Stiri 23 aprilie 2020, prima parte CURSUL DE SCHIMB 23.04.2020

1 EUR 4.8414

1 USD 4.4926

Prognoza agrometeo: seceta pedologica extrema la grau, pe majoritatea suprafetelor Aprilie 23, 2020

Vremea mai rece sub aspect termic de la inceputul intervalului va intra intr-un proces de incalzire treptata, in cea mai mare parte a tarii. Temperatura medie diurna a aerului se va incadra intre 4…15°C la inceputul perioadei, valori mai scazute cu 1…4°C comparativ cu mediile climatologice si 6…18°C in restul zilelor, abaterile termice pozitive fiind de 1…4°C, in majoritatea regiunilor agricole.

Temperatura maxima a aerului se va situa intre 12…25°C, in toate zonele de cultura. Temperatura minima a aerului va oscila intre -4…11°C pe intreg teritoriul agricol, valorile cele mai scazute fiind posibile in zonele depresionare, unde izolat vor fi conditii de producere a brumei.

La adancimea de 5 cm in sol, temperatura medie diurna se va incadra intre 10…19°C, favorabila efectuarii insamantarilor de primavara, precum si parcurgerii primelor faze de vegetatie (germinare-rasarire) la culturile infiintate pana in prezent.

Sunt prognozate ploi locale, izolat cu caracter de aversa, acestea fiind insotite de descarcari electrice si intensificari ale vantului, in aproape toata tara. Totodata, se vor putea inregistra cantitati de apa mai insemnate din punct de vedere agricol, indeosebi in nordul tarii. Caracteristici agrometeorologice

1

Continutul de apa pe adancimea de sol 0-100 cm, in cultura graului de toamna, va prezenta valori scazute (seceta pedologica moderata) si deosebit de scazute (seceta pedologica puternica si extrema), in Moldova, Dobrogea, Banat si Crisana, cea mai mare parte a Munteniei, Transilvaniei si Olteniei. Rezerva de umiditate din sol se va situa in limite satisfacatoare, in Maramures, local in nordul si nord-estul Transilvaniei, izolat in nordul Olteniei si nord-vestul Munteniei. Rezerva de apa in stratul de sol 0-20 cm (ogor), se va incadra in limite satisfacatoare, in Maramures si Crisana, cea mai mare parte a Banatului si Olteniei, nordul, local in centrul si sudul Transilvaniei, sudul si vestul Munteniei, izolat in nord-vestul Moldovei.

Deficite de umiditate in sol (seceta pedologica moderata, puternica si extrema) se vor inregistra in Dobrogea, pe suprafete agricole extinse din Moldova si Muntenia, local in estul, centrul si sud-vestul Transilvaniei, izolat in nord-vestul Banatului si estul Olteniei.

Pe fondul regimului hidro-termic din aer si sol favorabil, procesele de crestere si dezvoltare ale speciilor de camp si pomi-viticole vor evolua in general in conditii normale, pe aproape intreg teritoriul agricol al tarii. Cerealierele de toamna (orz si grau) semanate in epoca optima vor parcurge fazele de infratire (60-100%) si alungirea tulpinii (10-80%), iar culturile insamantate tardiv isi vor continua formarea frunzei a treia (70-100%), precum si infratirea (40-100%).

Rapita se va afla la dezvoltarea aparatului foliar, alungirea tulpinii (10-70%) si aparitia inflorescentelor (10-40%), cu o uniformitate si vigurozitate a plantelor in general buna si medie, respectiv medie si slaba in semanaturile tardive, precum si pe terenurile afectate de seceta pedologica cu diferite grade de intensitate.

In plantatiile pomicole, la soiurile timpurii de samburoase se vor semnala inflorirea si legarea rodului, iar la semintoase se vor continua fazele de inmugurire, dezmugurire si aparitia butonilor florali. In majoritatea podgoriilor, vita de vie va inregistra fazele de „plans” si inmugurire, precum si local, dezmugurirea. Culturile prasitoare (floarea-soarelui, porumb) infiintate pana in prezent se vor afla in primele faze de vegetatie (germinare si rasarire), continuandu-se totodata lucrarile de semanat.

Conditiile agrometeorologice vor permite efectuarea in conditii bune a lucrarilor agricole specifice campaniei de primavara (pregatirea patului germinativ, semanatul/plantatul culturilor de primavara, tratamente fito-sanitare in vii si livezi, fertilizari, erbicidari, etc.), acestea fiind sistate temporar doar in zilele cu precipitatii.

2

Tabloul sumbru al agriculturii. Ministru: Avem secetă extremă în Dobrogea și Moldova. Trei milioane de hectare de culturi, compromise 23.04.2020 10:00

Agricultorii se confruntă cu probleme uriaşe în această perioadă. Pe de-o parte, din cauza pandemiei de coronavirus, care îi împiedică pe mulţi să vândă ceea ce au produs. Pe de altă parte, seceta cruntă le pune în pericol culturile. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat la Digi24 că trei milioane de hectare din culturile însămânțate în toamnă sunt compromise în diferite grade.

"Din păcate, peste consecințele pandemiei se suprapune și o secetă extremă și puternică în Dobrogea și Moldova.

Foarte multe dintre culturile însămânțate în toamnă – trei milioane de hectare de grâu, orz, orzoaică, rapiță, sunt compromise în diferite grade.

Ne vom gândi la măsurile de despăgubire și de compensare a pierderilor fermierilor.

Când vom termina monitorizarea în agricultură, am promis fermierilor că vom despăgubi toate pagubele provocate de secetă. Unde sunt pierderi de venit vom interveni concret cu sume sau măsuri care să îi ajute să repornească în agricultură și industria alimentară", a spus Oros.

Situația își va reveni, dar nu brusc, a spus ministrul Agriculturii.

El a subliniat că nu există nicio problemă legată de stocurile de alimente de bază. Sunt chiar surplusuri la unele produse - lapte, carne de vită, ouă, carne de pasăre, legume – din cauza schimbării comportamentului de cumpărare.

"Fermierii nu au unde valorifica aceste produse, nu există cerere. E greu de spus ce să facă cu ele" a precizat ministrul Agriculturii.

APIA si SUBVENTII

ADRIAN OROS: Vrem să virăm prima tranșă din subvențiile APIA începând cu 15 septembrie!agrointeligenta.ro - 23 aprilie 2020

Ministerul Agriculturii vrea să acorde prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) mai devreme banii care se plătesc în avans pentru cererile depuse în Campania 2020. Adrian Oros, șeful de la Agricultură, a anunțat astăzi, 23 aprilie, într-o declarație de

3

presă că deși fermierii români vor primi același procent ca anul trecut din suma totală alocată pe hectar, adică 70 la sută din FEGA și 85 la sută din FEADER, banii ar putea intra mai repede în conturi față de anul trecut.

(…) S-a aprobat creșterea avansului plăților directe către fermieri de la 50% la 70% și în cazul plățile pentru dezvoltare rurală de la 75% la 85%. Sigur, această măsură pe fermierii din România nu îi ajută cu nimic pentru că astfel (în acest procent – n.r) au fost acordate avansurile în ultimii ani. Așteptăm să se confirme ceea ce am cerut și anume plata avansului mai devreme, am cerut ca anul acesta să dăm banii pentru subvenții în data de 15 septembrie”, a spus ministrul agriculturii.

Reamintim că Agrointeligența-AGROINTEL.RO a anunțat în premieră încă de pe 16 aprilie că Comisia Europeană a adoptat două măsuri de sprijinire a sectorului agroalimentar.

”Măsurile vor spori fluxul de lichidități al fermierilor și vor reduce sarcina administrativă atât pentru autoritățile naționale și regionale, cât și pentru fermieri, în aceste momente deosebit de dificile. Pentru a crește fluxul de lichidități al fermierilor, Comisia va majora avansurile la plățile directe (de la 50% la 70%), respectiv plățile pentru dezvoltare rurală (de la 75% la 85%)”, anunța  Comisia Europeană.

Ministrul Agriculturii: Guvernul aprobă astăzi banii pentru plata subvențiilor către fermieri! agrointeligenta.ro - 23 aprilie 2020

Ministrul Agriculturii Adrian Oros a anunțat că astăzi, joi – 23 aprilie, Guvernul României va avea pe masă la ședință o Hotărâre de Guvern prin care se vor aloca sumele necesare pentru plata subvențiilor restante pentru fermieri. Este vorba despre schema pentru compensarea accizei la motorina utilizată în agricultură în anul anterior.

Vă reamintim că pe 14 aprilie, pe site-ul MADR a fost publicat proiectul de HG pentru majorarea bugetului alocat pentru plata subvenției la motorină în 2020. Va urma în primul rând plata pentru subvenția la motorina utilizată în trimestrul IV din 2019 și trimestrul 1 al acestui an.

”Suma alocată pentru plata ajutorului de stat în anul 2020 este de 528.000,00 mii lei şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020„, se arată în proiectul de HG de pe site-ul MADR. Astfel, suma alocată acestui sprijin este majorată până la 528 de milioane de lei pe anul 2020.

4

Vă reamtintim că în luna februarie, ministrul Agriculturii anunța că pentru motorina din agricultură vor mai exista alocări financiare întrucât suma prevăzută inițial nu era suficientă pentru a se acoperi atât restanțele din anul trecut, cât și anul curent.

Ministrul Agriculturii confirmă informația Agrointeligența: Subvenție APIA majorată pentru fermieri! agrointeligenta.ro - 22 aprilie 2020

Ministrul Agriculturii Adrian Oros a confirmat în această seară informația pe care Agrointeligența – AGROINTEL.RO a publiat-o înainte de ora prânzului! Așa cum sursele noastre ne spuseseră deja de la Bruxelles, Comisia Europeană a aprobat solicitarea României privind majorarea plafonului alocat sprijinului cuplat pentru culturile de legume în spații protejate.

”O veste bună pentru fermierii români! Comisia Europeană a aprobat solicitarea mea privind majorarea plafonului alocat sprijinului cuplat pentru culturile de legume în spații protejate! Astfel, am reușit să reparăm eroarea Guvernării PSD de anul trecut, când aceștia au omis să notifice Comisia Europeană asupra sprijinului necesar pentru legumicultori. Mai multe detalii în conferința de presă pe care o voi susține mâine la ora 12!”, a anunțat ministrul Adrian Oros pe pagina sa de Facebook.

Vă reamintim că astăzi, europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a confirmat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că a fost aprobată solicitarea României de majorare a plafonului pentru SCV legume în spații protejate. Aceeași informație au primit-o și reprezentanții din sectorul de legume cu care am discutat! Astfel, la acest moment, discuțiile ne indică faptul că de la 3,4 milioane de euro, plafonul pentru această subvenție va crește la circa 8 milioane de euro, ceea ce face ca plata finală să fie de peste 5.000 de euro pe hectar, dublă față de calculul inițial de 2.600 de euro la hectar.

Suprafața totală eligibilă pentru plata sprijinului cuplat vegetal la legume în sere și solarii este de 1.420 de hectare pentru Campania APIA 2019. Inițial, în proiectul de Hotărâre de Guvern, plafonul la această schemă, adică bugetul total alocat, era de 3.457.080 de euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă.

5

Sprijin cuplat de 5000 euro/ha pentru culturile de legume in spatii protejate! Agrostandard | 23 April, 2020 |

Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Adrian Oros, anunta ca reprezentantii Comisiei Europene au aprobat solicitarea privind majorarea plafonului alocat sprijinului cuplat pentru culturile de legume in spatii protejate.

“O veste buna pentru fermierii romani! Comisia Europeana a aprobat solicitarea mea privind majorarea plafonului alocat sprijinului cuplat pentru culturile de legume in spatii protejate! Astfel, am reusit sa reparam eroarea Guvernarii PSD de anul trecut, cand acestia au omis sa notifice Comisia Europeana asupra sprijinului necesar pentru legumicultori”, a scris Oros pe pagina sa de Facebook.

Anterior, europarlamentarul Rares Bogdan anuntase dublarea sumelor alocate pentru productia de legume in spatii protejate.

„O alta chestiune pozitiva: avem bani pentru sere si solarii. Am obtinut de la 2.500 de euro alocare, sa marim la 5.000 de euro in domeniul legumicol pentru cei cu sere si solarii. E o crestere importanta. Vorbim de aproape o dublare a sumei alocate. Oricum, fata de criza din 2008-2009, cand Romania a fost complet singura, momentul acesta este infinit mai bun. Avem bani europeni care ne vor putea sprijini. Intre 7 si 9 mld de euro poate lua Romania pana acum doar pe combaterea efectelor crizei covid-19”, a afirmat europarlamentarul pentru Psnews.ro.

Potrivit OIPA Legume-Fructe, pentru perioada 2014-2020 s-a notificat, prin Fisa de masuri elaborata pentru culturi de legume in spatii protejate, un sprijin cuplat de 6.200 euro/ha. Pentru 2019, valoare propusa printr-un proiect de HG este de aproximativ 2.300 euro/ha, ceea ce inseamna o scadere de 70%. Producatorii se asteptau insa la suma de 7.600 euro/ha, nivelul practicat in 2017 si 2018.

Avansul din subvențiile 2020 e posibil să se plătească din 15 septembrie Mihaela Prevenda Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că, anul acesta, fermierii vor primi în avans 70% din plățile directe (n.r., în conferința de presă care a avut loc azi, 23 aprilie 2020, la sediul MADR, ministrul

6

a zis 75%, după care a adăugat că pentru agricultorii români e la fel ca anul trecut, când au primit în avans 70% din subvenție), respectiv 85% din subvențiile pentru dezvoltare rurală, iar plata avansului la subvenții va începe la 15 septembrie 2020, în cazul în care Comisia Europeană va fi de acord cu această solicitare a României.

De reținut că s-a aprobat prelungirea termenului de depunere a cererilor pentru subvenții până la 15 iunie 2020, cu posibilitatea de a fi prelungit, dacă situația o va impune.

La final de martie, țara noastră a cerut CE și reducerea numărului de controale la fața locului, pentru plățile directe și pentru dezvoltare rurală, de la 5% la 2%, și a primit undă verde.

De asemenea, în ce privește banii din PNDR 2020, României i-a fost aprobată o flexibilitate mai mare, așa încât sumele neutilizate pot fi dirijate către alte măsuri care necesită bani. „Pentru a atenua impactul crizei, ni se permite mutarea fondurilor neutilizate, din PNDR 2014-2020, pentru alte măsuri”, a punctat Adrian Oros. Ministrul a specificat că este disponibilă suma de 82 milioane de euro.

MADR va subventiona acciza la motorina Aprilie 23, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat astazi, in cadrul unei conferinte, ca va fi adoptata o hotarare de Guvern, prin care fermierii vor beneficia de o schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina,

Suma alocata in acest scop se ridica la 117 milioane de lei, bani prin care se va subventiona acciza la motorina.

Banii vor fi acordati pentru trimestrul al patrulea din 2019.

7

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a mai precizat ca au fost achitate si restantele catre fermieri, aferente achizitiei de motorina in trimestrele al doilea si altreilea din 2019. Totalul restantelor achitate se ridica la 409 milioane de lei.

O NOUĂ SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT pentru FERMIERI!Agroinfo 23 aprilie 2020 -

OFICIAL. Ministrul agriculturii a anunțat astăzi că trebuie gândită o schemă de stat prin care să fie ajutaţi fermierii să cumpere echipamente de udat. Șeful de la Agricultură a adăugat că toți fermierii care au avut de suferit de pe urma secetei extreme vor fi despăgubiți, fără nicio discriminare, fără nedreptăți și în mod real.

Atunci când a început planul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații (în guvernarea social-democrată n.r.), asta a fost, de fapt, ideea, toată infrastructura veche care ar fi deservit cam 2 milioane de hectare, dar care nu era viabilă, practic, nu se putea iriga, să se reabiliteze. Pentru infrastructura principală s-a dat o lege și s-a alocat un miliard de euro, s-a făcut un grafic de lucrări și până-n 2020 trebuia să se cheltuie banii, sigur, executînd niște lucrări foarte bune în așa fel încât 2 milioane de hectare să fie irigabile.

În paralel, infrastructura secundară care este utilizată de organizațiile de udători, pe măsura 4.3 (PNDR 2020 n.r.), ei puteau accesa fonduri europene să-și reabiliteze infrastructura secundară. Ideea era ca lucrările pe infrastructura principală să se facă exact acolo unde și organizațiile de udători fac lucrări pe infrastructura secundară astfel încât totul să aibă o logică, o noimă. Sigur, există asociații de udători care și-au făcut aceste lucrări, dar în acel program sau din acel program, nu au reușit să-și cumpere și dispozitive pentru udat.

Acum trebuie să gândim un nou program, o schemă de stat ca să-i ajutăm să-și cumpere această infrastructură pentru udat, pentru cei care nu au făcut-o. Unii și-au cumpărat din resurse proprii aceste facilității, alții, încă nu. De aceea, probabil, suprafața irigată este mult mai mică decât suprafața irigabilă și care ar putea să fie irigată datorită faptului că deja pe canalele principale este introdusă apa, a explicat ministrul agriculturii.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a spus astăzi că se va găsi o formulă cât mai corectă și cât mai simpă, proceduri cât mai simplificate pentru despăgubirea fermierilor ale căror culturi agricole sunt distruse de secetă.

Pentru cei care, din nefericire, nu sunt în suprafețele irigabile și care sunt afectați foarte grav de această secetă pedologică, extremă și nemaiîntâlnită

8

în ultimii ani, am dat acel Ordin comun cu Ministerul Afacerilor Interne prin care comisiile județene, comisiile locale pentru situații de urgență să consemneze toate pagubele produse de secetă astfel încât să-i despăgubim. Și vreau să reamintesc, vor fi despăgubiți pentru prima dată în ultimii 10 ani. (...) Echipele sunt în teren, acolo unde fermierii ne anunță, vom merge, vom consemna pagubele și o să-i despăgubim. Unii dintre fermieri doresc să fie consemnate pagubele produse de secetă acum, pentru că doresc să întoarcă culturile, alții au spus că doresc spre sfârșitul lunii mai sau înainte de recoltă, în așa fel încât imaginea pagubelor respective produse de secetă să fie cât mai reală și noi dorim să-i despăgubim în mod real și să nu facem discriminări sau nedreptăți pentru acești fermieri care, oricum, au și alte probleme cauzate de criză, a spus Oros.

Ministrul agriculturii a adăugat că sunt afectate de secetă 2,9 milioane de hectare.

