Asistența Psihologică În Kinetoterapie

download Asistența Psihologică În Kinetoterapie

of 5

description

ooo

Transcript of Asistența Psihologică În Kinetoterapie

Tratamentul multidisciplinar in studiu de caz

A.M. este o femeie de 52 de ani, care lucreaz ca i expert contabil ntr-o firm. n ultimii ase ani, A.M. reclam dureri intense i invalidante n zona dorsal inferioar. Investigaiile imagistice relev un sistem osos integru i exclud existena unei hernii de disc. De multe ori durerea este intens i nu permite desfurarea n bune condiii a unor sarcini casnice, cum ar fi cele de splat a vaselor sau aplecarea pentru a ridica obiecte de pe jos. Dincolo de faptul c are o via sedentar, A.M. nu a suferit traumatisme fizice majore sau intervenii chirurgicale, avnd o sntate acceptabil. Ajunge la kinetoterapie la recomandarea medicului de familie, care i-a explicat c nu ar fi bin s consume anti-inflamatoare nesteroidiene n ritmul de pn acum..In acest caz se pune problema de o durere cronica psihogena, avand in vedere lipsa unei patologii reale in zona dorsala inferioara. Pacienta este la o varsta critica,in prag de menopauza, situatie fiziolagica care antreneaza o serie de schimbari majore in organism, schimbari cu un impact dur, asociat si cu varsta.Din discutia cu pacienta aflam ca aceste dureri s-au intensificat in urma divortului (in urma cu 2 ani) si a schimbarii locuintei.Toate aceste aspecte au dus la instalarea unei stari depresive, pe care pacienta a somatizat.

OBIECTIVE TERAPEUTICE Transmiterea unei perspective biopsihosociale a tulburrii Optimizarea tratamentelor biomedicale i a restaurrii funcionale Abordarea contientizrii interoceptive i a intoleranei la activitate Trainingul abilitilor sociale i a asertivitii Identificarea afectelor negative i restructurarea emoional Abordarea i restructurarea schemelor cognitive maladaptative Abordarea terapeutic a episoadelor traumatice Redobndirea eficienei personale, a abilitii de angajare n relaii, n lucru sau n activiti de timp liber

Terapia cognitiv este o form de psihoterapie structurat, limitat n timp, concentrat pe problem i pe scop. Se concentreaz asupra prezentului mai degrab dect asupra trecutului, presupune o relaia de colaborare ntre terapeut i pacient i ncurajeaz participarea activ la tratament. Ideea de baz este c gndurile noastre au o puternic influen asupra emoiilor, comportamentelor i experienei durerii. n cadrul acestui tratament se pornete de la faptul c exist o influen reciproc ntre coninuturile cognitive (scheme i gnduri), procese cognitive (gndirea automat, evaluarea controlului), comportament i consecinele interpersonale ale acestuia. Accentul cade pe ideile iraionale asupra durerii i suferinei, modificarea acestor credine disfuncionale este secretul pentru adaptarea eficient la viaa cu durere cronic.

ACTIVITATI PLANIFICATE

Educaia durerii, distincia dintre durerea cronic i cea acut, disocierea experienei durerii de descoperirile accesibile prin investigaii curente, motivare pentru reabilitare i managementul durerii. Educaia are rolul de a combate demoralizarea i sentimentele de victimizare. Relaxarea care poate fi integrat ntr-o msur mai mare n reabilitarea fizic. Tehnicile de relaxare produc modificri la nivel biologic prin modificarea balanei neurovegetative n direcia echilibrrii acesteia i scderii dominanei sistemului nervos vegetativ simpatic, cu rol n scderea parametrilor psihofiziologici ai stresului i anxietii, cu impact pozitiv asupra tratamentului recuperator . Stabilirea scopurilor, pe termen lung i pe termen scurt, metode de atingere a acestor scopului. Restructurare cognitiv, metode de distragere a ateniei, strategii de rezolvare a problemei. Se abordeaz ngrijorrile persoanei , strile emoionale, se identific gndurilor de catastrofizare i mijloacele prin care acestea pot fi provocate i schimbate. Generalizarea i meninerea rezultatelor obinute n timpul edinelor de terapie: identificarea situaiilor n care persoana este vulnerabil i pregtirea persoanei pentru a face fa eficient acestora.

PROGRAM KINETIC PENTRU LOMBALGIE CRONICA

Reprezinta o problema de sanatate publica si se fac numeroase cercetari pentru a intelege mai bine aceasta patologie, deoarece in intreaga lume, un procent mare din populatie sufera de dureri de spate in regiunea lombara (lombalgii). 85% dintre bolnavii cu lombalgii au lombalgie nespecifica sau simpla iar dintre acestia, 10% vor avea suferinta cronica: durere care dureaza fara intrerupere mai mult de 3 luni.

Pentru acest procent de suferinzi se cheltuie foarte mult deoarece este o forma dificil de tratat iar durerea poate fi invalidanta, obligandu-l pe om sa isi inceteze activitatile normale. In aceasta afectiune durerea apare in absenta oricarei patologii specifice a coloanei vertebrale.

CauzeUna dintre explicatiile sugerate pentru aceasta problema este: sensibilizarea sistemului nervos specializat in receptarea stimulilor durerosi (nociceptor). Astfel, creste transmiterea sinaptica in reteaua neuronala nociceptiva iar la stimularea minima a receptorilor periferici (sau chiar in lipsa stimularii) se vor genera impulsuri dureroase. Teoretic, aceasta poate fi rezultatul unor modificari la nivelul receptorilor periferici, nervilor periferici, coloanei vertebrale, creierului sau simultan, la nivelul tuturor acestor etaje.Obiectivea.reeducarea posturala localab.restabilireasupleteic.recuperarea forteimusculared.readaptarea,reechilibrarea

Decubit dorsal cugenunchii indoiti,picioarele peperete. a.pasiv prin apasarea pe genunchi cu mainile kinetoterapeutului insensul axuluicoapselor ,facandu-se in acest fel ointindere axiala lombara.b. active decatre subiect prin incrucisarea mainilor pe gamba si apasarea coapselor pe abdomenc. actiunea combinata a kt si bolnavului2.Idem cu pozitia nr 1dar cu bazinul mult apropiat de perete; seintind gambele de-a lungul zidului,bazinul ramanand pe sol,invederea punerii in tensiune progresiva aischio-gambierilor caresa tractioneze bazinul ce vabascule inapoiEfectul este in special asupra L5-S1,in caz de afectare a nervuluisciatic miscarea se vaface pana la limitasuportabilitatii durerii3.pozitia de plecare este decubitdorsal,bazinul langa perete,picioarele in extensie pe perete; se efectueaza pe rand coapsa petrunchi4.aceeasi poz ca la 3de plecare,se poate executa astfela. pasiv,kt care flecteaza coapsa pe bazin,gambele extinse pecoapse,apasand petalpi,pana la aparitia durerii sau pana lapctde decolare a bazinuluib.activ,de catre bolnav,prin tractiune cu mainile dela nivregiunii posterioare a genunchiului ,realizand astfel o apasare acoapselor pe abdomen5.pozitie patrupeda,asezat pecalcaie,mainile pesol;se ducmainile inainte prin alunecare pe sol,toracele inaintand siel spresol,bazinul ramanand basculat spre calcaie.6.sezut,picioareledepartate,indoireatrunchiului.7.din pozitia asezat pe sol,coapsele flexatemult pe torace,se efectueaza orostogolire inapoi pana la regiunea cervicala si se revine printr-o miscarecontinua.Exercitiile se practica de mai multe ori pezi,cu o durata de 10-15minute.