerţului ilegal s-ar ridica la circa un miliard şi jumătate de euro, dat fiind că acciza, TVA şi alte taxe reprezintă circa 80% din preţul unui pachet de ţigarete, produsul fiind cel mai taxat la ora actuală în România”, se mai arată în comunicat.

PL-x 587/2019 îşi propune, de asemenea, să asimileze vapatul fumatului şi să pună semnul egalităţii între produsele din tutun care ard (ţigaretele, ţigările de foi, tutunul de rulat etc.) şi cele care încălzesc tutunul şi/sau emit vapori. Interzicerea vapatului în spaţii publice va genera şi mai multe probleme pentru HORECA decât există în prezent, mai ales după perioada de criză generată de Covid-19, consideră autorii.

Potrivit cercetării menţionate, în HORECA, cifra de afaceri s-ar diminua pe termen scurt cu 15%, iar pe termen lung cu 10%.

Din punct de vedere macro-economic, analiza relevă un declin al PIB cu 0,26% pe termen scurt şi de aproape 0,85%, pe termen lung, ceea ce înseamnă o pierdere între 2,5 – 8 miliarde de lei.

“Statul îşi reduce astfel sursele de finanţare, generează presiune asupra deficitelor bugetare şi riscă să împingă România şi mai mult pe calea supra-îndatorării, decontată prin taxele plătite tot de generaţiile viitoare. În

42

concluzie, autorii analizei de impact – Cristian Păun, Radu Muşetescu, Andreea Paul, Anca Tamaş şi Ioana Enache – recomandă aplicarea eficientă a reglementărilor deja existente, pentru evitarea acestor scenarii pe care iniţiatorii propunerii legislative nu le-au luat în calcul. Este dovedit că acolo unde legislaţiile sunt respectate, fie acestea mai lejere sau mai aspre, obiectivele declarate sunt atinse. Centrarea politicilor publice pe educaţie este recomandabilă ca politică publică cu rezultate în practică pentru diminuarea efectelor nocive ale fumatului”, se precizează în comunicatul INACO.

Scenariile au la bază contribuţia industriei tutunului la economie, precum şi cea a sectoarelor conexe şi pornesc de la ipoteza aplicării propunerii de lege analizat pe termen lung (scenariul 1), pe termen scurt (scenariul 2), neadoptarea acestuia şi dezvoltarea inerţială a acestui sector (scenariul 3), promovarea de măsuri care să liberalizeze piaţa acestor produse pe termen scurt (scenariul 4) şi pe termen lung (scenariul 5).

Industria tutunului este unul dintre cele mai importante vehicule fiscale ale economiei româneşti, cu o pondere a taxelor plătite anual situată între 2,1% şi 1,7% în PIB, ceea ce reprezintă aproximativ 80% din cifra de afaceri (conform datelor publice ale autorităţilor şi ale companiilor legale de profil). Numărul angajaţilor direcţi în sector este de 8.400 persoane. Potrivit INACO, valoarea totală a exporturilor de tutun brut şi prelucrat în 2019 a fost de 948,4 milioane de euro, iar tutunul a avut o contribuţie pozitivă la balanţa comercială a României de aproape 600 de milioane de euro. Conform Eurostat, România este al treilea producător de ţigarete din Europa, după Germania şi Polonia. Analiza este realizată pe baza datelor disponibile la momentul redactării, şi anume din anul 2018. Datele aferente anului 2019 confirmă trendul identificat. Cifra de afaceri a industriei în 2019 se ridică la aproape 21 miliarde de lei, în creştere cu 17,3% faţă de 2018. Circa 80% din cifra de afaceri cumulată a industriei reprezintă taxe virate la bugetul statului (acciza, TVA, alte taxe şi impozite, adică aproape 17 miliarde de lei (circa 3,6 miliarde de euro).

FoodIntelForum.ro, Editia a III-a, la Institutul pentru Pomicultura de la Maracineni. Un debut de exceptie! Agrostandard | 29 June, 2020 |

Cea de-a treia editie a FoodIntelForum.ro, care se desfasoara intre 25 iunie – 14 iulie 2020, a debutat cu un eveniment de exceptie ieri, 25 iunie, la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultura Pitesti-

43

Maracineni. Desfasurata cu spijinul ASAS, manifestarea a reunit nume importante din cercetarea romaneasca, oficiali de la Ministerul Agriculturii si APIA, alaturi de oameni de afaceri cu investitii importante in sector, finantatori, companii de consultanta si avocatura sau furnizori de inputuri.

Pomicultura este un sector fundamental pentru agricultura si economia romaneasca. Din pacate, se investeste prea putin in pomicultura, iar productia interna nu este suficienta pentru a asigura consumul intern. Despre situatia actuala si perspectivele domeniului am aflat din prezentarea realizata de Mihail Coman, directorul general al ICDP Pitesti-Maracineni, completata de interventiile foarte vii si competente ale presedintelui ASAS, Valeriu Tabara.

Din partea autoritatilor au luat cuvantul Emil Dumitru, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, si Adrian Pintea, director general APIA care au raspuns punctual problemelor ridicate de pomicultori.De asemenea, au avut interventii foarte aprinse Gabriel Biris, Partener fondator Casa de Avocatura Biris-Goran, Varujan Pambuccian, Presedinte Comisia pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatii din Camera Deputatilor, precum si Bogdan Alexandrescu, Manager Divizia Agro, Patria Bank.

Au participat cu mult interes oameni de afaceri de varf, foarte multumiti de intensitatea si calitatea dezbaterilor: Jean Valvis, antreprenor Valvis-Holding, Mihai Ungurenus, investitor in pomicultura la Corbi (Arges), Jozsef Toth, director vanzari, Nucifere Regia, Daniel Hanganu, CEO Solar Power Management, Camelia Sucu, Co-Founder ClassIn, Mihai Ciobanu, consultant expert Reeve Asset Management, Razvan Savaliuc antreprenor media si altii.

In cadrul evenimentului a fost organizat un workshop in campurile experimentale si loturile demonstrative ICDP Maracineni, dar si Expozitia de fructe – „Blueberry hill”.

44

Evenimentul a fost sustinut de Computerland, partener Gold; Grupul Valvis – Aqua Carpatica si Domeniile Samburesti; Casa de Avocatura Biris-Goran; CEC Bank; Netafim; Adama.

Urmatoarele evenimente in cadrul FoodIntelForum.ro, Editia a III-a, manifestare oganizata cu sprijinul revistelor FoodBiz, AgroStandard, TVR International, Lumea Banilor si a Canalului #RomaniaFunctioneaza vor avea loc in 2, 7, 8, 9 si 14 iulie, printre locurile de desfasurare fiind ASAS, Institutul Horting, Bitolia Gallery, Pavilionul Herastrau etc.

Piaţa suinelor: preţuri în cădere liberă Dumitru Nedelcu 28 iunie 2020 - Irelevant în piaţa internaţională a cărnii, sectorului porcinelor din România îi rămâne piaţa internă. Însă porcul românesc are acum cel mai mic preţ din ultimii trei ani.

Preţul porcilor în viu la poarta abatorului şi preţul carcaselor clasele E şi S au continuat să se deprecieze şi în săptămâna 21 (18-24 mai), în România, ajungând sub preţurile din 2019 şi 2017. Astfel, exprimat în lei, preţul mediu al porcilor în viu a coborât la 545,58 lei/100 kg, ceea ce înseamnă cu 3,32% mai puţin faţă de săptămâna precedentă, cu 23,03% mai mic decât în luna anterioară şi cu 18,79% mai scăzut decât anul trecut, în acelaşi interval. Exprimat în euro, preţul a fost 112,69 euro/100 kg, mai mic decât în ultimii trei ani. Preţul naţional al carcaselor a scăzut la 709.56 lei/100 kg clasa S, căderea fiind de 23% în numai o lună! Pentru clasa E, preţul a fost 704,20 lei/100 kg, deprecierea fiind de peste 23% într-o lună. 

