Stiri 18 februarie 2020 CURSUL DE SCHIMB 18.02.2020

1 EUR 4.7800

1 USD 4.4131

ANM: CALENDARUL CU TEMPERATURI ȘI PLOI PÂNĂ LA FINELE LUNII! Angelica Lefter - 17 februarie 2020

Temperaturile se vor menţine peste mediile normale ale perioadei în următoarele două săptămâni, iar regimul pluviometric rămâne deficitar în Moldova, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia, potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).

În Banat, deşi zilele cu temperaturi ridicate vor alterna cu intervale în care vremea se va răci, regimul termic al următoarelor două săptămâni se va menţine peste cel normal în luna februarie. Astfel, în data de 17 februarie şi în special în perioada 23 – 25 februarie, abaterile faţă de valorile climatologic specifice vor fi semnificative, cu medii ale maximelor de 15-18 grade şi ale minimelor de 2-5 grade. În celelalte zile, vor fi temperaturi maxime de 7-12 grade şi minime de -1..2 grade.

Precipitaţiile – predominant ploi – vor fi mai frecvente şi local moderate cantitativ în perioada 19-20 februarie, în jurul datei de 23 februarie şi posibil între 26 şi 28 februarie. În restul intervalului de referinţă probabilitatea pentru precipitaţii va fi redusă.

În Crişana, pe parcursul intervalului de prognoză, regimul termic se va menţine peste cel normal în a doua jumătate a lunii februarie. Zilele cu abateri pozitive semnificative faţă de norma climatologică (când, în medie, maximele vor fi de 9-12 grade, iar minimele de 1-5 grade) vor alterna cu

1

perioade în care regimul de temperatură va fi mai ponderat, respectiv 6-8 grade ziua şi -2…0 grade noaptea.

Precipitaţiile – predominant ploi – vor fi mai frecvente în perioada 19-20 februarie, posibil şi în jurul datei de 23 februarie şi între 26 şi 28 februarie. În restul intervalului de referinţă probabilitatea pentru precipitaţii va fi redusă.

În Transilvania, în majoritatea zilelor din interval, regimul termic va fi caracterizat de valori peste cele normale în această perioadă din an, cu maxime de 8-12 grade, posibil mai ridicate în perioada 24-25 februarie (excepţie vor face zilele de 20, 21 şi 22 februarie, când media regională a temperaturilor diurne va fi de 5-9 grade). La debutul perioadei de referinţă, minimele termice vor fi preponderent negative, în zonele depresionare putând coborî spre -10 grade, iar în celelalte nopţi se vor situa într-un ecart mediu de -4…2 grade.

Temporar, cu precădere în perioadele 19-20, 23-24 şi 26-28 februarie, vor fi precipitaţii locale, în general slabe cantitativ, predominant ploi sau mixte.

În Maramureş, în perioada 20-22 februarie şi posibil în jurul datei de 27 februarie, se vor înregistra temperaturi apropiate de cele specifice lunii februarie (maxime de 4-7 grade şi minime de -3…0 grade, în medie). Restul intervalului va fi caracterizat de o vreme mai caldă decât normal, cu valori diurne de 8-11 grade şi nocturne de -1…3 grade, mediat regional.

Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi mai ridicată în data de 18 februarie şi după data de 21 februarie.

În Moldova, în cea mai mare parte a intervalului de prognoză vremea se va menţine mai caldă decât în mod obişnuit în a doua jumătatea a lunii februarie. Vor fi totuşi variaţii de regim termic, astfel că în zilele cele mai calde (perioada 17-18 şi cu probabilitate mare între 24 şi 26 februarie) valorile maxime vor fi de 10-15 grade, iar minimele de 1-5 grade, în medie. În restul intervalului sunt estimate, mediat regional, temperaturi diurne de 6-9 grade şi nocturne de -3…0 grade.

Regimul pluviometric se va menţine în general deficitar pe tot parcursul celor două săptămâni, doar temporar fiind posibile precipitaţii slabe cantitativ.

În Dobrogea, pe parcursul intervalului de prognoză, regimul termic se va menţine peste cel normal în a doua jumătate a lunii februarie. Zilele cu abateri pozitive semnificative faţă de norma climatologică, respectiv

2

perioadele 17-18 şi 23-26 februarie (când, în medie, maximele vor fi de 10-14 grade, iar minimele de 3-6 grade) vor alterna cu perioade în care regimul de temperatură va fi mai ponderat, respectiv 7-10 grade ziua şi 1-4 grade noaptea.

Regimul pluviometric se va menţine deficitar pe tot parcursul celor două săptămâni, ploi locale, slabe cantitativ, fiind posibile în jurul datelor de 20 şi 26 februarie.

În Muntenia, pe parcursul celor două săptămâni de prognoză, vremea se va menţine mai caldă decât normal în luna februarie. Totuşi, vor fi alternanţe de regim termic între intervale în care abaterile pozitive faţă de specificul climatologic vor fi semnificative şi cele cu temperaturi mai ponderate. Astfel în zilele de 17 şi 18 februarie, dar şi în perioada 23 – 26 februarie, maximele vor fi de 13-17 grade, iar minimele de 1-6 grade. În restul intervalului sunt estimate valori diurne de 7-10 grade şi nocturne de -2…2 grade, mediat regional.

Regimul pluviometric se va menţine în general deficitar în mare parte a regiunii, ploi locale, dar slabe cantitativ, urmând a fi în perioada 19-20 februarie şi posibil între 26 şi 28 februarie.

În Oltenia, în cea mai mare parte a intervalului de prognoză vremea se va menţine mai caldă decât în mod obişnuit în a doua jumătatea a lunii februarie. Vor fi totuşi variaţii de regim termic, astfel că în zilele cele mai calde (perioada 17-18 şi cu probabilitate mare între 23 şi 26 februarie) valorile maxime vor fi de 12-15 grade, iar cele minime de 2-5 grade, în medie. În restul intervalului sunt estimate, mediat regional, temperaturi diurne de 8-12 grade şi nocturne de -1…2 grade.

Exceptând perioada 19-20 februarie, când va ploua pe spaţii mai extinse, local moderat cantitativ, în restul timpului regimul pluviometric se va menţine în general deficitar.

La munte, intervalul va debuta cu valori termice mult mai ridicate decât cele climatologic specifice în a doua decadă a lunii februarie, cu maxime, în medie, de 4-9 grade şi minime de -4…0 grade. Începând cu data de 19 februarie, răcirea vremii va determina un regim de temperaturi apropiat de cel normal, cu valori negative chiar şi pe timpul zilei. Ulterior, după data de 23 februarie temperaturile vor creşte din nou şi vor depăşi mediile multianuale ale perioadei. În perioada 19-20 februarie, precipitaţiile, la început mixte, apoi predominant ninsori, se vor semnala pe arii mai extinse şi local vor fi moderate cantitativ. Şi în restul intervalului, vor fi zile în care probabilitatea pentru precipitaţii va fi relativ ridicată.

3

APIA si SUBVENTII

Emil Dumitru, MADR: ”Fermierii care se asociază vor încasa subvenții mari mari!” Ramona Dascălu - 17 februarie 2020

Fermierii care se asociază vor primi o subvenție mai mare! Ministerul Agriculturii are în plan să acorde subvenții mai mari producătorilor agricoli care sunt dispuși să se asocieze în cooperative sau grupuri de producători. De cealaltă parte, fermierii care vor alege să rămână singuri și să nu se asocieze vor primi o subvenție mai mică.

Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a declarat că în acest moment se lucrează la o departajare a subvențiilor în funcție de disponibilitatea fermierilor de a se asocia sau nu în cooperative sau grupuri de producători care să îi ajute pe aceștia să-și vândă produsele la prețuri acceptabile.

”Trebuie să vedem cum venim cu niște măsuri prin care să spunem că dacă te vei asocia într-o cooperativă sau grup de producători, tu, fermier mai mic, ca să-ți crești forța de negociere tocmai ca să poți să ai acces la piață și să-ți vinzi producția la niște prețuri acceptabile, vei primi o intensitate de sprijin, o subvenție mai mare. Dacă vei alege varinta să rămâi singur, sigur vei primi o subvenție mai mică. La asta lucrăm în ministerul Agriculturii”, a declarat Emil Dumitru, secretar de stat în ministerul Agriculturii, la TVR 1.

Subvenții APIA pentru crescătorii de cai: Plată de 200 de euro/an la caii din anumite rase agrointeligenta.ro - 17 februarie 2020

Condițiile în care crescătorii de cai pot beneficia de subvenție de la APIA. Fermierii care dețin ecvidee nu primesc sprijin pe cap de animal fel ca cei care au les să crească vaci, oi sau capre. Totuși, dacă au în exploatație diverse rase în pericol de abandon, crescătorii de cai pot cere bani de la APIA.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO vă spune în ce condiții puteți cere bani de la APIA în 2020 dacă sunteți crescători de cai. Pentru a beneficia de sprijin trebuie să bifați în cererea unică de plată Pachetul 8, Creşterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon din Măsura 10. Pentru acest sprjin solicitanţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

4

● să dețină femele de reproducție de rasă pură locală în pericol de abandon din speciile prevăzute în PNDR, înscrise în registrul genealogic al rasei – secțiunea principală;

● să se angajeze să menţină angajamentul de agro-mediu pentru o perioada de minimum 5 ani, de la data semnării acestuia;

● să se angajeze să respecte cerinţele de bază relevante și cerinţele specifice pachetelor de agro-mediu pentru care aplică (inclusiv normele de ecocondiţionalitate);

● să se angajeze să ţină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de agro-mediu (de bază şi specifice la nivelul efectivelor aflate sub angajament);

Plata compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă pe UVM (Unitate Vită Mare – calculat pentru femelele adulte de reproducție de rasă pură), fiind acordată în urma asumării unor angajamente voluntare pe o periodă de 5 ani.

Cerințe specifice

1. beneficiarul se angajează să respecte regulamentul de organizare și funcționare a registrului genealogic al rasei conform legislaţiei în vigoare.

2. beneficiarul se angajează să menţină, pe o perioadă de 5 ani, numărul de animale femele adulte de reproducție prevăzut la încheierea angajamentului, precum și descendenții femele necesari pentru înlocuirea acestor animale până la sfârşitul programului; dacă efectivul angajat se reduce, datorită unor cauze cum ar fi îmbolnăvirea, sacrificarea, moartea sau vânzarea animalelor, beneficiarul are obligaţia de a notifica Agenția de Plăți în termen de 15 zile lucrătoare de la data documentului constatator și de a reface efectivul de femele adulte de reproducție, prin trecere de la tineret sau prin cumpărare; în cazul în care efectivul de animale adulte nu se va reface în maximum 6 luni de la momentul notificării, sprijinul va fi redus proporţional.

3. beneficiarii ţin o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de agro-mediu (completează anual caietul de agromediu),

4. beneficiarii măsurii vor trebui să facă dovada deţinerii competenţelor necesare implementării angajamentelor sau se angajează să obţină cunoștințele și informațiile necesare sau să asigure expertiza necesară în domeniul implementării angajamentelor de agromediu şi climă prin servicii de consiliere sau consultanţă.

5

Documente specifice:

● adeverinţa eliberată de asociaţia acreditată de ANZ, care certifică înscrierea animalelor solicitate în Registrul Genealogic al Rasei secţiunea principală- se depune odată cu cererea; animalele înscrise în secţiunea secundară nu sunt eligibile la plată.

● documentul care atestă deţinerea competenţelor necesare implementării angajamentelor de agro-mediu se poate depune până la data de 10.10.2020, după cum urmează:

– înainte de efectuarea celei de-a II-a plăţi – pentru fermierii care aplică pentru un număr de animale mai mare decât echivalentul a 100 UVM – similar cu angajamente încheiate pentru suprafeţe > 300 ha;

– înainte de efectuarea celei de-a III-a plăţi – pentru fermierii care aplică pentru un număr de animale de cel mult echivalentul a 100 UVM – similar cu angajamente încheiate pentru suprafeţe ≤300 ha.

Pachetul 8 are aplicabilitate la nivel național. Rasele eligibile de cai sunt următoarele: Furioso North Star, Huțul, Gidran, Semigreul românesc, Shagya Arabă, Nonius și Lipițan.

Bani primesc și alți crescători de animale

Pachetul 8 poate fi cerut și de crescători de bovine (taurine și bubaline), ovine, caprine sau porcine din rase pure în pericol de abandon. Rasele locale în pericol de abandon din România, ținând seama de pericolul (gradul de risc) în care se află acestea, conform prevederilor art. 7(3) al Regulamentului (UE) nr. 807/2014, sunt:

● Ovine:

– Țigaie cu cap negru de Teleorman

– Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon)

– Karakul de Botoșani

– Merinos de Suseni

– Merinos Transilvănean

– Merinos de Cluj

6

– Merinos de Palas

– Ţigaie – varietatea ruginie

● Caprine:

– Carpatina

– Alba de Banat

● Taurine:

– Sura de Stepă

Bubaline:

– Bivolul românesc

● Porcine:

– Bazna

– Mangalița

Valoarea plăţilor compensatorii: Ovine: 87 €/UVM/an, Caprine: 40 €/UVM/an, Bovine (taurine și bubaline): 200 €/UVM/an și Porcine: 176 €/UVM/an.

Secretar de stat în MADR: Programul TOMATA va fi extins cu alte culturi de legume în solar! agrointeligenta.ro - 17 februarie 2020

Doi secretari de stat în vizită la Matca, în județul Galați! Emil Dumitru și George Scarlat s-au aflat ieri în rândul cultivatorilor de legume din celebra comună gălățeană pentru a-i asigura pe oameni că programul ”Tomata” va continua, dar și că ajutorul de minimis pentru tomate în spații protejate va fie extins cu noi culturi. Alături de oficialii din MADR s-a aflat și preşedintele Comisiei pentru agricultură din Senat, senatorul liberal gălăţean George Stângă

Reprezentanţii ministerului au catalogat zvonurile că programul Tomata va fi oprit drept „o minciună sfruntată” şi au spus că, din contră, se vrea continuarea acestui program şi că finanţarea producţiei în spaţii protejate a roşiilor şi a altor legume să fie una predictibilă în următorii şapte ani, fiind trecută pe fonduri europene..

7

Foto: viata-libera.ro

„Domnii primari din Matca, Barcea şi Drăgăneşti ne-au sesizat că există o oarecare dezinformare cum că guvernul liberal nu va continua acest program. Este o minciună sfruntată, de aceea suntem astăzi aici, în judeţul Galaţi, să spunem că programul Tomata va continua, este bugetat pentru ciclul I cu 40 de milioane de euro. Vom face o analiză, după sfârşitul primului ciclu, şi pentru ciclul II. De asemenea, vrem să îmbunătăţim programul şi cu alte legume în spaţii protejate. Pentru că, din păcate, monocultura asta an de an are şi minusuri: odată cu o ofertă generoasă are loc şi scăderea preţurilor, ceea ce ne-au sesizat astăzi legumicultorii. Clar, programul va continua şi, în echipă, continuăm soluţii pentru ca programul să fie predictibil pentru următorii şapte ani şi să treacă pe fonduri europene, nu numai din bugetul naţional”, a spus secretarul de stat George Scarlat, citat de publicația Viața Liberă.

La rândul său, Emil Dumitru, de asemenea secretar de stat, a afirmat că se va pune un mult mai mare accent pe fermele de familie, în scopul creării unei clase de mijloc în agricultură. „Ştim foarte clar că agricultura României este polarizată, avem ferme foarte mari şi ferme foarte mici. Partidul Naţional Liberal va susţine crearea unei clase de mijloc în agricultură şi susţinem cu tărie ferma de familie, pentru că este pilonul de bază al dezvoltării rurale, a satului românesc. Plafonarea plăţilor directe înseamnă că România nu va pierde nicio sumă de bani care-i va fi alocată de la Bruxelles, ci doar că sprijinul va fi direcţionat în special către fermele de familie, pentru a avea o clasă de mijloc în agricultura României. Iar judeţul Galaţi, renumit în legumicultură, poate beneficia de un sprijin substanţial pentru a consolida acele ferme de familie”, a spus Emil Dumitru.

Dan Motreanu, europarlamentar: 40 de milioane de euro pentru „Programul Tomata”, Ciclul I. Pentru a doua perioadă a anului, vor fi alocate resurse la rectificarea bugetară din vară  REDACȚIA FIR 18 FEBRUARIE 2020 Principalele modificări ale „Programului Tomata” pentru anul 2020 au avut în vedere îmbunătățirea programului, astfel

8

încât consumatorii să beneficieze de tomate de calitate din producția autohtonă, scrie europarlamentarul Dan Motreanu pe pagina sa de facebook. Bugetul programului pentru Ciclul I este de aproximativ 40 de milioane de euro, iar beneficiarii trebuie să valorifice o cantitate de 3 tone/1.000 mp.

„Dacă facem o comparație cu bugetul alocat pentru Ciclul I al anului 2019 observăm că acesta a fost similar (circa 43 milioane de euro). Astfel, dacă ne referim strict la Ciclul I, suma alocată în anul 2020 ar corespunde unui număr de 13.159 beneficiari, în timp ce în anul 2019 au fost înregistrați circa 14.000 fermieri înscriși pentru ciclul I de producție al Programului. Circa 6.500 fermieri reprezintă beneficiarii înscriși în anul 2019 pentru ciclul al II-lea de producție. În ceea ce privește Ciclul II de producție, după rectificarea bugetară din vara anului 2020 se va completa actul normativ, urmând a fi alocată o nouă sumă de bani, astfel încât beneficiarii să poată cultiva tomate și în a doua perioadă a anului, în spații protejate.”, informează Dan Motreanu, pe baza precizărilor pe care le-a primit de la ministrul agriculturii, Adrian Oros. 

Dan Motreanu este vicepreședinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European, o comisie importantă în acest mandat, având în vedere competențele exclusive pentru majoritatea propunerilor legislative din cadrul Pactului Ecologic European. Este și membru al Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European. 

SUBVENȚII APIA: Situațiile de FORȚĂ MAJORĂ care vă scutesc de TĂIERI DIN PLĂȚILE LA HECTAR ȘI ANIMALE! agrointeligenta.ro - 17 februarie 2020

Situațiile excepționale în care fermierii sunt absolviți de obligativitatea de a respecta unele rigori privind subvențiile de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Într-un ghid publicat pe site-ul instituției, APIA le comunică fermierulor care sunt situațiile de forță majoră pe care trebuie să le anunțe la centre.

9

”Nerespectarea de către femieri a normelor de ecocondiţionalitate conduce la reducerea plăţilor sau excluderea de la întreaga sumă a plăților care au fost acordate sau urmează a fi acordate beneficiarului în legătură cu cererile de sprijin, din una sau mai multe scheme de sprijin și se poate aplica pentru unul sau mai mulţi ani calendaristici, după caz, cu excepția cazurilor de forță majoră sau a circumstanțelor excepționale”, se arată în ghidul APIA.

Forța majoră și circumstanțele excepționale sunt recunoscute în următoarele cazuri, potrivit art. 30, alin. (1) din OUG nr. 3/2015, cu

modificările și completările ulterioare:

a) decesul beneficiarului;

b) incapacitatea profesională pe termen lung a beneficiarului;

c) o catastrofă naturală gravă care afectează puternic exploatația agricolă;

d) distrugerea accidentală a clădirilor destinate creșterii animalelor, aflate pe exploatația agricolă;

e) o epizootie sau o boală a plantelor care afectează parțial sau integral șeptelul sau, respectiv, culturile beneficiarului;

f) exproprierea întregii exploatații agricole sau a unei mari părți a acesteia, dacă exproprierea respectivă nu ar fi putut fi anticipată la data depunerii cererii.

Potrivit art. 31 din OUG nr.3/2015 cazurile de forță majoră și circumstanțele excepționale se notifică în scris la APIA, furnizându-se în același timp dovezi relevante care atestă apariția situațiilor prevăzute la art. 30 alin. (1), în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care beneficiarul sau succesorul său în drepturi este în măsură să trimită respectiva notificare.

