Asociaţia nr. 3, 2014

pentru bibliotecile publice din Judeţul GalaţiAs o ciaţiaAnul 10, nr. 3, septembrie 2014ISSN 2065 - 5754

Situat, neîndoielnic, printre personalităţile marcante ale celei de a doua jumătăţi a veacului al XIX-lea, Vasile Alexandrescu Urechia s-a implicat atât de mult, atât de complex, atât de insistent şi atât de pasional în întreaga viaţă socială, politică şi spirituală a românilor de pretutindeni încât, dacă n-ar fi fost sortit să împartă epoca cu Alecsandri, Kogălniceanu, Eminescu, Creangă, Caragiale, Hasdeu, Iorga, Maiorescu, ca să-i amintim doar pe cei mai mari dintre bărbaţii cu care s-a învrednicit a fi contemporan, ar fi lăsat urmaşilor o şi mai luminoasă imagine, un şi mai adânc respect şi o şi mai profundă preţuire decât cele pe care le-a consemnat până acum istoria şi memoria colectivă. N-a fost un poet de talia lui Eminescu, şi nici măcar de aceea a lui Alecsandri, dramaturgia lui nu e nici pe departe aproape de aceea a lui Caragiale, istoriografia semnată de el nici nu se compară cu opera marelui Iorga, deşi acesta i-a folosit strădania, publicistica lui nu s-a ridicat la nivelul sclipitoarei prestaţii eminesciene, politicianul şi omul de stat care a vrut cu atâta ardoare să fie, s-a înălţat doar la umbra lui Kogălniceanu, dar, în ansamblu, întreaga activitate a aceluia care a ţinut să demonstreze cu prisosinţă că nu a supărat nicidecum memoria unui Grigore Ureche, atunci când i-a împrumutat din rezonanţa de legendă a numelui, rămâne ca un exemplu important, dacă nu cel mai important, pentru modul în care s-ar putea implica un intelectual român în istoria ţării sale. A intrat în literatură ca fabulist, a fost poet, nuvelist, romancier, a scris teatru, s-a consacrat în paralel istoriei şi istoriografiei, a fost politician şi ministru, profesor universitar,

Editorial• Vasile Alexandrescu Urechia - o

reconsiderare necesară / 1Evenimente

• Programe educativ-recreative la Biblioteca Estivală / 3

• Clubul de Vacanţă - Clubul Curioşilor / 4

• Clubul BiblioVACANŢA la Filiala Nr. 1 „Costache Negri” / 5

• Talent şi creativitate la Filiala Nr. 2 „Paul Păltănea” / 6

• Şahul, sportul minţii, la Filiala Nr. 4 „Grigore Vieru” / 7

Profesional • Pe aici nu se trece - 2014 / 8• În excursie la Muzeul Naţional de

Artă / 9• Teodor T. Burada - O călătorie în

Dobrogea : ediţia anastatică / 10• Platforma e-Learning

www.ebiblioplus.ro / 11• Ştiri pe scurt / 13

Memorie locală• Aniversările anului 2014 în județul

Galați : oct. - dec. 2014 / 12• Scânteieşti pe linia timpului, în fotografiile locuitorilor săi (V) / 14• Recuperarea memoriei locale prin

imagini document la Țepu (II) / 15Din judeţ

• Activităţi estivale la Biblioteca Municipală Tecuci / 16

• Biblioteca Comunală Scânteieşti : Biblioteca de vacanţă / 20

Semnal editorial• Monografia Comunei Ghidigeni (II) / 18• Gândiţi peste limite! / 20

diplomat, a cules legende şi folclor, a ctitorit instituţii, a fondat noi structuri societare, a deschis şcoli, biblioteci, muzee, şi-a pus umărul la fondarea Ateneului şi a Academiei Române, a făcut teorie, istorie şi critică literară, a fost ambasador al României la forurile internaţionale, a fost cel mai înflăcărat stegar al luptei pentru drepturile românilor de dincolo de graniţe, din Transilvania, Basarabia, Bucovina, Bulgaria, Macedonia, a susţinut aducerea Principelui Străin, după ce servise Unirea Principatelor şi-l sprijinise pe Cuza, a fost parlamentar şi a contribuit la înfiinţarea Episcopiei din Ismail, strămutată apoi la Galaţi, a făcut tot ceea ce înalta conştiinţă de român i-a dictat şi aproape că nu a fost domeniu în care nu s-a implicat, dar, de departe, cea mai constantă, cea mai prodigioasă în rezultate şi cea mai iubită dintre toate pasiunile şi preocupările sale a fost publicistica.

Publicistica dată tiparului de V. A. Urechia este adânc ancorată în realitate şi istorie, este militantă, profund naţionalistă şi patriotică. El nu numai că a scris toată viaţa despre evenimente, dar a şi creat evenimente prin chiar acest scris al său, dedicat în întregime românilor şi românismului,

Editorial

Vasile Alexandrescu Urechia - o reconsiderare necesară

Sumar

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.phpSeptembrie 2014

2dovedind prin aceasta că presa nu este o artă pentru artă, cum ar fi spus marele său adversar Titu Maiorescu, ci o „artă” pentru popor şi pentru binele lui. Când a scris despre „sfâşierea Moldovei”, despre soarta românilor de peste Prut, despre problemele Basarabiei, nu s-a rezumat numai la a pune pe hârtie gândurile sale, dar a şi acţionat în diferite feluri pentru rezolvarea problemelor, a mers la Paris sau la Bruxelles pentru a susţine cauza reîntregirii şi a trâmbiţat-o peste tot în Europa, iar după retrocedarea vremelnică a judeţelor din sud, a venit aici şi a înfiinţat şcoli, a redactat manuale, a introdus limba română şi alfabetul latin, a inspectat noile instituţii educaţionale şi a pus umărul la înfiinţarea unei episcopii a credincioşilor de pe acele meleaguri româneşti. „Ori de câte ori ţipătul românilor se auzea jalnic tânguindu-se peste ţări şi mări pe unde vitrega soartă voia să-i alunge, de atâtea ori se auzea, puternic şi deşteptător, ca o trâmbiţă de arhanghel, glasul de îmbărbătare al lui Urechia” – scria Gr. Tocilescu. A acoperit cu viaţa lui, între 1834 şi 1901, o jumătate de veac fundamentală pentru istoria românilor, cu Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor, Războiul de Independenţă, naşterea Regatului României şi numai puţini ani au trebuit să mai treacă pentru împlinirea marelui vis al naţiei, pentru care el însuşi a luptat, România Mare. A fost o personalitate plurivalentă a culturii româneşti, un campion al românismului, fondator al presei naţionale moderne, un „arhanghel al entuziasmului”, cum îl numea Hasdeu, punându-şi scrisul în slujba „concordiei naţionale”, a încetării vrajbei între confraţi (a „încetării focului dintre noi”, cum zicea el) şi creării unui front comun pentru o limbă şi o literatură unice, puse în slujba unităţii şi progresului. A fost, prin toate acestea, promotorul rolului activ al jurnalismului în societăţile moderne, iar tot ce a înfăptuit el poate oricând să fie un exemplu pentru astăzi. Percepţia epocii asupra personalităţii lui Vasile Alexandrescu Urechia nu a fost întotdeauna favorabilă, dimpotrivă multe şi extrem de autorizate voci s-au ridicat împotriva lui, vânându-i, din diverse motive, subiectiv sau obiectiv întemeiate, erorile, slăbiciunile, imperfecţiunile inerente unei activităţi copleşitoare. „Publicist grăbit, greşit informat, istoric debusolat, literat lipsit de gust estetic, adept al frazeologiei patriotarde”, scria adversarul său cel mai

înfocat, Titu Maiorescu, „un entuziast fără statornicie”, „un personaj festiv, decorativ şi prezidenţial”, îl cataloga mai tânărul Nicolae Iorga, Urechia „Şapte Nume” scria, ironic, chiar şi Eminescu, imputându-i afilierea pseudonimului la numele marelui cronicar, chiar şi Hasdeu, cam de aceeaşi vârstă şi de pe poziţia aceleiaşi tabere, i-a găsit pricini de critică, iar, mai recent, în contemporaneitate, un alt mare critic, Nicolae Manolescu îl situează în zone subvalorice, dar, dincolo de toate acestea şi de multe altele, omul, cărturarul şi

în primul rând publicistul Vasile Alexandrescu Urechia trebuie perceput prin prisma ansamblului împlinirilor sale şi a impactului acestora asupra vieţii sociale reale,

asupra epocii în care a trăit. „Portretul acestui harnic cărturar trebuie revizuit, fără a-i ignora erorile.” – scria clujeanul Vistian Goia. Este evident că, la o analiză severă de conţinut a articolelor sale se poate constata că entuziasmul trăirii patriotice autentice, intenţia de a face prea multe în acelaşi timp, graba de a vedea cu proprii ochi împlinirea idealurilor pentru care scria au dus şi la o serie de inexactităţi, exagerări, tratări superficiale sau trunchiate, erori etc. Sigur că, aceste „erori” au existat şi nici nu puteau să nu existe într-o atât de impetuoasă, grandioasă, efervescentă şi entuziastă pledoarie jurnalistică pentru marile idealuri ale neamului, dar valoarea publicisticii sale în ansamblu, raportată la

epocă şi la problematica ei, nu va putea fi niciodată uşor de contestat. Dimpotrivă, ea trebuie analizată de pe poziţiile obiectivităţii, cu mijloacele moderne de analiză, dar fără a neglija circumstanţele speciale ale desfăşurării întregului său demers jurnalistic. Iar dacă moda revizuirilor operelor literare româneşti apărută după 1990 a făcut să apară şi să se prolifereze critici, atacuri şi chiar negări virulente

asupra unor mari scriitori precum Mihail Sadoveanu, George Călinescu, Nichita Stănescu, Marin Preda, Marin Sorescu, Eugen Simion şi chiar marele Mihai Eminescu, o revizuire în sensul pozitiv al cuvântului, în sensul identificării, popularizării şi promovării meritelor reale, dincolo de suita imperfecţiunilor, pe care le-a avut opera publicistică a lui Vasile Alexandrescu Urechia ar fi nu numai benefică, dar şi necesară.