Urmărind graficul publicat de Comisia pentru evaluarea carcaselor, observăm că, după o cădere continuă înregistrată în ultimele două luni, peste care s-a suprapus pandemia CoVid-19, preţul carcaselor în câteva ţări europene a început să urce în săptămâna 21. Țările unde este înregistrată o revenire a preţului carcaselor sunt Polonia şi Spania. Preţurile rămân ridicate în ţări ca Bulgaria, Danemarca şi Grecia.

În săptămâna 21, în România au fost clasificate 77.955 de carcase, din care 4.366 (5,6%) au provenit din spaţiul comunitar.Vestea bună pentru fermierii români este că preţul purceilor în ţările europene furnizoare a început să scadă, media europeană fiind 57,5 euro exemplarul, cu 6,5% mai mic decât în săptămâna precedentă şi cu 14,6% mai scăzut decât în luna anterioară.

45

România e în afara marilor fluxuri comercialeÎn primele trei luni ale anului 2020, Uniunea Europeană a vândut 756.021 de tone de carne de porc pe piaţa chinezească. Creşterea a fost de 75,5% faţă de ianuarie - martie 2019. UE rămâne cel mai mare exportator, volumul total al livrărilor atingând în martie a.c. peste 1.200.000 de tone. Principalele destinaţii sunt China, Marea Britanie, Japonia şi Coreea de Sud.

De semnalat că România este în afara marilor fluxuri comerciale planetare în ceea ce priveşte sectorul suinelor. Nu se numără nici pe departe printre marii jucători. Fermele de reproducţie sunt puţine şi nu au capacitatea să satisfacă cererea venită din partea fermelor de îngrăşare, care sunt nevoite să cumpere purceii din alte ţări.

Interzicerea creşterii porcilor în gospodăriile ţărăneşti este discutată inclusiv pe holurile instituţiilor europene din Bruxelles, unde se iau deciziile pentru fermieri! Mai creşte ţăranul român porc? Află de AICI ce spun oficialii care ne reprezintă la Bruxelles!

un articol deDUMITRU NEDELCU

SUB ASALTUL LUPILOR! SĂLBĂTICIUNILE DAU ATACUL LA STÂNĂ ÎN FIECARE SĂPTĂMÂNĂ! Agroinfo 29 iunie 2020 - ALERTĂ ÎNTR-O COMUNĂ DIN CLUJ! De mai bine de o lună, lupii și mistreții atacă stânele ciobanilor din comuna Râșca, județul Cluj. Una dintre stâne este atacată săptămânal de haite de lupi. Pe lângă lupi, dau atacul și mistreții. Fiarele sălbatice distrug culturile agricole. Disperați, localnicii au făcut petiții către prefectură, iar autoritățile pregătesc o procedură care să permită intervenția imediată în caz de pericol.

46

În ultima lună, o stână din comuna clujeană Râșca a fost atacată de patru ori de haitele de lupi. În fiecare săptămână, haitele de lupi au dat atacul. Câțiva lupi au atras câinii, în timp ce alți doi lupi au încercat să ajungă în țarcul unde se aflau oile, povestesc ciobanii. Localnicii au intervenit la timp și au speriat animalele sălbatice cu drujbe și petarde.

În momentul în care am venit, i-am surprins pe doi lupi care voiau să atace. Al treilea era în zona de dincolo. Am ajuns rău dacă animalele sălbatice îs mai importante decât omul, spune crescătorul de ovine Dorel Bodea.

Mă necăjesc cu animalele astea. Toată iarna m-am zbătut și amu să vină lupii să mi le omoare?! Spune necăjit un alt cioban.

Nu doar lupii fac ravagii în zonă, ci și mistreții care atacă săptămânal culturile agricole.

Astăzi am venit (duminică n.r.) să repar puțin gardul și să dau drumul la vacă să pască și am văzut c-or fost pe aici mistreții, spune fermierul Valentin Șofronie. El a adăugat că și anul trecut a avut aceeași problemă cu mistreții care i-au distrus cultura de cartofi.

Îngrijorați de atacul animalelor sălbatice, sătenii au semnat petiții și le-au trimis autorităților, dar sunt alergați între o instituție și alta, spun ei, în timp ce sălbăticiunile le fac viața amară.

Se pare că sunt doar promisiuni. De la Prefectură s-au trimis petițiile noastre în altă parte, de la Asociația Județeană de Vânătoare ne-a trimis la primărie, primăria ne trimite înapoi la Prefectură, spune fermierul Ioan Abrudan.

Crescătorii de animale, fermierii din zonă cer ca legislația să fie modificată astfel încât să se ia măsuri împotriva animalelor ce intră în gospodarii.

Abia după ce un urs s-a plimbat nestingherit în apropiere de orașul Câmpia Turzii, prefectura Cluj a anunțat că pune la punct o procedură care să permită intervenția rapidă a autorităților în situații periculoase.

Problemele din comuna Râșca apar la câteva săptămâni după un atac al lupilor în localitatea Mănăstireni, județul Cluj. La începutul lunii, un cioban a pierdut peste 100 de oi, ucise de animalele sălbatice. Sursa: TVR 1

Romania, pe locul 3 in UE la efectivele de ovine si caprine Iunie 28, 2020Potrivit INS, Romania ocupa locul 3 la nivel de UE in ceea ce priveste efective de ovine si caprine, in timp ce, la nivel national, cele de porcine

47

si de pasari au crescut. La polul opus se afla efectivele de bovine, care au scazut, comparativ cu cele din anul precedent.

Potrivit datelor oficiale, la data de 1 decembrie 2019, fata de aceeasi perioada din 2018, numarul total de bovine s-a diminuat cu 2,7%.

De asemenea, scaderi s-au inregistrat la efectivul matca (vaci pentru lapte, bivolite pentru reproductie si juninci pentru reproductie), cu 3%.

Pe de alta parte, numarul total de porcine a crescut cu 0,8%, iar efectivul matca (scroafe de prasila) a scazut cu 0,9%, in timp ce cresteri se mai inregistreaza atat la numarul total de ovine si caprine (+1,8%), cat si la efectivul matca (oi, mioare si capre) – cu 0,5%.

In acelasi timp, numarul total de pasari adulte a crescut cu 2%, iar numarul de pasari ouatoare cu 10,1%, la nivel comparativ.

Scadere continua a efectivelor de bovine, inca din anul 2006

Potrivit datelor INS, raportat la perioada 2006 – 2019, efectivele de bovine au scazut in permanenta, iar din anul 2006 pana in anul 2011 acestea au ajuns la 1,988 milioane de capete.

Totodata, din anul 2011 si pana in anul 2019, efectivele de bovine s-au mentinut la un nivel aproximativ constant, reprezentand, anul trecut, 65,6% fata de 2006.

In schimb, scaderi constante au fost raportate la efectivele de porcine, care, in 2019, au ajuns la 58,1% in comparatie cu anul 2006.

Pe ce loc s-a situat Romania in UE la efectivele de animale

Referitor la pozitia Romaniei in UE pe segmentul animalier, la efectivele de bovine s-a situat pe locul zece, dupa Franta, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Spania, Irlanda, Italia, Polonia, Tarile de Jos si Belgia.