În sensul prevederilor articolului 32 din Regulamentul (CE) nr. 640/2014 cu modificările și completările ulterioare, se acceptă drept cazuri de circumstanţă naturală următoarele situaţii care nu sunt din culpa solicitantului:

– „moartea unui animal ca urmare a unei boli”. Documentele care atestă cazul de circumstanţă naturală şi care se depun de către solicitant la dosarul cererii unice de plată – declarația

10

privind sectorul zootehnic sunt formularul declarare eveniment (F3) şi alt document emis de ANSVSA / DSVSA din care să reiasă boala care a cauzat moartea animalului.

– „moartea unui animal, ca urmare a unui accident pentru care beneficiarul nu poate fi considerat răspunzător.” Se acceptă în baza procesului verbal de constatare, emis de instituţia abilitată să constate accidentul (de ex. poliţia rutieră, poliţia feroviară), din care să reiasă că solicitantul nu este vinovat de accident.

Se acceptă ca și cazuri de circumstanță naturală următoarele situații:

– sacrificarea de necesitate a unui animal din cauze pentru care solicitantul nu poate fi considerat responsabil:

a) ca urmare a depistării, de către medicul veterinar, a unei afecțiuni ce nu a putut fi remediată prin tratament, se acceptă în baza documentului sanitar-veterinar care să certifice boala și a formularului de mișcare F2;

b) ca urmare a unui accident, se acceptă în baza documentului sanitarveterinar care să certifice motivul sacrificării și a formularului de mișcare F2;

– moartea animalului solicitat în cerere, datorată imposibilității de a făta, se poate accepta în baza documentului sanitar-veterinar și a formularului declarare eveniment (F3) Solicitantul trebuie să aducă la cunoştinţa CJ/CL APIA‚ cazurile de circumstanţă naturală, în scris, conform prevederilor art. 32 paragraful 1 din Reg. Delegat UE nr. 640/2014 cu modificările și completările ulterioare, printr-o Înştiinţare (Anexa 8) în termen de 10 (zece) zile lucrătoare de la data emiterii documentului doveditor.

Animalul solicitat în cererea unică de plată pentru SCZ supus unei circumstanţe naturale, care se notifică la APIA în maxim 10 zile lucrătoare de la data emiterii documentului doveditor, poate fi înlocuit cu alt animal, existent în exploatația cu cod ANSVSA până la data notificării, fără pierderea dreptului la plata sprijinului, în următoarele condiţii:

a) beneficiarul să nu fi fost informat de APIA în privinţa unei neconformităţi din cererea unică de plată;

b) beneficiarul să nu fi fost informat cu privire la intenţia APIA de a efectua un control la faţa locului;

11

c) animalul, care înlocuieşte animalul cu circumstanţă naturală, trebuie să îndeplinească toate condiţiile de acordare la data notificării către APIAa cazului de circumstanţă naturală;

d) beneficiarul trebuie să depună documentaţia specifică pentru animalul care înlocuieşte animalul cu circumstanţă naturală. ”

Vă reamtinim că cererea unică în baza căreia veți putea beneficia de subvenții agricole pentru anul 2020 se depune la APIA în perioada 2 martie-15 iunie.

Noi obligații pentru fermieri! Amenzi de 50.000 de lei dacă nu protejează solul terenurilor lucrate ! Ramona Dascălu - 17 februarie 2020

Reguli noi pentru proprietarii de terenuri agricole și pentru arendași! Dacă în prezent, cei care lucrează pământul, fie proprietate personală fie în arendă, au obligația de a curăța suprafețele și de a le întreține, statul se pregătește să instituie și alte obligații, cum ar fi protejarea solului sau refacerea acestuia, în cazul în care este degradat, pe cheltuială proprie.

Proiectul de lege care va reglementa noile reguli ce le revin celor care dețin terenuri agricole urmează să fie prezentat în plenul Camerei Deputaților pentru a primi girul aleșilor. În cazul în care proiectul va fi adoptat, persoanele fizice care nu vor lua măsuri pentru conservarea și protecția solului vor risca amenzi pana la 5.000 de lei. În cazul firmelor, amenzile vor ajunge până la 50.000 de lei.

”Vor fi niște măsuri prin care să stimulăm agricultorii noștri să aibă grijă de sol, pentru că din cauza unei agriculturi intensive s-a constatat că în mare parte, suprafețe însemnate de sol care erau în categoria I și a II-a de calitate au pierdut din calități și o dată cu ecologizarea, cu Pactul ecologic european, cu propunerea Comisiei prin care se propune o agricultură mai prietenoasă cu mediul, aceste măsuri vor fi și finanțate din fonduri europene și sigur că agricultorii vor beneficia de subvenții mai mari pentru acele lucrări de a păstra și a menține calitatea solului din România.(…) Noi plecăm de la premisa că nu coercitiv putem rezolva problema și a României și a celorlalte state membre, ci prin stimulare (…), prin crearea unor mecanisme de subvenționare stimulative cu sume de bani mai mari.  Dacă vom pleca de la

12

premisa că trebuie să amendăm este o greșeală de fond. Trebuie să venim cu niște măsuri prin care să-i stimulăm pe agricultori să poată sa gestioneze corespunzător solul și apa acolo unde avem sisteme de irigații. Prin elaborarea noii strategii de finanțare 2021-2027, este vorba despre 20,5 miliarde de euro, Ministerul Agriculturii va putea să vină în fața CE și a agricultorilor, cu niște măsuri de stimulare a modului în care se gestionează calitatea solului”, a declarat Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, la emisiunea ”Ca`n viață”, de pe TVR 1.

Seful ANZ anunta masuri drastice: Crescatorii care nu sunt corecti risca puscaria! In feb. 18, 2020

Deși efectivul de ovine este pe un trend ascendent în ultimii ani, este nevoie de o nouă strategie pentru a ajunge la preformanță în domeniul ameliorării, este de părere directorul general al Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ), Bela Vaida. Invitatul lui Ovidiu Ghinea la ”Agricultura la Raport” a vorbit despre sectorul de ovine și obiectivele pe care le are ANZ în acest domeniu în următoarea perioadă, punând accentul pe rasele autohtone.

”România este o țară cu tradiție în creșterea ovinelor, dovadă fiind faptul că avem și rase autohtone, tradiționale. Din păcate, trebuie să reluăm strategia de creștere, pentru că o perioadă destul de lungă, s-a creat o ruptură.

Din anii 90, până în 2005, a scăzut destul de mult efectivul de ovine. Ceea ce mă bucură este că în ultima vreme a început să crească numărul de ovine la nivel național, creștere care se datorează crescătorilor, pentru că nu le-a fost ușor. Crescătorii de ovine încep să facă o tehnologie modernă, bazată pe o pregătire profesională bună, și încep să facă primii pași în ameliorarea raselor de ovine.

Un obiectiv pe care îl am este să nu ne axăm doar pe rasa țurcană, ci să nu uităm rolul raselor autohtone – merinosul transilvănean, merinosul de palas – care sunt rase de oi cu lână fină, dar cu o carcasă mult mai bună din punct de vedere al calității”, a spus Bela Vaida pentru AGRO TV.

13

Șeful ANZ a mai vorbit și despre ce înseamnă o ameliorare performantă, avertizându-i pe crescătorii care nu sunt corecți atunci când întocmesc certificatele de origine. Potrivit acestuia, dacă se găsesc falsuri în aceste acte, cei în cauză vor suporta consecințe grave, putându-se ajunge chiar la închisoare.

”Oficial, la nivel național, ameliorarea s-a reînceput acum în jur de 4 ani. Cât am fost în teren în ultima perioadă, e bine că se încearcă această activitate, dar trebuie să știe crescătorii de ovine că ameliorarea nu este doar un cuvânt. Când discuți de ameliorare, începi cu stabilirea obiectivelor, cu analiza efectivului pe care vrei să concretizezi programul, testarea valorii de ameliorare prin descendenți și, în același timp, prin aprecierea valorii ascendenților.

Încă avem mult de lucru, pentru că astăzi discutăm de berbeci cu certificat de orgine. Trebuie să recunosc că am văzut și astfel de berbeci, dar nu de puține ori au fost discuții legate de corectitudinea certificatelor de origine. Noi, la nivelul ANZ, vom încerca să facem o genotipare prin care să stabilim ascendența acestor reproducători cu certificat de origine. Eu am încredere în crescătorii serioși, dar în același timp, cei care nu au fost corecți, vor trebui să și răspundă”, a mai adăugat Bela Vaida.

CUANTUM PE HECTAR pentru 2020 pentru SUBVENȚIILE APIA SUPLIMENTARE! Agroinfo  18 februarie 2020 - VALOAREA PE HECTAR ÎN 2020 A PLĂȚILOR APIA COMPENSATORII! AGROINFO vă informează care este cuantumul pe hectar pentru plățile compensatorii pe care le puteți solicita, anul acesta, de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). În funcție de angajamentul încheiat cu APIA, sumele pe hectar încep de la 21 de euro/ha și pot să ajungă la peste 400 euro/ha. Vă punem la dispoziție toate informațiile de care aveți nevoie pentru a obține banii.

PLĂȚI COMPENSATORII MĂSURA 10 AGRO-MEDIU ȘI CLIMĂ, PNDR 2020! 

Plățile compensatorii se acordă fermierilor în urma încheierii unor angajamente voluntare multianuale în cazul M.10 şi M.11 sau anuale în cazul M.13. Pentru Măsura 10, fermierii trebuie să încheie cu APIA un angajament pentru o perioadă de minim 5 ani.

Beneficiarii plăților compensatorii sunt fermierii care utilizează terenuri agricole în cazul pachetelor aplicate pe suprafață (P1-P7 şi P9-P11) ale măsurii de agro-mediu și climă (M.10).

14

Măsura 10 – Agro-mediu şi climă (M.10) (cf. Art. 28 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 cu modificarile ulterioare) are ca scop încurajarea fermierilor să adopte, pe baze voluntare, practici agricole care să asigure menținerea valorii de mediu a zonelor rurale, menținerea habitatelor specifice terenurilor agricole importante pentru speciile sălbatice, precum și utilizarea durabilă a resurselor naturale și păstrarea peisajelor tradiționale.

Prevederi comune pachetelor din Măsura 10

Pentru a beneficia de plăți în cadrul acestei măsuri, fermierii trebuie să desfășoare o „activitate agricolă”, așa cum este definită în legislația națională și să respecte condițiile de eligibilitate, cerințele specifice și cerințele de bază relevante fiecărui pachet, conform fișei măsurii 10 din PNDR 2014 – 2020.

Sprijinul acordat pentru pachetele 1 – 11 reprezintă o plată compensatorie şi acoperă pierderile de venit și/sau costurile suplimentare suportate de fermieri în urma aplicării angajamentelor voluntare. Angajamentele se încheie pentru o perioadă de minimum 5 ani de la data semnării acestora.

Cerințe specifice aplicabile tuturor pachetelor M.10:

beneficiarii trebuie să țină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de agro-mediu (caiet de agro-mediu), beneficiarii trebuie să facă dovada deţinerii competenţelor necesare implementării angajamentelor sau să se angajeze să obţină cunoștințele și informațiile necesare sau să asigure expertiza necesară în domeniul implementării angajamentelor de agro-mediu şi climă prin servicii de consiliere sau consultanţă, care să vizeze cel puţin aspectele legate de identificarea parcelelor agricole, completarea şi depunerea angajamentelor şi cererilor de plată, măsurile de management aplicabile la nivelul fermei necesare pentru conformarea la cerinţele de bază şi la cerinţele specifice ale angajamentelor.

Pachetul 1 – Pajişti cu înaltă valoare naturală – 142 euro/ha/an

Cerinţele specifice:- utilizarea fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor este interzisă,- utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maximum 40 kg N s.a./ha (1 UVM/ha),- cositul poate începe doar după data de 1 iulie (pentru terenurile situate în UAT cu altitudini medii mai mari sau egale cu 600 m) sau după data de 15 iunie (pentru terenurile situate în UAT cu altitudini medii mai mici de 600 m),- păşunatul se efectuează cu maximum 1 UVM pe hectar,- masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii aflate sub

15

angajament nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului,- pajiştile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor,- nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări (se pot face însămânţări cu specii din flora locală doar în cazurile când unele suprafeţe sunt afectate accidental),- este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

Pachetul 2 - Practici agricole tradiţionale (poate fi aplicat doar adiţional, în combinaţie cu Pachetul 1):

varianta 2.1 – lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe – 100 euro/ ha/an;varianta 2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe – 21 euro/ha/an.

Cerinţe specifice:

varianta 2.1 - lucrările cu utilaje mecanizate, cu excepţia celor operate cu forţă animală, nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor şi a livezilor tradiţionale aflate sub angajament.varianta 2.2 - cositul se poate efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (utilaje cu lama scurtă și viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele.

Cerinţe specifice comune ambelor variante ale Pachetului 2:

masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii aflată sub angajament nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului,nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări (se pot face însămânţări cu specii din flora locală doar în cazurile când unele suprafeţe sunt afectate accidental),

16

este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

Pachetul 3 – Pajişti importante pentru păsări:

Subpachetul 3.1 – Crex crex:varianta 3.1.1 – lucrări manuale pe pajiști importante pentru Crex crex – 310 euro/ha/an;varianta 3.1.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru Crex crex – 231 euro/ha/an;

Subpachetul 3.2 – Lanius minor şi Falco vespertinus:varianta 3.2.1 – lucrări manuale pe pajiști importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus – 159 euro/ha/an;varianta 3.2.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus – 80 euro/ha/an.

Cerinţele specifice sub-pachetului 3.1 – Crex crex:

Crex Crex

cositul se poate efectua doar după data de 31 iulie,cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia,păşunatul se va efectua cu maximum 0,7 UVM / ha,lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate sub angajament, cu excepţia celor operate cu forţă animală (pentru varianta 3.1.1) sau lucrările se pot efectua cu utilajemecanizate de mică capacitate (cosit cu utilaje cu lama scurtă si viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajlor grele (pentru varianta 3.1.2),sunt interzise acţiunile care să conducă la accelerarea drenajului natural al pajiştilor aflate sub angajament.

Cerinţele specifice sub-pachetului 3.2 – Lanius minor şi Falco vespertinus:

cositul trebuie efectuat cel mai târziu până la data de 1 iulie,păşunatul se va efectua cu maximum 1 UVM pe hectar,lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate sub angajament cu excepţia celor operate cu forţă animală (pentru varianta

17

3.2.1) sau lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (cosit cu utilaje cu lama scurtă și viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele (pentru varianta 3.2.2).

Cerinţe specifice comune ambelor sub-pachete ale Pachetului 3:

utilizarea fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor este interzisă,utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maximum 40 kg N sa/ha (1 UVM/ha),o bandă necosită, lată de 3 metri, va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele (poate fi cosită după data de 1 septembrie),masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii aflate sub angajament nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului,pajiştile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor,nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări (se pot face însămânţări cu specii din flora locală doar în cazurile când unele suprafeţe sunt afectate accidental),este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

Pachetul 4 – Culturi verzi – 128 euro/ha/an

Cerinţele specifice:

semănarea culturilor verzi trebuie realizată până la 30 septembrie, utilizându-se: mazărea, măzărichea, rapiţa, muştarul, lupinul, sulfina;utilizarea fertilizanţilor chimici este interzisă, doar fertilizanţii organici putând fi utilizaţi înaintea înfiinţării culturilor verzi;biomasa formată trebuie să fie incorporată în sol cel târziu până la 31 martie;este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

Pachetul 5 – Adaptarea la efectele schimbărilor climatice – 125 euro/ha/an

Cerinţele specifice:

pentru fiecare cultură de primăvară (porumb, sorg, floarea soarelui, soia) angajată pe suprafaţa cultivată se vor utiliza concomitent, în proporţii egale, cel puţin 2 hibrizi/soiuri cu precocităţi diferite (timpurii sau semi-timpurii şi semi-tardivi sau tardivi),fermierii care incheie angajamente vor trebui să asigure rotaţia culturilor, astfel încât în 2 ani consecutivi să utilizeze minimum 3 culturi diferite din cele 4 eligibile (porumb, sorg, floarea soarelui, soia), utilizarea metodelor de lucrare minimă a solului (minimum tillage), fiind interzis aratul suprafeţelor angajate,

18

aplicarea gunoiului de grajd sub formă compostată (cantitatea maximă de gunoi de grajd care se aplică pe teren trebuie să fie în acord cu Standardele privind cantităţile maxime de îngrăşăminte cu azot care pot fi aplicate pe terenul agricol definite în “Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi”),este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

Pachetul 6 – Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.)

varianta 6.1 – lucrări manuale pe pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.) – 410 euro/ha/an;varianta 6.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.) – 331 euro/ha/an.

Cerinţe specifice:

lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate sub angajament, cu excepţia celor operate cu forţă animală (varianta 6.1) sau lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (cosit cu utilaje cu lama scurtă și viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele (varianta 6.2)utilizarea fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor este interzisă,utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maximum 40 kg N s.a./ha (1 UVM/ha),cositul poate începe doar după data de 25 august,păşunatul se efectuează cu maximum 0,7 UVM pe hectar,sunt interzise acţiunile care să conducă la accelerarea drenajului natural al pajiştilor aflate sub angajament.masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii aflate sub angajament nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului,pajiştile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor,nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări (se pot face însămânţări cu specii din flora locală doar în cazurile când unele suprafeţe sunt afectate accidental),este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

19

Pachetul 7 – Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) – 250 euro/ha/an

Cerinţe specifice:

în fiecare an de angajament, după data de 15 septembrie, trebuie înfiinţată o cultură de cereale de toamnă (grâu, orz, secară, triticale) sau de rapiţă,însămânţarea cerealelor de toamnă (grâu, orz, secară, triticale) sau a rapiţei trebuie finalizată înainte de data de 15 octombrie,pe perioada de 5 ani a angajamentelor este obligatorie înfiinţarea în cel puţin 2 ani a culturii deporumb pe timpul verii,în situaţia în care se înfiinţează o cultură de porumb, în anul respectiv, pe parcela angajată, cultura de toamnă este încorporată în sol până cel târziu la finalul lunii martie,parcelele angajate vor putea fi însămânţate cu porumb, dar nu mai târziu de data de 15 mai, iar porumbul nu va fi recoltat înainte de data de 15 septembrie,la recoltarea culturii de porumb este lăsată o suprafaţă nerecoltată de minimum 5 % şi maximum 10 % (cultura este lăsată în picioare sau culcată) sau în situaţia în care nu este înfiinţată o cultură de porumb, în anul respectiv de angajament fermierul este obligat să asigure o cantitate de 100 kg de porumb boabe pe hectar, în cel puţin un punct de hrănire situat pe suprafaţa fiecărei parcele angajate,pesticidele şi fitostimulatorii (îngrăşămintele) nu pot fi folosite în perioada cuprinsă între însămânţarea culturii de toamnă şi 15 martie,se interzic lucrările agricole şi/sau păşunatul în perioada 15 octombrie – 15 martie,este interzisă folosirea metodelor de alungare a păsărilor în perioada cuprinsă între 15 octombrie şi 31 martie,este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

Pachetul 8 – Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon

20

Ovine – 87 euro/UVM/an,Caprine – 40 euro/UVM/an,Bovine (taurine şi bubaline) – 200 euro/UVM/an,Ecvidee – 200 euro/UVM/an,Porcine – 176 euro/UVM/an.

Cerinţe specifice:

beneficiarul se angajează să respecte regulamentul de organizare și funcționare a registrului genealogic al rasei condus de asociații acreditate de ANZbeneficiarul se angajează să menţină pe o perioadă de 5 ani numărul de animale femele adulte de reproducție prevăzut la încheierea angajamentului, precum și descendenții femele necesari pentru înlocuirea acestor animale până la sfârşitul programului; dacă efectivul angajat se reduce, datorită unor cauze cum ar fi îmbolnăvirea, sacrificarea, moartea sau vânzarea animalelor, beneficiarul are obligaţia de a notifica APIA și de a reface efectivul de femele adulte de reproducție, prin trecere de la tineret sau prin cumpărare; în cazul în care efectivul de animale adulte nu se va reface în maximum 6 luni de la momentul notificării, sprijinul va fi redus proporţional.