Toate judeţele din Moldova şi din sudul ţării sunt afectate de secetă şi toate culturile semănate în toamnă - 2,9 milioane de hectare cu grâu secară, triticale, orz, orzoiacă şi rapiţă - sigur că gradul de afectare este diferit şi pe zone şi pe culturi. De aceea nici nu vrem să venim acum cu nişte cifre privind despăgubirile, pentru că vrem să avem o imagine completă în așa fel încât să putem identifica clar toate sumele care sunt necesare şi oamenii să fie despăgubiţi corect. Nu vrem să avansăm sume şi să creăm expectanţe. Vrem să facem lucrurile temeinic, dar cu siguranţă vom despăgubi pe toţi cei care au fost afectaţi de secetă, a spus șeful MADR, la conferința de presă susținută joi, 23 aprilie.

Ministrul agriculturii: Astăzi sau săptămâna aceasta o să apară o ordonanță cu măsuri de sprijin pentru marii agenți economici/ 3 milioane de hectare sunt compromise în diferite grade de seceta extremă • 23 APRILIE 2020 • 

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, în această dimineață, la Digi24, că Guvernul va emite joi sau în cursul acestei săptămâni o ordonanță militară cu măsuri de sprijin pentru marii agenți economici. El a explicat că măsurile anunțate până acum prin trei ordonanțe militare se refereau la toate firmele, indiferent de mărimea lor. Oros a făcut aceste declarații în contextul problemelor cu care se confruntă agriculturra, în special seceta care, spune ministrul, a afectat 3 milioane de hectare de teren în sud-estul României. Oros a mai spus că există și o problemă cu stocurile de carne de vită, de ouă, de carne de pasăre, de legume, pe care producătorii producătorii nu au cum să le valorifice.

9

Redăm mai jos cele mai importante declarații făcute de ministrul agriculturii la Digi24.ro

Peste consecințele pandemiei se suprapune o secetă extremă în sud-estul României. Multe din culturile din toamnă, 3 milioane de hectare, sunt compromise în diferite grade. Astăzi o să ne referim la consecințele acestei secete, cât și la măsurile de despăgubire. O să ne referim și la răspunsurile primite de la Comisia Europeană și măsurile de sprijin pe care Guvernul o să le ia.

Nu există nicio problemă cu alimentele, noi de la începutul crizei am monitorizat stocurile de alimente, nu avem nicio problemă legată de alimentele de bază. Atunci când am considerat că exportul e foarte mare, am oprit pentru o perioadă, timp de o săptămână, după ce am ajuns la un acord cu marii traderi și fermieri am dat drumul la exporturi. În unele domenii există un surplus, stocuri de carne de vită, de ouă, de carne de pasăre, de legume, producătorii nu au cum să le valorifice.

E o problemă a schimbării comportamentului de cumpărare. La începutul crizei oamenii au făcut stocuri enorme, în următoarele săptămâni s-a întâmplat fenomenul invers. Foarte mulți dintre producători, mai ales cei mici, lucrau în domeniul HORECA. (hoteluri, restaurante, cafenele)

Dacă restricțiile de circulație și unele activități vor începe să apară, se va dezgheța și consumul. Încet- încet situația o să-și revină, dar nu foarte brusc. Trebuie să vedem cine a avut pierderi, să-i sprijinim în mod real pe cei care au suferit foarte mult din cauza acestei pandemii.

Nu știm care este dimensiunea pagubelor. Primele trei ordonanțe sunt valabile pentru toți agenții economici indiferent de domeniu. Azi sau săptămâna aceasta o să apară ordonanță cu măsuri de sprijin pentru marii agenți economici. Nu putem avansa cifre, dar cu siguranța vom interveni ca toate sectoarele din agricultură și industria alimentară să pornească. Sursa Foto: Guraialomitei.com

AFIR si FINANTARI

MICII FERMIERI din România – VESTE BUNĂ de la ADRIAN OROS!Angelica Lefter - 23 aprilie 2020

Anunț oficial din partea ministrului Agriculturii pentru micii fermieri din România. În acest an, și acești agricultori pot beneficia de apă gratuită furnizată de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). Singura condiție este ca micii producători agricoli să dispună de sistemele lor de irigații.

10

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a informat, astăzi, joi – 23 aprilie, în cadrul unei întâlniri cu presa, că micii fermieri care dețin echipamente de irigații, dar nu fac parte din mari organizații, pot primi apă de la ANIF, cu specificația că trebie să anunțe înainte.

”Facem un apel și la micii fermieri, cei care nu sunt în organizațiile de udători, dar care au echipamente de irigații, să anunțe filialele teritoriale ale ANIF, pentru ca noi să avem o evidență a cantității de apă pe care trebuie să o introducem pe canale. Au posibilitatea să irige și acei mici fermieri, chiar dacă nu fac parte dina cele asociații de udători care au contracte cu noi”, a declarat ministrul agriculturii în cadrul unui briefing de presă.

Cu acest prilej, Adrian Oros, a prezentat și situația la zi legată de sistemele de irigații. ”Dacă suprafața contractată anul acesta a fost de 844.000 de hectare, suprafața irigată acum, care ni s-a cerut să fie irigată este de 102.000 de hectare. Facem apel la cei care au contracte cu noi, să facă cereri ca să dăm drumul la apă pe canale. Noi oricum am umplut canale pe o distanță de 1.621 de kilometri, iar suprafața deservită urmare a acestor canale ar fi de 504.000 de hectare. La ora actuală, din evidențele noastre pe fiecare județ, se irigă doar 102.000 de hectare”, a declarat ministrul Agriculturii.

ALTELE

OROS, MADR: STOCURILE SUNT SUFICIENTE, INSA NOUA RECOLTA VA FI FOARTE SLABA Agroromania.ro 23 Apr. 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, spune ca stocurile din prezent sunt suficiente pana la noua recolta care, din pacate, "va fi foarte slaba".

11

Ministrul Agriculturii a fost intrebat, joi, intr-o conferinta de presa, cum sta Romania cu stocurile de alimente si daca pot lipsi unele alimente din cauza secetei.

"Sunt suficiente stocuri, noi le monitorizam in continuare.  Foarte multi dintre producatorii nostri si procesatorii nostri au stocuri foarte mari, care nu sunt vandute si au probleme cu acest lucru. Pentru ca s-a schimbat comportamentul de cumparare foarte mult si datorita restrictiilor de miscare, dar nu numai, s-a inchis tot ceea ce inseamna Horeca, foarte multi dintre producatori aveau nisata productia exact pe acest domeniu. La lapte si produse lactate avem niste stocuri foarte mari, procesatorii incep sa plateasca tot mai putin litrul de lapte pentru ca nu mai au ce sa faca, nu mai au unde sa-l proceseze si sa-l depoziteze, au stocuri foarte mari. Carne de pui, legume, carne de vita, sunt cateva sortimente la care avem stocuri foarte mari", a spus ministrul.

El a precizat si ca stocurile pentru cereale vor fi suficiente pana la noua recolta despre care a afirmat ca va fi foarte slaba.

"Stocurile pentru cereale vor fi suficiente pana la noua recolta, care din pacate va fi foarte slaba, daca va fi 50-60% va fi foarte bine. In anii foarte buni cand a plouat, am produs la 9 milioane de tone de grau. Consumul intern este de intre 2,5 si 3 milioane. Pentru panificatie cam 2,2 milioane, restul pentru cei care proceseaza si care lucreaza in domeniul panificatiei. Daca va fi jumatate, va fi undeva la 5,6 milioane. Deci consumul intern va fi acoperit, va trebui sa avem grija sa tinem cerealele in tara. Si avem aceasta asigurare din partea celor care fac export si import cu cereale, am facut o intelegere, noi o sa ne tinem de cuvant, sper ca si domniile lor se vor tine de cuvant, daca nu, avem acest instrument, extrem sigur, prin care putem sa sistam exporturile. Nu am dori sa ajungem iar in acea situatie", a precizat Adrian Oros.

Ministrul ADRIAN OROS anunță următoarea ORDONANȚĂ MILITARĂ! agrointeligenta.ro - 23 aprilie 2020

O nouă Ordonanță Militară urmează să fie emisă, iar una dintre reglementări va viza o problemă care îi preocupă pe fermieri! Următoarea Ordonanță Militară va ridica restricția privind vânătoarea mistreților. Ministrul Agriculturii Adrian

12

Oros a anunțat în cadrul unui brief de presă că mistreții reprezintă un pericol, astfel că va exista o reglementare clară ca pe perioada stării de urgență, vânarea porcilor sălbatici va fi reluată.

”Zilele acestea am discutat cu colegii mei, cu domnul Alexe (Costel Alexe, ministrul Mediului – n.r.), cu domnul Vela (Marcel Vle,a ministrul Afacerilor Interne – n.r.) și cu premierul, cu domnul Ludovic Orban, că în următoarea Ordonanță Militară este necesar să revenim asupra deciziei de a opri vânătoarea la mistreți pentru că aceasta ar fi necesară să înceapă din două motive: în primul rând, pentru controlul populației de mistreți, care ne-ar ajuta foarte mult la combaterea și răspândirea pestei porcine africane, dar încep să producă pagube în producțiile agricole vegetale care oricum sunt afectate grav și de secetă. Din aceste două motive, în următoarea Ordonanță Militară, cu siguranță o să deschidem vânătoarea la mistreți”, a declarat Adrian Oros în cadrul întâlnirii avute astăzi cu jurnaliștii.

Vă reamintim că Agrointeligența – AGROINTEL.RO a dezvăluit, în exclusivitate, că vânătoarea a fost sistată pe perioada stării de urgență. inclusiv vânătoarea mistreților. Măsura a stârnit un val de numulțumire în rândul fermierilor, iar Asociația Producătorilor de Porumb din România a transmis Guvernului o solicitare de deblocare a acțiunilor de vânătoare pentru mistreț.

Angajații din MADR scapă de șomajul tehnic! Anunțul premierului Orban! agrointeligenta.ro - 23 aprilie 2020

Angajații de la stat, inclusiv cei din Ministerul Agriculturii și structurile subordonate – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Direcțiile agricole județene, Agenția Domeniilor Statului etc. nu vor mai intra în șomaj tehnic. Măsura nu mai este luată în calcul de către Guvern după ce restricțiile la nivel național vor fi relaxate din 15 mai.

Întrebat joi într-o conferință despre șomajul tehnic pentru bugetari și tăierea cu 20% a salariilor demnitarilor, măsuri pe care le-a anunțat în urmă cu două săptămâni, premierul Ludovic Orban a spus că ”deocamdată, acest subiect nu mai este de actualitate pentru că ne apropiem de finalul perioade de urgență, iar mare parte din bugetari sunt în prima linie”, potrivit G4media.

13

Măsurile ar fi urmat să fie implementate printr-o ordonanță de urgență, anunțată chiar de premier.

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat ulterior că nu este de acord cu această măsură și că nu există un proiect de OUG în acest sens.

Ministrul Agriculturii dă asigurări: Stocurile de alimente sunt suficiente Dorin Oancea 23.04.2020,

Ministrul Agriculturii Adrian Oros a dat asigurări că există stocuri suficiente de alimente, conform datelor furnizate de agenţii economici, iar în unele cazuri - pui, lactate, legume sau carne de vită - producătorii au cantităţi foarte mari, în condiţiile schimbării comportamentului de consum. 

Valorile comunicate de agenţii economici sunt confidenţiale şi nu pot fi divulgate, pentru a proteja competiţia între agenţii economici, a spus ministrul, joi.

Oros spune că în perioada stării de urgenţă consumatorii şi-au schimbat comportamentul alimentar, iar producţia şi distribuţia de alimente au fost afectate şi de închiderea unităţilor HORECA.

Ministrul a adăugat, în context, că interzicerea exporturilor de grâu a fost o măsură luată în contextul îngrijorărilor generate de dinamica exporturilor, în raport cu datele de anul trecut, precum şi al avetismentelor emise de organizaţii internaţionale legate de potenţiala apariţie a foametei.

Adrian Oros, Ministrul Agriculturii, despre situaţia agriculturii: Seceta a afectat 2,9 milioane de hectare de culturi de toamnă  Dorin Oancea 23.04.2020,

Seceta a afectat culturile de toamnă din Moldova şi din sudul ţării, 2,9 milioane de hectare cultivate cu grâu, secară, orz, orzoaică şi rapiţă, dar valoarea exactă a pagubelor urmează să fie stabilită, a declarat joi ministrul Agriculturii Adrian Oros. 

Ministrul nu a avansat sume pentru despăgubiri sau suprafeţele afectate, dar a exemplificat cu producţia de grâu a acestui an, care ar putea fi de 5 - 6

14

milioane de tone, în condiţiile în care într-un an bun se produc în jur de 9 milioane de tone. Recolta va asigura consumul intern, de 2,5 - 3 milioane de tone de grâu, iar exportatorii, spune ministrul, au dat asigurări că în acest an vor respecta această limită de consum şi nu vor exporta cantităţi suplimentare.

Oros spune că pot fi irigate 844.000 de hectare, dar fermierii irigă efectiv 102.000 de hectare, în condiţiile în care eistă apă pe 1.600 de kilometri de canale, ce pot deservi peste 500.000 de hectare.

Ministrul a adăugat că a negociat cu Hidroelectrica achiziţia curentului electric necesar irigaţiilor, pentru a evita „băieţii deştepţi”.

Oros spune că s-au cheltuit în ultimii ani 200 de milioane de euro, pentru reabilitarea sistemelor de irigaţii.

Oros:   Pentru irigaţii, cumpărăm curent direct de la Hidroelectrica, nu de la băieţii deştepţi la nişte preţuri foarte mari 23 aprilie 2020  Financial Intelligence  

 Energia electrică utilizată pentru irigaţii va fi cumpărată direct de la Hidroelectrica şi nu de la “băieţii deştepţi”, la nişte preţuri foarte mari, a declarat, joi, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

 “Am avut o discuţie cu cei de la Hidroelectrica, astfel încât curentul pe care îl foloseşte Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) ca să ducă apa care este gratuită până la acele staţii de punere sub presiune să îl cumpărăm direct de la Hidroelectrica, să nu îl mai cumpărăm de la băieţii deştepţi la nişte preţuri foarte mari. Facem un apel şi la micii fermieri, cei care nu sunt în organizaţiile de udători, dar care au echipamente de irigaţii, să anunţe filialele teritoriale ale ANIF pentru ca noi să avem o evidenţă a cantităţii de apă pe care trebuie să o introducem pe canale. Astfel au posibilitatea să irige chiar şi aceşti mici fermieri, chiar dacă nu fac parte din aceste asociaţii de udători care au contracte cu noi”, a spus Oros.

15

El a anunţat că la ora actuală doar 10% din suprafaţa arabilă este irigabilă, iar până la ora actuală s-au irigat culturile pe doar 102.000 ha dintr-un total de 844.000 de hectare contractate.

“Avem o suprafaţă irigabilă cam 10% din suprafaţa arabilă, acolo suntem în acest moment. A fost un program ambiţios început în 2016 privind reabilitarea infrastructurii principale care deservea cam 2 milioane de hectare şi trebuiau să fie cheltuite sume apropiate de un miliard de euro. Situaţia pe care am preluat-o este că s-au cheltuit doar o cincime, aproximativ 200 de milioane de euro şi s-a reabilitat (infrastructura n.r.) cam pe 800.000 de hectare. Asta este capacitatea irigabilă pe hârtie, dar acum când vom porni activitatea de irigare vom vedea şi calitatea lucrărilor care s-au făcut în această perioadă, dacă s-a urmărit un grafic de lucrări, dacă lucrările s-au executat şi sunt de calitate şi dacă efectiv cele 840.00 de hectare sunt într-adevăr irigate”, a subliniat şeful MADR.

Situaţia la zi prezentată de Oros arată că au fost umplute cu apă canalele pe o distanţă de 1.621 de kilometri, iar suprafaţa deservită este de 504.000 hectare, dar cu toate acestea fermierii nu au solicitat irigarea culturilor.

“Dacă suprafaţa contractată anul acesta a fost de 844.000 hectare, suprafaţa irigată acum care mi s-a cerut să fie irigată este de 102.000 hectare. Facem apel la cei care au făcut contracte cu noi să facă cereri să dăm drumul la apă pe canale. Noi oricum am umplut apa pe canale pe o distanţă de 1621 de kilometri, iar suprafaţă deservită în urma umplerii acestor canale ar fi de 504.000 hectare, dar din evidenţele noastre pe judeţe ne artă că se irigă doar pe 102.000 hectare”, a adăugat Oros.

Acesta a reamintit că fermierii care nu se află în suprafeţele irigabile, dar sunt foarte afectaţi anul acesta de secetă vor primi despăgubiri, “pentru prima dată în ultimii 10 ani”.

“Pentru cei care nu sunt pe suprafeţele irigabile şi sunt foarte grav afectaţi de această secetă pedologică puternică şi extremă nemaîntâlnită în ultimii ani, am dat acel ordin comun cu Ministerul Afacerilor Interne prin care Comisiile judeţene, Comisiile locale pentru situaţii de urgenţă să consemneze toate pagubele produse de secetă astfel încât să-i despăgubim. Vreau să reamintesc ca vor fi despăgubiţi pentru prima dată în ultimii 10 ani”, a menţionat şeful MADR.

16

Emil Dumitru, Secretar de Stat în Ministerul Agriculturii a efectuat o vizită în comuna Grădinari, județul Olt 23 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

În data de 21 aprilie,  Emil Dumitru,  Secretar de Stat în Ministerul Agriculturii  a efectuat o vizită în comuna Grădinari, județul Olt pentru a vedea cu ochii săi pagubele produse de furtuna de acum câteva zile. Producătorii şi-au exprimat neliniştea şi vis a vis şi de pagube extrem de mari provocate de secetă.

„Din cele 40 de hectare vehiculate în presă se pare că în realitate nu sunt mai mult de 3 hectare. Am sesizat prefectul județului Olt, domnul Florin Homoreanu, iar acesta va face demersurile necesare pentru a a constata pagubele. Pe de alta parte, am întâlnit aici câțiva producători, tineri, muncitori, care m-au invitat să le văd producția. Se vede clar că știu meserie, singura lor problema fiind desfacerea. I-am asigurat de tot suportul Ministerului Agriculturii pentru a avea o desfacere în marile lanțuri de magazine!

Am gustat din roșiile produse aici și vreau să vă asigur că gustul lor este de 10 ori mai bun decât orice competitor din alte ţări. Trebuie să spun că România are producție! România are cu ce! Trebuie sa ne luptăm pentru producătorii autohtoni!”, a concluzionat Emil Dumitru

Ministrul Agricuturii: Astăzi, va fi adoptat prin hotărâre de guvern Programul Naţional Apicol 2020-2022, pentru care avem un buget de 150 mil. lei Florentina Niţu 23.04.2020,

Programul Naţional Apicol (PNA) 2020-2022, o masură de sprijin a apicultorilor şi a formelor asociative din acest sector, prin care fermierii îşi pot acoperi cheltuielile necesare cu stupinele, pastoralul şi producţia mierii, va fi adoptat astăzi, 23 apilie, în şedinţa de guvern, a anunţat Adrian Nechita Oros, ministrul Agriculturii, într-un briefing de presă.