Prof. dr. Zanfir Ilie Director/Manager

al Bibliotecii Judeţene„V.A. Urechia” Galaţi

Septembrie 2014http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

3

Cea de-a 125-a comemorare a marelui poet Mihai Eminescu a avut loc în data de 15 iunie 2014 începând cu orele 11 la Galaţi, în parcul care îi poartă numele. Manifestarea a inclus un program variat: muzică de promenadă, fanfară, o slujbă de pomenire, muzică corală, un recital poetic din lirica eminesciană, alocuţiuni ale oficialităţilor şi invitaţilor şi a adunat o mulţime de gălăţeni. Evenimentul a fost dublat de deschiderea oficială a celei de-a doua ediţii a „Bibliotecii estivale”, proiect cultural care de la prima ediţie s-a bucurat de un real succes. Biblioteca Estivală şi-a deschis pentru a doua oară porţile către cetăţenii oraşului Galaţi cu lansarea unor programe educativ-recreative, funcţionând până în data de 15 septembrie în fiecare zi a săptămânii, mai puţin sâmbăta, în intervalul orar 9 – 21, iar duminica între orele 8 -13. La Biblioteca Estivală, pe lângă împrumutul de cărţi şi periodice, au fost organizate jocuri de şah, rummy şi domino şi s-au desfăşurat diferite alte programe ale Bibliotecii „V.A. Urechia”: Clubul Curioşilor în fiecare miercuri la orele 10, Cafeneaua Culturală în fiecare joi între orele 12 - 14, Clubul lui Snoopy în fiecare zi de luni şi de joi incepând cu orele 18, Seară de folk la Bibliotecă în fiecare miercuri între orele 18 - 20, dar şi Tabăra de Creaţie „Axis Libri”, eveniment central al Bibliotecii Estivale, care s-a desfăşurat marţea între orele 10 - 12 pentru categoria mică de vârstă (7-9 ani) şi vinerea pentru copii cu vârsta cuprinsă între 10-15 ani în acelaşi interval orar. Ta b ă r a de Creaţie „Axis Libri” este un program e d u c a t i v -recreativ care a început pe data

Programe educativ-recreative la Biblioteca Estivală

de 7 iulie, cu câte două întâlniri pe săptămână, fiind structurată pe trei secţiuni: artă plastică, artă fotografică şi creaţie literară, pe câte două categorii de vârstă: 7-9 ani şi 10-15 ani. Atelierele de pictură s-au desfăşurat în perioada 7 iulie – 1 august, cele de fotografie între 4 - 29 august, iar cele de beletristică între 1 - 12 septembrie. Lucrările copiilor au intrat în competiţie, pe cele trei secţiuni menţionate mai sus şi pe cele două categorii de vârstă. Firmele „Metropolitan Life” şi „Shopping City Galaţi” au oferit un premiu la fiecare dintre aceste şase competiţii, iar Biblioteca „V.A. Urechia” a oferit cărţi şi diplome de participare celor mai creativi dintre copii. Pe parcursul desfăşurării Taberei de Creaţie „Axis Libri”, participanţii s-au bucurat de prezenţa unor invitaţi de seamă, profesionişti, printre care îi amintim pe: maestrul Nicolae Sburlan, profesor Bâzu Lenuţa, Vera Crăciun, ing. Adrian Smărăndoiu, Costel Voiniciuc, care au îndrumat copii în arta picturii, a fotografiei, a creaţiei literare şi a şahului. Biblioteca Estivală a rămas deschisă publicului gălăţean până pe 15 septembrie, oferind acces la servicii de lectură, informare şi recreere pentru cei care şi-au dorit să îşi petreacă vacanţa şi timpul liber într-un cadru recreativ, distractiv, educativ, o adevărată oază de linişte şi relaxare.

Andreea Iorgaresponsabil Biroul Împrumut la domiciliu pentru

adulţi


4

A doua activitate din cadrul Clubului de Vacanţă – Clubul Curioşilor, al Secţiei Împrumut Copii din cadrul Bibliotecii „V.A. Urechia”, s-a desfăşurat în Parcul Eminescu, la Biblioteca Estivală, pe data de 9 iulie 2014. Pe parcursul întâlnirii s-a desfăşurat acţiunea „Învăţ să-mi investesc banii” şi concursul de lectură „Citeşte şi dă mai departe”, invitaţi fiind dl ing. economist Petru Trifan, director general al Tipografiei ROMPRIMA, dna Matei Cristina, specialist în politici şi programe europene şi respectiv dna Lenuţa Bâzu, prof. de arte plastice şi decorative. Managerul Bibliotecii, prof. dr. Zanfir Ilie, a deschis acţiunea cu o prezentare a programului, mulţumind atât invitaţilor, cât şi publicului prezent la Biblioteca Estivală. Pe lângă cei 104 copii legitimaţi la Club, s-au alăturat 16 copii dornici să petreacă în vacanţă clipe de neuitat şi să se bucure de acţiunile bibliotecii. Dl Petru Trifan a reuşit prin talent şi pregătire temeinică să le expună puncte de vedere inedite, să-i captiveze pe copiii curioşi să afle cât mai multe despre modul în care ar putea să câştige şi totodată să investească profitul. Întrebările copiilor au fost multiple, de genul: „Cum ne dăm seama că avem vocaţie pentru afaceri?”, „Banii se ţin deoparte sau se investesc?”, „E bine să rămână banii în ţară sau să plece cu ei în străinătate?” uimind audienţa formată atât din părinţi, fraţi, bunici, cadre didactice, cât şi din cititori fideli, care frecventează zilnic Biblioteca Estivală, iar răspunsurile specialistului i-au impresionat pe copiii activi dornici de instruire. Pentru concursul de lectură „Citeşte şi dă mai departe” au fost selectaţi în săptămâna precedentă, prin tragere la sorţi, zece norocoşi care au avut de lecturat zece cărţi din colecţiile bibliotecii noastre. Rând pe rând, copiii şi-au prezentat cartea citită, manifestându-şi atât încântarea, cât şi nelipsitele emoţii. Câştigătorii au fost: Premiul I – Ilie Maria, elevă la Şc. Gimnazială nr. 28 - cartea „Hagi Tudose” de Barbu Ştefănescu Delavrancea; Premiul II – Cocu Matei, elev la CNAIC – cartea „Habarnam în oraşul soarelui”; Premiul III – Solomon Cristina, Şcoala Gimnazială nr. 34 – Jules Verne – „Cinci săptămâni în balon”. Îi felicităm pe câştigători şi îi aşteptăm cu interes pe următorii concurenţi la concursurile desfăşurate sub auspiciile Clubului de Vacanţă pentru Copii al Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia”.

Clubul de Vacanţă - Clubul Curioşilor

Şerban Floricabibliotecar Biroul Împrumut la domiciliu pentru copii


5Clubul BiblioVACANŢA la Filiala Nr. 1 „Costache Negri”

Biblioteca, centru cultural educativ, cu un cadru instituțional diferit de al școlii, i-a invitat pe copii, în perioada iulie-septembrie, să petreacă ore frumoase în care au descoperit bucuria copilăriei. Copiii au avut posibilitatea să petreacă clipe frumoase alături de alți colegi, să socializeze și să lege noi prietenii. Înfiinţarea unui club de vacanţă la Filiala nr. 1 „Costache Negri”, pe perioada vacanţei de vară,

ar putea deveni ceva inedit, care poate prinde viaţă pentru copiii din partea centrală a municipiului Galaţi, care nu au posibilităţi financiare să-şi petreacă vacanţa la munte, la mare sau chiar la bunici. În această vară, copiii au

avut posibilitatea să-şi organizeze vacanța într-un alt mod, gratuit şi educativ, la Filiala nr. 1 „Costache Negri”, prin participarea la acţiunile din cadrul clubului, care s-au derulat pe toată perioada vacanţei de vară (15 iulie – 10 septembrie 2014). Clubul BiblioVACANȚA a cuprins următoarele activităţi:

- inițiere în limba franceză;- atelier de astronomie;- atelier de informatică;- atelier de creație DecoArt;- atelier de lectură pentru preșcolari;- vizionări de filme și desene animate.

Proiectul a venit în întâmpinarea nevoii părinţilor de a crea condiţii favorabile de dezvoltare şi recreere copiilor în perioada vacanţei de vară, oferindu-le un cadru creativ şi antrenant, o alternativă de a petrece timpul liber în altă manieră decât cea în faţa calculatorului sau a televizorului, familiarizându-i cu sediul Filialei nr. 1 „Costache Negri”, cu colecţiile şi serviciile acesteia. Dorim ca prin Clubul de Vacanță să implicăm atât copiii cu posibilităţi reduse, financiare şi educaţionale, cât şi pe cei care doresc să îşi petreacă într-un alt mod timpul liber, dezvoltându-şi vocabularul şi interesul pentru lectură, ascultând poveşti,

participând la cursuri de inițiere în limba franceză şi la ateliere creative. Ne dorim ca această experienţă să fie un mediator între carte şi copil, determinându-l pe acesta să o iubească, asigurând condiţii optime pentru desfăşurarea activităţilor cultural-educative şi recreative, gratuite, în cadrul filialei. Proiectul BiblioVACANȚA din cadrul Filialei Nr. 1 „Costache Negri” își propune să răspundă unei nevoi crescânde a copiilor de a participa la activități educative în timpul vacanței de vară, bucurându-se de aprecierea părinților, care și-au exprimat dorința de a-și înscrie şi în viitor copiii la aceste activităţi.

Lucica VelicheResponsabil Filiala Nr. 1 „Costache Negri”


6

Şi în acest an, Filiala Nr. 2 „Paul Păltănea” a revenit în atenția tinerilor utilizatori ai serviciilor sale, cu un program special de recreere, gratuit, organizat sub forma unui „Club de Vacanță” intitulat „Petrece vacanţa ALTFEL la bibliotecă!”, ediţia a II-a, desfăşurat în perioada 15 iulie – 11 septembrie 2014 la sediul filialei. P r o g r a m u l Clubului de Vacanţă a avut o structură ce a cuprins patru secţiuni/ateliere pentru a oferi cât mai multor copii posibilitatea de a-și petrece timpul liber într-un mod plăcut, util şi constructiv. Fiecare secţiune a fost aleasă astfel încât talentul şi creativitatea fiecăruia să fie descoperite şi concretizate în diferite obiecte ce pot fi transformate în cadouri inedite sau în jocuri în care competiţia şi prietenia sunt egale. Scopul principal al Clubului de Vacanţă a fost acela de a oferi posibilităţi educative şi atractive de petrecere a vacanţei pentru grupele de vârstă 4-14 ani, de a dezvolta creativitatea copiilor, iar obiectivele pe care le vizează Filiala Nr. 2 „Paul Păltănea” sunt legate de promovarea imaginii publice a bibliotecii, de stimularea interesului pentru activităţi interactive şi dobândirea de noi cunoştinţe şi abilităţi pentru fiecare participant la activităţile clubului. Ca şi la prima ediţie, care a fost un succes, atelierele Clubului de Vacanţă au îmbinat talentul cu creativitatea, competiţia cu prietenia şi socializarea. Astel, la Atelierul de iniţiere în arta ORIGAMI copiii au făcut cunoştinţă cu arta plierii hârtiei. Artă și joacă, ORIGAMI este un mod de relaxare şi de socializare, dar mai ales este un antrenament al minții. Cu o foaie de hârtie se poate crea o lume întreagă punând în valoare personalitatea prin folosirea imaginaţiei şi creativităţii. Iar rezultatele sunt pe măsură... La Atelierul Bucuclaşul Şerveţel, copiii au descoperit arta împăturirii şerveţelului din hârtie.

Talent şi creativitate la Filiala „Paul Păltănea”!