Beneficiarii acestor plăți sunt fermierii care cresc femele adulte de reproducție de rasă pură locală în pericol de abandon din speciile şi rasele prezentate mai jos, înscrise în Registrele genealogice ale raselor – secțiunea principală – conduse de asociații acreditate de Agenția Națională pentru Zootehnie – ANZ.

Rasele de animale locale eligibile, pe specii, sunt:Ovine: Țigaie cu cap negru de Teleorman (Oaie cap negru de Teleorman), Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon), Karakul de Botoșani, Merinos de Suseni, Merinos Transilvănean, Merinos de Cluj, Merinos de Palas, Țigaie – varietatea ruginieCaprine:Carpatina, Alba de Banat

21

Bovine : Taurine- Sura de StepăBovine : Bubaline - Bivolul românescEcvidee: Furioso North Star, Huțul, Gidran, Semigreul românesc, Shagya Arabă, Nonius, LipițanPorcine: Bazna, Mangalița

Pachetul 9 - terenuri agricole importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)

sub-pachetul 9.1 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică - 200 euro/ha/an,sub-pachetul 9.2 – pajişti permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică cu 2 variante:varianta 9.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru acvila țipătoare mică - 269 euro/ha/an,varianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila țipătoare mică - 190 euro/ha /an

Cerinţele specifice sub-pachetului 9.1:

cultivarea rapiței, porumbului şi florii-soarelui este interzisă,o suprafață de minimum 10% si maximum 15% din suprafata fiecarei parcele aflate sub angajament va rămane necultivată;suprafaţa necultivată va fi amplasată astfel încât suprafaţa compactă cultivată să nu depăşească 4 ha iar lăţimea minimă a benzilor care vor fi înfiinţate în acest scop nu va fi mai mică de 3 m;o suprafață de minimum 10% si maximum 15% din suprafața parcelei va ramâne nerecoltată, iar cultura va rămâne în picioare sau culcată până la finalul lunii februarie.

Cerinţele specifice sub-pachetului 9.2:

cositul va fi efectuat începând cu 1 iulie i,o suprafață de minimum 10% si maximum 15% din suprafata fiecărei parcele aflată sub angajament trebuie menţinută necosită, cositul acestora fiind permis după finalul lunii septembrie,lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate

22

sub angajament cu excepţia celor operate cu forţă animală (pentru varianta 9.2.1) sau lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (cosit cu utilaje cu lama scurtă și viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele (pentru varianta 9.2.2),utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maximum 40 kg N sa/ha (1 UVM/ha),păşunatul se efectuează cu maxim 0,7 UVM/ha,păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor,nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări. Se pot face însămânţări cu specii din flora locală doar în cazurile când anumite porţiuni de pajişte se degradează sau sunt afectate accidental,este interzis drenajul parcelelor aflate sub angajament.

Cerinţe specifice comune ambelor sub-pachete ale Pachetului 9:

utilizarea fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor este interzisă,este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

Pachetul 10 - refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole – 92 euro/ha/an

Cerinţe specifice:

o suprafață de minimum 30% și maximum 40% din suprafaţa fiecărei parcele aflată sub angajament trebuie să fie necultivată. Procentul va fi împărţit astfel:o suprafață compactă fixă de minimum 10% și maximum 15% din suprafaţa fiecărei parcele este menținută necultivată timp de 4 ani din perioada angajamentului. Această suprafaţă va fi doar cosită/păşunată anual după 1 august. În ultimul an de angajament suprafaţa respectivă va fi arată.două suprafețe compacte necultivate, fiecare de minimum 10% si maximum 15% din suprafaţa fiecărei parcele, pot fi mutate de la un an la altul la nivelul parcelei. Suprafeţele nelucrate vor fi înfiinţate pe o perioadă de 1 an, începând cu toamna (1 octombrie) fiecărui an de angajament. La nivelul acestor suprafeţe sunt interzise lucrările agricole pe o perioadă de 1 an, inclusiv arătura de toamnă.pe cele 3 suprafeţe lăsate necultivate în fiecare an nu se vor aplica îngrăşăminte chimice sau pesticide,este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

Pachetul 11 - terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda)

23

sub-pachetul 11.1 – terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda)varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști – 255 euro/ha/anvarianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil - 100 euro/ha/an

sub-pachetul 11.2 – pajiști importante pentru dropie (Otis tarda)varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) – 269 euro/ha/anvarianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) – 190 euro/ha/anvarianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) – 169 euro/ha/an

Cerinţe specifice sub-pachetului 11.1:

fie se va înființa pajiște (varianta 11.1.1) - se vor cultiva culturi perene pe toată suprafața aflată sub angajament (leguminoase furajere – lucernă, trifoi, mixturi de leguminoase furajere cu specii de graminee perene),fie se va respecta în fiecare an următorul asolament: cel puțin 20% de cereale păioase, cel puțin 40% culturi perene (leguminoase furajere – lucernă, trifoi, mixturi de leguminoase furajere cu specii de graminee perene), cel puțin 10% rapiță de toamnă (varianta 11.1.2),cositul se face folosindu-se un dispozitiv1 pentru protecția păsărilor cuibăritoare la sol;cositul suprafeţelor pe care s-au înfiinţat culturi perene va începe după 1 iulie,se menține necosită până la data de 1 octombrie o suprafață de minimum 20% şi maximum 25% din parcelele cu culturi perene,cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia.

Cerinţe specifice sub-pachetului 11.2:

utilizarea fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor este interzisă,utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maximum 40 kg N s.a./ha (1 UVM/ha),

24

cositul va începe după 1 iulie,cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia,lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate sub angajament cu excepţia celor operate cu forţă animală (pentru varianta 11.2.1)lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (cosit cu utilaje cu lama scurtă și viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele (pentru varianta 11.2.2)pășunatul se va efectua cu maximum 1 UVM/ha și numai începând cu 1 iunie;se interzice desfășurarea oricăror lucrări agricole pe timp de noapte.

ATENȚIE! Pentru pentru protecția păsărilor cuibăritoare la sol, cositul se face folosindu-se un dispozitiv pe care atârnă o perdea de lanțuri metalice montat în fața utilajului pentru cosit cu ajutorul căruia păsările sunt speriate și înlăturate din zona de risc a coasei, a cărui descriere este detaliată în fișa măsurii 10 – PNDR 2014-2020 și în Ghidul informativ pentru beneficiarii măsurilor de mediu și climă ale PNDR 2014-2020.

lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate convenționale / grele, dar cositul se face folosindu-se un dispozitiv pentru protecția păsărilor cuibăritoare la sol1 (pentru varianta 11.2.3),va fi lăsată până la data de 1 septembrie o zonă necosită, de minimum 10% şi maximum 15% din suprafața fiecărei parcele i,

Cerinţe specifice comune pachetului 11:

masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştilor angajate, nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului,pajiştile inundate nu vor fi păşunate și nu sunt permise lucrări cu utilaje grele pe pajiștile inundate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor,sunt interzise aerisirea, irigarea și accelerarea drenajului natural al pajiştilor angajate,este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

Condiții de eligibilitate aplicabile măsurilor de mediu și climă

Pentru toate măsurile de mediu și climă aplicabile pe terenurile agricole, beneficiarul:

este utilizatorul unei suprafețe agricole localizată pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS) și se înregistrează la APIA cu suprafața agricolă (cu excepţia P8 al M.10).

25

deține o suprafață minimă a fermei de 1 ha, iar parcelele eligibile au dimensiunea minimă de 0,3 ha sau 0,1 ha pentru vii și livezi, arbuști fructiferi, hamei, pepiniere pomicole și viticole (cu excepţia P8 al M.10).declară toate parcelele agricole eligibile și neeligibile pe care le utilizează; nedeclararea întregii suprafețe agricole utilizate atrage după sine sancțiuni (art. 16 din Regulamentul UE nr. 640/2014, cu modificările și completările ulterioare). Fermierii care deţin parcele agricole cu o suprafaţă de până la 0,1 ha nesolicitate la plată pot să nu le declare, cu condiţia ca suprafaţa însumată a acestor parcele să nu depăşească un hectar (cu excepţia P8 al M.10).depune anual o singură cerere unică de plată pe suprafață, indiferent dacă parcelele pe care le utilizează sunt situate în localități/județe diferite.deschide un angajament prin depunerea cererii unice de plată. Beneficiarii vor primi o copie a cererii unice de plată la deschiderea unui angajament nou. Pentru M.10 (angajamente multianuale), pe parcursul următorilor ani de angajament, solicitantul trebuie să depună anual cererea de plată.

Pentru P4 și P7 ale M.10:

pentru a se evita orice suprapunere cu standardul de eco-condiționalitate referitor la protecția solului pe timpul iernii, P4 se poate aplica pe maximum 80% din suprafața de teren arabil aparținând unei ferme.

Pentru P5 al M.10:

sunt eligibili numai fermierii care dețin în cadrul fermei suprafețe arabile mai mici de 10 ha.

Pentru P8 al M.10:

beneficiarul deține femele de reproducție de rasă pură locală în pericol de abandon din speciile prevăzute în PNDR 2014 - 2020, înscrise în registrul genealogic al rasei - secțiunea principală.nu sunt eligibile pentru plăți ecvideele utilizate preponderent în scopuri sportive sau recreative.

Pentru P9.1 al M.10:

sunt eligibile terenurile arabile care nu au fost pajiști permanente începând cu 2018.

Pentru P1, P2, P3, P6, P7, P9, P10, P11.2 ale M.10:

angajamentele se aplică la nivel de parcelă agricolă, neexistând posibilitatea schimbării parcelelor pe perioada angajamentelor.

Pentru P4, P5 și P 11.1 ale M.10:

26

angajamentele sunt condiționate de menținerea valorii suprafeței pe toată perioada de angajament, parcelele pe care se aplică cerințele putând fi schimbate de la un an la altul.

Condițiile pe care trebuie respectate de toți beneficiarii măsurii vizează:

eco-condiţionalitatea la nivelul exploataţiei,cerințele de bază pentru angajamentele de agro-mediu și climă (GAEC şi/sau SMR relevante pachetelor, cerințele minime privind utilizarea îngrășămintelor și substanțelor de protecție a plantelor, alte cerinţe relevante naţionale şi activitatea minimă) – la nivelul parcelelor/animalelor aflate sub angajamente.

ATENȚIE! CAMPANIA DE DEPUNERE A CERERII UNICE DE PLATĂ LA APIA SE DESFĂȘOARĂ ÎN PERIOADA 2 MARTIE-15 MAI 2020!

ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

ÎNLOCUIREA UNUI ANIMAL pentru CARE AȚI CERUT LA APIA SPRIJINUL CUPLAT!Agroinfo  18 februarie 2020 -

SUBVENȚII APIA 2020. Subvenția europeană cu cel mai mare cuantum pe cap de animal este și-n acest an sprijinul cuplat zootehnic. Numărul minim de animale eligibile pe care trebuie să-l dețineți este de 10 capete de bovine, 150 ovine (60 ovine în zona montană) și 50 caprine. Un animal în minus vă exclude de la plata subvenției. AGROINFO vă spune în ce condiții puteți înlocui un animal solicitat la plata sprijinului cuplat astfel încât să încasați banii de la APIA.

NOTIFICAȚI APIA ÎN TERMEN DE 10 ZILE LUCRĂTOARE!

Animalul solicitat în cererea unică de plată, depusă în anul 2020, pentru sprijinul cuplat zootehnic, SCZ, supus unei circumstanţe naturale, care se notifică la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, APIA, în maxim 10 zile lucrătoare de la data emiterii documentului doveditor, poate fi înlocuit cu alt animal, existent în exploatația cu cod ANSVSA până la data notificării, fără pierderea dreptului la plata sprijinului, în următoarele condiţii:

27

a) beneficiarul să nu fi fost informat de APIA în privinţa unei neconformităţi din cererea unică de plată;b) beneficiarul să nu fi fost informat cu privire la intenţia APIA de a efectua un control la faţa locului;c) animalul, care înlocuieşte animalul cu circumstanţă naturală, trebuie să îndeplinească toate condiţiile de acordare la data notificării către APIA a cazului de circumstanţă naturală;d) beneficiarul trebuie să depună documentaţia specifică pentru animalul care înlocuieşte animalul cu circumstanţă naturală.

Potrivit legislației europene în vigoare, APIA acceptă drept cazuri de circumstanţă naturală următoarele situaţii care nu sunt din culpa solicitantului: moartea unui animal ca urmare a unei boli, moartea unui animal, ca urmare a unui accident pentru care beneficiarul nu poate fi considerat răspunzător, sacrificarea de necesitate a unui animal din cauze pentru care solicitantul nu poate fi considerat responsabil, moartea animalului solicitat în cerere, cauzată de imposibilitatea de a făta.

DETALII AICI DESPRE FORȚA MAJORĂ ȘI CIRCUMSTANȚA NATURALĂ!Solicitantul trebuie să aducă la cunoştinţa CJ/CL APIA‚ cazurile de circumstanţă naturală, în scris, conform prevederilor art. 32 paragraful 1 din Reg. Delegat UE nr. 640/2014 cu modificările și completările ulterioare, printr-o Înştiinţare (Anexa 8) în termen de 10 (zece) zile lucrătoare de la data emiterii documentului doveditor.

CUANTUM SCZ PE CAP DE ANIMAL PENTRU ANUL 2019

Sprijin cuplat bivolițe de lapte 164,5207 euro/cap de animal = 781,4075 lei/cap de animal

Sprijin cuplat vaci de lapte 379,7155 euro/cap = 1.803,4967 lei/cap de animal

Sprijin cuplat taurine din rase de carne și metișii acestora  237,4446 euro/cap = 1.127,7668 lei/cap de animal

Sprijin cuplat ovine/caprine 17,7173 euro/cap de animal = 84,1500 lei/cap de animal

ATENȚIE! CAMPANIA DE DEPUNERE A CERERII UNICE DE PLATĂ LA APIA SE DESFĂȘOARĂ ÎN PERIOADA 2 MARTIE-15 MAI 2020!

28

ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

DAȚI ALARMA LA APIA! NU PIERDEȚI SUBVENȚIA!Agroinfo 18 februarie 2020 -

SUBVENȚII APIA 2020. Toți fermierii români care solicită, anul acesta, subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) trebuie să cunoască informațiile cu ajutorul cărora își salvează subvențiile și sunt scutiți de sancțiuni. AGROINFO vă spune, pe baza datelor furnizate nouă de APIA, ce înseamnă forța majoră și circumstanțele excepționale. Atenție, este un termen pe care sunteți obligați să-l respectați.

NOTIFICAȚI APIA ÎN TERMEN DE 15 ZILE LUCRĂTOARE!

Forța majoră și circumstanțele excepționale sunt recunoscute în următoarele cazuri, potrivit art. 30, alin. (1) din OUG nr. 3/2015, cu modificările și completările ulterioare:

a) decesul beneficiarului;b) incapacitatea profesională pe termen lung a beneficiarului;c) o catastrofă naturală gravă care afectează puternic exploatația agricolă;d) distrugerea accidentală a clădirilor destinate creșterii animalelor, aflate pe exploatația agricolă;e) o epizootie sau o boală a plantelor care afectează parțial sau integral șeptelul sau, respectiv, culturile beneficiarului;f) exproprierea întregii exploatații agricole sau a unei mari părți a acesteia, dacă exproprierea respectivă nu ar fi putut fi anticipată la data depunerii cererii.

Potrivit art. 31 din OUG nr.3/2015 cazurile de forță majoră și circumstanțele excepționale se notifică în scris la APIA, furnizându-se în același timp dovezi relevante care atestă apariția situațiilor prevăzute la art. 30 alin. (1), în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care beneficiarul sau succesorul său în drepturi este în măsură să trimită respectiva notificare.

CE ESTE CIRCUMSTANȚA NATURALĂ? SITUAȚIILE ÎN CARE APIA NU TAIE DIN SUBVENȚIILE CRESCĂTORILOR DE ANIMALE!

Nerespectarea angajamentelor asumate ca urmare a unui caz de forţă majoră / circumstanţă excepţională (în conformitate cu art. 30 din OUG 3/2015) cu modificările și completările ulterioare, cu condiția ca fermierul să

29

informeze în scris APIA în acest sens, în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care solicitantul /succesorul său în drepturi se află într-una din situațiile prevăzute mai sus, recunoscute de APIA ca forță majoră. (15 zile lucrătoare de la data emiterii documentului doveditor).

Nerespectarea perioadei de reținere a animalelor ca urmare a unei circumstanţe naturale (în conformitate cu prevederile art. 32 din Reg. Delegat (UE) nr. 640/2014) cu modificările și completările ulterioare, cu condiţia ca fermierul să informeze în scris APIA în acest sens, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii documentului doveditor.

Circumstanţa naturală produsă după termenul limită de reținere nu influenţează acordarea ajutorului național tranzitoriu, ANTZ ovine/caprine și/sau a sprijinului cuplat, SCZ, înştiinţarea circumstanţei nefiind obligatorie.

În cazul în care fermierul depăşeşte termenul prevăzut la art. 31 din OUG 3/2014 cu modificările și completările ulterioare, inştiinţarea depusă la APIA nu se ia în considerare. În cazul în care sunt respectate toate celelalte condiţii de acordare, inclusiv perioada de reținere până la data evenimentului, animalele supuse circumstanţelor naturale nu sunt determinate la plată, dar nici nu sunt animale cu neconformități, fiind exceptate de la aplicarea sancțiunilor administrative.

Potrivit legislației europene în vigoare, APIA acceptă drept cazuri de circumstanţă naturală următoarele situaţii care nu sunt din culpa solicitantului:

- moartea unui animal ca urmare a unei boli.

Documentele care atestă cazul de circumstanţă naturală şi care se depun de către solicitant la dosarul cererii unice de plată - declarația privind sectorul zootehnic sunt formularul declarare eveniment (F3) şi alt document emis de ANSVSA / DSVSA din care să reiasă boala care a cauzat moartea animalului.

- moartea unui animal, ca urmare a unui accident pentru care beneficiarul nu poate fi considerat răspunzător.

Se acceptă în baza procesului verbal de constatare, emis de instituţia abilitată să constate accidentul (de ex. poliţia rutieră, poliţia feroviară), din care să reiasă că solicitantul nu este vinovat de accident.

- sacrificarea de necesitate a unui animal din cauze pentru care solicitantul nu poate fi considerat responsabil:

30

a) ca urmare a depistării, de către medicul veterinar, a unei afecțiuni ce nu a putut fi remediată prin tratament, se acceptă în baza documentului sanitar-veterinar care să certifice boala și a formularului de mișcare F2;b) ca urmare a unui accident, se acceptă în baza documentului sanitar-veterinar care să certifice motivul sacrificării și a formularului de mișcare F2.

- moartea animalului solicitat în cerere, cauzată de imposibilitatea de a făta, se poate accepta în baza documentului sanitar-veterinar și a formularului declarare eveniment (F3)

IMPORTANT! Agenția de Plăți le recomandă fermierilor ca, înainte de a merge la Centrele APIA să depună cererea unică pentru subvențiile aferente anului 2020, să se prezinte la Primărie pentru a verifica în Registrul Agricol situația terenului pe care îl utilizezi, în vederea eliberării adeverinţei de către primării conform înscrisurilor din Registrul Agricol, aferente anului de cerere, iar dacă ai în exploatație și animale să verifici situația acestora în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE) cu ajutorul medicului veterinar concesionar, asociației sau propriilor evidențe, dacă este utilizator Sistemul Național de Înregistrare și Identificare Animale, SNIIA.