In ceea ce priveste densitatea la 100 de hectare de teren, tara noastra s-a clasat pe locul 20 din cele 22 de tari prezentate, fiind urmata de Grecia si Bulgaria.

La efectivele de porcine, Romania s-a situat pe locul zece in UE, dupa Spania, Germania, Franta, Danemarca, Tarile de Jos, Polonia, Italia, Belgia si Regatul Unit al Marii Britanii, in timp ce raportat la densitatea la 100

48

hectare de teren a ocupat locul 18, din cele 22 de tari prezentate, fiind urmata de Slovacia, Grecia, Lituania si Bulgaria.

In ierarhia statelor membre, in 2019, Romania a ocupat locul trei la efectivele de ovine si caprine.

Brichete de foc din paie: afacerea de milioane de lei a unui fermier In iun. 28, 2020  

Un fermier român a deschis o afacere de succes cu brichete de foc realizate din paie ecologice! Aceasta îi aduce în prezent un venit de milioane de lei. Este vorba despre Emil Enache, agricultor din Vaslui, care a înțeles că poate avea un rezultat dublu prin valorificarea resturilor vegetale: pe de o parte, fiind arse în centrale și nu pe câmp acestea au efect mai slab poluant asupra mediului, iar pe de altă parte poate construi o afacere de succes.

49

Ideea a apărut în urma unei vizite a două târguri de utilaje și instalaţii agricole în Germania și în Danemarca. Acolo a văzut pentru prima dată cum arată și cum funcţionează instalaţiile de brichetat biomasa. 

Inițial, a început afacerea cu produse de morărit și panificaţie, desfășurând activităţi de fabricare a uleiurilor brute și rafinate și a produselor de morărit și panificaţie. Din 1999, Emil Enache a devenit și agricultor. Acesta a luat în arendă aproape 2.500 de hectare de teren, pe care le-a cultivat cu grâu, porumb și floarea soarelui. A înţeles pe loc că în România există o sursă de biomasă enormă, care de-abia așteaptă să fie folosită: paiele. Astfel a prins contur o afacere din care familia Enache scoate milioane de lei pe an: fabricarea brichetelor din paie, scrie cultivaprofitabil.ro.

Potrivit sursei citate, fermierul a cumpărat initial o instalație de brichetat, ca să vadă cum funcționează și ce randament va avea. „Apoi, am dezvoltat sisteme de uscare a subproduselor rezultate din procesul de maciniș și am ajuns ca toată producția de brichete de foc din biomasă să fie pentru autoconsum. După aceea, tot ce noi am încercat și am vazut că este benefic, am decis să oferim și celorlalți”, povesteste Emil Enache.

După mai multe eforturi, fermierul a reușit să obțină 140.000 de euro fonduri nerambursabile pentru primul său proiect, de la SAPARD (Special Accession Programme for Agriculture and Rural Development). A urmat al doilea proiect, care s-a ridicat la 420.000 euro. Instalaţia a fost montată în 2005, dar tehnologia aceasta nu este nici acum prea bine cunoscută în ţara noastră. Potrivit lui Enache, instalaţia de brichete din masă vegetală este unicat în România și promovează energia regenerabilă pe bază de biomasă, o sursă de energie inepuizabilă.

CaracteristiciO brichetă facută din paie de cereale are o putere calorică de 4,07 kW pe kilogram. Această valoare e echivalentă cu jumătate din puterea calorică a

50

petrolului. În cazul utilizării acestui combustibil, cheltuielile scad cu 60% în raport cu produsele petroliere și cu 40% față de prețul energiei electrice. Cenușa rezultată din arderea brichetelor de paie poate fi utilizată ca îngrășământ pentru recolta viitoare.

În 24 de ore, instalaţia produce 14-15 tone de brichete și funcţionează pe sistemul un kilogram de brichete la un kilogram de paie. Preţul unei tone de brichete din paie ajunge la 250 lei. În plus, două kilograme de brichete echivalează cu un metru cub de gaze, iar 2,5 kilograme de brichete echivalează cu un litru de motorină.

Potrivit site-ului companiei, societatea a fost prima din România care a început să producă un combustibil revoluționar (brichete de masa vegetala), fără emisii de bioxid de carbon și cu reziduri după ardere refolosibile

INDUSTRIE ALIMENTARA

Investiţi în România!, un proiect ZF & CEC Bank. Irina Filip, Cream Land Teleorman, producătorul îngheţatei Cremola: Avem nevoie de un mediu concurenţial corect pe piaţa alimentară pentru a majora producţia locală 29.06.2020, 00:07  Bogdan Alecu

   Irina Filip, fondatoarea companiei Cream Land din comuna Nanov, judeţul Teleorman, care a investit 2,2 mil. euro într-o fabrică de îngheţată sub brandul Cremola, susţine că producătorii locali au nevoie de acces în marile reţele de magazine.

Producţia autohtonă nu poate fi susţinută concret decât dacă are acces la o piaţă de desfacere, iar în cazul produselor alimentare, jucătorii locali au nevoie de acces la cele zece mari lanţuri de magazine care domină într-o proporţie de cel puţin 60-70% retailul pentru a-şi asigura dezvoltarea.

„Atunci când discuţi de retailul modern te loveşti de exact aceeaşi problemă de care se lovesc toţi producătorii autohtoni - reticenţa reţelelor

51

internaţionale de comerţ de a accepta pe rafturi produse autohtone, motivând în varii feluri acest lucru. În marile reţele am intrat foarte încet după părerea mea şi foarte greu. În mod neaşteptat de greu pentru mine dat fiind că intram în piaţă cu produse de calitate, produse alimentare fabricate fără niciun fel de aditivi. Ceea ce este tot mai rar întâlnit“, a spus Irina Filip, administrator şi investitor în compania Cream Land, care produce îngheţata Cremola. Ea, alături de fratele său, Petre Filip, deţin şi Comalat, companie producătoare de lactate şi brânzeturi.

„Concurenţa mai mare pe piaţa alimentară va duce la creşterea economiei locale, iar acest lucru înseamnă locuri de muncă şi salarii mai mari. Am ajuns să producem materie primă pe care să o exportăm alături de forţă de muncă, pentru ca ulterior să o importăm“, a spus Irina Filip.

Ea a subliniat că fabrica de lactate funcţionează la o capacitate de 60-70%, însă fabrica de îngheţată funcţionează la 15-20% din capacitatea sa.

„Noi putem produce de cinci ori mai mult şi putem livra către toate marile reţele la nivel naţional, însă nu reuşim să fim listaţi în toate. În fabrica de lactate avem 70 de angajaţi şi 20 la îngheţată. Planul nostru era să ajungem la 60 de angajaţi la îngheţată, însă nu putem creşte capacitatea de producţie din cauza accesului în marile reţele“, a subliniat Irina Filip.

Creşterea capacităţii de producţie ar fi avut un impact direct şi asupra regiunii, în contextul în care laptele colectat provine din ferme de pe o rază de 50 km, astfel că dacă fabrica s-ar fi extins, şi fermele respective ar fi crescut.

Producţia autohtonă nu are nevoie de o legislaţie care să impună un anumit procent de 50-51% produse româneşti la raft, ci avem nevoie de un mediu concurenţial sănătos şi corect. Pot fi şi mai multe şi mai puţine produse româneşti la raft, dar cel mai mult contează calitatea acestora. Clientul trebuie să aibă de unde să aleagă, să aibă acces la produse de o calitate cât mai bună.

În cazul multor reţele de retail există deja o componentă prin care sunt pro-movate produsele autohtone, acestea fiind de multe ori în zone marcate. De partea cealaltă, chiar şi în sezon, în multe supermarketuri sunt

52

comercializate inclusiv legume de import, deşi acestea se regăsesc şi pe piaţa locală.