Cunoscută ca o tehnică clasică, rapidă şi uşoară, împăturirea şerveţelelor

colorate s-a dovedit o artă de interes pentru copii înscrişi la Clubul de Vacanţă. Pornind de la diferite metode de împăturit: stil floare, pasăre, iepuraş, evantai, lumânare până la stilul elegant, şerveţelul multicolor din hârtie poate fi transformat într-un element de decor inedit pentru mese festive. În cadrul Atelierului Iniţiere în fotografie i-am ajutat pe copii să se familiarizeze cu aparatul foto, să înţeleagă mai bine elementele de bază în fotografie. Alături de domnul Adrian Mociulschi, fotograf profesionist, voluntar al Clubului de Vacanţă, i-am ajutat pe copii să-şi cunoască aparatul de fotografiat, să înveţe noţiunile estetice de bază în fotografie, să înveţe noi moduri de comunicare prin imaginile foto şi cum pot folosi fotografia ca mijloc de comunicare şi de relaţionare cu ceilalţi. Ultimul Atelier din cadrul Clubului „Petrece vacanţa ALTFEL la bibliotecă!” s-a numit Jocurile copilăriei, în care copiii au descoperit şi redescoperit jocuri specifice vârstei, în care spiritul de echipă şi competiţia au fost prezente. Prin acest atelier am urmărit ca toţi copiii participanţi să socializeze, să conştientizeze şi să popularizeze faptul că biblioteca presupune nu numai lectură și informaţie, dar şi joc şi prietenie.


7

Biblioteca se reinventează pentru comunitate, abordând noi mijloace de realizare a misiunii și rolului său în contextul apariției noilor trenduri în cultura socială și educația nonformală. Este al treilea an în care Filiala Nr. 4 „Grigore Vieru” împreună cu Centrul Comunitar de Zi „La Vale” organizează în perioada vacanței de vară, 21 iulie – 10 septembrie 2014, Proiectul ludico-educaţional „Şah sportul minţii!” pentru copii defavorizați din Cartierul Valea Orașului, Galați. Realizarea acestei activităţi săptămânale în vacanţa de vară pentru copii şi adolescenţi are ca scop dezvoltarea gândirii creative prin joc şi lecturare a resurselor documentare tematice din colecţiile bibliotecii şi site-urile de specialitate. Resursele umane implicate au fost participanţii la proiectul ludico-educativ în număr de 12, bibliotecari – personalul Filialei Nr. 4 „Grigore Vieru”, 4 voluntari şi 5 asistenţi sociali. Resursele documentare utilizate au fost monografiile tematice din colecţiile bibliotecii şi sit-uri web tematice. Resursele materiale şi financiare au fost reprezentate de materialele de promovare: afişe, diplome pentru participanţii la proiect şi la concursul organizat în cadrul acestuia, trei table de şah, ceasuri de control, trei mese dreptunghiulare, materiale consumabile (coli A4, pixuri etc.) pentru activităţi, dosar de lucru realizat de bibliotecarul responsabil, şase calculatoare Activităţile propuse au fost: Realizarea unei expoziţii în cadrul Filialei cu monografii tematice din colecţiile bibliotecii. Activitatea nr. 1: Prezentarea participanţilor şi a programului cursului, istoricul jocului de şah, consultarea monografiilor ilustrate tematice şi a paginilor web unde se poate juca şah-online de la iniţiere la avansat.

Şahul, sportul minţii la Filiala „Grigore Vieru”

Activitatea nr. 2: Iniţierea şi recapitularea jocului de şah (reguli, scop, mutarea pieselor, prezentarea ceasurilor de control, notarea partidelor). Activitatea nr. 3:

Exersarea jocului de şah (recapitulare + aprofundare, fazele partidei, tactica, strategie, planuri de joc). Activitatea nr. 4: Capacitatea jucătorului de a participa la un concurs de şah practic, cu ceas de control şi notarea partidei. Activitatea nr. 5: Încheierea proiectului – concurs de şah cu premiere şi evaluarea finală, feed-back-ul echipei de proiect pe baza indicatorilor stabiliţi. Promovând şi realizând astfel de activităţi, bibliotecarul furnizor de informaţii şi documentare dezvoltă şi abilităţi ludice în relaţia cu utilizatorii copii şi adolescenţi în vederea promovării noilor modalităţi de educare şi culturalizare.

Diaconu Celozenaresponsabil Filiala Nr. 4 „Grigore Vieru”

Toate activităţile Clubului „Petrece vacanţa ALTFEL la bibliotecă!” le puteţi descoperi, urmări şi admira la adresa de Facebook: https://www.facebook.com/pages/Filiala-nr2-Paul-Paltanea, sau pe site -ul Bibliotecii judeţene: https://www.bvau.ro

Cătălina Şoltuz,Responsabil Filiala Nr. 2 „Paul Păltănea”


8Pe aici nu se trece !

- 2014 -August 1919. Opinca românească stă cuminte

pe acoperişul Palatului Parlamentului din Buda, într-o imagine de un comic absurd. Este fără echivoc momentul de glorie al unei armate cu ţară întregită, la doar trei ani de când a stat în genunchi, la Mărăşeşti, gata să (nu!) cedeze totul.

Sunt îndrăgostit de Civilizaţie/Cultură şi Sănătate, recunosc, iar ca bibliotecar al secţiei Împrumut Adulţi am şansa şi bucuria să mă ocup zilnic de sala în care sunt strânse multe din pasiunile

mele, sala în care istoria României vorbeşte, printre ele: geografia, geopolitica, istoria şi sportul. De la A la Z, toată istoria şi faptele de arme ale românilor privesc în jos, spre cititorii mai tineri, pasionaţi de tehnica militară, sau mai în vârstă, care vor să îşi amintească, să retrăiască momente din viaţă. De la ei porneşte ideea: trebuie şi vreau să aduc un omagiu acestor străbuni care s-au jertfit la Mărăşti-Mărăşeşti pentru o ţară întregită.

Şi într-adevăr, pe 6 august 2014, la 97 de ani de la declanşarea atacului mixt germano-ungar pentru cucerirea Iaşiului, plec şi eu în cursa de SuperMaraton pentru a striga „Pe aici nu se trece” ...se aleargă! Startul se dă din faţa Mausoleului de la Mărăşti, proaspăt reabilitat şi dotat cu armele momentului 1917. Suntem opt concurenţi la proba de 46 de km (mai există şi altele, de 72, de 21 de km, cros de copii şi fete). Mă simt inspirat de toate monumentele, mausoleele şi cimitirele străine pe lângă care trecem şi rememorez istoria. Ajutată de Misiunea franceză a generalului Henri Berthelot şi cu un mic sprijin de efectiv rusesc, Armata Română face Ultima redută din linia Oituz-Nămoloasa, apărând în genunchi şi cu ultima suflare capitala de moment a ţării – Iaşi. Ca şi ostaşii noştri acum 97 de ani, sunt părăsit rând pe rând de ceilalţi concurenţi, rămânând cu doar doi alţi colegi. Trei sferturi din drum îl parcurgem în echipă. Un român, un rus şi un francez, ar spune unii; la urma

urmei sunt doar un bibliotecar, nu un performer, sunt foarte mulţumit să ajung la final întreg, omagiind faptele care au dus la formarea României Mari, cu o medalie strălucitoare pe piept. Pot şi o voi face.

Născută din la fel de celebra „Treceţi, batalioane române, Carpaţii!”, expresia „Pe aici nu se trece!” aparţine generalului Eremia Grigorescu şi a fost utilizată de acesta chiar în faţa propriilor ofiţeri

şi ostaşi, însufleţindu-i întru o ultimă redută. Minunea s-a întâmplat, iar pe 19 august s-a atins apogeul, armata germană fiind efectiv oprită

în loc. Pierderile au fost mari de ambele tabere, dar Iaşiul şi întreaga Moldovă au fost salvate. Iar noi trecem pe lângă toate aceste monumente întrebându-ne ce o fi fost oare

în mintea kaizerului în timp ce ne oprim pentru alimentare şi poze. Monumentul francez de la Varniţa, Monumentul Ecaterina Teodoriu de la Străoane, Cimitirul german de lângă Tişiţa, Monumentul Zeiţei Victoriei de la Tişiţa la care se adaugă cele trei mausolee, de la Soveja, Mărăşti şi Mărăşeşti, toate marchează acest „Verdun românesc”. Multe din figurile acelui moment au astăzi loc pe rafturi, în sală: generalii Averescu, Grigorescu, Prezan, Berthelot, sublocotenent Ecaterina Teodoroiu, caporalul Muşat - „Ultima grenadă” şi mulţi oameni politici, poate prea mulţi. Un avion al Statului Major al Forţelor Aeriene Române zboară pe deasupra traseului, prezentând onorul la Monumentul sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu şi participanţilor din cursă. Între km 36 şi 46 chinul devine evident, lupt singur să ţin piept armatei inamicului. Dar inamicul străluceşte pe cer, ridică temperatura şi mă obligă să încetinesc. Văd în depărtare cupola Mausoleului de la Mărăşeşti, mă apropii şi ştiu că „bătălia” e câştigată cu fiecare pas. Poarta este larg deschisă, intru, agit tricolorul şi sunt luat în primire de un grup de elevi de la cros. Buciumaşii sună, urc scările printre obuze şi încep


9să recunosc chipurile din mulţimea de oameni care aplaudă. Adevăraţii premianţi ai concursului au ajuns de mult, eu... pe opt, în 5 ore şi 25 de minute. Domnul general în retragere Iosif Rus acordă medalia, iar eu mulțumesc pe rând organizatorilor. Am încercat să reprezint Biblioteca Judeţeană Galaţi cât am putut de bine, este un eveniment sportiv încărcat de însemnătate istorică, iar pentru unii chiar cu lacrimi. De notat că cei mai în vârstă participanţi au fost Gheorghe Moşion din Arad, 81 de ani şi Ion Burlacu din Iaşi, 74 de ani, ambii participând la proba de semimaraton. Încă o dată: 81 şi 74 de ani! La final ne-a aplaudat din mulţime şi un veteran de 91 de ani al Armatei

Vara aceasta ne-am propus să zăbovim cu gândul în vremuri trecute. Poate pentru că este Anul Brâncoveanu am simţit această nevoie. Și cum de la gând la faptă nu a fost o cale prea lungă, ne-am organizat şi am plecat la Bucureşti, să vizităm Muzeul Naţional de Artă al României şi să vedem un manuscris brâncovenesc redactat în urmă cu peste 300 de ani. V-am spus ce am gândit, ce am făcut, dar nu cine suntem! Ei bine, este vorba despre tineri gălăţeni care au dorit să petreacă împreună câteva ore în fiecare zi de joi a săptămânii în cadrul Clubului de Vacanţă - Cafeneaua Culturală, aflat la a VI-a ediţie în acest an. În joia cu pricina, ne-am trezit foarte dimineaţă pentru a prinde trenul care pleca spre Bucureşti, la ora 6,15. Ne-am întâlnit în gară, somnoroase, dar bucuroase şi cu chef de aventură. Cafeluţa şi-a făcut efectul şi glasurile fetelor răsună în tot compartimentul. Am ajuns în Bucureşti. Bucureştenii amabili au vrut să ne ajute pentru a ajunge la destinaţie, doar că drumul spre muzeu nu e foarte bătătorit. Am apreciat bunăvoinţa lor, şi, perseverente, ne-am continuat drumul, nelăsându-ne copleşite de căldură şi de dilema de a alege pe care bulevard sau străduţă să mergem. Am sunat-o pe doamna muzeograf de la Muzeul Naţional de Artă care ne aştepta, asigurând-o că ajungem repede. Și am ajuns. Doamna Emanuela Cernea, curatorul expoziţiei, ne-a prezentat expoziţia denumită „Călători prin manuscris”, care aduce în prim plan un liturghier brâncovenesc, despre care se presupune că a aparţinut domnitorului. Foarte interesant a fost şi faptul că am străbătut un întreg labirint ce cuprindea imagini supradimensionate ale filelor manuscrisului, pentru a ajunge la preţiosul document expus şi deschis în fiecare zi la altă pagină. Liturghierul, unul dintre cele mai valoroase manuscrise păstrate în România, cuprinde textul în

În excursie la Muzeul Naţional de Artălimba greacă al celor trei liturghii importante ale serviciului divin al Bisericii Răsăritene: Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, cea a

Sfântului Vasile cel Mare şi a Sfântului Grigorie cel Mare, numit şi „Dialogul”.