ATENȚIE! CAMPANIA DE DEPUNERE A CERERII UNICE DE PLATĂ LA APIA SE DESFĂȘOARĂ ÎN PERIOADA 2 MARTIE-15 MAI 2020!

Subvenții plătite de APIA pentru crescătorii de capre  Autor 18 februarie

2020 Fermierii care dețin capre sau țapi în exploatație primesc și în Campania 2020 bani de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură pentru Sprijinul Cuplat Zootehnic cu o condiție: să dețină minimum 50 și maximum 500 de capete de femele caprine și/sau țapi, inclusiv, pe beneficiar, în exploatații cu cod ANSVSA. Beneficiarii, fermieri activi care solicită sprijin cuplat pentru specia caprine trebuie să îndeplinească cumulativ o serie de condiţii. Și anume, să solicite sprijinul pentru un efectiv de minimum 50 și maximum 500 de capete de femele caprine și/sau țapi, inclusiv, pe beneficiar, în exploatații cu cod ANSVSA, care au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de

31

solicitare. În plus, solicitanții cu un efectiv mai mare de 500 de capete de femele caprine și/sau țapi de reproducție beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 500 de capete de femele caprine și/sau țapi. Femelele caprine și/sau țapii de reproducție din exploatație pentru care beneficiarul solicită SCZ să aibă vârsta de maximum 8 ani femelele și, respectiv, 6 ani țapii de reproducție la data limită de depunere a cererii de plată, iar efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat și înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată. Totodată, beneficiarii trebuie să dețină registrul individual al exploatației, completat și actualizat în conf. cu prevederile Reg. (CE) nr. 21/2004, iar femelele caprine și/sau țapii de reproducție pentru care se solicită SCZ trebuie să fie menținuți, pe o perioadă de reținere de 100 de zile de la data-limită de depunere a cererilor unice de plată, în exploataţia pentru care s-a depus cererea unică de plată sau în exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care a fost transferat temporar pentru păşunat. Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care în perioada celor 100 de zile au suferit intrări, respectiv ieşiri în/din exploataţiile deţinute de acelaşi beneficiar, iar ţapii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrişi în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală. Efectivul de femele caprine înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală sau suplimentară, pentru care se acordă SCZ respectă raportul de sexe de minimum un ţap înscris în registrul genealogic al aceleiaşi rase, secțiunea principală la 35 de femele caprine.

Cererea unică de plată pentru sprijinul cuplat trebuie însoțită de documentele specifice și anume, o adeverinţă eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei, vizată de către Oficiul pentru Zootehnie județean, prin care se confirmă înscrierea berbecilor/ţapilor în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală, înscrierea/înregistrarea ovinelor / caprinelor pentru care se solicită SCZ, în Registrul genealogic al rasei, secțiunea principală sau suplimentară, dar și numărul și femelele ovine/caprine pentru care solicită SCZ detaliate pe crotalii, numărul și berbecii/ţapii înscriși în Registrul genealogic al rasei detaliați pe crotalii și respectarea raportului de maximum 35 de femele ovine/caprine la un

32

berbec/țap înscris în registrul genealogic al aceleiaşi rase. În plus, este nevoie de o adeverinţă eliberată de Oficiul pentru Zootehnie județean, prin care se confirmă respectarea raportului de maximum 35 femele ovine/caprine neînscrise și neînregistrate într-un registru genealogic al rasei la un berbec/ţap cu certificat de origine și numărul și femelele ovine/caprine pentru care solicită SCZ detaliate pe crotalii și numărul de berbeci/ţapi, cu certificat de origine.

Cuantumul SCZ pentru anul 2019 a fost de de 17,7173 euro/cap de animal adică 84,15 de lei pe cap de animal. Pe lângă acest sprijin fermierii primesc și Ajutorul Național Tranzitoriu în cuantum de 4,7157 euro/cap de animal adică 22,397 de lei/cap de animal. Cererile Unice de Plată se depun la Centrele judeţene/locale APIA şi al Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 02 martie – 15 mai 2020. Fermierii vor depune la APIA o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

AFIR si FINANTARI

MADR: fonduri europene de 14,9 milioane de lei trebuie returnate Februarie 18, 2020

Potrivit ministrului Agriculturii, Adrian Oros, ANPA va trebui sa returneze catre UE o suma de 14,9 milioane de lei. Suma provine dintr-o finantare europeana, al carei scop era crearea unei burse de peste la Tulcea, noteaza Agerpres.

33

Conform oficialului, Comisia Europeana a fost cea care a notificat Ministerul Agriculturii cu privire la necesitatea restituirii fondurilor, ca urmare a neregulilor depistate in ceea ce priveste inregistrarea proiectului.

„Au facut la un moment dat, in 22 martie, au inaugurat bursa de peste. Practic, ce se dorea cu aceasta bursa de peste? Practic, sa se liciteze si sa comercializeze toata productia piscicola din Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii. Trebuiau sa aiba un sediu, un punct de colectare la Chilia, mijloace de transport si un sistem informatic. La auditul care a fost facut de Curtea de Conturi, nu de catre noi, s-a constat urmatoarele: singurele tranzactii care s-au facut au fost doua tranzactii in ziua inaugurarii. Totul a fost doar pentru acea zi a inaugurarii. Apoi, deficiente grave: punctul de colectare nefunctional, fara apa, fara nimic, navele de transport nu erau inregistrate si nu era obtinuta nicio autorizatie esentiala”, a declarat Adrian Oros.

Corpul de control, verificari la proiectul din Tulcea

“Cand auditul se va termina, pentru ca am trimis si noi Corpul de control, (…) sa vedem ce s-a intamplat, cine este vinovat pentru pierderea acestor sume si pentru aceste investitii facute, in opinia noastra, prost, sa vedem cum putem salva ideea. Ideea este generoasa, de a avea o bursa de peste si de a stimula productia de peste care este in Romania, pentru ca noi deocamdata cumparam de afara cam 85% din consumul de peste”, a adaugat ministrul.

ALTELE

IOHANNIS: MEDIUL RURAL NU POATE FI CONDAMNAT, LA INFINIT, LA SARACIE Agroromania.ro 18 Feb. 2020

Klaus Iohannis, presedintele Romaniei, arata ca mediul rural nu poate fi condamnat, la infinit, la saracie si subdezvoltare. Declaratia a fost facuta in cadrul unui eveniment organizat de Asociatia Comunelor din Romania.

"Mediul rural nu poate fi condamnat, la infinit, la saracie si subdezvoltare. Aproape jumatate din populatia Romaniei nu este conectata la sistemul de canalizare si doar unul din trei romani care locuiesc in mediul rural este deservit de sistemul public de alimentare cu apa", a aratat el.

34

Potrivit presedintelui, exista o serie intreaga de probleme care "apasa greu pe umerii" comunitatilor locale.

 "Am sustinut, in repetate randuri, ca dezvoltarea comunitatilor locale nu poate fi realizata in absenta fondurilor, care nu doar ca trebuie sa fie suficiente pentru a acoperi nevoile de pe plan local, ci trebuie sa aiba si o alocare predictibila. Exemplul ultimilor ani ne-a aratat ce rezultate dezastruoase se pot genera prin politici care nu tin cont de aceste premise esentiale. Bugete construite nerealist, ignorarea unor reguli elementare privind finantele publice, subfinantarea cronica a necesarului de investitii, fonduri alocate dupa bunul plac al puternicilor zilei, toate aceste practici au blocat pur si simplu dezvoltarea comunitatilor. Acea perioada, marcata de incompetenta si diletantism, s-a incheiat, in sfarsit", a sustinut Iohannis.

 El a afirmat ca actualul executiv a crescut alocarile pentru acest an si are ca prioritati dezvoltarea rurala, sprijinirea comunitatilor locale prin programe finantate atat de la bugetul de stat, cat si din fonduri europene, modernizarea si eficientizarea administratiei publice locale.

 Mai mult, seful statului a subliniat ca investitiile trebuie sa se realizeze tinand cont de nevoile din teritoriu.

 "Nu trebuie sa mai vedem parcuri excesiv pavoazate si costisitoare, amenajate in mijlocul campului sau la marginea satului, in conditiile in care localitatile respective nu sunt racordate la reteaua de apa si nici la reteaua de canalizare. Cu alte cuvinte, nu ne mai permitem sa avem subdezvoltare si risipa. Avem, totodata, nevoie de programe dedicate dezvoltarii spiritului antreprenorial in mediul rural, de posibilitati concrete de atragere a tinerilor in agricultura si de valorificarea intregului potential al patrimoniului cultural de care dispune fiecare colectivitate locala", a spus Iohannis.  

Presedintele a transmis ca accesarea fondurilor europene trebuie sa constituie o prioritate pentru fiecare administratie din Romania.

Ludovic Orban: Fonduri pentru dezvoltarea comunelor din România prin PNDL 3 Angelica Lefter - 17 februarie 2020

Vești bune pentru primarii de comune din România, primite chiar de la șeful Guvernului! Prim-ministrul României, Ludovic Orban, a participat, astăzi, luni – 17 februarie, la Adunarea generală a Asociaţiei Comunelor din România, eveniment ce se desfășoară sub

35

genericul ”Satul românesc, parte integrantă a ruralului european”, în perioada 16-19 februarie.

Cu acest prilej, Ludovic Orban i-a asigurat pe primari de existența unui viitor Program Național de Dezvoltare Locală 3 (PNDL 3), însă a atras atenția că sute de proiecte din PNDL 1 nu au fost încă finalizate, iar fondurile riscă să fie rambursate către Uniunea Europeană:

”Va exista cu siguranță un PNDL 3, să nu aveți niciun fel de emoție în această privință. Pe de altă parte, să-mi permiteți să vă spun că, din păcate, avem la finanțare proiecte din PNDL 1, de ordinul sutelor, care în mod normal ar fi trebuit să fie finalizate și care să nu degreveze alocațiile bugetare care au fost destinate pentru PNDL 2, încă mai sunt proiecte pe Ordonanța 7, dacă vă puteți imagina, care însă sunt finanțate în cadrul bugetului Ministerului Lucrărilor Publice și Dezvoltării Regionale, sigur că trebuie o anumită prioritizare. Aici să nu se supere nimeni dacă vom încerca, nu cred că era absolut necesar ca de la CNI (Compania Națională de Investiții – n.r.) să finanțăm un stadion în Alexandria. Eu cred că resursele financiare puteau fi alocate mult mai eficient spre proiecte în comunitățile rurale și cu banii respectivi să finanțăm proiecte care erau mult mai utile și necesare. De asemenea, trebuie să existe și o rigoare în derularea proiectelor (…) Suntem, într-un risc major de a pierde 2 miliarde de euro, de a fi obligați să rambursăm către Uniunea Europeană acești bani, pentru că sunt 7 județe unde nu am să finalizăm lucrările pe POS (Programul Operațional Sectorial) Mediu”, a punctat premierul în cadrul discursului său.

Despre PNDL 3, Ludovic Orban, a adus în discuție nevoia unei metodologii care să răspundă nevoilor concrete ale beneficiarilor, tocmai pentru a satisface scopul final, acela de dezvoltare a comunităților rurale.

”PNDL 3 când îl gândim, îl gândim cu câteva lucruri simple. Trebuie să fie un program complementar programelor care beneficiază de finanțatre europeană și trebuie să răspundă unor nevoi reale, care în general există în comunitățile rurale, pentru care vom lansa apelul. Selectarea proiectelor trebuie să se facă mai puțin prin subiectivismul unui ministru și mai degrabă pe baza unei metodologii, astfel încât să avem garanția că proiectele pe care le finanțăm sunt proiecte necesare, care să ducă la generarea unor perspective de dezvoltare a acestor comunități locale”, a declarat prim-ministrul Ludovic Orban.

Ludovic Orban a mai anunțat că Executivul pregătește o hotărâre de guvern prin care va fi stabilită metodologia privitoare la asigurarea ca resursă pentru bugetul consiliilor locale și judetene a 80 la sută dintre redevențele pe

36

exploatările de suprafață de pe raza localităților. Totodată, prim-ministrul a dat asigurări că se încearcă finațarea lucrărilor pe PNDL 2.

”Pregătim Hotărârea de Guvern pe care o vom adopta probabil săptămâna viitoare privind normele metodologice privitoare la asigurarea ca resursă pentru bugetul consiliilor locale și consiliilor judetene a 80% dintre redevențele pe exploatările de suprafață de pe raza localităților.

De asemenea, încercăm să asigurăm finațarea lucrărilor pe Programul Național de Dezvoltare Locală, pe PNDL 2, sigur cu rigoarea pe care au impus-o, astfel încât să avem convingerea că există o corespondență între situațiile de lucrări avizate și realitatea din teren, astfel încât să avem garanția că finanțăm lucrări efectiv efectuate. De asemenea, pot să vă spun câteva lucruri privitoare la implicarea noastră în negocieri. Știți foarte bine că este în curs de negociere bugetul Uniunii Europene pe perioada 2021-2027. În negocierile pe care le purtăm, evident avem în vedere să asigurăm resurse financiare pentru continuarea proiectelor de dezvoltare ale localităților rurale. Pot să vă spun că încercăm să negociem o creștere a felexibilității, de exemplu între Pilonul I, care înseamnă părți directe, și Pilonul II, care înseamnă investiții în dezvoltarea rurală. Să creștem flexibilitatea de la 5% la 10%, astfel încât să avem posibilitatea în cazul în care există resurse suplimentare, să facem suplimentarea banilor către Pilonul II – proiectele cu finanțare europeană, pentru dezvoltarea comunităților locale. De asemenea, încercăm să gândim alte proiecte care să poată să susțină comunicarea proiectelor locale din mediul rural, pentru că fiecare dintre dumnevoastră vă doriți dezvoltarea comunității locale, vă doriți dezvoltare economică, vă doriți practic perspective care să ofere o calitate a vieții crescută în fiecare comunitate, perspective pentru fiecare cetățean de a putea să trăiască în condiții mai bune”, a declarat prim-ministrul Ludovic Orban.

O altă veste importantă este că Guvernul încearcă să simplifice drumul banilor, astfel că se încearcă o direcționare directă a fondurilor către comunitățile locale, fără a fi repartizate de la nivel central.

”Deja am luat decizia, sigur că nu am adoptat încă actul normativ, în cadrul ideii noastre de simplificare și descentralizare, nu dorim ca fondurile care sunt alocate către comunitățile locale să mai treacă și pe la nivel central și din cauza asta vrem înființarea de autorități de management la nivelul agențiilor de Dezvoltare Regională, astfel încât managementul proiectelor pe fiecare regiune de dezvoltare să fie realizat direct de Agențiile de Dezvoltare Regională care practic sunt constituite de autoritățile locale, care fiecare va avea o autoritate de management, astfel încât să nu mai fie necesar să ne

37

plimbăm pe la București să mai facem categorii de proceduri suplimentare și să simplificăm posibilitatea de a accesa fonduri europene”, a menționat șeful Executivului.

Cei peste 550 de primari ai comunelor din România participă în cadrul evenimentului și la alte întâlniri cu reprezentanți ai ministerelor de resort, printre care cel al Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Ministerul Finanțelor Publice sau Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

MASURILE POPAM 2014-2020, PROMOVATE IN 10 MARTIE, LA SIBIU 18 Februarie 2020 Georgiana

Directia Generala Pescuit – Autoritatea de Management (DGPAM) POPAM va organiza in 10 martie 2020, la Hanul Patrisiei (Cartisoara, judetul Sibiu, Romania) un eveniment de promovare a masurilor din cadrul POPAM 2014-2020 si de consultare cu factorii interesati, cu privire la cele mai relevante operatiuni care urmeaza a fi introduse in noua perioada de programare a POPAM 2021-2027.

La acest eveniment sunt invitatet toate persoane interesate din judetele: Sibiu, Harghita, Covasna, Brașov, Prahova, Dambovita.

Expunerile vor fi realizate de catre: Secretarul de Stat coordonator dl Gheorghe STEFAN, conducerea Directiei Generale Pescuit – Autoritatea de Management pentru POPAM si experti implicati in gestionarea FEPAM.

NOI OBLIGATII ALE AGRICULTORILOR 18 Februarie 2020 Georgiana

Proprietarii de pamanturi, dar si agricultorii care lucreaza terenuri in arenda, pe langa indatoririle de curatare si intretinere pe care le aveau pana acum, vor trebui sa protejeze solurile si sa ia masuri daca acestea sunt degradate, pentru alfel vor putea fi amendati, arata un proiect de lege privind protectia solurilor.

38

In prezent, agricultorii care primesc subventii trebuie sa curete terenurile si sa le intretina, dar nu au inca nicio obligatie momentan referitoare la protejarea solurilor, cu toate ca expertii au avertizat ca mai putin de o treime din terenul arabil al tarii mai este foarte roditor.

Singurii care sunt interesati de calitatea solului sunt fermierii care folosesc fertilizanti pentru a obtine productii mari.

Autoritatile vor stabili perimetrele afectate, iar proprietarii si arendasii vor suporta costurile legate de refacerea solului. Cei care nu pot efectiv sa intretina pamantul nu vor fi exceptati de la aceste obligatii, potrivit proiectului de lege care se pregateste de catre Parlament.

Daca va fi adoptat proiectul legislativ, persoanele fizice care nu vor lua masuri pentru conservarea si protectia solului vor risca amenzi pana la 5.000 de lei. Pentru firme, amenzile sunt de pana la 50.000 de lei.

Din cele 31 mld. euro fonduri structurale alocate perioadei 2014-2020, România a luat doar 11,6 mld. euro - o rată a absorbţiei de 38%. Topul judeţelor care au luat cele mai mari finanţări. Ilfovul este pe primul loc, iar Brăila pe ultimul Miruna Diaconu 18.02.2020, 19:15 290

În topul judeţelor care au obţinut cele mai mari finanţări în exerciţiul financiar 2014-2020, Ilfov are 60 de contracte, cu o valoare a finanţării UE a contractelor semnate de peste 7 mld lei.

 România a absorbit până la finalul lui ianuarie 2020 11,6 miliarde euro din cele 31 miliarde euro fonduri alocate de Comisia Europeană în exerciţiul financiar 2014-2020. România are o rată a absorbţiei fondurilor europene de 38%, sub media europeană de 41%, arată datele Ministerului Fondurilor Europene.

„Mai avem 11 luni (până la finalul lui 2020 – n.red.) să lansăm calluri şi să contractăm companii. Dacă nu vom atinge 90% rată de absorbţie, va fi un eşec pentru guvern. Dacă nu se va ţine cont de eliminarea piedicilor în atragerea de fonduri, precum birocraţia excesivă, o să consemnăm undeva la 70% absorbţie la final de an, prin urmare sub nivelul exerciţiului financiar anterior, 2007-2013, când am avut o rată de absorbţie de 79% într-o perioadă de timp identică“, spune Petru Luhan, consultant pe fonduri europene.

Petru Luhan precizează că în primii doi ani din actualul exerciţiu financiar ministerele competente nu au acordat acreditări pentru a se putea începe procedura de atragere de fonduri europene, iar birocraţia excesivă este un impediment pentru atragerea de fonduri europene: de multe ori evaluarea

39

unui proiect durează circa un an, în timp ce callul pentru finanţarea unui proiect durează o lună. Guvernul Orban a bugetat în acest an investiţii publice de 50,5 mld. lei - bani din buget şi din fonduri europene. Din această sumă, guvernul aşteaptă de la Bruxelles 29 mld. lei, adică 57,6%  din sumele estimate pentru investiţii. Este o aşteptare foarte mare, pentru că sumele bugetate de la Uniunea Europeană sunt peste cele estimate din veniturile bugetului. Dacă banii de la UE nu vin, două sunt consecinţele: structura deficitului bugetar se va schimba, iar investiţiile vor rămâne pe hârtie.

În clasamentul judeţelor din România care au obţinut cele mai mari finanţări ale contractelor semnate în exerciţiul financiar 2014-2020, Ilfov se situează pe primul loc cu o valoare totală a contractelor semnate de 10,4 miliarde lei, 2,1 mld. euro (sumele sunt transmise de Ministerul Fondurilor Europene în lei), cu peste 7 mld. lei finanţare UE.