„Realitatea este altfel, este cu totul alta. Se vorbeşte foarte mult despre produse româneşti versus produse de import. Eu aş zice că dacă suntem corecţi nu avem pretenţia ca produsele autohtone să se vândă să fie acceptate şi să fie vândute doar pentru că sunt produse autohtone. Trebuie să existe o concurenţă corectă pe piaţă", a explicat Irina Filip. Ea a subliniat că cea mai vizibilă problemă este identificată în cazul legumelor, care sunt în multe cazuri de import în cazul marilor reţele de retail.

Proiectul Cremola a început în 2011 iar fabrica a fost construită în 2018, în timp ce fabrica de lactate, Comalat, a fost preluată în urmă cu circa 20 de ani.

"Am descoperit că pe pe rafturile din România erau din ce în ce mai puţine produse din categoria deserturilor industriale fabricate fără aditivi sau măcar cu mai puţini aditivi. Oamenii din punct de vedere psihologic au început să devină oarecum imuni la informaţiile pe această temă dar din păcate organismul uman nu este imun la a consuma aditivi în loc de alimente pentru că trebuie să fim atenţi la ce cumpărăm. Aditivii nu sunt alimente, aditivii sunt substitut de ingrediente care nu au niciun fel de conţinut nutriţional, care nu există în natură şi atunci organismul nu le recunoaşte. Nu ştie ce să facă cu acele substanţe", a spus Irina Filip.

În prezent în cazul Creamland, există două tipuri de îngheţată, vanilie şi ciocolată, comercializate în două variante de mărime.

"Pentru a dezvolta noi sortimente, îngheţata ar trebui să fie mai uşor de introdus în piaţă. Bine, asta înseamnă că nu vom dezvolta sortimente. Dar în condiţiile în care nici măcar aceste aceste două produse care au patru sortimente considerând sortimente şi variantele de capacitate a ambalajelor, câtă vreme ele nu sunt nici la ora asta după mai bine de un an şi jumătate de funcţionare a fabricii în toate magazinele în care ar trebui să fie, un al treilea al patrulea al cincilea sortiment ar fi fost şi mai greu de introdus în piaţă", a subliniat Irina Filip.

În cazul produselor lactate şi brânzeturi ale Comalat, acestea sunt comericalizate în retailul tradiţional şi magazinele Cora din Bucureşti.

Ea spune că în cazul comenzilor, acestea nu sunt realizate cu o anumită frecvenţă şi nu are acces la informaţii cu privire la stocul produsului său din depozitul retailerului.

53

"Nu de puţine ori comenzile le "smulg" cu un e-mail de pe un telefon. Iar la informaţii cu privire despre stocuri nu avem acces", a declarat Irina Filip.

Producţia locală de îngheţată a ajuns în 2018 la peste 49 de milioane de litri, în creştere cu 4% faţă de anul precedent, acesta fiind al patrulea an pe plus pentru una dintre cele mai sezoniere pieţe din industria bunurilor de larg consum, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la biroul european de statistică Eurostat.

În ultimul deceniu, producţia de îngheţată s-a situat în jurul aceloraşi valori şi doar în 2009 a depăşit vizibil pragul de 50 de milioane de litri. Astfel, doar din producţia locală un român consumă anual 2,6 litri de îngheţată (echivalentul a 28 de îngheţate la cornet). Însă datele din piaţă arată că în România consumul ajunge la circa 4 litri per capita.

Astfel, producţia reprezintă în jur de 60% din consum, restul fiind importuri. În valoare, producţia de îngheţată s-a situat în 2018 la 85 de milioane de euro, conform aceleiaşi surse, Eurostat.

Piaţa de îngheţată este puternic sezonieră, circa 80% din vânzări fiind înregistrate în perioada aprilie-septembrie, astfel că vara este definitorie pentru această industrie. Printre cei mai mari producători locali de îngheţată se află Betty Ice, Top Gel, Alpin 57 Lux, Ice Dyp Balas şi Cicom. Lor li se adaugă importatori şi distribuitori precum Nestlé şi Macromex.

Jean Valvis, preşedintele Valvis Holding: Finalizăm în august o investiţie de 25 mil. euro într-o nouă fabrică de ape minerale. Am luat decizia de a investi înainte de pandemie. „Angajăm în IT, în laboratoare, în prospecţiuni. Avem nevoie de mai mulţi chimişti, specialiştii care să identifice noile izvoare“ Robert Manea,   Ramona Cornea 26.06.2020,

Jean Valvis, antreprenorul care deţine pe piaţa locală brandul de apă minerală Aqua Carpatica şi vinurile Sâmbureşti, spune că volumul vânzărilor a înregistrat scăderi din cauza închiderii sectorului HoReCa ca urmare a pandemiei de COVID-19, însă aceste scăderi nu sunt semnificative.

54

https://www.zf.ro/zf-live/zf-live-jean-valvis-presedintele-valvis-holding-finalizam-august-19346145

„Un canal care este în mod tradiţional client al apelor minerale este HoReCa, iar de la închiderea lui anumite SKU – stock keeping units, volumele au avut de suferit. Este bine că retailerii, canalul nostru principal de vânzare, au continuat activitatea. Nu pot să spun că suferim, dar nu creştem cu acelaşi ritm cu care am crescut în anii precedenţi. În viitor, exporturile vor creşte, piaţa va creşte, însă cu un ritm mai mic, suntem totuşi la o cifră de creştere „double digits“ a volumelor“, a declarat Jean Valvis în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Chocolissimo România a reuşit să facă faţă pandemiei îndulcind izolarea angajaţilor remote ADELINA TOADER Ziarul BURSA #Companii / 29 iunieAnul începuse promiţător pentru Chocolissimo România, unul dintre cele mai cunoscute branduri de ciocolată belgiană premium din ţara noastră, însă vânzările companiei au scăzut, în medie, cu 40% în lunile martie-aprilie, odată ce pandemia de coronavirus a lovit întreaga economie.

Aura Oprea, acţionar Savorisa, compania care deţine brandul Chocolissimo pe piaţa locală, s-a adaptat rapid schimbării din piaţă şi a reuşit să se reinventeze.

În perioada stării de urgenţă, Chocolissimo a livrat diferite mesaje scrise cu litere de ciocolată ca: "Să

55

îndulcim situaţia!", "Pentru o izolare dulce!", "Staţi acasă şi venim de Crăciun!".Aura Oprea ne-a acordat un interviu în care ne-a vorbit despre strategia pe care a aboradat-o pentru a trece cu bine peste criza actuală şi despre cum arată acum planurile de viitor ale companiei.Reporter: În ce măsură pandemia de coronavirus a avut impact asupra business-ului dumneavoastră?

Aura Oprea: Situaţia generată de pandemie a afectat vânzările noastre din perioada martie-aprilie şi am înregistrat scăderi ale vânzărilor în medie cu 40% faţă de perioada anterioară a anului trecut. Scăderea a fost generată în principiu din cauza faptului că 75% din veniturile noastre sunt generate de vânzările corporate, iar bugetele de achizitii au fost afectate pentru mare partea a companiilor.

Reporter: Care a fost evoluţia cererilor pentru produsele Chocolissimo România în ultimele luni?