17

„Programul Naţional Apicol 2020-2022 va avea un buget de 150 de milioane de lei, din care 75 de milioane de lei sunt bani europeni, şi va fi adoptat prin hotărâre de guvern în şedinţa de astăzi. Apicultura este un domeniu cu tradiţie în România, foarte bine reprezentat şi la nivel european şi vrem să sprijinim creşterea familiilor de albine, creşterea calităţii produselor şi exporturile de miere românească”, a spus Adrian Nechita Oros, ministrul Agriculturii.

În perioada 2017-2019, bugetul PNA a fost de 48 de milioane de lei şi au fost sprijiniţi peste 5.000 de fermieri, potrivit Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură.

Ce ar vrea sa finanteze MADR cu fonduri europene nerambursabile Aprilie 23, 2020Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a prezentat astazi sectoarele care vor fi prioritare in urmatoarea etapa bugetara pentru a beneficia de fonduri europene nerambursabile.

Astfel, MADR lucreaza la Programul National Strategic. Potrivit sefului MADR, Romania sta inca prost la acest capitol. Trebuie sa mentionam ca prin PNDR 2014-2020 au fost disponibile fonduri europene nerambursabile pentru a stimula asocierea fermierilor mici si mijlocii. Practic, nefiind asociati, fermierii mici si mijlocii nu au capacitatea de productie necesara pentru a-si comercializa cu profit marfa, dar nici sa negocieze preturi bune la samanta sau pesticide si ingrasaminte.

Un alt sector problematic este reprezentat de stocarea produselor agricole.

De asemenea, sectorul zootehnic va fi prioritar, accentul urmand a fi pus nu pe numarul de animale, ci pe calitatea genetica a efectivelor, astfel incat produsele zootehnice sa fie vandute la preturi competitive.

18

Vesti importante de la MADR si Comisia Europeana privind subventiile APIA Aprilie 23, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat astazi, 23 aprilie 2020, in cadrul unei conferinte de presa, ca a primit doua scrisori de la comisarul european pentru Agricultura, Janusz Wojciechowski.

„Scrisorile se refera la ceea ce am cerut in 30 martie atat eu, cat si alti colegi din Uniunea Europeana, cand era debutul acestei crize, si am primit cateva raspunsuri. Unele (raspunsuri, n.r.) le asteptam in continuare. (…) S-a aprobat prelungirea termenului de depunere a cererilor pentru subventie pana la 15 iulie. Daca este nevoie, acest termen se va preungi”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

De asemenea, forul european a aprobat cererea MADR de a se reduce numarul controalelor la fata locului in cazul beneficiarilor de plati directe efectuate de APIA, cat si a beneficiarilor fondurilor europene pentru investitii gestionate de AFIR, de la 5% la 2%.

Totodata, s-a aprobat cresterea avansului platilor directe efectuate de APIA de la 50% la 75%. In ceea ce priveste fondurile europene pentru dezvoltare rurala, avansul a fost majorat de la 75% la 85%. Fermierii romani vor primi avansul din subventia APIA mai devreme, respectiv la 15 septembrie.

Mai mult decat atat, MADR dispune de o mai mare flexibilitate in a muta fondurile europene necheltuite din PNDR 2014-2020catre masuri menite sa atenueze. MADR dispune de 89 de milioane de euro, cat reprezinta suma neutilizata din bugetul PNDR 2014-2020.

Se ascunde adevarul despre stocurile de alimente? Seful MADR vine cu lamuriri In apr. 23, 2020 Conspirație sau neînțelegere? În ultimele zile au apărut diverse speculații în opinia publică, legate de faptul că s-ar ascunde adevărul legat de stocurile de alimente de care dispune România la momentul actual. Controversa a pornit după ce, pe site-ul Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ) a fost publicat un ordin intern, care a dispărut

19

apoi imediat. 

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a clarificat situația în exclusivitate la AGRO TV, în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”. Șeful MADR a precizat că este vorba de o neînțelegere, acel ordin fiind dat pentru angajații instituției, care lucrează cu datele legate de stocurile operatorilor economici. Potrivit acestuia, ordinul respectiv are rolul de a proteja aceste cifre, pentru ca datele unui operator economic să nu intre în posesia concurenței.

”Am văzut că unii au făcut vâlvă mare pe acest subiect. Noi am dat acest ordin și era normal să dăm acest ordin, pentru că mai multe persoane din Minister lucrează cu niște date pe care noi încercăm să le colectăm de la agenții economici: în primul rând datele de identificare, stocurile, dar și capacitatea de procesare. Or aceste date nu trebuie să ajungă pe mâna concurenței. Este normal, este legal și este moral ca nimeni să nu divulge, chiar dacă are acces la ele, date ale unor operatori economici privind stocurile, capacitatea de procesare și datele de identificare. De aceea am dat acest ordin.

Este un ordin intern și toți cei care lucrează cu aceste date și cărora le-am cerut să colecteze aceste date trebuie să-l înțeleagă. Le-am cerut agenților economici pentru că noi, de la începutul crizei, eram preocupați de două lucruri, pe lângă multe altele: să monitorizăm prețurile și stocurile. Pentru că și presa și oamenii ne întrebau în mod obsesiv dacă o să avem ce mânca, ce va fi, cât durează criza, o să avem ce să punem pe masă etc. Atunci, obligația noastră a fost să monitorizăm aceste stocuri, de aceea a trebuit să le cerem aceste date operatorilor economici, promițând că nu o să divulgăm acele cifre concurenței. Este logic. Așa că am făcut acest ordin intern prin care am cerut colegilor care lucrează cu aceste date să nu le divulge în altă parte. Nu este niciun secret. Cineva de la ANZ l-a pus pe site, iar apoi l-au dat jos”, a clarificat ministrul Adrian Oros, în exclusivitate pentru AGRO TV.

20

Fermierii in carantina, apel URGENT la ministrul Oros! Raspunsul sefului MADR In apr. 23, 2020

Situație dificilă pentru fermierii din localitatea Țăndărei, județul Ialomița. Aceștia nu pot ieși la câmp să-și lucreze pământul, din cauza restricțiilor impuse de autorități, orașul Țăndărei fiind în carantină în urma unei Ordonanțe Militare.

În acest sens, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a venit cu o serie de precizări pentru agricultorii din aceste zone. Șeful MADR spune că deși a vorbit deja de două ori cu prefectul de acolo, autoritățile sunt reticente în a lua măsuri care să le permită fermierilor să părăsească zona de carantină și să iasă pe câmp. Totuși, ministrul a subliniat că va mai încerca să comunice cu responsabilii din acea zonă pentru a accelera procesul de găsire a unor soluții, pentru ca agricultorii din Țăndărei să-și poată lucra pământurile.

”Am ținut să spun încă de la începutul crizei că noi cei care suntem sănătoși și activăm în agricultură și industria alimentară trebuie să mergem la treabă. De aceea am și trecut în Ordonanța Militată nr. 3 două articole prin care agricultorii se pot deplasa pe câmp sau în fermă, de asemenea se pot deplasa să-și vândă produsele. 

Sunt, într-adevăr, câteva localități carantinate, unde numărul celor pozitivi este mult mai mare și fenomenul a luat amploare, iar acolo autoritățile locale, mă refer la Prefectură și Comitetul pentru Situații de Urgență județean, au luat niște măsuri mai dure. Am vorbit cu fermieri de acolo, știu că la un moment dat nu puteau ajunge cei de la electrica să facă niște reparații în așa fel încât să poată porni irigațiile, am încercat și am dat telefoane să grăbesc lucrurile. 

Oamenii trebuie să efectueze lucrările în câmp și nu au nicio vină că s-au carantinat localitățile respective, pe de altă parte, celor responsabili acolo din Comitetul pentru Situații de Urgență le este frică să facă derogări. Am încercat să găsesc modalități, să se facă liste cu oamenii care au terenuri și care trebuie să iasă la lucrări, să fie verificați suplimentar, dar să li se permită să iasă la câmp. Eu o să reiau iarăși dialogul cu prefectul și cu autoritățile de acolo să găsim o soluție ca doar cei care au într-adevăr treabă,

21

să iasă din aceste zone carantinate”, a precizat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, în exclusivitate pentru AGRO TV.

MINISTRUL OROS: VREM SĂ AVEM ANIMALE CU VALOARE GENETICĂ VERIFICATĂ! Agroinfo 23 aprilie 2020 CERERI CĂTRE BRUXELLES! Sunt cinci priorități în viitorul Plan Național Strategic, documentul care stabilește tot ce se întâmplă cu subvențiile și alte ajutoare de care vor beneficia fermierii români în următorul exercițiu financiar, 2021-2027. Cele cinci priorități au fost anunțate astăzi de ministrul agriculturii, iar una dintre ele este zootehnia, deținerea unor animale cu valoare genetică verificată.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat joi, 23 aprilie 2020, în cadrul unei conferințe de presă, că a solicitat Comisiei Europene urgentarea adoptării Regulamentului de tranziție. Acest document va stabili regulile, condițiile, criteriile de eligibilitate pentru acordarea ajutoarelor fermierilor, cadrul legal de acordarea a sprijinului în agricultură până la implementarea noii Politici Agricole Comune. Este un regulament care va fi valabil pe durata tranziției de la actuala PAC la viitoarea PAC, 2021-2027. Dealtfel, la nivelul Comisiei Europene și al Parlamentului European s-a cerut deja urgentarea adoptării acestui regulament pentru a nu exista perturbări în plata subvențiilor agricole sau în achitarea altor ajutoare către fermieri și pentru a nu crea nesiguranță.

Am cerut urgentarea Regulamentului tranzitoriu, să știm cum vom funcționa anul viitor. De asemenea, acordul privind cadrul financiar multianual (CFM) pentru că noi suntem în curs de elaborare a Planului Național Strategic, unde avem niște priorități, și vrem să știm când anume acest cadru financiar multianual va fi aprobat și să putem opera pe noul Plan Național Strategic unde avem niște priorități.

Priorități care acum vor fi accentuate de această perioadă de criză, dar care vor rămâne în continuare priorități pentru că, aș vrea să să reamintesc, prioritățile de la începutul guvernării erau: asocierea, avem un grad slab de asociere, mai ales în rândul fermierilor mici și mijlocii, care au probleme foarte mari și la procurarea inputurilor la prețuri competitive, dar mai ales la valorificarea producției; depozitarea și procesarea, unde iarăși avem restanțe mari; zootehnia, vrem să avem, și trebuie să avem, animale cu valoare genetică verificată, a căror producție să fie vandabilă la prețuri foarte bune. De asemenea, sprijinul consistent al fermelor familiale și fermelor medii și promovarea produselor românești, a declarat ministrul agriculturii.

Crescătorii de animale din România au acuzat, în repetate rânduri, mai ales cei din sectorul ovinelor, că eliberarea documentelor care atestă valoarea

22

genetică a unui animal din fermă, certificatele de origine, s-ar fi făcut undeva la granița ilegalității. Concret, multe dintre aceste certificate ar fi fost măsluite cu scopul beneficierii de cea mai mare subvenție din zootehnie, sprijinul cuplat.

Șeful de la Agricultură a adăugat că România nu mai trebuie să exporte subvenții agricole și să importe produse procesate cu valoare adăugată mare.

Sunt 5 priorități pe care le-am prins în noul Program Național Strategic care ar trebui să înceapă din 2021, de aceea așteptăm decizia Comisiei. Dar priorități care s-au accentuat în această perioadă de criză. Și vrem să schimbăm această paradigmă în care suntem mari producători și mari exportatori de produse primare pe care le vindem la prețuri foarte mici, exportînd subvenții și importăm produse procesate cu valoare adăugată mare astfel încât, în 5 ani, începînd din 2015 până-n 2019, deficitul balanței comerciale pentru produsele agroalimentare a fost de 1,2 miliarde de euro, a mai spus Oros.

UNGARIA

Documentul programatic care stă la baza implicării masive a Ungariei în Transilvania prevede clar susținerea cetățenilor maghiari din România. Până acum, Budapesta susținea că ajutorul financiar e nediscriminatoriu pentru maghiari și români. Banii merg la mici fermieri și la oligarhii din anturajul lui Viktor Orban ANALIZE • 23 APRILIE 2020 • FLORIN MARINESCU 

Planul Kos Karoly, strategia de dezvoltare economică elaborată de guvernul Ungariei și membri ai UDMR care stă la baza intervenției economice a Budapestei în Transilvania, arată clar că acțiunile guvernului maghiar prevăd ajutoare directe pentru cetățenii de etnie maghiară din România.

23

”Acest document este motivarea deciziilor guvernului Ungariei care, prin acest plan, creează un program pentru susținerea renașterii economice a cetățenilor unguri care locuiesc în România”, se arată în documentul făcut public în limbile engleză și maghiară.

Până acum, guvernul de la Budapesta și UDMR au susținut constant că programul de granturi este nediscriminatoriu și se adresează în egală măsură cetățenilor indiferent de etnie.

Planul Kos Karoly este fundamentul teoretic al programului guvernului Ungariei pentru subvenționarea fermierilor din Transilvania. Este vorba despre un program finanțat oficial de guvernul Viktor Orban cu zeci de milioane de euro și care se adresează fermierilor din Transilvania care depun în limba maghiară proiecte pentru subvenționare. Péter Szijjártó, ministrul maghiar de Externe, a anunțat în septembrie 2019 că guvernul Ungariei va extinde în aproape tot vestul României așa-numitul program de dezvoltare economică transilvăneană, care până acum se derulase doar în Ținutul Secuiesc.

De atunci, noi runde de finanțare au venit în Transilvania și, potrivit unei investigații a portalului Atlatszo, marii beneficiari sunt oligarhi apropiați de premierul Viktor Orban.

De altfel, planul Kos Karoly prevede explicit acest lucru: ”Se are în vedere intensificarea și dezvoltarea relațiilor dintre comunitățile maghiare și actorii economici din țara-mamă (Ungaria – n. red.), o interconectare strânsă a relațiilor de comerț dintre actorii economici locali și cei din Ungaria”.

Planul Kos Karoly, la elaborarea căruia au participat și membri UDMR (vezi documentul), folosește denumiri de regiuni istorice precum Partium și Ținutul Secuiesc, care sunt respinse de autoritățile române.

Proiectul guvernului Ungariei e gestionat în România de fundația Pro Economica din Ungaria, condusă de Monica Kozma (membru UDMR), care canalizează milioane de euro către fermierii din Transilvania. Doar circa 8-10% dintre beneficiari sunt români, restul maghiari, iar printre românii finanțați de Budapesta se numără și șeful PSD Mureș, Vasile Gliga, după cum arăta G4Media.ro în 2018.

Întrebată despre contribuția sa la elaborarea planului Kos Karoly, Anna Horvath, vicepreședinte UDMR și unul dintre experții care apar drept co-participanți la elaborarea planului, a declarat pentru G4Media.ro că ”având

24

în vedere faptul că am fost solicitată în elaborarea acestui document doar ca expert pe anumite subcapitole, vă recomand să vă adresați Fundației Pro Economica”.

Monika Kozma, șefa Fundației Pro Economica, a refuzat să discute despre planul Kos Karoly și a declarat pentru G4Media.ro că ”nu avem cunostinta despre site-ul si contentul site-ului precizat de catre Dvs. Din partea operatorului wekerle.org nu am fost contactata niciodata si originalul documentului tradus in limba engleza nu ne apartine”.

Context. În noiembrie 2019, Marius Lazurca, ambasadorul României la Budapesta, i-a transmis public vicepremierului maghiar Zsolt Semjen, într-un eveniment desfășurat la Bekescsaba, că programul guvernului Ungariei pentru subvenționarea fermierilor din Transilvania nu a fost discutat cu guvernul României și că România nu şi-a dat acordul pentru implementarea acestor măsuri. Mai mult, Lazurca a spus la acel moment că România cere ca programul să fie derulat ”doar cu implicarea autorităților române, în mod transparent și nediscriminatoriu”.

”Profit de această ocazie – şi de prezenţa domnului Vice prim-ministru Semjen – pentru a reafirma poziţia oficială a guvernului României în legătură cu acest subiect: aşa-numitul Program de Dezvoltare a Ardealui al Guvernului ungar NU a fost discutat în detaliu cu guvernul român şi NU face obiectul unei înţelegeri bilaterale, aşa cum ar fi natural. În consecinţă, o spunem din nou, România NU şi-a dat acordul pentru implementarea acestor măsuri şi, prin urmare, solicită ca acest program să fie derulat doar cu implicarea autorităților române, în mod transparent și nediscriminatoriu. Cerem, de asemenea, respectarea legislației române și a regulilor aplicabile pieței interne UE, precum și a strategiilor și programelor naționale care vizează dezvoltarea regională”, a spus ambasadorul Marius Lazurca la acel moment.

Monika Kozma, directorul executiv al Fundaţiei Pro Economica, a avut la acel moment o reacție extrem de nediplomatică. Ea a calificat într-o declaraţie acordată cotidianului „Kronika” drept o declaraţie nedemnă de statutul unui diplomat afirmaţiile ambasadorului României la Budapesta, susținând că Lazurca ar fi spus neadevăruri referitor la programul de dezvoltare economică al guvernului ungar.

Ministerul de Externe de la București a anunțat în octombrie 2019 că nu există nici un acord bilateral între România și Ungaria și nici nu a transmis în alt mod consimțământul privind programul prin care guvernul de la Budapesta investește zeci de milioane de euro în fermierii din Transilvania.

25

MAE susține că ”a atras atenția” Ungariei, arătând că ”acordarea de asistență economică depășește sfera tratamentului preferențial care poate fi oferit de către un stat pentru minoritatea sa înrudită de pe teritoriul altui stat, conform standardelor acceptate la nivel internațional, și că în consecință astfel de măsuri pot fi promovate doar cu consimțământul părții române, și fără vreo discriminare în funcție de criteriul etnic”, potrivit unui răspuns remis G4Media.ro.

Cum se raportează Fundația Pro Economica la planul Kos Karoly într-un articol pe propriul site: ”Dezvoltarea economică sustenabilă și crearea bazelor înființării unor locuri de muncă pe termen lung, reprezintă condiția supremă pentru maghiarii din România de a rămâne în ţară şi de a se bucura de siguranța existențială. Odată cu conştientizarea acesteia, în 2016 s-a realizat o strategie de dezvoltare economică intitulată „PLANUL KÓS KÁROLY”, care definește prioritățile de dezvoltare ale diferitelor regiuni din România”.