Această sumă este alocată pentru doar 60 de contracte de finanţare semnate, ceea ce înseamnă că vorbim de proiecte mari. La polul opus se află Teleorman, care  a obţinut finanţări europene de doar 264 milioane lei, cu peste 50 de contracte.

În actualul exerciţiu financiar (2014-2020), judeţul Ilfov a atras finanţări prin Proiectul Operaţional de Infrastructură Mare de circa 6 miliarde lei, pentru doar 5 contracte de finanţare.

40

În clasamentul judeţelor cu cele mai mari finanţări ale contractelor semnate în exerciţiul financiar actual, judeţul Ilfov este urmat de municipiul Bu-cureşti, unde au fost semnate 312 contracte cu o finanţare UE în valoare de 5 miliarde lei (1,7 mld. euro). Pe al treilea loc în acest clasament se află Constanţa, cu o finanţare UE de 4,3 mld. lei, cu 236 contracte de finanţare semnate. În top cinci judeţe cu cele mai mari finanţări UE, ultimele două locuri sunt ocupate de Cluj, 3,4 mld. lei finanţare UE, cu 411 de contracte, şi Dolj, cu finanţări de 2,7 mld. lei cu 233 contracte semnate.

Deşi nu se regăsesc pe primele locuri în clasamentul judeţelor cu cele mai mari finanţări ale contractelor semnate, sunt judeţe care au reuşit să atragă finanţări de peste 1 miliard lei precum Timiş (1,7 mld. lei), Tulcea (1,8 mld. lei), Bihor (1,7 mld. lei), Galaţi (1,6 mld. lei) şi Iaşi (1,4 mld. lei).

La polul opus al judeţelor care au atras cele mai mari finanţări UE  în perioada de finanţare 2014-2020 se află, după Teleorman, judeţul Brăila, care a atras 278 de milioane lei cu doar 47 contracte, urmat de Covasna (300 mil. lei) şi Ialomiţa (370 mil. lei).

România are o rată a absorbţiei a fondurilor europene de 38%, sub media europeană, care se situează la 41%. La nivelul Europei, Bulgaria are aceeaşi rată de absorbţie ca România, de 38%, pe când vecinii unguri au 43%. La nivel regional, Polonia, 43%, şi Cehia, 40%, sunt peste România în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene.

Cele mai mari finanţări UE către România s-au dus către Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, circa 4,8 miliarde de euro, urmat de Programul Operaţional Infrastructură Mare, 2,7 mld. euro, iar cele mai mici finanţări au fost în Proiectul Operaţional Pescuit şi Afaceri Maritime, 52 milioane lei.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie europeană

Decizia de punere în aplicare nr. 220/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 979] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 44 din 18.02.2020. A intrat în vigoare la 18.02.2020

41

Regulamentul de punere în aplicare nr. 207/2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 142/2011 în ceea ce priveşte importurile de hrană pentru animale de companie din Arabia Saudită (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 43 din 17.02.2020. A intrat în vigoare la 17.02.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 209/2020 privind anumite măsuri de protecţie vizând pesta porcină africană în Grecia [notificată cu numărul C(2020) 962] (Numai textul în limba greacă este autentic) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 43 din 17.02.2020. A intrat în vigoare la 17.02.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 210/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/47 privind măsurile de protecţie vizând gripa aviară înalt patogenă de subtip H5N8 din anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 963] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 43 din 17.02.2020. A intrat în vigoare la 17.02.2020

Regulamentul nr. 205/2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2073/2005 în ceea ce priveşte Salmonella în carnea de reptile (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 43 din 17.02.2020. A intrat în vigoare la 17.02.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 206/2020 de autorizare a introducerii pe piaţă a pulpei de fructe, a sucului cu pulpă şi a sucului concentrat cu pulpă de Theobroma cacao L. ca aliment tradiţional provenit dintr-o ţară terţă, în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului, şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 43 din 17.02.2020. A intrat în vigoare la 17.02.2020

Regulamentul delegat nr. 217/2020 de modificare, în vederea adaptării la progresul tehnic şi ştiinţific, a Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor şi de rectificare a regulamentului menţionat (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 44 din 18.02.2020. A intrat în vigoare la 18.02.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 202/2020 de acordare a unei autorizaţii a Uniunii pentru familia de produse biocide "Iodine Teat Dip Products" (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 43 din 17.02.2020. A intrat în vigoare la 17.02.2020

42

INTERNE

Fermier cu grâul distrus şi ameninţat de ciobani: ”Mi-am angajat bodyguard, voi merge în instanță!” agrointeligenta.ro - 17 februarie 2020

În ciuda noilor prevederi din Legea Vânătorii care interzice pășunatul pe perioada iernii, dar mai ales pe suprafețe pe care crescătorul nu le are în exploatare, cazurile de animale care distrug culturile de toamnă sunt în creștere. În special din zona de sud ne vin informații de situații tot mai numeroase în care grâul și rapița sunt distruse complet de către turmele mânate iresponsabil pe suprafețele lucrate de fermieri.

În județul Dolj, conflictele dintre fermieri și ciobani încep să escaladeze. Un caz concret se află în localitatea Vîrvoru de Jos, acolo unde agricultorul căruia i s-au distrus culturile a decis să urmeze calea legală pentru a-și recupera paguba. A sesizat Primăria cu privire la pășunatul ilegal de pe terenul său, iar comisia de constatare a pagubelor a scos la iveală că într-o tarla o suprafață de aproximativ 30 de hectare a cultură de grâu a fost afectată, în timp ce într-o altă tarla, circa 2.500 de metri pătrați de grâu erau pus la pământ de animale. ”Plantele rămase erau călcate și îngropate în sol de către copitele animalelor – existând numeroase urme de copite de caprine și ovine, precum și excremente ale acestora”, se arată în nota de constatare.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO a luat legătura cu fermierul și a aflat că în spatele documentului oficial se află o situație demnă de Vestul Sălbatic. ”Nu este prima dată când prind în flagrant turmele de animale pe terenurile mele. Am și filmări, am fost amenințat în tot felul încât am ajuns să mă tem să merg singur la câmp. Am decis să institui pază suplimentară pentru mine și pentru suprafețele pe care le lucrez, am angajat un bodyguard. Nu mi-e deloc ușor având în vedere că am fost la control, nu am încasat nimic din subvenția pe anul 2019, iar costul cu paza este de 10.000 de lei pe lună, bani pe care îi plătesc cu acte”, ne-a declarat fermierul doljean.

Așa cum i-a fost recomandat și în nota de constatare, fermierul va merge în instanță să își recupereze paguba pe cale civilă. Spune că și-a pierdut orice speranță în sprijinul autorităților care nici măcar când sesizează ilegalitatea la 112 nu se implică pentru a-i pedepsi pe cei care distrug munca oamenilor din câmp. ”Nu știu dacă ciobanii au și pășune, dar așa ar fi normal, să aibă suprafețele lor unde să își pască animalele, nu în grâul meu. Ne este și așa

43

foarte greu cu toate problemele pe care le întâmpină, acum am ajuns să ne temem pentru viața noastră că vrem să ne apărăm pământul”, ne-a mai spus fermierul.

Fermierii români, falimentați de importurile la prețuri de dumping! agrointeligenta.ro - 17 februarie 2020

Prețuri de dumping care ucid fermele avicole românești! Comisia Europeană trebuie să protejeze crescătorii de păsări de prețurile de dumping praticate de statele terțe, declară europarlamentarul român Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European.

Fermele avicole din România sunt expuse falimentului din cauza importurilor masive din statele terțe care practică prețuri de dumping, a susținut europarlamentarul Daniel Buda în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, unde a avut loc prezentarea de către Comisia Europeană (DG AGRI) a Actului delegat al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele referitoare la gestionarea contingentelor tarifare de import și de export care fac obiectul licențelor și de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește constituirea garanțiilor în cadrul gestionării contingentelor tarifare. Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 împuternicește Comisia să stabilească regulile de gestionare a cotelor tarifare agricole (TRQ) (OMC și a celor bilaterale).

Foto: Facebook Daniel Buda

”Domnule director, aș dori să vă adresez o întrebare referitoare le mecanismul de stabilire a cantităților de carne, în special cea de pui mă interesează, care intră în Uniunea Europeană și în ce măsură țineți cont de particularitățile anumitor zone. Eu provin din România, mai exact din zona Transilvaniei, unde până nu demult, erau zeci de ferme avicole care încetul cu încetul, au dat faliment. Evident că m-a interesat această problemă, iar în

44

discuțiile pe care le-am avut cu proprietarii acestora i-am întrebat cauza falimentului. Până la urmă, carnea de pui este una accesibilă consumatorilor.

Fermierii mi-au spus foarte clar că din cauza importurilor, iar în acest sens mi-au dat exemplu cu situația din Ucraina. Aș dori să vă întreb cum protejăm totuși fermierii din Uniunea Europeană? Aceste importuri nu fac altceva decât să pună presiune foarte mare pe crescătorii europeni, generând falimentul, iar pe termen mediu și lung se va ajunge la situația în care carnea importată din afara UE o să fie la niște prețuri mult mai mari. În momentul de față, consider că avem de-a face cu un preț de dumping din partea statelor terțe. Acestea curăță fermierii din interiorul UE și ulterior, vin cu niște prețuri mult mai mari decât cele de astăzi. Aștept cu interes răspunsul dumneavoastră deoarece trebuie să le dau o explicație logică la fermierii din regiunea mea”, a spus Daniel Buda. Reprezentantul Comisiei, Michael Scannell, director „Piețe și observatorii”, i-a transmis oficialului român: „Concurența din partea importurilor pun presiune puternică asupra fermierilor noștri. Producția și consumul sunt în creștere. Sectorul cărnii de pui a crescut cu 80% în ultimii ani. Exportăm de două ori mai mult decât importăm. Știu că importăm piept de pui și exportăm tot felul de bucăți de pui care nu sunt așa de calitate, dar comerțul cu carne de pui se face pe piese separate și nu pe carcase întregi. Și în Europa consumatorii au tendința de a consuma din ce în ce mai puțin aripi de pui sau alte bucăți, ajungând-se la un echilibru. Noi exportăm bucăți ce nu se consumă aici și pe de altă parte, importăm acele bucăți care sunt cerute mai mult.

Un alt punct pe care l-a remarcat domnul Buda. Suntem foarte stricți pe controlul făcut pe importuri. Avem măsuri implementate foarte clare, cerințe, identitatea fizică, substanțe chimice, inspecții. Controalele sunt foarte stricte. Compania cea mai mare la nivel internațional nu are licență pentru a veni pe piața europeană pentru că nu satisface cerințele noastre.”

Mafia pășunilor lovește din nou! Fermier: ”La noi în comună au dispărut 800 ha de pășune!” agrointeligenta.ro - 17 februarie 2020

Un nou caz reclamat de către fermieri atrage atenția asupra intereselor uriașe din jurul pășunilor! Jurnaliștii de la Realitatea.net au investigat un caz revoltător în județul Alba, acolo unde crescătorii reclamă falsificarea titlurilor de proprietate și chiar dispariția suprafețelor de pășunat.

45

Sunt persoane care au reușit să închirieze pășuni comunale de la primării sau chiar cele care aparțin Agenției Domeniile Statului, pe ani buni, pe care apoi le subînchiriază. Astfel, obțin atât bani europeni cât și de la crescătorii de animale.

O situație cu totul specială se înregistrează în județul Alba, pe Valea Târnavelor, unde peste 1.500 de hectare de pășuni comunale au dispărut din visteria administrațiilor locale, regăsindu-se în patrimonial unor societăți comerciale.  Crescătorii de bovine s-au arătat îngrijorați și nu știu unde să mai meargă să rezolve această problemă.

Daniel Muntean, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine din județ a făcut sute de petiții instituțiilor statului, însă până acum nu a fost luată nicio măsură. ”La noi în zonă, toate terenurile agricole și pășunea comunală le-au trecut pe Titlul de Proprietate, ilegal făcut unei societăți comerciale care nu au dreptul de reconstituire. Aceștia dețin undeva la 2.000-2.500 de hectare pe Titluri de Proprietate false”, a menționat Danile Muntean.

Potrivit documentelor, în comuna Jidvei, unde acesta își desfășoară activitatea au dispărut peste 800 de hectare de pășune. Autoritățile ridică din umeri și spun că documentele sunt valabile deoarece au fost aprobate de comisia locală de fond funciar, iar ulterior avizate de comisia județeană. Până acum nimeni nu a fost tras la răspundere.

La rândul său, Dan Petrescu, președintele Asociației Profesionale a Ciobanilor din România, a tras mai multe semnale de alarmă cu privire la faptul că tocmai crescătorii de animale nu mai au acces la pășunile comunale.”Ciobanii sunt primii care nu mai au acces la pășuni, ei nu au informația, stând cu oaia, stând în munte, ei nu au informația. Informația o au cei din cadrul primăriilor care se duc și în multe cazuri cer jumate din subvenție și vă dau. Nu îmi dați nu vă dau și uite așa pierd. Eu vă dau exemplul meu cu 2.800 de oi să nu ai un metru de pășune? Din cauza cui, din cauza primarilor? Din cauza politicului? Au venit la mine să le dau șpagă, am renunțat. E posibil așa ceva?”, a declarat crescătorul de ovine Dan Petrescu, citat de realitatea.net.

Astfel, zeci de fermieri sunt obligați să renunțe la animale, pentru că fie nu mai au bani sa le dea la munte, fie nu mai au bani să le asigure hrana în lipsa pășunilor. Acolo unde mai există pășuni, cei care le-au închiriat cer taxe, ilegale, pe care mulți dintre țărani nu și le permit.

46

Pericol pentru apicultori! Familiile de albine ar putea fi decimate In feb. 18, 2020

Zilele calde cu temperaturi mai înalte decât cele caracteristice perioadei dau mari bătăi de cap nu doar producătorilor agricoli, ci și apicultorilor. Experiența prin care au trecut aceștia în anul 2018 (după două săptămâni de temperaturi înalte, au urmat înghețuri de revenire la sfârșitul lunii februarie) ar putea să se repete și în acest an.

„Albinele deja au început activitatea de depunere a puietului și se îndepărtează tot mai mult de la sursa de hrană. În anul 2018, în luna februarie, au fost înregistrate temperaturi înalte timp de circa două săptămâni, apoi au urmat geruri de până la -15°C. Din această cauză a avut de suferit nu doar puietul, ci și albinele care au consumat puiet și s-au intoxicat. Totodată, albinele nu mai erau la fel de rezistente, au devenit slabe și vulnerabile la boli. Puietul răcit se îmbolnăvește mult mai repede”, a explicat Vladimir Miron, apicultor, specialist în apicultură, pentru agrobiznes.md

Riscurile, potrivit specialiștilor, sunt mari pentru familiile cu un număr mai redus de albine, care depun activ puiet. Dacă vor fi înregistrate temperaturi reduse timp de 2-3 zile, familiile de albine ar putea fi afectate.

„În perioada de iarnă albinele au metabolismul redus și supraviețuiesc o perioadă mai lungă. În acest an, temperaturile sunt mai înalte, iar procesul metabolic se derulează mult mai activ: albinele consumă mai multă hrană, rezistența este mai redusă, dar și longevitatea este mai mică. Apicultorii trebuie să verifice rezervele de hrană. Mătcile deja au început a depune puiet, familiile mai mici sunt orientate spre depunerea puietului într-un număr mai mare. Astfel, acestea nu au capacitatea de a-l proteja. În timpul depunerii puietului, temperatura din cuib e de 34°C, iar dacă vor fi temperaturi reduse afară, o parte din albine ar putea fi afectate, mai ales cele de pe marginea cuibului”, a explicat Nicolae Eremia, doctor în apicultură.

 

47

Se redeschid targurile de animale? Anuntul facut de seful ANSVSA In feb. 18, 2020

Târgurile de animale reprezintă un subiect intens dezbătut printre fermierii români în ultimii ani. Mulți dintre aceștia și-au exprimat nemulțumirea legată de interzicerea acestor evenimente și își doresc să fie redeschise.

În ediția din 17 februarie a emisiunii ”Agricultura la Raport”, președintele Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Robert Chioveanu, a venit cu câteva vești în acest sens. Potrivit șefului ANSVSA, redeschiderea târgurilor în care se comercializează porci este exclusă, din cauza pericolului reprezentat de virusul PPA, însă este posibilă organizarea unor evenimente de expunere a animalelor din speciile ovină și bovină.

”În cadrul Consiliului Științific, am pus această problemă, care a fost ridicată de către fermieri la întâlnirea pe care am avut-o la Sibiu, săptămâna trecută. Știu că este o problemă foarte stringentă. Dacă vorbim despre redeschiderea târgurilor unde se comercializează suine, aceasta este exclusă.

O măsură pe care noi am considerat-o oportună pentru perioada următoare este deschiderea unor expoziții în care fermierii din cadrul unor asociații, numai pentru speciile ovină și bovină, vor să vină să expună animale din partea membrilor asociației. În urma analizei pe care o avem la ANSVSA, considerăm oportună această deschidere pentru anumite expoziții în anumite zone în care nu evoluează pesta porcină africană, cu respectarea măsurilor de biosecuritate. 

Avem o solicitare din partea celor de la DLG, care organizează un astfel de târg la Oradea, iar împreună cu cei de acolo analizăm această posibilitate, pentru ca fermierii din zonă, cu măsuri stricte de biosecuritate, să poată să aducă ovine și bovine și să le expună la acest târg.

48

Avem o analiză clară și o să le dăm criteriile foarte clar, după care vom veni în sprijinul fermierilor ca să poată să meargă la o expoziție și să-și aducă animalele din specia ovină și bovină, ca să poată fi văzute și să interacționeze cu fermierii, respectând niște măsuri de biosecuritate și de organizare foarte stricte”, a declarat Robert Chioveanu pentru AGRO TV.

Cine este Marcel Sirghiac, noul Director National de Vanzari al Agrii Romania In feb. 18, 2020

Agrii România anunță că începând cu luna februarie, Marcel Sîrghiac se alătură echipei, ocupând funcția de Director Național de Vânzări. Marcel Sîrghiac are 39 de ani, și o bogată experiență în agribusiness, de mai bine de 16 ani.

În calitate de Director Național de Vânzări al companiei Agrii România, Marcel Sîrghiac coordonează activitatea directorilor regionali de vânzări, având un rol esențial atât în poziționarea competitivă a companiei pe piața distribuției de inputuri, cât și de a dezvolta strategii de business la nivel național, prin care Agrii România să valorifice în mod pozitiv oportunitățile pieței.

Despre venirea lui Marcel Sîrghiac în cadrul echipei, CEO Agrii România, Monalisa Ungureanu adeclarat: ”Sunt convinsă că abilitățile sale, dezvoltate în piața de agribusiness din România, în poziții de vânzări și de Top Management sunt un mare avantaj pentru noi, ca echipă, și vom creea împreună un mediu de lucru, care să ne ajute să devenim și mai puternici. Îi urăm mult succes, noului nostru coleg, Marcel Sîrghiac”.

Despre Agrii România

Reamintim că, Agrii România este noul brand al companiilor Comfert și Redoxim. Agrii își propune o abordare unică, proaspătă pentru fermieri, parteneri, clienți, concentrată pe conceptul care stă la baza brandului: inteligență și inovație. Agrii România își continuă direcțiile strategice asumate, cu un accent și mai profund pe integritate, parteneriat, oameni, comunitate.

49

Scrapia, o problema reala sau neglijabila? Fermierii se plang, ANSVSA raspunde In feb. 18, 2020

Numărul de cazuri de scrapie la nivelul României este unul neglijabil, spune președintele Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Robert Chioveanu. Invitat la AGRO TV, la emisiunea ”Agricultura la Raport”, șeful ANSVSA a vorbit despre starea actuală a acestei boli în România și despre metodele de combatere a acesteia.