Suntem captivate de elementele de decor, vegetale şi zoomorfe, flori, vrejuri, fructe, păsări, şerpi, păuni, dragoni, iepuri ce împodobesc filele manuscrisului. Este unul dintre cele mai frumoase şi mai bogat decorate manuscrise din cultura română. Deosebit de interesant este faptul că numele voievodului apare adesea scris cu aur în corpul rugăciunilor de pomenire şi în monogramele pictate cu aur ce decorează pe margini unele file. După cele două modele de filigran ale hârtiei, această operă de cult creştin este datată ca fiind redactată între anii 1693-1697. Impresionate şi încântate, am mai zăbovit în muzeu, apoi am trecut prin Centrul vechi al Bucureştiului, unde ne-am potolit foamea şi setea şi ne-am îndreptat spre Cişmigiu. Aici ne-am relaxat şi am văzut Copacul cu cărţi despre care auzisem. Cărţile nu erau multe, dar muzica de relaxare, liniştea, şezlongurile de pe malul lacului, atitudinea oamenilor, creau o atmosferă atât de plăcută încât cu greu ne-am desprins din acel loc pentru a ne îndrepta spre gară unde ne aştepta trenul care avea să ne aducă la Galaţi. A fost frumos!

Violeta Opaiţ, bibliotecar

Române, fiu de ostaş căzut la Mărăşeşti. Nu am uitat de ei, am ţinut pentru fotografii harta României Mari

la piept, pentru că a fost munca lor, cauza pentru care au lăsat pământul pentru Rai.

A fost Maratonul „Pe aici nu se trece”, ediţia a IV-a, 6 august 2014, la un secol de la declanşarea Marelui Război. Voi reprezenta cu bucurie de fiecare dată biblioteca şi spiritul gălăţean la astfel de evenimente

şi voi încerca să „corup” tot mai mulţi colegi întru practicarea sportului și… menținerea sănătăţii!

Lucian Pleşa, bibliotecarBiroul Împrumut la domiciliu pentru adulţi

Septembrie 2014 http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

10

Teodor T. Burada (03.10.1839 – 17.02.1923), fondatorul muzicologiei şi al folcloristicii clasice româneşti, a ales să culeagă folclorul pe teren şi nu prin corespondenţă, cum făceau colegii lui de breaslă. Astfel, lucrările sale sunt rezultatul călătoriilor întreprinse în Moldova, Muntenia, dar şi în Bucovina, Transilvania şi Banat (parte componentă a Imperiului Austro-Ungar la acea vreme) sau în Basarabia (aflată sub stăpânire rusească) şi în Macedonia (în Imperiul Otoman)1. A fost interesat în principal de speciile folclorice nestudiate până la el, de vechimea şi ineditul tematic (bocete, descântece, Caloianul, Irozii, Jocul păpuşilor) şi mai puţin de valoarea literară a materialului cules2. Pregătirea ca muzicolog, istoriograf, lingvist, sociolog, folclorist, etnograf i-a oferit o privire complexă asupra fenomenului artei populare. Teodor T. Burada a fost interesat de nucleele româneşti din diverse zone ale lumii, din Moravia, Galiţia, Rusia, Asia Mică. Încet, încet, acesta trece de la cercetarea folclorică la cercetări etnografice, elaborând mici monografii ale grupurilor izolate de români3. O căletorie în Dobrogia este opera principală a lui Burada, ca folclorist, şi este rezultatul călătoriei pe care autorul o întreprinde în această parte a ţării, imediat după ce teritoriul revine României, în urma Congresului de pace de la Berlin (1/13 iunie – 1/13 iulie 1878)4. Această zonă s-a dovedit a fi o surprinzătoare sursă de păstrare a unor vechi obiceiuri strămoşeşti. În Introducere, autorul menţionează scopul călătoriei sale în Dobrogea, şi anume: „a studia credinţele, datinele şi obiceiurile românilor ce locuiesc acolo, înconjuraţi de atâtea elemente străine, şi a aduna poeziile lor populare, singura avuţie intelectuală ce posed”5. Corpul propriu-zis al lucrării cuprinde: 1 pluguşor, 18 colinde, 17 balade, 9 doine, 18 strigături, 3 bocete şi 5 descântece. Dintre obiceiurile care l-au atras pe Teodor T. Burada în mod deosebit, în această 1 Oprişan, I, Limitele extreme ale spaţiului etnic naţional, în Burada, Teodor T., Puncte extreme ale spaţiului etnic românesc, Bucureşti, Editura Vestala, 2003, p. 6.2 Mărănduc, Cătălina, Dicţionar de scriitori români, Bucureşti, Editura Lucman, 2007, p. 66.3 Oprişan, I, op. cit., p. 7.4 Ibidem, p. 6.5 Burada, Teodor T., O căletorie în Dobrogia, Iaşi, Tipografia Naţională, 1880, p. 3.

Teodor T. Burada - O călătorie în Dobrogia : ediţia anastatică

zonă a ţării, menţionăm: pehlivanii (obicei de origine romană, ce derivă din luptele cu gladiatori), copacul înmormântării, Drăgaica, păpăluga şi Caloianul. Prin O căletorie în Dobrogia, muzicologul ieşean a creat modelul monografic românesc în cercetarea folclorului unei zone, unei regiuni, unui ţinut. Este prima dată când se încearcă alcătuirea unei colecţii de literatură

populară a unei regiuni geografice distincte, având la bază principii etnografice şi social-istorice precise, culegerile efectuându-se direct, prin anchetă, la faţa locului, fără intermediari6. Monografia dobrogeană ar fi putut deveni un studiu de referinţă în folclorul european dacă autorul nu ar fi ocolit deliberat fondul popular al naţionalităţilor conlocuitoare: turci, tătari, bulgari, nemţi, ţigani, armeni, izraelieni, arabi7. O căletorie în Dobrogia a fost publicată mai întâi în Convorbiri Literare8, apoi a fost republicată în volum, cu titlul O căletorie în Dobrogia, la Iaşi9. În anul 1962 a fost reeditată sub îngrijirea lui Marin Bucur10. Această ediţie a fost reprodusă după ediţia princeps, dar nu repeta identic cuprinsul antologiei apărute în 1880. Astfel, ordinea unor texte a fost inversată, în funcţie de valoarea artistică a creaţiei populare, iar capitolul Descântece a fost omis. Marin Bucur a inclus un capitol nou, Diverse, ce cuprindea poezii selectate din revistele vremii. Acum, în 2014, apare ediţia anastatică la Editura NEXT Book, prin grija Centrului Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada”. Exemplarul după care a fost reprodus noul tiraj, prin procedee chimice şi nu prin fotografiere, face parte din colecţia Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi, şi anume din fondul de 5.958 de volume donate de V. A. Urechia din biblioteca personală, fond ce a stat la baza înfiinţării bibliotecii ce-i poartă cu mândrie numele. Lucrarea se găseşte la poziţia 35 din Inventarul general al cărţilor donate de V.A. Urechia (publicat la 1889)11 şi are dedicaţia

6 Bucur, Marin, Prefaţă, în Burada, Teodor T., O călătorie în Dobrogea, Bucureşti, Editura Tineretului, p. 6.7 Cosma, Viorel, Introducere, în Burada, Teodor T., Opere, vol. IV : Folclor şi etnografie, Bucureşti, Editura Muzicală, 1980, p. 78 Burada Teodor T., O căletorie în Dobrogia, în Convorbiri Literare an. 16, nr. 1, 1 apr. 1880, pp. 22-23; nr. 3, 1 iun. 1880, pp. 110-115; nr. 4, 1 iul. 1880, pp. 152-155.9 Burada, Teodor T., op. cit.10 Idem. Ediţie îngrijită şi prefaţă de Marin Bucur, Bucureşti, Editura Tineretului, 1962, 182 p.11 Catalogul General al Cărţilor, Manuscriselor şi Hărţilor aflate la 1890, Octombre 1, în această bibliotecă, urmat de inventarul general

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php Septembrie 2014

11autorului : „Lui V. Alexandrescu Urechiă în semn de stimă şi consideraţiune”12. Ediţia anastatică de lux are un aspect deosebit, cartea, legată în piele, se află într-o cutie din lemn învelită tot în piele. Filele cărţii au o calitate superioară, iar culoarea mahon îi conferă un aer de epocă. O căletorie în Dobrogia este o carte indispensabilă pentru orice cercetător al folclorului şi istoriei culturale româneşti, valorizând diverse ramuri ale cunoaşterii, datorită caracterului interdisciplinar

al mobilierului şi dotaţiunei bibliotecei, Bucuresci, Tipografia Curţii Regale F. Göbl Fii, 1890, p. 3.12 Burada, Teodor T. O căletorie în Dobrogia, Iaşi, Tipografia Naţională, 1880, p. 1.

care derivă din vasta erudiţie a autorului. Proiectul de reeditare a operei patronului spiritual al Centrului Cultural Judeţean Constanţa are o importanţă covârşitoare pentru întregirea şi actualizarea fondului cultural, istoric şi social al Dobrogei. Sperăm ca proiectul demarat de Centrul Cultural să prezerve, protejeze şi să continue opera de pionierat a lui Teodor T. Burada, editarea şi diseminarea operei marelui folclorist român fiind un prim pas în acest sens.