Aura Oprea: Din fericire, modelul nostru de business este bazat pe e-commerce şi, din acest punct de vedere, am fost foarte pregătiţi în a răspunde noului comportament de cumpărare axat pe comenzile online. 80% din comenzile înregistrate în magazinul nostru online au fost achiziţionate pentru a fi făcute cadou şi mai mult decât înainte, clienţii au ales să trimită produsele direct la destinatar. Comenzile din site au crescut cu ocazia sărbătorii Floriilor şi Paştelui cu 40% faţă de aceeasi perioada a anului anterior.

Reporter: Aţi avut mai multe cereri din parte clienţilor persoane fizice sau şi companiile au apelat la cadouri dulci?

Aura Oprea: Dacă în zona de e-commerce lucrurile au mers bine, pentru că oamenii s-au orientat către cumpărăturile online mai mult decât de obicei, în contextul generat de pandemie, vânzările de Paşte din zona corporate au scăzut drastic, aşa cum era de aşteptat. În acest context ne-a ajutat mult faptul că menţinem relaţii foarte apropiate cu clienţii noştri corporate şi din discuţiile cu ei am identificat pe parcursul perioadei nevoia de reconectare în contextul muncii de acasă şi am venit în întâmpinarea acestei nevoi cu propunerea de a trimite cadouri dulci, angajaţilor, la adresele de domiciliu. Campania "Totul va fi bine" a fost foarte bine primită şi am îndulcit în luna aprilie peste 4.000 de oameni, angajaţi ai clienţilor noştri, forţaţi de noul context să lucreze de acasă. De cele mai multe ori, ciocolată noastră era însoţită de o scrisoare din partea CEO-ului sau managerului de departament,

56

astfel încât scopul propus iniţial, de reconectare, a fost atins într-un mod foarte plăcut.

Reporter: Cum s-a adaptat Chocolissimo Romania noilor provocări aduse de pandemia de coronavirus?

Aura Oprea: Obiectivul nostru a fost de la început să continuăm activitatea, în condiţii de siguranţă pentru echipă şi pentru clienţi. Am funcţionat în toată această perioadă cu prezenţa parţială a echipei, ţinând foarte aproape de clienţii noştri şi continuând să livrăm ciocolata.

La început, provocarea a fost legată de siguranţa echipei, ulterior gestionarea costurilor, dar şi menţinerea relaţiei cu clienţii.

Reporter: În ce măsură a fost afectat lanţul de aprovizionare al companiei?

Aura Oprea: Nu am fost afectaţi de acest lucru, noi avem relaţii comerciale cu Polonia şi aprovizionarea s-a realizat în mod normal. Pentru noi este foarte important să avem livrarea în conformitate cu aşteptările clienţilor şi urmărim îndeaproape transporturile rutiere dinspre fabrica din Polonia către Romania, cu atat mai mult în această perioadă în care riscurile de întârziere ar fi fost justificate de blocarea graniţelor. Din fericire nu a fost cazul.

Reporter: S-a impus/se impune o majorare a preţurilor produselor din portofoliul Chocolissimo pe fondul crizei actuale?

Aura Oprea: Preţurile au suferit o uşoară creştere datorată, în principal, creşterii cursului valutar leu-euro.

Reporter: Aţi văzut o schimbare a mesajelor obişnuite cerute pe tabletele de ciocolată?

Aura Oprea: De când a început starea de urgenţă şi până în prezent, tot mai mulţi oameni au trimis cadouri de ciocolată pentru cei dragi, cu mesaje de încurajare şi dor. Foarte mulţi oameni au trimis cadouri direct la destinatar, în afară Bucureştiului, la rude sau prieteni. În primele două săptămâni de la decretarea stării de urgenţă cel mai întâlnit mesaj a fost «totul va fi bine», iar ulterior au predominat mesajele de dor. Am scris cu litere din ciocolată mesaje diferite cu referire la context: "Să îndulcim situaţia!", "Pentru o izolare dulce!", "Staţi acasă şi venim de Crăciun!".

Reporter: Care sunt planurile de continuitate a afacerii?

Aura Oprea: Pregătim pentru perioada verii livrări mai rapide şi cu temperatura controlată a comenzilor din magazinul online. Dacă, în mod

57

normal, noi stopăm activitatea pe timpul verii, în noul context, datorită faptului că multe businessuri s-au readaptat şi au apărut companii cu servicii de livrare rapidă, suntem încântaţi de un nou parteneriat pe care l-am încheiat şi care ne permite să livrăm produsele în 2 ore, cu temperatura controlată, în Bucureşti.

Considerăm că această este o oportunitate foarte bună pentru a recupera pierderile înregistrate în luna aprilie.

Reporter: Ce estimări financiare aveţi pentru sfârşitul anului?

Aura Oprea: Avem trei scenarii pentru situaţia finalului de an, în cel mai optimist vom atinge nivelul de vânzări al anului trecut, care a fost de 3 milioane de lei.

Reporter: Ce vă diferenţiază pe piaţă?

Aura Oprea: Calitatea ciocolatei în primul rând, mixul variat de produse şi experienţa în livrarea de cadouri. De asemenea, oferim conceptul unic pe piaţa de "telegrame din ciocolată" prin care oferim posibilitatea clienţilor noştri să trimită mesaje cu litere din ciocolată celor dragi.

Reporter: Ce strategie aplică Chocolissimo Romania pentru a traversa cu bine această perioadă?

Aura Oprea: Vom urma politica paşilor mici. Vom fi vizibili în piaţă şi vom continua să fim alături de clienţii noştri prin campanii active pe timpul verii, oferind posibilitatea trimiterii de cadouri dulci şi în sezonul estival. De asemenea, împreună cu clienţii corporate lucrăm în această perioadă pentru a întâmpina reîntoarcerea la birou într-un mod cât mai dulce.

Reporter: Credeţi că perioada pandemiei a crescut gradul de adoptare a cumpărătorilor care până acum nu făceau achiziţii on-line?

Aura Oprea: Cu siguranţă. Comportamentul de cumpărare a trecut mult în online şi, odată adoptat, va rămâne. Consumatorii au acum o încredere mai mare în comerţul online decât aveau înainte de această perioadă.

Reporter: Aveti campanii dintre cele mai diverse cu partenerii vostri. Cum v-aţi schimbat abordarea în această perioadă?

Aura Oprea: Pe tot parcursul acestei perioade am încercat să venim cu mesaje optimiste şi să ridicăm moralul. A fost o prioritate să fim aproape de clienţii noştri, să răspundem prompt, să înţelegem situaţia fiecăruia în parte. De asemenea, am avut o colaborare mai apropiată cu firmele de curierat

58

partenere. Cu clienţii corporate am schimbat total modul de abordare. Dacă în mod normal în această perioada am fi discutat despre oferta de Paşte, de această dată ne-am îndreptat către ei cu întrebarea "care este situaţia la voi şi cum putem contribui?" Din discuţiile cu ei am identificat pe parcursul perioadei nevoia de reconectare în contextul muncii de acasă şi am venit în întâmpinarea acestei nevoi cu propunerea de a trimite cadouri dulci angajaţilor, la adresele de domiciliu. Am trimis cadouri dulci cu ocazia sărbătorilor Pascale, apoi am sărbătorit Ziua Muncii prin campania #1MaiDulce, urmată de Ziua Copilului şi chiar am trimis la domiciliu telegrame-invitaţie la şedinţele pe Zoom.

Reporter: Vă mulţumesc!

Burger din mazăre în loc de carne! Doi români au investit în proteina viitorului și au lansat un nou brand pe piață! Dobre Roxana28 iunie 2020

Un nou brand pe piața alimentelor sănătoase! Compania Salconserv Food, deținută de oamenii de afaceri Raul Ciurtin și Eberhart Răducanu, a investit trei milioane de euro în brandul Verdino. Verdino conţine o gamă cu peste 30 de produse, toate pe bază de proteină de mazăre, care substituie carnea. Salconserv Food pariază astfel pe mâncarea viitorului, tot mai căutată și consumată la nivel global.