”Începând din anul 2002, România a notificat anual cazuri de scrapie ca rezultat al Programului Național de Monitorizare și Eradicare implementat de mai bine de 17 ani. Acestea sunt sporadice – 1211 cazuri la ovine și 9 la caprine – adică 0,08% din efectivul de animale, un procent neglijabil raportat la șeptelul de ovine și caprine de 13,5 milioane de capete.

În 2019, avem un număr de focare de 24 în județele Timiș, Alba, Argeș, Sibiu, Caraș-Severin, Constanța, Bihor, Satu Mare, iar numărul de cazuri este de 140.

Măsurile de eradicare în urma confirmării scrapiei într-o exploatație constă fie în uciderea totală a animalelor din exploatației și popularea cu ovine cu alele rezistente, fia analiza genotipică a tuturor animalelor din exploatație, urmată de sacrificarea ovinelor găsite nerezistente și păstrarea numai a celor rezistente. Acestea sunt măsurile de eradicare”, a precizat Chioveanu.

În completare a intervenit și Tamaș Peter Nagy, crescător de bovine și medic veterinar. Potrivit acestuia, România ar trebui să implementeze modelul adoptat de celelalte state membre ale Uniunii Europene și să elaboreze un program național prin care să nu mai fie autorizați la reproducție decât berbecii cu rezistență la scrapie.

”Ca medic veterinar vă spun, în celelalte state, cum ar fi Cehia, Ungaria sau Polonia, rezistența la scrapie la berbecii care se autorizează la reproducție este obilgatorie. Nu se autorizează berbeci la reproducție dacă nu se face acea rezistență la scrapie. ANSVSA cu ANZ ar trebui să elaboreze acest

50

lucru în cadrul unui program național, cum au făcut și celelalte state membre și să implementeze acest lucru”, a adăugat Tamaș Peter Nagy.

Studiu AgroGo: sezonalitatea pretului la cereale si oleaginoase In feb. 17, 2020

Una din principalele întrebări pe care și le pun fermierii și cei implicați în tranzacții agricole este care e perioada optimă pentru comercializarea cerealelor.

Câteva lucruri sunt aproape universal cunoscute, aici amintind:

Faptul că în perioada recoltării prețul cerealelor este de regulă mai mic.

Evoluția prețului are o anumită sezonalitate (și din cauza punctului de mai sus).

Fiecare sezon are specificul lui și există sezoane care ies din tiparele generale.

Plecând de la aceste premise, bursa de cereale AgroGo a făcut un studiu pe datele disponibile în ultimii 3 ani, pentru a vedea distribuția prețurilor per lună și a trage anumite concluzii. 

În acest articol vă prezentăm cum stă treaba în cazul grâului de panificație. În graficul de mai jos au fost analizate prețurile în Euro, în regim CPT Constanța (deci livrate la Constanța), de la traderi colaboratori, pentru ultimii 3 ani.

51

Se observă că perioada cea mai puțin competitivă la preț a fost formată din mai, iunie, iulie (perioada de recoltare).

Pentru această statistică au fost folosite prețuri spot, în cazul contractelor cu prețuri forward / futures (la termen), prețurile pot fi ceva mai competitive. De asemenea, să nu uităm că vorbim de prețuri medii pe lună, nu de cel mai mic ori mai mare dintr-o lună.

Impactul nebanuit al coronavirusului – pretul carnii de porc este in scadere In feb. 18, 2020

Impactul Anului Nou Chinezesc și focarul de coronavirus din China au afectat prețurile la porcine in UE la începutul acestei luni. Prețul mediu pe piața unică a scazut in medie cu 10 €, ajungand la 182,54 €/100 kg. Olanda a înregistrat cea mai mare scădere a prețului (- 19,89 euro), urmată de Franța (- 17,00 EUR), Belgia (- 13,00 EUR), Germania (- 11,65 EUR) și Polonia (- 10,66 EUR).

„Dificultățile logistice, inclusiv restricțiile temporare impuse transportului de carne între provinciile chineze, au întârziat livrarea importurilor. Pe termen scurt, cererea Chinei pentru import ar putea fi afectată negativ. Rapoartele din industrie sugerează că, cererea de carne de porc, în special din afara UE, ar putea scadea. Acest lucru poate afecta prețurile din UE la porcine timp de câteva săptămâni”, consideră Duncan Wyatt, analist principal la AHDB.

Cu toate acestea, cererea de carne de porc pe piața chineză este de așteptat să rămână crescută pentru restul anului, deoarece scăderea efectivului propriu de porci al Chinei va accelera din cauza impactului pe care coronavirusul se presupune că îl va avea asupra eforturilor de repopulare. Între timp, în China, prețul cărnii de porc a crescut, cotația medie fiind sărită de la 48,25

52

CNY (6,91 USD) la 51,46 CNY (7,37 USD). Cel mai mare preț a fost raportat în provincia Sichuan, 57,45 CNY (8,22 USD), în timp ce cel mai mic a fost în Tianjin 47,48 CNY (6,80 USD), o variație care poate fi explicată prin restricțiile temporare la transportul cărnii între provincii.

Cum scapam de PPA? Seful ANSVSA dezvaluie strategia la AGRO TV In feb. 18, 2020

Este cunoscut faptul că pesta porcină africană (PPA) a lovit din plin România, decimând populația de suine la nivelul țării și afectând, de asemenea, industria cărnii. Invitat în ediția de luni a emisiunii ”Agricultura la Raport”, președintele Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Robert Chioveanu, a venit cu detalii importante legate de strategia de combatere a PPA.

”Încă din prima clipă când mi-am început mandatul, am spus că strategia PPA este un obiectiv al mandatului meu. Am spus foarte clar că în noua strategie trebuie să fie implicați toți factorii decizionali, iar aici mă refer la fermieri, la cei care reprezintă industria alimentară, la Colegiul Medicilor Veterinari, la Ministerul Mediului și Ministerul de Interne.

Împreună cu echipa de la ANSVSA, am elaborat această strategie cu termene foarte clare, pe 3 paliere: un termen scurt – pentru anul 2020; un termen mediu – până în 2025; și un termen lung – până în 2030. Acest plan vizează în primul rând modificări privind reconfigurarea sistemului de creștere a porcilor, redefinirea exploatațiilor, fermelor comerciale și a celor non-profesionale și implicit a normelor de biosecuritate aplicabile, cu accent pe întărirea controlului pe circulația animalelor. Am început acest lucru încă din luna decembrie, când, împreună cu colegii de la Ministerul de Interne, am declanșat niște controale fără precedent, pentru a verifica și a reduce mișcarea necontrolată a suinelor. 

Una dintre prioritățile mele a fost să merg la Comisia Europeană și să obțin, la sfârșitul anului 2019, decizia grant, care prevede acordarea sumei de 15.813.000 euro României, pentru rambursarea a 75% din costurile eligibile alocate pentru despăgubiri PPA, precum și 6 milioane de euro pentru 2018 și 7,5 milioane de euro pentru 2019.

53

Strategia de combatere a PPA include un plan de măsuri. În primul rând, elaborarea proiectului de ordin comun ANSVSA – MADR pentru aprobarea normei sanitar veterinare privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de suine și pentru completarea și modificarea unor norme sanitar veterinare. În prezent, acest proiect se află postat pe site-ul ANSVSA. De asemenea, publicarea ordinului ministrului Agriculturii nr. 538/2019 pentru stabilirea dimensiunilor și a tipurilor de exploatații de suine pe teritoriul României. În prezent, gospodăriile populației și exploatațiile comerciale sunt cele două categorii care sunt incluse în aceste ordine. 

Toți gospodarii care cresc porci în exploatații non-profesionale vor putea crește până la 5 porci, iar acești porci pot fi achiziționați doar din exploatații comerciale. Le-am acordat un termen de conformare până la sfârșitul anului 2020”, a precizat șeful ANSVSA pentru AGRO TV.

Șeful ANSVSA a mai precizat că, în cazul mistreților, se impune adoptarea unor soluții mai drastice, cu precădere în zonele de sud și sud-est ale țării, unde boala este cea mai răspândită. În acest sens, este posibilă organizarea unor vânători, astfel încât zona să devină una liberă.

Cum afli singur calitatea recoltei tale? Liviu GORDEA18 februarie 2020 -

Oare cât voi recolta sezonul acesta? Voi avea grâu furajer sau de calitate superioară, bun pentru panificaţie? Voi primi preţul corect? Plătesc oare prea mult pentru cerealele pe care vreau să le achiziţionez? Câtă proteină voi avea pentru hrana animalelor? Sunt întrebări pe care cu siguranţă şi le pune fiecare fermier înainte de a intra cu combinele în câmp. 

Uneori e bine să ai răspuns la aceste dileme, pentru a-ţi crea un avantaj pe piaţă. Cine îşi permite, face analize de calitate, însă procesul nu e atât de simplu pe cât pare. Dar lucrurile sunt pe cale să se simplifice semnificativ. La Agritechnica am văzut şi chiar am avut ocazia să testez un dispozitiv portabil pentru măsurarea calităţii cerealelor, şi nu numai, invenţie a companiei finlandeze GrainSense. Cu ajutorul acestuia, fermierii pot măsura cu o precizie foarte mare şi într-un timp extrem de scurt conţinutul de proteină, umiditatea, procentul de ulei şi de carbohidraţi din boabele de cereale şi din alte culturi, iar aceşti parametri sunt afişaţi pe telefonul mobil, înlesnind astfel luarea deciziilor. Serviciul utilizează poziţionarea GPS şi oferă servicii de date bazate pe cloud.

54

Analiză în spectrul infraroşu apropiatUşor de manipulat datorită dimensiunilor sale reduse, echipamentul se bazează pe principiul spectroscopiei cu infraroşu aproapiat (NIR). Această tehnică este folosită de ani de zile în instrumente de laborator. NIR reprezintă practic metoda ideală pentru analiza rapidă de amestecuri de substanţe, cu aplicaţii în special în chimia alimentară. GrainSense susţine că este prima companie care a realizat un astfel de instrument într-un format portabil.

Datorită tehnologiei de eşantionare brevetată (boabele sunt analizate în interiorul unei „sfere de integrare”), intensitatea luminii care ajunge la detector este de câteva sute de ori mai mare decât ar fi posibil într-un mediu normal. Asta a permis construirea unui dispozitiv mic, care funcţionează cu baterie. El era deja prezent pe piaţă, numai că la Hanovra a fost expusă o versiune îmbunătăţită, care poate analiza şi boabele de porumb şi de soia. Pe perioada târgului se oferea un discount generos, de aproape o mie de euro... Altfel costul acestui dispozitiv este de 3.900 de euro (plus TVA).„De la bun început ne-am dorit să realizăm un dispozitiv de măsurare a calităţii cerealelor care să fie uşor de manipulat şi în acelaşi timp accesibil ca preţ. Pentru că asta a fost de fapt cererea din partea fermierilor”, afirmă Edvard Krogius, directorul general al companiei GrainSense. Unul dintre fermierii care au fost implicaţi activ în procesul de dezvoltare a acestui minilaborator de testare a calităţii boabelor este Max Schulman, pe care l-am întâlnit cu ocazia recentei mele vizite în Finlanda. El este de altfel şi unul dintre acţionarii de la GrainSense.

FEEDBACK POZITIV„Produsul nostru este utilizat astăzi în 20 de ţări europene, în special din nordul şi centrul continentului, inclusiv România, unde am încheiat un

55

contract de colaborare pe partea de distribuţie cu OF Systems. Avem aşteptări destul de mari în ceea ce priveşte piaţa românească”, ne-a mărturisit Edvard Krogius. Din câte am înţeles, feedback-ul celor care au folosit acest instrument este unul pozitiv. „Am testat deja acest dispozitiv şi pe cultura porumbului, în Franţa, prin intermediul grupului Euralis, care a apreciat foarte mult soluţia noastră”, spunea reprezentantul GrainSense. Trebuie menţionat faptul că analizele sunt foarte precise. Dacă discutăm de umiditate, putem spune că există o eroare de +/-0,3%, iar în cazul determinării nivelului de proteină, acurateţea este de peste 95%!

INDUSTRIE ALIMENTARA

Concursul Național Vin Bag-In-Box 2020: Câștigătorii trofeelor pentru ”Cel mai bun vin” și ”Cel mai popular” vin ”la cutie”Ramona Dascălu17 februarie 2020

Au fost desemnați câștigătorii ediției a IV-a a Concursului Național Vin Bag-In-Box, care s-a desfășurat miercuri, – 12 februarie, la restaurantul La Mama de la Muzeul Țăranului Român. În acest an, la concursul organizat de Azoc Star SRL, în parteneriat cu Smurfit Kappa Bag-in-Box (Franța) și VITOP (Italia), au fost înscrise nu mai puțin de 136 de vinuri, de la 31 de companii. Dintre acestea, la categoria ”Cel mai bun vin” au fost desemnate 30 de vinuri câștigătoare: 10 vinuri albe, 10 roze și 10 roșii. Au fost selectate apoi, din cele 30 de vinuri câștigătoare, cele mai populare vinuri.

CÂȘTIGĂTORII CONCURSULUI NAȚIONAL VIN BAG-IN-BOXDintre cei 10 vinuri câștigătoare la categoria de vinuri Albe, cel mai mare punctaj a fost obținut de Sauvignon Blanc, sec, DOC-CMD, 2019, la cutie de 3 L, de la Crama Hamangia, precum și de un Sauvignon Blanc, demisec, IG, 2018, la cutie de 10 L, de la Jidvei, Dragalase Paharele.

56

Dintre cele 10 vinuri câștigătoare la categoria Roze, cel mai mare punctaj – 86 de puncte a fost obținut de un Roze aromat de Huși, demisec, DOC, 2018, la cutie de 3 L, de la Domeniile Averești.

Dintre cele 10 vinuri câștigătoare la categoria de vinuri Roșii, cel mai mare punctaj – 83 de puncte a fost obținut de Merlot, sec, IG, 2018, la cutie de 3L, de la Crama Gîrboiu, Varancha, precum și de Fetească Neagră, sec, DOC – CMD, 2018, la cutie de 10 L, de la Domeniile Averești.

Toate cele 30 de vinuri câștigătoare vor primi nişte însemne speciale, care vor putea fi lipite pe cutiile care intră în comerţ sau care sunt distribuite în HoReCa. De asemenea, cele care au obținut cele mai mari punctaje vor primi chiar şi trofee – un robinet din aur.

57

”Cele mai populare vinuri” au fost alese dintre cele 30 de vinuri câștigătoare la categoria ”Cel mai bun vin”. Astfel următoarele vinuri au fost desemnate CELE MAI POPULARE:– Alb: proba 44, Crama Oprișor, VAL DUNA, Blanc de Roumanie, VARIETAL, 2019, 5L– Roze: proba 128, Crama Oprișor, VAL DUNA, Rose de Roumanie, demisec, 2019, 5L– Rosu: proba 78, Casa Beciu, Merlot, demisec, DOC – CMD, 2018, 3LCătălin Costiniuc va selecta 10 vinuri câștigătoare care vor fi înscrise la CONCOURSINTERNATIONAL WINE IN BOX (Franța, Toulouse, 20 martie 2020) și la VINARIUM – IWCB(Romania, Bucuresti, mai 2020) pe cheltuiala AZOC-STAR.

De asemenea, 10 vinuri distinse cu CEL MAI BUN VIN BAG-IN-BOX și cele 3 vinuri cu CEL MAI POPULAR VIN BAG-IN-BOX vor primi trofeu cu aur.

De la an la an, numărul de vinuri care au participat la Concursul Național Vin Bag-In-Box a crescut simțitor. Dacă în prima ediţie a concursului românesc au fost înscrise în concurs 70 de vinuri, în a doua ediție 100 și în a treia ediţie numărul lor a crescut la 122, iată că anul acesta numărul vinurilor înscrise a ajuns la 136, Concursul Național Vin Bag-In-Box devenind din ce în ce mai interesant pentru companiile producătoare de vinuri ambalate la cutie.

Concursul dedicat vinului ambalat Bag-in-Box este organizat de către Azoc-Star, partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est al Diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box,cu sediul central în Franța, localitatea Epernay.

58

Vinul românesc a ajuns la calitatea europeană. Mai este nevoie de promovare REDACȚIA FIR 18 FEBRUARIE 2020

Sectorul vitivinicol are un mare potențial în România, fiind unul dintre cele mai dinamice în economia locală. S-au înregistrat progrese mari din punctul de vedere al calității și al tehnologiei utilizate în producerea vinului, plantațiile de viță de vie sunt la aceleași standarde cu cele din țările occidentale, Franța sau Germania, dar trebuie să se treacă la un nivel superior, promovarea soiurilor autohtone și crearea unui brand de țară, a spus deputatul Nicolae Giugea, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților și profesor universitar la Facultatea de Horticultură din Craiova, în emisiunea Agro Jurnal difuzată duminică la Digi24.În industria vinului din România se produc aproximativ 4 milioane de hectolitri de vin anual, o cantitate insuficientă pentru satisfacerea consumului intern, de 20-22 de litri/cap de locuitor. 90% din consumul intern este acoperit de producția internă.

Producătorii autohtoni își adaptează produsele pieței interne segmentată în funcție de vârstă și de puterea de cumpărare. „Într-o piramidă socială, putem spune că mai mult de jumătate din vinurile produse în România se duc către categoria populației cu venituri modeste, și este bine, pentru că există o competiție între sectorul vinicol și cel al berarilor pe acest segment”, a declarat Dan Boboc, președintele Asociației Degustătorilor din România și decan al Facultății de Economie Agroalimentară, în emisiunea citată. Vinurile care se adresează clasei mijlocii ajung la un preț de patru euro, echivalentul în lei.

Spre deosebire de Franța, unde consumul pe cap de locuitor a scăzut de la 50 de litri la 35 de litri, în România s-a menținut constant, ceea ce înseamnă că a existat o politică de atragere a tinerilor către consumul de vin. „Tinerilor te adresezi cu un tip de produs ușor efervescent, ușor demisec, agreabil din punctul de vedere al aspectului, să „perleze”, iar, încet-încet, se vor împrieteni și cu vinul sec, descoperindu-i altfel calitățile”, a precizat Dan Boboc.

59

Boboc apreciază că vinul are două valențe: pe de o parte, este un produs ecologic, singurul E din vin fiind dioxidul de sulf, iar, pe de altă parte, are rolul de a combate alcoolismul, pentru că, la fel ca berea, este slab alcoolizat.

Sectorul vitivinicol a avut cea mai bună rată de absorbție a fondurilor europene. Din anul 2007, România a atras aproximativ 500 de milioane de euro în sectorul viei și vinului. Fondurile europene au fost utilizate pentru reconversia plantațiilor viticole, pentru promovarea vinurilor, investiții în instalații de distilare, asigurări.

Vinul produs în Uniunea Europeană reprezintă 63% din producția mondială, SUA – 8%, Argentina – 5%, Australia – 4,4%, Chile – 3,3%. Principalii producători de vin din Uniunea Europeană în anul de marketing 2018/2019 au fost: Italia (29%), Franța, Spania (26%), Germania (5,5%), Portugalia (1,5%). România a fost șasea țară producătoare de vin din UE și, potrivit estimărilor Comisiei Europene, acest clasament se menține și în anul comercial curent. Conform datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), în 2018, România a fost al 13-lea producător global de vin.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Grafic ZF: Radiografia grupului Ahold Delhaize în regiunea Europei Centrale şi de Est

60

Nemţii dau lovitura de graţie în retail. Lidl: Niciun angajat al companiei nu va câştiga mai puţin de 2.500 de lei net pe lună Cristina Rosca 18.02.2020,

Grupul german Lidl, care are 7.500 de salariaţi în România, va majora de la 1 martie 2020 veniturile angajaţilor locali. Astfel, niciun salariat al discounterului german în România nu va câştiga un venit mediu lunar brut mai mic de 4.000 de lei (aproape 2.500 de lei net). Suma include salariul, tichetele de masă, primele anuale de Paşte şi de Crăciun, precum şi alte tipuri de sporuri.