Simona Haidu, bibliotecarBiroul Împrumut la domiciliu pentru adulţi

Platforma e-Learning www.ebiblioplus.ro Unul dintre beneficiile importante ale Proiectului Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Centru de excelenţă ce oferă servicii pentru adulţi cu vârsta cuprinsă între 41 - 60 de ani, finanțat de Fundaţia IREX România, este Platforma de e-learning www.ebiblioplus.ro. Funcţionalităţile platformei online au fost prezentate în cadrul a 2 ateliere regionale din judeţul Galaţi, la Biblioteca Orăşenească Tg. Bujor şi Biblioteca Comunală Tudor Vladimirescu, unde au participat bibliotecari comunali din zonele respective. Platforma online va permite furnizarea de servicii electronice de învățare la distanță și acces facil la materiale informative pentru:

• bibliotecarii din oraşul şi județul Galați, precum și din țară;

• beneficiari ai proiectului Centrul de Excelenţă pentru adulţi;

• utilizatori ai bibliotecii;• utilizatori ai altor instituții

publice sau organizații neguvernamentale care vor putea dezvolta cursuri virtuale către comunitatea locală;

Funcționalități generalePlatforma de e-Learning www.ebiblioplus.ro este creată astfel încât să poată fi accesată prin intermediul Internetului și asigură:

• înscrieri on-line la evenimente de instruire, cursuri, seminarii, sesiuni sau prezentări;

• furnizarea de conținut pentru curs sau materiale educaționale într-o ordine secvențială și logică, tutoriale, înregistrări video, seminarii destinate învățării sincron/asincron a utilizatorilor;

• posibilitatea de a descărca suporturile de curs, tutoriale ori alte materiale din cadrul platformei;

• activități de testare on-line a cunoștințelor;• acces la profilul propriu de învățare al fiecărui

cursant;• acces la activitățile proprii de elaborare de

conținut pentru traineri și managerii de curs. Structura aplicaţiei Aplicaţia constă într-o pagină de intrare, care nu este constrânsă de folosirea unui ID şi a unei parole. În pagina de intrare, pe lângă elementele vizuale de identificare, există meniul contextual care cuprinde legătura către celelalte pagini ale aplicaţiei printre care: Despre noi, Cursuri, Resurse gratuite (tutoriale,

colecții ilustrative, materiale video), Evenimente, Contact. De asemenea, în cadrul platformei online au fost postate studiile realizate în cadrul proiectului Centrul de excelenţă: Studiul „Servicii şi programe pentru

adulţi cu vârsta cuprinsă între 41-60 ani”, Ghidul de bune practici „Cum se face” al celor mai bune practici pentru servicii şi programe dedicate adulţilor, precum şi cercetarea „Interesele adulţilor cu vârste între 41-60 de ani cu privire la utilizarea serviciilor de bibliotecă”, realizată de

asist. univ. dr. Valerica Celmare, de la Universitatea „Dunărea de Jos”. Vă aşteptăm alături de noi!

Titina-Maricica DediuȘef birou Completare. Achiziție. Evidența colecțiilor


12

Bereşti7 noiembrie - 60 de ani de la naşterea, în comuna Bereşti, jud. Galaţi, a femeii de afaceri Maria GRAPINI, politician, preşedintă a Federației Patronale din Industria Uşoară, vicepreşedintă a Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR 1903), distinsă în aprilie 2011 cu Medalia de Aur de American Biographical Institute pentru pasiune, curaj, dedicare, succes, excelență, virtute şi spirit.Cerţeşti7 decembrie - 85 de ani de la naşterea, în satul Cârlomăneşti, comuna Cerţeşti, jud. Galaţi, a profesorului de matematică Ioan SIMIONESCU, lector universitar la Institutul Pedagogic din Galaţi (d. 15 aug. 1987, Galaţi).Gohor19 octombrie - 70 de ani de la naşterea, în satul Ireasca, comuna Gohor, jud. Galaţi, a interpretei de muzică populară Mioara VELICU, artistă a cărei carieră a început la 19 ani în calitate de solistă a Ansamblului „Rapsodia Dunării” din Galaţi.Griviţa18 decembrie - 15 ani de la moartea, în Iaşi, a medicului Gheorghe LUPAŞCU, doctor şi conferenţiar la Clinica de Obstretică şi Ginecologie a Spitalului „C. I. Parhon” şi la Maternitatea „Cuza Vodă” din Bucureşti (n. 7 apr. 1922, comuna Griviţa, jud. Galaţi).Independenţa27 noiembrie - 65 de ani de la naşterea, în comuna Independenţa, jud. Galaţi, a profesorului universitar doctor în filologie Elena CROITORU, cadru

didactic la Facultatea de Litere, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, inclusă în Who’s Who in Romania (2002) şi Who’s Who of Professional and Business Women (2005), membră a Societăţii de Studii de Anglistică şi

Americanistică din România şi a Societăţii Europene de Studii Europene de Limbă Engleză.Iveşti7 octombrie - 110 ani de la moartea, în satul Buceşti, comuna Iveşti, jud. Galaţi, a poetului şi ziaristului Ştefan PETICĂ, bibliotecar la Ministerul de Agricultură şi Domenii, redactor la revistele La Roumanie şi Economia naţională, colaborator la numeroase

Aniversările anului 2014 în județul Galați : octombrie - decembrie 2014periodice literare, membru al Cenaclului Literar al lui Alexandru Macedonski (n. 22 ian. 1877, sat Buceşti, comuna Iveşti, jud. Galaţi).Jorăşti12 noiembrie - 60 de ani de la moartea, în satul Viişoara, comuna Păuneşti, jud. Vrancea, a publicistului Ioan C. BELDIE, preot militar în timpul Primului Război Mondial, profesor şi director al Seminarul „Sf. Andrei” din Galaţi, consilier al Episcopiei „Dunării de Jos”, preot paroh la Biserica Precista din Galaţi în perioada 1920-1943 (n. 31 ian. 1887, comuna Jorăşti, jud. Galaţi).Nămoloasa28 octombrie - 60 de ani de la naşterea, în comuna Nămoloasa, jud. Galaţi, a sopranei Liliana DUMITRACHE, absolventă a Şcolii Normale „Costache Negri” şi a Şcolii de Arte din Galaţi, prim solistă a Operei Naţionale Române din Bucureşti.Nicoreşti25 octombrie - 150 de ani de la naşterea, în satul Coasta Lupei, comuna Nicoreşti, jud. Galaţi, a profesorului universitar Nicolae O. POPOVICI-LUPA (d. 16 febr. 1949, Bucureşti).Pechea14 octombrie - 70 de ani de la naşterea, în comuna Pechea, jud. Galaţi, a prozatorului Dimitrie LUPU, colaborator la reviste literare gălăţene, membru al Uniunii Scriitorilor, Filiala Sud-Est.Priponeşti12 octombrie - 15 ani de la moartea, în Bucureşti, a actorului Mircea Şt. BAŞTĂ (n. 10 apr. 1929, comuna Priponeşti, fost jud. Tecuci).Târgu Bujor11 noiembrie - 90 de ani de la naşterea, în oraşul Tg. Bujor, jud. Galaţi, a artistei plastice Eugenia HAGIU, pictoriţă, actriţă la Teatrul Naţional şi la Teatrul Tineretului din Bucureşti, organizatoarea Muzeului de Artă din Săvârşin.Tecuci17 octombrie - 130 de ani de la naşterea, în Tecuci, jud. Galaţi, a jurnalistului Romulus SEIŞANU, redactor-şef la Universul, redactor la Acţiunea, Curentul, autor de manuale şcolare, deputat de Mehedinţi (1933), membru corespondent al Secţiei de drept internaţional şi comparat de la Institutul de Ştiinţe Morale şi Politice din Bucureşti (d. 17 oct. 1955, Închisoarea Văcăreşti).25 octombrie - 125 de ani de la naşterea, în satul Crăieşti, comuna Stănişeşti, jud. Bacău a poetului


1329 decembrie - 175 de ani de la naşterea, în Tecuci, jud. Galaţi, a poetului Theodor ŞERBĂNESCU, ofiţer al Marelui Stat Major al Armatei Române în Războiul de Independenţă, participant la luptele de la Plevna (1877-1878), avansat colonel în Armata Română, preşedinte al Ateneului din Brăila, traducător din limba franceză şi germană, membru al Societăţii „Junimea” din Iaşi, membru corespondent al Academiei Române (d. 2 iul. 1901, Brăila).Ţepu20 decembrie - 160 de ani de la naşterea, în comuna Ţepu, jud. Galaţi (fost jud. Tecuci), a arhimandritului şi traducătorului Gherasim MIRON, preot de mir în Negrileşti, jud. Galaţi, slujitor la Catedrala mitropolitană din Iaşi, director al Seminarului din Roman (d. 18 aug. 1921, Mănăstirea Neamţ).Vârlezi20 octombrie - 95 de ani de la naşterea, în satul Crăieşti, comuna Vârlezi, jud. Galaţi, a etnologului şi folcloristului Octavian BUHOCIU, doctor în litere la Universitatea Sorbona din Paris, membru al Centrului Românesc de Cercetări de la Paris, care a contribuit la cunoaşterea spiritualităţii populare româneşti în spaţiul germanic (d. 11 sept. 1978, Dortmund, Germania).

Rubrică realizată de Otilia Badea și Tena Bezman, Serviciul Referințe

şi publicistului Ion FLOREA-ZELETIN (d. 10 mai 1984, Tecuci).10 noiembrie - 35 de ani de la moartea, în Bucureşti, a generalului-maior Constantin ZAMFIR, medic la Spitalul Militar Central din Bucureşti, primul medic din ţara noastră care a propus izolarea bolnavilor de hepatită epidemică (n. 3 aug. 1900, Tecuci, jud. Galaţi).22 noiembrie - 110 ani de la naşterea, în Tecuci, jud. Galaţi, a pictorului Nicolae TOMA, ofiţer de marină, participant la Saloane oficiale de pictură.5 decembrie - 155 de ani de la naşterea, în Tecuci, jud. Galaţi, a scriitorului şi criticului literar Nicolae PETRAŞCU, secretar al Legaţiei Române la Constantinopol (1886-1887; 1891-1892) şi la Paris (1889-1891), redactor al revistei Convorbiri literare din Iaşi în perioada 1894-1896 (d. 24 mai 1944, Bucureşti).14 decembrie - 160 de ani de la naşterea, în

Tecuci, jud. Galaţi, a publicistului Ioan NĂDEJDE, doctor în drept, profesor în învăţământul liceal din Iaşi, istoric şi om politic, deputat, jurist pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unul dintre iniţiatorii presei muncitoreşti în România (d. 29 dec. 1928, Bucureşti).

18 decembrie - 55 de ani de la naşterea, în Tecuci, jud. Galaţi, a graficienei Liliana LUPAŞCU, referent de specialitate la Complexul muzeal „Memorialul Ipoteşti” şi Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România.