Cine a fost Kós Károly, cel care dă numele planului: A fost un arhitect maghiar, scriitor, grafician, etnograf și politician exponent al transilvanismului din Austro-Ungaria și România. El a militat constant pentru integrarea comunității maghiare din Transilvania în societatea din România și pentru buna înțelegere între comunitățile etnice.

Proiectul este gestionat în România de Fundația Pro Economica, finanțată de guvernul Ungariei, potrivit prezentării de pe site-ul propriu. Fundația este condusă de Monika Kozma, candidat UDMR la alegerile pentru Senat în 2016, consilier al președintelui Consiliului Județean Mureș, Peter Ferenc.

Intervenția tot mai puternică a Ungariei în Transilvania contrastează puternic cu politica adoptată de guvernul Viktor Orban în țara sa. Astfel, Ungaria a instituit un control drastic al ONG-urilor cu finanțare străină (vezi aici mai multe detalii)

Ungaria i-a mulțumit în 2018 lui Liviu Dragnea în mod oficial pentru sprijinirea proiectului. Astfel, agenția maghiară de presă MTI scrie că ”Levente Magyar, secretar de stat pentru relaţiile cu parlamentul în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior din Ungaria, a considerat important faptul că guvernul român a primit în mod pozitiv programul şi manifestă în continuare o atitudine pozitivă. I-a mulţumit în mod special lui Liviu Dragnea, preşedintele PSD spunând că fără sprijinul acestuia proiectul nu ar fi ajuns în etapa actuală (Sursa).Foto: Kelemen Hunor si Viktor Orban (sursa: Viktor Orban / Facebook)

26

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 192/2020 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 842/2006, Guvernul României Va intra în vigoare la 23.04.2020

Ordinul nr. 961/2020 pentru completarea art. 24 din Metodologia privind organizarea şi funcţionarea SUMAL, obligaţiile utilizatorilor SUMAL, precum şi structura şi modalitatea de transmitere a informaţiilor standardizate, aprobată prin Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi silvicultură nr. 837/2014, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 327 din 22.04.2020. A intrat în vigoare la 22.04.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 484/2020 de autorizare a introducerii pe piaţă a lacto-N-tetraozei ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 23.04.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 544/2020 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 în ceea ce priveşte rubrica referitoare la Statele Unite din lista cu ţări terţe, teritorii, zone sau compartimente din care anumite produse obţinute de la păsări de curte pot fi importate în Uniune sau pot tranzita Uniunea în contextul riscului de gripă aviară înalt patogenă (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 23.04.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 552/2020 de modificare a anexelor I şi II la Decizia 2003/467/CE în ceea ce priveşte statutul oficial de indemne de tuberculoză al regiunii Valle d'Aosta din Italia şi al Regiunii Autonome a Insulelor Azore din Portugalia, precum şi în ceea ce priveşte statutul oficial de indemne de bruceloză al mai multor regiuni din Portugalia [notificată cu numărul C(2020) 2260] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 127 din 22.04.2020. A intrat în vigoare la 22.04.2020

27

LEGE PENTRU PRODUCATORII AGRICOLI AFECTATI DE SECETA, INUNDATII SAU TEMPERATURI SCAZUTE Agroromania.ro 22 Apr. 2020

Parlamentarii au pregatit o lege in regim de urgenta pentru producatorii agricoli afectati de seceta, inundatii sau temperaturi scazute, avand in vedere relatarile recente din teren cu privire la modul in care arata culturile.

"Activitatea in agricultura, spre deosebire de celelalte ramuri ale economiei nationale, se desfasoara in conditii de risc si incertitudine, inclusiv ca urmare a influentei factorilor naturali, a caror evolutie nefavorabila poate provoca, an de an, insemnate pagube", arata deputatii Stanescu si Dirzu in expunerea de motive a proiectului de lege care va fi dezbatut si votat in regim de urgenta. 

Alesii subliniaza ca sectorul agricol romanesc este puternic afectat de seceta, fenomenul agravandu-se la inceputul anului curent. Parlamentarii citeaza datele furnizate de ANM si arata ca precipitatiile s-au redus drastic pe teritoriul tarii noastre, unde aproximativ 40% din pamanturi sufera din cauza secetei pedologice extreme sau puternice.

Cei doi mai sustin ca "se impune luarea unor masuri de sprijinire a producatorilor agricoli, pentru a reduce impactul pierderilor de venit asupra continuarii activitatii producatorilor agricoli".

Legea pentru producatorii agricoli afectati de seceta gandita de cei doi si sustinuta de alti cinci membri au grupului parlamentar social-democrat contine urmatoarele prevederi principale:

se instituie o schema de ajutor; beneficiari vor producatorii agricoli persoane fizice si juridice; se instituie acordarea de despagubiri; se precizeaza documentele necesare pentru obtinerea banilor; se stabilesc metodele de verificare de catre DAJ-uri. 

Schema de ajutor este, in intelesul legii, orice act pe baza caruia pot fi acordate ajutoare pe o perioada nedefinita si cu o valoare nedefinita

28

intreprinderilor. Sumele se acorda cu caracter individual.

Fenomenul meteorologic nefavorabil este definit ca fiind seceta excesiva care afecteaza terenurile neirigate, inundatiile si temperaturile excesiv de scazute.

Conform legii, de ajutoare vor beneficia:

producatori agricoli PFA, II sau IF constituite conform OUG nr. 44/2008;

producatori agricoli persoane juridice; producatori agricoli care fac parte din forme asociative cu sau fara

personalitate juridica. 

Pentru a putea beneficia de banii prevazuti de aceasta schema, beneficiarii enumerati mai sus vor trebui sa detina un proces verbal de constatare si evaluare a pagubelor care va fi incheiat de o comisie speciala ce va fi formata in conformitate cu legislatia aplicabila in vigoare. In acest document vor fi incluse obligatoriu cultura, suprafata afectata si gradul de afectare.

Conform art. 3 din proiectul de lege, bani vor primi doar producatorii agricoli ale caror culturi au fost afectate in conditiile mentionate anterior si pentru daunele care reprezinta mai mult de 30% din productie. Limita pentru suma care va fi acordata este stabilita la 70% din cheltuielile efectuate pana la data producerii fenomenului.

Pentru a obtine sprijinul, producatorii agricoli afectati de seceta, inundatii sau temperaturi scazute vor trebui sa depuna o cerere in care sa includa:

copie dupa cartea de identitate sau imputernicire/procura si o copie a reprezentantului mandatat;

copie a atestatului de producator; copie certificat ONRC sau RNAF sau a actului in baza caruia isi

desfasoara activitatea; copie proces verbal constatare si evaluare pagube; numar cont bancar. 

DAJ-urile vor verifica actele si vor stabili sumele care urmeaza a fi incasate de producatori, iar MADR va solicita MFP deschiderea de credite bugetare. Resursele financiare vor fi asigurate din bugetul MADR, capitolul 83.01.

Fermierii vor fi informati, conform art. 11 din proiectul de lege, direct pe

29

site-ul MADR imediat ce actul va fi oficial.

Momentan, cei interesati trebuie sa retina ca actul se afla in procedura parlamentara. Astfel, pentru a intra in vigoare sunt necesare voturile senatorilor, ale deputatilor, promulgarea presedintelui Romaniei si publicarea in Monitorul Oficial.

B175/2020 urmeaza a fi introdus in curand pe ordinea de zi a Senatului, asadar actul va trece rapid de Legislativ. Ramane de vazut daca si presedintele va fi de acord.

Ordonanța de urgență privind amânarea ratelor a fost adoptată cu modificări: Vor putea beneficia inclusiv restanțierii la bănci și agricultorii afectați de secetă, nu se plătește ”dobândă la dobândă”, iar creditele reeșalonate vor putea depăși limita de vârstă prevăzută în prezent  23 APRILIE 2020 • MATEI ALEXANDRU 

Camera Deputaților a adoptat joi cu modificări, în calitate de for decizional, ordonanța de urgență a guvernului (OUG 37/2020) care oferă posibilitatea, persoanelor fizice și firmelor, a amânării ratelor la credite, introducând în categoria beneficiarilor inclusiv persoanele care au restanțe la bănci și eliminând capitalizarea dobânzii și a comisioanelor aferente perioadei în care rambursarea a fost suspendată.

Potrivit altui amendament adoptat de Cameră, pentru ca o firmă să poată beneficia de amânarea plății ratelor trebuie să îi fi fost întreruptă activitatea parțial sau total sau diminuată cifra de afaceri cu 15% faţă de media lunilor ianuarie şi februarie şi nu 25%, cum era prevăzut în forma adoptată de guvern a ordonanţei.

Liderul deputaților PNL, Florin Roman, a anunțat că liberalii vor ataca modificările la Curtea Constituțională.

De asemenea, Camera Deputaților a amendat și OUG 33/2020 în sensul că acele companii care își plătesc impozitul pe venit până pe 25 iulie, pentru trimestrul II, și până pe 25 octombrie, pentru trimestrul III, vor beneficia de o bonificație de 10% din acest impozit.

Modificările aduse OUG 37 au fost adoptate cu 208 voturi ”pentru”, 103 voturi ”împotrivă” și 8 abțineri, iar cele operate la OUG 33 au trecut cu 313 voturi ”pentru”, un vot ”împotrivă” și o abținere.

30

Modificările aduse OUG 37/2020 (amânarea ratelor la bănci):

- obligația de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, acordate debitorilor afectați de toate tipurile de secetă de către creditori până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se suspendă la cererea debitorului cu până la 18 luni, dar nu mai mult de 31.10.2021, prin prelungirea corespunzătoare a maturității creditului, fără costuri suplimentare .

-pentru debitori persoane fizice pentru care prelungirea maturității creditelor depășește limita de vârstă prevăzută prin reglementările creditorilor de acordare a creditelor, creditorii procedează la restructurarea creditelor cu depășirea limitei de vârstă.Pentru a beneficia de suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor şi comisioanelor în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1), debitorii definiți la art. 1 lit. b), cu excepția persoanelor fizice, trebuie să aibă activitatea întrerupta total sau parțial, veniturile sau încasările diminuate cu cel puțin 15% fata de media ultimelor doua luni, sau in cazul autorităților publice locale apariția unor cheltuieli neprevăzute sau nebugetare, legate de combaterea pandemiei, ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pe perioada stării de urgență decretate în baza declarațiilor pe propria răspundere a debitorilor.Dobânda datorată de debitori, precum și comisioanele aferente corespunzătoare sumelor scadente a căror plată a fost suspendată nu se capitalizează la soldul creditului existent, la finalul perioadei de suspendare.Sunt de asemenea eligibili debitorii care se află în procedură de executare silită, în procedură de dare în plată, de reorganizare judiciară sau în orice alte proceduri judiciare sau extrajudiciare care tind la suspendarea efectelor contractelor de credit.”Modificarea adusă OUG 33/2020: Contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare şi plată prevăzut la art.41 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, contribuabilii care platesc impozit pe venitul microintreprinderilor, care plătesc impozitul datorat la termenele scadente, 25 iulie 2020 inclusiv, pentru trimestrul II și 25 octombrie 2020 inclusiv, pentru trimestrul III, beneficiază de o bonificaţie de 10% calculate asupra impozitului pe profit datorat.” Ambele acte normative urmează să fie transmise președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare, dar pot fi și atacate la Curtea Constituțională.

31

Adrian Oros: ”Sper ca din toamna sa avem Camere Agricole! Nu am abandonat ideea”In apr. 23, 2020

Înființarea Camerelor Agricole este, încă, unul din obiectivele principale ale ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, după cum chiar acesta a reiterat în cea mai recentă ediție a emisiunii ”Agricultura la Raport”.

Încă de la preluarea mandatului, șeful MADR a subliniat importanța înființării unor astfel de structuri, care ar rezolva multe dintre problemele fermierilor. Potrivit ministrului, proiectul este încă pe tapet, iar speranța acestuia este ca aceste Camere Agricole să fie înființate cât mai repede, poate chiar începând cu această toamnă.

”Legat de Camerele Agricole, știu și fermierii, și dumneavoastră, pentru că am spus-o de la început, erau una din prioritățile mele când am venit aici la Ministerul Agriculturii. Pe lângă măsurile pe care voiam să le impunem în Programul Național Strategic, legate de ferma de familie, procesare, depozitate, animale cu valoare genetică ridicată, erau și aceste Camere Agricole, un proiect în care eu chiar cred, pentru că în toată Europa funcționează camere agricole. Din păcate a venit acum această perioadă de criză, dar eu n-am abandonat ideea, iar cât timp voi rămâne la Minister, eu voi milita ca aceste camere agricole să apară. Eu mi-aș dori să apară cât mai repede, în toamna aceasta, pentru că ar putea rezolva foarte multe probleme. Camerele Agricole rezolvă multe probleme ce țin de ecosistemul interior, acolo, în rândul fermierilor și le pot rezolva mult mai bine decât le-ar rezolva statul sau Ministerul. De aceea, în țările unde există camere agricole, lucrurile sun mult mai simple, mult mai clare. Eu chiar cred în acest proiect!”, a declarat Adrian Oros în exclusivitate pentru AGRO TV.

Ministrul Agriculturii a vorbit și despre fondul mutual, o structură pe care mulți fermieri ar considera-o utilă și care ar fi putut fi de folos agriculturii românești în situația de criză prin care trece în această perioadă.

”Legat de fondul mutual, da, din păcate nu există. Eu am identificat aici cu ce am putea veni pe lângă acele scheme, acele granturi pentru pierderi de

32

venit pe care le gândim acum din banii de la buget și din cele 80 de milioane de euro rămase nefolosite de la măsurile din PNDR. Există două instrumente: fondul de garantare – FGCR și FGCI – care dă o garanție de până la 90% și mai există fondul de creditare, care este la îndemâna fermierilor, unde dobânda este subvenționată 50%. Ministerul are acum doar aceste două instrumente de a garanta și credita. Fondul mutual, într-adevăr, nu există în România și probabil că ar fi o soluție mai fezabilă pentru fermieri”, a precizat ministrul Agriculturii. 

Ministrul Agriculturii, informatii de ultima ora pentru apicultori! Ce spune despre problema ”mierii false”In apr. 23, 2020

Astăzi se adoptă Hotărârea de Guvern privind Programul Național Apicol! Anunțul a fost făcut de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în exclusivitate pentru AGRO TV, în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”. Potrivit ministrului, programul este valabil pe o perioadă de 3 ani, iar bugetul total este de aproximativ 150 de milioane de lei.

”Mâine, în ședința de Guvern, o să treacă două hotărâri legate de ministerul nostru: una este acciza la motorină, iar cealaltă este programul național apicol. (…) Programul Național Apicol este un program pe 3 ani de zile – 2020-2022. Este vorba despre o sumă de 150 de milioane de lei, din care contribuția Uniunii Europene este de 75 de milioane de lei, restul fiind bani de la buget. Am împărțit bani aproximativ egal pentru fiecare an, aproximativ 50 de milioane pe an”, a precizat Adrian Oros în exclusivitate pentru AGRO TV.

Șeful MADR a mai vorbit și despre problema ”mierii false”, care vine din spațiul extra-comunitar, cu precădere din China, și pătrunde pe piețele din Uniunea Europeană la niște prețuri foarte scăzute, creând practic o concurență neloială pentru producătorii de miere autohtoni

”Sigur, considerăm că și apicultura poate să constituie un vector de creștere, mai ales că apicultorii noștri sunt destul de performanți, iar mierea din România este apreciată. Din păcate consumul este scăzut și există o problemă la nivelul Uniunii Europene cu mierea falsă care vine din spațiul extra-european, mai ales din China, și pătrunde peste tot.

33

Păcat… Încă nu s-au găsit mecanisme ca să se rezolve această problemă”, a mai adăugat Adrian Oros.

Alexander Degianski: Legea biomasei este o necesitate!In apr. 23, 2020

Una dintre barierele care stau în calea tinerilor din agricultură, astfel încât să devină șefi de exploatații agricole la noi în țară, este și aceea de a nu fi descoperit de un factor decident care să investească încredere în ei, acestea sunt gândurile lui Alexander Degianski. Tânărul fermier se numără printre cei norocoși, însă este conștient că deși dacă acumulezi cunoștințele necesare conducerii unei ferme, lipsește norocul de a fi descoperit.

Invitat în emisiunea Agricultura, o șansă pentru România, printre foarte multe subiecte dezbătute, o altă problemă identificată de tânărul manager de fermă este și aceea a instabilității legislative, aspect de care se plânge mai tot sectorul de business de la noi din țară.

Alexander Degianski dă un exemplu concret în ceea ce privește legislația privind biomasa. El spune că România este singura țară membră a Uniunii Europene  unde nu există o astfel de legislație.

”Romania nu are cunoștințe despre cultura biomasei. Vă dau un exemplu personal. Momentan, administrez o societate care se ocupă, printre alte, de plantarea și cultivarea biomasei în județul Timiș. Am început în anul 2014 și am plantat 250 ha de biomasă, plopi și sălcii cu scopul de a le testa. Am investit sute de mii de euro, iar când am ajuns la un consens în ceea ce privește tehnologia, a apărut Legea 186/2017 care ne interzice să plantăm aceste culturi. Toată Europa se bazează pe culturi energetice, regenerabile, cu emisii zero. Nu este normal să se întâmple astfel de incertitudini.” , a spus pentru Agro TV tânărul de 30 de ani, care administrează o suprafaţă de aproape 5.000 de hectare de teren arabil. Tot acesta mai susține că respectiva cultură ar putea să îi salveze pe fermieri la modul practic, nu doar teoretic, pentru că biomasa poate produce energie suficientă pentru suprafețe și sate întregi, însă statul se

34

opune.

„Suntem singura țară din Uniunea Europeană care nu are o lege a biomasei. Nu știm nici noi de ce. O plantație de hectar de biomasă poate să asigure până la zece tone de uscat. Poate fi folosită pentru tot ce înseamnă încălzire, producere de curent pentru clădiri industriale, pentru orașe, sate. Investiția initială este mare, cam 2000 de euro la hectar dar are avantajul că face niște bariere de protecție naturale, utilizează apa din subsol și automat ai certitudinea reușitei. Noua Politică Agricolă Comună, pune tot mai mult accent pe problemele legate de mediu. ”, s-a mai plâns fermierul. Redactor: Cristina Ciobanu

………………….