„Pentru echipele din magazinele Lidl, acest lucru înseamnă o creştere a veniturilor peste media de creştere anuală în retailul de profil. Astfel, Lidl îşi consolidează şi anul acesta poziţia de lider în topul angajatorilor din acest sector”, spun oficialii companiei. Odată cu majorarea venitului minim, compania extinde şi pachetul de beneficii şi compensaţii pentru toţi angajaţii, precum o zi liberă cu ocazia zilei de naştere, o zi suplimentară de concediu pentru cei care au o vechime mai mare de 5 ani în companie, precum şi creşteri ale sporurilor speciale.

COURTYARD BUCHAREST FLOREASCA: "Peste 80% dintre clienti sunt din segmentul corporate" M.A.Companii   18 februarie

Courtyard Bucharest Floreasca, cea mai recentă investiţie lansată de Grupul Apex Alliance în ţara noastră, a încheiat 2019 cu un grad de ocupare de aproximativ 40%, o medie remarcabilă pentru finalul de an pentru un hotel nou, se arată într-un comunicat remis Redacţiei noastre.

61

Potrivit sursei citate, preţul mediu pentru o noapte de cazare a fost de peste 80 euro, sejurul mediu s-a apropiat de două nopţi de cazare, iar cei mai mulţi clienţi au fost din zona de business a Bucureştiului, aşa numiţii clienţi "corporate" (80%), însă şi segmentul clienţilor din zona leisure a început să crească de la o lună la alta.

Adrian Adam, General Manager Courtyard Bucharest Floreasca, a declarat: "Am avut un început de forţă, confirmând astfel semnalele pieţii că era nevoie de un hotel de lanţ în această zonă. Solicitările au avut constanţă, în primele trei luni rezultatele fiind foarte bune mai ales că vorbim de finalul anului. Clienţii noştri sunt oameni de afaceri, antreprenori şi nu numai. Poziţionarea ne recomandă în special ca hotel de business fapt pentru care majoritatea clienţilor din hotel sunt clienţi care vin în Bucureşti cu acest scop. Sunt însă şi din ce în ce mai mulţi clienţi al căror scop de călătorie este să viziteze Bucureştiul şi ne aleaga pentru garanţia oferită de brandul Marriott, pentru locaţia excelentă în zona de business a oraşului dar şi pentru accesul facil catre toate zonele de interes turistic. Evident toate acestea la un tarif corect, competitiv."

Astfel, serviciile de cazare în cele 259 camere ale hotelului au generat anul trecut 80% din cifra de afaceri a hotelului, în timp ce restul de 20% reprezintă veniturile restaurantului cu filozofie nordică SOLT Dining şi venituri din evenimente desfăşurate în cele 7 săli de conferinţă ale hotelului.

Specificul zonei şi al clienţilor confirmă gradul de ocupare mai ridicat din timpul săptămânii şi mai redus în weekend însă şi pe acest segment tendinţa este de creştere. Astfel, o categorie de clienţi care începe să capete constanţă o reprezintă şi cea a celor care se cazează la Courtyard Bucharest Floreasca pentru relaxare, deşi sunt rezidenţi în ţară sau chiar în oraş. Aceştia fie doresc să celebreze o ocazie specială printr-o escapadă urbană, fie doresc să beneficieze de avantajele capitalei la final de săptămână (cluburi, oferta variată de shopping etc).

"Putem spune că începe să fie o tendinţă şi la noi - destul de populară în străinătate, să-ţi petreci weekendul la hotel. Dacă lucrezi în zonă eşti foarte aproape de birou luni dimineaţa şi, în plus, te bucuri de răsfăţul serviciilor hotelului fără a fi foarte departe de casă. Fie că sărbătoresc ceva special sau doresc un weekend relaxant, experienţa este din ce în ce mai savurată de cupluri.", a mai precizat Adrian Adam.

Pentru anul în curs, reprezentanţii Courtyard Bucharest Floreasca estimează un grad de ocupare de cel puţin 65%, cu vârfuri în mijlocul săptămânii când hotelul se ocupă la capacitate maximă.

62

Concurenţa este de luat în seamă astfel încât înainte de cifre ne propunem să fim competitivi în ceea ce priveşte serviciile pe care le oferim şi să personalizăm cât mai mult oferta. Piaţa hotelieră din România este într-o continuă dinamică, iar noi ne bazăm pe faptul că recomandările clienţilor generează deja un număr important de noi rezervări, a mai precizat Adrian Adam.

Apex Alliance Hotel Management a deschis primul hotel Marriott din ţara noastră sub brandul Courtyard în octombrie 2019. Prin prezenţa în districtul de business al Capitalei, Apex Alliance Hotel Management îşi consolidează poziţia pe piaţă.

Construcţia hotelului a durat 3 ani, inclusiv partea de proiectare, iar investiţia s-a ridicat la aproape 22,5 milioane de euro. Courtyard by Marriott Bucharest Floreasca pune la dispoziţia oaspeţilor 259 de camere, dispuse pe 13 etaje, ce îmbină confortul şi funcţionalitatea într-o ambianţă moderna. Camerele sunt dotate cu birouri, sisteme de iluminat suplimentare şi scaune ergonomice, ceea ce le transformă într-un spaţiu de lucru ideal. Hotelul dispune de asemenea de 7 săli de conferinţă, ce pot găzdui în total 538 de persoane.

UNIUNEA EUROPEANA

„Bătălie epică” în cadrul Comisiei Europene în privinţa măsurilor pentru agricultură prietenoasă cu mediul 17 februarie 2020, 17:25de Cristina Ene

Un document intern la care a avut acces Politico scoate la iveală faptul că departamentele de agricultură, respectiv mediu ale Comisiei Europene se află la cuţite în privinţa măsurilor necesare susţinerii unui sistem agricol prietenos cu mediul, în contextul elaborării strategiilor de implementare a Pactului Verde European, prezentat primăvara trecută.

În cadrul Comisiei „se duce o bătălie epică între cei care doresc schimbare şi cei care se opun”, a declarat un oficial european care a acuzat departamentul

63

de agricultură de „o serie de acţiuni distructive menite a bloca schimbările” în direcţia cultivărilor sustenabile.  

Propunerile departamentului de mediu vin în sensul reducerii cantităţii de pesticide şi fertilizatori şi stimulării agriculturii organice, precum şi mărirea spaţiilor verzi în cadrul fermelor.  Acesta propune şi un termen: 2030. Directorul de politici în domeniul agriculturii din cadrul Comisiei susţine însă că schimbările bruşte nu sunt fiabile.    

În Pactul Verde Uniunea Europeană s-a angajat să „reducă în mod semnificativ” riscurile asociate utilizării excesive a substanţelor chimice în agricultură, ca parte a unor politici „profund transformatoare” în domeniu. Bugetul Comisiei se ridică la circa 59 de miliarde de euro anual.   În document se arată că o reformă a Politicii Comune în domeniul agriculturiii, care finanţează fermierii din blocul comunitar, dispune de toate instrumentele pentru asigurarea unei agriculturi sustenabile la nivelul Uniunii Europene – fără a fi necesar un target numeric, care de altfel nu este deloc o soluţie şi aduce mai multe probleme.  

Nu este clar dacă aceasta este şi o poziţie oficială, însă în mare parte documentul pare a fi o reacţie la un draft cu privire la strategia de biodiversitate a directoratului general pentru mediu care propunea o reducere cu 30% a cantităţii de pesticide şi fertilizatori până în 2030.     Documentul intern menţionat sugerează că UE n-ar trebui să stabilească ţinte, ci să se concentreze mai degrabă pe„oferirea unor soluţii alternative şi încurajarea unui sistem alternativ de gestionare a dăunătorilor”. Acesta arată că ar fi „lipsit de sens” din perspectiva sănătăţii publice să fie redus volumul sau valoarea unei liste lungi de diverse substanţe”.  

În privinţa fertilizatorilor „un target cantitativ unitar nu ar putea să ţină seama de echilibrul nutritiv extrem de diferit” în fiecare ţară membră, se subliniază în document care sugerează o altă modalitate de măsurare a folosirii excesive a fertilizatorilor, măsuri ale comisiei comune de reducere a surplusului până la 2030, şi o aplicare mai strictă a legilor cu privire la mediu.  

Departamentele nu cad de acord nici asupra proporţiei de zone verzi din cadrul fermelor.  

Departamentul de mediu propune ca 10% din pământul arabil să fie alocat copacilor şi gardurilor vii - o proporţie considerată „excesivă” de către departamentul de agricultură, întrucât ar putea duce la scădere de circa 15% a producţiei de cereale la nivelul UE, în timp ce ar putea creşte preţurile la alimente şi chiar ar ameninţa biodiversitatea din afara blocului comunitar din cauza importurilor.  

64

Propunerea departamentului de mediu de a aloca 30 la sută din agricultură cultivării organice „nu este doar excesiv, ci ignoră realitatea unei dezvoltări puternice motivate de cerere a pieţei de legume şi fructe”, în timp ce dezvoltarea altor sectoare organice a arătat o creştere mai lentă.   „Avem mari probleme să ajungem să discutăm despre conţinut, întrucât au fost obiecţii din partea directoratul general pentru agricultură cu privire la Pactul Verde”, a declarat un oficial UE.  

Un alt oficial UE consideră că documentul menţionat cuprinde o abordare greşită.  

„În ceea ce priveşte biodiversitatea trebuie să pornim de la cauze şi să producem schimbări sistematic. E necesar să reducem pesticidele şi folosirea sistematică a fertilizatorilor, să lăsăm pământ în afara producţiei”   Şeful Comisiei de agricultură, veteran al politicilor publice în acest domeniu, susţine o strategie graduală în privinţa practicilor nesustenabile în agricultură.  

„Inversarea drumui către abis presupune îniţial o încetinire, ca abia ulterior să ajungem la o schimbare completă a tendinţelor actuale- nu avem altă cale şi cu cât ajungem mai repede la o recunoaştere publică a acestui lucru cu atât mai bine”, a spus acesta într-o postare pe Linkedin, potrivit Politico.   Directorul de strategie din cadrul directoratului general pentru agricultură Tassos Haniotis nu a dorit să comenteze.  

Eurostat: tari ca Bulgaria sau Ungaria reusesc sa exporte mai multa miere decat Romania Februarie 18, 2020

Potrivit Eurostat, o cantitate de 137.000 de tone de miere a fost tranzactionata in UE in anul 2018, Ungaria fiind si cel mai mare exportator, cu o cantitate de 20.000 tone (14% din totalul exporturilor).

Topul celor mai mari exportatori de miere este continuat de Belgia cu 19.000 tone, Spania cu 18.000 de tone, Germania (16.000 de tone), Polonia cu 15.000 de tone, Bulgaria cu 10.000 de tone si Romania cu 9.377 tone.

Cel mai mare importator de miere din UE

65

Germania este cel mai mare importator de miere din afara spatiului comunitar cu o cantitate de 60.000 de tone in anul 2018 (29% din totalul importurilor de miere din afara UE), urmata de Marea Britanie cu 45.000 de tone (22%), Belgia, cu 22.000 de tone (11%), Polonia cu 21.000 de tone (10%) si Spania cu 17.000 de tone (8%).

In anul 2018, importurile de miere din afara spatiului comunitar au venit in principal din China, 80.000 de tone sau 39% din totalul importurilor de miere din afara spatiului comunitar, urmata de Ucraina, 41.000 de tone sau 20%, Argentina, 25.000 de tone sau 12%, Mexic, 21.000 de tone sau 10% si Chile, 8.000 de tone sau 4%.

Importurile de miere din afara UE, mult mai mari decat exporturile

Cu toate acestea, statele membre UE au reusit sa exporte doar 21.000 tone de miere naturala catre tari din afara spatiului comunitar, in timp ce au importat peste 208.000 de tone. Comparativ cu anul 2013, importurile de miere din afara UE au crescut cu 25% in greutate iar exporturile de miere spre statele din afara spatiului comunitar s-au majorat cu 40%.

Information package on ‘Innovation in Agriculture’ Public Hearing of 18 February 202018-02-2020

This information package is prepared by the Policy Department for Structural and Cohesion Policies for the hearing of 18 February 2020 organised by the European Parliament’s Agricultural and Rural Development Committee (AGRI Committee). The main purpose of the paper is to facilitate the legislative work of MEPs related to the agri-food research & innovation issues.http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2020/629215/IPOL_BRI(2020)629215_EN.pdf

......................................................................................

FRANTA

Francezii zic una şi fac alta... Liviu GORDEA 18 februarie 2020 În pofida campaniei naţionale intens mediatizate cu privire la interzicerea utilizării glifosatului, Franţa a înregistrat o creştere

66

semnificativă a vânzărilor acestui produs considerat nociv pentru mediu de către ecologişti.

Autorităţile franceze şi-au fixat ca obiectiv excluderea de la comercializare a erbicidelor pe bază de glifosat până la sfârşitul anului 2020, însă cu toate acestea statisticile oficiale demonstrează că vânzările produselor în cauză au sporit cu 10 la sută în 2018, când s-a adus pentru prima dată în discuţie această interdicţie.

Pe lângă asta, vânzările globale de produse fitosanitare au crescut spectaculos în ultimii doi ani, punând la îndoială practic fezabilitatea planului Franţei de a reduce la jumătate utilizarea pesticidelor până în 2025, chiar dacă ministrul Agriculturii din această ţară, Didier Guillaume, a încercat recent să asigure din nou fermierii că nu va reveni asupra deciziei în cazul glifosatului.

"Angajamentele asumate de preşedinte vor fi păstrate. Glifosatul va fi interzis pentru majoritatea utilizărilor până la sfârşitul anului 2020", a declarat Guillaume în faţa Adunării Naţionale, la 9 ianuarie. Se pune însă tot mai serios problema lipsei de alternative în cazul în care glifosatul va dispărea complet de pe piaţa franceză aşa cum se doreşte. Lista excepţiilor ar trebui să fie prezentată până în iunie 2020.

O altă preocupare cu privire la proiectul de 0% glifosat este lipsa de aliniere cu alte ţări europene, al căror calendar pentru eliminarea treptată a glifosatului nu este restricţionat, deoarece autorizarea substanţei la nivelul UE a fost extinsă până în 2022. "Dacă spunem că glifosatul trebuie interzis până la sfârşitul anului, şi alte ţări nu iau măsuri similare, avem atunci o problemă de concurenţă neloială în interiorul blocului comunitar", a recunoscut ministrul.

Autorităţile de la Paris s-au manifestat foarte vocal împotriva reautorizării glifosatului de către Uniunea Europeană. Însă, în practică, întâmpină mari dificultăţi în a-şi propaga mesajul. Într-un interviu acordat Euractiv anul trecut, comisarul UE pentru Sănătate de atunci, Vytenis Andriukaitis, a sugerat că preşedintele francez Emmanuel Macron "a vorbit prea tare" împotriva glifosatului înainte de alegeri.

67

Planul francez "Ecophyto", care vizează reducerea consumului de produse fitosanitare (sau de protecţie a plantelor) cu 50% până în 2025, a fost deja amânat de mai multe ori de la expunerea sa în 2008. Și din moment ce cifrele privind vânzările de produse fitosanitare au înregistrat o creştere accentuată în 2018, un astfel de obiectiv pare acum de neatins. Potrivit cifrelor publicate la început de ianuarie, volumul vânzărilor de produse fitosanitare a crescut în Franţa cu 21% în 2018 faţă de anul precedent!

SUA

Cât câștigă un angajat dintr-o fermă din SUA agrointeligenta.ro - 17 februarie 2020

Agricultura, unul dintre domeniile cu cele mai mici salarii în Statele Unite ale Americii. Deși munca din ferme este foarte grea, nici la americani veniturile agricole nu sunt mulțumitoare. Într-un clasament al celor mai prost plătite joburi figurează și sectorul agricol.

Chiar dacă industria agriculturii este în plină dezvoltare la nivel mondial, peste ocean, fermierii, majoritatea provenind, de fapt, din afara țării, câștigă 9,51 de dolari pe oră. Majoritatea job-urilor de fermier se găsesc în California, adică aproximativ 150.000 de astfel de locuri de muncă din cele 233.000 disponibile.

Fiind un domeniu de muncă epuizant, oamenii renunță foarte des, acest lucru creând un flux constant de forță de muncă nouă. Cel mai prost plătit job din SUA se regăsește în industria fast-food. Un angajat al unui lanț de restaurante de tip fast-food câștigă doar 8,71 de dolari pe oră, asta însemnând aproape 18.000 de dolari pe an. Deși salariile nu sunt mari, peste 2,7 milioane de oameni ocupă acest loc de muncă, scrie NBCNews.

68

Nici casierii nu o duc prea bine peste ocean. Cu o forță de muncă de aproximativ 3,3 milioane de oameni, cei care ocupă acest post câștigă 9,15 dolari pe ora, adică 19.000 de dolari pe an.

Deși în România cineva care lucrează pe post de hostess câștigă binișor, în America o astfel de persoană câștigă aproximativ 9,23 de dolari pe oră, cu 0,60 de cenți mai puțin decât un ospătar, mai arată sursa citată.

Se descurcă puțin mai bine angajații de cinema, care câștigă 9,43 de dolari pe oră.

SANATATE si GASTRONOMIE

„Numele meu este Ioana Suhan şi sunt fondatoarea Dulcipass. Lucrez în domeniul gastronomic de zece ani, iar de vreo cinci ani mă pasionează mai mult partea de cofetărie-patiserie. M-am şcolit puţin la Paris şi mai mult în propria bucătărie şi la job.“ Aşa se descrie, pe scurt, cofetarul Ioana Suhan. Pe lung, şcoala pariziană pe care o aminteşte este chiar vestitul institut culinar francez Cordon Bleu, iar din bucătăria pe care o menţionează cu modestie pleacă deserturi fabuloase - vizual şi gustativ - către câteva localuri din Bucureşti.

 În decembrie 2018, deci cu un an în urmă, prindea contur atelierul Dulcipass, concluzia mai multor ani de pregătire şi specializare a Ioanei Suhan în domeniul dulciurilor gourmet. „Am tras aer în piept şi am făcut saltul de a lucra pe cont propriu, iar apoi împreună cu mica mea echipă, care este formată din mine, un ajutor (în bucătărie - n. red.) şi prietenul de la

69

livrări. De atunci, împreună cu ei, lucrez zi de zi la torturi şi prăjituri delicioase şi minuţios decorate pentru cele mai speciale momente din viaţa celor pe care îi întâlnim“, povesteşte Ioana Suhan.

Povestea începe, de fapt, cu mult înainte de decembrie 2018, odată cu fascinaţia descoperită treptat pentru deserturi. Apoi, în 2016, o prietenă a Ioanei a început un curs de un an la institutul Cordon Bleu din Franţa. Fondat în 1895, institutul numără o reţea de 35 de şcoli în 20 de ţări, care păstrează nu doar reţetele, ci şi rigorile de atunci, fiecare elev fiind notat pentru igienă, tehnică, gust sau comportament în bucătărie.

Tentată de oportunitate, Ioana a completat un formular de înscriere pe site-ul institutului, în vederea înscrierii la un masterclass. Răspunsul nu a întârziat să sosească, aşa că, în vara anului 2016, îşi făcea bagajele pentru a merge la Paris. Timp de două săptămâni, sub îndrumarea lui Christophe Michalak,

70

unul dintre patiserii ei preferaţi, a aprofundat toate cunoştinţele pe care le acumulase până atunci. De altfel, tocmai pentru că, la bază, avea deja cunoştinţe în domeniul cofetăriei, a ales să urmeze cursurile de la Cordon Bleu doar pentru două săptămâni, astfel încât să-şi consolideze ideile şi experienţa. Cum ajungi însă în unul din templele gastronomiei franţuzeşti?