Ştiri pe scurt

Biblioteca „V.A. Urechia” a semnat un Contract de Parteneriat cu Asociaţia „Danubiana” din Tg. Bujor, judeţul Galaţi, în vederea strângerii de cărţi cu scopul de a fi trimise în Ucraina, la diferite biblioteci. Primul stoc de 100 de cărţi de literatură beletristică a fost predat preşedintelui Asociaţiei, dl. Marius Crudu, de către dir. adj. al Bibliotecii, dna. Geta Eftimie. Asociaţia „Danubiana Galaţi” a organizat sâmbătă, 30 august, o acţiune inedită în localitatea Hagi-Curda din Ucraina - membrii acesteia oferind o donaţie de carte bibliotecii din curtea Bisericii „Sf. Ap. Petru şi Pavel”, singura din ţară ce aparţine de Mitropolia Moldovei şi Patriarhia Română.

Donaţie de carte pentru Ucraina Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” a fost selectată în vederea participării la Proiectul „Raftul cu inițiativă – Dezvoltarea de programe de voluntariat în biblioteci”, finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România și va beneficia, alături de alte 14 biblioteci publice din România, de intervenție personalizată complexă în profesionalizarea muncii cu voluntarii și dezvoltarea capacității de a realiza programe de voluntariat. Acest proiect este implementat de Pro Vobis – Centrul Național de Resurse pentru Voluntariat în parteneriat cu Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), în perioada mai 2014 – iunie 2015. Informații suplimentare: https://www.facebook.com/raftulcuinitiativa?fref=ts

Raftul cu iniţiativă


14Scânteieşti pe linia timpului, în fotografiile

locuitorilor săi (V) Incursiunea fotografică în obiceiurile şi viaţa comunităţii rurale din zona Scânteieştilor continuă cu alte momente importante din viața comunității, în care rudele şi cei apropiaţi se strâng la un loc, fie pentru a da o mână de ajutor la construirea unei case, „în regim de clacă”, fie pentru a-i pomeni pe cei dragi, după cum putem vedea în imaginile de mai jos.

Ceapă Oana, bibliotecarBiblioteca Comunală Scânteiești

1962, ScânteieștiConstrucţia casei din paiantă a familiei Boros Constantin(deţinătoarea fotografiei: Borus Lenuţa)

La „clacă” participau benevol rude și vecini. În fotografie se poate observa cum înmuiau lut cu paie pentru a face „vălătuci” necesari la construcţia casei „la îmboldit”.

Femeile care munciseră la lut erau invitate în primul rând la masă. Apoi urmau cei de-ai casei sau rudele cele mai apropiate.

1960, FântânelePomenirea morţilor în familia Slabu Ilie.(deţinătoarea fotografiei: Ceapă Maria)

1990, ScânteieștiPomenirea de 40 de zile (panaghia) lui Cristescu Costică, unde se poate vedea „pomul” cu fructe, dulciuri, colaci, haine și mesele așezate cu cele ce se dau de pomană pentru sufletul celui decedat. În cea de-a doua fotografie rudele celui dispărut scot din casă „pomul” pentru a-l duce la casa celui ce urmează să-l primească de pomană

(deţinătoarea fotografiei: Ceapă Maria)


15

În viaţa oamenilor de la ţară dansul a avut și încă mai are un rol crucial. În cadrul petrecerilor cu dans s-au cunoscut şi s-au împrietenit fetele cu feciorii, aici au început şi uneori s-au şi terminat poveştile de dragoste. Țăpenii și-au manifestat dintotdeauna bucuria de a trăi prin intermediul dansului. Parcă uitate de cei mai mulți tineri, dansurile populare ard în inimile bunicilor și străbunicilor „dependenți” de folclor. Răsfoind o culegere de jocuri populare apărută prin 1971, sub cunoscuta semnătură a coregrafului gălățean - Grigore Băcanu, am întâlnit numele multor jocuri populare identificate în comuna Țepu: Alămâia, Arnăuțeasca, Brâul sârbesc, Dura, Hangul, Joiana, Mocanca, Popoveanca, Rața, Roata, Sălcioara, Tropca, din care doar 2-3 mai sunt jucate astăzi. Poate dacă nu ar fi existat oameni inimoși, care să insiste în păstrarea și promovarea folclorului local… astăzi nu am fi avut nimic. De aceea, doresc să le mulțumesc că au existat și continuă să existe în sufletele noastre și în tot ceea ce suntem astăzi, domnului învățător Ionel Constantinescu și doamnei învățătoare Silvia Chiriac. Dumnealor, pe lângă instruirea și educația elevilor, au insuflat celor cu care au colaborat dragostea față de cântecul și jocul popular, dragostea de vatra strămoșească.

Recuperarea memoriei locale prin imagini document la Ţepu (II)

Îmi amintesc cu drag cum în clasa a II-a am devenit o clasă de dansatori. Părinții noștri, la îndemnul doamnei învățătoare Silvia Chiriac, au achiziționat costumele populare, tocmai pentru a ne lega de folclorul local. Și astăzi, adulți fiind respectăm dansurile populare, le transmitem copiilor noștri… pentru că nu au voie să dispară, ele trebuie să renască, să existe în inima fiecăruia dintre noi. Membrii formației de dansatori de la Cununița Țepului sunt un exemplu de buni păstrători al tradiției locale și reprezintă cartea noastră de vizită, oriunde ne-am afla.

Gina Obrejabibliotecar,

Biblioteca Comunală Ţepu


16

Astăzi, mai mult ca oricând, biblioteca este o instituţie de cultură complexă, de o uimitoare diversitate şi elasticitate în adaptarea la condiţiile pe care le oferă mediul social în care se dezvoltă. Biblioteca este şi rămâne spaţiul unde nevoia de cultură oferă o posibilă repoziţionare a omului modern în raport cu alte valori universale. Ceea ce urmăreşte cu precădere biblioteca publică este inovaţia şi creativitatea. Inovaţia poate transforma vizita la bibliotecă într-o experienţă memorabilă sau poate detaşa, ca valoare, o bibliotecă de alta. Astfel, prin inovaţie şi creativitate, bibliotecile îşi îndeplinesc rolurile lor esenţiale de a învăţa, de a performa, de a încânta şi de a încuraja oamenii să interacţioneze, pentru că biblioteca este şi un spaţiu al interacţiunii sociale a membrilor comunităţii. Scopul întregii activităţi a bibliotecii este să ajute la formarea gustului, pregătirii şi personalităţii celor care îi trec pragul. Bibliotecile publice trebuie să fie pregătite pentru a răspunde necesităţilor sociale într-o lume în schimbare, în primul rând prin realizarea unor cooperări şi parteneriate cu alte instituţii implicate în educaţia comunităţii locale. Trebuie să tindem spre promovarea şi susţinerea unei politici a instituţiei bibliotecii publice bazată pe servicii care să o situeze în postura de furnizor important de informaţii. Mediul social în care funcţionează serviciile lecturii publice se schimbă continuu, iar acestea din urmă trebuie să se afle în amonte cu noile evoluţii sociale, economice, tehnologice şi politice pe care le cunoaşte lumea modernă. În procesul de formare a unei culturi informaţionale, biblioteca publică are un rol educativ în continuă creştere, funcţia acesteia ca instituţie complementară şcolii devenind tot mai ofensivă. Programele bibliotecilor sunt orientate într-o măsură tot mai mare spre formarea şi educarea generaţiilor tinere, asigurând informaţia necesară pregătirii copiilor, începând din faza preliminară intrării la şcoală, cât şi în diverse etape ale procesului educativ. Importanţa acestei categorii care cuprinde preşcolari, populaţia şcolară, adolescenţii şi tinerii, rezidă în faptul că ea este în formare şi constituie viitorul public adult şi de vârsta a treia. Ca atare, miza educaţiei acestui public este fundamentală, de calitatea lui intelectuală, socială, morală şi civică depinzând calitatea vieţii în viitor.

Activităţi estivale la Biblioteca Municipală„Ştefan Petică” Tecuci

Rezultă aşadar că, alături de şcoală şi chiar în mai mare măsură, biblioteca joacă un rol decisiv în viaţa comunitară. Spre deosebire de şcoală, care are caracter obligatoriu, biblioteca nu este percepută ca un spaţiu coercitiv. Copiii, adolescenţii şi tinerii neinformaţi şi needucaţi pot să o ignore, dar nu să o considere ca mediu ostil. Dimpotrivă, în cazul unei politici de animaţie, biblioteca îi poate atrage, putându-le oferi o modalitate de evadare pozitivă, o formă agreabilă de cunoaştere. Această formă de educaţie prin caracterul său benevol şi „spontan” le cere subiecţilor implicaţi mai puţin efort, fiind adaptată nivelului lor, ajutându-i să obţină satisfacţii până atunci necunoscute. Toate acestea constituie argumente peremptorii că biblioteca poate fi, pentru unele categorii de public, o alternativă la procesul de învăţământ sau un adjuvant necesar. Biblioteca Municipală „Ştefan Petică” Tecuci desfăşoară o activitate susţinută pentru formarea şi educarea tinerilor utilizatori cuprinşi în diferite forme de învăţământ. Din multitudinea activităţilor de profil desfăşurate la Biblioteca Municipală „Ştefan Petică” ne vom opri asupra a două dintre experimentele reuşite şi anume: Voluntari în Bibliotecă: Fii util! Implică-te! Activitatea de voluntariat se adresează tuturor celor care au înţeles că o societate prosperă şi modernă este o societate în care fiecare persoană îşi aduce în mod voluntar contribuţia la dezvoltarea comunităţii în care trăieşte, fie oferindu-şi timpul, cunoştinţele, energia, deprinderile şi talentele sau experienţa, fie sprijinul

financiar. În Biblioteca Municipală „Ştefan Petică” există o tradiţie de 8 ani de zile în activitatea de voluntariat. Anul acesta voluntarii şi-au desfăşurat activitatea în două perioade: prima, 1 - 29 iulie, 14 voluntari (2 studente, 12 elevi de la Colegiul Naţional „Spiru Haret”,

Colegiul Naţional ”Calistrat Hogaş” din Tecuci, Liceul de Artă „Gh. Tăttărescu” Focşani) au lucrat alături de bibliotecari la reorganizarea Fondului documentar, a depozitului Sălii de lectură, au ordonat arhiva instituţiei şi