INTERNE

Ministrul Oros: ”Despăgubirile de secetă vor ajunge la fermieri după recoltare!” Agricultorii așteaptă comisiile în teren! agrointeligenta.ro - 22 aprilie 2020

Foto: Daniel Pușcuță

Fermieri, depuneți înștiințarea pentru despăgubirile privind seceta pedologică înregistrată în primăvara anului 2020. Din 16 aprilie se află în vigoare regulamentul care va fi pus în aplicare pentru compensarea pagubelor produse de seceta pedologică iar termenul pentru a înștiința autorităților este de 3 zile de la producerea distrugerii sau vătămării culturilor agricole deținute! Ministrul agriculturii a anunțat recent că cel mai devreme banii vor ajunge în conturile fermierilor ”după recoltare” atunci când se va știi exact care este dimensiunea pagubelor.

”Având în vedere Ordinul pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomenele metorologive având ca efect secet pedologică publicat în Monitorul Oficial nr.320/16.04.20202, înștiințăm deținătrii de terenuri agricole ale căror suprafețe de culturi agricole au fost afectate în procent de peste 30 la sută din suprafețele destinate producției vegetale, să depună înștiințări scrise la

35

UAt-urile de care aparțin în format fizic sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță (e-mail), în termen de 3 zile de la producerea distrugerii sau vătămării culturilor agricole deținute. Înștiințările scrise cuprind datele de identificare ale deținătorului de teren agricol, suprafața totală declarată, suprafața calamitată estimativ pe fiecare din culturile calamitate, cu specificarea dacă suprafața calamitată se află în zonă irigabilă”, îndeamnă o primărie din județul Iași.

Iată modelul de înștiințare ce trebuie depusă la Primăria de care aparțineți. Atenție, documentul pe care trebuie să îl completați se eliberează gratuit de Primărie, modelul prezentat mai jos fiind doar pentru a vă face o idee cu privire la rubricile ce trebuie completate:

Fermierii așteaptă în teren comisiile care evaluează pagubele

Ortansa Stroe, producător agricol care lucrează în Galați 1.300 de hectare a fost printre primii agricultori care au tras un semnal de alarmă prin intermediul Agrointeligența-AGROINTEL.RO privind seceta cumplită care s-a instalat în sud-estul țării. Acesta ne-a declarat astăzi, miercuri 22 aprilie, că a depus deja înștiințarea la Primărie și așteaptă comisia pentru constatarea pagubelor să vină în teren.

”Într-adevăr ordinul de ministru a apărut vineri noaptea, atunci a fost publicat în Monitorul Oficial, și de atunci se tot organizează să formeze comisiile dar pe câmp nu s-a luat nicio hotărâre când pot veni în control. Câmpul este uscat deja tot. Deja sunt compromise și culturile de primăvară, orzoaică și mazăre. Primăriile și-au făcut treaba, au trimis mai departe la Direcțiile Agricole să facă comisiile iar acestea să vadă terenul dar în teren ce să mai vadă că este totul uscat. Fermierii pot depune sesizările în termen de 3 zile de la constatarea pagubei iar Primăriile au din câte am înțeles, 24 de ore să transmită aceste situații la Direcția Agricolă. Noi spre exemplu am depus înștiințări și înainte iar acum ne-au pus să le refacem după ce a apărut ordinul. Să vedem ce pot constata și comisiile pentru că totul este uscat și nici nu poți să întorci cultura pentru a semăna altceva. Banii au nevoie de bani acum, este foarte dificil”, a spus agricultoarea.

Pe de altă parte, administratorul Agrimat Matca, Gavrilă Tuchiluș ne-a spus că mâine, joi 23 aprilie, va merge la Primărie să depună înștiințarea privind seceta din culturile sale. ”Am vorbit acum cu directorul general de la Direcția Agricolă, ordinul a apărut pe 16 aprilie, iar acum eu personal depun la Primărie mâine înștiințarea și așteptăm Comisia să vină în teren. Sunt pe câmp acum, irig o suprafață unde pot”, ne-a precizat fermierul din Galați.

36

Reamintim că ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat într-o conferință ținută 15 aprilie că în toamna anului trecut au fost însămânțate peste 2,9 milioane de hectare cu grâu, secară, triticale, orz, orzoaică și rapiță.

”Din păcate, peste criza coronavirus, în toată această perioadă s-a instalat și o secetă puternică, o secetă extremă. Unii dintre specialiști, dintre fermieri spun că nu au mai întâlnit, mai ales în Moldova și în Dobrogea o asemenea secetă. În momentul în care vom finaliza constatările privind pagubele produse de secetă, vom evalua exact care este valoarea acestor pagube și toți fermierii care sunt afectați vor fi despăgubiți”, a arătat Oros.

Ministrul a spus că banii vor ajunge cel mai devreme la fermieri după recoltare când se va știi exact care sunt pagubele și care sunt sumele de care Guvernul va avea nevoie pentru despăgubiri.

„Nu vă pot spune în acest moment cu ce sume vor fi despăgubiți fermierii dar noi suntem preocupați ca acele comisii să constate cât mai exact care este dimensiunea pagubelor. Care este suprafața calamitată și procentul. Modalitatea de calcul o să o stabilim ulterior. Acum ne interesează ca fermierii care ne anunță că au pagube să fie monitorizați și să intre în aceste statistici pe care noi le facem. Unii fermieri vor să se încheie acum procesele verbale de constatare a pagubelor, pentru că doresc să reînsămânțeze. Alții ne-au transmis că doresc ca aceste procese verbale să fie încheiate după 10 mai, astfel că dimensiunea pagubei să fie cea reală. De aceea nu știm la momentul acesta care este necesarul de bani sau dimensiunea reală a pagubelor. Vom știi aceste lucruri doar înainte de recoltare când vom avea toate datele strânse de pe toate suprafețele calamitate. Banii vor ajunge la fermieri după recoltare”, a spus ministrul Agriculturii.

Seceta extrema in sudul tarii si judetele din Moldova. Cine va primi despagubirile! Agrostandard | 23 April, 2020

Seceta a afectat serios culturile agricole in sudul tarii, dar si in judetele din Moldova, fermierii urmand sa primeasca despagubiri pentru suprafetele calamitate, promite ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

37

Este vorba de circa 2,9 mil. ha infiintate in toamna, grau in mare parte, calamitate, insa, in diverse proportii. “Toate judetele din Moldova si din sudul tarii sunt afectate de seceta si toate culturile semanate in toamna – 2,9 milioane de hectare cu grau secara, triticale, orz, orzoaica si rapita – sigur ca gradul de afectare este diferit si pe zone si pe culturi. De aceea nici nu vrem sa venim acum cu niste cifre privind despagubirile, pentru ca vrem sa avem o imagine completa astfel incat sa putem identifica clar toate sumele care sunt necesare si oamenii sa fie despagubiti corect. Nu vrem sa avansam sume si sa cream expectante. Trebuie sa facem lucrurile temeinic, dar cu siguranta vom despagubi pe toti cei care au fost afectati de seceta”, a declarat, joi, ministrul Adrian Oros.

La fixarea sumelor pentru despagubiri se va tine cont de dimensiunea pagubelor, cheltuielile medii pe fiecare fermier le-a avut, precum si de pierderea inregistrata, urmand ca apoi sa se gaseasca o formula “cat mai corecta si cat mai simpla”.

Ministrul nu a precizat insa daca vor fi despagubiti si fermierii din zonele unde se poate iriga. Cel mai probabil, acestia vor primi sume mai mici fata de cei din zonele neirigabile, a lasat sa se inteleaga Oros.

“Pentru cei care nu sunt pe suprafetele irigabile si sunt foarte grav afectati de aceasta seceta pedologica puternica si extrema nemaintalnita in ultimii ani, am dat acel ordin comun cu Ministerul Afacerilor Interne prin care Comisiile judetene, Comisiile locale pentru situatii de urgenta sa consemneze toate pagubele produse de seceta astfel incat sa-i despagubim”, a precizat Oros.

Ministrul s-a plans de faptul ca in acest an, fermierii nu se inghesuie sa irige culturile, la acest moment, existand cereri doar pentru o suprafata de 102.000 ha.

“Daca suprafata contractata anul acesta a fost de 844.000 hectare, suprafata irigata acum care mi s-a cerut sa fie irigata este de 102.000 hectare. Facem apel la cei care au facut contracte cu noi sa faca cereri sa dam drumul la apa pe canale. Noi oricum am umplut apa pe canale pe o distanta de 1621 de kilometri, iar suprafata deservita in urma umplerii acestor canale ar fi de 504.000 hectare, dar din evidentele noastre pe judete ne arata ca se iriga doar pe 102.000 hectare”, a adaugat Oros.

Acesta a reamintit ca fermierii care nu se afla in suprafetele irigabile, dar sunt foarte afectati anul acesta de seceta vor primi despagubiri, “pentru prima data in ultimii 10 ani”.

38

“Pentru cei care nu sunt pe suprafetele irigabile si sunt foarte grav afectati de aceasta seceta pedologica puternica si extrema nemaintalnita in ultimii ani, am dat acel ordin comun cu Ministerul Afacerilor Interne prin care Comisiile judetene, Comisiile locale pentru situatii de urgenta sa consemneze toate pagubele produse de seceta astfel incat sa-i despagubim. Vreau sa reamintesc ca vor fi despagubiti pentru prima data in ultimii 10 ani”, a mentionat seful MADR.

Fermierii care au întors culturile fără să anunțe autoritățile nu vor primi despăgubirile de secetă! agrointeligenta.ro - 23 aprilie 2020

Fermierii care au întors culturile de toamnă pentru a însămânța altele în această primăvară nu mai pot beneficia de bani de la stat pentru despăgubirile de secetă, spune directorul executiv al Direcția Agricolă Județeană Galați, Floricel Maricel Dima.

Comisiile care se deplasează în teren pentru evaluarea pagubelor provocate de secetă trebuie să vadă clar cum se prezintă culturile astfel încât să poată stabili în ce procent este afectată suprafața lucrată de fermier. Cel mai probabil Ministerul Agriculturii va merge pe modelul din 2015, când au mai fost despăgubiți fermierii, iar sumele plătite agricultorilor se vor calcula proporțional cu gradul de calamitate.

Maricel Dima este aproape de fermierii din Galați

”Cei care au întors fără să ne înștiințeze, nu mai pot fi evaluați în teren! Dacă voi constata că paguba este de 80%, mulți au zis că lasă așa, ce să mai întoarcă să pună altceva, poate nu se face nimic și peste o lună mă cheamă iar să spună că n-a plouat deloc și a evoluat calamitatea, e 100%. Mă duc și îi determin atunci dacă a avansat calamitatea. Oricum cei care întorc au nevoie de documentul justificativ, de procesul verbal de constatare ca să

39

justifice ca și cheltuială în contabilitate”, a explicat directorul executiv al Direcția Agricolă Județeană Galați, Floricel Maricel Dima.

Acesta  subliniat că în cazul județului Galați, unul dintre cele mai afectate de secetă, comisiile formate pentru constatarea pagubelor vor începe chiar de astăzi, joi 23 aprilie, să meargă în teren.

”Conform ordinului de ministru fermierii pot depune înștiințări la primării  în maxim 3 zile din momentul în care s-a manifestat fenomenul. Mai toți fermierii depun în perioada asta. De fapt, ei depun înștiințări la primărie, primăria centralizează, face un raport operativ pe care îl înaintează la grupul de suport tehnic și la comitetul operativ de la ISU, se face ordinul de Prefect. La noi (în județul Galați n.r) ordinul este dat, comisia este făcută, deci așteptăm rapoartele operative de la UAT, se ia legătura cu UAT-ul și se merge în câmp. Cred că noi de joi mergem în câmp. Deci comisiile s-au făcut: Direcția Agricolă, APIA, și rămâne ca fiecare primărie să-și stabilească prin decizie reprezentantul propriu. Noi oricum facem echipe comune cu cei de la APIA și cu reprezentantul primăriei, se merge în câmp, se constată, se încheie procesul verbal după care se centralizează când se termină de evaluat tot ce s-a înștiințat, se face un raport centralizator pe care îl înaintăm atât la ministerul Agriculturii cât și la Prefectură, ca e normal ca fiecare județ să știe ce are în curtea lui”, a mai spus șeful Direcției Agricole Galați.

Fermierii depun înștiințări mai ales pentru culturile de toamnă

Floricel Maricel Dima a mai subliniat că în județul Galați fermierii au depus înștiințări mai ales pentru culturile de toamnă.

”Ce văd eu că acum curg la noi ca solicitări sunt pentru culturile de toamnă, respectiv grâu, orz și pentru lucernă. Dacă situația se va menține în continuare, posibil ca peste o lună să primesc înștiințare pentru porumb, floarea soarelui, mazăre, ce s-a mai fi înființat în primăvara asta, orzoaică de primăvară, etc. Procesul poate fi continuu, dar pe diferite faze. Altfel spus, eu acum mă duc și fac un proces verbal de calamitate în câmp și constat că este 80% procent de calamitate, 100% înseamnă că e uscat tot”, a mai arătat șeful Direcției Agricole Galați.

Acesta a mai precizat că fermierii pot beneficia în acest an și de reducerea normei de venit dar pentru aceasta este nevoie de altă comisie care să constante pagubele din teren.

”Norma de venit e pe altă comisie. Încă nu am solicitări căci numai după ce se înregistrează la APIA, cei care sunt persoane fizice, persoane fizice

40

individuale autorizate, întreprinderi individuale, cei care sunt normele de venit la Finanțe, solicită diminuarea normei de venit. Aceea e altă comisie în care este reprezentantul ANAF-ului, al APIA. Această comisie e separată, este pentru diminuarea normei de venit. Era bine să nu ajungem aici, din păcate suntem aici și trebuia să răspundem acestei nenorociri. La mine în județ este dezastru. Sunt și care irigă. M-am întâlnit cu cineva astăzi care mi-a spus că își irigă toată suprafața, era încântat, era fericit. Estima producție de 5 tone la rapiță, dar sunt mulți fermieri care nu au infrastructură de irigat. N-a fost ploaie, la mine în județ a căzut între 0,2 litri/metru pătrat și maxim 4,2 litri. A doua zi am avut un vânt de 60 de kilometri/oră, care într-o jumătate de oră a uscat tot. Adică 4 litri la seceta care este acum a udat praful pentru câteva ore și a doua zi s-a dus tot”, a conchis Floricel Maricel Dima.

Reamintim că ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat într-o conferință ținută 15 aprilie că în toamna anului trecut au fost însămânțate peste 2,9 milioane de hectare cu grâu, secară, triticale, orz, orzoaică și rapiță.

”Din păcate, peste criza coronavirus, în toată această perioadă s-a instalat și o secetă puternică, o secetă extremă. Unii dintre specialiști, dintre fermieri spun că nu au mai întâlnit, mai ales în Moldova și în Dobrogea o asemenea secetă. În momentul în care vom finaliza constatările privind pagubele produse de secetă, vom evalua exact care este valoarea acestor pagube și toți fermierii care sunt afectați vor fi despăgubiți”, a arătat Oros.

Banii ar putea fi virați după perioada de recoltare

Ministrul a spus că banii vor ajunge cel mai devreme la fermieri după recoltare când se va știi exact care sunt pagubele și care sunt sumele de care Guvernul va avea nevoie pentru despăgubiri.

„Nu vă pot spune în acest moment cu ce sume vor fi despăgubiți fermierii dar noi suntem preocupați ca acele comisii să constate cât mai exact care este dimensiunea pagubelor. Care este suprafața calamitată și procentul. Modalitatea de calcul o să o stabilim ulterior. Acum ne interesează ca fermierii care ne anunță că au pagube să fie monitorizați și să intre în aceste statistici pe care noi le facem.

Unii fermieri vor să se încheie acum procesele verbale de constatare a pagubelor, pentru că doresc să reînsămânțeze. Alții ne-au transmis că doresc ca aceste procese verbale să fie încheiate după 10 mai, astfel că dimensiunea pagubei să fie cea reală. De aceea nu știm la momentul acesta care este necesarul de bani sau dimensiunea reală a pagubelor. Vom știi aceste lucruri doar înainte de recoltare când vom avea toate datele strânse de pe toate

41

suprafețele calamitate. Banii vor ajunge la fermieri după recoltare”, a spus ministrul Agriculturii.

Graul a trecut de 200 euro/tona pe Euronext! Agrostandard | 23 April, 2020 Graul a trecut de 200 euro/tona pe Euronext, pentru prima data dupa august 2018!

Seceta din Europa si posibilele interdictiili la export anuntate de Rusia au generat ingrijorari cu privire la ofertele din piata. La bursa Euronext de la Paris, in aceasta saptamana, preturile au trecut pentru prima data dupa luna august 2018 de nivelul de 200 de euro pe tona. Luni seara, cotatiile futures la grau cu livrare in luna mai erau in crestere cu 2,6% pana la 203,75 euro.

Pe de alta parte, analistii se asteapta la o productie mai mica in acest an in Rusia, din cauza secetei ce se face simtita in cea mai mare parte a Europei si regiunea Marii Negre.

“Lipsa de precipitatii in nordul Europei este un motiv de ingrijorare pentru ca afecteaza randamentul culturilor de grau de iarna, dar si faza de incoltire a culturilor de primavara”, sustin analistii de la firma de consultanta IKAR.

Ingrijorarile cu privire la oferta de grau pe termen scurt au fost agravate si de riscul ca Rusia, cel mai mare exportator mondial, sa opreasca livrarile in decurs de o luna, precum si de discutiile privind exporturile limitate de grau ale Frantei.

Recent, viceministrul rus al Agriculturii, Oksana Lut, a declarat ca Rusia va suspenda exporturile pana la 1 iulie, dupa ce se va epuiza cota la export aprobata pentru trimestrul al doilea, preconizata pentru mijlocul lunii mai.

In acelasi timp, Ucraina, un alt mare furnizor de grau, are in plan sa interzica exporturile de grau daca se vor depasi limitele convenite cu traderii.

In saptamana de dinainte de Paste, exporturile de grau ale Ucrainei s-au marit cu aproape 50%. Peste Ocean, pe piata din SUA, in schimb, cotatia la grau inregistra o cotatie mai mare cu 2% la inceputul saptamanii, in timp ce cotatiile la porumb si soia boabe erau in scadere in contextul in care ieftinirea petrolului a dus la o cerere tot mai mica in aceasta perioada.

Sămânță bună românească, de la Rodbun! Hibrizii de porumb Fundulea – soluții excelente pentru secetă! agrointeligenta.ro - 23 aprilie 2020 Într-un an în care fermierii români sunt loviți și de criza generată de

42

pandemia COVID-19, și de secetă, Rodbun pariază pe genetica românească. La porumb – pe doi hibrizi antrenați pentru anii secetoși, cu un raport preț-calitate excelent: OLT și FUNDULEA 376.