59

Compania Salconserv Food a început producția la sfârșitul anului 2018, încheind 2019 cu o cifră de afaceri de 8,3 milioane de lei și 80 de angajați și estimează o creștere de până la 12,2 milioane de lei în 2020.

Produse cu gust și textură similară celor cu carneProdusele Verdino – printre care burgeri, mici, carne tocată, cârnaciori, dar şi brânzeturi – oferă aceleași satisfacții iubitorilor de carne, având un gust similar și aceeași textură. În afara faptului că nu conțin carne sau lapte, produsele Verdino sunt bogate în fibre și proteine și sunt fără lactoză, soia și organisme modificate genetic.

“Verdino este fundația pentru o categorie complet nouă de produse și suntem mândri că putem spune că mâncarea viitorului se produce și în România. Am început anul acesta primele exporturi cu produsele plant-based Verdino. Am semnat primele contracte de distribuție pentru câteva țări din Europa, un contract de distribuție pentru SUA și suntem în negocieri cu mai mulți potențiali distribuitori pentru produsele noastre și în alte țări din Europa, dar şi din Canada și China”, a declarant Eberhart Răducanu, CEO Salconserv Food.Produsele Verdino se găsesc în marile rețele comerciale – Cora, Auchan, Profi şi Rewe -, dar compania livrează şi prin propria platforma online.

Mazărea este considerată proteina viitoruluiAlimentele pe bază de plante devin din ce în ce mai căutate datorită cererii în creștere a consumatorilor pentru produse care să îndeplinească criterii de sustenabilitate. De aceea, producătorii se orientează către astfel de alimente la nivel mondial și folosesc tehnologii performante, inovând pentru a obține alimente similare ca gust cu cele pe bază de carne. Mazărea este considerată proteina viitorului pentru că în producția unui kilogram de mazăre se consumă cu 87% mai puţină apă și se emite cu 90% mai puțin CO2 decât în producția unui kilogram de carne.

60

Piața globală a cărnii pe bază de plante a fost estimată la 12,1 miliarde de dolari în 2019 și este preconizat că va ajunge la 27,9 miliarde de dolari până în 2025, cu o rată anuală de creștere de 15% (Euromonitor 2019).Good Food Institute a comunicat că vânzările de alimente din carne bazate pe plante au crescut în SUA cu 38% între 2017 și 2019, iar o cercetare de piață recentă a Nielsen a indicat o creștere cu 279,8% în timpul pandemiei de coronavirus. Și în Marea Britanie s-a constatat că aproape opt milioane de oameni au consumat mai multe alimente vegane de la începutul pandemiei.

Durabilitatea produselor pe bază de plante și preocupările legate de impactul negativ al cărnii asupra sănătății determină interesul consumatorilor și modificări ale obiceiurilor de consum. Pe plan mondial, piața alimentară bazată pe plante este de așteptat să ajungă la 120 de miliarde de dolari până în 2025, potrivit companiei globale de consultanță AT Kearney.

Verdino, un brand românesc produs la MediașVerdino este brand românesc, produs la Mediaș, în județul Sibiu, de compania Salconserv Food și reprezintă viitorul, fiind o mâncare cu impact zero asupra planetei. Verdino vine ca alternativă vegetală la produsele cu carne folosind proteina de mazăre. Gama de produse Verdino include burgeri, mici, carne tocată, parizer, cârnăciori, salam, crenvurști, brânzeturi din ulei de cocos și specialități precum Mortadella cu fistic ori Bacon. Misiunea Verdino: calitate, sănătate, sustenabilitate.

Mai multe detalii despre produsele Verdino pe https://verdino.menu/

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Carrefour a lansat la Târgu Mureș un hipermarket bazat pe comunitatea de producători locali și regionali! Redacția26 iunie 2020

Începând de astăzi, joi – 25 iunie locuitorii orașului Târgu Mureș își pot face cumpărăturile zilnice în siguranță la primul hipermarket Carrefour din județ, deschis în noul centru comercial Shopping City Târgu Mureș. Acesta este al 38-lea hipermarket deschis de Carrefour pe piața românească și singurul de

61

acest tip din orașul Târgu Mureș și mărește astfel rețeaua națională de magazine Carrefour la 361 de unități.

Din 25 iunie, Carrefour îi așteaptă pe mureșeni într-un spațiu creat să se potrivească stilului lor de viață, care le oferă o experiență de cumpărare interconectată și sigură prin opțiunile offline și online care aduc mai aproape o întreagă comunitate de producători locali și naționali, în care retailerul și-a pus toată încrederea.

”Accesează întreaga noastră gamă de produse și promoțiile disponibile în magazinul fizic și de la distanță prin aplicația Carrefour, prin carrefour.ro și BRINGO. Apoi, alege cum preferi să îți primești cumpărăturile, direct la tine acasă sau gata pregătite în magazin, cu opțiunea Click & Collect”, este mesajul Carrefiur.

Selecție extinsă de gusturi locale

În noul hipermarket Carrefour din Shopping City Târgu Mureș, situat pe Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 242, clienții găsesc o selecție extinsă de gusturi locale: sortimente de lactate obţinute după reţete specifice, mezeluri, ciupercile cultivate la cele mai înalte standarde europene, cartofii din regiunea Covasna, produse de panificaţie premiate, legume și fructe de cea mai bună calitate care ajung la raft în doar 48 de ore de la culegere, vinurile locale, naționale și internaționale atent selectate sau carne de pasăre și de vită, provenită de la animale crescute pe pășuni din România, hrănite 100% natural.

Aceste produse alimentare, dar și alte sute de articole de grădinărit, ustensile, electrocasnice sau noile colecții TEX pot fi comandate de pe site-ul Carrefour.ro sau din aplicația Bringo, iar cumpărăturile pot fi livrate direct la domiciliu sau ridicate din magazin, cu opțiunea Click & Collect.

62

Mai mult, aplicația Carrefour și casele Self Service din noul magazin transformă sesiunea de cumpărături într-una rapidă și ușoară.

„Noul hipermarket Carrefour Târgu Mureș face, de astăzi, parte dintr-o comunitate vibrantă cu producători și antreprenori locali, alături de care vrem să repornim economia și să construim durabil. Prin acest hipermarket, și alături de supermarketul Carrefour deschis recent, dar și de serviciile unice de online shopping, construim o destinație de cumpărături pe care târgmureșenii o pot accesa de oriunde ca să își aleagă produse locale de calitate, să încerce vinuri din crame regionale și românești, premiate, sau preparate ce păstrează specificul culturii gastronomice de la noi,”, a declarat Adrian Irimia, Director hipermarket Carrefour Târgu Mureș.”Ca să ne asigurăm că vei găsi la Carrefour Târgu Mureș întotdeauna ceva pe gustul tău, universul gastronomic Carrefour este întregit de mâncare proaspătă și reţete delicioase, preparate zilnic de cei mai pricepuți bucătari în laboratoarele noastre. Mai mult, specialiştii de la raioanele de legume-fructe, pește și măcelărie, gastronomie și brutărie-cofetărie sunt pregătiți să ofere sugestii şi informaţii pentru a te ghida în alegerea celor mai bune produse pentru tine, punând la dispoziție servicii complementare, precum comandarea de torturi sau curățarea gratuită a peștelui achiziționat”, se arată în comunicatul Carrefour.