17

au prelucrat (în fază incipientă: ştampilat şi cotat) cărţi donate Bibliotecii. Merită amintit numele acestora: Crăciun-Pavel Andrada, Jalbă Ana-Maria, Chiriţoiu Teodora, Cioclu Toma Alexandru, Condrache Georgiana–Mădălina, Costin Miruna Alice, Costinescu Daniela, Dodu Oana Maria, Masgras Mădălina, Munteanu Sergiu, Popoescu Nicolae, Raţă Diana Loredana, Mazilu Cosmin-Alexandru, Palade Daniel-Renato. Biblioteca de vacanţă În a doua perioadă, 4 - 29 august ,Biblioteca Municipală „Ştefan Petică” a organizat activităţi

recreative şi educative: lecturi în public, jocuri interactive pentru preşcolari şi şcolari, cu vârste între 4-10 ani. De luni până joi între orele 9-11 copiii au participat într-un spaţiu special amenajat, dotat cu mobilier adecvat, la diverse activităţi alături de altă echipă de voluntari care s-a ocupat cu cea mai mare atenţie şi răbdare de micii utilizatori. Ideea de bază a constituit-o îmbinarea jocului cu lectura, astfel încât trecerea de la joc şi ascultat poveşti la lectura propriu-zisă a acestor poveşti de către fiecare copil în parte să fie cât mai uşoară, iar biblioteca să fie în mintea copiilor un loc plăcut unde să-și dorească să revină. Cărţi rezistente, din material plastic, cu imagini colorate, le mediază cunoaşterea lumii. Într-o asemenea ambianţă se produce socializarea copilului şi accesul la un spaţiu în care el învaţă ceva fără să-şi dea seama, cu plăcere şi fără efort. Ca element de noutate, foarte apreciat de public, a fost achiziţionarea celor mai interesante jocuri pentru diferite vârste: cuburi, jocuri de construit, puzzle, blocuri de desen, culori, vopsele sau jocuri care permit copiilor să-şi folosească imaginaţia, cunoştinţele de cultură generală, dar şi inteligenţa şi îndemânarea. În jurul cărţii se dezvoltă un complex de activităţi care contribuie

la integrarea socială şi la educarea copilului. În această perioadă 20 de copii au fost supravegheaţi şi îndrumaţi de 14 voluntari şi de bibliotecarele care le-au oferit clipe de neuitat în ambientul Bibliotecii. Voluntarii care s-au implicat în activităţile cu „piticii” sunt: Dumitrache Mara, Pamfile Ana, Androni Geanina, Biru Paula, Huştiu Mihaela, Bălan Andreea-Diana, Porumb Daniel, Costea Alexandra, Balica Ana-Maria, Buruiană Cristina, Cristian Karina, Frătiţa Ionela, Pulbere Ana Maria. Activitatea voluntarilor a fost coordonată de bibliotecarele: Carmen Scînteianu, Luminiţa Carp şi Cioclu Diana.

Pe parcursul lunii iulie Sala de lectură „Hortensia Papadat-Bengescu” a găzduit o întâlnire de suflet cu scriitorul sibian Viorel Nedelcu, în prezent stabilit în SUA. Moderatorul întâlnirii a fost poetul Dionisie Duma; au

fost prezenţi prof. Radu Vladimir şi pr. Constantin Velicu. Simezele Galeriei „Helios” au găzduit, pe perioada vacanţei, expoziţia de pictură şi obiecte pictate realizate în cadrul Taberei de Creaţie „Cu şevaletul în vacanţă”, ediţia a 4-a organizată de Grădiniţa „Dumbrava minunată” şi Grădiniţa nr. 15 Tecuci. Putem afirma că viitorul bibliotecii va fi determinat de modul în care îşi va însuşi un nou rol social,

în sensul de „gândire critică”, de socializare şi de comunicare. Biblioteca publică poate fi un „refugiu” în faţa „tiraniei media”, a non-valorilor. Ea poate deveni un „construct sociologic”, delimitându-se de valorile şi modelele false, impuse de o realitate virtuală care, de multe ori, mistifică

realitatea şi sugerează căi greşite de devenire socială.Manuela Cepraga, bibliotecar

Biblioteca Municipală „Ştefan Petică” Tecuci


18

Ghidigeni, comuna aflată aproape de granița de nord a actualului județ Galați, este mai apropiată, ca distanță, de municipiul Tecuci, fosta capitală a ținutului, și mai târziu, a județului Tecuci și de municipiul Bârlad, fosta capitală a ținutului, devenit, peste vremuri, județul Tutova, decât de Galați, port la Dunăre și reședința județului de astăzi, județul Galați. De aceea,

odinioară, comuna aparținea județului Tutova, urmând ca după anul 1968, atunci când noile schimbări politice, sociale și economice au intervenit și asupra teritoriilor administrative ale țării, s-a considerat, mai nimerit, ca Ghidigeni să intre în componența unui județ nou, județul Galați, format din părți ale altor două județe - Tecuci și Tutova- și un alt județ întreg, județul Covurlui, cu nume care te trimite în timpuri întunecate, când cumanii și pecenegii, veniți din stepele Asiei, încercau să-și facă un rost în ținuturile mănoase ce se aflau în spațiul carpato-dunăreano-pontic. Locurile pe care se află comuna de astăzi, Câmpia Tecuciului, o câmpie subcolinarã de terase, traversată de apa Bârladului, pintenul piemontan, terasat al Cosmeştilor din Deal, pădurile și solul, clima temperat continentală, de câmpie, au fost prielnice așezărilor, fie și vremelnice, încă din preistorie. Mărturie stau numeroasele vestigii din preistorie și până în perioada Evului Mediu, descoperite în urma cercetărilor arheologice efectuate în comuna Ghidigeni, în anii de mijloc ai secolului trecut. Aceste mărturii vorbesc de timpuri de poveste, așa cum și comuna Ghidigeni are propria legendă despre bărbaţi hotărâţi şi aprigi ai vremilor apuse, haiducii despre care doar bătrânii satului vorbeau „aşa cum ştiau şi ei de la alţii.”1

Și a venit și vremea liuzilor. „Era numele dat ardelenilor strămutaţi în sudul Moldovei din Ardeal. Ei erau «fugiţi» din robie […]. Sosiţi în Moldova, liuzii se aşezau pe lângă boieri, munceau pentru ei, şi astfel îşi întreţineau familiile. Oierii din zona Sibiului au traversat Carpaţii şi s-au aşezat şi ei în Moldova. Un astfel de exemplu este familia Banu din comuna noastră, familie care s-a stabilit în Ghidigeni, şi-a întemeiat şi şi-a dezvoltat gospodăria prin creşterea oilor.”2 Și pentru că pământul Ghidigeniului era primitor au mai sosit pe aceste meleaguri și alte seminții.

„1.Cum se numeşte? Numele Stoica. Pronumele Ion. 2.De câţi ani este ? Anul naşterii 1888 Luna - Ziua – 3.De ce religie este? Sârb … 4.Care îţi este naţionalitatea? Şi aceea a părinţilor? Sârbă. 5.Ce fel de supus eşti? Sârb. 6.Unde eşti născut? Ţara, Sebia, judeţul Zaicev,

Comuna Şlivar.”3 Fireşte că astfel, pe un spaţiu restrâns, a avut loc o simbioză a culturilor, a tradiţiilor, părţile comune, acolo unde 1 Mihaela Gudană, Monografia comunei Ghidigeni, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2014, p. 9.2 Ibidem, p. 21.3 Ibidem, pp. 21, 22.

Monografia comunei Ghidigeni - o piesă necesară în puzzle-ul monografiilor judeţului Galaţi (II)

au existat, înrădăcinându-se mai adânc, celelalte urmând, în creuzetul numit timp, să se omogenizeze până ce discrepanţele au dispărut cu totul. Liantul l-a constituit împărtășirea aceleași credințe, creștinismul, întrucât Biserica lui Iisus Mântuitorul, a jucat întotdeauna un rol important, fiind în acele vremi un izvor de cultură spirituală şi morală, în condițiile în care „oamenii erau lipsiţi de carte şi învăţătură.”4

Munca la câmp şi creşterea animalelor era principala activitate a locuitorilor comunei. Cu siguranță existau și meșteșugari care se ocupau cu olăritul, țesutul ori cioplitul în lemn, ocupații necesare în orice comunitate. Vieţile lor erau la fel de simple, pe cât de simplu le era și portul; doar în zilele de horă sau de sărbătoare era mai deosebit.5 Locuiau în case din vălătuci, dar nici bordeiele nu lipseau. Case simple, alcătuite dintr-un chiler și o cameră, acoperite fie cu stuful cules de pe malul Bârladului, fie cu șiță din lemnul pădurilor din jur. Cu biserici și școli puține, cu locuitori care duceau o viață simplă bazată doar pe agricultură și creșterea animalelor, comuna Ghidigeni rămânea în ruralitatea sa dacă proprietarul moșiei Ghidigeni, Dimitrie Mavrocordat nu vindea moșia Ghidigeni și Ciorăștii, în anul 1879, lui Nicolas Z. Chrissoveloni, un bancher grec care locuia în Galați. Anul 1879 s-a dovedit a fi un an de cotitură pentru comuna Ghidigeni, deoarece Nicolas Z. Chrissoveloni, noul proprietar al moșiei, prin spiritul întreprinzător caracteristic familiei de arhonți greci din care se trăgea, a reușit, să ridice gradul de dezvoltare a comunei. A fost ctitorul Bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Ghidigeni, construită în apropierea conacului și acesta nou construit. A ridicat o școală nouă pentru copii satului, și a început să modernizeze velnița de rachiu a lui Dimitrie Mavrocordat. Într-un raport al consulului francez din anul 1879, către Ministerul Afacerilor Străine din Franța, se menționa această distilerie din Ghidigeni.6 Locuitorii comunei deveneau încet, încet muncitori la distilerie, comuna căpătând un caracter urban în anii care vor urma. Firesc, nici lucrul pământului, ori creșterea vitelor nu au fost neglijate, însă un suflu nou, modern, urban, apăruse în comună. Într-un ritm alert și ascendent au apărut schimbările în bine, de îndată ce, la Ghidigeni, în conacul construit de Nicolas Chrissoveloni, un adevărat palat, cu o arhitectură în stilul academismului francez, se mutase fiul comanditarului, Jean Chrissoveloni, împreună cu frumoasa sa soție, Sybill, născută și ea ca și soțul ei, la Galați, fiica proprietarului de vapoare și agenții la Galați și Brăila, englezul Edward Youelle. Palatul se afla în îngrijirea unui numeros personal angajat și plătit de bancherul Jean Chrissoveloni, la Distilerie lucrau foști țărani, deveniți muncitori. Bunăstarea comunei era pretutindeni și corespundea cu bunăstarea proprietarului moșiei, Chrissoveloni, care avea bănci deschise la București, Galați şi Brăila, cu sucursale și filiale deschise în Europa 4 Ibidem, p. 37.5 Ibidem, p. 59.6 Minister d’Agriculture et du Commerce, Bulletin Consulaire Francaise, Imprimerie Nationale, Paris, 1879, p. 625.