OLT și FUNDULEA 376, doi luptători cu arșița

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea este cea mai importantă unitate de cercetare agricolă din țară. Cele mai bune semințe de cultură pentru solul românesc au apărut aici. În pofida concurenței nemiloase cu soiurile și cu hibrizii produși de marile corporații multinaționale, sămânța bună românească de la Fundulea rezistă. Rezistă pentru că, în ani mulți și grei, a câștigat încrederea fermierilor. În „mișcarea de rezistență”, porumbul de la Fundulea un loc fruntaș. De ce? Pentru că rezistă bine la secetă.

Cei mai buni hibrizi din programul genetic al INCDA Fundulea sunt FUNDULEA 376 și OLT, ambii – hibrizi simpli, semitardivi. Au o productivitate foarte mare la hectar chiar și în anii secetoși, o rezistență excelentă la bolile știuletelui și ale frunzelor, precum și o mare plasticitate ecologică (sunt ușor adaptabile la diferite tipuri de cultură și de sol). Randamentul de boabe este de peste 83%. Caracteristicile hibridului OLT (FAO 430), aproape identice cu ale „geamănului” FUNDULEA 376, indică faptul că acesta are o perioadă de vegetație de 130-135 de zile. Planta are înălțimea medie de 260 cm, cu frunze semierecte.  Inserția știuletelui (cu 16 rânduri de boabe, lungime de peste 21 de centimetri și greutate medie de 235 de grame) este de 95 de centimetri. Densitatea de cultivare recomandată de specialiștii de la Fundulea este de 65-70.000 de plante la hectarul neirigat. Fiind o sămânță 100% românească, poate fi cultivat cu succes în toate zonele de câmpie ale țării.

Sădește românește!

INCDA Fundulea și Rodbun au un parteneriat vechi de aproape 10 ani pentru promovarea geneticii românești. Începând cu 2020, pentru cinci ani,

43

compania românească deține exclusivitatea pentru multiplicarea și distribuirea hibrizilor OLT și FUNDULEA 376 în România.

Octavian Petrescu, directorul comercial al Rodbun, spune că, în  campania agricolă de primăvară 2020, cererea de porumb românesc este mult mai mare decât în anii precedenți: „Este un an foarte greu pentru noi toți. Pe lângă constrângerile anti-pandemie, înregistrăm poate cea mai gravă formă de secetă din ultimul deceniu. În aceste condiții,  fermierii noștri se orientează către hibrizii românești, care au un preț mai mic, un randament bun și înfruntă seceta cu succes”. De asemenea, Petrescu anunță că, în pofida dificultăților generate de măsurile anti-pandemie în materie de transport și de asigurare a fluxului financiar, Rodbun a decis să nu crească prețurile: „Printre valorile Rodbun stă la loc de cinste solidaritatea cu fermierul român. La bine și la greu. A crește prețurile ca să profiți de strâmtoarea în care se află omul se numește speculă. Contractul nostru cu INCDA Fundulea are ca bază promovarea hibrizilor românești într-un climat concurențial dur. Or, a vinde scump în această perioadă grea înseamnă a compromite încrederea fermierilor în sămânța bună românească”.

„Le recomandăm prietenilor fermieri să cultive fiecare bucată de pământ pentru a salva anul agricol”, spune Octavian Petrescu de la Rodbun. Convins că hibrizii Fundulea pot contribui decisiv la salvare, el ține să le transmită și îndemnul Rodbun: „Sădește românește!”.

Pentru mai multe detalii despre portofoliul de semințe Rodbun și pentru comenzi, sunați la: 0758 555 444

PACTUL pentru Agricultură - cine cu cine a bătut palma şi cu ce scop?Ferma 23 aprilie 2020 -

Patru mari organizaţii naţionale ale fermierilor şi-au dat mâna şi au încheiat un acord de cooperare numit „Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare”.

Ce anume i-a determinat să facă pasul spre unitate şi ce şi-au propus să realizeze semnatarii Acordului, aflaţi din comunicatul de presă comun semnat de preşedinţii celor patru formaţiuni asociative.

La nivelul mediului asociativ din sectorul agricol se înregistrează o lipsă de structură a dialogului civil cu decidentul public atât naţional, cât şi european, fapt care se reflectă în incoerenţa documentelor de poziţie şi în lipsa unei abordări sistemice a problematicii sectoriale.

44

 Fără interese individuale sau de grup în relaţia cu autorităţile!În domeniul acesta se confundă de multe ori dialogul social, reglementat prin Legea 62/2011 (actualizată), cu consultarea parţilor implicate în sectoarele economiei naţionale şi în special în sectoarele agricol şi alimentar. Consecinţa acestui fapt este simularea de cele mai multe ori a consultării civile şi invitarea la dialog, alături de reprezentanţii legitimi ai sectoarelor, a unor entităţi care deturnează, în funcţie de diferite interese individuale sau de grup restrâns, discuţiile de la adevăratele teme de interes general.

O mai bună reprezentare la negocierile cu forurile europeneFermierii români nu au o reprezentare consistentă la nivelul structurilor de dialog civil (CDG) instituite la nivel european, pentru a fi cu adevarat activi în vederea soluţionării problemelor reglementate de politica agricolă comună. Chiar dacă legislativ a fost creat cadrul general de participare a fermierilor români la structurile europene membre în CDG DG Agri, prin Legea 52/2015, însă lipsa unei organizări naţionale a dialogului instituţional a făcut imposibilă prezenţa reprezentanţilor români la masa dezbaterilor, afectând în mod categoric rezultatele negocierii programelor naţionale de dezvoltare rurală.Având în vedere necesitatea unei colaborări strânse pentru reprezentarea intereselor fermierilor din sectorul agricol românesc pe plan naţional şi european, Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară şi Servicii Conexe din România - PRO AGRO, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR, Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV şi Asociaţia Producătorilor de Porumb din România - APPR au hotărât încheierea unui Acord de Colaborare Inter-Organizaţională în domeniul agriculturii, intitulat „Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare”.Consiliile Directoare ale celor patru organizaţii au considerat că este necesară încheierea unui acord de colaborare pentru a aborda toate chestiunile şi problemele aferente colaborării dintre organizaţii la nivel naţional şi european.

Trei mari obiective comuneObiectivul comun al celor patru organizaţii este promovarea intereselor convergente în domeniile în care membrii acestora (producătorii agricoli, cooperativele agricole, industria alimentară şi serviciile conexe) au interese comune şi complementare. Cele patru organizaţii convin să colaboreze, din poziţii de egalitate şi pe baza Acordului, prin susţinerea reciprocă pentru realizarea obiectivelor asumate, în interesul fermierilor, participare activă la lucrările COPA-COGECA (cea mai importantă structură a fermierilor şi a cooperativelor agricole din UE, reprezentând 22 de milioane de fermieri), precum şi reprezentarea şi susţinerea comună a intereselor membrilor în

45

cadrul Planului Naţional Strategic - PAC 2021-2027.Acordul de colaborare inter-organizaţională are caracterul unui document cadru şi acoperă întreaga activitate de realizare a obiectivelor comune, conform programelor şi acţiunilor care urmează a fi convenite. Organizaţiile semnatare şi membre în „Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare” îşi păstrează identitatea organizaţiei din care provin.

Comunicat de presăALIANŢA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI COOPERAREIonel ARION, preşedinte PRO AGRONicolae VASILE, preşedinte LAPARMircea BĂLUŢĂ, preşedinte UNCSVNicolae SITARU, preşedinte APPR

Agrobusiness. Traderii români de cereale sunt „cu ochii pe cash“ şi au început să solicite certificate de urgenţă care să ateste că şi-au restrâns sau încetat activitatea Florentina Niţu 22.04.2020, 17:20 481

Peste 22.000 de companii au solicitat în perioada 5 – 21 aprilie certificate de urgenţă care să ateste fie întreruperea totală sau parţială a activităţii (certificat de tip 1), fie o scădere a încasărilor sau a veniturilor cu 25% (certificate de tip 2), potrivit confidas.ro.

RodBun, trader de inputuri şi cereale din agricultură, şi Cerealcom Dolj, producător şi trader de cereale, businessuri româneşti cu afaceri anuale de peste 100 mil. euro fiecare şi peste 350 de angajaţi, sunt printre primele firme din agricultură care au solicitat certificate de urgenţă care să ateste că şi-au restrâns sau încetat activitatea, arată datele transmise de platforma confidas.ro, care analizează riscul financiar al companiilor.

„Trebuie să avem mare grijă de cash. Pe divizia de ferme, din 85 de oameni, am trimis în şomaj tehnic 10, personalul de birou; pe divizia de procesare baze de date am trimis 30 de oameni în şomaj tehnic, pentru că nu mai avem nimic de procesat; pe divizia de silozuri am trimis 10 persoane; pe divizia vânzări utilaje am trimis 10 persoane; pe partea juridică am trimis 15 persoane“, a explicat Octavian Petrescu, directorul comercial al grupului de firme RodBun

46

Mic producător: Vindem cașul și urda cu 20 de lei kilogramul! Oamenii caută brânza adevărată! Angelica Lefter - 22 aprilie 2020 18:48

Micii fermieri sunt primii care resimt scăderea puterii de cumpărare, dar se bucură că românii apreciază tot mai mult produsele tradiționale. Direct în piață sau prin comenzile telefonice sau online, fermierii care fac și producție muncesc dublu în această perioadă pentru a-și vinde produsele. Pentru Elena David din Ghindăoani, județul Neamț, deținătoare a unei ferme cu 38 de vaci, vânzarea în piață a devenit problematică din cauza restricțiilor de circulație, așa că producătoarea de brânzeturi tradiționale se orientează către livrări directe și a ajuns să acopere 5-6 localități pentru a-și vinde lactatele.

Elena David și-a păstrat obiceiul de a merge cu produsele sale la piață, dar s-a adaptat și noului context economico-social. Astfel, femeia a postat un anunț online în care îi informează pe consumatori că poate face livrări la domiciliu, în localitățile din jurul municipiului Piatra Neamț. Jurnaliștii Agrointeligența – AGROINTEL.RO au aflat cum decurge întregul proces și dacă utilizarea internetului a adus comenzi mai multe.

”Avem fermă de vaci, producem: brânză de vaci, caș, lapte, urdă, smântână și telemea. Ieșim cu ele în Piața Centrală din Piatra Neamț. De când a început această situație creată de noul coronavirus și oamenii nu mai pot ieși, livrăm și la domiciliu, prin comenzi online și telefonice. Am pus pe internet numărul de telefon și mergem și ducem în general persoanelor, mai ales vârstnice, care nu pot ieși, le livrăm produsele până la ușă, dacă este nevoie, cu plata la livrare. Mă sună pensionarii, dar sună și copiii lor care nu pot ajunge la ei. Livrăm în jurul orașului Piatra-Neamț, în vreo 5-6 localități, printre care Gârcina, Săvinești, Dumbrava Roșie, Dobreni, tot ce este în jurul municipiului”, a explicat Elena David pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

În activitatea de creștere a vacilor este angrenată toată familia Elenei David, însă vremurile noi au atras formule noi de abordare a marketingului practicat de fermieri, pe Elena David și le-a însușit imediat, pentru ca afacerea să nu aibă de suferit.

”Mergem în paralel și cu activitatea la piață și cu cea online, practicăm aceleași prețuri. Avem cașul la 20 de lei pe kilogram, urda la fel. Nu ne-au rămas produse pe stoc, am dat tot în Săptămâna Mare. N-am mai dus online în această săptămână, dar au venit oameni în piață, am dat de 500-600 de lei cam în fiecare zi. Vânzările sunt, totuși în scădere, nu merg mai bine. Odată cu această criză a început să se observe că nu sunt bani. Sperăm să nu fim afectați foarte mult.”, ne-a explicat deținătoarea fermei de vaci de lapte care

47

se bucură că brânza adevărată, produsă numai din lapte, este apreciată și căutată.

Pentru fermierii greu încercați în această perioadă, o problemă reală este și seceta. Aceasta nu afectează doar culturile, ci și pășunile.

”Avem văcuțe mulgătoare vreo 20 și 38 în total. Avem închiriată pășune, 30 de hectare, dar a fost secetă, nu a plouat și nu a nins, abia în mai poate scoatem vacile la pășunat. Deocamdată le hrănim cu fânețe de anul trecut”, a mai declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Pentru cei din zona Neamțului care doresc să cumpere brânzeturile naturale produse în ferma Elenei David, număul de telefon pentru comenzi este 0741.757.335.

MICII PRODUCĂTORI din România, promovați de BASF prin programul MULȚUMIM FERMIERILOR! agrointeligenta.ro - 23 aprilie 2020 05:39

BASF a inițiat programul Mulțumim Fermierilor, menit să promoveze micii producători locali din România. Astfel, pagina web dedicată programului își propune să susțină micii fermieri și să ofere informații, în mediul online, potențialilor lor clienți din întreaga țară. Concursul de pe pagina de Facebook BASF Agro va oferi micilor fermieri posibilitatea de a-și prezenta afacerile, ideile, ofertele prin scurte clipuri video.

Spre deosebire de multe industrii în care epidemia a putut fi contracarată de măsuri de telemuncă sau de amânare temporară a activității, agricultura este un domeniu în care nu se pot lua pauze și nici munci de la distanță. Cu 3,4 milioane de mici ferme de familie și peste 20% din populația aptă de muncă implicată în agricultură, România are nevoie să găsească rapid soluții care să permită continuarea activității agricole, a producției și a vânzării de alimente.

În noile condiții care impun distanțarea socială și restricționarea circulației, tot mai mulți fermieri mici și mijlocii, indiferent că vorbim despre legumicultori, pomicultori, sau viticultori, se zbat să își vândă produsele proaspete către consumatori. Conform celor mai recente studii de piață, la nivelul anului 2019, în România, 991 346 de fermieri au cultivat o suprafață totală de 155 800 ha cu produse vegetale, ceea ce subliniază o dată în plus dependența acestor mici fermieri de soluții de comercializare funcționale la nivel local.

48

Acesta este motivul pentru care BASF a decis să creeze un program care să aducă mai ușor producătorii locali în atenția potențialilor lor clienți., Astfel, compania a creat o pagină dedicată campaniei în cadrul site-ului https://www.agro.basf.ro/ro/multumim-fermierilor/, cu secțiuni distincte pentru fermieri și pentru consumatori, în care oferă informații despre micii producători din întreaga țară, precum și despre platforme online care susțin comercializarea produselor acestora.

Mai mult, pe pagina dedicată BASF, se vor regăsi interviuri cu mici fermieri care au găsit soluții pentru a face față situației actuale, articole despre protecția culturilor în condițiile climatice curente, sfaturi practice sau informații despre modul în care se pot promova și vinde online, în siguranță, produsele alimentare.

Pe lângă secțiunea dedicată, care își propune să ajute fermierii să ajungă rapid la clienții lor, în condițiile în care majoritatea produselor agricole sunt perisabile și au nevoie de o logistică specială, BASF organizează și un concurs pe pagina sa de Facebook . Participarea în cadrul concursului se face prin postarea de clipuri video de promovare a activității în cadrul fermei, prin prezentarea produselor, dar și prin explicarea provocărilor cărora fermierii trebuie să le facă față. Concursul se desfășoară între 22.04 și 12.05 și va premia, prin tragere la sorți, 10 participanți. BASF va cumpăra produse de la fermierii câștigători pentru a le oferi, prin intermediul unor ONG-uri care și-au manifestat dorința de a susține inițiativa, către oameni aflați în dificultate.

”Ne-am gândit la un mecanism care să dea un plus de motivație fermierilor să facă ceva ce oricum e bine pentru ei să facă în această perioadă – și anume să vorbească despre ei și despre afacerile lor pe Facebook, acolo unde se află și mulți dintre potențialii lor clienți. Aceasta cu atât mai mult cu cât reprezentarea acestui segment în spațiul public tinde să fie mai degrabă redusă, deși perioade precum cea pe care o traversăm aduc în lumină faptul că, mai mult decât alte sectoare ale economiei, sectorul agricol este cu adevărat unul esențial. Sperăm ca prin inițiativa #MulțumimFermierilor să aducem un plus de atenție și susținere acestui domeniu care nu este valorizat suficient. Premiile acordate sperăm să fie un pretext suficient de interesant cât să-i determine pe fermieri să ajungă, prin intermediul nostru, în atenția cât mai multor români, iar aceștia, la rândul lor, să facă un gest deopotrivă solidar și salutar, și anume să cumpere produse agricole proaspete de la fermierii din proximitate”, explică Robert Băicoianu, Director Culturi Horticole BASF România.

49

Pagina de internet realizată de BASF pentru acest proiect reunește, deja, ofertele câtorva zeci de mici fermieri, iar compania își propune să actualizeze, în continuare această secțiune și cu alte informații despre producătorii locali, cu scopul de a crea o resursă cu adevărat valoroasă pentru consumatori.

Despre divizia BASF Agricultural Solutions

Cu o populație în creștere rapidă, lumea devine din ce în ce mai dependentă de capacitatea noastră de a dezvolta o agricultură sustenabilă și de a păstra un mediu sănătos. Colaborând cu agricultori, profesioniști în agricultură, experți în managementul dăunătorilor și alții, ne asumăm să contribuim la acest lucru. De aceea, investim în cercetare și dezvoltare și într-un portofoliu complex, inclusiv de semințe și trăsături genetice, soluții chimice și biologice pentru protecția culturilor, gestionarea solului, sănătatea plantelor, controlul dăunătorilor și agricultura digitală. Cu echipe de experți în laboratoare, pe câmp, la birou și în unitățile de producție, conectăm gândirea inovatoare și activitatea practică de zi cu zi pentru a crea idei ale lumii reale care funcționează – pentru agricultori, societate și planetă. În 2019, divizia noastră a generat vânzări de 7,8 miliarde de euro.

Pentru mai multe informații, vizitați www.agriculture.basf.com sau oricare dintre canalele noastre de social media.

Despre BASF

În cadrul BASF, dezvoltăm chimia viitorului. Noi îmbinăm succesul economic cu protecția mediului și responsabilitatea socială. Cei aproximativ 117.000 de angajați ai grupului BASF lucrează pentru a contribui la succesul clienților noștri în aproape toate sectoarele și aproape fiecare țară din lume. Portofoliul nostru este organizat în şase segmente: Produse Chimice, Materiale, Soluţii Industriale, Tehnologia Suprafeţelor, Nutriţie şi Îngrijire şi Soluţii pentru Agricultură. BASF a generat o cifră de afaceri de aproximativ 59 mld. € în 2019. Acţiunile BASF sunt tranzacţionate la bursa din Frankfurt (BAS) şi ca American Depositary Receipts (BASFY) în SUA . Puteţi afla mai multe informaţii, accesând www.basf.com.