Deschidem Vinul Românesc, un program național pe termen lung

În plus, Carrefour aduce la Târgu Mureș Deschidem Vinul Românesc, un program național pe termen lung, dezvoltat pentru a sprijini producătorii români din toate regiunile viticole ale țării. Atent selecționate de specialistii noștri, aceste vinuri spun târgmureșenilor povestea cramelor locale și a calității vinului românesc. Descoperă zona de WineSquare care te va cuceri cu atmosfera plăcută și relaxată, designul modern, și, în special cu selectiile de vinuri regionale, etichetele exclusive Carrefour și vinuri premium. Din selecția regională, în noul Carrefour Târgu Mureș vei găsi sortimente de la Crama Valea Ascunsă (vin de Teaca), Crama Villa Vinèa și, în curând, de la Domeniul Ciumbrud și Crama Lechburg.Special pentru cei mici, Carrefour aduce în premieră în oraș Roli-Poli, prima stație de colectare selectivă destinată copiilor. Aceasta zonă respectă toate

63

măsurile de siguranță și a fost dezvoltată ca un spațiu de învățare a unor comportamente responsabile cu privire la protecția naturii și a sănătății.

Preluare de ulei uzat. Se dă la schimb ulei proaspătPe aceeași direcție sustenabilă, Carrefour oferă la schimb 1 litru de ulei proaspăt, marcă proprie, la fiecare 3 litri de ulei folosit, iar la 5 litri de ulei folosit, 2 litri de ulei proaspăt. Această inițiativă se regăsește în toate hipermarketurile Carrefour. Acțiunea este implementată cu sprijinul organizației Respiră Verde, care va colecta și procesa uleiul folosit pentru a-l transforma în biocombustibil și alte derivate. Uleiul poate fi colectat și prin aplicația Bringo, anunțând livratorii direct din aplicație intenția de a preda uleiul folosit, la schimb, cu ulei proaspăt.

”Mai mult decât atât, cu ocazia deschiderii hipermarketului, te vei putea bucura de aplicația de cumpărături Bringo, disponibilă gratuit în App Store și Google Play, prin care îți poți comanda, simplu și rapid, ceea ce îți dorești din cele peste 40.000 de produse, la preț de hipermarket, prin intermediul unui personal shopper care alege pentru tine comanda și o livrează în maximum 90 de minute de la plasare sau o poate lăsa la punctul Click & Collect pentru ca tu să o ridici când dorești”, informează Carrefour.

Nu în ultimul rând, pe carrefour.ro, târgmureșenii pot alege dintr-o gamă de peste 200.000 de produse, care pot fi livrate oriunde ai fi. În funcţie de preferinţe, se pot selecta produsele, comandaonline şi opta pentru livrarea acasă, în tot județul.

Și un supermarket nou inaugurat în orașPentru a completa rețeaua de formate din care târgmureșenii își pot face cumpărăturile în siguranță, cu o săptămână înainte de această deschidere, Carrefour a inaugurat în Târgu Mureș și un nou supermarket. Localizat pe strada Voinicenilor nr.52, acesta dispune doar de case de marcat de tip self service, la care clienții pot scana produsele și pot plăti cu cardul, scurtându-și astfel sesiunea de cumpărături. Supermarketul pune la dispoziție produse diverse, de la lactate, mezeluri, carne, legume, fructe, produse bio, dietetice și de băcănie la produse de igienă și întreținerea casei, de luni până sâmbătă între 07:00 și 22:00 și duminica între 08:00 și 21:00.

Caracteristicile noului hipermarket Carrefour, situat în incinta Shopping City Târgu Mureș din Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 242 :

40.000 de produse la prețuri accesibile suprafață de vânzare de 7500 de metri pătrați; 1540 de locuri de parcare

gratuite 230 de angajați; 19 case de marcat, dintre care 12 case rapide “Self

Service”

64

WI-FI gratuit program: luni – duminică 7:30 – 22:00 ; contact: 0374 505 200

Despre Carrefour:În România, grupul Carrefour oferă clienților săi multiple posibilități de a face cumpărături, atât în cele 361 de magazine din țară, cât și prin portalul unic www.carrefour.ro, de unde clienţii din Bucureşti pot achiziţiona produse alimentare din secţiunea „Supermarket Online”, dar şi produse nealimentare din secţiunea Carrefour & Partenerii, cu livrare oriunde în ţară sau cu ridicare de la punctele „Click & Collect” din hipermarketurile Carrefour.Mai mult, prin platforma BRINGO, disponibilă gratuit în Google Play și App Store, Carrefour le oferă clienților din cele 29 orașe posibilitatea de a face cumpărături din peste 50.000 de produse la preț de hipermarket, livrate în 90 de minute. De asemenea, prin intermediul Gurmandio, clienții din mai multe orașe pot comanda o varietate mare de preparate, atât din secțiunea de gastronomie a Carrefour, cât și de la restaurantele locale, livrare gratuită și multiple metode de plată (cash, card, tichete de masă).Carrefour a dezvoltat pentru clienții săi mijloace inovatoare de plată, precum aplicația „Carrefour Pay”, prin intermediul căreia aceștia pot verifica preţurile din magazin sau plăti cumpărăturile direct din aplicaţie, la casele de marcat. Continuând seria inovațiilor, anul trecut, Carrefour a lansat în hipermarketul Carrefour Băneasa, serviciul integrat „Casa ta – Self Service”, prima casă de marcat unde clienții au posibilitatea să scaneze și să plătească singuri, în același loc, produsele cumpărate.Carrefour susține comunitățile în care activează prin programe relevante, astfel că, în 2017, retailerul a lansat, în premieră în România, Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăști, prima de acest gen fondată alături de un retailer. Proiectul aduce mai aproape de clienții Carrefour producătorii agricoli români cu produse de calitate și le oferă acestora oportunitatea de a accesa o piață de desfacere sustenabilă.Ca parte a aceluiași demers strategic, Carrefour a lansat în luna martie 2019 Creștem România BIO, un program național pentru susținerea conversiei fermierilor români la Agricultura BIO și promovarea produselor BIO românești. Programul reprezintă un angajament pe termen lung si a fost deschis oricărui fermier român care a dorit să fie certificat BIO. Scopul este acela de a crea în România un segment puternic de producători certificați BIO, care să poată oferi românilor șansa de a mânca mai bine.În luna iulie 2019, Carrefour România a lansat “Punem preț pe plastic”, un program de economie circulară adresat reducerii cantității de ambalaje din plastic și introducerii plasticului într-un circuit responsabil, prin reducere, refolosire și reciclare.Despre Shopping City Târgu-Mureș:

65

Shopping City Târgu Mureș, cu deschiderea oficială pe 16 iulie 2020, reprezintă cel mai important proiect inaugurat anul acesta în zona Transilvaniei: 40.000 de mp de retail, 113 magazine, un etaj întreg dedicat petrecerii timpului liber și o terasă exterioară de 3.000 de mp. Noul centru comercial din oraș propune o experiență unică de cumpărături și de petrecere a timpului liber, aducând elemente inovatoare și sustenabile de arhitectură, branduri în exclusivitate și concepte noi de magazine. Totodată, centrul comercial include un hipermarket, un cinematograf și o zonă cu restaurante, Food Garden, cu o ofertă extinsă de bucătării autohtone și internaționale.

Shopping City Târgu Mureș a luat toate măsurile de siguranță și distanțare socială: s-au instalat totemuri cu dezinfectant, centrul comercial este aerisit periodic, în mod natural, au fost plasate benzi de distanțare socială în zonele unde se creează aglomerație și autocolante cu proprietăți de auto curățare în zonele frecvent atinse. În plus, traficul poate fi controlat respectând recomandările autorităților și este urmărită obligativitatea purtării măștii de protecție de către toți angajații și clienții, s-au implementat măsuri pentru verificarea temperaturii și este asigurată distanțarea socială de minimum 2 metri, pentru un shopping responsabil și în siguranță.