19și în Statele Unite ale Americii. Bătrânii comunei vorbesc numai de bine familia Chrissoveloni: „boierul era bun cu noi, iar doamna mergea la plimbare prin sat şi le dădea copiilor bani pe stradă. Dacă i se întâmpla cuiva un necaz, boierul ne ajuta, iar dacă ne murea o vacă ne dădea el una sau două chiar, dacă era vorba de o familie săracă. Dacă murea cineva din familie ne dădea şi alimente pentru pomană şi bani pentru a ne îngropa mortul.”7

Aceasta este povestea reală care continuă cu prinți și prințese, deoarece domeniul de la Ghidigeni a constituit un refugiu pentru altețele regale ale României, Regina Maria fiind o foarte bună prietenă cu soția lui Jean Chrissoveloni. Unicul copil al familiei Chrissoveloni, Nicky, a fost botezat de însăși viitoarea regină a României. Anii sumbri ai Primului Război Mondial aduc în evidență strângerea relațiilor de prietenie dintre familia regală și familia Chrissoveloni, Palatul de la Ghidigeni găzduind, în numeroase rânduri, pe altețele regale, dar și numeroase personalități politice ale vremii. Este momentul în care Jean Chrissoveloni își arată o latură caracteristică a familiei din care îşi trăgea seva, noblețea sufletească, prin transformarea, benevolă, a unei părți din reședința de la Ghidigeni, în spital de campanie pentru soldații români răniți pe front. La puțin timp după încheierea războiului, Jean Chrissoveloni, până atunci supus elin, primește cetățenia română. Reforma agrară, necesară pentru cei care au participat pentru reîntregirea țării, a avut repercusiuni și asupra moșiei deținute de Chrissoveloni la Ghidigeni. Ca cetățean român s-a supus legilor noului stat ocrotitor și a cedat suprafețe de teren țăranilor. Perioada interbelică a continuat în aceeași notă de bunăstare pentru comuna Ghidigeni, chiar dacă anii crizei mondiale își înfipse adânc colții și în băncile familiei Chrissoveloni. Proprietatea de la Ghidigeni nu a avut de suferit, cum nu au suferit nici locuitorii comunei. După încheierea celei de a doua conflagrații mondiale și instaurarea unui regim politic nou care avea să dicteze destinele României până în 1989, familia Chrissoveloni a fost deposedată de proprietăți și forțată să părăsească țara. Comuna Ghidigeni a început să redevină o comună rurală, la distileria devenită fabrică de spirt, lucrând și locuitori din comunele limitrofe. Viața rurală intra, încet, pe vechiul făgaș sub o organizare nouă, cea a cooperativelor agricole de producție. Au urmat alte transformări, alte organizări planificate. Locuitorii comunei Ghidigeni au rămas fideli anilor de bunăstare din timpul familiei Chrissoveloni. După 1989, când s-a revenit la democrație, ulița principală a satului Ghidigeni a fost modernizată și a primit numele de strada Chrissoveloni, deoarece, pentru locuitorii din Ghidigeni, „Familia Chrissoveloni va rămâne

7 Mihaela Gudană, op. cit., p. 117.

pentru totdeauna a noastră, chiar dacă la palatul lor nu mai locuieşte nimeni şi este al urmaşilor lor.”8

Toate acestea sunt prezentate în cele opt capitole din cuprinsul lucrării „Monografia comunei Ghidigeni” de către autoarea Mihaela Gudană care, ca un ghid veritabil, conduce cititorul, într-un circuit inițiatic al unei comunităţi aşezate în cele opt sate ale comunei Ghidigeni.

Pe coperta volumului a fost ataşat blazonul familiei Chrissoveloni, scutul oval cu un chenar de frunze de stejar, în interiorul căruia se află mielul, simbol al creştinismului împărtăşit de arhonţii Hrissoveloni, care ţine un steag alb cu

o cruce roşie. Mielul se află pe o mică insulă cu trei trandafiri albi, simbolul purităţii, dar şi al discreţiei.

O notă de originalitate aduce autoarea cu subcapitolul „Elemente româneşti în structura numelor de familie”, unde abordează, poate şi din motive lesne de înţeles, cunoscând specialitatea studiilor absolvite, numele de familie a locuitorilor din comună, familiarizând cititorul cu etosul din această zonă, loc în care noii sosiţi şi-au găsit loc bun de vatră. „Monografia comunei Ghidigeni” este povestea unei comune cu oamenii săi, cu bucuriile şi necazurile lor, cu realizările şi neîmplinirile lor. Este povestea unei comune care a fost şi, asemenea altor comune, nu mai este astăzi la fel ca odinioară. Viaţa modernă

a condus la pierderea (în mare parte) acelor datini străvechi care ordonau viaţa comunităţii locale de dinainte vreme. Cu siguranţă, comuna Ghidigeni nu va mai fi, din păcate niciodată, aşa cum l-au cunoscut generaţiile anterioare. Aspectele de istorie locală întregesc, cu date inedite, istoria județului și a țării, constituindu-se, astfel, într-un sprijin pentru specialiști, cercetători, cadre didactice, elevi și toți cei ce vor să cunoască evoluția în timp a comunei Ghidigeni. Fără pretenţie de analiză exhaustivă asupra evenimentelor, personajelor, ori faptelor, „Monografia comunei Ghidigeni” devine un document demn de luat în seamă, după cum afirmă şi editorul acestei ediţii, Gheorghe A. Stroia, pentru derularea altor investigaţii, ori cercetări viitoare. Dincolo de stângăciile inerente unei prime lucrări, meritul Mihaelei Gudană, autoarea acestei monografii, care a dat dovadă de o întreprindere de mare curaj şi multă înţelepciune, trebuie adus la cunoştinţa publică un lucru esențial: spre deosebire de lucrările de gen care sunt comandate de autoritățile locale, fiind publicate din bani publici, „Monografia comunei Ghidigeni” a apărut prin eforturile proprii ale autoarei în activitatea sa de cercetare și documentare, iar tipărirea lucrării a fost suportată de...familia Chrissoveloni, legată încă de pământurile unde au trăit şi copilărit bunicii şi părintele lor. Așadar, o lucrare esenţială pentru întregirea puzzle-ului monografiilor localităţilor din judeţul Galaţi, o lucrare sută la sută privată, prin care Mihaela Gudană, bibliotecară la Biblioteca Comunală Ghidigeni, își câștigă un binemeritat loc printre autorii de monografii.

Marius MITROF,Consilier, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi

8 Ibidem

Biroul executiv al Filialei Galaţi a ANBPR:Zanfir Ilie, preşedinte, [email protected] Geta Eftimie, vicepreşedinte (BVAU), [email protected] Toporaş, membru (BVAU), [email protected] Manuela Cepraga, membru (Tecuci), [email protected] Blaga, membru (Tg. Bujor), [email protected] Marus, membru (Grivița), [email protected] Gudană, membru (Ghidigeni), [email protected]

Publicaţie editată de Filiala Galaţi a ANBPR

ANBPR. Filiala Galaţi800208, Galaţi, Mihai Bravu nr. 16, Tel: 0236/411037; Fax: 0236/311060

Director: ZANFIR ILIERedactor şef: Camelia ToporaşRedactori: Geta Eftimie, Manuela Cepraga, Vica Blaga, Georgeta Marus, Mihaela GudanăSecretar de redacţie: Ioana ChicuMachetare: Camelia Toporaş

20Gândiţi peste limite!

Thinking Outside the Borders: Library Leadership in A World Community

Thinking Outside the Borders: Library Leadership in A World Community reprezintă o pledoarie în favoarea ideei de leadership în comunitatea biblioteconomică la nivel mondial, reprezentând o colaborare între Centrul

Mortenson pentru Programe Internaţionale de Bibliotecă şi Biblioteca de Stat Illinois. Având un subtitlu deosebit de sugestiv – respectiv A Manual for Professional Development (Un manual pentru dezvoltare profesională), acest studiu se constituie într-o serie de exemple de bune practici referitoare la activitatea de bibliotecă. Articolele din această culegere reprezintă şi o experienţă de ordin multicultural, având în vedere că autorii sunt din diferite ţări, prezentând perspective diferite, în funcţie de ţara de unde provin. Un accent deosebit se pune pe ideea că leadershipul este acea relaţie specială, de influenţare, care se exercită între două persoane cel puţin, care încearcă să atingă un scop comun, având ca rezultat final o schimbare substanţială în activitatea acelor persoane; un aspect foarte important este acela că leadershipul nu este un atribut al celor aflaţi pe diferite trepte de conducere ale unei organizaţii, în cazul de faţă bibliotecile, ci al fiecărui membru al acesteia. Calităţile unui bun lider reprezintă tot atâtea provocări pentru un bibliotecar, respectiv – să fii un mentor

bun/să îţi găseşti un mentor bun, să ştii să îi urmezi pe cei dinaintea ta, să fii un slujitor bun al unei cauze, să îţi asumi riscuri, să ai grijă de tine, să îţi menţii o atitudine pozitivă, să nu refuzi niciodată o poziţie de conducere, să ştii să îi motivezi pe ceilalţi şi, nu în ultimul rând, să îţi păstrezi simţul umorului. Lectura acestui manual este deosebit de agreabilă, mai ales că are o puternică componentă practică, prin exemplele de exerciții, dezbaterile, atelierele de lucru cu tematică foarte atractivă, dar și utilă pentru comunitatea locală (cum ar fi – reacția bibliotecarilor în cazul unui dezastru natural, cum să îi protejeze pe utilizatori, colecțiile bibliotecii, punându-se un accent deosebit pe simularea unor astfel de situații pentru a vedea cât de eficientă e reacția acestora). Toate aceste componente pot fi cu ușurință replicate la nivelul altor biblioteci, fiind o modalitate în plus de împărtășire a experienței colegilor din alte țări. Biblioteca 2.0 reprezintă o altă provocare căreia bibliotecarii trebuie să îi facă față – folosindu-se de noile tehnologii în domeniul informatic, biblioteca tradițională își depășește granițele obișnuite, fiind mai apropiată de utilizatorii săi care folosesc mijloace IT moderne. Exemplele de bune practici din acest manual pot contribui la îmbogățirea paletei de servicii oferite de o bibliotecă publică modernă.

Ioana Chicu, bibliotecarOficiul de Informare Comunitară

Biblioteca de vacanţă la Scânteieşti Biblioteca Comunală Scânteiești a pregătit în această vară „Biblioteca de vacanță”, un program creat special pentru copii. Propunerea bibliotecii a fost primită cu entuziasm atât de copiii din localitate, cât și de copiii aflați în vizită la bunici pe perioada vacanței. Programul s-a derulat începând cu 2 iulie, în zilele de luni, miercuri și vineri, între orele 11-15 și s-a încheiat pe 12 august. Acest program a reprezentat o alternativă de petrecere a timpului liber și a îmbinat activitățile recreative și educative cu acumularea de cunoștințe, formarea de noi deprinderi și socializare.

Atelierul de pictură, vizionările colective de filme și desene animate, călătoriile virtuale prin cele mai frumoase

locuri ale lumii, jocurile pe calculator, confecționarea unor semne de carte, cursul de bune maniere au fost activitățile preferate de tinerii utilizatori, ce s-au desfășurat în spațiul modern și agreabil al bibliotecii. Aceste activități i-au ajutat pe copii să descopere lumea fascinantă a bibliotecii, colecțiile, serviciile și activitățile pe care le oferă utilizatorilor săi.

Ceapă Oana, bibliotecarBiblioteca Comunală Scânteiești

Asociaţia nr. 3, 2014

Documents

Transcript of Asociaţia nr. 3, 2014