#trebuiesarepornimbusinessul. Antreprenorii care reinventează satul românesc: Folosesc perioada actuală pentru investiţii. Investiţiile continuă, în unele cazuri, pentru perioada postpandemie, chiar dacă politicile de preţ ale micilor antreprenori din turism se vor adapta pentru o cerere care va fi afectată de scăderea veniturilor Roxana Petrescu 23.04.2020,

50

O serie de antreprenori au decis renovarea completă a proprietăţilor moştenite, dar în comparaţie cu cei care au refăcut întocmai arhitectura de altădată, aceştia au adus un design şi elemente de smart-home în case de aproape 100 de ani.

Astfel, a pornit un fel de reinventare a satului românesc, în anumite zone ale României, singurul lucru care mai aminteşte de viaţa la ţară fiind liniştea locurilor. Deşi putenic loviţi de pandemia de COVID-19, unii antreprenori spun că vor folosi acest timp pentru a mai face câteva investiţii, astfel încât atunci când restricţiile de călătorii vor fi ridicate, turiştii vor avea noutăţi de descoperit.

Rudi Vizental, CEO al platformei ROCA: Avem patru companii în pipeline pentru noi investiţii. Ne concentrăm pe domenii ca logistică şi agrifood Rudi Vizental, CEO ROCA  Alina-Elena Vasiliu 23.04.2020,

Sectoarele de agri-food şi logistică sunt două domenii-cheie în redresarea economică după criza cauzată de coronavirus şi acestea sunt direcţiile în care platforma ROCA intenţionează să investească în perioada următoare, a spus Rudi Vizental, CEO ROCA, într-o conferinţă de presă desfăşurată online.

„Avem patru companii în pipeline, dar acesta e un proces continuu de cunoaştere a antreprenorilor. Ne concentrăm pe domenii ca logistică şi agrifood. Obiectivul este să ne întâlnim cu 200 de antreprenori, să cunoaştem 100 de companii, din care să ajungem să investim în 10”, a spus Rudi Vizental.

51

Printre obiectivele ROCA pentru 2020, se numără majorarea capitalului, realizarea de investiţii potrivite noii realităţi economice, identificarea sectoarelor strategice care pot fi drivere pentru reconstruirea economiei, dar şi continuarea unor proiecte începute în prima parte a anului.

Tranzacţie în agricultură în timpul coronavirusului. Holde Agri Invest cumpără cu 5 mil. euro Agromixt Buciumeni, o companie românească din Călăraşi, şi ajunge la un portofoliu de 7.000 hectare Florentina Niţu 23.04.2020,

Holde îşi propune să ajungă la un portofoliu de minimum 20.000 de hectare de teren operat în următorii zece ani, după investiţii de peste 50 de milioane de euro în dezvoltarea afacerii.

Liviu Zăgan, CEO al Holde Agri Invest: În urma acestei tranzacţii, Holde deţine un portofoliu de peste 7.000 de hectare de teren exploatat, un prag pe care l-am promis investitorilor noştri, care au participat la plasamentul privat din decembrie 2019.

Holde Agri Invest, companie românească care operează terenuri agricole, a semnat preluarea Agromixt Buciumeni, firmă înfiinţatată în 1991 de Ion Alexandru, care exploatează terenuri agricole în judeţul Călăraşi pe o suprafaţă de circa 3.500 de hectare. Valoarea tranzacţiei este de 5 milioane de euro, iar astfel Holde ajunge la un portofoliu de 7.000 de hectare de teren.

Holde Agri Invest a făcut această investiţie în pofida contextului actual din România, al pandemiei de COVID-19, susţinând că cererea de produse agricole rămâne neschimbată, iar fermierii trebuie să asigure continuitatea activităţilor.

Holde Agri Invest achiziționează Agromixt Buciumeni și ajunge la 7.000 ha exploatate   Mihaela Prevenda Miercuri, 22 Aprilie 2020 00:00

Holde Agri Invest SA, companie românească care exploatează terenuri agricole, anunță că a achiziționat Agromixt Buciumeni SA, societate înființată în 1991, cu capital românesc, care exploatează terenuri agricole în județul Călărași. În 2018, Agromixt Buciumeni avea 21 de angajați, înregistra venituri de peste 19 milioane de lei și un profit net de 2,85 milioane de lei. În urma achiziționării fermei călărășene, Holde Agri Invest a ajuns la un portofoliu

52

de 7.000 de hectare de teren exploatat și 55 de angajați în principalele locații de activitate ale companiei, centrul de operare din București, Ferma Roșiorii de Vede, Ferma Agromixt Buciumeni din Călărași și silozul de 10.000 tone din Călinești (Teleorman).„Suntem încântați de achiziționarea companiei Agromixt Buciumeni, deoarece considerăm această investiție de o importanță strategică pentru Holde. În urma acestei tranzacții, Holde deține un portofoliu de peste 7.000 de hectare de teren exploatat, un prag pe care am promis investitorilor noștri, care au participat la plasamentul privat din decembrie 2019, că îl vom atinge. Cu toate că în următoarea perioadă prioritatea noastră va fi integrarea companiei Agromixt, avem în vedere și alte runde de finanțare pe care intenționăm să le realizăm pe piața de capital din România. Considerăm finanțarea cu ajutorul mecanismelor bursiere ca fiind o modalitate extrem de eficientă care va ajuta transformarea Holde de la un start-up în agricultură la un jucător de referință în sectorul agricol local”, a declarat Liviu Zăgan, CEO Holde Agri Invest. Conducerea companiei a fost hotărâtă să finalizeze tranzacția aceasta indiferent de contextul actual al focarului COVID-19 în România, deoarece cererea de producție agricolă rămâne neschimbată, iar companiile agricole trebuie să asigure continuitatea activităților. „Alimentația și agricultura reprezintă o infrastructură critică pe durata acestei crize fără precedent cauzată de coronavirus și un sistem alimentar care funcționează în întregime este acum mai mult ca oricând crucial pentru sănătatea și bunăstarea națională”, a precizat Liviu Zăgan.Achiziția Agromixt Buciumeni reprezintă o investiție strategică pentru Holde Agri Invest, companie care urmează să se listeze în următoarele luni pe piața AeRO a Bursei de Valori București sub simbolul HAI. Această achiziție a fost parțial finanțată cu capital atras în timpul plasamentului privat pentru acțiunile Holde care a avut loc în decembrie 2019 și parțial prin finanțare tradițională bancară.Investiții în utilaje, depozitare și irigațiiObiectivul Holde este de a deveni unul dintre cei mai mari jucători români pe piața agricolă locală, cu un portofoliu de minimum 20.000 hectare de teren operat în următorii zece ani. Pentru a atinge acest obiectiv, Holde își propune să investească peste 50 de milioane de euro în dezvoltarea afacerii, să promoveze o afacere agricolă modernă, în care eficiența și excelența operațională reprezintă principalele ingrediente din spatele rezultatelor.Alături de achiziția Agromixt, în 2020, Holde intenționează să își continue investițiile în utilaje noi, instalații de depozitare, precum și sisteme moderne de irigații.

53

Conceptul Holde a fost inventat în 2016 de patru antreprenori români, Liviu Zăgan, Robert Maxim, Matei Georgescu și Alexandru Covrig. În 2017, fondatorii și-au unit forțele cu echipa companiei locale de asset management, Certinvest, și împreună, în 2018, au stabilit modelul de afaceri inovator din spatele Holde Agri Invest SA. La scurt timp, Holde a primit prima investiție externă de la Vertical Seven Group, un fond stabilit de antreprenorii români Iulian Cîrciumaru și Andrei Crețu. După închiderea plasamentului privat din decembrie 2019, Holde Agri Invest SA are 52 de acționari. Vertical Seven Group rămâne în prezent cel mai mare acționar al Holde, cu 19,6% din companie, în timp ce restul investitorilor dețin între 9% și 0,1% în afacere. Modelul de business prevede ca niciun acționar să nu dețină o participație majoritară în cadrul companiei.

Goi în fața unui inamic invizibil Mihaela Prevenda Miercuri, 22 Aprilie 2020 19:49

Lumea s-a oprit în loc. Pentru câtă vreme, nu se știe. Și totuși, sunt sectoare ale economiei care trebuie să meargă, să producă în continuare. Agricultura ne asigură hrana, fermierii trebuie să lucreze pământul ca să avem noi, toți oamenii, ce pune pe masă. Însă și pe agricultori, de la cel mai mic la cel mai mare, i-a lovit noul tip de coronavirus, acest inamic al omenirii care „nu se vede, nu se simte și nu are miros”.COVID-19, pentru care medicina nu are momentan soluții, nu este singura problemă a agriculturii autohtone. Seceta, gerul de pe la jumătatea lunii martie, care ba se dă plecat, ba revine, lipsa de reacție a Ministerului Agriculturii și lipsa unei strategii agricole ne arată un viitor sumbru pentru agricultură și, implicit, pentru masa noastră cea de toate zilele.Micii producători se plâng că nu mai au unde să-și vândă legumele, produsele lactate sau din carne. Piețele agroalimentare au rămas, în mare parte, deschise, dar consumatorul nu le mai frecventează, preferă magazinul de la colțul blocului ori supermarketul. În livezi, înghețurile târzii din această primăvară afectează producția de fructe.Mulți agricultori au luat măsuri de izolare a angajaților în ferme, au cheltuit sume importante de bani, care nu erau în planul de afaceri al acestui an, pentru a le asigura angajaților cazare și toate condițiile ca să meargă afacerea mai departe, ca să producă hrană.De la Uniunea Europeană, vin vești că agricultura fiecărui stat membru va fi sprijinită în această perioadă dificilă. Ministerul Agriculturii din România tace...

54

Ce văd eu acum? Că această criză globală, comparativ cu alte țări, pe noi, românii, ne-a prins „în pielea goală”. Nu vreau să vorbesc de medicină, de alte industrii, pe toți ne-a prins dezbrăcați pandemia de COVID-19. Vreau să vorbesc de sectorul agroalimentar, care ar trebui să fie unul strategic pentru siguranța națională.Lipsa unei strategii în domeniul agroalimentar ne va costa scump. Dependența de importuri s-ar putea să ne lase fără a avea ce pune pe masă. Când spun importuri, nu mă refer doar la produsul finit. România nu-și acoperă, de pildă, necesarul de carne de porc din producția internă. Crescătorii de porci, să nu uităm, încă se luptă cu pesta porcină africană. Nu avem suficiente ferme de reproducție, purceii pentru îngrășat vin din afara țării. Veneau, că cine știe ce și cum o mai fi. Hrana animalelor vine de peste granițe. Da, avem fabrici care ar putea produce șroturi de soia, de floare. Însă acestor fabrici le lipsește materia primă. Cu alte cuvinte, România nu prea produce soia. Se pare că, oricum, e mai convenabil să se importe șroturi decât să se producă aici. Spuneam mai sus „strategie”. M-ar putea contrazice vreun guvernant? În 30 de ani, crescătorii de porci, ăștia câțiva care mai există azi, nu au reușit din propriii bani ori cu ajutor de la bănci, ori cu bani europeni, să investească în reproducție, iar azi n-avem grăsuni. Poate, dacă ar fi existat guvernanți, politicieni care să gândească strategii, așa cum fiecare afacere are planuri, măcar pe termen scurt și mediu.E secetă. Dacă nu plouă în viitorul foarte apropiat, mii de hectare cu grâu, rapiță, orz se vor întoarce. De irigat, se irigă o suprafață infimă. Sunt fermieri care și-au făcut puțuri, au lacuri în apropierea terenurilor agricole. Ei, bine, pentru ei apa nu e gratuită precum cea care vine din canalele de pe vremuri. Aceștia de ce n-ar beneficia de ajutoare de la stat? Strategiile lipsesc!Lipsa de asociere a agricultorilor e posibil să-i ducă pe mulți la faliment. Dacă ar fi existat cooperative, în care fiecare membru să vândă o parte din producție prin cooperativă, prin magazinul propriu, prin intermediul marilor lanțuri de magazine și o altă parte în piața agroalimentară, la ora asta micii producători n-ar mai fi fost atât de înspăimântați că vor dispărea, că li se strică marfa în sere și solarii. În astfel de momente se vede necesitatea asocierii, de care mentalitatea îi ține departe pe români.Sunt exemple prin țară care ne arată clar că gospodărirea organizată la scară mai mică, la nivel de comună, sate, este mai ușoară, sigură, benefică. Acum, cei care au ales să-și gospodărească micile afaceri împreună asigură hrana comunităților lor, în condiții sanitar-veterinare sigure. Acum înțelegeți de ce e nevoie de asociere în agricultură? Pentru că, în astfel de perioade, nu prea ai vreo șansă să ieși singur pe piață, pentru că nu mai ai piață. Autoritățile realizează, în aceste momente, de ce e necesară o

55

strategie agricolă pe termen scurt, pe termen mediu și pe termen lung? De ce să se pompeze bani în cercetare? Simplu, pentru că astăzi te uiți la grâu și-l vezi cum moare, te uiți că se închid granițele și nu mai ai de unde aduce sămânță, pesticide, îngrășăminte, furaje. Dacă țările mari exportatoare de legume, de exemplu, vor opri exporturile, iar noi nu ne vom mai putea asigura necesarul intern deoarece virusurile și clasa politică omoară producătorul?Știți ce mi-a zis un austriac, acum, când ne-a văzut cât ne plângem că n-avem unde vinde legumele? Fix asta: „Nu vă mai văitați, puneți mâna și vă asociați. Doar așa puteți sta la masa negocierilor cu cei din lanțurile de supermarketuri. Doar așa produsele pot ajunge în farfurii!”.În Austria, și nu doar acolo, asociațiile/grupurile de producători/cooperativele sunt regionale, au firme de logistică (depozitare, sortare, ambalare, distribuție), au marketing, au departament de vânzare, toate fiind controlate de fermieri, de toți membrii asociați. Producătorul își vede de fermă, iar specialiștii angajați au grijă ca legumele, fructele, spre exemplu, să ajungă pe rafturile magazinelor.Totuși, nu putem da vina doar pe producător și pe mentalitate. În opinia mea, statul e cel mai mare vinovat. Pentru că, repet, în 30 de ani niciun guvernant n-a făcut și nici măcar n-a gândit vreo strategie pentru sectorul agroalimentar. Au făcut o lege a cooperativelor care se tot modifică, care ba are, ba n-are norme de aplicare. O lege, și aia beteagă, nu se poate numi strategie.Autoritățile o să spună că au un buget pentru 2020, că sunt aprobate programele guvernamentale care prevăd ajutoare de stat. Suntem într-o criză fără precedent, planeta întreagă se luptă cu un inamic necunoscut. Prin urmare, trebuie regândite toate ajutoarele statului. Așa cum fermierii au grijă să asigure hrana în aceste momente grele, tot astfel Ministerul Agriculturii trebuie să vină cu măsuri concrete, reale, astfel încât să avem și la anul ce să punem pe masă. Este criză, guvernanții trebuie să-și întoarcă fața către agricultură și să direcționeze banii necesari acolo unde este nevoie de ei, pentru a nu mai depinde de importuri pe viitor, pentru a nu mai sta goi în fața altei crize.Întreaga clasă politică trebuie să se așeze la masă cu Agricultura pentru a construi strategii pentru fiecare sector în parte. Altfel, oricâte haine de firmă vom avea pe noi și după pandemie, în realitate vom continua să fim datori, săraci și cu mâinile întinse către cei bogați.Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția print - aprilie 2020

Paunel acuza: Marfa din import este vanduta fara case fiscale in piete! In apr. 23, 2020

56

Fermierii locali trag un semnal de alarmă privind importurile de legume în România, care fac concurență neloială producătorului român. Produsele se vând la un preț foarte mic, uneori și fără case fiscale, astfel încât legumele autohtone rămân nevândute. Prin urmare, după un an de muncă și de investiții în culturile agricole, fermierii români își pierd toate profiturile, ba chiar pot intra și în datorii mari.

Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, a făcut în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, realizată de Ovidiu Ghinea, un apel către autoritățile publice să verifice comercializarea acestor produse. „O problemă este varza și bineînțeles toate legumele din import. Încă odată noi ne întrebăm: cum se reușește ca aceste legume să intre în țara noastră? Din informațiile pe surse pe care le avem, se pare că în Macedonia s-a instituit un sprijin pentru toți legumicultori vizavi de aceste probleme ale pandemiei COVID pe care fermierii legumicultori din Macedonia le-au primit pentru distrugerea culturilor sau pentru neputința de a se comercializa. 

Avem infuzie de varză la această dată în România tocmai din această țară, care se pare că a primit sprijin. Nu știm exact dacă au primit sau nu un sprijin, dar dacă aceste culturi trebuiau distruse, ne întrebăm și facem un apel către autorități: să facă un control să vadă de unde vine această varză și bineînțeles această concurență neloială!”, a declarat fermierul Ion Păunel în direct la ”Agricultura la Raport”.

Potrivit fermierului, la angroul din Brașov sunt cel puțin trei tiruri de varză care se comercializează din Macedonia. „Tot ca informație sigură de la fermierii care au fost acolo la angro, fermierii români din diverse bazine legumicole, această varză cel puțin până ieri se comercializa tot fără casă de marcat! Nu cred că avem fermieri în România care să vină cu tirul și să aibă un atestat de producător în regulă. Deci sesizăm și întrebăm pe guvernanți dacă pot să ajungă să vadă cum a intrat această varză în România, atât în marile lanțuri de magazine, cât și în piețele din România”, a afirmat președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

57

Fermierul a explicat că este și cazul verdețurilor (ceapă verde, usturoi, mărar, pătrunjel și altele) care în continuare vin din Italia sau din alte state membre UE. „Dacă cumva și acolo s-au oferit niște forme de sprijin, aceste forme de sprijin sunt luate din ajutoare naționale pe regulile din statele naționale și mai avem alte forme de sprijin, cum au fost vizavi de castravete, când puteam să primim niște despăgubiri pentru că ne-au scăzut vânzările sau cultura noastră a fost donată sau distrusă”, spune Ion Păunel.