Livrare la domiciliu de legume si fructe proaspete marca „Baronescu” cu „Papornita Mosului”- un proiect 100% oltenesc De către  Alina Trana 26 iunie 2020

Interviu realizat cu Catalin Zamfir, vicepresedintele Asociatiei Arta Zamolxa

De curand o initiativa demna de tot respectul ne-a atras atentia in mediul online „Papornita Mosului ” -Dumnezeu da si pune in papornita de la Ferma Baronescu”.Ne-a placut foarte mult ideea celor care s-au gandit sa duca comenzile la usa celor care vor legume si fructe proaspete ,in celebra

66

„papornita” nelipsita din glumele lui Nea Marin interpretate genial de marele actor oltean Amza Pelea. Contactat Marian Baronescu,fermierul din localitatea Perisor,acesta ne-a declarat ca initiativa este a celor din Asociatia Arta Zalmoxa, mai exact apartine domnului Adrian Pop, rolul lui fiind doar de a livra legume si fructe proaspete.Vicepresedintele Asociatiei, Catalin Zamfir ne-a declarat ca au deja comenzi pentru „papornita mosului”, insa papornitele nu raman la clienti.

„Foarte multi vor sa le lasam si papornitele, dar din pacate nu gasim materie prima sa facem atatea cate ne-am dori pentru ca nu gasim vestita papura. Ele sunt facute de un mester din Calui, dar nu mai are din ce sa le faca. Cautam peste tot si va promitem ca daca vom gasi materie prima vom livra legumele cu tot cu papornita lui Nea Marin!”.

Ce-si propun cursantii Scolii de afaceri online Zalmoxiana in domeniul agricol ?

Catalin Zamfir: Sa vindem legume de la Ferma Baronescu prin sistemul „Papornita Mosului”, sa punem bazele cursurilor la „Scoala Legumicultorilor – Zalmoxa” – condus de Dr. Ing. Baronescu, sa infiintam cu Dr. Ing. Petre Savescu o firma care sa certifice calitatea producatorilor din domeniul agricol, sa infiintam Bursa legumicultorilor Olteni, ulterior si a altor producatori in domeniul agricol, cu sediu la Centrul Multifunctional Craiova – Romanesti, sa infiintam la Craiova – Grupul Legumicultorilor – Zalmoxa”, sa infiintam lantul de magazine Zalmoxa, cu produse ROMANESTI, tinand cont de Legea – OM BUN cu OM BUN, BAN CURAT cu BAN CURAT, fiind singura Lege capabila de a schimba paradigmna a acestui „cunoscut” intr-o metadigma, in care sa traim cu totii Sanatosi, Fericiti si decent.

67

 

Aceasta initiativa se va desfasura in mai multe etape?Catalin Zamfir-vicepresedintele Asociatiei Arta Zalmoxa: Da, in etapa a doua ne propunem sa infiintam la Craiova fabrica de sere si solarii Zalmoxa sub forma de Clopot Plasmatic „, in care stiinta plasmatica va face diferenmta intre produsele agricole,sa infiintam in Oltenia sistemul de sere si solarii Zalmoxa, in care substantele chimice nu sunt folosite si in care vor lucra roboti ,Tehnologia Plasmatica a Dlui Keshe o s-o folosim in tot ce tine de domeniul agricol, avand in vedere ca Sanatatea = Hrana, sa infiintam la Craiova „ Institutul de cercetare agricol Zalmoxa „. Apoi in etapa a treia ne gandim la Infiintarea Universitatii Zalmoxiana de catre cursantii Scolii de afaceri online Zalmoxiana, extrapolarea proiectelor noastre de-o parte si de alta a Prutului, ce se gasesc pe forumul pe care activam zilnic „Sfatul Batranilor „, privind: educatia,  sanatatea = Hrana, inventica ca modele de lucru pentru celelalte popoare de pe Terra.

Ne vorbeati despre „garantul moral” !Catalin Zamfir: GARANTUL MORAL in tot ceea ce facem este dat de

68

„Principiile Omeniei, ale Bunului Simt si PACII „, Principii ancestrale ale neamului nostru.Cheia succesului este data comunicarea eficienta, publica, continua si responsabila a acelora care vor dezvolta la nivel planetar Agentia de Turism si Explorari Sarmizegetusa – Piciumanii Zalmoxieni, care are rolul de-a „modela ” resursa umana necesara reconstructiei din temelii a Romaniei reintregite.

FoodIntelForum.ro, Ediția a III-a. Investiții și competitivitate

De Food Biz Ultima actualizare iun. 28, 2020

Cea de-a treia ediție a FoodIntelForum.ro, care se desfășoară între 25 iunie – 14 iulie 2020, a debutat cu un eveniment de exceptie ieri, 25 iunie, la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni.

Desfășurată cu spijinul ASAS, manifestarea a reunit nume importante din cercetarea românească, oficiali de la Ministerul Agriculturii și APIA, alături de oameni de afaceri cu investiții importante în sector, finanțatori, companii de consultanță și avocatură sau furnizori de inputuri.

Pomicultura este un sector fundamental pentru agricultura și economia românească. Din păcate, se investește prea puțin în pomicultură, iar producția internă nu este suficientă pentru a asigura consumul intern. Despre situația actuală și perspectivele domeniului am aflat din prezentarea realizată de Mihail Coman, directorul general al ICDP Piteşti-Mărăcineni, completată de intervențiile foarte vii și competente ale președintelui ASAS, Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii.

69

Din partea autorităților au luat cuvântul Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, și Adrian Pintea, director general APIA care au răspuns punctual problemelor ridicate de  pomicultori.

De asemenea, au avut intervenții foarte aprinse Gabriel Biriș, Partener fondator Casa de Avocatura Biris-Goran, Varujan Pambuccian, Presedinte Comisia pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatii din Camera Deputatilor, precum și Bogdan Alexandrescu, Manager Divizia Agro, Patria Bank.

Au participat cu mult interes oameni de afaceri de vârf, foarte multumiti de intensitatea si calitatea dezbaterilor: Jean Valvis, antreprenor Valvis-Holding, Mihai Ungurenuș, investitor în pomicultură la Corbi (Argeș), Jozsef Toth, director vânzari, Nucifere Regia, Daniel Hanganu, CEO Solar Power Management, Camelia Șucu, Co-Founder ClassIn, Mihai Ciobanu, consultant expert Reeve Asset Management, Razvan Savaliuc antreprenor media și alții. În cadrul evenimentul a fost organizat un workshop în câmpurile experimentale si loturile demonstrative ICDP Mărăcineni, dar și Expozitia de fructe – „Blueberry hill”. Evenimentul a fost susținut de: Computerland, partener Gold; Grupul Valvis – Aqua Carpatica si Domeniile Samburesti; Casa de Avocatura Biriș-Goran; CEC Bank; Netafim; Adama.

Următoarele  evenimente în cadrul FoodIntelForum.ro, Ediția a III-a, manifestare oganizată cu sprijinul revistelor FoodBiz, AgroStandard, TVR International, Lumea Banilor și a Canalului #RomâniaFuncționează vor avea loc în 2, 7, 8, 9 și 14 iulie, printre locurile de desfășurare fiind ASAS, Institutul Horting, Bitolia Gallery, Pavilionul Herastrău etc.

... citeste si partea a treia ....

70