„Principala regulă este să ştii limba franceză şi, automat, dacă te înscrii la Cordon Bleu, înseamnă că ai bani şi îţi permiţi să plăteşti şcoala, indiferent că faci şcoala de un an, un curs de trei-şase luni sau un masterclass de o săptămână.“

Au fost două săptămâni intense, în care a pus în practică reţete inspirate de tartele şi prăjiturile făcute de Christophe Michalak, diferite blaturi de prăjituri, creme, mousse-uri, inserţii, diverse variante de montat şi de decorat deserturile. Astăzi, Michalak lucrează îndeaproape cu vestitul chef Alain Ducasse în restaurantul cu trei stele Michelin al hotelului Plaza Athénée din Paris.

„Michalak îi îndrumă pe elevi către o înţelegere perfectă a reţetei şi a gesturilor necesare dezvoltării produselor de patiserie. Ne-a învăţat să asociem aromele, texturile, temperaturile şi să descoperim originea materiilor prime“, îşi aminteşte Ioana Suhan.

Toate sfaturile primite nu puteau să rămână doar în bucătăria Ioanei Suhan, astfel că, în decembrie 2018, a apărut atelierul Dulcipass, poziţionat şi astăzi undeva în zona Pieţei Sudului din Bucureşti. Cu o investiţie cuprinsă între 15.000 şi 20.000 de euro în aparatură, ustensile şi accesorii, Ioana a început să transforme ingredientele în mici opere de artă ispititoare - de la tarte şi torturi la quiche-uri, biscuiţi sau banana bread - care ajung în cafenele precum Drip Coffee Shop, Alef Espresso Bar şi altele din Bucureşti. În plus, prăjituri sub marca Dulcipass se pot face şi la comandă pentru pofticioşii care nu le mai prind în cafenele.

71

„Înainte de a deschide oficial firma, eram pe punctul de a scoate o carte cu reţete de tarte şi torturi delicioase pe care le poate face oricine acasă, dar am luat decizia de a amâna puţin lucrul acesta pentru a mă dedica în totalitate businessului. Nu renunţ însă la idee, iar pentru 2020 am şi acest lucru în plan, pe lângă ideea de a mări atelierul şi a avea un punct propriu de desfacere“, dezvăluie Ioana Suhan.

 Test-fulger pentru Ioana Suhan

⇒ Care este cel mai interesant fel de mâncare pe care ai învăţat să-l pregăteşti la Cordon Bleu? În minte mi-a rămas o tartă superfresh de vară cu pepene galben, piersică şi mentă.

⇒ Ce este cel mai complicat atunci când faci un tort? Să echilibrezi bine aromele şi ingredientele pentru a-ţi ieşi un tort perfect.

⇒ Care este ingredientul tău preferat? Vanilia.

ATENȚIE la falsuri! Uleiul care protejează inima și ficatul, dacă este autentic Cristina Popescu

  Uleiul de măsline este un superaliment, cu o condiție de bază. Să nu fie contrafăcut. Uleiul de măsline autentic este acela presat la rece.

Uleiul de măsline protejează inima şi ficatul

Conţinutul mare de antioxidanţi, cum sunt vitamina E şi polifenolii, îi oferă calităţi terapeutice în prevenirea bolilor cardiovasculare. În medicina naturistă se utilizează în special uleiul virgin presat la rece. Odată prelucrat, uleiul îşi pierde din proprietăţi.

Acizii graşi mononesaturaţi din lichid stimulează colesterolul „bun“ şi reduc riscul de îmbolnăvire a inimii. Se iau 2 linguriţe de ulei de măsline extravirgin în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, în cure de câte 2 săptămâni. Cardiologii spun că un consum regulat de ulei de măsline reduce şi tensiunea,

72

Iată cum recunoaștem uleiul de măsline autentic

Uleiul de măsline bun, extravirgin, are un miros și aromă specifice. Miroase puternic a sâmbure de măsline, ușor amărui și pătrunzător, cu o ușoară esență lemnoasă. Consistența este densă, culoarea închisă și în ciuda densității, nu îți lasă un gust greu, ci este bine tolerat pentru papilele gustative.

Cel adevărat, presat la rece, are tendință de a se solidifica, dar nu atât de mult ca uleiul de cocos. Uleiul de măsline devine mat, cu tentă opacă. Se comercializează în sticle închise la culoare, pentru a fi protejat de lumină, întrucât este sensibil la lumină și căldură. Vei ști că ai dat de ulei de măsline contrafăcut, dacă îl găsești îmbuteliat în sticlă transparentă.

Aciditatea uleiului nu trebuie să fie mai mare de 0,8. Uleiul de măsline adevărat nu ține mult, are o valabilitate scăzută. Vei constata dacă vei dori să îl consumi cu întârziere că s-a modificat gustul, cumva va avea o notă de rânced. Asta din cauza faptului că este obținut din măsline proaspete. Așadar atenție la culoare, ambalaj și termen de valabilitate.

Nu căuta ieftin, fiindcă nu poate fi găsit la prețurile uleiului rafinat de floarea soarelui. Dacă l-ai găsit așa, poți fi sigur că ai varianta contrafăcută.

DOSAR

Antreprenorul care, după ce a fost nevoit să abandoneze şcoala, şi-a urmărit în continuare visul şi a construit o companie de miliarde. Acum face zeci de mii de oameni fericiţi prin produsul său Andra Stroe 14 februarie 2020

William Rosenberg nu a avut o copilărie prea fericită, fiind nevoit să abandoneze şcoala şi să lucreze încă de la vârsta de 14 ani. Totuşi, asta nu l-a împiedicat să facă milioane de oameni fericiţi prin

73

businessul său: afacerea Dunkin' Donuts, care generează venituri anuale de peste 1,3 miliarde de dolari.

William Rosenberg s-a născut pe 10 iunie 1916 în Boston, Massachusetts, în familia lui Nathan şi a lui Phoebe Rosenberg. Părinţii săi imigraseră din Prusia în SUA şi îşi deschiseseră aici o băcănie. Crescut într-o familie cu patru copii, din clasa muncitoare, antreprenorul a urmat o şcoală publică, însă în clasa a VIII-a a fost nevoit să abandoneze cursurile din cauza problemelor financiare ale familiei, care pierduse magazinul în timpul Marii Recesiuni. După o serie de joburi, la vârsta de 14 ani s-a angajat în cadrul companiei Western Union, unde livra telegrame full-time. La 17 ani a început lucrul la Simco, o companie care distribuia îngheţată, ajungând în doar patru ani de la poziţia iniţială de livrator, la cea de manager naţional de vânzări, funcţie din care supraveghea producţia, transportul, depozitarea şi fabricarea a până la 100 de camioane de îngheţată.

Odată cu începerea celui de-Al Doilea Război Mondial, el s-a alăturat companiei Bethlehem Steel din Hingham, Massachusetts, unde avea să devină primul delegat al sindicatelor evreieşti. După război, Rosenberg a împrumutat suma de 1.000 de dolari, pe care i-a adăugat celor 1.500 de dolari pe care îi deţinea deja în titluri de război, şi folosindu-se de cunoştinţele sale din domeniul distribuţiei de alimente şi-a deschis prima companie, Industrial Luncheon Services. Aceasta se ocupa cu livrarea meselor şi a snacksurilor pentru pauzele de cafea către muncitorii din fabricile aflate în împrejurimile Bostonului. Antreprenorul şi-a creat propria dubiţă de catering, cu laturi care se ridicau pentru ca oamenii să poată vedea sandvişurile şi gustările stocate pe rafturile din oţel inoxidabil, un prototip pentru van-urile mobile de catering de astăzi.

În scurt timp, ajunsese la un parc de 200 de maşini de catering; ulterior s-a extins şi în zona afacerilor cu tonomate. Observând că 40% dintre veniturile sale veneau din vânzarea de cafea şi gogoşi, s-a decis să pornească un magazin de retail specializat în aceste produse, deschizând primul magazin de cafea şi gogoşi – Open Kettle – cu ocazia sărbătoririi Zilei Eroilor, în 1948, redenumit doi ani mai târziu Dunkin’ Donuts. În loc de cele cinci tipuri de gogoşi pe care le ofereau magazinele tradiţionale de profil, Rosenberg avea o gamă de 52 de varietăţi. În 1955, când a deschis cel de-al şaselea magazin, a decis să francizeze businessul pentru a-l putea extinde mai uşor. În 1959, după ce ideea de franciză a început să prindă avânt, el a făcut lobby în cadrul unei expoziţii comerciale pentru a pune bazele a ceea ce avea să devină, în 1960, Asociaţia Internaţională a Francizelor.

74

În 1968 Rosenberg a cumpărat ferma Wilrose din New Hampshire. După ce a fost diagnosticat cu cancer pulmonar în 1971, şi-a dedicat timpul acesteia, devenind unul dintre cei mai cunoscuţi crescători de bovine din New England. În 1980 el a donat ferma universităţii din New Hampshire, implicându-se ulterior în alte acţiuni caritabile, destinate în special spitalelor.

În 2001 Rosenberg a publicat o autobiografie, „Time to Make the Donuts: The Founder of Dunkin' Donuts Shares an American Journey”, scrisă cu ajutorul autoarei Jessica Brilliant Keener. Antreprenorul a fost căsătorit de două ori: în 1937 s-a căsătorit cu Bertha Greenverg, cu care a avut trei copii – Robert, Carol şi Donald; după divorţul de Bertha s-a recăsătorit cu Ann Aluisy. Pe 22 septembrie 2002 Rosenberg a murit de cancer la vârsta de 86 de ani în locuinţa sa din Mashpee, Massachusetts.

În 2018 compania Dunkin’ Donuts a înregistrat venituri de 1,32 de miliarde de dolari şi în prezent deţine în jur de 12.800 de puncte de lucru în 36 de ţări. Anul trecut reprezentanţii businessului au hotărât să redenumească compania sub o variantă mai scurtă, Dunkin’. 

* * *

Flexity® Duo, alegerea ideală pentru primul tratamentul fungicid la grâu Agroinfo 18 februarie 2020 - Flexity® Duo, noul pachet fungicid inovator de la BASF, acționează eficient împotriva făinării și a complexului de boli foliare la grâu încă de la momentul primului tratament cu eficacitate sigură până la al doilea tratament.

75

Pachetul fungicid Flexity® Duo pentru grâu este compus din 2 produse, în cantități suficiente pentru o suprafață de 20 de hectare: 5 litri de fungicid Flexity® și 10 litri de fungicid Retengo®.

Cele două produse îmbină avantajele a 2 substanțe active care au efect sinergic:

Piraclostrobin, cea mai eficientă substanță activă din grupa chimică a strobilurinelor, cu acțiune preventivă și curativă,

Metrafenona, cea mai bună substanță activă pentru combaterea făinării

Flexity® Duo are un spectru larg de prevenire și combatere a celor mai păgubitoare boli întâlnite la grâu: făinarea, ruginile, pătarea reticulară sau arsura frunzelor.De asemenea, se adresează tuturor culturilor de grâu din România și are o fereastră largă de aplicare, ceea ce le permite fermierilor o mai bună organizare a activităților.În urma testelor interne realizate de producător, s-a dovedit că Flexity® Duo are un spor de producție de 220 kg/ha față de cel mai bun concurent și un spor de peste 1 tonă față de lotul martor. În ce privește combaterea bolilor, Flexity® Duo a obținut un rezultat cu 15% mai bun decât produsul competitor cel mai performant, ajungând la un grad de control de 92% asupra făinării.

Află mai mult despre cum să îți protejezi cultura de grâu cu ajutorul pachetului Flexity® Duo citind articolul dedicat de aici. https://www.agro.basf.ro/ro/produse/overview/Flexity%C2%AE-Duo.html?WT.mc_id=Product_Promotion%7CBSF20001_Agroinfo_FlexityDuo_fungicid34

* * *

76

Syngenta a dat lovitura cu roşia NEAGRĂ! Liviu GORDEA  17 februarie 2020 O varietate de tomate de culoare neagră creaţia companiei Syngenta a obţinut anul acesta medalia de aur pentru inovaţie la FRUIT LOGISTICA - Târgul Mondial al Comerţului cu fructe şi legume proaspete, desfăşurat în perioada 5-7 februarie, la Berlin.

Fruit Logistica Innovation Award este unul dintre cele mai râvnite premii din industrie, iar YOOM - un soi de tomate de tip cocktail - a reuşit să cucerească juriul prin culoarea deosebită, un violet foarte întunecat, aproape negru, şi gustul plăcut savuros (umami), o combinaţie puternică de dulce-acru.

"Aceste roşii sunt exact ceea ce caută consumatorii în magazinele alimentare: sunt gustoase, sănătoase şi convenabile", argumentează Erik Fyrwald, director executiv al Syngenta. Brandul YOOM este, de asemenea, recunoscut pentru ambalajele sale inovatoare, provenite din carton produs din păduri gestionate durabil, care acoperă cerinţele consumatorilor pentru mai multă sustenabilitate pe piaţa alimentară.

Roşiile YOOM sunt disponibile în momentul de faţă la comercializare în Australia, Belgia, Danemarca, Franţa, Grecia şi Spania, dar în curând va începe distribuţia şi pe alte pieţe, precum Austria, Canada, Germania, Elveţia, Marea Britanie şi Statele Unite, au anunţat reprezentanţii Syngenta. Fruit Logistica Innovation Award onorează inovaţiile deosebite din întregul lanţ de aprovizionare cu fructe şi legume, de la producţie până la punctul de vânzare.

77

Fruit Logistica este cel mai mare târg de profil din lume. Acoperă fiecare sector de activitate al comerţului cu fructe şi legume proaspete, oferind o imagine completă a ultimelor inovaţii, produse şi servicii pe fiecare segment al lanţului internaţional de aprovizionare. Oferă oportunităţi superioare de reţea şi de contact pentru factorii de decizie-cheie din fiecare sector al industriei. La ediţia din acest an au participat peste 3.200 de expozanţi din 90 de ţări şi peste 78.000 vizitatori, iar suprafaţa totală alocată a fost de 137.504 metri pătraţi.

* * *

Cristian, Brașov. Primăria va planta câte un copac pentru fiecare medie de 10 obținută de elevi Posted by: Oana Racheleanu in EcoLIFESTYLE 18 February 2020Primăria din Cristian, județul Brașov, a anunțat că va planta câte un copac pentru fiecare medie de 10 pe care elevii o vor obține în anul școlar 2019-2020. În primăvara vor fi plantați copacii corespunzători mediilor din primul semestru.

Proiectul „O medie de zece = un copac plantat” este inițiat de primărie, școala gimnazială și ocolul silvic Bucegi-Piatra Craiului.„La școala din Cristian, județul Brașov, 128 de elevi au avut cel puțin câte o medie de 10 în primul semestru”, potrivit TVR.Copacii vor fi plantați la liziera de lângă Cristian, într-un loc vizibil.

O facultate din Cluj plantează un copac pentru fiecare notă de 10 luată de studențiO inițiativă asemănătoare are loc la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. În sesiunea de examene ianuarie – februarie, are loc

78

o campanie în cadrul căreia va planta câte un copac pentru fiecare notă de 10 pe care o obțin studenții.Potrivit regulamentului de pe site-ul facultății, pentru a lua parte la campanie, studenții trebuie să se prezinte în ultima zi de sesiune, în intervalul 10.00 – 14.00, în biroul 308 din FSPAC 2, cu dovada notei luate (de pe Academic Info).Apoi, reprezentanții facultății vor verifica nota, în prezența studentului, și vor utiliza numele acestuia pentru a face o donație către TeamTrees.org. Promoția se adresează studenților FSPAC, nivel licență și masterat, ZI și ID, iar nota de 10 trebuie luată în sesiunea normală, din ianuarie-februarie 2020, nu cea de restanțe.Acum doi ani, studenții de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării au plantat aproape 150 de brazi în Parcul Babeș. Iar în primăvara lui 2013, Clubul Alpin al Facultății s-a alăturat proiectului „Pădurea Clujenilor”, demarat de Primăria Cluj-Napoca. Membrii clubului au participat atunci la acțiunea de plantare de arbori în zona Bulevardului Muncii, alături de alți voluntari din rândul studenților FSPAC. Studenții au plantat copacii într-o zonă pe care au delimitat-o, ulterior, cu semne inscripționate „Pădurea FSPAC”.

* * *

Vinul de azi: Alira Grand Vin Cabernet Sauvignon 2011 POVEȘTI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Prin Gama Grand Vin, ALIRA și-a propus să vina cu vinuri de înaltă calitate, proveniți din strugurii cei mai buni ai podgoriilor sale.

Nici nu e de mirare dacă ne gândim la factorii care contribuie la un climat perfect domeniului viticol: Dunărea, soiurile alese și soarele Dobrogei, toate specifice regiunii domeniului Alira. Acestea toate, alături de întreg procesul tehnologic dau vinuri excelente din care producătorul face încă o selecție drastică pentru că doar vinurile cu adevărat speciale ajung în Alira Grand

79

Vin.  Grand Vin Cabernet Sauvignon 2011 este o astfel de alegere, un vin provenit din a doua recoltă din vie tânără, realizat 100% din Cabernet Sauvignon. Prima dată, vinul captivează prin aromele de mure și mentă, în vreme ce gustul este unul bogat, cu note de lemn dulce, fructe negre și ciocolată amăruie.

Taninurile sunt dense, fine și longegive, iar aciditatea ridicată îl face un vin puternic, intens, numai bun de savurat. Serviți-l la 15-18 grade Celsius,

alături de preparate consistente, cum ar fi friptură de prepeliță, tocană de carne, paste cu carne, coaste de porc, pizza, aperitive cu legume la grătar. 

* * *

„Paradisul dintre ape” la Targul de Turism al Romaniei, editia de primavara, Romexpo 2020 In feb. 18, 2020

Pentru al III-lea an consecutiv, destinația turistică Delta Dunării și Dobrogea de Nord va fi  prezentă cu stand propriu la Târgul de Turism al României – ediția de primăvară, cel mai important eveniment de promovare turistică la nivel național.

Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării (AMDTDD) alături de Consiliul Județean Tulcea organizează standul „Delta Dunării si Dobrogea de Nord – PARADISUL DINTRE APE” în cadrul ediției de primăvară a Târgului de Turism al României, din perioada 20 – 23 februarie 2020, la Complexul Expozițional Romexpo, pavilion B2, București.

80

Toți cei interesați vor putea afla detalii importante în legătură cu pachetele turistice pregătite de operatorii din turism pentru perioada de Paște, dar și pentru tot restul anului, în care au fost integrate atracțiile din destinația turistică Tulcea și calendarul de evenimente. În acest sens turiștii vor fi informați cu privire la specificul Turismului Deltaic, activitățile pe care le pot desfășura, respectiv plimbarea cu caiacul în Delta Dunării, recreerea pe plajele neamenajate din Rezervație, birdwatching și nu în ultimul rând competițiile de pescuit sportiv.

„Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării propune și în acest an o ofertă de nerefuzat pentru turiștii pasionați de natură, cei care apreciază turimul lent, de vizitare. Standul este conceput astfel încât să vină în întâmpinarea vizitatorilor cu diversitatea și unicitatea județului Tulcea, inclusiv prin prezentarea vinurilor dobrogene, a gastronomiei locale, a meșteșugurilor, obiceiurilor locale și a multiculturalității. 

Îi așteptăm pe toți vizitatorii, români și străini, să aleagă Delta Dunării și județul Tulcea ca

81

destinație de vacanță, o destinație unică la nivel mondial.” a declarat Cătălin Țibuleac, președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării.

Și în acest an vizitatorii standului vor putea gusta din faimoasa plăcintă dobrogeană, pregătită de Moesys by Angelo și  din preparatele tradiționale de pește pregătite de Miadmar Deltaica și de Cherhanaua din Jurilovca. Pentru iubitorii turismului oenologic sunt pregătite degustări de vinuri dobrogene, oferite de Crama Măcin Alcovin și Crama Hamangia.

Tradițiile dobrogene vor fi prezentate de ansamblurile: „Altona” din Cerna, „Dobrogeanca” din Ceamurlia, „Juraveli” din Jurilovca, „Ghiocel” din Luncavița, „Beștepeanca” din Beștepe,”Landâș” din Sarichioi.

* * *

82