La această dată, kilogramul de varză este de 80 de bani kilogramul în piețele angro din Pucheni, din Brașov, inclusiv în piețele agroalimentare. Fermierul susține că trebuie găsită alternativa de a comercializa într-un mod constant și coerent, cu păstrarea trasabilității produsului, prin cooperative, grupuri de producători și prin retailer care de această dată sunt foarte deschiși să cumpere marfă românească. Ion Păunel susține că anul acesta fermierii nu se mai gândesc la profit, ci la cum să își achite datoriile, facturile de inputuri și cum să întrețină cultura pe care au înființat-o. Sursa: Emisiunea „Agricultura la Raport”, AGRO TV, realizator Ovidiu Ghinea

Importurile masive scot de pe piaţă legumele româneştiMarian MUŞAT 23 aprilie 2020 -

Din păcate pentru cultivatorii de varză extratimpurie lucrurile stau dramatic, chiar dezastruos. La mai puțin de o săptămână de când a început recoltatul, prețul pe kg a scăzut la 50-60 de bani/kg, sub costul de producție, iar vânzarea este blocată.

„În rândul nostru, al fermierilor mici, a început să se instaleze frica și dezamăgirea. În marile magazine au scăzut vânzările, iar piețele agroalimentare este o lipsă acută de clienți. Din informațiile pe care le am, sunt importuri masive de legume, atât din spațiul comunitar cât și extracomunitar. Un exemplu: ieri (22 aprilie) în rețeaua magazinelor Kaufland se vindea ceapă verde import Germania, tot ieri pentru prima dată au refuzat comenzile care trebuiau livrate de astăzi până sâmbătă, vorbim de comenzi și cantități confirmate: zeci de tone de varză, ceapă verde, ridichii, usturoi verde etc. Ceea ce se întâmplă la Kaufland este chiar o bătaie de joc la adresa producătorului român, la adresa partenerilor distribuitori, la adresa cooperativelor şi a grupurilor de producători.  De asemenea, se pare că au intrat în țară zeci de tone de varză din Macedonia la prețuri de dumping, atât în rețeaua de hypermarket, dar mai ales în piețele de gross din țară unde în continuare se vinde nefiscalizat”, susţine Ion Păunel, preşedintele  Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.   Toate aceste aspecte au fost semnalate de Ion Păunel secretarului de stat

58

Emil Dumitru. Legumicultorii speră să se deblocheze lucrurile și să se găsească soluții rapid până nu este prea târziu.Fermierii vor să-şi recupereze banii investiţi„În loc să ajute în fermele noastre, românii se duc şi muncesc în agricultura altor state. Producătorii europeni primesc ajutoare de la UE şi interne de la statul respectiv şi ne sufocă cu produsele lor! Disperarea e la abia la început! Lanţurile de magazine par deschise către noi, dar se simte lipsa clienţilor. Trebuie să venim cu nişte măsuri să ne cheltuim banii aici. Fermierii spun că nu ne mai gândim la niciun câştig, măcar să ne recuperăm investiţiile anul ăsta. Ar trebui o evaluare a pierderilor şi măsuri pentru despăgubire”, este de părere liderul oltean.

 MESAJUL UNUI FERMIER pentru ROMÂNII CARE MUNCESC ÎN ALTE ȚĂRI: AM FOST SLUGĂ, DAR M-AM DEȘTEPTAT!Agroinfo  23 aprilie 2020 -

NU MĂ MAI ÎNTORC ÎN NOROAIELE STRĂINILOR! Fermierul Ionel Ivasiuc din Lugoj a postat pe pagina sa Facebook un mesaj video pentru românii care muncesc în agricultura altor țări, pentru ferme străine. Mesajul a strâns rapid peste 15.000 de distribuiri. Ce le transmite fermierul românilor plecați să trudească la pământul altor țări?

"Dragi români, un mesaj pentru toți care mă vedeți. Voi sunteți un popor harnic și muncitor, un popor care vă place să puneți mâna să faceți. Dar aveți o problemă. Problema voastră este că nu vă gândiți cum să vă dezvoltați voi pentru voi și mergeți și lucrați pământurile străinilor, îi slujiți pentru niște bani. Ei vă dau mai mulți bani la început și iar voi lăcomiți. Dar nu uitați un lucru, și eu am umblat printre străini și am fost sluga grecilor, a italienilor, dar, la un moment dat, m-am deșteptat și am spus așa: numai tu poți să fii patron! numai tu ești persoana care mă poți plăti! Oare eu nu am nimic în capul meu? Să încep o mică afacere de familie? Și să produc, să fiu eu patronul meu, să lucrez pentru mine, să nu împart cu altul.

Ionel Ivasiuc.

59

Patronii mei să ia coșul de bani, iar ce rămâne la fundul lui, măruntaie, să-mi dea mie, 40-50 de euro/zi, iar eu să fiu sluga lui de dimineața până seara?! Eu am început cu puțini bani, foarte puțini și toate serele și tot ce fac eu, au fost mai mult improvizate, sprijinite pe niște bâte, lețuri și scândurele. Și m-am mulțumit cu puțin la început pentru că acel puțin e ca o văcuță slabă. Ai o vacă slabă și nu dă decât doi litri de lapte. Dar ce fac cu ea? O omor pentru că dă doi litri de lapte? Nu, trebuie să am răbdare ca ea să-mi facă primul vițel, acel vițel va fi deja un pic mai mult. Din acele două se vor face 10, din 10 se vor face o sută, iar din 100, 1000.

VEZI VIDEO AICI CU MESAJUL FERMIERULUI!

Nu renunțați din prima dacă un lucru merge puțin, pentru că niciodată nu curge, și nu a curs niciunde, prima dată, picură. Încercați să puneți un bol și lăsați să picure o noapte întreagă. Dacă stați și numărați picăturile, veți renunța. Dar vă spun un lucru, îndepărtați-vă și veniți a doua zi. Când o să vă întoarceți, o să găsiți bolul sau găletuța plină și o să gândiți: Doamne, dar chiar s-a umplut?! Da. Se poate să se și umple.

Astăzi, sunt bucuros deoarece încetul cu încetul am reușit. Am dezvoltat sere mult mai mari și am ajuns să fiu pe profit, chiar să câștig, dar am știut să am răbdare. Dacă nu aveam răbdare, renunțam repede și mă întorceam înapoi, în noroaiele străinilor. Așa că astăzi nu mai este nevoie. Eu mă pot îngriji de familie, de copii și necesarul pe care-l câștig, eu sunt atât de mulțumit că nici nu vreau mai mult. Dar vă spun un lucru, nici voi, vă garantez, că nu câștigați mai mult acolo decât pot să câștig în țara mea, lucrînd pământul meu.

Gândiți-vă bine, în pământ se găsește aurul. Cine sapă în pământ, cine caută în pământ, pentru că noi din pământ suntem și din pământ mâncăm. Astăzi suntem modernizați încât nici nu simțim că muncim. Lucrează motocultoarele, tractoarele, nu mai udăm cu furtunul, avem atâta tehnologie.

Prima dată, să începeți și o să simțiți că trăiți cu adevărat, o să simțiți că sunteți bucuroși și că aveți o viață fericită în frumusețea locurilor noastre. Nu slugile străinilor! Eu m-am eliberat de lucrul acesta. Eliberați-vă

60

și voi! Orice faceți, faceți pentru țara voastră. Pentru că așa ne vom ridica și vom scăpa, să nu mai fim sluga nimănui ci să fim noi pentru noi înșine. (...) Marfa, producția pe care o ai tu românească nu ai s-o găsești niciunde în lume, gustul ei. Gândiți-vă la carne de porc de la țară, gândiți-vă la roșia de la țară și imaginați-vă lucrurile pe care le mâncați din marketuri și faceți o comparație. (...)

Cel mai important lucru pe care vi-l spun, să-l rețineți: nu aveți curaj! vă este frică! Dar știți de ce vă spun lucrul acesta, eu, când am început, am avut același sentiment. Nu am avut curaj la început, am avut o teamă, dar mi-am strâns inima atât de tare în dinți și am spus așa: nu cred că nu voi reuși, nu cred! Și dacă voi munci și ziua și noaptea. Dar am trecut peste asta. Noi, românii, avem o teamă. Suntem prea harnici ca să ne lăsăm conduși de teamă când noi suntem în stare să muncim pentru alții și să nu putem lucra pentru noi, să nu mai împărțim cu nimeni, să fie totul al nostru." Le-a transmis fermierul românilor care muncesc în agricultura din alte țări.

Fermierul Ionel Ivasiuc a filmat și cele două solarii pe care le deține, cu o suprafață de 1.000 metri fiecare, în care cultivă legume și a explicat câteva lucruri despre cultivarea legumelor, obținerea răsadurilor.

Oltenii au ieşit pe piaţă cu tomate! Cât este preţul la angro?Marian MUŞAT22 aprilie 2020

De câteva zile, legumicultorii din judeţul Olt au ieşit pe piaţă cu primele cantităţi de tomate.

„Am început prima recoltare săptămâna trecută, joi 16 aprilie, cu 100 de kilograme de roşii, să testez piaţa. Am vândut bine la 18 lei kilogramul, preţ de engro. Clienţii au fost din Slatina. Ieri, (21 aprilie), am ieşit cu o tonă jumătate! Preţul a scăzut la 15 lei kilogramul. Au venit de mi-au luat trufandalele cumpărători din Sibiu, Braşov, Tg.Mureş”, a declarat pentru Revista Ferma Simon Idita, primul legumicultor din Pleşoiu care a început recoltarea la tomate. La o zi-două, l-a urmat alţi cultivatori din Izbiceni şi Grădinari.

61

Programul Tomata va fi realizat ca şi în anii trecuţiSimon Idita spune că „treaba pe care mi-am ales-o este foarte riscantă; preţurile sunt volatile, se schimbă nu numai de la o zi la alta, ci şi de dimineaţă şi până seara!” şi nu ştie dacă, la final de sezon, îşi va scoate cheltuielile făcute. La 10 lei/kg este pe zero cu costurile de producţie, mai jos trebuie să se orienteze spre altceva!  În ferma lui de la Pleşoiu are patru solarii modernizate cu centrale termice pe bază de combustibil solid şi convertoare de căldură. La începutul lunii decembrie a semănat şi pe 1 februarie a plantat în solar 20 mii de fire de răsad. Hibrizii sunt bulgăreşti - Paris şi Prekos - nu atât de productivi, în schimb au fructele gustoase, apreciate de consumatori. De aici încolo va recolta o lună şi jumătate, în jur de 25 tone de roşii.

Cultivatorul s-a înscris în Programul Tomata, a depus actele la Direcţia Agricolă şi aşteaptă să vină controlul. A beneficiat de subvenţie de trei ani, de când a început schema de ajutor de minimis pentru tomate.

Fermierii din Dobrogea, situatie CRITICA: “Nu vom recolta nici un bob de grau sau orz” In apr. 23, 2020

Pe lângă pandemia care a lovit România, seceta pedologică face ravagii

62

în zona de sud-est a țării. Sunt foarte multe județe afectate, în special bazinele cerealiere însemnate pentru România. În perioada 18-20 aprilie erau așteptate precipitații. Cel puțin așa ne indicau mai multe prognoze. Din păcate acestea nu s-au mai concretizat, sau au fost modice, de 3-5 litri/mp. Avem deja, în funcție de zonă, până la 6-8 luni de secetă severă.

Cele mai afectate astăzi sunt culturile de cereale păioase. În județe precum Ialomița, Galați, Tulcea, Constanța sau Călărași zeci de mii de ha au dispărut. Pentru prima dată în ultimele decenii, grâul dispare primăvara, din cauza lipsei de apă.

În Dobrogea, din cauza secetei, producătorii agricoli au început pășunatul culturilor de grâu și orz. De 4 luni nu a plouat în aceasta zonă.

”Am început “recoltatul” orzului. Glumesc… Decât să pierd tot mai bine îl pășunez. Este grav! În zona noastră nu vom recolta nici un bob de grâu sau orz”, a mărturisit Gheorghe Albu, unul dintre cei mai puternici fermieri din Dobrogea, pentru AGRO TV.

În acest sens, conducerea MADR încearcă să ia toate măsurile necesare pentru a ajuta fermierii să treacă peste această perioadă dificilă. Emil Dumitru a declarat că după ce se va parcurge toate etapele inventarierii tuturor suprafețelor care fac obiectul acestor calamități, se va adopta un act normativ care să reglementeze niște sume pentru a putea fi acordate fermierilor pentru despăgubiri.

„Este o situație fără precedent. Probabil că în 2002 am mai cunoscut o astfel de seceta pedologică și suntem abia în 15 aprilie. De obicei discutam de secetă la sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie. Fermierii noștri trebuie ajutați, pentru că pe lângă faptul că traversează o perioadă destul de complicată, au fost sincope în aprovizionare de inputuri, de îngrășăminte, de pesticide, de semințe”, a spus Emil Dumitru în exclusivitate la AGRO TV.

Secretarul de stat a explicat că se va face un efort bugetar în funcție de cererile fermierilor. Însă resursele bugetare sunt limitate, cu atât mai mult acum în această perioadă când economia României s-a înfrânat. Banii vor veni din bugetul național, practic va fi o măsură asumată de Guvernul României.

Maramureş, plai cu Brune Nicoleta Dragomir 22 aprilie 2020 -

63

Pentru Irina și Mihai Pop din Sarasău, județul Maramureș, creșterea vacilor cu lapte este tradiţie de familie, pasiune, dar şi o investiţie firească pentru viața la țară.

FOTO: Mihai Pop (stânga), alături de Dorel Codrea, omul căruia i se datorează, fără nici o exagerare, menținerea și ameliorarea nucleului de Brună în țara noastră

Am ajuns la ferma din Sarasău într-o duminică mohorâtă de februarie, dar am fost primiţi cu porţile deschise şi acea căldură sinceră cu care îşi întâmpină maramureşenii oaspeţii. Eram însoţită de un grup de profesori de la licee agricole din ţară şi de Dorel Codrea, președinte fondator al Asociației Crescătorilor de Taurine Brună Schwyz Maramureș.

La început au fost trei BruneSoţii Pop au plecat pe drumul zootehniei cu trei vaci din rasa Brună şi dețin în prezent un efectiv total de 70 de capete. Au avut dintotdeauna animale în familie, pentru uz propriu, dar în 2012 s-au apucat serios de fermă, odată cu accesarea unui proiect pe Instalarea tânărului fermier."Am tot cumpărat din ferme animale de valoare, cu genetică bună, am mai făcut selecţie şi cumpărăm şi acum tineret pentru înlocuire şi material seminal. Nu vrem să mai mărim efectivul, ci să îmbunătăţim valoarea genetică a lotului de animale şi producţia de lapte", spune crescătorul.Media anuală pe lactaţie este între 4800 şi 5500 litri.

Proteină din iarba de munteBrunele ies la păşune în 1 mai iar la 15 octombrie se încheie perioada de păşunat. Este binecunoscut faptul că laptele acestor vaci este bogat în proteină şi grăsime; pe lângă genetică, furajarea pe timp de vară preponderent cu iarbă de la munte contribuie din plin la calitatea laptelui obţinut."Dacă hrana e de calitate, atunci şi producţia e de calitate", îmi spune Mihai Pop. Nu folosesc silozuri, pentru că nu au unde şi cum să le producă în Maramureş, dar iarna, pe stabulaţie vacile primesc supliment de cereale şi otavă, fânuri de calitate care menţin o producţie bună de lapte.Fermierul din Sarasău are 80 de hectare, jumătate fiind păşune iar restul de

64

40 de hectare sunt cultivate cu cereale pentru hrana animalelor.Laptele este livrat la trei zile unui procesator local, din Sighetu Marmaţiei.

Mai greu cu procesareaBrânzeturi se fac doar pentru familie şi, deocamdată cel puţin, soţii Pop nu se gândesc la o investiţie în procesare. "Dacă procesăm trebuie să ne ocupăm şi de vânzare, ori asta e veriga slabă şi la noi în zonă. Dacă am fi câţiva crescători care să ne asociem într-un grup şi să obţinem 50 de bani în plus la litrul de lapte, ar fi bine. Dar e destul de greu, fermele sunt la distanţe mari unele de altele şi multe au efective mai mici. Vedem, pe viitor", spune Mihai Pop.

Cine va prelua frâiele fermei?Cu toate că nu au pregătire de specialitate și lucrează fiecare în alt domeniu, Irina și Mihai Pop îmi mărturisesc că, dacă li s-ar oferi ocazia să o ia de la capăt, la vaci tot n-ar renunța. Sunt sacrificii, timpul liber e foarte limitat, dar pentru ei creşterea Brunelor nu este doar o afacere zootehnică. Este şi motivul pentru care au investit în adăpost, în genetică, dar şi în utilajele necesare pentru lucrarea terenului.Au doi copii, o domnişoară de 18 ani şi un flăcău de 12, dar care nu s-au hotărât încă ce drum vor urma în viaţă. "Noi încercăm să le insuflăm

65

dragostea pentru animale, pentru viaţa la ţară, dar pentru tineri trebuie să fie şi un domeniu atractiv. Când văd că părinţii lucrează din greu şi de multe ori eşti nevoit să vinzi laptele cu 1 leu şi 20 de bani iar costul tău e de 2 lei pe litru, nu prea reuşeşti să îi atragi pe copii spre agricultură. Dar noi sperăm să fim pentru ei cel mai bun exemplu, pentru că am ridicat ferma e la zero şi le-am demonstrat că se poate", încheie fermierul.

Două motive pentru care fermierii vor cumpăra mai multe combine în următorii şase ani Gheorghe Ghise  23 aprilie 2020 - Studiile de piaţă preconizează că vânzările de noi combine agricole vor creşte cu peste 3% în următorii şase ani şi vor ajunge la o valoare globală totală de 18 miliarde de dolari.

Această preconizată creştere a vânzărilor globale de noi combine se datorează, în principal, reducerii forţei de muncă din agricultură şi necesităţii de a recolta într-un timp cât mai scurt.Potrivit companiei de cercetare de piaţă Fact.MR, se aşteaptă o creştere în toate gamele de putere, inclusiv pentru combinele mici, de până la 150 CP, pentru care se preconizează vânzări de 5 miliarde de dolari până în 2026.Cererea pentru combinele de putere medie (300-450 CP) va continua să crească iar acest segment va reprezenta 30% din vânzările totale în următorii şase ani. De asemenea, şi popularitatea modelelor cu o putere de peste 450-500 CP este prevăzut să crească.

Cine conduce în topul mondial al vânzărilor?În ceea ce priveşte capacitatea buncărului de cereale, se preconizează că utilajele dotate cu buncăre de la 6.800 până la 9.500 litri vor reprezinta 40% (8 miliarde de dolari) din totalul vânzărilor până în 2026.America de Nord continuă să conducă în topul vânzărilor globale de combine agricole, cu peste 50% din comerţul mondial pe această nişă, iar această tendinţă va continua în următorii şase ani. Tot în acest interval de timp se aşteaptă apariţia unor maşini inteligente şi chiar combine "fără şofer" (self-driving) pe câmpurile nord-americane.

66

... citeste si partea a doua ....

67